L
N,9
ANUL IV.(1 Martie 1870 1 Martie 1871.)
Redactor: Iamb Negruzzi.
IASS1 1871.
TIPOGRAFIA SOCIETATII JUNIMEA.(ee
+%,,,%++
'^*,,,,'*0 %-M-/N
Il To 3t9) ,), -j.).;,.. ....-4,.....S7(EV
No. 20. Anul IV. Iassi, 15 Decemvrie 1870.
CONVORBIRI LITERARE.
Apare la 1 i 15 a flee6rei luni.Abonamentul pe unu anu pentra Roin4nia liberit 1 galbenu; pentru Austria 5 fl; pentru Germania de Nordu 1 galbenu;
pentril SviOra, Belgia si Italia 15 franci; pentru Francia i Spania 20 franci.Abonamentele se facu numai pe unit anu intregu: in Iassi la Tipogratia Societitch Junimea i la libräria Junimea,
in Bucuresci la libaria Soccec & Comp.
SUMARIU.Despre Filosofia la Universitate, de D. T. MaiorescGiuerele lui Hagi Petcu. Comedie in doue acte de D V.
Alecsandri.Ucigasul, poesie, de D-ra Matilda Cugler.
Desge Filosofia la llniversitate.preseurtire din Arthur Sehopenhauer.)
Nu e de agIduitu, cg propunerea filoso-
fiei la Univer'sitAti gi este in multe privintede folosu. Prin aceasta dob6ndesce o ecsis-tentl public i stindardul ei este impltin-
tatu si desNuratu inaintea ochilor omenesci;astfeliu ea insa0 se lechiamiE totcleauna inmemorie §i devine ma-lifestil. De aci Inse" varesult a. c4tigu1 mai insemnatu, c dintre ca-petele tinere §i intehgente uncle von ajunge lacunoscinta ei §i se voru induplech a o studa.Cu toate aceste trebue s ngduimu, ca," celuce e destoinicu §i prin urmale simte trebuintade a o studià, ar §i pe alte ci i nuar remãne lipsita de cunoascerea ei. Oki ceeace se iubesce i este n6scutu pentru ose intalnesce u§or sufletele amice se salu-tg 0 din Idepartare. Vreu s 4icu, c5, maiputernic §i cu mai mare resultatu, va atra-ge pe uuu asemene omu ori ce carte a unuifilosofu adev6ratu care i-ar cad6 in mIna,
deal prelegerea vre-unui aa numitu filosofudin cei ce se urc 4ilnic pe catedrl. Apoiin gimhasii ar trebui s'a se citeascg cu
Platon, care este escitantul celii maitare al spiritului filosoficu. Indeobsce Ans6
am ajunsu cu incetul la convingerea, cg, po-menitu folosu al....filosofiei de pe eatedrAseintrece de paguba ce filosofia, ca meserie o
aduce filosofiei, ca cercetare liberl a ade-veruliti, sau filosofia dupa insarcinarea gu-vernului, filosofiei dupit insarcinarea naturei0 a omenirii.
Cried mai Infe'i guvernill nu va solaria oa-nieni, care sA coltraqicl direct sau numaiindirect iev4Iturei ce o propunu de pe am-vo me mii de preoti oriinduiti tot de eln ;
flindcti aceasta, in proportia in care ar aveefectu, ar paralizh lucrarca celeilalteCN.ci, duo,' curn se scie, judeatile nu se a-nuleazA, numai prin opositia contradictorie, ci§i prin cea contrarie d. e. judeatei rosae ro§ie" nu-i contraqice numai judecata c6,
nu e ro0e," ci §i cI este galbena," careare aceea0 putere de a o Deg* ba Ana maimare. De aci principiul improbant secus do-centes. Prin aceasta ttns6 filosofii de la Uni-versitate ajungu inteo positie foarte curioasat
si-
linta
institutii.
(0
Mittel-a
:
328 DESFRE FILOSOFIA LA trNIVERSITATE.
a earei secretu publicu e bine sa-lu arItamuo data cu cuvinte lamurite. Mei in toate ce-Halte sciinte profesorii lot. au numai dato-ria de a propune, dui)/ mijloace §i putiuta,ceea ce este adeve-ratu §i justu, dar la pro-fesorii de filosofie §i numai la ei lucrul trebueintelesu cum grano salis. Aici adeca numitadatorie are o relatie particulard, care pro-vine din identitatea problemei sciintei lor cuproblema, pe care o resoalve §i religia in fe-liul ei, din care causa en am numitu religiametafisica poporului. Astfeliu dar profesoriifilosofiei de propusu trebue sa propuna §i ei ce-
ea ce este adeve'ratu §i justu, numai aceastasa fie in fuudamentu si in esenta identicu cuceea ce propune religia prei, care 0 ea esteadeve'rata si justa. De aci se nasal propositianaiva a uklui profesoru de filosofie foarte repu-
tabilu clink a. 1840, citata de mine in criticafilosofiei lui Kant : daca o filosofie neaga ideile
fundamentale ale crestinismului, atunci sau este
falsa, sau, dad, §i este adev6rata, este ne-
practicabilI." A§a se vecle, ca in filosofia
Universitatilor adeve'rul ocupa numai unu locu
secundaru §i, dad, se cere, trebue sa se scoalepentru a da locul altei ca1ititi. Prin aceas-
ta dar se osebesce in universitati filosofia detoatecelelalte sciinte, care au acolo catedre
deschise.
In urma aratatei relatii, cata vreme esistabiserica, va aye voie a fi propusa la Univers.numai o filosofie conceputa in respectu perpetuu
cu religia t6rii ii condusa in esenta paralel
cal aceasta, §i care totdeauna de§i poatefigurata i schimosita cu cuvintele cele mai
stranii §i astfelia greu de intelesu nu va fiin priviutele importante nimica alta decat oparafrasa §i apologie a religiei statului. A-
véndu dar a 01)6 prelegerile cu aceastA mar-ginire, profesorilor nu le remaue decat de acauta forme §i fraseologii none, prin care es-punu cuprinsul religiei terei mascatu in cu-vinte abstracte §i ilu facu astfeliu nesaratu, ceea
ce se chiama apoi filosofie. Irrea totu0 unulsau altul sa mai faca ceva pe deasupra, a-
tunci sau va divaga in specialitati vecine saui§i va lua refugiul la totu feliul de comediiinocente, bunaoara la calcule analitice gre-le asupra echilibrului representatiilor in ca-pul omenescu §i alte asemene glume. Intreaceste filosofii Universitatilor astfeliu marginiti
remanu cu voie buna la chestie, fiindca propriaseriositate consista in a-§i castigh ea cinste
panea lor de toate qilele pentru ci §i pentru ne-vast/ i copii, asemene intru a aye oare-carevada i trecere inaintea oamenilor, pe canddin contra inima adanc mi§cata a unui ade-vëratu filosofu, a carui seriositate mare §i in-treaga e concentrata numai in afiarea cheeipentra esistentanoastra atat misterioasa pe catnefericita, se socotesce de ei intre fiintele mi-tologice; de nu cumva unul ca acela, daca
s'ar intampla sa-la intalneasca, le pare po-sedatu de monomanie. Caci a la, filosofia cu totu
dinadinsul in seriosu §i Inca in seriosul pro-fundu, ce i se cuvine, aceasta Ci poate treceoH cui pnin visu mai de graba decal, unui
docentu al ei, togmai precum papa este deregula celu mai necredinciosu dintre cre§tini.Deaceea §i este foarte rar, ca unu adevCratufilosofu sa fi fostu totodata docentu al filosofiei,ca togmai Kant representa o asemene esceptie,
am esplicat dejii. in vol. II al opului menprincipalu, c. 17, p. 162, aratandu aeolo can-sele i efectele acestei imprejurari. Be alt-mintrele intamplarea cunoscuta a lui Fichte
DESPRE FILOSOFIA LA UNIVERSITATE. 57
ne o dovada pentru sus aratata esistentaconditionald a intregei filosofii de Universitate,
de0 in fondu Fichte a fostu numai unu sofistuear nu unu filosofu adevOratu. Elu adeca in re-
flectiile sale filosofice i§i luase indrasneala a sea-
pit din vedere dogmele religiei Vrii; resulta-tul a fostu casatiunea lui si insultari dinpartea populatiei. La de"nsul ans6 pedeapsaa prinsu bine, fiindca mai tarlia, dupa ce s'anumitu profesoru la Berlin, Eu-1 seu absolutu,ca unu pre plecatu servitoru, s'a prefacutuin bunul 1) I:E.11ef1eu §i doctrina sa in gencreprim itu o spoire foarte cre§tineascg, despre caremarturisesce mai alesu cartea ceiletuzu pentruviato be-atit." De insemnatu este Inca laintamplarea lui, cii vina principala ce i s'aimputatu, a fostu Kopositia, ca D-leu nuar ti alta decat insa§i ordinea monad a lu-mei, pe cand totui aceasta este putin ose-bita de cea euprinsa in evangelistul Than: Bum-neleu este iubirea.
Este dar upr de intelesu, ca in asemeneimprejurari filosofia de pe catedra nu prepoate sii faca altfeliu deal, cum lice poetul,
Ca unu cosasu cu lungi picioare,Ce tot sare, si ear sare,Dar tot (14 la earbit in vechea antare.
lucrul n'ar aye nici unu inconvenientu,dad, nu ar trebui sa se admit& macar posi-bilitatea, ca 'ultima intelegere cc o poate do-(Audi omul despre natura lucrurilor, desprefiinta lumei §i a sa proprie, nu se va po-trivi numai decat cu inqtaturele, ce partes'au datu odinioara poporasului Ovreilor, parte
s'a produsu cu 1800 de ani inapoi in Ieru-salimu. Pentru a remedia acestui inconvenientucu o singura lovitura, profesoral defilosofie He-
gel a inventatu espresia religiune absoluta," cu
care ce e dreptu §i-a ajunsu scopal; fiindcai§i cunosceit publicul. $i apoi pentru filosofiape catedri acea espresiune este in realitate§i propriamente absoluta, adeca trebue ab-solut i numai cleat sa fie adev6rata, daca
nu ! Altii earasi, din acesti scrutatoriai adev6rului, contopescu filosofia §i religia in-
tr' anti centauru §i-lu numescu filosofia religiunii ;
nu mai putin au obiceiul a spune cii proprie vor-bindu religia i filosofia sunt aceleasi lucruricare propositie ansè nu pare a fi adevèrata,decat in intelesul, in care f;ii Franciscu I sespune ca, ar fi lisu foarte conciliatoru in pH-vinta lui Carol V Ce vrea fratele meu Ca-rol, vreau §i eu" adeca Milanul. Earaltii nu facu atatea frase, ei vorbescu dea-dreptul de o filosofie cre§tineasca; ce-
ea ce vine ca §i cand ai vorbi de o arit-metica cre§tineasca, in care cinci O. fie nu-m6ru dreptu. Mara de aceasta este evident,ea asemene epitete imprumutate de la cre-dintele religionare sunt necuviincioase pentrufilosofie care vrea sa fie incercarea ratiunei, de
resolvi problema existcntei din proprielesale mijloace i independent de ori ce au-toritate. Ca sciintA nu are a face cu ceeace,poate san e bine sau trebue sa fie 6-e6lutu,
ci numai cu ceea ce se poate sci. i eand acca-sta sl'ar \Tea a fi cu total osebitu de dogmelecredintei, credinta tot4i nu ar fi jignita; clici deaceea este credinta, ca sacuprinda ceea ce nit se
poate sci. Mud cuprinsul ei s'ar pate, sci, credinta
ar reminè cu total inatila §i cliiar ridicall,precum bunloara dad asapra objectelor ma-tematicei s'ar mai alcatui. o credinta religi-oasa. Datil ans6 profesorii sunt incredintati, caadev6rul deplinu §i intregu e cuprinsuesprimatu in religia terii, atunci sa se tina
d.
a
328 DESPRE FILOSOFIA LA UNIVERSITATE.
de aceasta si sa se lase de filosofie. Dar sanu-si den aerul de ceea ce nu sunt. Pre-textul de cercetare imparpla a adeveruluicu hotarirea de a lua religia terii ca resul-tatu i chiar ca msur i controlu al lui,este insuportabilu si o asemene filosofie, legata
de religia cerii ca unu cane de zidu, nu estecleat o caricatura revoltanta a aspirarii celeimai inalte §i mai nobile in omenire. Deocam-
data Anse tocmai acea filosofie a religiunii, pecare mai sus am numigo centauru si carese resumn inteunu feliu de gnosis, este adieu-lul celu mai lucrativu al filosofiei de la Universi-
tate si titule de pe programe, precum de philo-sophiae erga religionent pietate, o inscripOepotrivitä pentru asemene staule filosofice de oi,arata cu lamurire tendinia j motivele filosofiei
de pe catedrä. Uneori, ce e dreptu, acetifilosofi dumesticii isi dau unu aventu care parea fi periculosu: dar sfirsitul se poate ascepthcu linisce, bine sciindu-se, ca voru ajunge totla Onta ce le este impusa odata pentru tot-deauna. Uneori ii vine chiar sa crqi, cacercetarile lor filosofice intrucat sunt serioasele-au terminatu inaintea virstei de 12 ani i cadeja atunci si-au fixatu pentru totdeauna
opinia lor despre esenta lumii si ce se Cinede aceasta; fiindca, dupa toate discutiunile
filosofice §i peregrinarile periculoase sub condu-
cerea de calauzi indrasneti, ajungu totdeaunaearn§i la catechismul care ni se inculca dereguth in acea etate si pe care ei paru a-lulua, chiar de criteriu al adeverului. Toate
filosofemele heterodoxe, cu care au trebuitu sase ocupe dupa aceasta iu cursul vietei lor,paru a exista, pentru ei numai a fi comba-tute si a stabili dar cu slat mai tare doctri-na catichismului. Trebue chiar sn-i admiramu,
cum, petrecendu-si viata cu atate heresii in-ver§unate, au sciutu totusi in läuntrul lor a-§ipasta inocenta filosofica cu atata curatenie.
Cu toate aceste echitatea cere ca sa nujudecamu filosofia Univeraitatilor, precum amfacutu aci, numai din puntu de vedere al sco-pului ei pretextatu, ci si din al celui adeve-ratu si realu. Acesta este de a da viitori-lor referendari, advocati, doftori, canclidap §iinvqatori, chiar in intimitatea convingerilor
directia, care este potrivita cu intentiile sta-tului si a guvernului in privinca-le.
Aci nu am nimicu de intimpinatu si metinu in reserva, necredendu-me, competentu ajudeca, dad, unu asemene mijlocu de guver-pare este trebuinciosu sau
Aceasta o lasu in judecata celor ce ansarcina grea de a guverna oanzeni, adoca dea susCiuè lege, ordine, pace i linisce intre
multele milioane ale unui neamu nemarginitude egoistu in marea sa majoritate, injustu,
fr echitate, neonestu, plinu do invidie
malitiosu, si pe langa aceste foarte margi-
nitu i indaratnicu, §i a apara pre cei pqinila numeru, care s'au intamplatu sn. aiba, vre
o avere, in contra celor nenumerati, care nu audecat forca lor fisica, sarciva este asa de grea,in cat cjeu! eu unul nu indrasnescu a discuta,cu ei asupra mijloacelor intrebuincate. Caci
dicetoarea vechie: lui D-geu in toatemulcamescu, ca de impare4ia Romana n'am
sa me ingrijescu a fostu totdeauna parola mea.Dar altceva este raportul tilosofiei Universita-
tilor cu statul i altceva raportul ei cu insasifilosofia in sine, care in aceasta p rivirqn s'ar pute
numi filosofie purlt in osebire cu cea antei, care
este aplicata. Cea pura nu cunoasce altu
scopu cleat adeverul, si in respectul lui pare
nu.
4ilele
pi
ei
DESPRE FILOSOFIA LA UNIVERSITATE.GINERELE LUI HAGI PETCH. ns
a resulth, c ori ce altul la care se tindeprin mijlocul ei, èi devine stricAciosu. Ina ltaei misiune este satisfacerea acelei trebuintenobile, numitA, de mine trebuinta metafisica,care in toate timpurile este viu simtith ininteriorul omenirei, mai tare Ans6 atunci, cAnd,
precum se intImpla in dilele noastre, autori-tatea credintei religioase devine diu di in qimai slabA. Caci aceasta, rnenitI pentru mul-timea cea mare a neamului omenescu §i po-trivita cu ea, nu poate contine deal adev6-ruri alegorice, pe care Ans6 vrea s le pre-sinte ca adev6ruri sensu proprio. Prin aceasta4us6, cu ct cunoscintele de totu feliul, isto-rice, fisicale, §i chiar filosofire se latescu mai
lt cu atdt vt cresce nume-rul oamenilor, ck"rora
teligia nu le mai este de ajunsu §i care vorucaua din ce in ce mai mult adev6ru sensuproprio In- fa ta un..A asemine autdri ans6ce v putè face o phTql de pe c.itedra ner-vis alibnis mobile? Uncle va mai ajunge cufilosofia octroiatI din cleru, cu cldirile Je cu-vinte goale, cu fraseologia fdrä cuprinsu saucu unu cuprhhu (§i dad., ar fi adevèrul celumai banalu §i u§or intelesu) inecatu §i intune-
catu iu valuri de cuvinte, si in deosebi uncle va
ajunge cu nonsensul absolutu al lui Hegel ?(Va urmh.)
T. Maiorescu
GINERELE LIU RAGI PETC11Comedic in 2 acte prelucratä din
frantuzesee.(Urmare.
ACTUL II.Scena I.
Rada, Adela, (intritudn).Rada.
A Ce minunatti primblare !. Ce aeru placutude primävarA... S'ar credo cineva in luna lui Main.
Adela.Nu ti-a fostu uritu en mine, Radule ?
Rada.Uritu !. cu tine!. Da nu scii tu Adela di esti
cea mai dragalasa din toate damele ce cunoscu?Adela.
Complimenturi ? . .
Rada.Ba, 1en, nu !. Adevrul in toga, sinceritatea..
In cateva minute, am facutu adi eele mai fru-moase descoperiri.
Adela.Care descoperiri?
Rada.1.-in cä ai unu snfletu nobilu de adevarata prin-
cesa; 2-le ca. ai umi spiritu incantatoru... 3-leca am traitu pan acum langa tine fara a te cu-noasce.. . Am fostu ea unu teranu care ar figazduitu o regina deguizata... Deodata reginaisi pupa corona pe frunte i bietul teranu remaneincremenitn, cu ochii holbati i cu litnba legatade uirnire.
Adela.? o regina?. pretentia mea nu se inalta,
ma de, sqs.. Radale.. Totu ce dorescu este sa-ti
Rada.Dorinta iti e realisata, Adeluta, caci te iubescu
ca unu amorezu de 18 ani.Adela.
Iubesce-me mai biue ca barbatul meu ; oiu fimalt mai fericita..
Pentru ce ?Adela.
Pentruca imi inchipuescu ea o femee poate in-cetâ de a-si iubi amorezul ear barbatul niciodata.
Rada.Bravo !. imi pare bine ca nu esti ecsaltatI.
Adela.Nu!. Ans6 am unele idei care nu-su de moda,
poate, dar carele-su inrAdacinate in minte-mi catoate impresiile din copilarie. and eram mica,imi inchipuiam ca, tatul meu i maica mea eraurude, si de atunce casätoria o considerezu ca ceamai dulce i strinsä rudire. Amorul pentru unualtu omu, decat barbatul meu, pentru nun strainu,imi pare unu simtimentu contra naturei.
Rada.
pleeu.
330 GINERELE LUT HAGI PETCU.
Rada.Eata idei de matroana romana, draga Ade la..
Pästreaza-le in totdeauna in interesul fericirei sial onorului meu.
Ade la.
Ie sama ans6, Radule.. mint totodata si ge-loasa geloasa, dar.. cu toate ea gelosia e o sim-tire bogasiereasca precum ai qisu... Pentrumine unu singuru omu ecsista pe lame ; acelui omui-am datu totu sufletul men, i pretindu ca totudreptul sit am dragostea lui deplina. In clioa andasu descoperi eln o impartesee cu alta femee,simtu c toate legaturele intre mine si elu s'arudesfiinth!. Barbatul ar redeveni pe locu unu stra-inu in ochii mei, i at pentru mine .. din minu-tul acela, m'asu crede ca-sn vaduva.
Rada, (in parte).Hum ! (tare) N'ai grip despre asta, scumpa Adelao sä traimu impreuna ca done turturele in-
tr'unu cuibu auritu .. Si apropo, vreu sit dau unubalu stralucitu pentru tine ; vreu sit intuneci pringratiile tale pe toate doamnele noastre; vreu eatoti barbatii sa-mi pizmueasca fericirea... Mergiindata de-ti pregittesce tualetele, armele code-tariei, ea sit faci pe toti a admira eleganta prin-cesii mele.
Adela.
Me ducu, dar sa vii, ca sit alegemu impreunaarmele cele mai victorioase.
Rada.Oiu veni, seumpa mea regina. (6i Banda mitna. A-
dela intrU in dreapta).
Scena II.Radu i apoi Petcu.
Radu (singuru).Orbu am fosta pan acum de n'am veclutu ce
comoara aveam sub ochii mei !. , Adela-i de o miede ori mai placuta, mai gentila decat D-na Ro-zescu !.. Sa., me iee dracu daci nu me simtu ina-morata de dënsa !. . Bine a lisu nu sciu carepoetu cit amorul e ca uuu visa incantatoru ce teface a yea pe... (v646ndu pe Petcu) Hagi Petcu !.. Bine ca te v&lu, iubite socrule. . cram nerab-datoru sa-ti spunu ca esti parintele unui angeru
Peteu.Eu ?
Rada.Dar! de ai mai aye dugheanit, ai putè sit pui
marca urmatoare : Hagi Petcu, fabricantu de an-geri Ocatu namai ea esti maniosu pe mine.
Petcu.Eu ?. Nici de cum D-ta, credu ca te-i ma-
niè mai degrabiti cand vei afl hotarirea ce amluatu.
Rada.Ce audu? ai luatu vr'o botarire inspaimanta-
toare ?. in ce privire ?. . in privirea creditorilormei ?
Peteu.Ba nu, iu privirea D-tale chiar.
Radu.Cum asta ?. Stint curiosu sit o
Petcu.Arhon . . ginere, cand ti-am data fata cu o zes-
tre de 40,000 galbeni am nadajduitu cit vei fi ouatseriosu, i ca-i intrA in ecpaeoa ocarmuirei..
Radu.Ear !
Petcu.M'am inselatu ea uuu prostu, o intelegu acum,
de si cam titrjiu. . si tot ca unu prostu, te-amlasatu sa dai sama in averea mea. Fiind dar eaaverea mea nu-i destul de mare peutru ea sa sepoata acoperi cheltuelile onornlni D-tale de bei-zade, am chititu ea asu nimeri ea unn own ea mintefaendu oare-care forme neaparate in casa mea.
Rada.Forme ? . . yrCi sit tiei reforme ?
Petcn.Forme, reforme.. tot una-i. .
Radu.Daca-i tot una.. bine-voesee, te rogu, a mi le
incunosciinta, i mie.Petca.
Bueurosu!. Cea antei...Radu.
Forma ?. .Petcu.
Forma, fie.. cea antëi forma este ca sa-mi faciplacerea de a nu me mai la& peste picioru. M'amsaturatu de duhurile D-tale.
Radu.Duhuri !...
Peteu.Sciu ca me privesci ca pe unu . negustorasu,
ca pe unu prostuletu...Radu.
A . . soerule...
cu
attn.
I
GINERELE LUI HAGI PETCU. 331
Petcu.Dar afla, Domnisorule, ca se gasesce mai multa
judecata in papucul meu cleat sub palaria D-tale;anditu-m'ai, arhon beizade ?
Rath'.0 !. fi!. fi!. aste-su vorbe bogasieresci
Petcu.Se poate.. eu nu-su beizade.. nu-su tintilom.
Radu.Te credu, te credu. N'ai nevoe sa strigi.
Peteu.Eu isu batu joeu de arhonto-
logie o scii D-ta ? Eu judeeu oamenii dupameritul lor, ear nu drip titliiri. . evgheuia nuplatesce nici mut zlotu in (Aril mei...
Radu.Nu ?.
Petcu.Nu!
Radu.Pre bine!., care vra sa qica, me gAs3sei pe
mine cu meritu?Peteu.
Ba nici de cum N'ai meritu nici de o leteae.Radu.
Apoi dar pentru ce mi-ai data fata D-tale ?Peteu.
Pentru ce ti-am datu ?. .
Rada.Ai avutu dar vre unu gandu ascunsu and m'ai
luatu de giuere ?Peteu, (tulburatu).
15nu gandu asenusu?. .
Rada.Negresitu... Adela nu me iubea cand m'ai
atrasu in casa D-tale; pe de alta parte cunos-ceai numeral datoriilor mele si nu credu citacelu numilru monstruosu te-a indemnatu a megineri ; flindu dar ca, nu am nici unu merituea nesocotesell titlurile de nobleta, sunt silitu acrede ca ai avutu unu gandu ascunsu in privi-rea mea.
Peteu.Ei!. chiar asa fie.. Nime n'ar aye dreptate sa
me eatigoriseasca ca am cautatu sit impacu in-teresurile mele cu fericirea Adelei.. Scotendu dinplmga 40,000 galbeui, am vroitu sit ieu Bun gi-uere care sa me poata despagubi de jertfa ce fa-ceam in favorul lui si a copilei mule.. Am gan-ditu la Adela mai antei, cci erb, o datorie pen-
tru mine ; dar am ganditu si la mine... Ce reugasesci D-ta intru aceasta?
Radu.Nici cat de putin reu, iubite socrule. Ai fostu
in dreptul D-tale... De esti gresitu intru eeva.este numai ca nu ai avutu destula incredere inmine.
Peteu.Dapoi cum era sit am incredere intr'unu omu
care hojma ride si glumesce?Radu.
Haide !. . te-ai suparatu pentru nisce glurne denimica ?. Me mint din partea unui omu en mintecoapta ca D-ta.. In adevern, o marturisescu nusunt uuu ginere foarte... respectuosu ; imi placea ride, a glumi, dar in lucrurile serioase sciu afi seriosu ca ori eine, si gaseseu cit e cu dreptulsa pretindi de la mine totu concursul, totu ajutorulde care ai ave trebuinta.
Peteu, (in parte).Sa-lu credu ? sa nu-lu credu ?..
Rada.Eau sa vedemu, iubite socrule, la ce te pota
servi ?. Spune-mi fara nici o sfiala.Petcu.
Sit spunu.. ritosu ?Rada.
Fie si ritosu.Peteu.
Daca-i asa.. iti marturisescu ca asu dor sate vertu bine cu curtea.
Radu.Dar ce-i pasa curtii de mine ? Nu curnva ai
gustu stt joci la balurile cele marl ?Petcu.
Nu-i vorba de jocu.. N'am asemene deserta-ciune
Radu.Dar ce ai ?. insfirsitu ?.. Ce ai ?
Petcu, (ruOnosu).Am .. hambition !.
Radu.Hambition !.. Nu trebue sit te rosesci pe obrazu
pentru asta, hagi Petcule... Hambitionul este do-rul sufletelor marete
Peteu, (ineurandu-se).Na-i a§a ?
Rathi.D-ta in vreme de 30 de ani de bogasierie ai
dobanditu o ecsperienta eeii dit dreptul de a
liberariu.. si-mi
832 GINERELE LIT! HAGI PETCH.
pretinde ja ori ce.. Comerciul este scoala came-nilor de Statu.
PatenToemai aste cuvinte le-am cetitu inteunu jur-
pain de la Bu .aresci... Le-am rostitu §i lui Ver-dulescu...
Radu.Ean sa vedemu, eau sa vedemu ce ar pate
cuveni mai bine lui Hagi Petcu ?. o prefectura ?pre putin.. Hai a§a..? Unu locu la Curtea deCasatie?.
Petcu.Nu pre cunosca pravilele.
Rada.Vre-unu postu diplomaticu ?. . Aghentia de la
Tarigrad?.. Scii turcesce socrule ?Peten.
Sciu.. Ans6 acm clod sg nu me departezu delanga Adela.. §i...
Radu.Asceapta... (Hu lovesce poste
unu ben numai bunu .Petcu.
E semandicos?.
=gra) Ti-am gasitu
Radu.Judea insui.. Senatoru !..
Petcu.Senatoru !.. (En parte) ca fiul hti Sir Manoli.
Rada.Iti place ?.
Cum nu ?Radu.
Ilu primesci ?. spune.. ritosu..Peteu.
Primeseu...
Petcu.
Hada.Da sit nu-ti intorci cnveutul...
Pam.Imi clan pa rola Inca de bogasieru.
Rada.Ha, ha, ha, ht !. pardon.. nu me po4u sta-
pani.. ha, ha, ha .. Seuatorul h-tgi Petcu !.. ha,ha, ha...
Petcu,mesa
(in parte).!M'a pusu berbautul
Scena III.Buda, Petcu, Stefan apoi Vutatna i Bucatarul.
RadaVing degrabg, Stefane, alearga . . scii tu pen-
trn ce Aprodul Purice, in resboinl cu Ungurii, peSiret, a fostu poreelitu Movila de Stefan Voda ?.Scii pentru ce, Hatmanul Stefan Movila, au mu-ritu vitejesce luptandu-se en Tureii, lit Resboent?
Scii pentrn ce pe tronul Moldovei au domnitustramosi de-ai nostri, Movilesci ?. Pentruca inanul de la Hristos 1870, Hagi Petcu sa devie Se-natoru!.
Stefan.Ce vrei sa dici ?
Radu.Eata secretul asaltului ce am sustinutu adi di-
mineatg din partea lui Hagi Petcu cu tot nea-naul lui.
Stefan.Pentru ca sit te facg a intl.& in serviciu ?. in-
telegu cum !..Petcu.
Scii, beizade, pentru ce am lucratu 30 de anidin viata in ? pentru c3 am adtmatu para catepara, 100,000 de galbeni, lipsindu-rne de multepiaceni ?.. pentru cn pan evghenia sa B izadeRadii Movilg care nici s'a luptatu cu Unguriipe Stretu, nici au muritu la Resboeni, nici audommtu in tara Moldovei, sa poata, marl de 1)6-tranete pe unu crivatu moale, dap, ce-si va pe-trece viata in trandavie.
StPfau.Bravo.. bine ai rL1 hetu D-le Petcu.
E ad a.Are apucaturi de )ratkau... §i se pregatesce
pentru Senatu.(IntrI Va.avn1).
Tat avul.Cucoane Petcule, am fostu la Doftoral, i m'a
insarcinatu sit ye spuuu eg ie in chirie randul desus a casei.
Rada.care casaCare ranch, din ?
Petcu.ue aflitmu.Chiar aoesta in care
Rada.Cum ? dai in chiria ap trtamentul men?
Peen.Asa... si asta-i uua diu rJormele ce-ti spu-
n,,am Mal dini-iare.BAR.
.. tin& oiuPet u.
De desuptu, la tandui de josu.. impreura cumine.. Departameutul e incapatoru.
Itada.A fi.. ca corabia hit Noe.. uncle er&
de dobitoace ?Detco.
2recum dici n L numai frumosu darintit de cif:Luta scriotura... Asemene amsa inchiriezu si grajdiul f,Su ra.
Rada.Dar cati mei?. unde ai de gandu sa-i pui ? tot
in apartamentul de josu?Peteu.
Dc vremc ce-i corabia ha Noe.. ar aye loonAnsè 6i vet vinde mai bine ea sa nu te stinghe-
reasca
trAn soinl
si cudo gandu
Rada.Sa-i vdndu?. §i eu st umblu pe josn ?.
Stefan.Ei face miscare, Radule, §i ti-a merge bine.
Petcu.Dar;. chicloforia ei bunt pentru sanatate.
(intrit bucataruL)
Si eu qPi-L; ?
sci-
GINERELE HAGI PETCH. 833
Bucataral.Maria ta...
Rada.Ce este ?. Ce ai patitu artistule?. de esti asa
de posornoritu ? Ti s'au resturnatu tingirile pefocu ?
Bueatarul.Maria ta ve rogil sL primiti demisia mea.
Rada.Dimisia ?.
Bueatarul.Nu mai potu fi bucatarn, Wit a me desonori,
intr'o casa uncle mi se cot-nal:1dd borsu, curechiucu rata, reeituri
RadaCine ti-au comendatu asemenea laturi ?
Peteu.Eu.. borsul e stornahicon curechiul cu rata
stint bucatele favorite a liti Kir Kor... i HagiHristodulu se nebunesce dupa recituri cu ustu-roiu
Rada.Kir Kor ?. Hagi Hristodulu ?.
Paten.Si Kir Manoli prietinii mei !. i-am poftitu pe
mane la masa.Rada.
Impreund U amicii fllC ?. (curl bucatarn) Estiliberu sit te duel .. (lincatarul ese). Ha, hal. vra sädicit mani o sa avemit bucate cu cheltueald, HagiPetcule ?.
Petea.Dupit cum imi tilt mama, arhon Beizade... (ca-
LK Stefan) Ned sjdueqcu ea evghenia voastra flu s'arisinit sit sada la masa intre Is.. Kor i KaraVarvara sotia lui Kir Manoli ?
Stefan.Nici de cum ?. . din protiva Kara Varvara
poarta testemelu ?Peteu.
Poartit.. cu fioraru mare pe ureche i chiarcu fesu albu, daca-ti place.
btefanu.Minunatu !... am sa-i preseutezn simlmri de
mere pe irful cutitulni.. si drip masa omu be.vutca ?
Peteu.De odogacie . omu face o partida de ma-
riesu
San o toncina ?..Radu.
Stefan.De (lace parale.
Radu.Da biue.. o sa petrecemu impariltesce.. Casa
D-tale, Hagi Petcule, are sit devie unu raiu...fiindu nsë ca me socotu pre cu pacate .... mevoiu gritbi a pardst rain! D-tale chiar mane di-mineatd.
Mi-aghenia
par% foarte ran undo sa.-ti dud. ev-?
Rada.Nu-ti pad, D-tale.
Cony. lit. a. IV, Nr. 20.
Paten.Si de ce ai sa, te apuci ?. . de doftorie ?.. de
advocatie ?.. de geambaslicu ?... cad flit cretinsd-ti poti tin ifosul i ighemoniconul cu unu ye-nitu de 500 galbeni.
Radu.Cum? 500 galbeni ?
Peten:Fd-ti socoteala.. ai priimitu 5000 galbeni ednd
te-ai insuratu ?. isu papati de malt !. asa-i ? amplatitu 10,000 galbeni lui Sloim i lui leosaridi,datorii de-a D-tale, facu 15,000; Adela le-au maidatu o obliga de alte 10,000 ?. facu 25,000...Mai adaogi alte 10,000 amanetati in mosioara ceti-au mai remasu, in Movilesci ?. facu 35,000..scade-i din banii zestrei 40,000 ?. ce remanu ?5000... care pusi la dobanda cu 10 la mita dausorta 500 galbeni pe anu ! . asa este?. acum teintrebu cu aceste 500 galbeni ai hritnesciprietinii cu fazanuri, cu mushi de cdprioara im-panate cu trufle ?. . si celelalte ?. . Ascultd-me,fatul meu... secji mai bine la mine ; i te gdn-desce la copii ce-i aye, claca a da Dumnecieu..(And or cresce marl, ei vont fi multdmici se ga-seased in busunaral beizadelei Rada Movilit eco-notniile lui Hagi Petcu, bogasierul... m'ai auita
sa ne videmu (ese prin stNnga).
Scena IV.Rada, Stefan.
(Se uittl unul la altul unn momentu. Stefan incepe a ride).Radu.
Iti vine a ride tie ?Stefan.
Ha, ha, ha !. Acesta-i pravoslavnicul acelu desocru, sositu inadh.su de la lernsalim pentru casit realizeze toate dorintele tale ?. . Pare-mi- sedin protiva ed ga situ pe dracu, vere... ha,ha, ha..
13
A I.. jupane .P( ?cr,le, te p( rti cu mine ca cu ocalra din dugheana ?. foarte-ti mul tamescu de lec-tia ce mi-ai datu... Oiu profita de densa eatmai in graba. ic pX1Aria).
Stefauu.Ce vrei sd faci ?.
Radu.Me ducu la Doamna Rozescu ca sd me des-
bogasierescu, caci am inceputu a mirosi a tarabaaici.
Stefanu.Te duci la Doamna Rozescu! dar, femeea ta,
ce faci cu densa ?Rada.
Femeea mea 2. inchipuesceti, vere, ea era catpe ce sa, me acoperu de ridicolu.. inamorandu-me de clOnsa.. Norocu cit m'au trezitu Hagi Patenla vreme.
Stefan.Femeea ta nu-i responsabila de mojiciile
Ea-i dinprotiva delicata,R.du.
Dit-mi build pace.. Seaman/ en tatu-sen,
i
sa-ti
0-ai
ni-seu. . placuta...
ROI
si
fist
334 iliNEREtt tin HAGI PETCV.
Stefanu.Adela ?. Nu-i cat de putin ; . te ine1i !
Radu.Içi spunu en ea, are unu aera de familie boga-
sioreascl !. . Deacum inainte, nu yoin pate nici-odatA sä o sarata fdrA a gandt la Hagi Petca.
Adio.Stefan.
Radule.. stAi.. nu te duce.Radu.
Degeaba eati sä me opresciStefan.
Ascultl-me, frate...Radu.
Nu aseultu nimicu.. Adio.Stefan.
Asceaptä macar graeseu doue yorbe des-pre duelul teu.
Radu.A !. ilu uitasem.. Ce-ai pusu la cale ?
Stefan.Ye bateti peste o orA, la Rediu.
Radu.Minunatu !. Am sa-i taiu urechile Comitelui de
Tasleo.Scena V.
Rada, Stefan, Adela, si mai pe urmii Verdulescu i Petcu..Adela.
Esi, Radule ?Radu.
Esu, Doamna mea... (ese).Adela.
Radule!.. (atilt Stefan). Ce are ?. Cine l'a mA-nietu ?
Parintele D-tale.
Cum ?. CAnd ?.
Stefan.
Adela.
Stefan.Parintele D-tale e ambitiosu ;..
Verdi:deem, (intrandu din stfinga).Ambitiosu Petcu!. (in parte) A nebunitu !
Stefan.Visul seu este de a se face senatoru prin aja-
torul lui Rada si in ciuda cA ginere seu se re-ntal de a-i servr ambitia, Hagi Petcu cauta acuma se resbunã ca niece §icane mici carele potu sA
causeze multe superari chiar D-voastre, D-namea.
Adela.Mie ?
Yerduleseu.Negre§itu, tie Adela.. Cu cAt tatu-teu a face
casa lui nesuferitA, cu atat Radu a fugi din easi a Wit petreceri aiure.
Stefan.D. Verdulescu are dreptate, Doamna mea...
Numai D-voasträ puteti departa, periculul ce yeamenintit.
Adela.Periculu!. ce periculu ?. in contra carui periculu
am a me apara, ?Stefan.
itt contra pornirei pArintelui D-tale..
Adela.Ba nu.. sa-mi spui totu pornirea tatalui mea
mi poate sA departeze pe Rada de litnga mine..Elu face carte tine' femet ! mArturisesce, Dom-nule . . . am o !. . i acum Radu se MIAlanga (Musa Inima mea o presimte.
Stefan.Doamna mea.. Rada ye iubesce.
Adele.De ce dar nu a venitu sa se planga mie de
purtarea tatani-meu ? De ce s'a dusu aiure ? lao straina ?
Stinsalati
..mefeaniDar.. ye uru..
Adele.Jura pe ouorul D-tale de gentilomu cil Rada
nu se gAsesce acmn la D-na Rozescu.Stefan.
Chiar de alit face acestu jurame-ntu, elu n'arprobk, nimiert, ciici unn galantu omu are dreptulrig minteasca in asernene casu...
Adela.Vra al dicA Rada Ah !.. ant perdutu in-
tr'unu minutu toatA iubirea lui.. toatit fericireamea !. .
(Adela 1ein i cade pe canape).Terdulesen.
AdelutA.. (cttra Stefan) Alearga la unudoftoru, Domnule Moyill. (Stefan ese).
(Petcu intra prin stAnga).Petcn.
Ce este ?. ce este ?. a lesivatu Adela ?. Cum ?din care pricinA ? (aleargd Hind Adela).
Torduleseu.Din pricina ta, Peteule.. nebunule !. (o face sit
resufle colonie).Peten.
Ba din pricina hotului eel de Rada.. (ardtiindupumnul spre usa din fundu) Ghidi, berbantule ! ghidiPazvantoglu!.. (ratit amundoi s deslesine pe Adela).
(.1do1a se desteap incet).Verduleseu.
Eaca! . ii vine in simtiri, drAguta mosului.(Adela desceptandu-se incepe a pliinge).
Adela.Ah! nanasule, tare-su nenorocitA...
Terduleseu.Ba nu, Adeluta.. ba nu.. (plunge) Te inseli..
deu, te inseli...Peteu.
Eau aucli-lu cum se scAncesce!..Verdulescu.
Nu mai plange, draga Adeluta; nu-ti inchipuilucruri care nu sant.
Peten.Da-te deoparte, Verduleseule, eä tu nu scii sit
0 mAngAi. (ie locul lui Verdalescu) Nu mai plangeAdelit dragA; inchipui lucruri..
Adele, (plange.)Oh! ce r6u am fAcutu eu pe lame ca sA flu
astCdia pedepsital... Deabia mAritatit de treiluni.. sA me vdda sacrificatA unei cochete! Bar-batu-meu... Rada sa me insele... 0! Durnue-
sii-ti
?..
nu-ti
ve
Linisciti-ve..
GINERELE LIII HAGI FETCH. 886
deule!... simtu elu a sa-mi pricinueaseämoartea.
Petcu.Ba fereasca, pronial. Decat sit mori mai bine
sit ne resbunamu.Terduleseu.
Nu 401 focul, Peteule; nu vorbi de resbunare.Radu vinovatu..
Petcu.Nn-i vinovatu?. Da cine-i vinovatu?
Verdulesen.Tu
Petcu.En !
Terduleseu.Vedi bine.. Ce te-ai anucatu faci sicanuri
pentru c. elu nu vrea sd devie puntea ambitieitale ?
Petcu.ambitie?..Ce punte, Inn ?.. Ce Ce därdaesci
din guru?Yerdulescu.
Dar, dar; sciu eu ce (lieu Ti-au iutratu incapu gargauni.. Vrei s'ajungi senatorn Ama!
Petcu.Ce amal. peate c. n'asu fl bunu de senator-
lieu ? (Verdulesen ridia din umeri) Ce dai din umeri ?Terdulescu.
Vrei sa-ti spunu una si 1311110. Ai strechietu labatranete..
Ce face ?. .(Unu fecioru mitre o scrisoare)
Fecior ul.0 scrisoare pentru luminarea sa printul.
Poen.0 scrisoare ? de unde-i ?
Fedor ulA adus'o sluga d-nei Rozescu.
Adela.De la D-na Rozescu?. . Ad'o incoace. (le seri-
soarea i mai la (Musa cu multit curiositate, i dice in parte)0 scrisoare de la dCnsa ? indraznesce eeriechiar aice.. in casa mea.. o! (Pigage.)
PamCe este ? Ce mai are, Verdulescule ?
Terdalescu.Ce sit aib0. Nu intelegi, frate, zuliara?
Petcu.Zuliarit de... serisoarea asta ?.
Verdalescu.Ba de persoana ce-a trimis'o lui Radu.
Petou.Cine ?. . Rozeasca ?. Rozeasca 0, fie ibovnica
lui !. . Add, atraqul sa-lu deschidu.Adela.
Tata nu deschide.. secretul scrisorilor tre-bue respectatu.
Petca (handl' scrisoara.)Respectatu ?... Ean sit-i aratu eu respectu.
(descbide ravasul.)
Petcu.
Adele.Nu cetl, tata, peutru numele lui Dumnedeu 1..
Ce-a dice Radu ?.
Petcu.ce (cetesce) Iubite Radule."
Bree, ce catergar ! are ibovnici I (6i cade scrisoareadin mltnti.)
Adela.0 1! (pillage en desperare.)
Verdulesca.Adeluta.. nu te desperit..
Petcu, (lui Verdulescu, furiosu)Ta etifi pricina de ceea ce
Verdulescu.Eu ?
Petou.Tu!. de ce nu m'ai opritu sit maritu pe Adela
cu berbantul cel de Radu ?Verdulesen.
Da flu te-am statuitu in destul ?. Ce te legide mine ?
Petcu.Ce neghiobie am tacutu! aruncu en bu-
nAtate de copila erescutit en cheltueala prin pen-sioane.. . in gum lupultd. . (dAndu-0 purnull) Na,na. . prostule.. dobitocule ! ginere evghenistu ititrebnea, ?. na !
Adela (sculgedu-se)Tata.. nu te desperA.. ea' en.. privesce.. nu
mai plangu.. mi-am luatu hotarirea... de-acumscin ce-mi remane de facutu. (Ese, cu batiste pe ochi.)
P etcu.Unde te duci ?. . Verdulescule nu o litsA. sin-
mergi en &Ova_ me temu sa nu eadain apelpisie.
Verdulescu.Liniseesce-te, Petcule.. nu fii copilu.. ( Ese dupti
Adele.)
Scena VI..Petcu. .Radu.
Peteu.Bree !. ce berbantlic !.. Imi ie fata, i naanancit
zestrea si sare garduri !... (veVendu pe Rade) Ea-ta.-ln. . Cauti ceva, domnule ?
Rada.Dar, o scrisoare.
Petcu.De la doamna Rozescu ?. Nu o cauta de geaba,
e in buzunaru la mine.Radu.
Nu cumva ai deschis'o ?Petca.
Ba, d-ta sit fii einatosu.Rada.
Ai indritznitu a o deschide ?. Da scii d-ta citasta-i o faptit de miselu ?
Petou.Miselu i neeinstitu e feciorul tittadni-t6u. Au-
ditu-m'ai ? berbantu nerusinatu ce esti ? ti-amdatu eu in parte !. ti-am aflatu eu biastamatiile.scin en in sfirsitu ce poamit esti ?
Rada.Le-ai aflatu toate aceste, insusindu-ti unu dreptu
pc care nu l'ai avutu, . deschidendu o scrisoare8W:dna,
cit
nu-i
sg-i
sg-i
cg-i
Dicit i-a plAce...
Adelutg...
se'ntampllt.
sg-mi
gurg...
. -
.
GINERELE LUI HAGI PETCII.
Cum 7. unu parinte nu are dreptul.. da ce-mimai perdu eu vorba de geaba... Ne-omu talmaclla tribunalu.
Radu.La tribunalu!
Petea.Dar.. unde am sa, citescu scrisoarea ibovnicei
d-tale in publicu.. ca sa o vorbeasca targul...Radu.
Vrei sh compromiti o biata femee ?
Vreu.. dar !Rutin.
o desonorezi...Petcu.
Are si ea onoru ? To procopsamen ! de-aceeav'ati ingurluitu impreung ?
Rada.Domnule Petca.. Ea nu-i vinovata.. Eu sin-
guru meritu toata asprimea.Petcu.
Cat pentru d-ta.. te dispretuescu ca pe celude pe urma pehlivanu din teara Moldovii.. Na-tie rusine olorazalui !... sa te porti cu Adela canun tarae-bratt !. Da ce-i lipsesce copilei de aiapucatu a calca in strachini verdi ? Gasesce-i unucusuru macar, cat de mica . N'are ochi frumosi?n'are nuri ? n'are inimit bunh i crescere cum secade ?.. WO, am cheltuitu si oehit din capu panacand am vedut'o mare §i spudacsita.. (induio§andu-se)
d-ta, in locu sit scii a pretui uuu odorn ca Ade-luta, iti bati jocu de (Musa !. . hai la tribunalu.
Rada.Hagi Petcule, te rogu.. lasa pang mane.. Nu
asculta indemnul maniei... Resgandesce-tete rogu.
Petcu.Me rogi ?. A ! me rogi acum ? Beizade Movila
maga pe Hagi Petcu !.. Mare cinste peutru mine,dar nu se prinde Petcu cu tertipuri... hai...(vrea se eta.)
Rada.Ie sama, domnule; te sama la ceea ce vrei
sa faci. Nu me adnce in desperare.. intelege caaunt responsabilu de reputatia d-nei Rozescu casunt datoru sa o aparu cu ori ce chipu.... iesama, iti 4icu.. ca pre viul Dumnedeu!...
Petca.me omoriti in casa mea ?.. (vreaCe face ?.
easä.)Radu.
Nu te lasu sit e§i de-aice.. Da-mi scrisoarea..da-mi . .
Petcu, (apucandu clopotelul de pe masa.)De-i face unu pasu mai mult, traga clopotelul
sa vie slugele, §i te legit butucu ca pe unu apel-pisitu.
Rada.Aveti dreptate.. mi-am perdutu mintile.. As-
culta-me, Hagi Petcule; Nu esti unu omunu te-a MO, inima se impingi in prapastie pe obiata femee ce-i nevinovata.... Esti indignatu,
esti mahnitu.. o intelegu.. Ai toatit dreptatea..Imi recunosca gresalele.. dar daca m'asu jurape ce am mai scumpu de-a nu mai vede nici-odata pe d-na Rozescu.. daca m'asn jurâ ca deadi inainte oiu consacrA toata viata pentru feri-cirea Adelei..
Petcu.D-ta ?. unu omu deprinsu a tral in trandavie?.
Cine te erode?Rada.
In adev6ru, trandavia m'a perdutu... Ansedaca m'asu hotari a intra in vre-unu serviciu?. .
Petca.Nth.. Vedi d-ta ca-i unu (Tacit la mijlocu..
Rada.Nu me credi.. Ei bine, iti dau parola mea de
onoru.Petcu.
Fleacuri !..Rada.
Vrei o garantie mai mare?. Pastreazit scrisoa-rea la d-ta, ca o arma.. si cand nu mi-asu in-deplini juramental.. te-i servi de (Musa cum ti-aplace.
Petcu, (in parte.)S'asa se poate. (tare) Te juri ea na-i mai fi
lenesu ?..
Me juru.Rada.
Petcu.ca-i intra in ecpaeoa ocarmuirei ?.
Radu.Dar.. gaudesce, Hagi Petcule, ea prin mine ai
pate §i d-ta sit ajungi..Peteu, (in parte.)
Senatoru!. helbetu ! la asta chitescu.Rada.
Te primesci ?Petcu.
Fie. cat pentru mine, asu fi in plecare sa meimblandescu §i indeplinescu rugaminteadar...
Rada, (cu ingrijire)Dar ?..
Petcu.Remane acum sh dobandesci iertaciunea Adelei.
Me duel" sh-i Lea cunoscutu hotArirea ce-ai luatujurrtmentul ea care te ai legatu... si crede,
beizade, ea oiu cerca toate mijloacele (ea sit oimpacu.. (Ese prin dreapta dicaudu in parte) Sena-toru !. hait !...
Scena VI.Rada.
In ce gradu de injosire am picatu! sit atarnesoarta mea din manele unni Hagi Petca !... siasta.. pentru o fautasie.. o intriga de amoru..fara amoru adeveratu, caci nu o iubescu pe d-naRozescu.. si ansd onorn1 imi comanda sa o a-pgru in contra furiei socrulni men.. sit o ferescude unu scandalu spaimitutatorn.. 0! Radule, Ra-dale !. ce-ai facutu ? in ce conditii utnilitoare te-al pusu.. (cade obositu pe unu acaunu.)
336
Petal.
.
sX
sa-ti
Pete.
sa
si
GINERELE LIR HAM PETCU. 837
Scena VIII.Radu. Stefan.Stefan (intrandu).
Ce ai, Radule, de esti asa de obositu ?... ti-amuritu socru?
Rada.aminte deCe am, iti aduci pretentia lui Hagi
Petcu ?Stefan.
Ca sa intre in nu sciu care ecpaea?Rada.
Dar !. ce-ai qice daca ti-asu spune ca prii-mescu ?
Stefa n.A§u dice ca nu se poate.
Radu.Ei bine !.. Sunt silitu sa plecu capul dinaintea
bogasierului.
Tu ?.Rada.
Eu !. Socrul men a deschisu scrisoarel d-neiRozesen si, in furia lui, vreu sa o duet la tribu-naln ea o dovada in contra mea ... A trebuitn,pentru ca sa In oprescu, a trebuitu sa me mumla dispositia lui.
Stefan.Serviane Radule ! in ee haosu ai picatu !
Reda.A ! daei m'ar ucide contele de Tazlco in duelu,
(Is mare serviciu near face ! Caud ue bateum ?Stefan.
Pesto jnindtate de oarl.. Dar ce oiri tn.. sate ucida mut eunte false ea ausul!.. ar fi unuridicule pentrn tine.
R Ida.Fie ! in cale asu seta de-o viata amarita!
Stefan.Viata amaritil... la virsta de 25 de ani I.
Rada.Si ec-mi folosesce tinereta ?. Privesce node me
gasescu, Stefane !. . ruinatu, selavul mud socrudespotu i ambitiosu, kirhatul !mei fernei tanitain sufletu prin pnrtarea mea.. Tn credi ca viatamai poate aè multatuiri pentru mine ! ... Darsunt desgustatu, frate, de toate si de mine (liar!.Nehumile, ratacirile mele m'au adnsu in as:a stareeat toate imi lipsescu deodatii, i libertatea,fericirea casnica, i stirna lurnei.. i stirna mea I0 1 Stefane, tare'su nenorocitu. (p.tinge in brEole miStefan)
StefanCuragiu, frate... nu te
Radn.0! sunt unu miselu!. Adev6ratul gentilomu are
dreptul a perde totu afara dc cioru!. Scm ce-miremane de facutu.
Stefan.
Stefan.Cel
Radu.Ceea ce-ai face tu, iii local meu.
Stefan.Eu? nu m'a§u ucide!
Rada.Ba te-ai ucide, de vreme ce m'ai intelesu..
Stefan.Radule...
Radn.Nu cerch sa-mi schimbi hotarirea.. singnra a-
vere ce-mi remane pe lume este numele Orin-tilor mei, §i vren sa-lu pastrezu nepatatu.
Scena I..Radu, Stefan, .Adela, Verdulescu, §i mai pe urmit
Petcu.A dela.
Degeaba, nanasule, degeaba.. de adi inainteprintul Movila nu mai este decat unu strainu pen-tru mine.
Tordalesen.Da... a fagaduitu ea n'a mai ved6 pe d-na
Rozescu.. ca te-a face fericita..Adela.
Nu mai poate esista, fericire pentrn minc!...Printnl nu m'a inbitn pan' acurn..
Terd nlesen.Dar te-a iubl, Adeluta, de-acum inainte.
Adela.Nu-mi trebuesce lubirea cu sila.
Terd al esen.Da.. graesce i d-ta, Radule.. spune-i..
A dela.D-Ini seie bine ea nu l'asu mai crede, ori-ce ar
dice . . si face bine ca tace... Scie cit ori-ce ic-it dintre noi este desfiintata.. ne remIne
dar decal- a ne mina fie-care libertatea sa..Verduleseu.
O dispartenie
Dar !Adela.
Verdulesen.Dii gandesce, Mehl, Ia scandalul..
Adela.Durerea mea e mai presus decat scandalul...
(catra Racial) Demnul meu, pnrtarea ci-tale catramine cere o resbnnare.. Resbnuarea o tinu inmana mea.. Eat'o.. (Raaradt:. serisoarea)
Scrisoarea Rozescu!Adela.
O cunosci ?. . d-na.. Rozeseu n'a avutu mliiide suferintile inimei mete.. Ea, pentru o simplafantasie de cochetarie, a stinsu ferieirea i li-niscea vietei mele.. Spune-mi ce merita, o ase-mene fapta ?
Radn.Doamna mea.. fii generoasa..
Adela.O aperi ?. indraznesaa.cidsa o aperi in fata mea?
Doamna...Adela.
Sciu cit onorul d-tale de printu iti comendeaaea sa o feresci de scandalu.. Ei bine eata cumse resbuna fata lui Hagi Petcu... fii multamitu.(rape scrisoares i o aimed{ jos.)
Peten, (intig.)Ce fad AdelA? 11 dai arma din mama.?
dispera...
gait Nit
0I
Rude.tl-nei
Rad.
$38 GINERELE LTJI HAGI PETCt.
Ade la.Datoria imi facu, tatA.
Verdulescu.Nobilu sufletu ! (särutà pe Ade la.)
Radu.0 ! Doamna mea, cum sl ye esprirnu admirarearecunoscinta mea.. D-ta porti numele men mai
bine decal mine... Esti o adeverata princesa..Ah ! toatA viata mea vei fi pentru mine de-acum..
Adela, (eu mandrie)De-acum sant veduvd, dotnnul meu.
Peteu.Ce tlice ? ce dice ?
Verdalesca, (oprind'o.)
(vrea se easa.
Stefan.Veduvit ! dar ye iubesce Radu, doamna mea
ve iubesce ca anti nebunu.Rada.
Ah taci Stetane !.. taci ca, nu mai vrea sA mecreadA.
Stefan.Elu s'a trezitu din ratacirea in care s'a gA-
situ; ochii lui s'au deschisu si au veduta in sfir-situ cat sunteti de superioarA..
Adela.Superioarl d-nei Rozescu ?. Mare triumfu pen-
tru fata lui Hagi Petcu IPetcu.
Ce fata lui Hagi Petcu ! da tu esti mai patinadecAt una ca Rozescu 9. pentra c tatul a fostubogasieru i DU te-ai coborita en hirzobul din ceruMud ai venitu pe lume ?. Fata Ini Hagi Petcu!.Trebue si fie cineva una orbit ca d-lui . (aratiipe Radu) pentra ca sa, nu fi vedatu din capul lo-culla cA esti unu luceafera in protipendeoa
Rada.Aveti dreptate, domnule Petcu; am fostu anti
orbu I. Fiica d-tale era demnA de amoral celu maiAngeresou si eu am luat'o numai pentru zestreaei !.. Am fostu unu orbu pentra eft am meows-cutu gratiile i uobleta sufletului sea.. Ant fostuunu orbu i unu nerecanoscAtora, cAci ea mi-a sea;patu onoral de doue ori intr'o di si ea nu i-amucitdutu Li pichare ca sA-i inchinu toattt viata mea.Vedeti CA imi mArturisescu insumi gresala.. A-yeti dar toatA dreptatea sA me despretuiti, d-namea; despretuiti o inimA nedemnA de d-voastrA;am perdutu pAnA i dreptul de a me plAnge,nu-mi remAne decAt sk ye ieu adio pentru tot-deauna.. Haide, Stefane.
Stefan.AsceaptA.. Sciti d-na mea, uncle merge Rada?
merge sA se batA la duelu.Toti.
La duelu!Radu.
Stefaue..Stefan.
De vreme ce femeea ta nu te mai iubesce, pu-temu sA-i spunemu totu.. Dar, doamna mea, Radumerge sa se bata la dueltt cAci vrea sA moarl!
Adela.SA moarft !..
Stefan.SA moarA, dar ! pentru ea BA. remAneti veduvA,
precum doriti.. Haide..(Radu si Stefan plead{ spre usit.)
Adela.Radule !..
Rada.
Adela.Radule.. intinde nntna.)
Radu, (ei sitrutit ralina.)Angerul men !
Petcu, (in parte).Audi pehlivanu I vroia sA moarA la duelu, si
imi fagadaise pe de altA parte cA a intrA inslujbA.. ca sft ajunga senatoru.. vra se qica, earisi bateA jocu de mine.. Ei ! lasu motpane.. (tare)Ha, ha!" d-lai b mral e i duelgia !. Frumosu !..da ean intreab:i-la Adela, pentru ce vrea S 5°batA?. pentra ochii tei, ori pentra ochii altie ?
A dela.Ce vrei sd qiei, t tA ?
I eteu.Mi-asu pane mAna in foul c d-lui e duelgiul
doamnei Rozescu.Adela.
Adeverata e, Radule ?. . Nu respandi ?Petcu.
Na-i dA curaoa se respandA.
Asa pute sA mintescu, AdelA... dar nu e obi-ceiul meu.. E adeveratu.
Petcu.Ancli ?.. AncA si are nerusinarea de a mAr-
turisi.
A !. domnul men., me caescu de slabiciuneace am avian ca sA cretin pe verul d-tale cfindm'a. incredintata ea me inbesce...
stefan.V'am spusu adeveral, doamna mea.. Anse fa-
talitatea cere ca Rada BA se batA pentru doamnaRozescu, de si nu o iabesce.
Peteu.DacA nu o inbesce, nu are decAt a nit se daelgi
pentru densa.. Mi se pare eA-i bobu numeratuCearA-si pardon de ertAciune de la protivni-cal sea.
Rada.Ea ! sA facu scuss ?
Terdulescu.E pre mare jertfa, Petcule.. unu evghenista..
en onoru..Petcu.
Eaca! i tu te-ai onorlificarisitu ? Amal. Ver-dulescu onorlificarisitu!
Rada.Asu face cu multamire sacrificial vietei mele
pentra ca stt-mi reseal-110ra gresalele, dar sA-insacrificu onorul !. Credu cA nici princesa nu arpriimi-o.
fli
si
Adela!"
Rada.
Adela.
Adell...
Iadului.
fti
GINERELE Mil HAGI ?ETCH. af39
Adela.daca te-ai insela, domnul meu ?. dacg, ti-asu
cere insumi acestu sacrificiu ?Rada.
Cam, d-na m6a, ati pretinde ?Adola.
Ce se pretindu ?, ca aft faci peutra mine ceeace faci pentra d-na Rozescu ?. Dar, o pretinduPentru dènsa ai renuntatu La datoriile d-tale ea-setoresci, i pentru mine nu ai reliant& la unitduelu.. la unit duelu ce me inspaimanta ? Cumvrei aft credit in annual40 cand elu e mai micadeck desertaciunea d-tale ?
Pam.S'apoi !. eine scie ?. poti chiar aft fii ranitu..
nu-i poate.. Crede-me.. paza bung, foresee pri-niejdia rea.. frica pazesce bostanaria.
Rada.Auditi doamna mea ?. Eata ce ar dice lumea
de mine.Adela.
$i eine ar indritznl sa se indoeasca despre cu-ragiul d-tale ?. Nu ai datu o Bata de dovedi ?
Peteu.$1 pe de alta, parte ear, ce-ti pasit de ceea ce
ar (lice lumaa.. E destul sit ai ipolipsul men §iai prietindor mei, a lui Kir Kor, a lui Kir Ma-noli
Rada.Vedeti, doamna mea.. asu ajunge de risanedemuu prin urmare de stima d-tale.
Stefan.Nime n'a ride de tine, Radnle.. Oiu duce in-
sumi scuzele tale lui Tazleo, i fii incredit.tatu eanici n'a zinibl macar.
PeLca.Cine ? Tazleo ?. Contele Tazleo !. elu e
protivnicu ?.. Primejdie !..Rada.
Cum ? Stefane, i tu me indemni st facu 'sou-se ?....
Petcu.Eaca !. si de ce nu ?.. Eu unul asu face fara
doar i poate.Verduleseu, (incot liii Petcu.)
Da bine, mai mule, vrei numai deck sa-latrimii sa se bata ?
Pet^uEu ?. dinprotiva.. ceil I note chipurile sA-lu
oprescu.. Na veli ?Stefan
Hai, Radule.. implinesee ioriuta femeei tale..Da-i aceastft dovada de iubire.
Ah !. ba nu.. nu potu.Adela.
Asta-i singura cond ti de impacare intre noi..nada
Mai bine sft moru de o mie de ori decat sa meinjosesen.
Petcu.To, ta, ta.. Vorbe.. palavre ! fanfaronade !
Adela.Daca te-ar raga d-na Rozeseu, te-ai supune ?.
Adio dar pentra totdeauua, (vrea se easK)
Rada.Adelal. pentru numele lui Dumnedeu.
Adela.A! vèdu cit nu-ai nimicu in sufletu decat o man-
drie oarba.Stefan.
Radule.. curagiu.. iti giuru ca eu iu local Muasu pritul.
Rada.Ei bine.. souse unui ea Tazleo!... fie! cam
vreti!.. E.ti multanlita, Adela ?Adela.
Dar, Radule !. sant fericita.. te ertu, te credu,te iubescu. (se apropie dn Radu ce st obositu, i ie ca-pul cu sArutii pe frunte)te bate, mergi!
Rada, (veselu.)0!. Adela !. ai unu sufletu nobilu ca a mai-
cei mole !
acum mergi de
Adela.Am sufletul maieei mole.. Radule.
Petca, (in parte.)Do imne !. adica proaste mai sant femeile,
lumea asta !Pe
Radu, (lui Stefan.)Hai de graba la Roelia.. sa nu ajungemu cei
de pe urml.Adela.
Sell sa maniezi armele ? Radule ?Stefan.
Nu aveti grija, e perfecta si la pistolu si lafloretu.
Adela.$i nu-ln ueidi pe bietul conte?
Hada.Nu; am de gaudu nutnai sa-i sgariiu titlul cola
falsa ca virful floretului.. Hai, Stefane..(Unu tecioru mit( e o scrisoare.)
Adela.Ear o scrisoare ?
Radu.Deschide-o tu singura..
Adela, (deqcludindu scrisoarea)E de la Coutele Tazieo.
Rada.pea ?
Adela, (cetindu.)17Scumput men Prinpt.."
Rada.E familiaru rezesul.
Adela.Am data amundoi destale probe de curagiu."
Hada.Amundoi !. audi Stefano ?
Adela.Prin urniare, itni este permiso de a face scuse
unai omit care va sci sft apretueasea purtareamea.."
Rada.O apretueseu dar, precum
Adela.$i Du me indoescu ca le veti primi ca una
galantu oniu precum stint incredintatu cil consi-,,derati pe al d-voastre devotata . . . Conte deTazleo.."
$i
duelL..tul
Rada.
..pi
I
manila, pi
audit?.
840 GINERELE LIJI IIAGI PETCII. POESIL
Rada.Ce se potrivesce!. galantu omu!. (incet lui Ste-
fanu) ea Hagi Petcu.Verdalesen.
Vra sa pacea-i incheeta..a de-acum inainte ?.
Rada..0 ! de-acum inainte, intru pe
rioase, i pentru cn sa facu unuam sa me apucu de plugarie..mosioara mea.
Peteu.Cum ?.. cum ?.. Ear te-ai läsatu de ecpaeoa
ocitrinuirei ?.. (in parte) 0, remäuu ear afara dinSenatorlicu ?
Radu) Credu
calea vietii se-inceputu bunu,me retragu la
Rada.Domnule, mai bine sa fad unu plugaru blintz
decat uuu biurocratu prostu.Petcu.
Da bine.. la ce mosie ai s. te retragi..Movilescii s'au vOndutu la meclata acli dirnineata.
RadaS'a v6udutu.. mosioara mea stramoseasca ?
Verdulesett.Ansë am cumparat'o eu ca sä o dau zestre A-
delei..AdeIa.
0! nanasule cat esti de bunt' I..vii sa sedi eu noi..
Peteu, (in parte.)Nanasu-i lninu !.. intrigautul !.. sa me aratueu eu megaloDrepie.. (tare) Foarte bine, arhou
ginere.. hid place sa to vëdu seriosu si lib ira-rid.. Acum mai vii de a casa.. si no putemnintelege impreuna.. Uru beizade sa se hob.reasea,la plugariu Aferimu ! end vieduicu te lascibog isieru.. Viiiä sa dAmu mama. si sell ea pan'aeual iu cuss, mea.
(Hu sikuta) sg
Rada.In easa d-tale?. Hagi. soernle?. bl me earta.
mi-ar fi pre bine si no maituPeteu.
Da ce? vrei sn-mi iei copila? 14 me lasati (wellaice 2.
Adela.Oin vent st te valu in toate i1e1e, tata.. cu
nänasul..
De la tara.. fepte poste!. cu Verdulescu !..Pe d'ensul ilu luati ci pe mine ba ? Ah! Toti co-pii'sunt nerecunosatori !.. bine dicea tatu-meu..
Terdalesen.CumpArit si tu o mosie alature cu Movilescii.
Petea.Bine ici.. buna idee.
Verdulescu.Si te fa plugarn.. in !Oen de Senatoru.
Petea.Dar.. dar... (in parte) Me facu proprietaru
s'apoi metubru Cousiliului Judetanu. i de-acolo.topu in Senatorlieu.. ca fiiul lui Kir Manoli...Crisu eu! (Fine)
V. Ale csandri.
IICIGAPULMultu si inbitti de acmessi multu 1 s's erts.
,,Ce v uitati la mine cc fete spaimantate ?De credeti ca-i minciuna faptul ingrozitoruDuceti-ve 'n pildure pe doi gItsii acolo
eu aice aunt ucigasul
Pe doi 1 a tiles iubiti ' unu omu strainu cu de-nsa,Din arma mea unu glonte deodata i-a lovitu,Elu nu mnri Matz, cii inana mea atunceaDe-o peatrit ascutia cu reunite& i-amu sdrobitu.
Sbucnea ferbinte situ 8 e i ritnele deschisePar.au ca strigit groznie si.re-tinu Deu resbunittoru...Eu nu simteani mustiare eAci ciue-mi ia a vieteiIntreaga fericire, potu sa-lu omoru".
Apoi cu ura'n sufletu r iutorceam spreDar and vedeam pe earbi cum panda zaceil,C' unu zirnbetu tristu si duke pe mica eiNu sciu, ea ai unu nouiu pe ochi-mi s'asada."
Nu era vinovatal peifidu era stritinalCu ochii rei i negri ca i sufietul seu,Ea slabit era numai, caci slabit e femeea$i nu poate sit simta amorn, cum ilu simtu ea.'Lung me nitam la d isa, si dilele trocuteIn gladul melt atuncea incet e r levineauCitud me Mit)) ea Aiwa! citnd o inbeam atata L...Dar dileie t.ecute acum uptle erau ?
Atnnci a Mika jale, unit don ne.pasti, ferhinte,In peptul m.r deodata selbatiou s'a tiezituEu o s ringeam in brate si o ,'Idemam e unme....In mintea mea neouni, cred am cit u'a muritn.Era spre inserarc. i linisce'n p idare,
nude-st?stea soapte dtiod tI sa teezeau ?unde-atItea glasuri ce nu strigau pa Imre
$'apoi ear acigase" in taina murmuiau
risete grozave.... file spIimantatoare....In fug a mele pasuri prin codin rittledDar tie cart arboru pitme cit dupit mineCa brate ivamice crengele intinded.*
Cum am esitu de-a-colo nu sciu, nici cate vremeEu am umblatu prin uampuri de groazit ametituVedeam tot raid sauge.. si-o paha. femee,Pan ea din visuri giele aice m'ain trezitu."
,,Acum viata, luati-mi-o in grabitPrin china cum fomtu altul aa amar i greuSI potu pe ceea lume sit fiu ear langl dgnsaCited ea in rain traesce, si'n iadu e locul meu.'
Si china giozavu i crancenu a fostu a lui pedeapsa.Dar in momentul niorii fata-i se luminaCa'nteo &Aire sauta, chi murmura in akaCat amu iubitu o Doamue tu scii si me-i era.'
Matilda Cugler.
Redactoru: .lacub Neyruzzi. Tipografia Societacii Juuimea.
dick (ui
c.
sit
Petca.
1? 0 7E' s I I.
Ucii, si
pe-ak,el i
ann. ...
D.
?"
,$1
luati-mi
loon.'
I
De
..si
