Europenii în 2016: ț ș șteptări, · din Franța, din ianuarie și noiembrie 2015, cele din...

STUDIU Acțiuni de monitorizare a opiniei publice

Direcția Generală Comunicare

Autor: Jacques Nancy, Unitatea de monitorizare a opiniei publice

Publicat de EPRS | Serviciul de Cercetare al Parlamentului European

PE 570423 - iunie 2016

Europenii în 2016: percepții și așteptări,

combaterea terorismului și a

radicalizării

Eurobarometrul special al Parlamentului European

3

CUPRINS

INTRODUCERE ................................................................................................................ 5

PRINCIPALELE REZULTATE ........................................................................................... 7

REZULTATE EUROPENE ȘI NAȚIONALE ...................................................................... 15

I. CEEA CE ÎI UNEȘTE PE EUROPENI ESTE MAI IMPORTANT DECÂT CEEA CE ÎI

SEPARĂ ......................................................................................................................... 15

II. PERCEPȚII ȘI AȘTEPTĂRI DE LA ACȚIUNILE UNIUNII EUROPENE ....................... 19

1. Percepția acțiunii europene ........................................................................................... 19

2. Ce doresc europenii privitor la acțiunile UE .................................................................... 20

3. Mai multe despre UE, fiecare politică în parte ................................................................ 21

III. COMBATEREA TERORISMULUI .......................................................................... 37

1. Evaluarea amenințării unui atac terorist în țară ............................................................. 37

2. Cel mai potrivit nivel de luptă eficientă împotriva amenințării teroriste ........................ 39

3. Cele mai urgente măsuri de luptă împotriva terorismului .............................................. 42

4. Cele mai urgente măsuri de luptă împotriva radicalizării ................................................ 44

IV. CLAUZA DE APĂRARE RECIPROCĂ .................................................................... 47

1. Cunoștințe despre clauza de apărare reciprocă .............................................................. 47

2. Opinii referitoare la clauza de apărare reciprocă ............................................................ 49

4

Specificații tehnice

Acoperire: UE-28 Populație: 27 969 de europeni cu vârsta de cel puțin 15 ani Metodologie: Față în față Muncă de teren: 9 - 18 aprilie 2016, sondaj efectuat de TNS Opinion Notă Li se reamintește cititorilor că rezultatele sondajelor reprezintă estimări a căror exactitate, în condiții de egalitate, se bazează pe dimensiunea eșantionului și pe procentul constatat. Pentru aproximativ 1 000 de interviuri (mărimea eșantionului utilizat în general la nivelul unui stat membru), variația procentului real, adică în cazul în care toată populația ar fi fost intervievată, se situează în următoarele intervale de încredere:

Procentele constatate

10 % sau 90 %

20% sau 80%

30% sau 70%

40% sau 60%

50%

Marjă de eroare +/- 1,9 puncte

+/- 2,5 puncte

+/- 2,7 puncte

+/- 3,0 puncte

+/- 3,1 puncte

5

INTRODUCERE

Acest Eurobarometru special al Parlamentului European a fost realizat în cele 28 de statele membre ale Uniunii Europene, între 9 și 18 aprilie 2016, de către TNS Opinion. Eurobarometrul se concentrează pe percepțiile și așteptările europenilor cu privire la acțiunile UE, la combaterea terorismului și la clauza de apărare reciprocă. Studiul este publicat la scurt timp după ce britanicii au votat să iasă din Uniunea Europeană. La fel ca în cazul tuturor sondajelor de acest tip, orice analiză trebuie să ia în calcul contextul național, european și internațional în care au fost realizate interviurile. La nivel național, este vorba în primul rând de atacurile tragice din 22 martie 2016 de la Bruxelles, care au avut loc după alte atacuri teroriste din Uniunea Europeană, inclusiv după cele din Franța, din ianuarie și noiembrie 2015, cele din Danemarca, din februarie 2015, cele din Regatul Unit, din iulie 2005 și cel din Spania, din martie 2004. Mai multe alegeri și referendumuri au avut loc în perioada premergătoare muncii de teren. La 26 februarie, în Irlanda au avut loc alegerile generale. La 5 martie au avut loc alegerile generale și în Slovacia, iar la 10 martie, în Germania au avut loc trei alegeri regionale (Baden-Württemberg, Renania-Palatinat și Saxonia-Anhalt). La 24 aprilie, a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale din Austria. În momentul realizării sondajului urmau să se desfășoare alegeri în Cipru, unde alegerile parlamentare au avut loc la 22 mai 2016, în Estonia, unde vor avea loc alegeri prezidențiale la 29 august, și în Lituania, unde următoarele alegeri parlamentare vor avea loc la 9 octombrie 2016. În Spania, eșecul negocierilor pentru formarea guvernului, care au avut loc după alegerile din 20 decembrie, a condus la anunțarea unui nou scrutin, care va avea loc la 26 iunie 2016. Recent, au avut loc în UE mai multe referendumuri. La 6 aprilie, cetățenii neerlandezi s-au opus acordului de asociere dintre UE și Ucraina în cadrul unui referendum consultativ, în timp ce în Danemarca, la 3 decembrie 2015, propunerea de consolidare a participării la politicile UE în domeniul justiției și al poliției a fost respinsă cu majoritate de voturi. La 17 aprilie 2016, Italia a organizat un referendum privind abolirea exploatării off-shore a gazelor petrolului. Votul a fost declarat invalid pentru că nu a atins pragul de 50 %. În luna iunie au loc alegerile municipale într-un număr mare de orașe din Italia, unde primul tur a avut loc la 5 iunie. În sfârșit, trebuie amintit că campania britanică a fost lansată oficial la 15 aprilie.

6

Migrația în masă continuă pe teritoriul UE, cu toate consecințele sale pe plan uman și politic. În acest context, la 18 martie 2016 a fost semnat un acord între UE și Turcia. Pe scena internațională știrile continuă să fie dominate de conflictul din Siria și de criza migrației. În cele din urmă, ar trebui să amintim și documentele Panama Papers, a căror publicare a început la 3 aprilie 2016. Analiza rezultatelor prezentului Eurobarometru al Parlamentului European demonstrează efectul foarte puternic pe care o parte a acestor evenimente actuale îl au asupra răspunsurilor persoanelor intervievate.

Cititorii trebuie să ia în considerare faptul că media europeană este ponderată și că cele șase state

membre cu populația cea mai mare reprezintă aproximativ 70 % din această medie (Germania,

Italia, Regatul Unit, Franța, Spania și Polonia).

7

PRINCIPALELE REZULTATE


SEPARĂ

Aproape trei sferturi dintre europeni consideră că ceea ce îi unește este mai important

decât ceea ce îi separă.

La nivelul UE, aproape 3 din 4 respondenți consideră că ceea ce îi unește pe europeni

este mai important decât ceea ce îi separă (74 %, +2 puncte față de 2014). 19 % nu sunt

de acord cu această afirmație.

La nivel național, numărul respondenților care consideră că ceea ce îi unește pe europeni

este mai important decât ceea ce îi separă a crescut în 22 dintre statele membre și este

de peste 80 % în 12 state membre, cele mai mari procente fiind: 93 % în Malta (+9), 89 %

în Suedia (+2) și 85 % în Irlanda (+2), Lituania (+1) și Finlanda (+1).

La polul opus, cele mai mari procente ale celor care nu sunt de acord cu această afirmație au fost înregistrate în Grecia (30 %, +2), în Franța (29 %, -2) și în Austria (28 %, -2).

II. IMPRESII/DORINȚE PRIVIND ACȚIUNILE UE

Ni s-a părut interesant să-i întrebăm pe cetățenii europeni în primul rând despre

impresiile percepția lor privind acțiunile UE în anumite domenii și în al doilea rând despre așteptările pe care le au de la UE, fără să luăm în calcul gradul de informare al acestora cu privire la competențele și responsabilitățile UE.

Rezultatele arată că europenii consideră că acțiunile UE sunt de departe insuficiente în majoritatea dintre cele cincisprezece domenii care le-au fost menționate și că o majoritate copleșitoare a cetățenilor ar vrea ca UE să intervină mai mult decât în prezent în aceste domenii.

8

1. Domenii în care acțiunile UE sunt considerate insuficiente și în care se dorește depunerea unor eforturi mai mari Rezultatele sondajului arată că această percepție este strâns legată de crizele și de evenimentele principale care au dominat în ultimul timp știrile europene și internaționale.

a. În primul rând, criza economică și financiară, alături de consecințele sale sociale și

de scandalurile asociate, reprezintă în continuare o mare preocupare a europenilor.

Astfel, sondajul arată că:

în ceea ce privește combaterea șomajului: 69 % dintre respondenți sunt de părere că acțiunile UE sunt insuficiente, iar 77 % ar vrea să vadă că UE intervine mai mult;

în ceea ce privește lupta împotriva fraudei fiscale: 66 % sunt de părere că acțiunile UE sunt insuficiente, iar 75 % ar vrea să vadă că UE intervine mai mult;

în ceea ce privește sănătatea și protecția socială: 50 % sunt de părere că acțiunile UE sunt insuficiente, iar 63 % ar vrea să vadă că UE intervine mai mult;

în ceea ce privește politica economică: 44 % sunt de părere că acțiunile UE sunt insuficiente, iar 52 % ar vrea să vadă că UE intervine mai mult;

în ceea ce privește agricultura: 43 % sunt de părere că acțiunile UE sunt insuficiente, iar 50 % ar vrea să vadă că UE intervine mai mult.

Cu toate acestea, în ceea ce privește politica industrială, părerile privind acțiunile UE sunt împărțite, astfel că 37 % sunt de părere că acestea sunt insuficiente, iar 36 % le consideră corespunzătoare. 47 % sunt de părere că UE ar trebui să intervină mai mult în acest domeniu.

b. În al doilea rând, consecințele crizei migrației au influențat respondenții în mod

direct.

Majoritatea respondenților consideră că acțiunile UE sunt insuficiente:

privind problema migrației: 66 % sunt de părere că acțiunile UE sunt insuficiente, iar 74 % ar vrea să vadă că UE intervine mai mult;

privind protecția granițelor externe: 61 % sunt de părere că acțiunile UE sunt insuficiente, iar 71 % ar vrea să vadă că UE intervine mai mult.

c. Acțiunile UE în materie de acțiuni externe, securitate, apărare și valori europene nu

sunt considerate suficiente.

9

Astfel,

în ceea ce privește combaterea terorismului: 69 % sunt de părere că acțiunile UE sunt insuficiente, iar 82 % ar vrea să vadă că UE intervine mai mult;

în ceea ce privește politica de securitate și apărare: 51 % sunt de părere că acțiunile UE sunt insuficiente, iar 66 % ar vrea să vadă că UE intervine mai mult;

în ceea ce privește promovarea democrației și a păcii în lume: 51 % sunt de părere că acțiunile UE sunt insuficiente, iar 68 % ar vrea să vadă că UE intervine mai mult;

în ceea ce privește politica externă: 40 % sunt de părere că acțiunile UE sunt insuficiente, iar 50 % ar vrea să vadă că UE intervine mai mult.

d. La câteva luni după semnarea Acordului de la Paris privind schimbările climatice

(decembrie 2015), mediul reprezintă în continuare un domeniu în care se dorește ca

UE să depună eforturi mai mari.

În acest domeniu, al protecției mediului înconjurător: 52 % sunt de părere că acțiunile UE sunt insuficiente, iar 67 % ar vrea să vadă că UE intervine mai mult.

2. Domenii în care acțiunile UE sunt considerate corespunzătoare, dar în care se dorește o

mai mare intervenție din partea UE Rezultatele de la nivel european arată că acțiunile UE sunt considerate „corespunzătoare/destul de corecte” în două domenii:

în ceea ce privește tratamentul egal pentru bărbați și femei: 48 % dintre respondenți consideră că acțiunile UE sunt corespunzătoare. Cu toate acestea, 55 % ar vrea să vadă că UE intervine mai mult în acest domeniu.

În ceea ce privește furnizarea de energie și securitatea energetică: 45 % consideră că acțiunile UE sunt corespunzătoare, dar 53 % ar vrea să vadă că UE intervine mai mult.

III. COMBATEREA TERORISMULUI

Se simt amenințați europenii de un atac terorist? La ce nivel consideră europenii că

amenințarea teroristă ar putea fi combătută cel mai eficient? Care sunt cele mai

urgente măsuri care trebuie luate în acest sens și în lupta împotriva radicalizării?

1. Riscul unui atac terorist este perceput diferit, în funcție de țară.

Respondenții au fost întrebați unde ar situa, pe o scară de la 1 la 10, riscul unui atac terorist

în țara lor.

10

Rezultatele la nivel european arată că 40 % dintre respondenții din UE consideră că riscul

este ridicat (8-10 pe o scară de la 1 la 10).

La nivel național, majoritatea absolută a respondenților consideră că riscul unui atac este

ridicat în Franța (64%), în Regatul Unit (55%) și în Belgia (50%).

Cei mai mulți respondenți care consideră că acest risc este extrem de ridicat (10 pe o

scară de la 1 la 10) sunt francezii (29 %), britanicii (23 %) și italienii (17 %).

47 % dintre respondenți consideră că riscul este mediu (4-7 pe o scară de la 1 la 10).

O majoritate absolută a respondenților din 14 state membre consideră că riscul este

mediu, cele mai mari procente fiind înregistrate în Republica Cehă - 63 %, în Luxemburg

- 61 % și în Țările de Jos - 60 %.

Riscul unui atac terorist este considerat scăzut de 11 % dintre cetățenii europeni.

Este cazul majorității respondenților din Estonia (53 %), Slovenia (50 %) și Letonia (46 %).

11

2. Nivelul global pare cel mai potrivit pentru combaterea eficientă a amenințărilor

teroriste

Întrebați care este nivelul cel mai potrivit pentru combaterea cât mai eficientă a

amenințărilor teroriste, europenii au răspuns astfel:

38 % - nivelul global,

23 % - nivelul european,

21 % - nivelul național,

6 % - nivelul local sau regional,

iar 10 % - au ales varianta toate nivelurile în același timp.

3. Cele mai urgente măsuri în lupta împotriva terorismului

Respondenților li s-a cerut să aleagă măsurile pe care le consideră cele mai urgente

pentru combaterea terorismului.

Au putut să aleagă cel mult patru răspunsuri. Procentele ridicate pentru fiecare răspuns

arată că europenii sunt perfect conștienți de dezbaterile publice privind modalitățile de

combatere a terorismului.

Măsurile care au fost menționate cel mai des la nivel european sunt enumerate mai jos,

în ordine descrescătoare:

42 % lupta împotriva finanțării grupurilor teroriste

41 % lupta împotriva cauzelor care stau la baza terorismului și radicalizării

39 % control mai riguros la granițele externe ale UE

36 %

o mai bună cooperare între poliția din statele membre, serviciile de

informații și Europol, agenția de coordonare a poliției din UE

35 % lupta împotriva traficului de arme din UE

24 %

prevenirea situațiilor în care cetățeni europeni radicalizați se alătură

organizațiilor teroriste și o mai bună anticipare a revenirii lor în

Uniunea Europeană

23 % măsuri mai eficiente și disuasive în materie de justiție penală

12

20 %

cooperare mai bună între autoritățile juridice ale statelor membre și

Eurojust, Unitatea de Cooperare Judiciară a Uniunii Europene

20 %

o politică a UE comună în privința viitorului Siriei și al Orientului

Mijlociu în ansamblu

15 % ajutor și asistență pentru victimele terorismului

15 % o mai bună utilizare a SIS, Sistemul de Informații Schengen, o bază

de date europeană a persoanelor dispărute sau căutate

13 %

asigurarea faptului că măsurile utilizate pentru combaterea

terorismului respectă drepturile fundamentale și statul de drept

8 % finalizarea PNR, registrul european cu numele pasagerilor

Rezultatele la nivel național arată că prioritățile în lupta împotriva terorismului sunt

reprezentate de aceleași cinci prime măsuri.

Astfel, lupta împotriva finanțării grupurilor teroriste este măsura menționată cel

mai des în Cipru (53 %), Spania (51 %), Finlanda (50 %), Franța (46 %), Slovenia (43 %)

și în Croația (36 %).

Este și cazul Luxemburgului (46 %) și al Maltei (41 %), deși în aceste țări și alte

răspunsuri înregistrează același procent.

Lupta împotriva cauzelor care stau la baza terorismului și radicalizării este măsura

menționată cel mai des în Suedia (56 %), Germania și Regatul Unit (ambele cu 48 %),

Belgia (47 %), Malta (41 %) și în Irlanda (40%).

Controlul mai riguros la granițele externe ale UE este măsura menționată cel mai

des în republica Cehă (60 %), Lituania (58 %), Letonia (57 %), Estonia (56 %), Bulgaria

(55 %), Austria și România (ambele cu 50 %), Ungaria și Slovacia (ambele cu 47 %),

Portugalia (46 %) și în Polonia (42 %).

o mai bună cooperare între poliția din statele membre, serviciile de informații și

Europol, agenția de coordonare a poliției din UE, este prima măsură menționată în

Țările de Jos (63 %) și în Danemarca (52 %).

Lupta împotriva traficului de arme din UE este măsura menționată cel mai des în

Grecia (49 %), Luxemburg (46 %), Malta (41 %) și în Italia (38 %).

13

4. Cele mai urgente măsuri în lupta împotriva radicalizării

În ceea ce privește lupta împotriva radicalizării și recrutării cetățenilor UE de către

organizațiile teroriste, o nouă listă de măsuri recomandate de către Parlamentul

European a fost propusă respondenților.

Rezultatele arată că, dintr-un total de patru răspunsuri, în opinia majorității

respondenților, lupta împotriva excluderii sociale și sărăciei reprezintă, cu 39 %, cea

mai urgentă măsură pentru combaterea radicalizării și a recrutării cetățenilor UE de către

organizațiile teroriste.

La nivel național, această măsură a fost cel mai ales răspuns în 23 dintre cele 28 de

state membre. Răspunsul a fost ales de către o majoritate absolută a respondenților din

Finlanda (60 %), Suedia (59 %), Grecia (57 %), Portugalia (55 %), Cipru (53 %), Spania

(52 %) și Țările de Jos (51 %).

În continuare, măsurile pentru care au optat cei mai mulți cetățeni europeni sunt:

35 % lupta împotriva site-urilor radicale și eliminarea conținutului ilegal de pe

internet și de pe rețelele de socializare online

32 % campanii de informare pentru conștientizarea celor mai tineri și a celor

mai vulnerabili în legătură cu riscurile radicalizării

31 % promovarea dialogurilor între diferitele culturi și religii

26 % lupta împotriva discriminării și a islamofobiei

22 % popularizarea denunțării radicalizării și a terorismului pe internet și pe

rețelele de socializare online

22 %

formare specializată pentru profesori și pentru părțile interesate locale în

sensul prevenirii și al combaterii radicalizării

21 %

lupta împotriva radicalizării în închisori

20 % dialog în școli cu foști „luptători” străini care au reușit să se deradicalizeze

19 % discuții între statele membre ale UE privind bunele practici pentru

deradicalizare

19 % ajutor suplimentar pentru organizațiile care previn radicalizarea

14

12 % consolidarea mijloacelor și a echipelor care deservesc numerele cu

apelare gratuită pentru prevenirea și combaterea radicalizării

IV. CLAUZA DE APĂRARE RECIPROCĂ

Deși clauza de apărare reciprocă este în mare parte necunoscută publicului larg,

odată ce le este explicată, aceasta se bucură de sprijin larg din partea cetățenilor

europeni

1. Cunoașterea clauzei de apărare reciprocă

În cazul unei agresiuni armate pe teritoriul său, orice țară din UE poate activa clauza de

apărare reciprocă, conform căreia toate celelalte state membre ale UE trebuie să ofere

ajutor și asistență, utilizând toate mijloacele de care dispun.

Sondajul arată că 31 % dintre europeni au auzit de ea: dintre aceștia, 19 % nu știu cu

adevărat ce este, iar 12 % știu exact la ce se referă.

La nivel național, clauza de apărare reciprocă este cel mai bine cunoscută în Finlanda

(55 % dintre respondenți au auzit de ea), în Suedia (49 %) și în Bulgaria (48 %).

Pe de altă parte, 68 % dintre europeni nu au auzit de ea.

Acest lucru a fost cel mai evident în cazul Greciei, unde 81 % dintre respondenți declară

că nu au auzit niciodată de ea, al Ciprului și al Regatului Unit (ambele cu 80 %), al Franței

și al Letoniei (ambele cu 79 %) și al Spaniei (78 %).

2. Opinia privind clauza de apărare reciprocă

Întrebați dacă în opinia lor clauza de apărare reciprocă este un lucru bun sau rău, o

majoritate evidentă a europenilor (85 %) s-a exprimat în favoarea prevederii.

La nivel național, cei mai mulți respondenți care s-au exprimat în favoarea clauzei de

apărare reciprocă au fost cei din Luxemburg (94 % consideră că este un lucru bun), cei din

Malta și din Finlanda (ambele cu 92 %), și cei din Belgia și Franța (ambele cu 91 %).

La polul opus, 8 % consideră că este un lucru rău, iar 7 % spun că nu știu.

15

REZULTATE EUROPENE ȘI NAȚIONALE


SEPARĂ

a) Media europeană

QA9 Îmi puteți spune dacă sunteți de acord sau în dezacord cu următoarea afirmație: ceea

ce îi unește pe cetățenii diferitelor state membre ale UE este mai important decât ceea ce îi separă. (%)

(Diferențe dintre aprilie 2016 și septembrie 2015)

Total

'De acord'

74 (+2)

Total

'În dezacord'

19 (-2)

Nu ştiu

7 (=)

16

b) Rezultate la nivel național



17

c) Evoluții la nivel național



EB

85.1

Ap

r. 2

016

Dif

.

2016-2

015

EB

85.1

Ap

r. 2

016

Dif

.

2016-2

015

EB

85.1

Ap

r. 2

016

Dif

.

2016-2

015

UE28 74 +2 19 -2 7 =

MT 93 +9 4 -6 3 -3

CY 73 +8 24 -7 3 -1

BG 79 +7 14 -3 7 -4

PT 79 +7 14 -7 7 =

IT 70 +7 24 -5 6 -2

CZ 75 +6 21 -5 4 -1

HR 83 +5 13 -4 4 -1

ES 65 +5 27 -6 8 +1

DK 84 +4 11 -4 5 =

HU 82 +4 14 -5 4 +1

RO 77 +4 17 +1 6 -5

LU 74 +4 19 -7 7 +3

AT 69 +4 28 -2 3 -2

SI 82 +3 13 -5 5 +2

EE 67 +3 20 -6 13 +3

SE 89 +2 10 = 1 -2

IE 85 +2 9 -2 6 =

DE 83 +2 13 = 4 -2

BE 76 +2 20 -3 4 +1

LT 85 +1 10 -2 5 +1

FI 85 +1 11 -1 4 =

FR 62 +1 29 -2 9 +1

SK 80 = 15 = 5 =

NL 83 -1 15 = 2 +1

PL 78 -3 11 -1 11 +4

UK 72 -3 16 +1 12 +2

EL 67 -4 30 +2 3 +2

LV 71 -6 20 +4 9 +2

Total 'De acord' Total 'În dezacord' Nu ştiu

18

19

II. PERCEPȚII ȘI AȘTEPTĂRI DE LA ACȚIUNILE UNIUNII EUROPENE

1. Percepția acțiunii europene

a) Media europeană

QA10 Pentru fiecare dintre următoarele, ați spune că acțiunile actuale ale UE sunt excesive,

corespunzătoare/destul de corecte sau insuficiente? (%)

20

2. Ce doresc europenii privitor la acțiunile UE

a) Media europeană

QA11 Și pentru fiecare dintre următoarele, ați dori ca UE să intervină mai puțin decât o face

în prezent sau mai mult decât în prezent? (%)

21

3. Mai multe despre UE, fiecare politică în parte

a) Combaterea şomajului Percepția acțiunii UE

QA10.3 Pentru fiecare dintre următoarele, ați spune că acțiunile actuale ale UE sunt excesive, corespunzătoare/destul de corecte sau insuficiente?

Insuficiente (%)

Așteptări de la acțiunile UE

QA11.3 Și pentru fiecare dintre următoarele, ați dori ca UE să intervină mai puțin decât o face în prezent sau mai mult decât în prezent?

Mai mult decât în prezent (%)

22

b) Combaterea terorismului Percepția acțiunii UE


Insuficiente (%)




23

c) Lupta împotriva fraudei fiscale

Percepția acțiunii UE


Insuficiente (%)


QA11.13 Și pentru fiecare dintre următoarele, ați dori ca UE să intervină mai puțin decât o

face în prezent sau mai mult decât în prezent?


24

d) Problema migrației Percepția acțiunii UE

A10.5 Pentru fiecare dintre următoarele, ați spune că acțiunile actuale ale UE sunt excesive,

corespunzătoare/destul de corecte sau insuficiente?

Insuficiente (%)




25

e) Protecția granițelor externe Percepția acțiunii UE


Insuficiente (%)





26

f) Protecția mediului înconjurător Percepția acțiunii UE

A10.6 Pentru fiecare dintre următoarele, ați spune că acțiunile actuale ale UE sunt excesive, corespunzătoare/destul de corecte sau insuficiente?

Insuficiente (%)





27

g) Politica de securitate și apărare Percepția acțiunii UE


Insuficiente (%)





28

h) Promovarea democrației și a păcii în lume Percepția acțiunii UE


Insuficiente (%)





29

i) Sănătate şi protecție socială Percepția acțiunii UE


Insuficiente (%)





30

j) Politică economică Percepția acțiunii UE


Insuficiente (%)





31

k) Agricultură Percepția acțiunii UE


Insuficiente (%)





32

l) Tratament egal pentru bărbați și femei Percepția acțiunii UE


Insuficiente (%)





33

m) Politică externă Percepția acțiunii UE


Insuficiente (%)





34

n) Furnizarea de energie și securitatea energetică Percepția acțiunii UE


Insuficiente (%)





35

o) Politica industrială Percepția acțiunii UE


Insuficiente (%)





36

37

III. COMBATEREA TERORISMULUI

1. Evaluarea amenințării unui atac terorist în țară

a) Media europeană

QA12 În general, spuneți-mi care considerați că sunt șansele să aibă loc un atac terorist în

(ȚARA NOASTRĂ) în acest moment. Vă rog să utilizați o scară de la 1 la 10, unde ‘1’ înseamnă că riscul atacurilor în (ȚARA NOASTRĂ) este „inexistent”, iar ‘10’ înseamnă că riscul este „extrem de ridicat”. (%)

Total 'Risc ridicat'

40

Total 'Un oarecare risc'

47

Total 'Risc scăzut'

11

Nu ştiu2

38


QA12 În general, spuneți-mi care considerați că sunt șansele să aibă loc un atac terorist în

(ȚARA NOASTRĂ) în acest moment. Vă rog să utilizați o scară de la 1 la 10, unde ‘1’ înseamnă că riscul atacurilor în (ȚARA NOASTRĂ) este „inexistent”, iar ‘10’ înseamnă că riscul este „extrem de ridicat”. (%)

39

2. Cel mai potrivit nivel de luptă eficientă împotriva amenințării teroriste

a) Media europeană

QA13 În opinia dvs, la ce nivel putem combate cel mai eficient amenințările teroriste în

(ȚARA NOASTRĂ)? (%)

40


QA13 În opinia dvs, la ce nivel putem combate cel mai eficient amenințările teroriste în (ȚARA NOASTRĂ)? (%)

La nivel european (Uniunea Europeană) (%)

41

La n

ivel g

lob

al

La n

ivel e

uro

pean

(Un

iun

ea E

uro

pean

ă)

La n

ivel n

ați

on

al

La n

ivel l

oca

l sau

reg

ion

al

To

ate

în a

cela

şi tim

p

(SP

ON

TA

N)

Nu

şti

u

UE28 38 23 21 6 10 2

MT 41 34 17 3 2 3

HU 27 33 28 3 7 2

LU 40 32 13 5 8 2

SI 28 32 22 6 8 4

BG 25 31 20 4 16 4

NL 28 31 20 18 3 0

LV 26 30 26 9 5 4

LT 40 30 15 8 5 2

EL 34 29 28 2 6 1

AT 25 29 33 6 5 2

SK 32 29 22 5 9 3

FI 27 28 33 7 4 1

DK 40 27 15 9 7 2

DE 32 26 15 4 22 1

HR 25 26 28 10 9 2

EE 21 25 26 5 18 5

IE 28 25 31 11 2 3

CZ 40 24 28 4 3 1

ES 53 24 12 2 5 4

IT 38 24 21 2 13 2

RO 27 24 32 7 6 4

BE 41 23 14 6 15 1

PL 27 23 33 4 8 5

SE 33 21 22 18 6 0

PT 38 20 22 2 16 2

CY 40 19 18 15 7 1

FR 54 17 15 9 3 2

UK 41 14 29 9 5 2

QA13 În opinia dvs, la ce nivel putem combate cel mai eficient amenințările teroriste în (ȚARA NOASTRĂ)? (%)

42

3. Cele mai urgente măsuri de luptă împotriva terorismului

a) Media europeană

QA14 Parlamentul European recomandă luarea anumitor măsuri pentru combaterea

terorismului. Care dintre aceste măsuri vi se par cele mai urgente? (MAXIM 4 RĂSPUNSURI] (%)

43


QA14 Parlamentul European recomandă luarea anumitor măsuri pentru combaterea terorismului. Care dintre aceste măsuri vi se par cele mai urgente? (MAXIM 4 RĂSPUNSURI] (%)

Lu

pta

împ

otr

iva fin

an

țări

i gru

pu

rilo

r te

rori

ste

Lu

pta

împ

otr

iva c

au

zelo

r ca

re s

tau

la b

aza

tero

rism

ulu

i și r

ad

icaliză

rii

Co

ntr

ol m

ai r

igu

ros

la g

ran

ițele

ext

ern

e a

le U

E

O m

ai b

un

ă c

oo

pera

re în

tre p

oliți

a d

in

state

le m

em

bre

, serv

iciile

de in

form

ați

i

și E

uro

po

l, ag

en

ția d

e c

oo

rdo

nare

a p

oliți

ei d

in U

E

Lu

pta

împ

otr

iva tra

ficu

lui d

e a

rme d

in U

E

Pre

ven

irea s

itu

ați

ilo

r în

care

cetă

țen

i eu

rop

en

i

rad

icaliza

ți s

e a

lătu

ră o

rgan

izați

ilo

r te

rori

ste ș

i o

mai b

un

ă a

nti

cip

are

a reven

irii a

cest

ora

în U

E

Măsu

ri m

ai e

fici

en

te ș

i dis

uasi

ve

în m

ate

rie d

e ju

stiț

ie p

en

ală

Co

op

era

re m

ai b

un

ă în

tre a

uto

rită

țile

juri

dic

e

ale

sta

telo

r m

em

bre

și E

uro

just

, Un

itate

a d

e

Co

op

era

re J

ud

icia

ră a

Un

iun

ii E

uro

pen

e

O p

oliti

că a

UE c

om

un

ă în

pri

vin

ța v

iito

rulu

i

Sir

iei ș

i al O

rien

tulu

i Mijlo

ciu

în a

nsa

mb

lu

Aju

tor și

asi

sten

ță p

en

tru

vic

tim

ele

tero

rism

ulu

i

Uti

liza

rea m

ai b

un

ă a

SIS

, Sis

tem

ul I

nfo

rmati

c

Sch

en

gen

, o b

ază

de d

ate

eu

rop

ean

ă

a p

ers

oan

elo

r d

isp

ăru

te s

au

cău

tate

Tre

bu

ie s

ă s

e a

sig

ure

că m

ăsu

rile

uti

liza

te

pen

tru

co

mb

ate

rea tero

rism

ulu

i resp

ect

ă

dre

ptu

rile

fu

nd

am

en

tale

și s

tatu

l de d

rep

t

Fin

aliza

rea P

NR

, reg

istr

ul e

uro

pean

cu

nu

mele

pasa

geri

lor

UE28 42 41 39 36 35 24 23 20 20 15 15 13 8

CY 53 36 45 41 44 19 14 16 25 20 17 14 11

ES 51 44 27 32 45 19 29 14 18 19 6 12 5

FI 50 40 43 43 31 28 21 21 25 14 18 8 16

SE 50 56 21 54 25 43 17 24 31 11 17 19 5

DK 46 45 44 52 23 41 13 16 31 13 15 12 7

FR 46 41 45 38 41 28 22 24 17 16 18 9 12

LU 46 43 42 41 46 22 16 21 16 15 17 11 8

DE 45 48 36 44 34 22 26 26 27 11 15 12 7

LV 45 39 57 27 46 18 10 10 16 12 11 7 14

UK 44 48 35 35 26 31 14 14 15 21 10 15 5

SI 43 26 36 27 36 22 12 13 18 18 16 11 10

BG 42 33 55 31 34 24 17 19 27 12 13 15 8

CZ 42 44 60 31 38 15 15 12 17 10 21 12 7

PT 42 36 46 28 45 20 29 22 18 19 13 14 8

EL 41 28 44 34 49 17 24 16 28 23 17 24 6

MT 41 41 40 28 41 18 14 17 14 29 21 13 11

NL 41 60 33 63 25 40 12 23 27 9 19 13 8

AT 40 44 50 29 38 27 27 25 23 14 17 14 10

RO 39 29 50 32 41 17 14 20 19 20 13 14 10

SK 39 33 47 21 34 15 13 13 14 15 17 14 5

BE 38 47 36 43 35 33 20 28 20 13 19 12 9

IE 38 40 34 32 31 23 19 18 24 23 19 18 12

EE 36 35 56 42 33 18 11 17 19 10 19 7 10

HR 36 35 35 29 32 21 14 19 19 18 19 16 12

LT 36 27 58 27 46 14 14 16 12 19 14 11 9

IT 32 30 32 26 38 19 35 21 16 14 15 14 9

HU 31 41 47 37 23 18 30 22 15 12 15 13 5

PL 31 34 42 27 31 19 22 19 17 15 19 14 10

44

4. Cele mai urgente măsuri de luptă împotriva radicalizării

a) Media europeană

QA15 Acum haideți să vorbim în special despre lupta împotriva radicalizării și recrutării cetățenilor UE de către organizațiile teroriste. Care dintre următoarele măsuri recomandate de către Parlamentul European în legătură cu acest subiect considerați că sunt cele mai urgente? (MAXIM 4 RĂSPUNSURI] (%)

45


QA15 Acum haideți să vorbim în special despre lupta împotriva radicalizării și recrutării

cetățenilor UE de către organizațiile teroriste. Care dintre următoarele măsuri recomandate de către Parlamentul European în legătură cu acest subiect considerați că sunt cele mai urgente? (MAXIM 4 RĂSPUNSURI] (%)

Lu

pta

împ

otr

iva e

xclu

deri

i so

ciale

și a

sără

ciei

Lu

pta

împ

otr

iva s

ite-u

rilo

r ra

dic

ale

și e

lim

inare

a c

on

țin

utu

lui i

leg

al d

e p

e in

tern

et

și d

e p

e rețe

lele

de s

oci

aliza

re o

nlin

e

Cam

pan

ii d

e c

om

un

icare

pen

tru

co

nșt

ien

tiza

rea

celo

r m

ai t

ineri

și a

celo

r m

ai v

uln

era

bili

în le

gătu

ră c

u ris

curi

le rad

icaliză

rii

Pro

mo

vare

a d

ialo

gu

lui î

ntr

e d

iferi

tele

cu

ltu

ri ș

i relig

ii

Lu

pta

împ

otr

iva d

iscr

imin

ări

i și a

isla

mo

fob

iei

Fo

rmare

sp

eci

aliza

tă p

en

tru

pro

feso

ri

și p

en

tru

părț

ile in

tere

sate

loca

le în

sen

sul

pre

ven

irii ș

i co

mb

ate

rii r

ad

icaliză

rii

Po

pu

lari

zare

a d

en

un

țări

i rad

icaliză

rii ș

i a tero

rism

ulu

i

pe in

tern

et și

pe rețe

lele

de s

oci

aliza

re o

nlin

e

Lu

pta

împ

otr

iva rad

icaliză

rii î

n în

chis

ori

Dia

log

în ș

coli c

u fo

ști „

lup

tăto

ri”

stră

ini

care

au

reu

șit să

se d

era

dic

alize

ze

Aju

tor su

plim

en

tar p

en

tru

org

an

izați

ile

care

pre

vin

rad

icaliza

rea

Dis

cuți

i în

tre s

tate

le m

em

bre

ale

UE

pri

vin

d b

un

ele

pra

ctic

i pen

tru

dera

dic

aliza

re

Co

nso

lid

are

a m

ijlo

ace

lor și

a e

chip

elo

r ca

re

dese

rvesc

nu

mere

le c

u a

pela

re g

ratu

ită p

en

tru

pre

ven

irea ș

i co

mb

ate

rea rad

icaliză

rii

UE28 39 35 32 31 26 22 22 21 20 19 19 12

FI 60 37 34 47 28 21 26 13 11 20 23 8

SE 59 34 39 51 30 32 21 11 28 27 20 4

EL 57 24 32 37 25 31 17 13 24 23 24 13

PT 55 25 39 30 26 16 22 16 11 27 22 19

CY 53 24 37 40 35 36 12 9 27 19 23 9

ES 52 29 33 32 32 21 15 18 15 12 14 13

NL 51 43 35 41 37 37 23 19 26 20 13 9

LV 49 40 24 36 24 17 28 12 9 16 8 12

LT 49 27 19 32 27 19 20 11 9 19 12 12

DE 48 44 28 35 27 22 22 21 28 21 20 7

LU 46 44 38 30 27 22 24 26 14 16 16 10

RO 45 25 28 36 32 17 18 15 15 23 22 17

SI 45 23 28 34 37 11 15 5 13 19 14 7

MT 43 34 27 38 30 21 17 17 18 19 18 12

EE 40 33 25 30 29 17 23 9 11 14 8 7

FR 39 47 39 28 26 22 28 46 15 14 13 12

IE 38 33 31 33 28 22 22 19 28 19 24 14

AT 37 37 36 26 16 30 27 26 33 22 25 13

BE 35 39 30 36 28 29 20 35 21 23 17 14

HR 35 26 28 35 29 17 22 11 16 23 22 18

BG 33 29 33 26 31 20 25 10 14 21 30 14

HU 32 30 26 29 24 17 20 19 19 14 26 15

CZ 31 28 25 16 20 13 24 17 16 21 28 17

DK 31 40 32 46 26 25 23 37 26 34 16 10

SK 31 26 25 24 22 15 16 12 15 17 20 11

PL 30 28 27 22 20 20 19 13 20 19 21 16

IT 26 24 33 26 20 18 24 18 13 26 23 17

UK 26 42 33 33 26 23 22 17 26 16 16 10

46

47

IV. CLAUZA DE APĂRARE RECIPROCĂ

1. Cunoștințe despre clauza de apărare reciprocă

a) Media europeană

QA16 Ați auzit vreodată despre clauza de apărare reciprocă a statelor membre ale UE? (%)

Da, şi ştiţi exact

la ce se referă

12

Da, dar nu ştiţi

cu adevărat ce este

19

Nu

68

Nu ştiu

1

48


QA16 Ați auzit vreodată despre clauza de apărare reciprocă a statelor membre ale UE? (%)

49

2. Opinii referitoare la clauza de apărare reciprocă

a) Media europeană

QA17 În cazul unei agresiuni armate pe teritoriul său, orice țară din UE poate activa clauza de apărare reciprocă, conform căreia toate celelalte state membre ale UE Trebuie să ofere ajutor și asistență utilizând toate mijloacele de care dispun. Considerați că această clauză de apărare reciprocă a statelor membre ale UE este...? (%)

Total

'Un lucru bun'

85

Total

'Un lucru rău'

8

Nu ştiu

7

50


QA17 În cazul unei agresiuni armate pe teritoriul său, orice țară din UE poate activa clauza de apărare reciprocă, conform căreia toate celelalte state membre ale UE Trebuie să ofere ajutor și asistență utilizând toate mijloacele de care dispun. Considerați că această clauză de apărare reciprocă a statelor membre ale UE este...? (%)

51

52

Eurobarometrul special al Parlamentului European a fost realizat în cele 28 de statele membre ale Uniunii Europene, între 9 și 18 aprilie 2016, de către TNS Opinion. Eurobarometrul se concentrează pe percepțiile și așteptările europenilor cu privire la acțiunile UE, la combaterea terorismului și la clauza de apărare reciprocă.

Conținutul acestui document reprezintă exclusiv responsabilitatea autorului și orice opinii exprimate în acesta nu reprezintă neapărat poziția oficială a Parlamentului European. Documentul se adresează deputaților și personalului PE pentru a fi utilizat în activitatea parlamentară.

© Uniunea Europeană, 2016.

Publicație editată de Unitatea de monitorizare a opiniei publice Direcția Generală Comunicare, Parlamentul European

PE 570.423 ISBN 978-92-823-9235-5 doi 10.2861/330397 QA-02-16-466-RO-N

Date post:	02-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

Europenii în 2016: ț ș șteptări, · din Franța, din ianuarie și noiembrie 2015, cele din...

Documents