1 RO Direcția Generală Comunicare Unitatea de monitorizare a opiniei publice Bruxelles, decembrie 2013 Eurobarometrul Parlamentului European (EB/PE 79.5) „EUROPENII CU UN AN ÎNAINTE DE ALEGERILE EUROPENE DIN 2014” Parte Parlametru SINTEZĂ ANALITICĂ Aria de acoperire: UE28 (27624 de cetățeni europeni) Populație: Europeni cu vârsta de și peste 15 ani Metodologie: Față în față (CAPI) Muncă de teren: 7-23 iunie 2013, efectuată de TNS opinion A. INFORMAȚII CU PRIVIRE LA PARLAMENTUL EUROPEAN ....................... 14 1. Amintire mediatică ............................................................................................................................................. 14 2. Interesul pentru politica europeană în general .................................................................................................. 17 3. Dorințe de informare ......................................................................................................................................... 20 4. Imaginea generală a Parlamentului European .................................................................................................. 23 B. ROLUL PARLAMENTUL EUROPEAN ................................................................. 26 1. Situație ............................................................................................................................................................... 26 2. Percepție (trecut) ............................................................................................................................................... 29 3. Dorințe (viitor) ................................................................................................................................................... 32 C. CUNOAȘTEREA INSTITUȚIILOR EUROPENE .................................................. 35 1. Numirea a trei instituții europene ...................................................................................................................... 35 2. Funcționarea instituțiilor europene ................................................................................................................... 39 3. Instituția care reprezintă cel mai bine UE ......................................................................................................... 44 D. CUNOAȘTEREA PARLAMENTULUI EUROPEAN .......................................... 47 1. Data viitoarelor alegeri europene...................................................................................................................... 47 2. Funcționarea Parlamentului European ............................................................................................................. 50 3. Cum se iau deciziile în cadrul Parlamentului European.................................................................................... 53 4. Cunoștințe generale cu privire la Parlamentul European ................................................................................. 56 E. PARLAMENTUL EUROPEAN AZI ȘI MÂINE: VALORI ȘI POLITICI ............. 62 1. Politici prioritare ............................................................................................................................................... 62 2. Politici prioritare pe timp de criză..................................................................................................................... 65 3. Valori care trebuie apărate................................................................................................................................ 68
Transcript
1 RO
Direcția Generală Comunicare Unitatea de monitorizare a opiniei publice
Bruxelles, decembrie 2013
Eurobarometrul Parlamentului European (EB/PE 79.5)
„EUROPENII CU UN AN ÎNAINTE DE ALEGERILE EUROPENE DIN 2014” Parte Parlametru
SINTEZĂ ANALITICĂ
Aria de acoperire: UE28 (27624 de cetățeni europeni) Populație: Europeni cu vârsta de și peste 15 ani Metodologie: Față în față (CAPI) Muncă de teren: 7-23 iunie 2013, efectuată de TNS opinion
A. INFORMAȚII CU PRIVIRE LA PARLAMENTUL EUROPEAN ....................... 14 1. Amintire mediatică ............................................................................................................................................. 14 2. Interesul pentru politica europeană în general .................................................................................................. 17 3. Dorințe de informare ......................................................................................................................................... 20 4. Imaginea generală a Parlamentului European .................................................................................................. 23
B. ROLUL PARLAMENTUL EUROPEAN ................................................................. 26 1. Situație ............................................................................................................................................................... 26 2. Percepție (trecut) ............................................................................................................................................... 29 3. Dorințe (viitor) ................................................................................................................................................... 32
C. CUNOAȘTEREA INSTITUȚIILOR EUROPENE .................................................. 35 1. Numirea a trei instituții europene ...................................................................................................................... 35 2. Funcționarea instituțiilor europene ................................................................................................................... 39 3. Instituția care reprezintă cel mai bine UE ......................................................................................................... 44
D. CUNOAȘTEREA PARLAMENTULUI EUROPEAN .......................................... 47 1. Data viitoarelor alegeri europene ...................................................................................................................... 47 2. Funcționarea Parlamentului European ............................................................................................................. 50 3. Cum se iau deciziile în cadrul Parlamentului European .................................................................................... 53 4. Cunoștințe generale cu privire la Parlamentul European ................................................................................. 56
E. PARLAMENTUL EUROPEAN AZI ȘI MÂINE: VALORI ȘI POLITICI ............. 62 1. Politici prioritare ............................................................................................................................................... 62 2. Politici prioritare pe timp de criză ..................................................................................................................... 65 3. Valori care trebuie apărate ................................................................................................................................ 68
2
Sondaje Eurobarometru utilizate pentru analiza tendințelor: EB78.2 Parlametru
Muncă de teren: 17 noiembrie – 2 decembrie 2012 (TNS opinion) Aria de acoperire: UE 27 (26 739 de cetățeni europeni intervievați față în față) Populație: Europeni cu vârsta de minimum 15 ani
EB77.4 Europenii cu doi ani înainte de alegerile europene din 2014
Muncă de teren: 2 -17 iunie 2012 (TNS opinion) Aria de acoperire: 26.622 de cetățeni europeni intervievați față în față Populație: Europeni cu vârsta de minimum 15 ani
EB 76.3 Parlametru
Muncă de teren: 3 noiembrie – 20 noiembrie 2011 (TNS opinion) Aria de acoperire: 26 594 de persoane intervievate față în față Populație: Europeni cu vârsta de minimum 15 ani
EB 71.1 Parlametru
Muncă de teren: 16 ianuarie - 22 februarie 2009 (TNS opinion) Aria de acoperire: 26.718 de persoane intervievate față în față Populație: Europeni cu vârsta de minimum 15 ani
EB 68.1 Parlametru
Muncă de teren: 22 septembrie - 3 noiembrie 2007 (TNS opinion) Aria de acoperire: 26.768 de persoane intervievate față în față Populație: Europeni cu vârsta de minimum 15 ani
EB 66.1 Standardul european CE
Muncă de teren: 6 septembrie - 10 octombrie 2006 (TNS opinion) Aria de acoperire: 29 152 de persoane intervievate față în față Populație: Europeni cu vârsta de minimum 15 ani
Este important ca cititorii să țină seama de faptul că rezultatele unui sondaj sunt estimări, a căror acuratețe, pe un fundament identic, se bazează pe dimensiunea eșantionului și pe procentul constatat. Pentru eșantioane de aproximativ 1 000 de interviuri (dimensiunea eșantionului utilizată în general la nivel de stat membru), procentul real (dacă întreaga populație ar fi fost intervievată), variază în următoarele intervale:
Procente constatate 10% sau 90% 20% sau 80%
30% sau 70%
40% sau 60%
50%
Marjă de eroare +/- 1,9 puncte +/- 2,5 puncte
+/- 2,7 puncte
+/- 3,0 puncte
+/- 3,1 puncte
3
INTRODUCERE AVIZ CITITORILOR Ca urmare a aderării Croației la 1 iulie 2013, adică la 8 zile de la terminarea muncii de teren al acestui Eurobarometru , anumite întrebări au fost formulate diferit pentru această țară. Parlametrul este un sondaj de tip Eurobarometru al Parlamentului European, menit să măsoare percepția pe care europenii o au asupra Parlamentului European și asupra imaginii și rolului Parlamentului, precum și cunoștințele acestora despre Parlament. Această publicație este cea de-a treia componentă a sondajului Eurobarometru al Parlamentului European intitulat „Europenii cu un an înainte de alegerile europene din 2014” (munca de teren în iunie 2013), a cărui primă parte (componenta instituțională) a fost publicată la 5 septembrie 2013, iar partea a doua (componenta economică și socială) a fost publicată la 18 octombrie 2013. Munca de teren a sondajului a avut loc între 7 - 23 iunie 2013. Sondajul a fost efectuat de TNS Opinion în 28 de țări ale Uniunii Europene prin metoda față în față, fiind intervievați 27 624 de cetățeni. Rezultatele sunt prezentate fie la nivelul UE 28 pentru întrebările noi, fie sub formă de tendințe în UE 27. CONTEXTUL EUROPEAN La fel ca în ultimii șase ani, contextul european al sondajelor Eurobarometru este marcat de consecințele crizei monetare, financiare, economice și sociale. O serie de evenimente contextuale care au avut loc în săptămânile care au precedat sondajul sau pe parcursul perioadei acestuia au influențat, probabil, răspunsurile persoanelor intervievate. Astfel, în luna iunie, Eurostat a publicat statistici negative privind evoluția șomajului și a PIB-ului în Uniunea Europeană și în statele sale membre. În aceeași perioadă, Banca Mondială a ajustat în sens descrescător previziunile sale de creștere economică la nivel mondial pentru anul 2013. În plus, în această perioadă, situația politică din mai multe țări ale UE a fost afectată de o serie de turbulențe și de schimbări politice: alegerile prezidențiale din Italia și schimbarea guvernului; primele alegeri europene din Croația; alegerile regionale sau locale din Austria, Regatul Unit, Letonia și Italia; manifestații de stradă, în special în Bulgaria și în Grecia; schimbarea prim-ministrului din Republica Cehă, etc. Reamintim cititorului faptul că munca de teren pentru acest sondaj a avut loc înainte ca primele semne ale unei revigorări a activității în anumite țări din Uniunea Europeană să fie percepute de opinia publică. Trebuie subliniat că, la fel ca în cazul oricărui sondaj de acest tip, trebuie să se țină seama de faptul că media europeană este ponderată și că cele șase state membre cu cea mai mare populație au o pondere de aproximativ 70 % în această medie.
4
De asemenea, trebuie accentuat faptul că în media generală a Uniunii Europene, zona euro reprezintă 64 %, iar zona non-euro 36 %. NB : În ceea ce privește anumite întrebări, cititorul va găsi în anexă o analiză sociodemografică detaliată, precum și diferențele între statele zonei euro și statele din afara zonei euro.
5
CONCLUZIILE PRINCIPALE
În ceea ce privește imaginea de ansamblu a Parlamentului European, se observă inversarea tendințelor față de noiembrie 2012: raportul imagine pozitivă / imagine negativă se inversează și redevine pozitiv. Numărul respondenților care au o imagine pozitivă a Parlamentului European constituie o majoritate relativă.
În multe alte aspecte, se observă diminuarea părerilor pozitive, ceea ce s-ar putea
explica printr-un context diferit. Să ne reamintim că la ultimul Parlametru (jumătatea lunii noiembrie - începutul lunii decembrie 2012), Parlamentul European se afla în mijlocul dezbaterilor extrem de controversate din cauza planificării bugetului UE, a supravegherii bancare, a pactului de creștere, a uniunii bancare și a recapitalizării băncilor, etc.
- Astfel, jumătate dintre europeni declară că nu au auzit recent vorbindu-se de
Parlamentul European. Această „amintire mediatică” atinge cel mai scăzut nivel de la lunile de dinaintea alegerilor europene din 2009, în ianuarie - februarie 2009.
- Interesul pentru aspectele politicii europene a scăzut în mod semnificativ între
noiembrie 2012 și iunie 2013. În contextul crizei actuale, printre subiectele sau domeniile politice dezbătute în
Parlamentul European despre care respondenții își doresc mai multe informații, nu este de mirare că pe primul loc se situează „un plan de investiții pentru crearea de noi locuri de muncă, în special pentru tineri”, cu aproape o treime din opțiuni, alături de „drepturile dumneavoastră în calitate de cetățean european” și „soluțiile UE de combatere a crizei (partajarea datoriei, euro-obligațiunile, TTF, etc.)”. Aceste subiecte sunt urmate îndeaproape de „lupta împotriva evaziunii fiscale și a paradisurilor fiscale”.
Rolul actual al Parlamentului European este perceput drept „important” de trei
sferturi dintre cei chestionați, această părere rămânând relativ constantă pe termen lung. În ceea ce privește rolul Parlamentului European în ultimul deceniu, opiniile sunt
împărțite aproape o treime dintre europeni consideră că Parlamentul European „și-a consolidat” poziția în UE, același procent afirmă că rolul PE „a rămas la fel”.
Cât privește importanța viitoare, aproape unul din doi europeni își doresc ca
Parlamentul European să joace un rol mai important în viitor. Deși în scădere de la sondajul anterior, din noiembrie 2012, acest nivel este comparabil cu cel înregistrat în perioada ianuarie-februarie 2009, cu câteva luni înainte de ultimele alegeri europene.
La cererea de a numi spontan trei instituții europene, rezultatele sunt foarte
constante, Parlamentul European este de departe primul, cu mai mult de jumătate dintre răspunsuri.
6
În ceea ce privește cunoștințele europenilor despre instituții, indiferent de corectitudinea răspunsului, Parlamentul European este pe primul loc în privința referirilor, atât pentru „membrii săi sunt aleși prin vot universal”, cât și pentru „propune legislația europeană” sau „este alcătuit din miniștri din fiecare stat membru.”
La fel ca în iunie 2012, Parlamentul European este instituția care reprezintă cel
mai bine UE pentru fiecare al doilea european. Răspunsurile la această întrebare sunt aproape mereu aceleași.
Mai mult de o treime din europeni știu deja că următoarele alegeri europene vor
avea loc în 2014 / luna mai 2014. Cunoștințele generale privind prerogativele Parlamentului European sunt relativ
constante: majoritatea absolută a europenilor știu că legile europene trebuie să fie stabilite de comun acord de către Parlamentul European și statele membre, că bugetul este stabilit în comun de către Parlamentul European și statele membre, că membrii sunt aleși prin vot universal direct și că nu toate statele membre au același număr deputați europeni.
După cum era de așteptat, „lupta împotriva sărăciei și a excluziunii sociale” este, ca
și în sondajele precedente, considerată drept politică prioritară Evoluțiile sunt relativ restrânse, dar revelatoare pentru deplasarea priorităților înspre problemele sociale.
Și, mai concret, în perioade de criză, accentul se pune pe ocuparea forței de muncă,
pe combaterea șomajului și pe aspectele economice și sociale. În ceea ce privește valorile susținute cu precădere de Parlamentul European,
ierarhizarea acestora a evoluat între noiembrie 2012 și iunie 2013: „protecția drepturilor omului” se situează tot pe locul întâi, în timp ce „egalitatea dintre bărbați și femei” trece de la locul al treilea, la egalitate cu „libertatea de expresie”, pe locul al doilea, la egalitate cu „solidaritatea între statele membre” și „libertatea de expresie”.
7
PRINCIPALELE REZULTATE
A. Informații despre Parlamentul European
Amintirea mediatică
După cum s-a menționat mai sus, aceste rezultate vor fi interpretate ținând seama de un anumit context. De fapt, în noiembrie 2012, Parlamentul European a fost cu precădere în centrul actualității europene și naționale.
După un an, amintirile media suferă o scădere semnificativă (47 %, -17). La fel s-a întâmplat, deși într-o măsură mai mică, în ianuarie 2009, în lunile de dinaintea alegerilor europene din 2009. Pe de altă parte, jumătate dintre europeni afirmă că nu ar fi auzit recent vorbindu-se de Parlamentul European (50 %, + 16 de puncte procentuale față de noiembrie 2012).
Se observă variații semnificative în funcție de sex, vârstă și categorie
ocupațională în ce privește amintirea media și imaginea Parlamentului European. Parlamentul este mai important pentru bărbați (52%), pentru persoanele cu vârsta de 40 de ani si peste (49%), pensionari (49%), angajați (54%) și liber-profesioniști (59%) decât pentru femei (43%), tineri (39%) și persoane casnice (39%).
Se constată că amintirea media este într-o oarecare măsură mai bună în zona euro (48% față de 45% în afara zonei euro).
Interesul pentru politica europeană în general Interesul pentru afacerile europene a scăzut semnificativ în perioada noiembrie 2012 -
iunie 2013 43 % (-8) dintre respondenți se declară interesați de politicile europene, iar 56 % (+8) nu.
Se pune întrebarea în ce măsură această scădere de interes pentru chestiunile de politică europeană ar putea fi legată de scăderea amintirilor media despre Parlamentul European.
Scăderea interesului privește aproape toate statele membre:
România este singurul stat membru în care nivelul de interes al cetățenilor este în creștere (33 %, +3). În Republica Cehă, nivelul de interes rămâne constant (25 %, =).
Dimpotrivă, în celelalte 25 de state membre, interesul față de aspectele politicii europene se află în scădere. Cele mai mari scăderi se înregistrează în Suedia (49% se declară interesați, -16), în Luxemburg (51%, -16), în Cipru (38%, -15) și în Franța (36%, -13).
8
Informațiile dorite Persoanelor intervievate le-a fost adresată următoarea întrebare: „cu privire la ce
subiect sau domeniu politic discutat în Parlamentul European, sau orice subiect despre UE, ați dori mai multe informații?”. Respondenții puteau alege din patru opțiuni.
Răspunsul cel mai citat de către europeni este un „plan de investiții pentru
crearea de noi locuri de muncă, în special pentru tineri”, cu 29%.
Pe locul al doilea cu o proporție de 28% se situează două subiecte:„drepturile dumneavoastră în calitate de cetățean european” și „soluțiile europene pentru lupta împotriva crizei (partajarea datoriei, euro-obligațiunile, TTF, etc.)”. Aceste aspecte sunt urmate (la distanță de două procente) de „lupta împotriva evaziunii fiscale și a paradisurilor fiscale”, reprezentând 26% dintre opțiunile respondenților.
Se constată că „planul de investiții pentru crearea de noi locuri de muncă, mai
ales pentru tineri” este ales la fel de mult în zona euro cât și în zona non-euro (respectiv 28% și 29%); în timp ce pentru „soluțiile pentru lupta împotriva crizei” (28%) se optează mai ales în zona euro (30%, pe primul loc), comparativ cu zona non-euro (22% pe locul al treilea).
Imaginea generală a Parlamentului European Începând din 2007, este interesant de remarcat faptul că imaginea neutră a PE este
în continuare majoritară și relativ stabilă pe termen lung, atingând un procentaj de 41 % în 2007 și de 42 % în 2013.
În plus, se observă o tendință inversă privind imaginea „pozitivă” și cea „negativă” în ultimul an: numărul respondenților care au o imagine pozitivă asupra Parlamentului European este în creștere, aceștia devenind relativ majoritari (30 %, +3 puncte față de luna noiembrie 2012), în timp ce numărul celor care au o imagine negativă se află în scădere (25 %, -3)..
Evoluția imaginii pozitive este mai importantă în zona non-euro (32 %, +4) decât în zona euro (29 %, +2).
Parlamentului European se bucură de o imagine generală din ce în ce mai bună în marea majoritate a statelor membre, inclusiv în mare parte din țările cele mai afectate de criză. Aceasta s-a îmbunătățit cu 17 puncte în Irlanda și cu 10 puncte în Belgia. În schimb, cele mai drastice scăderi au fost înregistrate în Cipru (-7) și în Țările de Jos (-4).
9
B. Rolul Parlamentului European
Perceperea rolului Parlamentului European Au fost adresate trei întrebări cu privire la perceperea rolului îndeplinit de Parlamentul European în cadrul UE în trecut, în prezent și pe viitor. Acestea sunt detaliate în continuare:
Situația actuală (prezentul):
Rolul actual îndeplinit de Parlamentul European este perceput ca fiind „important” de către 76 % (+1 față de luna noiembrie 2012) dintre respondenți. Această opinie a rămas relativ stabilă în timp.
Perceperea (trecutul):
În această privință, părerile sunt împărțite. Numărul europenilor (32 %, -3 puncte față de luna noiembrie 2012) care consideră că rolul PE în cadrul UE „s-a consolidat” de-a lungul ultimilor 10 ani coincide cu cel al europenilor (32 %, +3 puncte) care susțin că rolul acestuia „a rămas neschimbat”..
Această convingere a înregistrat o scădere în zona euro (33 %, -4 puncte), dar a rămas stabilă în zona non-euro (31 %, =).
Deziderate (viitorul)
Pe termen lung, se constată faptul că nivelul la care se dorește ca, pe viitor, rolul Parlamentului European să fie mai important decât în prezent (49 %) este comparabil cu cel din lunile ianuarie-februarie 2009 (48 %), cu câteva luni înainte de ultimele alegeri europene.
Pe de altă parte, în decurs de un an, proporția europenilor care doresc ca Parlamentul European să joace un rol mai important pe viitor a cunoscut o tendință descendentă, înregistrând 5 puncte în minus față de luna noiembrie 2012.
În contrast cu sondajul precedent, se află în scădere, în unele dintre țările cel mai afectate de criză, ponderea cetățenilor care doresc ca PE sa aibă un rol mai important, cum ar fi în Spania (56 %, -12 puncte), Grecia (61 %, -5 puncte) sau Italia (45 %, -4 puncte).
În această privință, trebuie de asemenea remarcat faptul că evoluția cea mai marcată se întâlnește în unele state membre cu populație mare, cum ar fi Germania (43 %, -11 puncte) și Polonia (50 %, -13 puncte).
10
C. Gradul de cunoaștere a instituțiilor europene
Au fost formulate mai multe întrebări privind cunoașterea instituțiilor europene, a funcționării acestora și a funcției lor de reprezentare.
Parlamentul European este instituția cea mai cunoscută
Atunci când respondenții sunt rugați să numească trei instituții europene, răspunsurile
sunt constante: 53 % menționează Parlamentul European (= față de luna iunie 2012), 27 % Banca Centrală Europeană (=), 24 % Comisia Europeană (-1 punct), 13 % Curtea de Justiție a Uniunii Europene (+3 puncte) și 11 % Consiliul Uniunii Europene (+1 punct).
Această ierarhie, care se bazează pe media UE27, corespunde celei din zona euro, dar
nu și celei din zona non-euro. În aceasta din urmă, Comisia (24%) este mai bine cunoscută decât BCE (14%).
La nivel național, se poate constata o evoluție considerabilă în cazul României (81 %, +12 puncte) și al Portugaliei (67 %, +11 puncte), pe când Italia se află la polul opus, cu -10 puncte și 63 %.
Trebuie remarcat însă că mai mult de o treime (31 %) dintre cei intervievați nu
cunosc nicio instituție. Într-adevăr, diferențele întâlnite la nivelul procentajelor ajung până la 57 de puncte,
cum este cazul răspunsului „nu știu”, care variază de la 4 % în Austria și 10% în Slovacia până la 61 % în Regatul Unit și 51 % în Franța.
Funcționarea instituțiilor
Trei întrebări au fost puse respondenților cu privire la componența și funcționarea instituțiilor europene.
- „Membrii săi sunt aleși prin vot universal”: 51 % Parlamentul European (-4 față de
luna iunie 2012), 12 % Comisia Europeană (+3) și 9 % Consiliul Uniunii Europene (+1).
- „Propune legile” UE: 38 % Parlamentul European (-2), 27 % Comisia Europeană (+5 %) și 14 % Consiliul Uniunii Europene (=).
- „Este alcătuit din miniștri din fiecare stat membru”: 30 % Parlamentul European (+1), 19 % Comisia Europeană (=) și 28 % Consiliul Uniunii Europene (=).
Răspunsurile la aceste întrebări sunt relativ constante în comparație cu cele înregistrate anul trecut (EB/PE 77.4, iunie 2012). Remarcăm faptul că principalele schimbări constau în ponderea mai scăzută a răspunsurilor corecte în legătură cu Parlamentul European și numărul mai ridicat al acelora privind Comisia Europeană.
11
La nivel național, gradul de cunoaștere a instituțiilor în rândul respondenților variază foarte mult de la un stat membru la altul, diferențele putând atinge până la 45 de puncte procentuale.
Parlamentul European este instituția care reprezintă cel mai bine UE
Un an mai târziu, Parlamentul European este în continuare instituția care reprezintă cel mai bine UE, cu 50 % dintre răspunsuri (-2 puncte față de luna iunie 2012). Comisia Europeană (=) și Consiliul Uniunii Europene (+1 punct) se clasează imediat după, la egalitate cu 15 %. Răspunsurile la această întrebare sunt aproape invariabile.
La nivel național, statele membre în care PE a fost menționat de cele mai multe ori sunt Bulgaria (60 %), Italia, Slovacia, Lituania și România (59 % în cazul acestor patru țări). Cele trei state membre în care PE a fost cel mai puțin numit sunt Irlanda (43 %), Belgia (41 %) și Regatul Unit (39 %).
D. Gradul de cunoaștere a Parlamentului European;
Data următoarelor alegeri europene
Mai mult de o treime din europeni știu deja că următoarele alegeri europene vor avea loc în 2014 / luna mai 2014. La un an înainte de alegerile europene, 34 % dintre europeni cunoșteau data acestora (anul sau luna și anul), 20 % dintre ei au răspuns greșit și 46 % au declarat că nu știu. La nivel național, se ajunge până la diferențe de 55 de puncte procentuale între Regatul Unit (16 %), Franța (20 %) sau Spania (23 %) și Belgia (71 %), Malta (62 %) sau Ungaria (60 %).
Gradul de cunoaștere a modului de funcționare
În timp ce numărul europenilor care știu că deputații sunt organizați în funcție de
afinitățile lor politice se menține constant (43 %, -1 punct față de luna noiembrie 2012), numărul respondenților care cred că aceștia sunt organizați pe naționalități este în continuare minoritar, în ciuda unei ușoare creșteri (39 %, +3 puncte).
Privind aspectele referitoare la modul de luare a deciziilor în cadrul Parlamentului European, discrepanța de opinii în rândul respondenților este evidentă: mai mult de o treime dintre aceștia au răspuns fie în funcție de afinitățile politice ale deputaților (37 %, =), fie în funcție de interesele statelor membre din care fac parte (39 %, +2)..
Doar 12 % (-1 punct) au răspuns în mod spontan că în Parlamentul European deciziile se iau atât în funcție de afinitățile politice ale membrilor PE, cât și în funcție de interesele statelor membre din care aceștia provin.
Un grad de cunoaștere generală a Parlamentului European relativ constant, cu o
majoritate absolută a răspunsurilor corecte din partea respondenților
12
Patru întrebări de tip „adevărat/fals” au fost adresate persoanelor intervievate, obținându-se următoarele rezultate:
62 % (+1 punct față de iunie 2012) știu că legile europene trebuie să facă obiectul
unui acord între Parlamentul European și statele membre.
61% (+2) știu că bugetul este adoptat în comun de PE și de statele membre.
57% (-1) știu că deputații din PE sunt aleși prin vot universal direct de către cetățenii fiecărui stat membru.
58% (+2) știu că fiecare stat membru nu are același număr de deputați europeni.
E. Parlamentul European în prezent și în viitor: politici și valori
În contextul crizei se constată o scădere, de la o anchetă la alta, a referirilor la elemente strict economice și financiare. Cu toate că este limitată, această evoluție evidențiază o schimbare a priorităților europenilor spre preocupările de ordine socială.
Pe lângă întrebarea tradițională cu privire la politicile prioritare, europenii au răspuns la unele întrebări mai concrete în legătură cu domeniile cărora ar trebui să li se acorde întâietate în contextul crizei.
Politici prioritare Ca în fiecare an din 2010 încoace, europenii au fost întrebați în primul rând ce politici și-ar dori ca Parlamentul European să susțină în mod prioritar: „Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale” (51 %, -2 puncte față de luna
septembrie 2012), ca și în anchetele precedente, reprezintă politica menționată cel mai des.
Scăderea cea mai însemnată s-a înregistrat la punctul „coordonarea politicilor
economice, bugetare și fiscale” (30 %, -5 puncte). Cu un procentaj de 33 % (+3 puncte), „protecția sporită a consumatorilor și a sănătății publice” se situează pe locul doi.
Respondenții au fost apoi întrebați, mai concret,ce măsuri consideră că ar trebui luate pe timp de criză „Ocuparea forței de muncă și combaterea șomajului” s-a situat cu mult înaintea
tuturor celorlalte politici, cu 74 % (+2 puncte față de luna iunie 2012).
Urmează apoi „puterea de cumpărare și combaterea inflației” cu 34 % (-1). Acestea sunt urmate de pensii (31%, +3) și locuințe (21%, +3).
Din nou, se observă o abordare mai redusă a punctelor referitoare la economie și
finanțe direct legate de combaterea crizei, cu excepția „relansării creșterii
13
economice” (35 %, =): „reducerea datoriei publice a statelor membre ale UE” cu -5 puncte (32 %) și „reglementarea piețelor financiare” cu - 4 puncte (29 %).
Cu toate acestea, sunt de remarcat răspunsurile specifice înregistrate în anumite țări, cum ar fi creșterea importantă a procentajului referitor la punctul cel mai des menționat la nivel european, „ocuparea forței de muncă și combaterea șomajului” (74 %), în Țările de Jos (79 %, +12), în Malta (67 %, +11) și în Belgia (69 %, +10).
Valorile de apărat
Între noiembrie 2011 și noiembrie 2012, ierarhia valorilor a fost aproape stabilă
și a variat foarte puțin între 2012 și iunie 2013:
o „Protecția drepturilor omului” se situează în continuare pe primul loc (54 %, -2)
Apoi urmează alte trei valori, la egalitate, cu 33 %:
o „Egalitatea dintre femei și bărbați” urcă de pe a treia pe a doua poziție (33 %, +1) la egalitate cu:
o „Solidaritatea dintre statele membre”, care rămâne pe locul al doilea la egalitate cu (33 %, -2) și
o „Libertatea de exprimare”, care ajunge de asemenea pe locul al doilea la egalitate cu (33 %, +1)
„Dialogul dintre culturi și religii” urmează apoi cu 20 % dintre răspunsuri
(-1).
Punctul privind „solidaritatea dintre UE și țările sărace ale lumii” este cel care înregistrează cea mai mare scădere, cu -4 puncte și 20 %.
