Eugen DELCEA Oana NUTA

SECRETEI-E

PAVEL CORUT,

Editia a lll-a't

Editura@ffi

NOTA EDITURII:

Editura "OBIECTIV" - Craiova nu are nimic in comun cuefemeridele publicalii "Obiectiv de Gorj", "Obiectiv mehedinfean","Obiectiv de Ddmbovila", "Qbiectiv" de Bragov etc. Ele nu reprezintdaltceva decdt furturi de proprietate intelectualS, pentru care cei' vinovali vor fi sanctionafi de lege.

Copyright:

Editura@ffi\. TeVFax: 051/418.943;094.708.957

OP 8, CP 812 - Craiova

:

Tipar: PRINTEX S.R.L. Craiova

ISBN: 973:-97782-5-9

: . cuvArurul EDIToRULUI

Pavel Coru[ nu mai are nevoie de nici o prezentare!Formula aceasta, devenita deja clasica, este de astd datd mai multdec6t Tndreptdlitd. Pentru ca fostul gef al contraspionajului militarromdnesc, un ilustru anonim Paul Cernescu pehtru publicul larg,pdnd in 89, a devenit brusc, in anii 90, celebrul scriitor PavelCorul, cu aproape 40 de volume publicate gi uyr tiraj total decdteva milioane... Atdt de ceiebru si de respectat, incdt ideea sade a da nbgtere unui nou partid, cu o ideologie originalS, gi-a gasitconcretizarea incredibil de rapid, filialele infiin[indu-se parc6 de lasine, prin entuziasmul adnniratorilor sii.

Aparilia c5rlilor sale din seria "Octagonul"a adus prima razdde speranli unui popor dezorientat si dezarrnat de haosul dinviala publica gi de pauperizarea continui din viala personali. Gutimpul, Pavel Coru! a devenit un mit. Nu era vAzut, nu era auzit,era in schimb citit de milioane de romAni, care giseau ?n car[ilesale o neagteptata speranla de mai bine.

CAnd ne-am cunoscut, in 1B noiembrie 1995, la o intdlnirecu cititorii, din sala Teatrului Liric din Craiova, tocmai sd hot6rdsesa renunle la statutul (autoimpus) de "lup singuratic". P6na atunci,apdruse o singuri dat6 la un post de televiziune (TVR) iar chipulsdu nu figurase in nici o publicalie giin nici-o carte a sa. Acest lucrudeterminase o curiozitate maladivi a romAnilor gi aparilia chiar aunor legende. Printre altele, se vorbea pe la.colluri cd seria"Octaganul" este creatd de un grup de specialigtiaifosteiSecurit6li,"ieEili la bdtaie"impotriva invaziei nevAzute a puterilor striine...

Prima noastrd int6lnire pdrea ci va fi gi ultima. A fost ointeresanti confruntare psihologici intre un ziarist dornic s5 aflecdt mai multe $i un ex-ofiler de contrainformalii care incerca sd"dribleze" cAt mai multe subiecte gi intrebSri delicate. L-am simJitextrem de iritat gi am crezut cd nu-l voi mai vedea vreodatd,

A revenit la Craiova, tArziu, in aprilie 1997, cu ocazia lansdriiunei cdrli despre Lavinia Tatomir, "fata care aduce ploaia", pecare o fdcusern celebri printr-o serie de articole din "Evenimentulzilei" gi'69-Paranarmal". La conferinla ddpresi organizatd cu o zi

Tnaintea evenimentului, am reugit sd purtdn, un dialog de cAtevaore, pe diverse teme, rdspunsurile sale devenind tot mai concrete,fir6 ocoliguri. lar cu Pavel Coru(, ai ce discuta, in orice domeniu!

Ei bine, "Lupul singuratic" s-aindrigostit de Craiova gi amai venit, apoi, de doui oriin Binie! Unde s-a infiinlat gi primafiliali a Partidului Vietii Sdnitoase.

Dupa patru vizite in Craiova, cu interviuri gi conferinJe de presdindelungate, transformate in seriale publicate in "OBIEGTIVMAGAZIN", revista noastri cu difuzare in cele cinci judele aleOlteniei, pdnd la ideea de a aduna dialogurile cu PavelCoru!intr-unvolum, n-au mai fost decAt... doi pagi. Adica, doud deplas6ri ladomiciliul sdu din Bucuregti, pentru completarea materialul ui.

Dacd am fost singurii din lari care au publicat interviuri-serialcu Pavel Coru! 9i fotografiile sale, in premierd nalionalal de ce n-amfi gi primiicare si vd oferim... "secrefele lui Pavel Coru!'? Credeli-necd a fost extrem de greu sa-l convingem s5 ne spund cdt mai multedar efortul a meritat!

RimAne si vA convingeli gi dumneavoastrd...

Eugen DELCEA

.t

t'

Sdmhdtd, I I noiembrie'l 995"Teatrul Liric - Craiova(intAt nire cu cititorii)I nterui u acordat in exa I usivitaterevistei "OBIECT|V MAGAZ\N" - Craiova

"ADEVARURTLE REVoLUTTET voR Fr AFLATEcAtto NU vA MAr Ft toN tltEscu

PRESEilINTE"(OB TECTIV MAGAZIN nr. I 0/0 1. I 2. I gg 5)

- Domnule Pavel Coru!, sdincepem cuinceputul: unde gicdnd v-ali ndscut?

- ln 17 iunie 1949, ora23, in satul Glivinegtii Vechi (comunaAndregeni, juilelul lagi), un sat cu mai pulin de 100 locuitori, firalumind electricd, fdrd gosea, fdr6 cale ferati, dar cu ldrani foarteinlelepli 9i, culmea!, foarte citi[i. Aceasta, deoarece inv6ldtorul satuluiavea o biblioteci foarte bogatA, pusi la dispozilia !6ranilor. M-amndscut intr-o noaAlp de vari. M-a niscut mama, siraca, o lSrancdmoldoueancS, fote de treabS, singuri intr-o cas6 cu pdm3nt pejos, acoperiti cu gindrild, pe care o visez deseori. De acolo, dincasa aceea, mi se trage mie inclinarea c6tre poezie. Sub casa aceeaplAngea pdmdntul, adicd curgea un rdu sirat, exact ca in balada"Meqterul Manole": unde a cdzut Manole, a izvorAt un rdu cu apdsiratd, de lacrirni udatd. Mi-aduc aminte cu nostalgie de satul natal.L-am pdrdsit la 10 ani gi l-am mai vdzut doar de c6teva ori. L-ampdrdsit pentru ci pdrinlii s-au mutat la lagi. Unde am inceput liceulla Liceul Nalional, l-am continuat la Liceul Militar "$tefan cel Mare"din Cimpulung Moldovenesc, dupi care am intrat la gcoala de ofileride marinS. Am devenit ofiler de marind gi am navigat cu rnareplAcere. Specialitatea rnea a fost navigator, vdndtor de submarinegi sunt foarte mAndru de asta. Chiar acum in noiembrie (1995 -n.ed.), voi pleca la intAlnirea cu vdndtorii de submarine: se implinesc40 de ani de la infiinlarea unitilii.

- Cum ali ajuns in contraspionaj?- Simplulintr-o zi, am fost chemat la serviciul de contraspionaj

al Marinei 9i am devenit contraspion. Probabil cd gtili cd, la nivelplanetar, cei mai buni spioni gi contraspioni sunt recrutali din rdndulmarinarilor. Tradiiional, de vreo 50-60 de ani, cam toate serviciilede informalii sunt conduse de rnarinari. lnclusiv cel al RomAniei, din1989, era condus de un amiral. Am devenit contraspion de marin6,am lucrat 6 ani in contraspionajul Marinei, apoi am fost mutat inDirectia Centralb de Contraspionaj Militar din Bucuregti, unde amlucrat pbntru spionajul diplomatic. Am devenit ofrler de rela$i extemealArmatei romdnb gitranslator de englezS. Am lucrat 6 ani printrestr6inii din Bucuregti, intre diplomalii straini, dintre care, gtifi gi

7

dumneavoastrS, o parte sunt spioni. Unii dintre diplomalii fiecdreiambasade sunt spionioficial, cum sunt atagatul militar, adjunctul gi

secretarul, al6turitle oare trebuie sA existe unu-doi neoficiali, ofileriai serviciilor secrete din lara care i-a acreditat. Am invdlat multe dela adversari, e drept, av6nd acces 9i la foarte multS literaturd despecialitate. Deci, un prim indemn pentru cei care vor si inveleeste si invele de la adversari, nu numai de la prieteni, pentru c5,deseori, de la adversari ai mai multe de invSlat... Aga cum, deseori,mai mult inveli din infrdngeri, decdt din victorii.

- Spuneali cd ali fost cdsdtorit, divorlat ...-Am fost cdsitorit cu o femeie care nu iubea meseria mea gi ...- Ali avut cumva impresia cd acest divor! a fost influen{at

gi de anumili "prieteni" sau dupd stilul KGB-ist cd intdi trebuielovitd familia? ...

- Nu! Problema s-a pus foarte simplu: nu-i plScea meseriamea 9i nu-i pldcea salariul meu. Contrar celor afirmate in propagandadin decembrie 1989, eu aveam un salariu p6citos. Contraspionultipic e descrisln "Fulgerul Albastru": Laurentiu Cremene, care cugetac6 are pantofii rupli, fumeazA "Carpali" fdrd filtru gi n-a putut ducecopilului o jucdrie. Eu aveam un salariu mediu de 3500 lei/lun6.Nevasti-mea era farmacistd iar un doctor stomatolog cdgtiga 3500leilzi.Yldali seama ci, in fala unui asemenea excedent cedeazi...Deci, nepotrivire de caracter, de conceplii de viald. N-am ce siregret, viala este foarte interesantd aga cum este.

' - Avelicopii?-A, am!Am o feti!6 de 21 de ani (in noiernbrie 1995 - n.ed.),

m6ritatd deja, studentd la Jurnalistici. E din prima cdsdtorie.- Nu vi e fricd pentru soarta ei, lindnd cont de ce dezvdtuiri

faceli?-Daci nu mi-e fricd pentru soarta mea, de ce mi-ar fi fricd

pentru soarta ei? Eu gtiu ci soarta fiecdrui om e scrisd, bdtut6 incuie,{oarte pulin modificabild, in anumite limite pe care le-am descrisin cdr[i. Daci nu te apdri Dumnezeu, nu te apArd nimeni! Cel maiputernic serviciu secret din lume, ClA, impreund cu FBl, nu l-auputut proteja pe Kennedy, aga-i? $i atunci, cine sd-l apere pe Coru[,care n-are gard6 personalS? Dumnezeu. Eu cred foarte tare inproteclia acesta giam simlit-o. larin ceea ee privegte soarta copiluluimeu, cum va hotiri Dumnezeu! Pirerea mea este ci va fifericitd gi

c5, in general, cei care au uneltit impotriva mea au sfdrgit foartepr.ost. Am probe concrete, n-are rost si le ingir aici ...

8

- Pavel Coru{ este nufr'ele real?- Da, este numele meu real!- Paul Cernescu?- Paul Cernescu a fost numei-' de contraspion. L-am folosit ca

pseudonim in timp ce eram ziarist F' revista "Expres Magazin" ...

- Exact acest {ucru voiam s& vd intreb!-..; fiu p€fltru a-mi acoperi numele de Pavel Coru!, ci pentru a

anunla pe romAnii care mi cunoscuserd sub numele de Paul Cernescuci eu exist, ci n-am murit in evenimente gi imi continui crezul meu.Respectiv, faptul c6, indiferent de ce va trece peste acest neam, tr"ebuie

s6 rdminem in picioare gi sd rdmdnem rom6ni, unili in jurul citorvaidealuri .si nu unor persoane, acestea fiindtrecdtoare. Aceste idealurisint independenla, -suveranitbtea 9i integritatea naliona15.

Cam ce tiraj au cdrlite dvs.?. - Cel mai mare tiraj l-a avut "Quinta spartd"din care nu mai existd

nici un exemplar, deocarndati: 310.000 exemplare. Cel mai mic tirajeste la 'Tdrdmulfeiciii'i fiind o cade relativ noud: 50.000 de exemplare.

- Cdt a mers'oafard"?" "Nar\", dupi toate calculele rnele,'au plbcat cam 150.000 -

200.000 de exemplarb- Din toate cdrlile, firegte!- Da, per total.'Deci, din vreo 3 milioane gi ceva de exemplare

trase pAni acum ...

- $i cam in ce ldri?- in Canada, cu certitudine" in Staiele Unite, apoi. in New York,

existd un magazin care vinde toate car[ile rnele (a fost prezentat laTele Tabc), al unuitntneprinzdtor roqdn, care le ia de aicifoartd ieftin,in lei, gi Ie vinde acolo foarte bine pe dolari. in Germania, de asemenea,in ltalia, Noua Zeelandd, lsrael. Culmea - cea mai recenti descoperire- este c6 evreii de origine romind scriu foafte frumos despre cir[ilemele iar unii au nostalgia RomAniei. M-a uimit iardgi o doarnnd dinNoua ZeelandS, romAnc6, ce mi-a scris foarte uirnitd de faptul c5 a.apirut un scriitor care indriznegte si spuni cdteva chestii gi s-a impusin exterior. Eu incerc sd mA impun in interes statal. Dacd eu voi reugica scriitor, si mi impun ca scriitor de llmba englezS, prin traducereaunora dintre cirlile mele, RomAnia va avea tnci un romAn cunoscut.Pirerea mea este ci noi, ropAnii, trebuie sd ne unim, sdscoatejm lasuprafali tot ce avem de valoare gi si ne impunem in strdindtate.Pentru a schirnba odat6 imaginea atAt de proastA pe care ne-au creat oserviciile de informatiistrainefn snecial maghiare) gi infractorii nogtri.

tncepAnd cu liganii infractori (nu toliliganii, cd nu toliliganiissnt bor:fagi)gitermindnd cu ceilalli infractori, care au impAnzit lumea dupi decembrie1989. Noi tnebuie sd ne apirdm demnitatea de nearn, spunAnd exactcine sunt romdnii. Sa nu mai.fim confunda{i cr.r liganii, cum suntemconfunda[i in Germanla, in mod rdutAcios, sub influenla unor cercurirevizioniste maghiare, gi si fim recunosculi ca naliunea care a datCmeniriipe Coandi, Poenaru, Cobdlcescu, Babeq, Enescu, CiprianPorumbescu, Palade, Eliade, Cioran" Pe Eminescu, ce este traduspdnd giin limba chinezA! lineli minte, asta inseamnd rnare lucru! Deci,s& demonsirim cA noi suntem aceia care am dat lumii pe acegtia. $itrebuie sa privim 9i sd firn privili altfei ...

= finAnd'cont de acesfe tiraje, men$ianate anterion cumexplicali doarcele 10 milioane de lei profitanual pe care le oblineli,dupd curn ali afirmat? ...

- A, nu! Acesta a fost doar un exemplu! Profitul meu anual nu afost de 10 milioane lei. Afost mai mare qi nu am de ce sd ascund cAt amcdgtigat. Deci, in medie, am cAgtigat cAte 50-60 milioane de lei pe an.Anulacesta, mult mai pulin, pentru @, datoritd cregterii prelului h6rtiei, ascdzutvAnzarea de carte. $i atunci, automat, scade dreptul de autor, casd menlinem preful cdrgilor sub prelul pie[ii, ca si poat6,sd cumpereornul ...

- Firesc! Nu aveliinsd o editurd a dumneavoastrd?- Eu am editura mea, dar nu am capital. N-am capital gi atunci

intru in joint-venture.'lipografia tipdregte pe cont propriu, pe banii ei gi igiia partea leului. AdicS: 53oh - tipografia, 2o/o - limbru literar, 30% -angrosistul, vAnzftorul gi eu 15% impozabil. Deci, rbmdn qTah dinvaloarea cdr[ii.

- Cil din ceea ce scrieli in cdrli reprezintd viala dumnea-voastrd?

- Viafa mea este cartea!- Aspecfe din viala dumneavaastrd ...

- Este fantezia mea, deci este viala mea! Fantezia mea apar{inevieliimele...

- Nu ocolili intreharea!- Eu vd spun sincer:fanlezia mea reprezintd viala mea, nu? Deci

eu am fost inzestrat de Marele Creator, care ne inzestreazA pe to[i, cr.l oanumiti fantezie. Deci, cirfile astea sunt copiii fanteziei mele ...

- Reform u I ez intre ba rea !-... sunt o parte din viala mea. Dumneavoastrd vre{i s5 gti[i dacd

mA identific cu vreunul din eroii cir:filor. Nu!

l0

- Deci, reformulez: cilteintdmpldri care aparin cdsi sunt dinttiala dumneavoastrd?

- Unele sunt reale, altele nu. N-;,;g putea si fac un calcul matematic.Cert este cd unele sunt reale, romanl.il prezentate, insi sunt foarte reale.lar trSirile unora dintre eroi sunt gi h:irile mele. Eu am suferit cind amfost blannat pentru cd rni-am fAcut datoria de ofiler de contraspionaj. Amfost considerat terorist g.a.m.d. $i eu am suferit cdnd am fost nevoit sdeliberez nigte dugmani ai patriei. $i eu am suferit tot ce descriu in cdrfi.

- Qctogonul este chiar o purd frcliune sau reprezintd ideeade organizare impotriva acestei invazii nevdzute?

- Pot sd nu vi rdspund la inkebarea asta?- Cum gicdnd credelicd vorfi dezvdluite secretele, aproapte

integral, ale Revolulieidin 1989? $iin ce condilii?- ln momentulin care domnul lon lliescu nu va maifi pregedinte!- Deci, mi-a$i luat-o iartnainte! intrebarea urmdtoare era:

"Cine credeli cd impiedicd aflarea acesforsecrete?"...- Principalii regizori aifarsei de dupd 22 decembrie 1989, cAnd au

murit oameni nevinova$ pentru a salva nigte aparenle, cu care nu gtiu dacis-a cdgtigat ceva. Pe 22 decembrie, la p6nz, toate fo(ele armate -Armata,Securitatea, Mililia - trecuserd de partea poporului, nu mai era cazul sdtr:agem, si tragi romAnii uniiin allii gi s6 se omoare. S-au f6cut nigte jocuriu6te, pe care le.am dezv*luit parlial, atAt c6t am putut eu. Au md dezvdluitinsd gi allii. Cei care le-au fdcut se simt vinovafi, incearc5 sa irnpuni nigtevariante, care vorcidea, sub influen[a probelor, rdnd pe rdnd ^..

"CEAUSESCU A FO$T GONDAMNATDE RUqr gt DE BUBUr-t!"

OR I ECTIV MAGAZIN nr. I I /08. I 2.9 5)

- Domnule Coru{, ee pdrere aveli despre r??ass media,locald gi centrald, de dupd Revolulie, de mersulgi rolul ei?

- Mass media de dupd Revolulie a devenit atAtde liberd, incAtcdteodatd se minte singurS! Particip6 intens la manipulare,manipuleazd gi se iasi manipulatd. Asta e pirerea mea. Celb maimari variante de manipulare piasate de serviciile secrete, propriisau striine, sunt plasate prin mass media.'Aproape cd nr-l existiredac{ie in care si nu fie infiltrat c6te un ofiler sau agbnt de informalii!Asta v-o spun eu, din experien!6, ci gi eu am lucrat la "ExpresMagazin"! Deci, cetSleanul de rAnd trebuie si invele informareaobiectivi, dupS ce a inghilit la inceput diferite variante de dezinfor-

11

mare. intr-un slstem pluripartit, e normal si existe o anumitdcategorie de dezinformare. Fiecare dezinformeazd, fie prin omisiune,fie prezentdndu-gi candidalii gioamenii mult peste posibilit6!ile lor,hiperbolizdndu-le faptele sau ascunzdnd faptele pozitive ale altora.Deci, in sistemul pluripartit, dezinformarea este fdr6milatd, are maimulte centre de dezinfofmare, astfel c6 ceiSleanul de rdnd, fiind lainterferen{a dintre ele, are gansa, cdt de cAt, sd descopere adevdrul.

o - Nu credeli cd anumite publicalii, in special centrale, gi-auIuat, timp de cAliva ani, alura de obiectivitate gi acum fgi dauarama pe fald, de apendicule ale Puterii?

- in jocul Puterii, unii intrd din interes, allii manipulali. Pentruc6, dacd ai prioritate in oblinerea unor informalii, la un moment dat,fiind un ziarist nepregdtit informativ, nu gtii c6nd !i s-a strecurat oinformalie meniti a te manipula gia dirija opinia cititorilor.

t , - Bdnuiesc cd o agenturd strdind nu lucreazd doar Ia v6rt,in Capitald, ci gi in teritoriu:..

- Agentura shiin6 lucreazd pe intregteritoriul ldrii, cu prioritatein centrele de putere.

o - Cum poate acliona in teritoriu un agent al unui seruiciustrdin?

- Depinde ce misiune are. Existd agenlicare au misiunea de amanipula 9i a ridica, in anumite pozilii sau in ochii publici, anumite

' persoane, din anturajul lor etc. Existi,.deci, agenli de influenli 9i agenlide informalii...t - De manipulare.prin mass media? ...

- DalAceste aspecte le-arn descris in cartea "intoarcerea luiZalmaxe" - partea a .lla: "Rdzboiul psihologic", avertizAnd cetdleniisi nu ia drept adevdr tot ce se vehiculeazd in mass media, in presascrisi sau in audio-vizual.

& - Se vorbegfe 9i se scne foarte mult despre tezaurul de Ia191 8, dar foarte pulin despre tezaurul din 1946, care a fost luatde Ia Tismana. $i era vorba de pesfe 40 de vagoane de aur ...

' - Domnule, noi vorbim despre acest tezaur ca sA vorbim vorbe!Ceea ce a intrat in imperiul rus nu va mai putea fi scos nici cu forfaarmelor, nici cu for[a politicS, ci numai cu for[a economicd. Numaidacd vom fl suficient de inteligen[iin afacerile cu ex-sovieticiivomrecdpdta'ceva. Dacd nu, nu ne va da imperiul rus nimic! Degeabase frdmdntd unii, strig6 lozinciin strada, scriu articole g.a.m.d. Rugiinu dau nimic de bunivoie. A se vedea relaliile cu Japonia, lnsuleleKurile...

T2

- Vedeli vreo asemdnare intre Antonescu gi Ceaugescu,

{inind cont de modul in care au fost terminali? Sau de faptulcd Ceaagescw a fost judecat exactin biroul lui Antonescu, dinvremea qdnd acesta era geful respectivului regiment? ...' - Domnule, hai sd ne inlelegem o chestie! Eu am observat c5romAnii au cizut intr-un p6cat foarte grav: igi omoari conducitorii.Ceaugescu a fost singurul conduc6tor socialist ucis. inainte de asta,a murit Antonescu, geful statului pAnd in 1944. Dupd aceea, a fostarestat qiin 1946 ucis. Nu vid nici o legAturd intre ei. Sunt doudpersonaje istorice cu destine gi realizdridiferite ...

-... $i cei mai mari dugmani din ultimii 50 de ani ai rugilor ...- Nu numai ai rugilor! Ci pe Antonescu gi Ceaugescu i-au

iubit mai pulin gi allii ... Ceaugescu a avut o dublS condamnare gi

eu am spus-o clar: l-au condamnat bubulii gi rugii. L-a condamnatMarea Finanld pentru plata datoriei externe, pentru intenlia de atransforma RomAnia in lari firranciar-bancari, gi l-au condamnatrugii pentru pozilia pe care a avut-o la ultima intAlnire cu Gorbaciovpe care o gtili, ci aveli stenograma... (D";;l; gt" ;;;;iintrebat!- n.ED.)

- E adevdrat cd voia sd facd cea mai mare bancd din lume?- Da! Era o bancd romAno-arabd, in care se puteau pompa

ceva petrodolari gi am fi beneficiat gi noi de ea.- Amdnunte gdsili in Obiectiv Magazin nr. 5/95 .."- (rade) Mullumesc!

"DIREGTIA DE GONTRAINFORMATII MILITARE5

A FOST DESFIINTATA DE UN JOSNICTRADATON: TTICOLAE MILITARU !''

(O B IECTIV MAGAZIN nr. I 2 / I 5. t 2.9 5)

- Domnule Coru!, ce credeli cd nu gtiu cititorii durn-neavoastrd din Oltenia Ei ali vrea sd gtie despre dumnea-voastrd?

- Un iucru este foarte probabil... ca eu sd fiu proieetat inCraiova!Tatbl meu a fost aviator pe frontul de est, apoi, din 1946,dupa ce s-a Tntors din prizonieratul la rugi, aviator la o unitate dinCraiova. ?n 1946-1947, am fost, probabil, proiectat a veni pe lumein acest ora.s, cu nurnele de Decebal. M-am nSscut in Moldova gi

mi s-a dat numele de Pavel. Aceasta nu este singura mea legituracu Oltenia. Soacrd-mea este originari din Poiana-ll{are, fiica lui

t3

Lild Bagculea. Deci, eu a9 putea fi ... mogier oltean!- Deci, ali putea veni maides pe la noi ...- Ag veni mai des dacd ag avea timp. Sincer vorbind, este

singurul lucru care imi lipsegte efectiv foarte mult. Md documentezextrem de mult. Carfile nu sunt numaidin inspiralie, unele din cir{ilemele fiind inclusiv de studiu, de sintezd. Probabil alicitit 'intoarcerealuiZalmoxe", sau 'A infloit speranfa", pentru care a trebuit si studiezzeci gi sute de materiale.

- 9u- all aiuns in Securitate?- In 1972, eram ofiler de marinS, specialitatea vAnatori de

submarine gl md simleam foarte-foarte bine in meseria asta. Relaliamea cu Securitatea este insd foarte veche: cdnd aveam 5 ani,Securitatea l-a arestat pe tata dar era Securitatea cominternista,sovieticS. N-am visatinsa niciodati sa ajung intr-un serviciu secret.Deci, in 1972,intr-o zifoarte frumoasd pentru un navigator, cAnderam cu nava Ja cheu, am fost chemat de Serviciul de Contraspionajal Marinei, unde mi s-a propus si trec in primele r6nduri ale lupteicu dugmanulde clasa. Nu gtiam despre ce e vorba, insa eram rnilitar,aveau nevoie de un specialist in marini, ceilalli fiind venili dinSecuritate, am acceptat giam avut o carierd strilucitd. Am lucrat 6 aniin contraspionajul Marinei, apoi2 aniin Centrala de ContraspionajMilitar, incd 6 ani ca ofiter de relalii externe pe ta secliile spionajuluiromAn gi, in fine, in perioada 1984-1989, ca 9ef al compartimentuluide contraspionaj din Direclia de lnformalii a Armatei. Deci, am intratfira sd fiu forlat in Securitate, nu regret, nu am ce si-mi reprogez,nu eu am ficut istoria aga cum a fost, ci puteri care ne depdgesc.Eu zic cd mi-am ficut datoria fa!6 de neamul meu, in condi{iilesocialismului, aga cum actualii SR|-gti 9i membrii celorlalte serviciisecrete igi fac datoria in condi[iile epocii de tranzilie. O tranziliecare mi se parte foarte ciudatd. Noi nu gtim direclia de dezvoltare,nu gtim incotro plecim. Conducerea de stat nu ne-a spus in cedirec[ie am plecat, se bdlbAie. Trebuie sd ni se clarifice odatdaspectul acesta, pentru ci starea de nesiguranla social6 duce laanarhie ...

- Cum v-ali hotdrdt sd devenili scriitor?- in 1O ianuarie 1990, din ordin semnat de triditorul Nicotae

Militaru, Direclia de Contraspionaj Militar era desfiinlatd. La nivelmondial, nu s-a maiintbmplat asa ceva! Nici macarin !arile tribalezedin Africa nu s-au desfiinlat Direcliile de spionaj militar! O unitateinfiinlatd de Mdria Sa Alexandru foan Cuza afost, deci, desfiinlati

14

de unjosnic trdddtor de patrie gi agent al serviciilor de informaliisovietice!... Arn predat, cu dure-e in suflet, documentele decontraspion. La armatd le-am pre,Cat, sf6tuindu-i si le pistrezepenti-u cAnd va fi nevoie. Nu au cre;.tt, insd, dupd cdteva lunialergaudupd ele s6 le refac6, sA-gi reia ffl,.incd...,

- Dumneavoastrd v-ali pdsfraf copii?Nul Vi dali seama cA era vorba de zeci gi zeci de mii de

documente, privind perioada domniei lui Alexandru loan Cuza,perioada monarhieistriine, cea comunistd, deci bdnuilice cantitatede material era! Acestea reprezentau o cantitate de peste 100 deani a contraspionajului militar. Am predat documentele gi am fostmutat inapoi la comandamentul Marinei militare. Am devenit ofilerde madnd pe uscat ... Nu eram nici marinar, nici contraspionlAmcerut sd fiu trecut in rezervd 9i am continuat lupta pe cont propriu,dintr-un rnotiv foarte temeinic: eu am depus jurdmdntul la 1B ani, inuniformd de Marin6. Am depus jurdmAntul pe tricolorul romdnesc,care nLi s-a schirnbat, ci doar i s-a smuls stema aceea solaro-pAmdnteand, inlocuiti cu o stemd maiveche. O gregeali. Deci, euam depus jurdmAntul pe tricoiot" gi pe naliune, eu am jur.at s6 apirnaliunea romAnilAsta am crezut eu, atunci cAnd am jurat gi mi-amcontinuat activitatea"pdnS acum: am scris! De ce? Scrisul, crecl eu,ajuti oamenii s6-9i menlinA increderea in viitorul naliunii, s5-gipdstreze calnrul ?n fala evenimentelor planetare, in care est-eimplicatd gi Rom6nia, sd nu se mai lase manipulali unii imporrivaaltora, sa nu mai faca jocul serviciilor de informa{ii striine, ceaclioneaza constant Tmpotriva RomAniei. Deci, eu am cdutat s6trezesc, in cetileanul de rAnd, interesul gi respectul pentru serviciilenalionale de informalii, astfei ca niciodatS, in istoria Rom6niei, sinu se mai petreaci ce s-a petrecut in decenrbrie 1g8g, cAnd romAniigi-au distrus un sistem de apArai"e foarte eficient, supus naliunii.Securitatea era foarte bine controlatd, printr-un sistem organizat,de citre PCR. Trebi.lia distrus partidui cornunist, foarte bine, gi seputea institui un alt sistem de control, pe care de-abia acunnParlarnentul inceare6 si-l construiasc&. Direciia de contraspionaja fost refAcutd, dar cu cAte cheltuieti, va intreb? Tr6ddtorii care audesfiinfat-o, de ce nu au apdrut in fa[a Justiliei? Trebuie sd aparf I

Este vorba de o unitate pe care comunigtii nu gi-au permis s-odesfiinleze, cAnd au luat puterea, pentru ci aveau nevoie de ea s6*siapere interesele in ptan politico-militai., O !arA care nu are ochi giurechi, respectiv nu are organe de infgrmalii, este asemenea unui

15

uiiag surd gi orb care poate fi manipulat gi pdcilit in orice direclie.Si fie clar ci nu toatd lumea "mare" ne dore$te binele! Unii nedoresc avulia nalionalA, pentru ci nu suntem cei mai sAraci oameniai planetei, allii ne vor a fi semicolonie sau pia!6 de desfacere. Noitrebuie sd ne apdrdm prin mijloace pagnice, iar in cadrul acestorh,organele de informalii sunt foarte importante, pe locul 2 trecdndorganele diplomatice gide-abia pe locul 3 organele de Polilie. Sdvd spun gi de ce: pentru cA nici unele nu pot lua deciziifird informaliiexacte, de la specialigti in culesul informaliilor exacte, in verificareagi prezentarea lor in cea mai laconic6 forrnS. Acegtia sunt spionii gi

contraspionii, o breasld foarte huliti in Romdnia gifoarte respectatdin celelalte ldri. Ciudat, nu-i aga?

..JN ROMANIA, EXISTA CEA MAI VEGHEGlvlLlzATlE DIN LUME!"

(OB IECTIV MAGAZIN nr. I 3 /2 2. I 2.9 5)

- Domnule Corufi o intrebare-god pentru un contraspion:cum vedelidumneavoastrd Raiul gi ladul?

- Am explicat in volumul meu, 'A inflorit speranla". Eu nu levid ca doUi rezervoare de suflete, cum le prezinti religia. Raiulgiladul sunt in fiecare dintre noi. in momentele de bund dispoziliesuntem in Rai; cdnd suntem trigti, disperali, suntem in lad... Deci,Raiul gi ladul sunt nigte inven[ii destul de primitive, apirute in urmdcu circa 2000 de ani, PAnd atunci, existau alte viziuni asupra iumii.De ce spun eu cd nu ne-am ndscut pe PimAnt gi ci intreaga via!6nu s-a fdcut pe PdmAnt ... La ora actualS existd pe PimAnt patrurase diferite:albi, neagrS, galbeni gi rogie. Dintr-un cuplu primordial,Adam gi Eva, nu puteau sd iasd patru rase diferite! Deci, a cizutistoria biblicS. Doi: dintr-un cuplu de maimuloi africani, nu puteausd iasd patru rase diferite, pe acceagi latitudine. Sub acelagi soarearzdtor, ca gi Africa, se afi6 zona mayag6, tolteci, aztecd. Ei nuerau negri, ci aveau o culoare brun-rogcat. Concluzia mea e cdPdm6ntul a fost un fel de Australie a Galaxiei. $ti!i cb Australia afost populati cu infractorii exila{idinAnglia gi din Eurcpa (continentald- n. ed.), a fost colonizati gi a devenit un continent gi, respectiv, o

larb cu oameni civilizali,'o intreagi civilizatie. Bdnuiesc ci gi pe

Pdmdnt s-a intAmplat la fel. Este posibil ca noi sA fim descendenliiunor rebeli exilali sau ai unor oameni de gtiin!6 eguali pe P6mdnt.Sau, poate, ai unor colonizatori din alte constelalii, pentru a popula

I6

aceasta planetS, a o ridica la un nivel de civilizalie gi a pregitipromotorii pentru popularea unor noi planet6, din alte sistbme solare.i'lu am suficiente argumente in a;easti direc[ie, decdt cele depaleoastronauticd. Cele mai vech' urme 'Tncdltate" au circa 500milioane de ani $i, indubitabil, clas:eaz| aga-zisdr crealie clin urmdcu 7500 ani. in zona dumneavoastri, in conruna VAgiulegti, in judelulVilcea, se aflS cea mai veche fosi16 din lume cunoscutd de oameniide gtiin[d, pentru care romdnii arfi trebuit si ridice un muzeu, sA facdmult tapaj, dar nu s-a fAcut niniic! ... Fosila pescarilor de la locul geticVigiulegti-Vilcea artrebuisA aibd un monument. Despre ea artrebuisA se vorbeascd in cdrlile de istorie, dar la ora actuald se afl6 inposesia unui pensionardin Bucuregti, care a rnogtenit-o de la regretatulDaicoviciu, descoperitorul ei. Vechimea fosilei este atestati de savanliiamericanigisud-africani. Deci, noi nu suntem urmagii maimulei neo-zeelandeze, nici ai lui australopitecus, noi suntem urmagii unuihumanoid care a trditaiciin urmd cu 2 milioane de ani. Vd atenlionez,ile asemenea, cd in zona Turda, s-a descoperit ceramici veche decirca 8000 ani, mult mai veche dec6t cea din Sudan, iar cele maivechi scrieri din lume sunt cele descoperite in 1962, la Tdrtdria, deNicolae Vasea, mai vechi deeAt cele din Sumer ... Tiblilele au fostciescifrate de trei savan[i rugi 9i vd dali seama ci nu aveau interes sane ajute! ... Totodati, in zona Porlile de Fier, au fost descoperitedovezi de locuire civilizat6 in urmi cu 9-11 mii de ani. Locriire inlocuinle construrite, nu in pegteri ... Deci, eu sunt adeptul temei efortuluide civilizare galacticd 9i scorrnonesc, atdt in trecut, c6t gi in viitor, inciutarea legdturilorcu stribuniisau cu alte civilizalii, care ne-arputeaspune multe despre universulin care trdim. Pentru a inlocui gi anihiladefinitiv misticismele, miturile pdgAne, primitive ...

- $i atunci, cum vedeli dumnbavoastrd existenla tuiDutnnezeu intr-a asffel de lume?

- Dumnezeul universalexistA givorbegte prin legi. V6 dau unexemplu: dac6 am o mici sdm6n!5 de mac, micd de tot, eareprezintd sau nu voia lui Eumnezeu? Dacd o pun in pdmAnt qi

iese mac gi nu alceva, este pentru c& ea are inscris in codul geneticce va reproduce. Noi nu putem zbuta, pentru cd suntem atragi dePim6nt cu o acceleralie gravitalionalS de 9,8 m/s2. Existd o lege?Existil Din combinarea a doi oarneni albi, vor iegi copii albi, nu? intot ce este viu gi ne ihconjoard existi o lege. Existi legi foartedistincte pentru viui vegetal, pentru viul animal, gi pentru viul suprem.Aceste legi ale viului au fost stabilite, cu certitudine, de o entitate pe

17

care nu o putem deflni numai ca inteiigenld, ca materie, sau cainteligenlb cosmicS ori congtiinli cosmicd gi trebuie s6-i acord6matributul lui Dumnezeu, Atotputernic, Etern, lndestructibil ... Nu-l putemcunoagte, pentru a-l inleleEe pe adevdratul Dumnezeu decAtcunoscAndu-i legile. Deci, acesta este adevir:atul Dumnezeu;Universul, spiritul universal, care este in tot ce migcd 9i traiegte 9i pecare nu-l simlim decAt pedepsindu-ne sau recompensAndu-ne inmomentele deosebite ale vielii. Eu am fost atenlionat gi inci foarterAu!Aveam ca dicton de via!6:'Dacd Dumnezeu existl, trebuie sddemonstreze cd existd!'i $i Ne-a demonstrat iar eu am ajuns sa-Lcunosc mai mult dec6t il cunosc al[i oameni, in anumite domeniidespre care nu ag vrea si vorbesc...

- Ge pdrere ave{i despre moarte?- Moartea gi viala sunt doud pA(i ale aceleiagi puteri. Eu m-am

temut de moarte pAnd cAnd am ajuns sd o trdiesc. Partea spiritualSdin noi nu moare niciodati. Unde pleacd acea parte spiritual6, nuag putea si spun. Ca ipoteze: ar putea merge citre cdmpul energeticplanetar, s-ar putea disipa, de fapt, in atmosfera din jurul nostru,devenind din nou energie gi particip6nd la formarea altor spirite.

18

CAPITOLULn

Joi, 03 aprilie 1997.Conferinld de presdorganizaid Ia ilotetut "Jiul" - Craiova.I nte ru i u acord at in exc I u s iv itaterevistei "OBLECT|V MAGAZN" - Craiova.

I

Dupd doud zile la Araiova, PavelCoru{s.a convins:LAVINn TATOMIR POATE PORNI

SI OPRI PLOAIA!(OBIECTIV MAGAZIN nr. t 3 / 1 0. A4. 97)

fn numdruttrecut, pubticam pe coperta revistei noastre foto-grafia lui Pavel Corul, cu anunlutcd vineri (04.04.97), ora 13.00,urrna sd fie prezent laTeatrul National - Craiova, cu ocazia lansdriip ri m 1e i cdrfi dqspre n'fe nom'en u I Lavi n ia Tatorn i r".

Anun{ul nastru gi-a fdcut efectul: la data gi ora anunlate, foaierulTNC era arhiptin: rude, prieteni, ziarigti (inclusiv de la BBC, venilidin Bucuregti), curiogi, agenlisecreJr sau publicitari etc. Aga cumstd bine uneiintdlniri de o asemenea anvergur1...

Cu aceastd ocazie, sponsorul (Adrian Pop - patronul firmei"Pap Service Electranics" SRL Craiava), autaarea cdrlii (MarianaTatomir - mama Laviniei), Pavel Corul (semnatarul prefalei) gi FlorinZaborilit (semnatarul pastfalei) au prezentat prima carte publieatddespre 'fenomenul Lavinia Tatomir": "I-avinia Tatamir - ndscufdpentru Rorndnia".

Cu o zi inainte de aceasta, in sala de protocol a Hotelului"Jiul", a avut loc Ai o confennfd de presd de 5 ore (173A-223A)sare a davedit cd Pavel Carul are o rozistenld (psihica gi fizicd)ieEi!6 din cornun iar Lavinia poate face fa{d cu succes norilor defum nicotinic.

Firegte, dupdt doud zile piine cu PavelCorulse pot scrie multe.O vam face fn numerele viitoarq, cilnd vom pultlica gi un inferviu ceni s-:a acorclat in exclusivitate. Fentru cd, arice s-ar zice, iegirea inpublic a unei celebritilli salitare ca FavelCoru{ esfe un evanirnent,cu at6t mai mult cu c*t.daar in Craicva gi Mangalia a avuf doudint&lniri cu cititarii. P6nd atuncr, insa c6t rnai sinlefic despreevenimentele amintite mar sus...

Cdnd a participat, s&rxftbfitf,, 18.11.S5, la Teatrul !-iric dinGraiova, la o imt&tnire e u e ititorii, Pavel Coru! a produs un goc.Ma! avusese o aseim€nea iegir* in p*biie o singurfi dati, intr993, !a lagi, oragul copiN6r[ei sale iar solitudinea sa devenise lafel de celebr6 ca gi,autoru! seriei 'Ccfogonul"" Degi acliunea nuavus€se parte de publicitate6 cuvenit6, sala a fost arhipline. Arnaflat cu totulint6rnplitor (d.e la familia Croitoru, - difuzori de cartece pot fr g5sili la fosta 'Carte rus5"- cSreia i se datoreazi prezen[a

2l

in Craiova, de atunci, a lui Pavel Corut) gi am fost prezent in sald.De unde i-am pus citevaintrebiri extrem de directe. Unele chiarl-au deranjat. Firegte, m-am prezentat de la iObiectiv Magazin",degi inci mai lucram la "Evenimentul zilei". La incheierea intdlniriicu cititorii, am urcat pe scend, pentru a-i solicita un interviu. M-aint6mpinat gocant, la fel de direct: "Nu mai scrieli la Adevirul?Nu v-am mai vizut de mult semnitura..." (?l). De relinut ci ple-casem de la "Adevdru\", la "Evenimentul zilei", din 1.05.95!...

A fost prima dovadi a memoriei fabutoase a contra-spionului Pavel Coru!. Ceva mai tArziu, dupi cAteva ore deautografe, am reugit sd-i smulg un interviu pentru revistS. "Smuls",pentru ci nu mai erau decdt 30-45 de minute pdni la plecareatrenului iarintrebdrile erau multe, extrem de multe. Nu mai era timpde ?ntrebdri filiozofice 9i am intrat direct in subiectele fierbinli,incercind si determin rispunsuri la fel de scurte gi la obigct. Pentruc5, trebuie spus, contraspionul Pavel Goru! are gcoala (perfecti)a ocolirii rispunsurilor nedorite. $iatunci, egti plimbat prin istorie,semantici, filozofie sau culturd generald, pdni uili ce ai intrebat...

C6teva intrebiri, extrem de directe gi repetate la intervale scurte,au reugit chiar sdi irite, nefi ind ldsat sd le'f ntoarcS ". AfoSt o "confuntare "psihologicd interesantd, din care a rezultat un serial de patru articole-interviu; 'Adev1ruile Revolulieivorfi aflate cAnd nu va maifi'lon lliescupregedinte "(OM nr. 1 0/0 1 . 1 2.95) ; "Ceau gescLt a fost cond am n at de ru gi

$ de bubulil" (OM nr.11108.12.95); "Direc[ia de contrainforma{iimilitare a fosf desfiinlatd de un josnic trdddtor: Nicolae Militaru!"(OM nr.12l15.12.95); "ln RomAnia existit cea maiveche civiliza[iedin lume!" (OM nr.13/22.12.95; in colaborare cu Liana Titdranu -acum, redactor la Radio 'Horion).

Joi, 3 aprilie a.c., ora 17.30,|a debutulconferinleide presd dela Hotel tiul", Pavel Coru! a ficut, inci o datd, dovada incredibileisale memorii, inclusiv a celei vizuale: observ3ndu-m6, a exclamat:"Ooi, iate o veche cunogtin{61" gi s-a intins peste masd pentru a damdna. Ei bine, trecuse aproape un an gijumdtate de la prima noastrdintAlnire,.. '*

Conferinla de presd de la 'tiul"a fost una... mamut. Daci nuar fi fost insistenlele organizatorilor, Pavel Coru! ar mai fi stat inci5 ore! lar rispunsurile nu se scurtau deloc, odat6 cu trecerea orelor...

lnteresant este c6, degi a fost reprezentatA aproape intreagamass-media localS (minus'CL"gi ,GdS'), au lipsit "piesele grele"

22

iar evenimentul a fost mediatizat prea pulin, la rubrica "diverse'),Degivom reveni pe larg cu cele declarate preseide Pavel

Coru!, citeva afirmalii se cuvin a fi subliniate:, * "Lavinia poate pomi gi opri ploaia.'Venind, cu trenul, spre

Craiova, am Oonstatat cd... dupd stalia Olteni s-a oprit ploaia gi aapdrut soarele!" * 'Publicarea dosarelor Securitdlii are ca scopdezmembrarea unitdlii nallonale, sd demonstreze cd toli am fostinformatoi! Vor sd arunce in spatele nostru vina celor care au introduscomunismulin Romdnia: Sitviu Brucan gi sofia, Saga Bdrlddeanu,tatdllui lon lliescu, Walter Neulander-Roman... Nu uitalicd dosarelemembrilor PCR au fosf arse gi au mai rdmas doar dosarele fogtilorde{lnul! politici sau ale membrilor partidelor istorice!..." * "Singurasolulie de salvare a Romdnieieste neutralitale garantatd de MarilePuteri (...). NATO nu ne va primi niciodatd, dacd Rusia, aliatulpincipal al SUAin Asia, se va opune!"* "De ce nu se cere publicareadosarelor agenlllor strdini, de la'44 incoace? Pentru cd invingdtoriiaplicd metodele lor!..." * "M-am retras din PUNR cdnd a apdrutdiscordia pentru func{le. PAnd nu le vine mintea la cap, eu nu-i maisprijin! Eu n-am intratin PUNR ca sd mdligdnesc!"" 'NATOtrebuiasd se desfrln{ezd gi sri se creeze doar lJE. Cum pol! sd te pregdtegtide pace, pregdtindu-te de rdzboi? Pentru cd, nu uitali, cea mairentabil4t pro/uclie esfe ceb de rdzboi iar dupd '45 au murit maimuftiaameni ca in al doilea rhzboi mondial!" * "Cdderea calcula-toarelor in anul 2AA0 constituie cel mai mare pericol. Suntem inpraguldistrugerii, ca specie giviald planetardl'* 'Dacd ceidin NATOvor sd devenim grdnicerii lor, sd ne inarmeze! Ne-au determinat sdfalirnentdrn industria de armament, cd sequigtiifac export, gi acumvor s-o cumpere ei..." * "Dacd ne-ar pldtti-despdgubirite pentruembargoul irakian (2 miliarde USE) gicel iugoslav (6 miliarde USD)n-am mai avea datorie externd gi ne-am putea privatiza noi, fdrdajutorul lor!..."

*

in public sau in cerc restrAns, la dineurile de la restaurantul?rtis-Viomar", Pavel Corut s-a ardtat impresionat de calitdliledovedite ale Laviniei: 'Eu nu ered decdt ceea ce vdd! Lavinia igipoate face oricdnd demonstralia puterilor sale... Trebuie insd sdrdmdnd in Romdnia gi sd ajute Romdnia sd r,asd din nenorocirea incare se afld..."

ln mai 1995, Lavinia Tatomir imi declara c6, incepdnd cu1997, viala Romdniei se va schimba in bine. Amintind acest lucru,

Pavel Coru! a exclamat surprins; "Ei bine, aceasta este gi senzaliamea de cilllva ani!... Poate nu este intdmpl\tor cd planeta pe careo viseazd ea esfe albastrd. Albastrul apare obsedant la Eminescu,in versurile mele giin viziunile unei paranormale din Basarabia, p.e

care o cunosc..."intrebAndu-l cum explic6'Tenomenut Lavinia Tatamir", am

primit urmdtorul rispuns: "Asemenea copii superdotali apar dinpdri nli cu increngdtu ri psihologice diferite. Pri n Lavi n i a acllone azdcdte ceva din energiile PdmAntului. $i ea nu a apdrut int1mpldtor.Pentru cd, sd nu uitdm, in MunliiRetezat, l6ngd Sarmizegetusa, seafld centrul de rezistenld spirituald a Europei, localizat gi de JulesVerne! Acolo, se pare cii gdsesc fo(e necunoscute, ldsate destrdmogii nogtri, care ne ocrotesc..."

*

La prezentarea cdr[ii, chemat la microfon, pentru a se prezenta,medicul Vasile Tatomir, tatdl Laviniei, a fdcut-o scurt 9i mucalit caintodeauna; "Eu sunt autorul! Laviniei..."

in finai, Pavel -Coru! gi Lavinia Tatomir au mul[umit ziarigtilorcare au fdcut cunoscutl'fetila care aduce ploaia''.

Pavel Goru!: "Dl. Eugen Delcea este proprietarul revisteiOBE2TIV MAGAZIN gi a reugit, intr-adevdr, sd atragd atenliaasupra Laviniei. Foarte multd lume se ingrdmddegte in jurulfeno-menului dar uitit una din persoanele care, intr-adevdr, l-a adus inaten[ia atenliei opiniei publice..Eu.cred cd Lavinia trebuie sd-imu$umeascd dlui Delcea gi sd-i spund cee insemnat ddnsul girevista d1nsului, OBIECTIV MAGAZIN, pentru impunerea inco n gti i nla p u bl i cd a < fe no m e n u I u i Lav i n i a >>" .

Lavinia Tatomir: "ii muftumesc dtui Eugen Delcea, iimutlumesc dtui ton Diaconu, tuturor celor care au scris despre mine.Tot ce pot spune esfe cd le mu[umesc cd existdl"

Degi voi fi acuzat de lipsd de modestie, am publicat acesterdnduri pentru a demonstra unora cd OBIECTIV MAGMIN maigilaudi, cdteodatS..CAnd e cazul...

i

,.iN URMAToAREA GARTE, VOI DEa/ALUISECRETE IMENSE"

' (OBIECTIV MAGAZIN nr.t4/17.04.97)

Din acest numdr al revistei, vom'dernara un interuiu-serial (decdtev episoade) cu Pavel Coruf, cel mai ci.tit Ei ascultat... securisf

al Romdniei, scriitorul cu aproape 30 de cdr{i, publicate in peste 3milioane de exemplare. Seria va fi incheiatd de un interviu acordatin exclusivitate revistei noastre, singura publicalie din lard care areugit pentru a doua oard aceastd performanld. (E.D.)

- CAnd ali auzit prima datd de Lavinia Tatomir, de unde giin ce condilii?

- Am auzit de Lavinia in timpul lansdrii de carte din octombrie7995. Venind la Craiova, am auzit cd existd in orag o fatd cu puterideosebite. Am irqtdlnit-o, i-am dat o carte gi am stat de voqbd. Cuocazia aceea, intre noi s-a ndscut o simpatie instinctivA. Eu amintrebat-o clar: cum te sirnliin preajma persoanei mele? Mi-a rdspunscd bine,Asta inseamnA cAfacem parle dintr-o aceeagiincrengdturitpsiho-energefrc6 gi nu ne respingem reciproc. V5 voispune de ceam intrebat-o: am ajuns la concluzia ch paranormalii apar{in unorincrengdturi rasiale variate. tJnul gi acelagi paranormal poate facebine altor persaane din acelagi neam cu el Ei rdu altor persoane dinalte increngitturi rasiale. Am studiat asemenea fenomene pe aga-zigii paranormali veni[i din risdrit: rugi, ucrainieni, moldovenibasairabeni.

- De ce ali acceptat invitalia de a participa Ia lansarea decarte a !-aviniei Tatomir?

- Cei care mi-ali citit cdrfile, ali inleles cA eu rnd feresc cu toateputerea mea de domeniile mistic Ai Siaranormal. Pentru cd fenomenelecategorisite paranormale nu sunt pe deplin clarificate de'gtiin!6 gi nugtim exact cauzele pe care le provoacd gi toate efectele pe care leproduc, eu, reprezerrtant al unei civilizalii ra[ionale, logice, am ciutatsA md menlin la periferia lor. re

DupA ce am intAlnit-o la Craiova, in noiembrie '1995, nu ammai ciutat-o, deoarece eu cred cd nai, oamenii, obignuili, nu trebuiesd ne amestecdm cu fo$a in viala persoanelor care produc feno-mene inexplicabile, prin gtiinla timpului nostru. Trebuie s5-il6sdmsi se dezvoite in mod normal, potrivit legilor vielii pdm6ntene, firaa incerca sd le irnpunem adevdrurile noastre. Totugi, am acceptatsi vin. in urmi cu vreo iund gi ceva, Lavinia rni-a spus ci vrea sipublice o carte. M-a vizitat la Bucuregti, impreuna cu mama dSnsei.Cu ocazia aceea, am discutat foarte multe. Am iansat gi mai nruiteipoteze cu privire la originea acestor forle, la scopul in care au fostddruite gi la direclia in care ar trebui folosite. Desigur, toate suntipoteze" Eu mi-am exprimat, in n^yfata cdrlii Laviniei, o speranld:

25

cd odatd cu nagterea acestor copii, pe care eu ii consider copiiiVielii gi ai Speranlei, eivor putea sd aducd pacea intre vechile rasepdmdntene. ascunse in fiecare celuld a corpului nostru, vor puteasd facd pace intre societatea umand gi naturd, vor putea produceploaia atunci cdnd este nevoie (Lavinia produce ploaie!) gi vor puteaopri ploile atunci cAnd avem nevoie.de timp insorit.

- Puteli gxplica fenomenele produse de Lavinia Tatomir?- Fenomenele pe care le prezintd Lavinia nu au a explica[ie

logicd. Fiecare putem emitelpoteze. $tiinla nu a ajuns decAt si le,constate.existenla gi efectele partiale: vizibile gi auzibile. Cucertitudin"e, o parte dintre aceste efecte sunt folositoare oamenilor,

- atdtin ceea ce privegte armonizarea relallilordintre oamenigi naturd,cdt 9i pentru rezolvarea unor probleme de sdndtate, prin intervenlii inc6mpul energetic sau informativ al fiecdrui om. S-au mai ndscut gi

alti copii cu asemenea posibilit6ligi presupun ci iivom mhiintalni. Ebine si-itrat6m ca pe nigte copii sinitogi gi normali, si nu-i consi-derim nicizei, nicidiavoli, nicisfinli, nicidumnezei, pentru ci eisuntcopii niscuti dintr-o femeie gi dintr-un bdrbat, pe aceastd planet6.

Daci ag fi degteptuI nalional sau mondial, v-ag spune: eu gtiuadevdrul!Eu vd spun de la inceput: gtiu adevdruri parfiale. Am intuiliigi, uneori, ipoteze pa(ialargumentate, insi nu Qtiu adevdrul.

' C6nd am stat de vorbi cu Lavinia, am inleles ci a cdpdtat ooarecare increderej in mine, citind cirlile mele. Lavinia poateexterioriza energia aga cum alivizut. Eu o exteriorizez prin scris.Atenlie, ce face Lavinia nu este o energie mecanicdl Este o energievie, care contine in ea o parte de energie propriu-zisi gi o parte deinformalie, pe care noi nu o putem inc6 explica. Pirerea mea estecd prin Lavinia ac{oneazd cdte ceva din energiile Pdmpntului. Euam rdsfoit pulin cirteA gi mi-am dat seama de cdte ceva, insd nuvreau sd vi induc in eroare. Am in[eles cd anumili indivizi au vrutsd o manipuleze intr-o direclie aftificial creatd de ei. Cred cd Laviniase dni in relalii mult mai bune dec6t noi cu forlele planetare caredetermini fenomenele naturii, in afari de asta, se afld in relalii cu oparte bio-informativi Be care eu nu o pot inlelege, deocamdati,dar o voi studia. Sunt sigur ci ve[i mai auzi multe referitor la LaviniaTatomir!

. ' Ge v-a determinat sd scrie{i prefala cdrlii LavinieiTatomir?

- Am scris prefata c5(ii pe baza modestelor mele cunogtinlede parapsihologie. Dupi pirerea mea, addugarea cuvdntului "pata"este in plus. in urmi cu o suti gi ceva de ani, lumina era paranor-

26

mal5, nu? Cunoagterea umani se desfSgoard de la inferior lasuperior. Din cdnd in c6nd, apar doui fenomene: saltul de tipfenomen gi regresul. Voi expune o ipotezd care este gi speranlamea: acesfe fenomene vin din viitorul pdmdntean pentru a se opuneimensei conspiralii de animalizare gi de intoarcere a omenirii inprimitivism, organizatd de cei care gtiu sd domine lumea primitivddar nu gi lumea modernd. M'?fi| ?fi]€stecat in paranormal, pentru

cd Lavinia m-a rugat sd-i fac o fiezentare. in al doilea rAnd, incirfile mele au apirut multe fenomene stranii gi eu mi-am pusproblema de pe pozilia unui om congtient gi responsabil^ Mi-a venitideea ca in afari de c6(ile astea care imi aduc succes gi bani -Octogonut-sd scriu gi ca(ide psihologie aplicatS, in care si sinte-tizez reguli de psihologie la vArf. Asta inseamnd paranormal:cunogtinle de psihologie la vAff, pe care, posibil,'dnele mari puterieconomice sir le fi gi definlf gi sd le fi aflat cauzele. Eu am o ipotezit:adevdratul Dumnezeu - Universul ' nu ne-a fdcut sd ne ciinuie'Ne-a creat intr-un anumit scop, care este greu de definit. lpotezamea este cd aceste for[e, de care beneficiaz6 anumili tineri, facparte din ceea ce se numegte via!5 planetard, avdnd doud compo-nente de bazdr bioinformalionalS 9i bioenergeticS.

M6nat de o for[5 pe care nu mi-o explic, a trebuit sd cautexplicalia unor fenomene. in urmdtoarea cafte '"Copiii speran[ei" 'dezvdtui, pentru prima datd, nigfe secrefe foarte mari ale francma'

soneriei, magiei tihetane, magiei chinezq magiei europene- Nu o fac

cu g6nd rdu, ci cu gAndulci dezvSluirea lor blocheaz6 efectul malefic,

imbolnivitor gi ucigdtor, contribuind la refacerea civilizaliei umane.Aceasta este singura cauzi care m-a determinait s6-miindrept atenlia

spre acest domeniu, aga-zis paranormal. Nu gtiu daci omenireaeste preg6titi si accepte ideea pe care eu o strecor'incet 9ifragmentar in cd(ile mele: ca suntem copii ai Universului, ne-am

ndscut crl o anumitb mogtenire genetici 9i nu noi am ficutdiscriminarea dintre noi.

.,NU AU MURIT NICI YTZAK RABIN,NICI DUDAEV!...''

(O BIECTI / M A GAZI N nr. I 5/2 4'04.97)

- Cum putem gdsi cdile pe care trEbuie sd Ie urmdm?- Solulia este simpld: faceli 9i veli avea! Solulia este in noi.

Noi,am inventat avioane (Vuia qi Vlaicu) 9i allii au apirut inventatori.

27

CoandA a inventat avionul cu reaclie gi allii au beneficiat de baniide pe urma lui. PAnd gi stiloul a fost inventar de un romdnl lrloi amprodus valoriin mai multe dornenii. Calcu!ul psihologic este simplu:2o/o din populalie este factor emergent; adicd genial sau talent deexceplie. Estimat la numdrul popula[iei, cel pulin 500.000 de romdnisunt capabiii si produc6 invenlii, lnovalii din ceie mai diverse. CAndarn ajuns aici, am lansat ideea cd putem exporta idei. Am acasdscrisorilede la c6teva miide romAnicare au reugit. Trebuie sdfolosinrtot ce se poate folosi. Romdnii nu sunt nigte puturogi, lenegi. Naliunearomdnd este o naliune la fel de civilizata ca celelaite niliuni.Manipulatorii gi agenlii lor incearcd sd ne spund cd suntern nigtedecizuli, nigte oamenifdrd perspective. Eu am observat nigte fapte,insd nu gtiu daci legdturile dintre ele sunt reale sau nu:in satul Duda,din Moldova, a inceput sd crape p6mdntul gi sb aiunece la vale. M-amintrebat de ce. Pentru c5 a murit Dudaev sau pentru cd s-a cds6-torit Radu Duda cu lVlargareta de Hohenzollern, incercdnd sdrestabileascd monarhia strAini pe teritoriul rom6nesc?

- Dacd a murit Dudaev!?...- Falerea mea este ca nu a murit nici Rabin, nu numai Dudaev,

gica avem de a face cu o lupta pentru stapAnirea lumiisi, interesant,a Rom&niei! Centrul de rezisten!5 europeand, nu numai in fa{andvdlitorilor cu sabie, tun gi bornbi, ci cenirul de rezistenla spirltuaiirinvizibiLi a Europeieste in RomAnia! Vd spun gi unde: in nrunteleRetezat, l6ngd tosta capitala Sarmisegetusa" Vd pot clemonstragtiin{ific treaba asta, prin fapte verificabiie, palpabite.

- Lavinia ar trebui sd meargd in acea zand?- Radia{ia mentaiS funclioneaza la suie rle mii de kilometri.

Dacd s-a n6scut la Craiova qi aici qi.a dezvoltat puterile, fili siguricA de aici poate trimite o tindd p6n5 fn Tibet, hiew York eti. f'.lu enevoie sd meargd neapArat acoio" Existd persoane inzestrate cuastfel de daruri, ins6, atenlie, aceste daruriinseamnd gi d parte din-suferinta. Eu nu-i doresc Laviniei sA sufere niciodati ce am suteriteu! Eu nu arn vrut s6 intru in domeniut paranormal, pentrr.; cd amsim$it cA nu prea e pentru mine. intotdeauna, la rnine 2 qi cuZfac4.Sunt un tip care trebuie s5 verifice, prin foarte nrulte lr.ltiebari, oricefenomen care ii apare. Fentru rnine e mai greu sd fiu pacilit sauindus in eroare.

- Cum igi folosegte Lavinia torga?- Pe partea stAng6. Acolo are forla. Pe partea dreaptA are

suferinla. Spre exempu, eu nu am primit niciodati vreo loviture pe

28

partea dreaptS. Mi-am rupt mdna stAng6, rni-am rupt piciorul stdng,mi-am spart timpanul stdng gi mi-a fost tdiatd amigdala stdngd, care

" era infectati, astfel cd md doare cumplit ori de c3te ori se schimbivremea. Pe mine m-a lovit mereu cineva din stdnga. in schimb, pe

dreapta toate merg bine. Eu am gdsit, p6nA la urmi, explicalia. Ne-aulovit p6catele strdmogilor nogtri, care au foiosit magia astralA inmod instinctiv gi incoirgtient, astfel cd nu-i putem judeca. E vorbade impingerea pdmAntenilorintr-o aga-zisi sferi misticd, pe care os-o descriu Tn urmitoarea carte, dacd voi rezista, pentru ci fiecareadevir oblinut cu pl'ivire la sfera rnistic5 md doare mereu. Eu nubunt nici mason, nici cregtin" Sunt un om de gtiinli care igi puneintrebari Ei cautd. rdspunsuri.

Ce pdrere aveli despre accesul tiber ta arhivele Secu-ritdtlii?

- Arhivele Securitdlii sunt cdteva zeci de trenuri de dosare,din care eu arn studiat cdteva sute de dosare. Atenlie unde'estemanipularea: Securitatea a fost infiinlatd, ca organ de stat, in anul1944, de cAtre inving6torii rugi. Acel aparat de repres!une dinpericada ocupaliei sovietice (1944-1964) a sdvArgit nigte crimegroaznice. Se'dpune: ar,hivele SecuritS{ii, incercdnd si dea vina pe

unul ca mine, care m-am niscut in 1949. Eu am intrebat: dacd aveliceva cu represiunea dln periaada respectivd, de ce nu-lintreba{ peBrucan, pe care il aveff tdngd voi, de ce nu o intreba[i pe Saga (so(nlui Brucan), care v-a acuzatin p:rscese? De ce md intrdbali pe mine,

care atunci erarn copil gitremuram de frig? Cine a adus conunismulin {ara aata? intrebali-i pe Brucan, pe Walter Neulander sau pe fiullui Petre Roman, fntrebali-i pe ceicare au adus comunismulin laraasfa gi au organizat aparatul de represiune. Fiii bolgevicilor(ominternigtiau adus comunismulin !ara asta. Cdnd lnternalionalasocialista l-a scapat pe Nicolae Ceaugescu de sub control, tot ei l-au

scos din Romdnia gi au -spus: pe cine d(tm vina?Pe Securitate!Aliavutin perioada nalionalistd, de dupd '64, ceva de reclarnat

impotriva lui Pavel Coru!? Reclamali cd Pavel Coru! v-a bbtut, v-abdgat in inchisoare, v-a pus si sdpali la canal? Nu v-a pus!

L'au scos pe Ceaugescu din Romdnia? Alifdcut o afir'malie: l-au scos pe Ceaugescu din Romflnia!?.,.

- Nu! [--au scos pe Ceaugescu din inchisoare. Bun".. Tn primul

rdnd, din intregul aparat de represiune, v6 concentreazi atenfiaasupra unui element, dar nu cel mai important. Eu am gAsit solulia:noi am fost 10.000 de mernbri ai Securit5lii nalionaliste de dupi

29

1964. Vd rog frumos, dacb nu v-au 'privatizat"strdinii 10.000 degloanle, impugcati-ne, domnule, gifaceli pace intre voi! Este vorbade o diversiune pentru a indrqpta aten[ia cetilenilor cdtre fenomeneperiferice, in loc sd vadi foamea 9i cauzele foamei - holiile...

Aparatul de represiune din acea perioadi cuprindea:Armatq' (in mun{i au fost vAnafi cu trupele), Securitatea kominternistS, apa-

ratul de politruci gi Mililia. Vreli s*terminali cu partea de represiune?' Aducefi-vd aminte cine v-a intocmit rechizitoriul, cine a pronunlat

sentinla gi cine a fost cel din inchisoare care v-a reprimat...a - Ce a fdcut Securitatea nalionalistd de dupd 1964?

- Securiiatea nu s-a putut ocupa de 23 de milioane de oarneni!S-a ocupat, in primul rdnd, de mernbri ai CC-ului, aiConsiliuluideStat, ai M.A.N.-ului gi generaiii cu func[ii, care puteau deconspirasecrete. Asta a fdcut Securitatea nalionalistS. Din intregul aparatde represiune, se indreaptd atenlia asupra Securitdlii. nafionalistedin timpul lui Ceaugescu, de care se tem giacum. $i nu se tem ei,cdt stdp6nii din umbra lor: MOSSAD-uI, ClA, KGB gi atlii. At6ta timpcdt un fost securist din perioada nalionalisti existi in via!5, ei setem giaclioneaz5...

6 ' - Ci ce s-au ocupat, mai cancret, ofilerii de Securitate?- lnterceptdrile pe care le-am fdcut, le-am fdcut!Aveam dreptul,

dupi legea de atunci, sA interceptdm orice, fira aprobareaProcuraturii. Cel care aproba era seful unitd{ii, aga spunea legea.Arn urrn&rit romdni gistriini?Am urmirit!Am prins in capcane striini;niciodatd romdni! Legea spunea clar, de aceea nu a fost pubiicatiniciodatd: sd nu lagi romAnul sa a.jungd la inchisoare!Asta a fostlegea: prevenirea sdvArgirii infrac{iunii. Eu am urmdrit atagali militaristriini, care nu m*au acuzat, pentru cA gi eiii urm6reau pe ai nogtri.Am urrnirit romAnicare aveau aceleasiconcepliica gi mine. Trebr.rias6-i urmdresc. Nu am ucis pe nimeni. Orlcu*, i , uiiali ca Oosareleau trecut prin mdna lui Virgilic6 9i cele care trebuiau ae"r fost mdturate!Au rdmas dosarele fogtilor delinuli politici, fogtilor inform.atori dinpartidele istorice, acum CDR" Membriide partid comunist nu aveaudosare. Aveau o mapa anex6, care a ars...3 - Dumneavoastrd nu alifost urmdrit?

- Ba da. Din 1986, zi cu zi, pdnd in '1989! M-au lSsat.un pic,' dupd care, c3hd arn inceput sd scriu, au inceput iar sd mi urm6-reascd. $i acuma m6 urmdresc! Este drepiulfiecdrui stat de a urrniricetdlenii suspecli ci desfSgoari actiyitate antistatale, prin extensie- antiguvernamen-tal6.

Atentie, prin comparalie cu celelalte servicii secrete: ce a ficut30

CIA? Trafic de droguri, ripiri de persoane, ucideri de pregedinli. Ce afdcut KGB-ul? Crime oribile, De ce nu iijudec6 nimeni? La noi, pe timpuldictaturii lui Ceaugescu, s-d dezvoltat o Securitate nalionalistd destul deputemici, care a avut acest aspect informativ, benefic RomAniei.

in 1990, BScanu ne acuza cd am furat o fabricd de diamante,0e care am adus-o in RomAnia. Eu am spus: domnule, dgtia suntbol6nzi!Am furat-o.de la noi gi am dus-o in afarS? Am furat-o deafari gi am adus-o Induntru!AOica, noi ce si facem? Si fim fetemari gi si cAntdrn? A,ga fac spionii din intreaga lume, insi nicdierinu gi-a bitut cineva joc de Serviciile secrete ca in Romdnia! Serviciilesecrete servescstatul, nu au caracter politic. Capdti caracter politiepentru c5, sd zicem, nea Nelu Cotrocelu a spus: "Coru[dsta iar ascns nigfe prostii. Trimite-i un informator, ameninld-l cu ceva!" M-aameninlat sd mai tac-din gur6, si nu mai deconspir cd in 89 nu afost chiar levolulie, ci a fost 9i intervenlie externd,..

- Cazul Ursu?- Dupd 1964, existA un singur mort: Gheorghe Ursu, pentru

care am fost gi eu intrebat. Eu am spus:-sd fie cdutat cel care l-aomordt gi sd rdspundd! Mai rnult, pentru ci nu am gtiut rispunsul,m-am dus gi am vorbit cu anchetatorii penali ai SecuritSlii, Ei mi-auspus cine l-a ucis: l:auucis anchetatoriidin Dir,ectia Cercetdri Penalea Mililiei, pentru cd l-au gisit cu valutS asupra sa. De fapt, l-au ucispentru ci scria impotdva lui Ceaugescu. Cel care l-a ucis, in concret,a fost un mili[ian.

Se incearc6 tot felui de dezbiniri. Publicarea dosarelor deinformatori ar crea noi dezbindriintre rbmdni, aldturi de celepolitice,religioase, etnice etc. E numai un exemplu.

"LA REVOLUTTE, MOSSAD-UL A PARTICIPATCU DIVERSIUNEA!!!

(O B IECTIV.MAGAZIN nr. 1 610E.0 s.97 )

- intre " raportu I Gabrielescu" gi " raportul N i ca! aescu" cuprivire Ia evenimentele din deeernbrie'89,, care vi se pare celmai apropiat de reatitate? Legat de aceasfa, ali afirrnat pentrurevista noastrd cd, atunci cdnd lan lliescu nu va maifi prese-dinte; vom afla adevdrul despre '89. Vd men{inefi aceasfd p drere?

- Eu am avut obligalie falA de morlii lui decembrie 89, care m.aueliberat, sd firenlin aceasti problemi treazd, p5ni cAnd la condu-

31

cerea Romaniei va veni un pregedinte neimplicat in evenimente. Avenit un pregedinte neimplicat. Cdnd dl. Constantinescu a venitpregedinte, eu am fost convins cd nu mai am nici o obligalie fali demorlii luidecembrie 89, deoarece dAnsula promis poporului cd vadezvilui adevirul. . .

Dintre c,ele doud variante prezentate in Parlament, mai apropiatide adev6r mise pare a lui Sergiu Nicolaescu, care este curajos, Arecurajul specific actorului, regizorului, cascadorului, omului pentru carevidla inseamnd gi moarte. Domnul Gabrielescu este un om de bunicredin!i, insd nu poateintelege mijloacele moderne de rizboi psiho-logic, Eu i-am prezentat gi trei casete video filmate. Erau probeevidente, privind inscenarea, determinarea romAnilor si se omoareintre ei, ins6, Dumnezeu nu ne-a ldsat si ne omorAm intre noi cubunS-gtiin!6, ci numai din gregeald. Vinovalisunt cei care au instauratteroarea prin televiziune. Domnul Nicolaescu a recunoscut o partedin ceea ce gtie: implicarea forlelor-maghiare, sovietice, a 60 demembri ai Legiunii Strdine franceze, care, cici, au intrat numai pAndla.Arad. Nu au.vrut si recunoasc6 ceea ce este documentat: inter-venfia manipulatorilor, despre care eu am scris. Vdrul llic edte un tiprdzbundtor din fire, insd, rizbunarea este arma prostului. Pdnd laurmi, MOSSAD-u|se va prdbuqi...

Deci, rapoduldespre 89 cel maiapropiatde realitate este al luiSergiu Nicolaescu.

'? - Inte.ruenlia externd?- N{OSSAD-uI a participat cu diversiunea. Ce tdceau igtia: mer-

geau prin orag gitrigeau ?n aer. in zona dumneavoastri au fost piingisovietici. La un spital, au fost internali, dupi care au fost externali,aga r6nili, gitreculiin Jugoslavia. De ce? Noi nu gtiam sd-itratdm?Maginile dlea sovietice care au fost pe la Craiova... iiapucase turismulpe vremea aia? Dormeau in magini pe frigul6la! Nu puteau sd vind 9iei mai... primivara, vara?- Agtia, la Malta, au hotdr6t, impreuni,, sd-l doboare peCeaugescu pentru ci nu mai asculta de ordinele jandarmilor mondiali.igi puseSein gAnd si faci o banci internalionald, nu a religiilor, cumau flcut preotiiacum, cio bancd cu capital mixt, si devenim indepen-denli economiq. lndifereni de gregelile pe care le-a fdcut Ceaugescu,pe care eu i le recunosc, nu poate fi acuzat cd nu gi-a iubit neamul.

Reuenind la Sergiu Nicolaescu, poate neva spqnede ce,la ora 12.00, in 22 decembrie 1989 (conform dectaraliei fdcutede nmandorul Radu NicolAe in fab comisiei prtamenbrc), imprcund

cu lon Caramitru, iegea din casa lui lan Gheorghe Maure/?...- Fdi, eu nu l-am intrebat? Mai existd o declaralie ci folosea o

rnagini cu numere TC.L-am intrebat gi nu mi-a rdspuns. Maginile TCerau foiosite numai de diplomali.

Deci, ilele conspiraliei gi loviturilor gi revoluliei (a fost gi o revolu{ie

9i o revoltd) se vor desface incetul cu incetul gi rom6nii vor afla ade-virul. l.,iu gtiu la ce va mai folosi. Noud ne folosegte un adevireconomic. Acum, noisuntem lovili de s6rdcie. Trebuie si pornim unrbzboi nalionalirnpotriva sdrdciei gi holilor, a coruplilor...

.,SINGURA SOLUTIE PENTRU SALVAREAROMANIEI ESTE NEUTRALITATEA'

(OBIECTIV MAGAZIN nr. I 7 / 1 5. 0 5. 97)

- Ce pdrere aveli despre negacierile privind aderarea IaNATO gi, in special, despre disculiile ruso-americane? Avelic u mv a senzali a u n ei.M ALTA 2?

-Adevirul este urmStorul: NATO nu ne va primi niciodati daciRusia se opune, deoarece Rusia este factorul care !ine,, cAt de cAt,

in frAu '?niculul"popor chinez! Niciodati americanii nu vor sacrificarelalia lor cu rugii de dragul RomAniei. incercarile de a-i convingecu binigorul nu au finut. Rugii s-au trezit la realitate cAnd au vdzutc5 sunt sdrdcili. Ei au fdcut dou5 alianle: cu China gi cu lndia (indienii- un "mic" popor de 800 de milioane). Acum intreb: vor indrSzniamericanii sA calce voinla ruseasc6 gi sA ne primeasc6 in NATO?Daci rugii vor spune ca rorndnrii nu intrd in sfera NATO, nu vomintra gi vom rdmdne in sfera ruseascd si vom suferi! Dupd ce NATOne va da un gut, sA vA !ineli atunci'ce o sA ne facd lvan!Are nigtementalit5li de frdlior mai mare gi bdnuiesc ci are 9i nigte agenlibine infiltrali pe teritoriul RomAniei 9i nu bdnuiesc degeaba...

- Puteli dezvotta?'- La impA(irea lumii, indivizi s-au intdlnit la IALTA gi MALTA.C6I

ii vedeli de conducitori ai lumii, dgtia au organizat totul pe bazaunei mistici. Aceste locuri au fost alese dupi magia asiaticd.

De ce nu se cere publicare agenlilor striini, din 1944 9i pfinAin '1989? RomAnii ncr arfi interesa{i de agenlii striini rugi, americani,evrei, unguri etc. din !ari? Vi spun eu de ce:in timpul lui Ceaugescuau fost urrnArili rnai multi striini gi Cocumentali cu fapte impotrivaRorn6niei. Nu se publici pentru ci invingdtorii aplici leEea lor:

JJ

publicS ce vor gi iau misurile pe care le vor. Noi nu suntem invingi.Lupta continui prin mljloace pagnice, psihologice gi parapsihologice.

G - Care ar fi solulia Romlniei?- Eu am demonstrat ci singura soluiie pentru salvarea

RomAniei este neutralitatea. Am demonstrat cum ne putem aparaTn cazde neutralitate, cu ajutoruljaponezilol chinezilor, rugilor (carenu vor si intrdm in NATO) gi a evreilor care nu vor si intrdm inNATO (md refer la cei care au nigte bani gi nigte interese in RomAnia).

Dacd intrim in NATO, devenim linti pentru ru9i. Daca nuintrim in NATO, suntem lintA pentru !6rile membre NATO. Eu ampropus neutralitatea perpetud, garantatd de Marile Putei'i. Cum vaexplicali ci in Romdnia venitul pe cap de loeuitor este de 1000dolari pe an iar al unui elvelian de 34.000 dolari pe an? Poate unelvelian si muncebscd de 34 de ori mai mult decAt un romdn? Haisd fim seriogil O lari neutri inseamnd industrie bancari, turism gi

agriculturd, investilii sigure. intr-o lari neutr6, oricine.doregte sAinvesteascd

Dacd oblinem neutralitatea perpetui gi gar:antatd, Romaniava face un salt economic spectaculos. Romdnii vor scipa de sdrdciegi de uri, de dezbinare gi multe altele. Niciunul dintre conducdtoriipolitici nu a fost de acord cu mjne. De aceea m-am $i retras dinPUNR. l-am ajutat in campania electoralS gi m-am retias.- - Ce ne pute[i spune despre scandalul Funar-Gavra-Tabdrd, din PIINR?

Eu m-am retras din PUNR, spunAndu-le urmdtoarele: '/naugust anul trecut, m-ali chemat sd vd ajut in campania electorald.V-am ajutat, considerdnd cd toli sunleli cu dragoste de neam gi

lard."_CAnd au inceput si se certe pe funclie, eu m*am retras. intrelideri au apdrut discordii. Posibil ca acestea sd fifost alimentate decei care nu iubesc partidele nalionaliste gi vor sd ne inregimentezeneapirat in internalionala socialistd.

Euam spus ci "Madam Francmasoneria"neagd primul niscut,comunismul, pe care l-a ndscut cu ajutorul lui Lenin gi acum vreaun alt tip de socialism, mai pargiv, bazat pe un fel de magie, prinnigte personalititi alese de ei 9i instruite, prefabricate, care si lereprezinte interesele in fiecare !ar6.

La PUNR s-au certat cei din Ardeal. Este posibil ca certurile sifi fost intrelinute de persoane interesate in distrugerea PUNR-ului,profitAnd de trdsiturile de personalitate exploatabile la fiecare: uniisunt maii orgoliogi, altora le placAprilurile, altora le plac femeile...

Eu am fost chemat sA ajut PUNR-ul, de Funar 9i Suian. M-amangrenat cu toate forlele, am pus si rri$te bani, dupd care-Suian ne-atrddat gi a fugit cu o parte din fili;.e la PDSR, in plind campanieelectorald. Eu ce trebuia sd fac? :-ii fug sau sA dezarmez? PAndednd le-o veni m:intea la cap, eu nu. mai sprijin! M-am retras pentrucd eu nu suntfdcut sd nrd liginesc. Oricum, certurile astea nu suntbune. Sunt pe bazi de orgoliu: cine si fie mai mare. Daci nu aifdcut ceva concret, cum vrei sd te remarci?

Mulli s-au lansat in politicd cu gdndul de a toca gi ei ceva, dea avea o magind la scar6, de a i se spune "domnule senafo/', si-ifacd plecdciuni lumea. Nu este corect. Astea inseamni slibiciunide caracter.

- Cum vedeli neutralitatea Rominiei din punct de vederemilitar gi financiar?

- PAni la aceasti ord, omenirea a fost dominati de cultulviolenlei, al dezechilibrului, al terorii. Nimeni nu a gAndit echilibrulpdcii. Echilibrul terorii inseamnd echilibrul dintre tratatele militare.Tratatul de la Varqovia a cAzut. NATO era normal si se desfiin{ezegi sA creeze o uniune economicS europeani giatAta tot.

Frica unei puteri militare de altd putere rnilitarA determindinarmarea. Cea mairentabili produclie este industria de armament.Cine a produs armament, trebuie si vdndi. Ca sd poati dez'roltdun fenomen trebuie s5 fac6 bani din vdnzarea celuilalt qi aiuncitrebuie sd menlind focere de rizboi" Eu am propus sd formeze,Marile Puteri, o centurd de tdri neutre, cjin Polonia pdn6 in Grecia,supravegheate dintr-o parte gi alta si nu se inarrneze, sd nu sebati, sd-gi menlind efectivele militane la nevoile proprii de apdrare.

lntrarea in I{ATO inseanind intrarea intr-o tabdrd militari gi

perpetuarea ideii de rdzboi sau echilibru al terorii. Eu consider ciaceasta contravine gi normeior morale gi norrnelor religioase in carecredeli dvs. Eu cred in norrnele rnorale giin Dumnezeu. Eu militezpentru pace gi pentru cJesfiinlarea tuturoralianlelor militare gi pentruformarea unor" aliante pagniee, avdnd numai caracter econornie darnu de monopolgi nu exclusivist. Pentru qrnitatea nalionali, cel rnaibine este si nu facem pasul rJe a intra in nici-o alianld rnilitard.Orice stat care inira intr-o aiian[d devine subordonaiul ceiui maiputernic din alian{i" Atitudinea mea este clara: neutralitate!

- Un fost afi[er, pacifist?- Eu sunfpacifist, degi am fost crescut cle la vArsta de i 6 ani

in armatS, Am invSlat sd fiu pacifist din durere. Viala m-a inv5lat sd35

fiu pacifist. Aceasti atitudine pacifisti nu place celor care gi-aupropus deja.,. ne-au falimentatfabricile noastre de armament gi acun't

vin cu fondurisi le repuni in firnc{iune. Nu-le convine celorcare nedoteaz6 armata noastri cu tehnici de luptd 9i armament produs in

!5rile lor.Eu am fost educai sd ucid, am fost nrilitar. Am fost eciucat sa

schiiodesc gi si ingel, pentru cd am fost spion. Si schilodesc psihic,pentru c6 in spionaj nu se trage cu arma. Se pdcdlegte, se atragein capcand. Am renun[at la acestea pentru cd mi-am seama caomenirea merge intr-o direc[ie gregiti. Daci nu ne schirnbim radicalrnodul de a gdndi, simli gi ac{iona in relaliite cu noiingine gi cei dinjur, degeaba facern alian{e militare. Pe mine m-au determinat sbscriu asemenea cdr{i tocmai concluziile astea secrete la care auajuns Marile Puteri.

- Cum privili prablerna descentralizdrii teritoriale?- Asa.zisa descentralizare vizeazi federalizarea gi apoi dez-

membrarea Romdniei! Pentru a ne unicele treiprovinciiiomAnegtiau murit milioane de romdni. Ori noi, acum, asistSm cum o mAnade aga-zigi .minoritari igi bat joc de noi, care suntern majoritari, gi

vor sd ne dezmembreze [ara! Noi am ajuns sd fim dezbinali de ominoritate instigatA de afar6 gi sprijinitb, pe cinstite, de BisericaCatolici. La mijloc se aflS interese maieriale. Tocmbi o dovadd esteBanca lnterna[ionald a Religiilor. inainte, nurnai catoliciiaveau bdnci.Acum avem gi noi bdnci, sd se vadS clar cd biserica este un ghigeft,o afacere comqrciali ca oricare alta: ili dau speran[d,lmidai bani...

- Ce pdrere aveli despre privatizarea industriei dearmament?

- lndustria de armament trebuie si rdm6nd in mdna statului,in aqa felincdt Guvernul, c6nd face programe gi calculeazi sr.lmelealea, s5 gtie: de la industria de armament, qtie imi vin atAtea mii demiliarde de lei, pentru cd este industrie strategic6. Prin ea asigurdmTnarmarea giinzestrareaArmatei romAne gioferim Ia export produsepentni care avern contracte ferme." Atenlie ce-bu fdcut: ne-au determinat sa falimentarn industriade armament 9i acum vin nigte striini sd o privatizeze. Frivatizareaintreprinderilor de armament gi a intreprinderilor rentabile nu este,dup6 pirerea mea, o treabd just5, Corect ar fi si rimdni in pro-prietatea integrali a statului gi o foarte micd cotd-par.te si fie dat6muncitorilor gi producStorilor din fabrica respectivi, pentru a-icointeresa s5 intre in produclie serioasS. Nu e normal si vind un

36

str&in sd-mi produci mie arrnament, s{ gtie cu ce armament md

apir eu, ce parametri am gi aga mai departe. La un moment dat,,;trhinul ila poate si vAndd secretel* poten[ialului meu adversar. $iatunci ce am fdcut? GAndi[i-vd la t:ate astea...

"|LTESCU $t MIHAI I AU ACELA$I StApArqt", (OBIECTIV MAGAZIN nr.18/22.05.97)

- Problema monarhiei nu esfe solulionatd in RomAnia.De ce?

- Eu i-arn pus intrebarea lui lliescu: de ce, cdnd a trebuit sA

voteze, in Constitu$ia lirii, interzicerea monarhiei, nu a votat? Aveamajoritatea in Parlament. Concluzia: au acelagi stipAn! ReginaMaria, cAnd a murit, a ficut un ritual de magie neagr6, despre carea[i citit in "Evenimentul zilei"'. a libat cu limbi de moarte s6-i fiescoasd inima, si fie inchisd intr-o casetd octogonald de argint 9isa fie ingropatdinBazargic. Aga e? Ei gtiau de puterea extraor-dinari a Octogonului dar nu gtiau ce inseamfid 9i nu vor gti

niciodati. Nici eu nu mi pot l6uda ci qtiu. Am spus; octogonulinseamnd instruire, educare, al6turi de forlele folosite de hexa-grama ebraicd. $tiu ci octogonul a fost venerat in Sumer, 9i destrdmogii nogtri. Doi dintre domnitorii romAni au purtat octogonul:Vlad lepeg in stemi gi Cuza in dreptul inimii.

- Existd in Rominia nigte noduri gordiene care ar trebuitdiate, pentru a iegi din impasul in care suntem?

- E bine cd vi puneliintrebdri! Eu trbiesc de 16 ani cu moarteala spate gi md intreb dacd mAine mi voi trezi... Am ajuns atAt deapropiat de moarte, inc6t nu-mi mai pasd de ea. Efectiv de vreo 34ori, trebuia si rnordarnu am murit. Eu luptsS desmpbrhAligulenergeticriu intins deasupra RomAniei gi omenirii de cdtre acegti mari vrdjitori,

gamanii. Ceea ce arn afiat eu, nu am aflat pentru cd m-a fdcut mamape mine degtept qi frumos. Au fost lAngd mine Sadoveanu, Eminescu,

marii nogtri sacrificali ai acestei maginiriidiabolice, pusd la cale deasiatici. lntruc6t mintea orneneascd a inventat un aserneneamecanism, tot ea trebuie sd-l desfacd. Singura mea teami a fost cdvoi muri?nainte de a apuca si spun ceea ce am aflat. Oameniitrebuies6 afle treburile astea, pentru a se dezlega din hiliguri, din releauaasta ciudati.

Toate aceste coincidenle sunt determinate de o anumitd magi-nbrie gi manipulare astralo-pdm6nteanS. De exemplu, informatorii

5t

se numeau, in mod obignuit, agenii. ln timpul ir.ri Gheorghiu-Dej, agen-tura a primit denumirea de re{ea !nformativ6.. Citili primele doua literedin cuvinte qi veli vedea "rein", care in limba englezi inseamni"ploaie". Rein-ploaie insearnn6 t/6rsitor. Numele Varain apare scrisin englezS:va-rain. DarVarain maieste ceva: este o specie de reptile,de dragoni. Ali v6zut c5, la un moment dat, cind se intdlnegte Varaincu Hdirnovici, geful evreilor, ii spune: 'Numele meu esfe RomAnul giam venit sdt pldtes:c durerile neamulLti meu: V-am pdcdlit, eu nu suntdin neamul dragonilor."

- Cum ali ajuns sd studialiacesfe lucruri?- Dac6 nu mi bdgau gefii meiin incurcitura asta, nu mi bdgam

niciodatd! Viala organizatS de mistici e o via!5 urAta, schiloadd; neno-rocitS, care nu meritd sA fie triitS. Ce frumoas6 e viala: si iegi pestradi, si vezi o femeie frumoasa gi sd nu te intrebi din ce familieancestralS e, din ce tabird e.".

-Cum afostposibil sdfieeliberatd Romdniain 25 octomhrie'44, de ziua lui Mihai sau...

- Nu a fost eliberati, a fost cotropitd de sovietiailAflali cd dac6nu o cotropeau atunci, eu nu erarn aici, tatil meu era aviator, aveamo copilSrie fericitS, nu una necAjitd si nu treceam prin cAte am trecut!

- Md luali ca lliescu! Cum a fost posibil ca trupele nem[egtisd fie trimise in afara granif,elor exact pe 25 octomhrie? A douachestie:.nu considerali cd RGB-aI prin agen[ii pe care i-a avutla putere, gi-a hdttut joc de noi, pun1ndu-ne ategeri h 2A mai,ziua lui Coposu, alegeri pierdute de formaliunea lui, punlndalegeri Ia 2 iunie, Ia S0 ani de la maartea lui Antonescu, care afost primul dugman al rugilor, sau 3 noiembrie, care reprezintd40 ani de la ocuparea tsudapestei?

- Sunt frimdntat exact de ?ntrebSrile pe care vi le puneli dvs.!Cum facem sd scdpAm de robia evreiascS, ruseascS, americand?!De la ciderea cdpului lui Decebal, noi am fost nurnai robi sau inluptd...

- A,!i fdcut o afirmalie: poporul careigi amoard eonducdtorulvafi blestemat...

-Am fost blestemalil Nu l-am omorAt noi. Dar indiferent cine l-aomorAt, am pldtit noi. Aici e problema: de ce Justilia universala ne-apedepsit pe toli pentru gregeala unora?

- Asasinarea /ui Ceaugescu de Crdciun nu este prima hat-jocurd, de dupd'89, la adresa paporului ramdn? E o purdintdm-plare cd tot pe 25 decembrie, dar 1001, a fosttnscdunat $tefan

38

cel Sfflnt, primul rege catolic al Ungariei?...- Au vrut sb vadd pdni" unde rezistim noi cu batjocura!...- Ce cunoagteli despre grupul "Condo/'?- Nu cunosc nimic despre grupul 'Condor". Am vdzut la

televizor o singuri emisiune. Un colonel pe nume Moldovan, deundeva din Maramureg, dat afar6 din SRl, arfifolosit nigte docu-mente 9i aga mai departe. Binuiesc cd e o rdfuiali dintre ei. DinSRI nu au exclus pe nimeni care a vrut sd lucreze. Dupi mine auvenit de vreo trei ori si mi ia la muncd dar nu am vrut si lucrez. Nuvreau sd mai lucrez in munca informativS! Eu vreau sd fiu scriitor.Consider c6-mifac datoria fa!5 de neamul meu aga. Bdnuiesc insdcd e vorba de altceva: Moldovan a fost eliberat de mult, prin 92.intrebare logicd (ziaristul trebuie s6 fie un tip logic): de ce tocmaiacum a apdrut gi de ce denumirea grupdrii era "Condof'?...

- Dacd vd aduceli aminte, in '92, revista "Cuvdntul" apublicat, inclusiv cu poze, cd cel mort nu e Ceaugescu din pro-cesl Cd unul are sprdnceneimpreunate, altul nu le are. Cd unule nebdrbierit, altul are altd cravatd. Dupd un an de zile, revista"Cuvtntul' a dispdrut gi a reapdrut ca revistd literard...

-Amurit...- Dar acuma are gi hani de premii literare!...- Nu, Ceaugescu a murit! L-a impugcat un pluton de execulie

format dintr-un ofiler gi cdliva soldali de la unitatea din Tdrgovigte.Ofilerul a fost avansat la exceplional.gi trimis la Academia MilitarS.

l-au impugcat, intr-adevdr. Caseta intreagd a fost prezentatdulterior. Neindoielnic, Ceaugescu cunogtea cAte ceva din c,e amspus eu, din marile magii ale lumii, fie invdtate de la evrei, cu cares-a aflatin relaliifoarte bune, in faza iniliala. Din tot ce a spus, cdnda fost ucis, eu am relinut asta: atenlie, cd vor sd vd introducd misti-cismul, sd vd intoarcd in monarhie, in cutare, in cutare... De undegtia? O supozitie: Ceaugescu a fAcut parte din membrii New Age, aaflat mai multe secrete. Pe el l-au ajutat evreii gi egiptenii. La unmoment dat, el nu a mai executat ordinele, ddndu-gi seama cd eramult mai puternic, cd delinea forle net superioare. Atunci, a apdruto conspiraJie planetard impotriva RomAniei gi a lui Ceau.sescu. Defapt, pe Ceaugescu au vrut si-l termine, gi acum vor sd ne terminegi pe noi, sd ne transforme in slugi! E o ipotezd. Nu am argurnentein favoarea asta, decAt: un conducStor comunist a pdrisit regedinladin Bucuregtigia deschis regedinla regeluidin Sinaia. S-a declaratun fel de rege. Acolo Ti aduna pe to!i. Acolo s-au purtat tratativele de

39

pace dintre Egipt gi lsrael. I s-au deschis ugile tuturor cancelariilorstriine, prin evrei, A permis ernigrarea evreilor 9i a fost in relaliifoarte bune cu Moses Rosen. Deci, evreii l-au ajutat in prirna faz6,dupd care l-au lichidat.."

,.MANDATUL LUI MAGUREANUsE vA tNcHEtA tN FATA JUDEGATORU["T.,'|!"

(OB IECTIV MAGAZIN nr. 2 0/0 5. 06. 9 7 )* Un amdnunt: in '56, dupd moartea lui Stalin, s-a tnfiinlat

prima lojd masonicd din Rusia. Se numea "Trandafiru!" gidinea se pa,'e cd a fdcut parfe gi Gorbacioi. De unde gi trandafiriiFSN-ului?.".

. - Daci ali fi cunoscut nritologia slavd, ali fi aflat de unde sunttranda,firii! La aparilia respectivei loje, un scriitor rus a scris "Tran-dafirulnegru". Mitologia slavd spune aga:zAna ocrotitoare a slavilorse prefdcea noaptea ?n femeie.sivenea si se intdlneasci cu'iub1tul.Dimlneala devenea, iardgi, trandafir. Cei trei trandafiri (atenlie, erautrei!) nu puteau fi descoperili niciodatd ca fiind licagul in cdre seascundea zAna. $i totuqi, intr-o dimineali, feciorul (reprezentantulRusiei) a descoperit: c6zuse roua gi pe un trandafir nu era roui.

Vedeli, la spaliul dintr:e legendS, basm 9i realitatea vieliinoastre, existi ceea ce noi numim puterea forlelor nevizute. DacAizbutesc si ne indoctrineze religios, si ne manipuleze! in continuare,cum ne-au manipulat gi pdna acurn, eu nu vdd nici un viitor pentrupoporulrom6n.

- Cum de a mirit Stalin exact cdnd dorea sd facd republicaautonomd evreiascd?

- Stalin a fost, in prima fazd, iniliat de religie. in Siberia, cAt afost exilat, a invdlat gamanismul siberian. Vrijitorii siberieni senumesc ganrani.

- PIus cd a stat la o familie de evrei.".. - De la evrei a invilat qi el ce trebuia si invele: magia cabal5.

Ei s-au inchinat zeilor semnelor. Au gAsit o solulie, cunoscdndsecrete ale matematicii, care abia acum au fost descoperite pecalculator. intrebare: de unde au gtiut asiaticii secrete matematicevechide atAtea miide dni?

- Ce gfilr despre nitropolitul Nestor Vornicescu, despreiare noi am scris gi am dovedit cd esfe agent KGB cu funcliemare?

40

- Pentru a putea desc6lci toate astea fArd a'acuza, tereascdrDurnezeu, un om din neamul propi"iu cd este dugman, trebuie sdgtili ridicinile iimbilor europene inilrale gi grafiile celor 4-5 alfabeteTn care s-a scris. De ce s-a schimbi,t K.G.B..ulin F.S.B,? Pentru cdau gtiut ci a cizut dominalia constelaliei Scorpionului. Cine a anunlattreaba asta? Vd spun eu cine: eu, fari sd gtiu! Eu i-am poreclit pe

dugmanii RomSniei bubuli. Ce fnsemna K.G.B.-ul? lnsemna hexa-gonul ebraic! Tatd este 'bef". CAnd este tatil la care se inchinaomenirea "cet'? Yd spun eu: intr-o singurd constelalie - Cetus sauBalena, a cireistea principalS se numegte'Mira. SA v5 maispun ceinseamnd "mir'?inseamni lume, in limba rusd. (nu "pace'? - n.e.d.)

Ei foloseau semnele magice pentru denumirea serviciilorsecrete dar se temeau de Securitate. $ti!i de de? Potrivit legendelorlumii, se spune ci Rama cel negru cu securea va stdvili revoltaatlanlilor. Cine mai purta secure dintre domnitorii nogtri? Face[ianagrama lui Mihai gi vedeli cb este lerohim. Deci, este 6tipAnulzeilor. Cine a fost arhanghelul care i-a pedepsit pe rdzvrdtili?

- Ce legdtura are asta cu Nestor?- lndivizii foiosesc magia. O parte din magie e hindusd gi o

parte este ebraic6. Doi: cum ali demonstrat dvs. cd individul 6sta eagent KGB?

- Printr-o carte scrisd de rezidentul KGB la Londra,fn careenumerd organizaliile patronate de KGB, printre care 9iConferinla Cregfind pe ntru Pace, Ia care Nesfor Vorn icescu eravicepreEedinte.

- De unde gti{i ci in carte nu a bigat dezinforrnare? Suntemdezinformali s5 r"ostim anumite formule favorabile adversarului.Singura probd pe care sS o acceptaliin viala dvs. este atunci cdndo vedeli. Eu am spus: in meseria mea, singura probdt esfe sd f,'e

filmat. 36 vdd gisd aud. Esfe singuie probit pdmdnteand valabild.Deci, pirerea mea este cd avem de-a face cu c dezinformare de tipnristico-semantic. PAni nu vecielicu ochiidvs. gi nu auzi[ieu urechiledvs., sA nu credeli; pentru ci mai multe minuni se vor ?ntAmpia inR.omAnia edtre anul2000! Francmasoneria, impreuni cu bisericile,orchestrate curn\ra de Mossad gi cle al[ii, preg6tesc nigte showuri,nigte spectacoie fantastice, incdt sb credem ci a venit Durnnezeupe Fii"nSntl Dumnezeu nu vine pe PSmint, pentru c5 El este aicidintotdeauna...

- Ce credefidespre acel rdzhoi din Francinasaneria romdnd?- Aia nu sunt francmasoni! Aia sunt de operet5... Fentru a

4t

masca adev6rata Francmasonerie, au ficut nigte organizaliiin careau atras nigte progti, care s-au inscris acolo. Cdnd i-am vizut peiia ardtdndu-gi diploma!... i1i trenuie o"diplomi din America pentrua fifrancmason romAn?

- Ce pirere aveli despre Migcarea Legionari din Rominia,mai ales ci a partieipat gi la alegeri?

- Hai si fim seriogi! Nu existd acliune firi reacliune gi vice-versa. Migcarea Legionard s-a infiinlat in oragul meu, ln lagi. Dece? in nordul Moldovei se concentraseri foarte mullioameni bogalidin r6ndulevreilor, care delineau funcliile principale. Din cauza asta,bdgtinagii s-au organizat in Legiunea Arhanghelului Mihail, devenitdulterior Garda de Fier. Fili atenli: pe atunci existau evrei gi activitatealor era justificatd de treaba asta. La ora actuald, in RomAnia suntpulini evrei, cel mai reprezentativ fiind Petre Roman, care gi-a luatanagrama dolarului american pentru partidul sdu: USD. PD-ulinseamnd altceva. Masonii au obiceiul sA facd echivalenle gischimbiridintre litere gi litere. PD inseamni P din Petre gitrebui-ecitit Detre. Masonii se consideri eiingigidumnezei, creatoride iumeg.a. Nu e adevirat. Nici religiile, nici masonii nu au creat lumea. Auzdpicit-o, au chinuit-o...

- Victor Bahiuc ce esfe?- Nu gtiu. Nu m-au interesat indivizii dgtia, pentru cA eu am o

credin!6 a mea: c6, pdni la urmd, dupi aceastd rebeliune mistico-semantici de nivel mondial, Dumnezeu va face ordine exemplarigi ne va inv5la ci viala este suprema valoare gisuprema lege estelegea vielii sindtoase. Vedeli cd Francmasoneria s-a infiinlat maidemult, ritualurile ei sunt mai vechi. Norocul nostru este ci centreleastea iniliatice se bat intre ele gi eu sper sd ne ierte pe noi, si numai trecem, inci o dati, prin necazurile prin care am trecut gi prinviolenla prin care am trecut in decembrie 89, degi ei pregdtesc oasemenea chestie...

- Sunte$i apreciat ca o celebritate sotitard. De ce v-aliseparaf gi ali rdmas singur?

- Dar ce ar trebui sd fac? Dacd imi explicafi... Fiecare act decrealie spirituali este individu al. Dach copiii ar fi fost fdculi in grup,omenirea murea defnult! Dacd dvs. credelicd mie-imiplace izolarea,vi ingelali!Acum nu mai am nici solie. ies pe stradd gi discut culiginugii. Aceasti izolare nu este autoimpusi, ci impusi de o for!6pe care eu nu o pct ?nlelege. Nu este o forfi rea, cici mi-a salvatviala ?n atAtea r6nduri. M-am sdturat: prima so[ie mi-a luat-o alt

42

birbat, a doua mi-a luat-o moartea... Atrebuit sd trdiesc,'degi estegreu. Vd spun ci este mai ugor si rnori, decAt sd trdiegti. Nu m-am

izolat de bundvoie. Eu stau gi scriu. Mi-ar place sd am o familie, sd

am copiii, sd trdiesc omenegte.- Existd relalii de colaborar-e Intre S.R'L 9i F.S.B.?- in urmd cu 2-3 sdptdmdni, 3:d ?oun!?t, in mod oficial, cd o

delega$ie condusd de Migureanu a plecat la Moscova giasemnat un

tratatde colaborare cu F.S.B.-ul. Pe ce teme colaboreazd? ln Romdnia

s-a dezvoltat foarte mult paranormal u I ; Ru gi i 9i american i i lucreazA,

inc6 dinainte de al doilea rizboj mondial, la acest lucru' Mie mi s-apirut interesant un lucru: anagrama lui S.R.l. este ISER, de la lsrael.

Mdgureanu este Astal69. Nu ali vdzut ci i-a prezentat vila 9i a zis

cd fratele siu, AstalAg gi nu gtiu mai cum, a"zis cA, cu 30 milioane,

a fdcut vilu[a aia?.Eu cu 30 milioane am reparat casa aia veche incare staul Mandatul lui Mdgureanu nu s-a incheiat. Mandatul iuiseva incheia in fala juiJecdtorului!...

.,KILLERII PARANORMALI AI SERVICIILOR '

SECRETE CE CONSTRUIESG NOUA.ORDINEMONDIALA gl-AU FACUT (DATORIAD

gt iN cAzuL LUI NlcoLAE MILITARU!..."

s ()BIECUV^MAGAZIN nr.2t/t2.06-97)

" - Sd lncePem cu cdrlile dvs. Seria Octogonul Ia ce numdr .

a ajuns?. - A22-acarte a ap6rut deja. Se numegte "tnimd de Romin". A

23-a carte se afl6 acum in lucru qi se numegle "Capiii Speranlei"-'.- in afard de Octogonul?- Se/a Succesu/ul a ajuns la a 5-a carte, care se numegte

"Ghidulvie{i sdndtoase". Romqr de dragostq: "Sd vii ca o pdrere'.'"-

Seria de poezie a ajuns la a doua tipdrire: "Vraia nop[ilor albastre".

Urmeazi "Noaptea teilor vritiili". Deci, patru serii diferite, scrise in 4

stiluri.diferite de o singuri persoan6...

-?: ffi";1ffiffi[3'fffi:#:'-" am de cesa mb ascund

cititorilor. in momentulin care am'constatatcd Marile Puteri, aga-zisele

mari puteri ale lumii, ne-au invadat lara in 1989 9i ne-au transformat

in nigte turme urlStoare de slogane antirqmAnegti, m-am intrebat:cine ne-a tovit pe noi?PAi, ne-a lovit pentagonul rogu sovietic, penta'

43

gonul arnerican, pentagonul ebraic. Atunci,rm zis, mi voi du_ce lastrdmogiiacestui nearm, si cer octogonul, si fie mai puternic decAttoate aceste simboluri. Nu gtiam ce inseamnA. Aga am gdndit eu,'cu mintea mea de contraspion. Sd cer secretul octogonului, sirespingem invazia. Ulteriol am aflat cd Octogonulsimboliza putefeaadevdratului om. in cartea "Ghidulvie{ii sdndtoase", am explicat ceinseamna pentagon, octogon, in simbolica marilor maegtri ai magieiantice.

- A mai apdrut gi un fond mutuat numit "Octoganul". Esteo inspiralie dupd cdrlite dvs,?

- Da. Pdi, gtili cAte societiti comerciale gi-au luat numele ista?Acum, si vd spun cinstit. Eu nu maigtiu daci, la ora actual6, ceeace am organizat gi declangat eu se numegte Ocfogon, Decagon

9.a. Vd spun gi de ce: fiinla omeneascd nu se poate inchide intr-ofigu16 geometricS. Pentru simplificarea inlelegerii unor fenomeneale vielii planetare, omul apeleaz6 la scheme simple. Una dintreschemele de redare a personalititii umane este cercul cu cele doudvirgule, arma tibetand a omului. Alta este ornul acela dezbricat,care descrie un semicerc din culorile curcubeului. Deci, fiecareramurd magicS, gtiinlificA gi-a stabilit un numdr de simboluri, princare vor sd reduci complexitatea fenomenelor la cdteva tr:dsituriesenliale. Omul nu mai poate fi simbolizat priri nimic, deoarece estefiinld aga de complexd, incdt toate gtiinlele lumii, la un loc, nu pots6-l defineascS. Partea principald a omului; este creierul. in creier,

' existd in jur de 25 miliarde de neuroni, care pot si facd circa 150.000de miliarde de conexiuni neuronale. Vd dali seama ce imensitatede informalii se afl6 in creier, astfel ci este greu sd definegti cu otrdsdturd de condei cine este omul. Genetic, oamenii sunt definilide 46 cromozomi, aranjaliin 23 de perechi de cAte 2.Fiecarecromo-zom este capabilsd produca 30.000 de trSsdturide personalitate.Asta inseamni cd un om are circa 138.000 de trisdturi depersonalitate, cunoscute sau necunoscute, aflate in diferite com-binalii. Psihologia a reugit sd defineascS, pdni acum, cdteva mii,sute de mii.de trdsdturi de per5onalitate umani. Eu mi-am dat seamacAt de complex este omul. Marele savant Constantjn Arseni,neurochirurg de valoare planetari, spunea ci noi cunoagtem cam20% dince inseamni creierul ornenesc. in concluzie, oamenii suntfiinle foarte complexe, nu pot fi redus-e la scheme simple, aga cumau visat simboligtii, care gi-au propus sd organizeze 9i s5 manipulezepe baza unor scheme simple, de tipul reducerea omului la nume,

44

prenurne, grade, titluri, inlocuirea trdsituriior de personalitSli cu titluriatribuite. Toate acdstea sunt nigte prostii, carb !in de magia,emanticd salr a semnelor. Toate se:nnele din lume, luate la un loc,nu pot sa facd o p6ine gi nu pot'i.iansforma un idiot intr-un omint6ligent. DacS individul nuare o zetitre nativS, nu a adunat o zestrepersonala puternici, putem si-i ddm toate titlurile din lume, toaterangurile gitot un primitiv r6mAne...-

- eitegi sd ne spuneli ce tirai cumulali, la aceastd ord, Iacdrlile dvs. gl care esfe cartea cea mai de succes, ca tirai?

-Am depSgit, incd de anultrecut, 3 milioane gi nu maicalculeztirajele. Dintre c6(ile care s-au vAndut, cel mai mult s-au vdndutprimele, pentru cd erau mai ieftine. Lumea avea mai mulli bani gi

putea si cumpere. Acum, sunt rnulli cititori care ar do-ri sd cumperegi nu au bani, pentru ci s-a scumpitfoarte mult hArtia, tiparul. Vede[i,prima carte a costat 150 lei, ultima carte costd 10.000 lei gi amscos-o foarte ieftin. Am avut tratative'sAngeroase cu tipografut gi."

vAnzitorul de carte, care au zis 15.000 lei. Asta inseamni cd avemvenituri mai mici dar cartea ajunge la populalie.

- Aveli cdrli care sd aibd 3-4 edilii?- Pilt, "Quinta spaftd" q depdgit 10 edi{ii gi a depigit 300.000

tiraj pe un titlu. "Fulgerul albasfru" se apropie de 300.000. Am tras,din nou, tiraj. Am comenzi prin pogtb. De acum incolo, Editura Miracolmai trage numai pebazl de comenzi. Exact cdt au primit comenzi,atAt tipdresc

- Care este motivul pentru care dveli pesfe 3 milioane decdrli tipdrite, itdnd acum? De ce nu v-ali fdcut editura dvs.?

- Ba am editurd! "Ghidul vielii sinitoase" este scoasi la

Editura Pavel Coru!, dar nu am tipografie. Distribulia cdr{ilor nu ofac eu, o face Edifura Miracolgiangrosistulde carte, pentru ci eutrebuie sd scriu. intreaija editurd Pavel Coru! are un sinQur asociat,Pavel Coru!, gi o contabild prin colaborare. Nu-mi permit sd facaltceva, decdt sI scriu. Dacd m-ag mai imprdgtia gi in activitdliadministrative, nu ag maiscrie! Eu trebuie sd-miconcentre atenliape scris, sd pun degetul pe ran6 gi, dacS pot, sd lecuiesc rana numitddezbinarea romdnilor pe criterii foarte variate.

^ fn octombrie '95, c*nd ali fast Ia Craiova, se pare cd afost prima iegire a dvs. in pub:lic.

- Nu. Prirna iegire in priblic s-a f5cut la lagi, in 1993. De doudoriin acelagi orag, am fost numaiin Mangalia gi Craiova. ln Mangalia,am avut doui lansiri de carte pentru cb aveam acolo fogti prieteni

45

din tinerele. Dlstribuitorulde carte din zon6 era prieten din copildriecu mine. in Craiova, pentru c6 am fost invitat a.doua oari cu ocazialansirii cirlii Laviniei llatomir.

-,Nu prea am vdzut interviuriin presd cu dvs., cel pulinpdnd in noiemhrie 1 995...

- Nu prea ali vdzut pentru cdinfaza iniliald (gtili ca eu nu amavut redami la cirfi), cd(iie au fost primite ca un goc de cei care igificuserd jocurile, contrare intereselor romAnilor. Ulterior, au inceputun atac prin pres5. $i-au dat seama ci in urma atacului mi-a crescuttirajul, pentru ci orice individ care vedea, punea mAna pe carte,citea gi spun'ea: 6sta are drpptatelAtunci a inceput boicotultdcerii.Nu s-a mai scris nimic de Favel Coru!. Am fost invitat o singurddati la televiziunea nalionald, intr-o'noapte,la "lnsomniile romAnilof',in Tncercarea de a md culpabiliza pe mine gi Securitatea. Eu mi-am

"apirat organul de stat din care am fdcut parte, de pe poziliile unui

om cinstit. Le-am spus: Securlfateq nalionalistd romdnd, creatd y'upit1968, a fdcut gi gregeli. Sd fie pedepsi[i cei care le-au sdvdrgit!Cine a gregit, s.d pldteascd/Afost un interviu in care culpabilizareanu a reugit. l-a deranjat foarte mult ci am spus cd sunt mAndru cdarn fdcut parte din Securitatea nalionald romdni.Am apdrat Rom6niaimpotriva MOSSAD-ului, KGB-ului, ClA, Serviciului de informaliimaghiar gi impotriva oricui a inceriat si atenteze la nigte valorisupreme ale, statului romAn: independentd, suveranitate, unitate.Faptul ci st5tul romAn era socialist, nu-mi poate fi imputat mie. Segtie cine a adus socialismul in RomAnia. Se gtie cine sunt fiii celor careau adus socialismul 9i comunismulin tari gi care aparin viala publica.Mise pare o neruginare din partea lor! O minimd decentd i-ar obligasd se retragd din viala publicd, gtiind ci pirinliilorau copt, impreundcu internalionala socialisti, acea plagS numit6 socialism gicomunism. Din punct de vedere moral, artrebui s6 se retragi PetreRoman-Neulander, Brucan, lliescu qi alte asemenea personaje, caresunt lmplicate in introducerea comunismului cu ajutorul trupelorsovietice. Eu inleleg cd familia mea a avut necazuri pentru cA anipierdut rdzboiul impotriva URSS-ului, ins6 nu inleleg sd am eunecazuri la ciderea socialismului. ".

- Domnule Coru!, Nicolae Militaru a murit exact cdndimplinea 7 ani de la numirea lui ca ministru al Apdrdrii, dupdrevolulie...

- bomnule, eu nu pot sd citesc mecanismul dupd care func-[ioneazi Universul! Nicolae

1:',"r, a candidat la func[ia de

pregedinte al Romdniei, al6turi de mulli allii. Afost dezvdluit de presd,cle "Evenimentuitzitei", ci a falsificat listele. in orice caz,in timpulcampaniei electorale m-a amerrin{a'i in repetate rAnduri, Cd md vabiga la pugcdrie, ci va ,'ace, cA .ra drege. Eu nu i-am rispunsatacurilor. $ti!i de ce? Am ris; 6 or"i? bdtrAn gi va muri curdnd; nuvreau sd-l am pe congtiinlit inainte de d6nsul, m-a atacat in presdgeneralul Dumitru l. Dumitru, prin revista 'Europa", la felde murdar.Nu i-am rispuns. Am spus: e un em bdtrdn, bolnav giva muri; nuvreau sd-l am pe congtiin[d. Deci, eu nu am r6spuns acelor atacuri.in ziua intdlniril'or candidalilor la pregedinfie, g-ral Militaru a venitl6hgd mine gi mi-a intins mAna. Am stat c6teva secunde pe gdnduri,dacd si-irdspund gestului. l-am intins m6na, g6ndindu-mi c6 e unom bdtr6n, va muri gi nu vreau si-lam pe congtiin!6. intr-adevir,moartea ii dddea tArcoale! Cum se face c6 au murit atdt de misteriornigte oameni maiin vArst6? Nu-i nicio problemd. Au murit alliitineri!...Nu e vorba de coincidenle create de Univers gi de viat6. E vorba decoincidente create de killer-ii paranormalidin serviciile secrete caresunt implicate in ceea ce vor ei si facd, o noud ordine mondiali...

..DUMNEZEU NE.A MAI IERTAT,MARILE PUTERI NU!'

QB IECTI V MAGAZIN nr. 2 2 / I 9.06.9 7)

- $apte dsfe o cifrd misticd, nu?- $apte este o cifrS pe care am explicat-o in doud c6(i. in

principal, in cartea "Ainflorit speran[a"" Este o cifrd mistici asiaticd.Romdnii gi europenii nu au cifra mistic6 7, ci 9. 7 pornegte de laignoranla magilor asiatici, care considerau ci cerul cuprinde gaptenivele, respectiv nu cunogteau decdt gapte planete din sistemulsolar. intrebarea mea este de unde cunogteau europenii ci sunt 9planete'i Deci, intenlia lor era si ne pari 7 ai'fra sfAnt6, cifra 6 - cifrimaleficS, M-a interesat gi pe mine sd vid de unde aceste idei.Fonesc de la un popoi'nurnit ivnn, actual cu foarte multe nume:evreu, iudit, israelit. A gasea literi din alfabetul evreiesc este literaa/. in luna al, care este luna leqlui, templul iudeilor din lerusalim afost distrus de doui ori. De ce e considerat ci cifra 6 este malefici?Pentru ci, in luna a 6-a, a fost distrus de doud ori templul ebraic. Aurdspdndit-o prin Apocalipsa lui loan gi au spus ci al treilea 6 ne vadistruge de tot.

Deci, cifrele sunt semne matematice, care nu au incdrcdturi47

negativd ori pozitivA. Nu sunt vinovate cifrele, ele ne-au fost datepentru a comunica. Vinovali sunt oamenii care vor sd creadi incifre, litere, in loc sd creadi in viala universald gi in AdevdratulDumnezeu, Universul.

- De cdteva luni se intdmpli lucruri ciudate in tume. Euam scris la modulcd este vorba de un rdzboi intre CtA, FSB,MOSSAD. Se pefrec tat felul de" migcdri de stradd in Franla,Grecia, Albania...

- 9i ?n America. Atenlie, ta 59tia sunt migcdri de stradd 9i inAmerica sunt tornade, cutremure! in Rusia e foamete, disperaie...

Cum explicali?SA nu crede{i, cumva, cd e revanga luiDumnezeu! Dumnezeu

nu ne-a creqt pentru a ne chinui. Asa-zisii magi, moderni, inspiralid6 magia propriu-zisi gi de dezvoltarite gtiinlei, au declangat for{edin Univers pe care nu le mai pot stipdni, astfel cd, la ora ictuald,nici un pdm6ntean, indiferent de funelia gi pozilia sa, nu mai e sigurpe viala lui, de azi pe mAine. Nu gtiu mai mult, cd v-ag spune maimult. Asta am intuit eu, d6ndu-mi searrra cam in ce termeni se desfd-goarS.confruntarea asta mistico-semantici, magica, paranormald.Americanii, cu alia[ii lor de nadejde evreii (a!i vizut ci de c6te oricineva incearci s5-iacuze pe gvreide vreo mdrgdvie, in Consiliulde Securitate, americaniifolosesc dreptul de vetoj, vorsi-gi extindiinfluenla citre Risirit. Rugii nu vor sd cedeze zona lor de influenta.Concomitent, gi unii gi al[iise tem de "micuful" pop'or chinez, careincepe sd se dezvolte destul de zdravAn 9i si exercite influen{edestulde mari.

. Dezvottali cu ajutorul americanilor!...- Nu a9 putea si neg. l-au ajutat si nu explodeze in fotmd

comunistS, sd gdseascd o solulie, cumvi, de dezmembrare:- Nu cumva a fosf experimentul acela mondiat de care

vorbeam, cere s:? declangatin 1972, gi China era loculcel maipropice?

in momentul in care o societate oste stratificata ln clase,energiile aceleisocietdlise consumd in interiorul ei. intreaga energiepsihologicd gi paranormali este cheltuita in interior. in momentulincare se concentreaza intr-o singurd idee, intr-o singurd direclie,energia aceea poate radia intreg mapamondul. Ali inleles acumscopuldivizdriiin clase, partide politice etc. Despre ce este vorba:este un experiment simplu. Dacd intr-o singurd zi, to{i chinezii seadund gigAndesc un singur nume, acel nume se imprimi pe scoa(a

48

.\cereilrale ia ?ntreaga popurlalie a lurnii!...

- Sfiimexdr'nu gfru acesf lucrir?- Chinezii gtiu acest lueru. $i :mericaniiil gtiu" Deci, e vorba

de rardialia mentala prin insurnarr; -r fi:rlelor, in cazul socillisrnuiui.'[n

cazul *apita!isrnului, aceste foi-ir, fiind contradictorii, se cheltuiein iirter"ior" Este una'din expilcaSiile ;cestui rfrzboi,nev6zut. Se paroca ;:m a.juns intr-o faza de sonfruntare a marilor magi puddtori detotbme astrale" A!! vdzut ci unii eondircStorl cle siate au incepui sdaiba denurniri le $teie, constelalii, vechi{riburi Daca as spune c5gtiu exaet t*rn"lenii confruntdrii, v-ag nnin{i. lntuiesc ca e ceva inneregula. Am ir"ltuit ca e o confruntare spirituala, energetico-infor-mativ5, fi**ai"e incencind s&-gi inrpun& propriile vainri, pr,rpriileide;luri, proprirle sisteme cie organizare gifurrclionare a vielii.

- &e ce esfe /iniste in [{orn*nia?- F]6i, eu zic ca Dumnezeu ne-a mai iertat" Afost destulf, n*li-

nrqte ln anii 89, 90, 91, ani in care, in tirnp ce ron'r6nii s-;:u bat,-rtinire ei giau strigat lcrz!rici...

- {}e ** n*'6{J fe,.-fat fdarife Fwteri? -

- lu'larils Puteni nu ne-au iertat! h4arile Puteriigi pr-rrr probiemac':rn s* pun6 m*na p*.ac*ast* buc*licd bl"inb, car* este F?*n-r€lnia,

16r* s se frige. Nlu ns-au iortat, pen{ru c6 ?;!doresc sa plrrrd rrr&nape ceva drn F"cmtrria. lrlu giiu e4act. in orice caz, ir: afari d,i valoaregeostralegicr, exisl5 ce!,4 pe teritoriirl Rom.irriei care i+rteros*ae&fv{arile F}uieri! Nu gtiu rJespre ce este yorba. in iuna iunie, i,eii r*vgnila f*lraiora gi vai pleca c6trs inuntele Retezat, irri';i"er-ind cu .*

expedrtie de acr, sa ve rlem C*qpre cc este vorbrr. Se par e cp *rrunriieFuteri sunt ir:teresate ds a**l munt*:. Hu aryl expiicat ci exisia cev*cir:dat in accl munt*, c*v,n inexplicabi! p;'iri gtiinfele tirrrpulu; noslru,?n canea "f'tis;ufi pent,u a int'inJe!'' Decl arn prezent;lt niqi.: irpte,pentrir cd mie nu ?rrri plec ideiie firs [:aea ?n iur,iea real6, in cffre

"trainr. fiz,sta niEte f;:pie c(]r:!rett.'.refeiitoai'e la acel rnr.nte ei aqvrea s& rn6 Cr.rc s# v*C ciespr* r:e es{e vqrha ecolo. $e pnr* cAincius!rr arneriearr:i sunt intcresali sa var15 ce esie in a:ei n:unie,..

'Emi[eo*sfanfiirescr, ce/pufin g:lrin figur& gife.rpfa anti- .

eorup$re, w;"ea sd f,ra arn mf d*fJes *uza" A apdffrf ef i*fdmpfsfcrpe $se{?a patitfc& sdcr fl fss* ef*s de dnevaT $e sBarrn ed decdtre Copasu. Gare pufea fi rnativu!, in '1990?

- Dvs. vrelr sd mA deterrninali sa citesc legile vielii pim6ntene,ceea ce este imposibill Gdndirea qi voin{a lui Dumnezeu nu pot ficitite de muritori. Eu arn nutut

1! aitceva. Am citit eAte ceva din

g6ndirea magilor pdm6nteni gi din maginaliunile prin eare ei au vrutsi creeze valoridin nonvdlori, prin care au vrut si impunS, cu titlude valori, persoane lipsite de calitili de personalitate. S5 mdhazar-dez a incerca si citesc, Tn gdndirea gi voinla AdevdratuluiDumnezeu, modul de ridicare gi de cobor6re a personalitalilor careconduc lumea, asta eu nu o voiface. Nu ma pricep gi nici nu maintereseazd.

- Victor Ciorbea a fost un lider sindieal cunoscut gi apre-cigt. Afost el pus prim-ministru pentru a trece de iarna aceastapentru a evita migcdrite de stradd?

Eu nu pot sd fac speculalii. Nu am informalii, nu emit ipoteze.Nu cunosc pe ce criterii a fost ales prim-ministru, cdt de bun este caprim-ministru. L-am studiat la televizor. Nu-l cunosc. L-am criticatimediat, in "Ghidul vielii sdndtoase", cAnd a spus cd folosegtespecialigti striini gi am spus: dar inteligen{a romdneascd, ce'facemcLt ea, mdi frafitor? Noi avem inteligenlb si dim gi la allii! CAnd aspus ci a folosit Specialigti strdini pentru a intocmi planul de reformS,in ochii rnei a scdzut cu nu gtiu c6te trepte. Avem mai multd inteli-gen!6 romAneasc6 nefolositd gi'apelSm la specialigtii strdini, careau falimentat Polonia, au falimentat Ungaria! Sd nu spuneli ciUngaria nu e falimentatd, ci are 40 miliarde dolari datorie, la 10milioane populatie gi bogSlii mult mai reduse dec6t noi. in Ungaria,existi o bun6stare aparentS, pentru ci dacd lise cere datoria, vortrebui si-givdndi 9i haina de pe ei. Eu nu mai spun c6 gi-aq vdndutviitorul copiilor gi al nepolilor. Bun6starea aparenti este deosebitdde bunistarea reali. Bundstarea real6 este aceea care este bazallpe lips6 de datorie externS.

- Emil Bdrbulescu, nepotul lui Ceaugescu, are doud ele-rlente senzalionaleiln prima carte asa. Pe 22 decembrie 1989,Ia ora '11 .00, Emil Bdrbulescu a dat telefon in G.C. gi a vorbit cutatdl sdu, care tocmai iegise din gedin{d cu Ceaugescu gi i-aspus.' "Nicu a innebunitl". lmediat, a sunat-o pe mama sa gi aintrebat-o ce sd facd. Ea f-a spus cd l-a cdutat pe Nicu in Primd-verii, iar cel care era de pazd a informat-a cd gefwl se plimbdprin grddind gi e neruos! Era in doud locuri odatd!... AI doileaelement senzalional este declaralia lui Bdrbuiescu pe pa tul demoarle (1990), care i.a spus lui Emil Bdrbulescu."'BAiete, sunttrei ingi care conduc. Cei care au condus inainte, conduc giacum".

50

- A spus cine sunt cei trei ingi care conduc?* Na" !-a spus /e.ri Ernfl Bdrbuf,irsc u e d dacd ii nominalizeazd,

ii semneazd condamnarea la moarte...- Donrnule, eu nu cred in spe,;ulalii mistice! Eu gtiu ca lumea

este Dumnezeu. incercdrile de a cor iluce lumea prin anumite grupdri

oculte existi. Am prezentat, in "Gitidul vielii sdndtoase", cele treisisteme de manipulare ale omenirii. Nu inlelegeli cd nu suntemsinguri pe aceastS planet6, ci din nevAzut, necunoscut, Dumnezeuare grijd de noi?

- Doud elemente: cflnd a venit Gorbaciov Ia putere, in '1985,

a spus cd singurwl om din Ramflnia cu care vrea sd sfea d€vorbd este lon Gheorghe Maurer, care a avut lt"cul lui timp de30 ani. Recenf, sJ tot fie o lund, a regif Ia pensie, au reugit sd-ls -coatd din Guvern, pe administratorul Guvernului care era de25 ani pe aceastd funclie, sub Dej, sub Ceauges cu gi suh lliescu.

- $i?" - Cum este posibil?

- Deci, dvs. considerali cd anumilioameni au puteri zeiegti,de a influenla viala planetarS! Eu vd spun ci nu este adevdrat.Aduceli-mi mie cel mai zeu dintre oameni in fala mea 9i eu voiintreba urmdtoarele dacd egti un zeu, te rog sdt anulezi acceleragiagravitalionald in fa{a mea gl sd zborisau fe rog sd intinzi palma giia spui: sd apard ii palma asta, fdrd scamatorii, o pdinelimpreunS,am vizut cAteva demonstralii, ale unei forle inci necunoscute:Lavinia Tatomir poate ridica diferite obiecte, printr-o forld incdnecunoscuti. Unii ii zic hectoplasmS, allii ii spun bioinformalie, alliibioenergie. Fiecare in funclie de limba lui, incerc6nd si atragd cdtretotemul astral la care s-au inchinat instinctiv strSmogii lor. insi, nu segtie cum Dumnezeu definegte acea fo(5 gi care este cuvdntul cel

adevdrat pentru a o defini. Noi nu am ajuns inci la adevir gi nu vomajunge niciodati la adevdr. .

..GORBACIOV A OEMOLAT GOMUNISMU L,rVIANIPU!-AT PRIN MIJLCIAGE INVIZIBILE *

(O B IECTIV MAGAZIN nr. 2 3 / 2 6. 0 6. 9 7 )

- Vorheam de o anumitd ocult6, care bdnuiesc cd existdl.".- Hm! ExistA multe organizalii oculte la nivel mondial, ins6,

atenlie, nu trdirn intr-o lume unitard, nu arn ajuns ?nc6 la o societateplanetari, in care si conduci treiindivizi..

51

- Eu vorbeam de trei indivizidin Rominia!-A!Treiindivizidin RomAnia conduc din umbri?- Conduc Rornflnia din umbrd. Au condus giconduc.- Domnule...- Asta era ideea tui Vasile Bdrbulescul- ldeea lui BArbulescu... Nu gtiu cAtd culturi avea Bdrbulescu...

Ne conduce citre ceva mistic: Treimea, SfAnta Treime... Eu amexplicat treaba asta in cartea "A inflorit speranla". Chiar dacd amaduna cele mai degtepte minfi din Romdnia, nu vorn putea sidetermindm ploaie sau soare, cum poate si determine fetila asta,Lavinia! Cel care conduce trebuie sd aibi nigte puteriextraordinarede a rezona cu forlele Universului. Eu gtiu ce delira el acolo, pepatulde moarte? Pirerea mea este cd se referea la altceva. Deci,marele ocrotitor al Romdniei trebuie si rdm6nd, in continua;e,Dumnezeu. Asta nu inseamni cd o sd ne inchinim la literele DtJM,pe care uniile-au anagramatin UDMR gialtele. Nu, Dumnezeu nuare nume sau are atdtea nume incAt nu poate fi influenlat de mistici,magi, vrdjitori, gamani etc.

- ln cdrlile dvs. din seria Octogonul, cilt anume reprezintdfapte reale?

- Partea a doua a fiecdrei cirfi prezinte fapte reale, argu-mentate gtiinlific, cu probe inclusiv justiliare.

- Nu md refer la partea a doua...- O secundS, Partea intAia cuprinde urmitoarele: informalii gi

ipoteze neverificate, pentru care nu am argumente, dar am intuilii,giintrucAt nu-mi permit sd fac gregeala fdcuti de mistici, de a spunecd asta e o revela[ie, mi-a zis mie Dumnezeu cd acestea sunt nigteinformalii reale, atunci le privesc sub formi de SF. Eu sunt prea micca sd mi bage in seam6 Dumnezeu!Sunt un om simplu, insa, amnigte intuilii care uneori se adeveresc. SA nu vd inchipuili cd pavelCoru! are intuilii mai grozave decdt, sd zicem, o altd persoand, carenu gile expune. Eu mi bucur,, ins5, sA le expun, Eu operez cuurmitoarele gtiinte, in explicarea fenornenelor cu aparenld de para-normal: psihologia uman6, astronomia, logica, matemaiica, fizica,gtiinlele naturii.

Deci, a diseca, a pune in balan!6, a cdntdri exact fiecare afir-malie din carte, asta€ste impbsibil, pentru ci nimeni nu poate judecasursa de inspiralie. Nu gtiu cine este sursa de inspiralie a fiecdruiom. Mai ales, sursa de inspiralie literari este foarte greu de gAsit.O parte este internS, o parte externd, din realitdlile vielii.

52

- O intrebare mai concretd: de ce Gorbaciov, un vArt alcamunismului, a pus umdrul la cfemolarea acestuia?

- Pdi, de ce rom6nii au pus umirul la demolarea industrieiromdnegti? V-am rdspuns? Simpl,;; a fost manipulat, prin mijloaceinvizibile.

- Numai manipulat?- Numai manipulat. Pdi, vedeli cd acuma a inceput si ia

atitudine contrarS, a inceput sd ia atitudine impotriva intrdriifostelorldri socialiste in NATO. $i-a schimbat pSrerea. Afost manipulat.

- Kohl de ce s-a imbolndvit dintr-o datd de cancer, cum amurit gi fostut pregedinte francez Ia timp?

- Dvs. vrelisd-Ljudecdm pe Dumnezeu! Nu se poate! Dumnezeune judecd pe noi...

- Dar e Dumnezeu?- Domnule, dacd paranormali au descoperit metode de a

?mbolnivi de la distan!6 inalte personalititi, atunciomenirea se afliintr-un grav pericol gi numai Dumnezeu ne poate scipa din ellVAdali seama, a produce cancerul de la distan!6 inseamnS, deja, ciorice individ care devine indezirabil, e-troznit!...

- De exemplu, Dej nu a fost imbolndvit de cancer?.A fostim bol n dvit de para n o rrn al i ?

- Se spune cd a fost iradiat. S-ar putea sd fie chestii mult maicomplicate, pe care noi inci nu'le bdnuim. Aga cum am bdnuit gi

eu: ci a fost iradiat. Multi lurne mi-a spus: domn ule, a fast iradiat!La Moscova, in timp ce a stat la masb, a avut o sursd de radiatiiinjur, l-au dat gata, l-au imbolnSvit de cancer gi a nnurit. S-ar putea sifie vorba de ceva rnult mai complicat. Nu mi hazardez sd emit nicio ipotezi. Studiez fenomenul. Vd spun sincer, pentru a mA apdra pemine, pentru cd nevasti-mea a murit sub ochii mei gi nu a murit inmod cinstit. Nu a murit din cauze naturale, ci de ulcer nu se moarein se-coiul XX! Doctorii nu inlelegear.r <lespre ce este vorba. Am vdzutgieu chirurg pldngdnd. Anestezista de la operalie, d-na Daniela Pop,originard de undeva din judelul Dolj, o considera pe nevasti-mea cape sora ei. Nu inlelegea ce se intdmpld. Se intdrnplau nigte feno-rnene iegite din comun. l{u se mai legau fesuturile, degiviteza decoagulare era norrnald! Deci, posibilitA{ile de a determina durereagi necbzunile unor oameni care se opun acestei ordini, care estecontnari ordinii viefii norinale gi universaNe, existS. insi, nu suntposibilitSli distructive pentru c6,zic eu, Durnnezeu nu s-a niscutast6zi, nu s-a niscut ieri, nu s-a n6scut cdnd au apdrut paranormalii

53

gi gamanii. Dumnezeu este etern, infinit, fara inceput gifiri sf6rgit,indefinibil..El este Universul.

- Cine sunt bubulii?- Bubulii? Simplu: cAnd am scris cartea, am format instinctiv

aceastd denumire, pentru a defini acea grupare oculti, care igipropune si domine omenirea prin manipulare psihologici invizibilS,folosind cumpirarea de congtiinle din rdndul populaliei-linta.lnteresant este cb, din zestrea ancestralS sau din altd parte, mi-avenit acest cuv6nt, bubul. Ulterior, am constat cd in calendarul ebraic,luna bul este luna Scorpionului. Deci, fdri sd vrea!r, am format uncuv6nt careacuza Constela[ia Scorpionuluici toate relele sunt pusepe capul romAnilor gi altcir pimAnteni. Ulterior, am descoperit gi altemistere. Jineli minte ci eu nu cunogteam nicialfabetulebraic, edndam scris treaba asta! Concluzia este ci cineva din rparea congtiinldplanetard ne-a spus clar, celor care suntem mAnali de bune intenlii,cine manipuleazS sau cine incearcd sd manipuleze viala omeneascdcontra ei ingigi. Ei bine, existi indivizi care vor si o domine prinmijloace dintre cele mai neplScute: durere, sufe5inli, moarte, boali.Atdta timp cdt treburile astea sunt naturale, noi le acceptdm. Tot cese nagte, cregte, traiegte, ca odata sa moara dAnd locul urmdtoareigenera!ii.

- Ali citit ceva din revistele noastre? Ne-am ocupatfoartemult de probleme paranormale dar, mai ale,q de acesfe lucrdri...

- A, da! Pe dvs. vi intereseazd Conspiralia lojilor 9i.".- Conspiralia Satanei.- Domnule, stali un moment, cd folosim nigte cuvinte tradi[ional

falsificate chiar de cei care ne conduc! Eu nu o sa-l apar pe individuldsta sau pe altul pentru ei eu nu sunt avocatul Satanei. Cineva mi-atrimis un pachet de cArli, pentru cd a vizut cum scriu, pentru a maputea acuza. $i, cdr[ile alea se numeau "Avocatul Satanei". Eu amspus: mdt oa meni buni, sd ludm mitul biblic Ai sl-l cdutam pe Satana,sd vedem cine-i individul dsta, sd ne tdmurim ce-i cu e/. in mitulbiblic, Satana apare de doud ori: in Caftea tui tov, |e pozilie deinger cercetag, trimis de falsul Dumnezeu, lahve. Ala nu esteDumnezeul la care se inchini romdnii.. Ei se fnchind ia Dumnezeulvie{ii, care este Universul, pentru cd in slujba de Pagte se spune:"Cu moaftea pe moarte cEtlcdnd gi celor din rnorminte via{d ddruindu-1e".Deci, falsul Dumnezeu, lahve, il trimite pe Satana pe PdmAnt s6cerceteze, si vadi ce e pe acolo: ce face credinciosul lon, dacd ecuminte, daci respectd regulile ebraice. Mai apare o dati acestindivid cu numele de Satana, in Cartea arhiereilor, acuz6ndu-l pe

unul dintre arhierei c5 a incdlcat legea palrnudicd gi ardtAndu-i luiiahve cb trebuie sd-l pedepseasca Deci, era un fel de procuror allui lahve. Acest Satana este un per;onajfictiv cam de tipul cum erala noizmeul. E un personaj de bas,m. Nenorocirea vielii romAnegtivd spun eu de unde a venit: unii str'6buni de-ai nogtri au preluataceste basrne gi povegti asiatice, pastorale, primitive gi rnisogine.Le-au luat cutitlul de adevir revelat gi au spus: gf{i asfa fnseamndadevdratul Dumnezeu. Adeviratul Dumnezeu este cel la care,gAndim 9i simlim fiecare - viala Universului.

- Gd e vorba de conspira{re sau cd i-au dat denumirea deConspira{ia Satanei, e altceva. Eu vorbeam de conspiralia mon-diald, care existd!

-'Nu gtiu cum s-o numesc. Pdnd nu-i gtim exact, nu putemacuza. Sd vd spun de ce: avem tendinla si ne dim singuricu pumniiin cap. E o.conspiralie diabolicS,'pentru cd, in ultimii 500 de ani, aufalsificat atAt de mult limbile, incAt acuzdndu-i pe nu gtiu care, netrezeam acuz6ndu-ne pe noi. Eu am explicat treaba asta in douicdr[i: 'Secretele exploratorilor astrali" gi "Nitscu[i pentru a invinge",in care eroul romAn se intdlnegte cu un paranormal evreu gi discutipe temd. Al lor spune: atenlie, noi vom dispdrea dar voi vd veliinchina la zeii nogtri!$i acesta este adevdrul: o parte d.in romdni seinchinb la zeii ebraici, inventali undeva in Orient. La care romAnulii spune aga: noi am suferit din cauza miturilar voastre, insd nu nevom inchina la zeii vogtri, ci ne vom inchina, in continuare, luiDumnezeu cel adevdrat - viala Universului, congtiinla Universului,puterea Vie{ii. Eu am intuit cam cine a declangat acest flagel mondial.pentru

a impune mitul biblic cu titlu de adevir. Nu l-au declangatnumaievreii. L-au declangat, intr-adevir, nigte persoane ca ginoi,indivizi pinrAnteni, delindnd avere gifunclii importante in ierarhiilepolitice sau religioas. Nu uitali c6, la ora actuald, se pune problemacine invinge: ortodoxia sau catolicismul! Nu uitali cd Rusia gi-ap!"opus sa devini centrul ortodoxiei, s6 fac6 un imperiu ortodox cusediul la Moscova. Nu r.ritali c5 Vaticanu! gi-a pus gi et problema s5ocupe !6rile foste socialiste. $i in acest rdzboi mistico-religios gi

semantic, orice individ care nu crede in Adeviratul Dumnezeu, ciin ritualurile astea inventate pe baz6 iudeo-greceascS, pic6. Eu aminceput si arn suces in via!6!i sA nu nnai potfi atins.in momentulincare am spus: au gregit strdmopii rnei cd au erezut fn povegtile tuiIuda, lnsd eu mdt intore la credin[a adevdratd a strdmagilor mei.

$red in pianeta care md line in via!6, in viala planetarS, in viulplanetar, cred in Univer:sul infinit gi in spiritul universal, care esteuna din manifestdt-ile vainlei lui Dumnezeu.

55

Oana $.lu!6 Ei Pavel Goru!

CAPITOLTJLHI

M"4,,08 iutie'1997.Conferinld de presdorganizatd Ia Hatelul "Jiul" - Craiov,a.tnteruiu acordat in excl usivitaterev i stei *

O B I ECT.IAG AZt N" - C ra i aug.

Din nou la Craiova, Pavel Co;rutaruncd"petarde":

"soTtA Mt-A MURtr OTRAV|TA!'

"Lupulsinguratic",*r*rr':::;r:::{;::{il";t;;t;';"i:Coruli niciodatd n-a orgdnizat de trei oriintdtniri cu cititoriiin acetagiorag. Din acest punct de vedere, Craiova este singulard.

lnilial, am fost.informat de prezen{a sa pentru zilele de 9 gi 10iulie a.c., acesfa fiind gi anunlul publicat, din vreme, in revistd.lJlterior, venirea scriitorului Pavel Corulin Craiova a fost devansatdpentru B gi9 iulie a.c. adicd, pentru zilele in care avealoc Ai'isummit"'ul NATO de la Madrid, cd tot era programatd lansarea cdrlii sale"Good hye NATO, man amour!"...

Ca gi in ocaziile trecute, Pavel C)rul a aruncat numeroase"petarde" (ca cea din titlu), sd avem ce publica sdptdmdni bune...Aceasta, in ciuda unora, veni{icu sarciniprecise de "bruiai" ! (+D.)

- Din tittul ultimei dvs. cdrli - "Good bye NATO, moiamour!" - sdinlelegem cd gtia{i dinainte rezultatul de la Madrid?

- Nici nu era greu de stabilit treaba asta!Acum, sb nu credelici am fost vreun vrdjitor, vreun ghicitor. in ciuda propagandeidegdnlate gi umilitoare, desfSgurat6 de anumite persoane oficialqsau neoficiale, care au ficut un ghigeft din sperahlele romdnilor dea intra in NATO, totul era clar datoritd unor cauze pe care le-amenumerat in carte. Prima qi cea mai importanti cauzA este ci noinu am depSgit testul de umilinli: rom3nii au rimas, tougi, un popordemn. NATO nu are nevoie de noidiscordii, Americanii nu au nevoiede parteneri de disculii contradictorii. Ei au nevoie de excutapliobedien[i gi ascultdtori. in al doilea r3nd, noi nu am depdgit testuleconomic. Romdnia nu este ingenuncheatA economic, Dacd la noinu au investit decAt zeam|de Coca-Cola, va dali seami ci nu eranevoie de umbrela NATO pentru a ap6ra interesele economice aletrusturilor americane in Rominia! ln al treilea rAnd, economia romA-neascd a rezistat 9i a ramas, parlial, in m6inile romAnilor. Acestlucru nu a convenit. Si fim clari, intr-o lari in care pregedintele areun salariu de 20.000 de dolari pe luni, capitalistul care are un venitde 500.000 dolari este cel care conduce, in fapt" Deci, in spateiebirocra{iei qi oficialit6!ilor annericane existd un adevirat guvern dinumbra, care decide: nu avem interese economice, nu ne bdgdm...

- Crede{ ch gi religia e;te un eriteriu nc-*ttru accepbrcafn NATO?.5S

- Daci ati observat, patriarhulAlexei al Rusiei a declarat cd apurtat tratative, in numele ortodoxiei, cu Sfdntul Scaun. L-aliimpu-ternicitdvs., c5.sunteliortodocgi? Eu, mdcar, m-am declarat p6gAn,ca s6 fiu sigur ci nu sunt sub cismd ruse?scd. Deci, cu de la sineputere, cea maimare putere ortodoxi, Rusia, gi-a permis sA poartetratative secrete cu Vaticanul... Concomitent cu inrpArlireaeconomicd, apare gi tendinla de impirlire religioasi. Dupd cumgtili, religia a alimentat gi exploatat credinla, speranla, durerea,nagterea, cisdtoria, moartea, evenimente principale in viala omului.Religia's-a erijat in purtdtoarea cie cuvdnt a dumnezeirii. Eu am oalti pdrere, dar nu am si o dezbat in fa[a dvs., pentru cA nu vreausd vd jighesc sentimentele religioase. in orice caz, eu afirm cdDumnezeul- Univers nu are nevoie de religie. Cu certitudine, proble-mele rbligioase sunt spinoase in cadrul alianlelor politice, economicegi militare, NATO este structurat pe francmasonerie gi catolicism.Ortodoxia rezistd foarte greu. E vorba de ortodoxia greacd, in primulrdnd. Dincolo de lozincile politice gi religioase se aflS interesuleco-nomic. intotdeauna religia a reprezentat gi ea un interes economicgide putere ocultS.

- Cum vedeli evolulia economiei romdnegti?- Degi sunt nalionalist, md cunoagteti, suslin foarte tare gi pAnd

la capit pozilia domnilor Ulm Spineanu giViorel Cataram6. lnves-titorii romAni, capitaligtii rornSni, pe care trlnuie sd-i creg{em, trebuiesi fie ajutati si nu cadd la concurenlA cu marii capitaligti strdini.Daci am pornit pe direclia asta, a unei societdli capitaliste, trebuiesi avem capitali$tii nogtri, Avern posibilitdli extraordinare dedezvoltare ecOnomici pe cont propriu. Citre noi au intins m6najaponezii. Modeluljaponez este net superior celui american, dovadirci i-au bdtut. Pomul cu o singurd rdddcind se prdbugegte. Statulcuo singuri direclie de relalii economice gi politice este un stat slab.Noi, in mod normal, trebuie si ne indreptdm cdtre toate direcliile. Aicie vorba de o reaclie infantili a unor politicieni de tipul acelord careagteapti sd vind mdmica in ajutor sau fratele mai mare. Omul politic,Tn afarA de Durnnezeu, nu trebuie si se supund nimdnui. Trebuie sdrecunoagtem ci noi nu am avut personalitdli politice in ultimii 7 ani,care si adopte pozitia romAneasci de care sA fim inAndri. Noitrebuies5 acordSm o atenlie foarte mare rela{iilor economice.

- Turismul nu esfe o solulie de dezvoltare economicd, pecare trebuie sd o exploatdm Ia maxim?

- Mie mi s-a fdrut ciudat ci turismul romdnesc a decdzut foarte

60

mult. Spre deosebire de alti ani, anul acesta nu am vdzut pe litoralnici un striin. Unul singur si fi v6zut, de simAn[i... $i atunci m-amgAndit la o cl-restie: daci tot au apdrut patroni, sd d6m o lege princarp sd-i obligim ca o datd pe an si asigure fiecdrui angajat biletde odihnd intr-o staliune. Totur se pbate. Daci in anii 70, cAnderam tAndr locotenent de marini in Mqngalia, nu aveai unde sdarunci un ac 9i erau foarte mulli qtrdini, acum singurii care maivorbeau o altd limbd erau nigte cet6leni din Harghita - Covasna,care se considerau de altd etnie! Deci, interesul nostru trebuie sdse indrepte citre economic, produclie 9i servicii. ConducdtoriiRomdniei trebuie sd TnleleagS cA sarcina principalS nu este spec-tacolul politic, ci organizarea vie[ii economice. Cred cd ritmul priva-tizirii este mult prea mare ca si asigure accesul romdnilor la avutianalionali care se privalizeazd

'.cr N E CEDEAZA

|l#irH:5*o NAT roNALA,

(OB IECTIV MAGAZIN n r. 2 8/3 1.07.9 7 )

- Revenind ta NATO, nu cumva Franla a vrut sd gantajezeAmerica cu Romflnia, pentru a obline nigte avantaje?

- Relaliile dintre Franla gi SUA, relaliile dintre Franla gi NATO,sunt tensionate, $i pe buni dreptate. Franla a ridicat in repetater6nduri urmitoarea problemS: conducerea trupelor europene dinNATO si fie asiguratd de europeni. E o chestiune de demnilatena[ionali gi de orgoliu. Fraincezii Sunt orgoliogi, Degi Franla nu maieste o mare putere economic6, existi o anumiti francofohie pecare francezii o intrelin. Pentru asta e nevoie gi de drepturi politicedeosebite. Francezii nu sunt singurii care au reticen[e la adresaamericanilor, in NATO nu este democralie, este dictaturi americani.in privinla Romdniei, Clinton nu a luai o decizie, ci a executat ordineleguvernuluidin umbr6. Eu vi spun clar: exist6 un guvern in umbr6,care are banii, care ia hotdrArile...

- Cum vd explicali cd "Bell Helicopters" a intratin Romdnia?- Dvs. afiinleles foarte bine cum se fac escrocheriile econo-

mice. 1,5 mi!iarde dolari este o nimica pentru ei. lnteresele suntfoarte mari, Mai e ceva: inddrjirea rugilor. Eu nu pot si vd dau unmotiv clar gi concret pentru care ruqii nu vor sd ne lase americanilor,Este o ind6rjire extraordinari, pe care nu o ?n!eleg. Ceea"ce probabilnu ati gtiut este'faptul ci mafia financiard ruseasci a incercat sipuni mAnape PETROMIDIA,

6I

- lVu esfe mai simplu sd creezi aici industrie militard pentrubazele NATO?

E posibil gi asta. Eu am o varianti ascunsi gi urdtd, legat dece vor sd faci americanii din noi. Nu o pot dezvAlui. Dvs. ali atins-o:armament, informalii. Vor sd-i foloseasc6 pe cei ca mine, pentru cdsunt ceimai mari specialigtiin lupta impotriva rugilor. Deci, noi si fimvArful de lance al intereselor americane, f,6rd ca poporul nostru sifoloseascd ceva. Eu nu yreau sd fim mercenarii unor interese strSine.

- Nu credeli cd linia s-a fras pe Prut?- Noiinci nu qtim unde s-a tras. Eu voi cipdta textul original

alin[elegeriidintre rugigi NATO, in limba englezd.'Vom vedea atirnci.& - ln contextul intrdrii lJngariei in NATO, cum privili

problema minoritarilor maghiari din Romdnia?- S-a fdcut o mare gregealS cu Ordonanla 22, o ordonanld

prin care primarii sunt in pericol sd fie pedepsili. Vi spun cinstit, din" disculiile cu fogtii mei colegidin Serviciile Secrete, situalia din Ardealeste foarte tensionatS, deoarece ungurii au luat nigte mSsur.i de

, gantaj. Deja au aclionat violent, in mai multe cazuri. Sloganul 6stacu descentralizarea stata16 avizat, de fapt, crearea unor enclave,autoconduse de c6tre miniguverne, in detrimentul statului.

-Vor ridica maghiarii pretenlii? Cum va reacliona Romilniain asemenea caz?

- Am vorbit gi in carte despre acest lucru. Armata ungari seva integra in armata NATO. O explozie minoritard pe teritoriul Rom6-niei arjustifica intervenlia NATO numaiin Transilvania, in cele doudeuroregiuni construite, deja, oficial. [n urmi cu un an, cdnd vispune-am de ele, spuneali,ci fabulezl Nu fabulam. Este posibil caactuala guvernare si fi luptatpentru intrarea in NATO, pentru evi-tarea acestui lucru.

o - IIDMR-u\ exercitd o formd de gantaj in coalilie?- O afinn aici, sd se inleleagi clar: in rAndul UDMR-ului existS

oameni pldtili de Budapesta!Acegti indivizi, o{atd ajurpgi la putere,infiltrali in coalilia majoritard, au aclionat foarte pervers. Au incercatsi lege de mAini gi de picioare CDR.ul gi PD-ul prin nigte inlelegerilocale, astfel ca ei sd le impuni hotdrdrile lor. Deci, reprezentanli aiunei minoritdli, pe motiv cd au contribuitla alegerea pregedintelui 9ila formarea coaliliei majoritare, au inceput si ridice pretenlii din cein ce mai mari, Romdnii sunt discriminali, la ora actual6, pe teritoriulnalional. Einu au aceleagidrepturi ca minoritatea maghiard! Nu aminleles deloc qe i-a determinat pe ldrdnigti, tradilional nalionaligti,

62

sd cedeze in aceast6 problemS. Nu am inleles raliunile pentru carea fost emisa faimoasa Ordonanfd 22, decAt cd a fost impusi priningelitorie de cdtre UDMR. in orice caz, asta inseamn6 sinuciderepoliticd. Cine cedeaz6 in problemir nalionald, pierdelAcest poforeste nalionalist, fird a-gi face din asta o politica.

"DAGA TNTRA lrrr 1anA, pAcEpA MoARE!'(O BIEC TIV MAG A ZIN n rl 29/07. 08. 97 )

- Cum privilifncercdrile de reabititare ale tui Pacepa? Este sPacepa un erou?

- La inceput, au pus problema pe tapet. Un singur oficial al

actualuluiguvern, dl. Oprig, a zis sd nu mai punem etichete pe Pacepa.Pe Facepa nu trebuie si punem etichete. Existi o hotirdre judecbto*reascd definitivd, datd de o instan!6 legal6, romAneascd, decondamnare la rnoafte a tradatorului Facepa. Faptul cd anumitepersoane gi-au perrlis sd scoatd din iodul Penalbondamnarea cumoartea nu inseamna nimic. inseamnl ca este condamnat intreagasa viald. Nu putem transforma trdd5toriiacestui neam in eroi 9i eroiiin trdddtori! Cei care au suferit din fuga gitr6darea lui Pacepa nu aufosi cei din neamul'conducdtor. Sunt sute de ofileri de informaliicareau suferit. Unii au rnurit. Dacd cineva Tgiinchipuie cb poate fi reabilitatPacepa, se ingeai6. Pacepa trebuie sA dispard pentru totdeauna dinrneamul nostru, aga cum trebuie si dispard orice fel de trid6tor! Deci,in problema Facepa, am vdzut od se fac demersuri pentru r^eabiliiare.

Daci intrd in 1ar6, moare...- Sd ne intaarcem pulin la pedeapsa cu moartea... O

- Cei care au hotdrdt, f5rd sd ne fntrebe, suspendarea pedepseicu moartea, au gregit. Toate statele moderne au pedeapsa cumoartea penkr.r urrnStoarele infracliuni: omor asupra unei femeigravide, omor-asupra a doud sau mai multe persoane, ornor prin

cruzimi, omor prin mijloace care pun in pericol securitatea public6,omor asupra unui copil sau asupra unei persoane incapabile de a

.se apira. Spune{i-mi, pentru asernenea criminal pedeapsa cu'moartea

nu este corectS? Ca un exernplu, omorulasupra uneiJeimeigravide inseamni cioui vieli curmate. Criminalul priniegte condam-nare perviald" Vine un domn pregedinte, care nu a studiat dreptul, gi

ii aplic6inigte reduceri de pedeapsS. Dupd 10 ani, ilvezi la suprafa!6.in timpulasta, doud vieli, iare rneritau si se dezvolte, dispar. Deci,pedeapsa cu moartea trebuia menlinuti, mScar ca efect psihologic.

OJ

- Cum privili privatizarea in cazul unor intreprinderistrateg ice pentru stat?

Eu am fost impotriva privatizirii industriei de armament 9iaeronautice. Am ticut aceste industrii cu greu. Nu uitali ci, in perioadainterbelicS, romdnii aveau avioane de lupti gi ci intre primii care auprodus avioane de luptd au fost gi romdnii. Ai un avion bun, il vinzioriunde, oricAnd 9i nu te intereseazi cine cumpird. in faza intdi,dupi decembrie 89, vd aduceli aminte ci o parte din junaligti, uniiplStili, allii pacalili de propagandS, suslineau cd romAnii au fdcut omare gregeald cd au produs si v6ndut armament intr-o lume a pdcii.Vi rog sd vedeli acuzaliile lui Bdcanu:intr-o iume a pdcii, securigtiiromdni au traficat armament:..

Un alt exemplu: de ce trebuie sA se privatizeze Romtelecom?La ora actual6, Romtelecom este cea mai rentabild institulie dinRomAnia. OricAt ar ridica tarifele, cetdleanul nu renun!6 la telefon.Fiind proprietate de stat, veniturile suplimentare merg la stat qi pot firedistribuite la cultur6, sdnitate, invilimAnt etc. De ce trebuie sdprivatizim intreprinderifoarte rentabile, pe care statul rom6n le poateadministra in inteiesul sdu siin folosul nostru?

- in domeniul informativ, nte afldm in fala unei realeschimbdri?

- Cei care cred ci poli si faci un ofiler de informalii batdnd dlnFpalme, se ingeali! in momentul in care eu vi dau o'truii de chirurggivi kimit si operali pe cineva, imi spune[i: "MdiCoru{ tu aiinnebunit?Cum sd tai eu omul acela?" Atunci, cum pot sd numesc pe cineva gefde serviciu secret, direct? Culmea este ci au lovitin bunii romAni. Auurmdrit, au filat, au terorizat, au ameninlat bunii romdni. Eu am spus:fralilor, am trdit cAt am trdit, dar gdndi[i-vft Ia viitor. Copiii nagtri trebuie

^-sd.rdmdnd stdpdni in aceastd lard. Deci, ugurinla cu care au tratatserviciile secrete, acuzaliile fdrd ternei adresate Securitdlii nalionale,a determinat fraudarea econorniei, sl6birea serviciilor secrete careaduceau informalii. lnformalia este o rnarfd foarte important6, inclusivin domeniul economic. Nu intAmpldtor s.au desfiinlat Direc{ia deContraspionaj Militar, Direc[ia de Contraspionaj Econornic gi unitateaspecia16 anti-KGB. Nu s-a desfiiinlat Securitatea politicS, Direclia I ardmas, in continuare. Virgil Mdgureanu nu a fost profesionist, gi-ab6tut joc de SRl. El a avut un stagiu de 6 luni in Securitate, intr-unsector neoperativ, de analizd-sintezi. Afost numitin funclie pe raliunipolitice 9i 9i-a indeplinit rolul politic. Dac6 era o personalitate, primullucru pe care-l f6cea era sb apere interes€le nalionale. Nu poli si

'-#-

numegti gef de serviqiu secret un om care nu a parcurs toatetreptelemuncii. Alegerea lui Costin Georgescu a fost ficuti tot pe criteriipolitice. Ceea ce m-a uirnit a fost subllnierea cd Geoqjescu nu aficut parte din Securitate. Dupd 1964, criteriul ideologic nu a contatin alegerea ofilerilor de informalii. Acontat capacitatea fiecaruia de arezolva problemele pe care le-a primit. Eu ag fi selectat pe cei mai

buni profesionigti.

,,EMIL BODNARAS A TRADAT KGB-UL''P B IECTIV MAGAZIN nr. 3 A/ I 4. 08. 97)

. La Ya/fa, Roosevelt a venitin eirucior gi Stalin era bolnavde inimd. La Helsinki, Clintan a venittotin cdrucior gi E$dn totbolnav de inimd. Curn visepare coinciden{a asta?

- Coincidenla asta vine mai de mult. Eu am f6cut un gest pe

care nu l-a fdcut nirneni. in urma cu 5-6 ani a avut loc un coRgresmondial de astronornie, in care s-a propus ca denumirile constela-

liilor dih sfera cereascd cunoscuti sd fie schimbate, astfel ca fiecarepopor sd aibi o reprezentare gi in cer. S-au opus foarte tare. Eu ceam ficut: rn-arn apucat gi anr schimbat toate denumirile din sferacereasci, d6ndu-le denumini ideatice. Explicalia gtiinlifich pentru

care am fdcut treaba asta: prin cuvfint, oarnenii pot fi rnanipu!a{iintr-o direclie sau alta. Tiparul nnental pe care oamenii gi-lformeazieste dominat de mistica primitivd ebraic6. Attrnci, eu am interveniigi am schimbat toate denurnirite. Toate aceste schimbiri le-am fbcut

ie bazi de calcule astronomice, foar-ie precise, explicAnd curn esteinfluenlath viala phmAntenllor de denumirile agtrilor, ci agtrii suntprea departe ca sd ne influenleze. Frima reac[ie obseruabild: inlsrael a izbucnit o demonstralie cu caracter laic. Pentru prima datd,a avut loc o demonstralie impotriva rabinilor care manlpi.tlau pe

bazd mistic6, semanticd. Poate cA arlr a mia parte de 'Vini"in apariJia

acestei migcdri, pentru ci aceste cdrli sunt citite gi in lsrael...

. - Curn funcliona mecanismul?- Eu am nnniit c6, din perioada medievald, anumite grupe de

iniliali iudaici au chimbat denumirile 9i au determinat apari[ia unorcuvirite prin care creeazb un anumit tipar mental nefavorabil altorpopoare. $i atunci, pentru piguran!6, am schimbat denumirile indenumiri ideatice. Acum, nu mai pot manipula. Sd vd spun desprece este vorba: e vorba de contagiunea psihicd. lati de ce eu amlansat, impotriva tuturor 2odiacurile rispAndite prin reviste, cdrli,

65

televiziune, am lansat un zodic alfericirii. Toate denumirile sunt idea-tice gi frumoase. Toate caracteristicile le-am pus din domeniulpsihologiei umane,

- Cum vd explicali cd Bodndrag a fosf cel care i-a deter-minat pe rugi sd iasd din lard?

- Bodnirag a fost ofilerin armata veche. Afugit la rugi. Fusesegeneral KGts, dar asta nu Tnseamni mare lucru. in urma noastririmAn numaifaptele noastre. Nu este singurul '1ntors". in momentulin care s-a trezit la realitate... El a fost indoctrinat intaza initialS.

- Cum vedeli scena politicd romdneascd?- Acum, depinde de guvernanli. Am in[eles cd gi ei se tem de

alegeri anticipate, $i eu mi tem, pentru cd nu au apirut mari perso-nalitdli realiste. in acegti trei ani, noi putem sd devenim o mareputere economic6, pentru ci relaliisunt, dorinle sunt;

- Am scris un editorial, in serial, in care afirm: "Nu avemnevoie de partide politice". Am fdcut gi o propunere concretdde organizare a alegerilor nominale.

- ldeea este foarte bun6! Politicianul trebuie si fie tot'timpulcongtient ci poate fi schimbat in orice zi, dacA nu-gi va face datoriafali de cetdlenii care l-au votat. Eu scriu de vreo 3-4 ani giiiinvS! pecetilehi si ii cheme gi si-i intrebe ce au fScut ei in Parlament. Educaliademocratici nu se face cu slogane. Fiecare cetilean trebuie si fieconvins cd o parte din puterea statali se afl6 in mAna lui.

- Vd dau o informalie pe care, poate, nu o aveli: in 2 ianua-rie'1995, la Predeal, lon lliescu gi Dumitru Tinu, de la "Ade-vdrul", s-au intAlnit gi au pus la cale acea campanie pentruvotul uninominal, care a pornitfoarte bine. LADO a sdrit imediatin sprijinul ei. L-am intrehat pe lon lliescu la Craiova: "Domnu!ePregedinte, ali avut toate p6rghiile in mA-ni. De ce v-a!i oprit?';Se pare cd lliescu a vrut sd le arate pisica celor de Ia el dinpartid, care nu-l mai ascultau. Cum vd explicali treaha asta?

- Eu sunt de acord cu votul uninominal. O sd candidez la

Craiova, data viitoare. La Bucuregti m-au votat, dar am fost redis-tribuit pe calculator. E culmea: cetAfenii igi exprima voinla gi ofier,dtanie cu electronici schimbi aceastd voin!6..Bine, eu oricumnu rdmAneam ?n Parlament, pentru cd, in primul rAnd, nu puteamdepune jurimdntul. Eu nu jur pe Biblie! Eu nL cred in Biblie. Eucred in istoria neamuluri meu, in credinla neamului meu. Biblia estescrlsi de iudei, are alte interese,..

- Qare ar fi aceste interese?66

- Ali vdzut ci gi Biserica noastri a luat-o serios cdtre parteafinanciard. intre dogmele religioase giactivitSlile religioale din ultimul

secol este o fracturd foarte dur6, pe care cetdlenii de rAnd ar trebuisA o bage in seam6, s6-gi orienteze gdndirea cdtre Dumnezeu. Dinpartea bisericii nu cred ci o sd vind salvarea!Vinovali suntem noigicetSlenii care acceptl sloganele gi lozincile de dezinformare gi

manipulare. Noi suntem romAni gi in tot ceea ce facem trebuie sdprimeze interesul na{ional.

- Am in(eles de ce Yalta gide ce Malta, De ee Madrid?- Pe mine m-a frapat particula "alta" gi a trebuit si vdd de ce

persoanele respective gi-au ales iocul de intAinire in localititi careau'in denumirea lor particula "alta". E simplu: existh o concepliemisticd, dominantd in francmasonerie gi religie, potrivit cireiacuvAntul este Dumnezeu, simbolul are putere gi cel care deline inmdini prima gi ultima literi este un fel de zeu. Prima gi ultima literS

din alfabetul ebraic sunt: a/ef 9i fav. Citili primele doud litere dindenumirile lor: a/ - fa. Deci, masonii au incercat"si se intdlneascdintotdeauna in localitdli care aveau in denumirea lor particula "alta".

Cum se spune rnamA, in spanioid? Madre! La cine se inchind maso'nii? La mami sau la tata? Cum lise mai spune? "Copiiivdduvei".

,.CAMA$A ROSIE A I.IJI DOMOKOS GEZAirusemrun"'..uoT:#:',,?Irf

f;,',,i',,,,,,0,,,- Ce ne puteli spune despre Francmasonerie?- Eu nu am nirnic cu aceastd institr"rtie. Nu maie un secret c5, in

ultimele doud secole, o mare parte din conducitorii lumiieuropene 9iamericane au fost influenlali de Francmasonerie. Cu certitudine, nu

selecteazb cele ma i'eu;ite exenrBlare umane pentru a le iniroduceln strr-rcturile de putere, ci seleclioneazi pesonaje obediente, care sdacuite, s5 execute ordinele. Asta insearnnd c6, Tn final, va egua intr-oorganizalie oculti de tip mafiot, unde conteaza numai supunereafald de gef gi nu inteligenla sati productlvitatea persoanei.

- Prirnul guvern sorziefic era format fi0% din masoni...* Un moment: Lenin era mason. Masoniiau impus socialismul

gi tot ei l-au scos. 1

' fi/u ei au invenfaf gi parttdefe?- Ei au inventat 9i partidele.,.- Conteazd forma de Uuve\ment sau oam

.enii care o aplicd?

- Eu nLi am fost socialist, dar socialismul putea invinge dac6avea oameni care sd munceascd. Se putea trii foarte bine insocialism. Condilia 'era ca oamenii_si respecte legile gi sd nu seajungi din partea liderilor la dictaturd gi nici la abuzuri. Concluzia:or6nduirile depind de oamenii care conduc.

- Nu cumva socialisrnul a promis mai mult decdt a pututrealiza gi oamenii s'au sdturat, Ia un moment dat?

- Nu putea sd ajungS, pentru cd a promis foarte mult in planideal. incepuse in anii 70 ceva bun, insi a uitat un singur lucru:transformarea psihologici a omului dureaza sute de ani. Ca sd facidin nigte oameniobignuili nigt6?ngeri, cum scria in statutulila, nuse poate. Acum trebuie sd recunoagteli: ingerii nu sunt delocinteresanli, cum nu sunt interesante sfintele! Eu am crezut inordnduirea aceea (socialismul . n.r.) cdnd eram foarte tAnAr. in fazainiliala nu am crezut, pentru ci aveam motive familiale. $ti!i castrdbunii mei erau mai instirili. Am fost educat antisocialist. Amintrat in liceul militar, $coala de Ofileri de Marin6, am v6zut cd semuncegte, ci erau romAni modegti. Am inleles c6 se face cevapentru intreaga naliune gi atunci rn-am dus frumos qi m-am rugatsi mi primeascd in partid. Pe mine nu m-a determinat nici un interes.M-am dus sd mi primeascd in partid cdnd romAnii au refuzat sdintre in Cehoslovacia, in 1968. Nu au rrrut sd md primeascd atunci,m-au primit dupd un an. in momentulin care am descoperit abuzurileactivigtilor de partid, am renunlat la socialism exact cum l-am luat:din proprie inifiativd. in 1980, in luna octombrie, am incetat si cred insocialisrn. De atunci nu rnai poate si ma convingi nirneni cA poatesd pdtrundd undeva socialismul sub formd de societate a dreptilii.Daci s-a ajuns ca ceidin clbsa conducdtoare si se intAlneascd cuinfractori gi un ofiler onest din Se,r,rciile Secrete dezvdluie o infracliunegi este pedepsit, inseamnd ci aqastd societate nu este bun!. Amrbmas pe pozitii nalionaliste. Totugi, naliunea trebuie si reziste indi-ferent de sistemul politic 9i sEr se dezvolte.

Era oportund alierea na{ionaligtilor Ia guvernare?- Dar cine ii primea, c6nd ordinul a fost clar descoatere a lor?

De ce credeli cA am apirut eu in viala publici? latd despre ce estevorba: a apdrut echipa Funar - Suianu la mine gi m-au rugat si-isprijin in campanie. Am inceput campania far6 sd fiu membru departid. Dup6 aia, am semnat, m-au bdgat gi pe list5. in timpul cam-paniei, mi-am dat seama ci ordinul era clar: PUNR, PRM, PSM sddispari din viala politic6!Joculs-a organizat prin mass-media, con-

"68

centrdnd atenlia electoratului petreiformaliuni: CDR, USD, PDSR.

lni!ial,. in sondajele de opinie nici nu apirea PUNR-ul. Pe urmi,apdrea cu 1oh. Pe bune, avea cam 6%. Cu furtul de voturi, a rdmas

cam 4,5o/o. Cdnd mi-ain dat seama de jocul Ssta disperat, am tras

tare. Am b6gat gi banii pe care ii avqam pentru plecarea in Mexic "

si md documentez. Am umblat prin mai multe judele. Am tras 9i inBucuregti gi am crescut de 6-7 ori electoratulfali de alegerile locale.

Mi-arir dat seama ci cei i:are au condus PUNR-ulnu erau specialigti

in conducere, coordonare gi controlde partid gierau nigte oamenivis6tori. Ficeau o gregeald ci se lSsau lovili din amele pi(i' $i am

spus: nu mailoviliin CDR, lovi{inumaiin PDSR. PDSR-ultrebuie sd

cadb neapdrat, pentru ca romAniisd vadd cealaltd fa!6 a medalie!. Aiegit ceea ce a iegit. lmediat, Funar a anunlat ciJ sprijini ?n runda a

d6ua peConstantinescu. Gavra a anunlatcd-lsprijind pe lliescu. Tabdrb

a fdcut pace gia spus: domnilor, fiecarscu cine vrea. dricum, nu puteai'

controla cetSleanul la vot. Dupi alegeri, delegalia PUNR-ului s-aprezentat la Constantinescu. Au spus aga: nu cerem nici un post inguvern gi vd sprijinim necondifionat, cu condilia sd nu acceptaliUDMR-ulla guvernare. Nu s-a putut...' - Care sunt cauzele?

- Despre ce este vorba:in aceasti !ari, nu existd minoritili.Toli suntem majoritari, cetileni rom6ni. Minoritatea a fost inventatipentru a ne dezbina. Nimeni nu poate demonstra cd e romdn pur-

sdnge. E gi greu si.demonstrezi treaba asta, Tnsd principala noastricalitate este de cetileni romdni. Cei care nu respectd aceastd calitate

trebuie ridiculizali. inci ceva: ungurii au fost foarte r6i. $ti!i c5 inHarghita impotriva lui Funar au organizat un atenta!' in lara asta au

ajuns sd conduci minoritarii? lar69i este o manipulare de tip mistic.

V:am explicat eu despre ce este vorba' Eu nu sunt Tnsurat cu Funar,

ca si-lapdr. Eu m-am dus s6'apdr ideea de unitate nalionali. Funar

a mers numaipe spontaneitate.Lui Funar cine i-a organizat acea campanie, in 1992, in

stil american?- $i atunci am fostin campanie 9i am lucratcu el. De data

aceasta, a fost Gavra, care a rdmas in Bucureqti' intre Gavra, Suiangi Funarexistau nigte certuri, generate de orgolii, boald romAneascd

tipicS. Gavra il lucra pe Suian pentru a-i lua funclia de secretargeneral. Suian credea ci m-au chemat pe mine pentru treaba asta.

Eu am venit s6 fac treaba aia gi si plec. $i aga am .si ficut. incampanie nu se fac astfel de lucrurl Eventual, te inchiziintr-o cameri

gi te bali cu 6la. Deci, nu au gtiut si se fereascd de manipuldri. Ele aufost variate, bine organizate. Viitorul migcir:ii nationaliste eu nu-l vidin ceea ce a fost pdni acum. Trebuie si se trezeascd la realitate,sd Tnvele faptul ci a conduce un partid inseamnd sd fii profesionist,si ai un aparat de profesionigti.

Teoria mea mai veche, pe care am giscris-o, esfe cd s-adorit, tn faza asta, sd se meargd cu PD-ul, care este un partid deevrei, gi cu UDMR-ul, sperflndu-seintr-un lobbiereiesc, masonic,maghiar gi urmAnd ca dupd aceea sd se meargd pe coardanalionald, motiv pentru care au 9i inceput din timp nigte ac(iuni.De exem pl u, P U N R-u I a fost epu rat de F u n ar, vdzut ca extrem i st.PRM-ul, dacd ar fi ldsat fdrd Vadim, ar fi considerat un partidnormal. PDSR-u/a fosf gie/spart, lucru previzibil cu luni de zileinainte. in momentul acesta, s-ar putea elimina PD-ul gi IJDMR-ul de Ia guvernaregi CDR-ul ar putea guverna singur, cu suslineredin partea independenlilorlui Melegcanu gi posibil ai PD-ului.

- Existd o asemenea variantd.- S-a formaf aceasfd Alian[d pentru Romdnia, care este

un padid aI SIE Pe cind gi un partid at DIA?- Nu este! Ala este partidul unor oameni interesali gi orgoliogi.

Melegcanu a avut interese pe care le gtilifoarte bine: si nu se pundrdu cu actuala conducere. E aproape sigur cA igtia vor participa laguvernarein locul PD-ului sau UDMR-ului! Fartidele pe criteriietnicesunt o mare prostie, pentru care poate fi inculpat un singur personaj:lliescu. Decembrie 89 a insemnat diversiunea minoritSlilor, care aprins ridicini. Dacd atunci se mergea pe ideea de democralie, fdradiversiunea minorit6lilor, poate cE evoluam mai bine.

- Nu e o dovadd cd partea romAneascd din serviciilesecrefe lucreazd /a acesfe acliuni pregdtite?

- Nu. Sunt lucrituri ale grupdrilor lespective. Serviciile secretenu-s bdgate in treaba asta. Migureanu a lucrat, intr-adevar, cuanumite sectoare, dar asta a ficut-o in detrimentul muncii operative,inclusiv din zona interni. Se poate si ai pe teritoriul romdnescguvern-fantomi al UDMR-ului gi si nu iei mdsuri? Se poate s5 aiatAta agenturd a Budapestei infiltratd in Ardeal? i t

- Cum exptica{i organizarea aga de rapidd a FNI-utui giUDMR-ului in 22-25 decemhrie'89?

- Pai, gtiau,ce urmeazi! Dau un exemplu foarte scurt. Eadevdrat cd iarna orice om umbl6 imbricat cu o cimagi, pn pulover,o haini, un coj6c pe el? VA rog sdvA amintiliziua de ZZ iecemnrie gg,

70

ora 13.05. La televiziune a apirut dl. lon lliescu imbricat in cimag6(cravata nu se vedea), uh pulover gi o haind. in spate, imbricat incimagi rogie, Domokog Geza. Pii, aga fierbinte si fie la v6rstaddnsului? Oamenii maiin vdrstd nu umbli in cimdgi-colorate lipdtor.Ce inseamnd cimaga rogie in timpul iernii? inseamnd,o paroldtdcut6: v6rsali senge! Concluzia med a fost ci a fost o parold citegrupirile pregbtite dinainte, care a determinat v6rsarea de sdngedin Ardeal gi ci toate cesiunile ficute de dl" lliescu au avut dreptcauz| adevdrati participarea maghiarilor la evenimentele dindecembrie 89...

,'POLITICIENII ACTUALI SUNT O ADUNATURADE BABE CARE SE CEARTA PENTRU

PUTERE!... ''PB IECTIV MAGAZIN nr. 3 2/2 8.08' 97)

- Cum privi[i)qemnarea tratatului cu lJcraina?- Deocamdati, tratatul cu Ucraina ne-a tiiat speranla la Buco-

vina, Her[a, Basarabia de sud gi lnsula $erpilor. Cuvdntuldat nu se

ia inapoi. Propaganda este propagandd gi asta CDR-ultrebuie si o

fac5, sb-gi u"op*r" tridarea, pentru cd este un act tridAtorl Nu ai

voie sd renunli la un teritoriu romAnesc. Credeli ci ucrainienii staudegeaba in timpul Ssta? Ceea ce se cedeazi in timp de pace, intraiative, nu se mai poate cAgtiga decdt prin exceplie gifoarte rar.

Cert este cd am pierdut, pe cale de tratat, tdritoriile 9i avem o gansd

si le ludrn dacA devenim puternicieconomic, odatd cu Basarabia,prin schimb de teritorii, contra Transnistriei. Deocamdatd, le'ampierdut gi, ceea ce este mai grav, CDR-ul, pentru care aveam un

oarecare respect, a pierdut baza de mase din Bucovina gi Basarabia'Speranla bucovinenilor gi basarabenilor a fost CDR-ul. Jdrinigtiiau ficut foarte multd propagandi, au ficut gi filiale in Basarabia.Acum, nu-i mai primegte nimeniacolo. Sb neinlelegem cu o chestie:parte din basarabeni s-au rusificat. in Basarabia, nu egti sigur cineo si te trddeze. Eu am lucrat un an acolo 9i este foarte greu'. - Americanii ne-'aupdcdlitcu momealamare,cuNATO,ainogtri

au semnatcu ungurii, cu ucrainienii. Deci, ei gi-au creiatlinigtea'..- Ei gi-au fScut jocul, dar adevdraliivinovali nu sunt americanii,

ci noi. Nu au semnat americanii! Concluzia: RomAnia are oameniipolitici pe careii meritd. Si nu uitdm o chestie: majoritatea oamenilor

politici trateazl electoratulde pe o pozitie specific manipulatorie.Adic5, ii mai p6cdlim o dati, ne maiucteazd o dat6. Nu-gi pun proble-ma educdrii electoratului. Eu sunt in cAutarea unor lideri onegti, pe

. care sd-i sprijin. Cei care au'calitali de lideri naturali sunt oprimalide sirdcie,.Folitica se face pe bani. De unde ban'i? Dac6 se vdnd,nu mai sunt onegti. Nalionaligti existd in rAndul tuturor oamenilor.Nalionalismul nu este apanajul sdrdciei.

o - Ce solulii putem adopta?- Practic, vi spun, e atdt de zipSciti situalia in !ar6... Dacd

nu ies"acum adevdrbte personalitili ta suprafald, pentru a creamigcdd politice viabile.., Ceea ce am vdzut, sunt o adunaturi debabe care se ceart6 pentru puteie. Trebuie sd fondim partidenationaliste puternice, s6 excludem factorii de dismrdie gi sd ne unimin jurul interesului nalional.Acum trebuie si apari ceva nou.

- Gruputr Melegcanu?- Nu reprezintd nimic! DacA se desprindeau ?nainte de alegeri,

erau onegti. Toli sunt ideologii clanului, s:a vdzut clar. Cum privegte unom cinstit Gruparea Melegcanu? O privegte aga: "\-au cdntat tui ltiescu,au intrat in Parlament gi acuma, pentru cd li s-a fluturat un oscior subnas, s-au despins." Cam asta imi spunea mie un om obignuit.- - Credeli cd CDR-ul l-ar putea aduce inapbi pe fostul rege?

- Nu. ln prirnul rAnd, trei personaliti!i debaz|in viala rom6-neasci au fost compromise in acest joc stupid Pro-NATO: prege-dintele, Petre Roman gifostul rege. Uh simpiu saxofonist, hS4uitorsexual, le-a dat flit. in momentul in care vii ur:nil si te t6rbsti sl faci

, propaganda'aia degdnlata prin .televiziune,'nu t! bagb nimeni inseamd. Anul 6sta este an de rupturS, Trebuie si apard perso-nalitatea" Nu apare, vom fi un popbr.,. Oculta financiara american6a oompromis personalitdlile romAnegti irnplicate in lupta pentruNATO. Eu am scris-o clar: s-au dus in pozi{ie de milogi. Eu amconstatat cd singura formd de iupti este un"ruu Iupilor iinguraticiqi am luptat pe cont propriu, pentru c6 singurul om care nu poate fitrddat este omul singur.

- $d scfiimbdm pulin tema disculiei. Se pare cdin Retezatse fntAmpld, intr-adevdr, ceva, Ali fast aeolo?

- Se int6mpl6, cd am simlit eu de departe si am scris, dar nuamfost pdnd acum, acolo. Trebuia s6 scriu rapid "Copiii speranlei"qi "Good bye, NATO", si scriu rapid cartea pentiu femei,rci nu $ti,'daci mai am zile sd mai scriu, Anul 6sta este uri an de rupturS. Eusimt,. dar nu gtiu ce se va intAmpla. Deci, pentru acest an de rupiurd

72

trebuie si scriu rapid doui cdrli: "Leacuri pentru femeiderutate" gi

"sfArgitul imperiuluiascuns". Dupi ce termin acestea, intr-adevdr osi merg in Retezat. Ceva se intAmpld acolo gi o simtfoarte mulli. Eceva acolo: o forli care se manifestS. Cert este cd nu se manifestide acdm. Un c6mir energetico-informalionalcare le determini oanumitd reaclie psihici la creatori. Ce este acea for!6 nu pot sd'gtiu. Eu sunt un tip realist. Totdeauna, sub picioarel,e mele trebuiesd fie pdm6ntul sau puntea navei. Nu vi doresc s6 treceJi printr-ositualie criticS, ?n care numaispir:itele strimogilorsA vd poatd salva,Eu am trecut prin asta. De aceea, eu nu voi accepta niciodatd un

zeu striin. Spiritele strimogilor existd gi vegheazS.

,.AM FOST ARESTAT DE DOUA ORIIN UNIUNEA SOVIETICA!'

(OB IECTIV MAGAZIN nr. 3 3104.09.97)

- Ointrebare referitoare la Ceaugescu. fn 1989, dupd ciltegtiu eu, Ceaugescu pregdtea convertibilitatea leului gi consideracd are nevoie de 10 miliarde dolari rezerud valutard, degi dupdcalculele economice care se fac, se spune cd jumdtate dinexportul care se face inti-un an de zile este suficient. Adicd, 3miliarde dolari, p,entru noi cdt are BNR acum.

- Pregitea gio bancd rorndno-arabi.- Am publicaf acesf lucru. A doua cfiesfie; el pregdtea gi

o reorganizare a judelelor. Dorea sd impulineze judelele, inaga fel incdt sd impartd Harghita gi Covasna pe Ia Bragov gialte jude!e.

- O parte 9i la Moldova. Mergea la Baciu.- Sd dimiiueze ponderea maghiarilorin aceleiudele. $tili

ceva de treaba asta?- Nu gtiu. $tiu numai partea financiard care, intr-adevdr, era

pregdtiti gi, daci reugea, nivelul de trai ar fi crescut exploziv. Obancd romAno-arabd, cu capital de 10-15 miliarde dolari, insemna .

aducerea valutei din Or:ient la noi. O lard bancari aie nigte avantaje

.pe care. noi le vedem acum in Elvetia. Deci, ideea era bun6, insdnu a explicat-o cuitrebuie gisi nu uitim cd, flind dezinformat, nua gtiut ci poporul avea o anumiti limiti pAni la care rezista. Exisfau4 rnili?rrde, iar 6 miliarde insemnau export de armament, Unimprumut din lirile arabe era posibil oricAnd, pentru cd era foartebine vizut acolo. Din picate, acesta a fost un proiect care nu a

'73

reugit. Sd reugim noi sd fac'em din RomAnia o lard bancard...- Daravem exemplul Libanului, care, atunci cdnd a devenit

o Elvelie a Orientului, a fost spart, transformat intr-o lardneguvernabile!..

- Da, dar cum'a fost spart? A pornit pe cale religioasd. Lanoi, putem fi spar[i prin migcdrivenite din partea popula[iei (zisd)maghiare, int6i sA rezolvim noi aia gi o rezolvdm gi pe asta. Eumi agteptam ca micar creierul naliunii, intelectualitatea, vainlelege cd nu este cazulsi ne certdm pentru niste mituri inventatede primitivi, ci sd ne uneasc6 interesul de a trdi mai bine.

- Are plopo/ul dreptul sd judece organele de Secu ritate?- Singuriicare puteau sd facd treaba asta eram noi, pentru cd

noi ne gtiam intre noi. $tiam cine de cine aparfine, puteam sdelimindm sectorul politic gi rezolvam problema. Populalia a cerutmoartea noastr6!in primul rAnd ci poporul nu are dreptul, niciodatS,si judece activitatea Serviciilor secrete. Singura lard care gi-a permissd faci treaba.asta suferS. S-au gdsit tdmpili ca mine, care sd luptein continuare, in timp ce ceilalliiu spus: ';Domnule, de vreme ceneamul meu mi-a cerut moaftea, eu voi devenifoarte bogat Eiiivoiprivi cu disprel'. Asta este explicalia apariliei miliardarilor securigtisau din sectorul informativ al Armatei. Poporul nu avea. dreptul sdjuciece ceea ce nu gtia...

Securitatea nu a avut nici o vind?- Securitatea nu lua decizii politice. llcate inforrnaliile au ajuns

pe masa lui Ceaugescu la timp, inclusiv ce s-a discutat la Malta. Totce s-a discutat la Malta a ajuns pe masa lui Ceaugescu! in modnormal, in momentul in care conduc6torul deviazi de la linianalionald, forfele de ordine se unesc, il inlocuiesc gi cheamS poporulsi aleagi alteeva. insi, sd nu uitdm ci Ceaugescu gi-a ales condu-c5torii forfelor armate profund devota{i gi indiferent de calitate. Agase face ci gef al SecuritSlii a fost Postelnicu, un tdmpit notoriu gicare nu era profesionist. Ultimul gef al SecuritSlii a fost Vlad lulian,care, atenlie, nu eia profesionist. Era un om foarte bine pregatit,foarte cinstit, insi nu a lucrat in operativ. Deci, toate acele informa{iis-au aflat. Atenlie, revolu[ionarii gtiau cAArmata trdsese in Bucuregti.Cdnd au zis "Armata e cu noi", au uitat tot. Doi: de dictatur6 gi deevolulia spre dictatur:d poate fi acuzat dictatorul, elanul gi gefulSecuritSlii. Ofileruloperativ putea sd aleagi doui variante: sA'treacirin rezervd sau sd fac6 ceea ce fdcea.

- Ce.rol a avut generalwl WCforSfdncules cu in decemlrte rc59?

14

- Rolul lui a fost destul de mare; poate mai mare decdt binuili.l\u gtiu gi daci doarme linigtit, cd Ceaugescu l-a fdcut om 9i el l-aimpugcat. in concluzie, dacd fiecai'e igi permite si judece serviciulpropriu secret de pe pozilia sa, ajungem o naliune de anarhigti.

- Spunea$i cd ali lucrat un '*n in Basarabia'." c

- Dvs. gti{i c5 eu sunt primul.care a intrat in Kremlin pe contpropriu. Dacd mi prindeau, md impugcau! Cei care mi-ali urmiritc6r!ile, gtili. Am fost arestat in Transnistria, in fala pistoalelor-mitralierS. Cine nu a cunoscuit gustul nenorocit al morfii nu poate

discuta cu mine. Aicieste vorba de altceva: de schilodirea specific6muritorilor de profesie. Am fost arestatin Uniunea Sovietici de douiori 9i m-am intors in patrie, mi-am vdzut in continuare de treabd.

Altceva: eu nu am triit drama celor tridali de Pacepa, cdrora le-au

oprit farniliile in strdinbtate. Ei au putut sA fugi peste granile 9i iiagteptam- noplile gi ii cazam. Un an intreg numai asta am ficut'Cine nu a triit o dati in lumea asta fArd de via{i, unde nu ai aitisperanla decdt si mori mai devreme sau maitdrziu, nu are dreptul

sd judece! Vd spun cine m-a lucrat pe mine: nepotul lui Gheorghe

Oprea din C.C. Deci, dia foarte devotali nu luptau pentru naliune,

luptau pentru clan.'Eu am recunoscut sincer: sunt un fanatic foarte

bine educat. Pentru mine, in afard de na$unea mea nu existd altceva.

75

S.C. ROBIIIRJ CTGCTROMCTRI S.R.CNNIOUR

I '100 Croiovo - JucJ. Dolj - str. Boriero V6lcii nr. 9 -l ITel.: 05.| -155.269; .l55.968

Fox: 05'l-1 55.26q

PRODUC€ pt UVR€0Zfr:

* TRRNSFORfVIRTORR€ D€ SUDURA Tru ONTNR 3.28 I{VRlo220V/380V

{, R€DR€SOqnC fl nOBOTt nUTg - 12-24-60-1 00 V / 3sO R* lfvlP[€TITURR DIN SRRMR 6 2-3 mm

CU OcHlURl D€ 20 it,zO; eOX 40; 50 X 50 mm - h=0,5 - 2 m

'F CONF€Cfl l f'/I€TRUC€ DtV€ftS€

", TlNlcfltG€Rt€ cRsNtcfr st tNDUsTntRLfr

RCPOfifr:

'rr fvloTonB€ €t$ntc€ lru onrnR 0,15 - l60 t{tu22088At660V

{, coNv€RTtzoRR€ suDunfr iN GRfylR l0 - 28 l{tt350- 500 A;22O,E8OV

'& €L€CIROPOfIIIP€ l{flMf{; H€BC; (P€T etcsnnnNF€ 3-6 ruNt

CONITRCTRTI.N€f

SI NU VCTI R€GNCTR !,t I

Vineri, I 0 octombrie 1997.Conferinld de presdorg an izald I a Fi larm on ica " Qlteni a",cu ocazia infiinldrii, fn Doli,a primei filiale a Partidului Vielii Sdndtoase.

..iN 1O ANI, VOM ASIGURA UN LOC OE UUTICA

Sr o LocurNTA perurnu FIEcARE RoMAN!"(OB IECTIV MAGAZIN n r. 4 2 /06. 1 L 97)

- Domnule Pavel Corul, pentru inceput, cilteva consideraliidespre Partidul Vielii Sdndtoase.

- Majoritatea celor inscrigi in partid sunt oameni tineri, hotdrAlisi facd treabS, sd explice cdt mai bine Programul gi Statutul parti-

dului, s6-l faci cunoscut'in mase gi s6-l traducd in via!5. Programula fost ficut pornind de la premisa cd noi suntem deja trecuttll, copiiigi nepolii nogtri sunt viitorul, deci trebuie sd construim o societatede tip nou pentru ei, in care si se simtd bine, s6 trdiascd o vialdliberS, demni. Acest partid este un partid tdn6r, este primul partidechilibrat chiar din formare. Aici nu mai este o intdmplare, pentru

cd in toate filialele a apdrut in numir egal femei 9i bdrbali. Este unuldintre pulinele partide care au introdus in Statut un articol specialcu interdiclii la intrarea in partid gi un alt punct in care s-a stabilit o

limitd mai indelungati de inregistrare, respectiv fiecare membrufondatorsau fiecare persoand care doregte si intrein partid parcurge

o perioadb de 2-5 luni de verificiri, inainte de a obline carnetulde partid. Deci, noi am introdus candidhtura de partid, cu operioadi de verific6ri, timp in care ne lamurim daci oamenii au

venit cdtre partid cu intenlii serioase, dacd ?-si pot insuqi Prograrnulgi Statutul,. dacd prin faptele lor corespund cerinlelor din Stat'.tt gi

dacd nivelul de pregAtire gi stilul de activitate pe care il practiciasigurd indeplinirea Programului. Deci, noi suntem un partid creatin jurul unui program gi nu in jurul unei persoane. Dacd veliauziafirmdndu-se cA acesta este parlidul lui Coru!, nu este adevbrat.Acesta este partidul vielii rominegti, se nagte din realitdlileromdnegti, pe o doctrini proprie, originali la nivel mondial. E

o doctrin'i care gi-a propus sd rezolve interesele tuturor detSlenilornaliunii, imbinAnd armonios interesele liberilor intreprinzdtori,promotorii noului, a dezvoltdrii rapide, cu interesele marii rnajoritSlia naliunii. Deci, acest partid a fncercat, 9i eu zic cA a neugit, sdimbine armonios qi fericit eN*r^nentele de progres din societateasocialistS, creAnd un mode! de societate postcapitalista, ?nr caremarea majoritate a cetdlenilor pot lucra ln sectorul economic'destat, iar cei care doresc sA meargi pe drurnul liberei iniliative nu au

nici un fel de ingridire in Cir"eclia acumul6rii de avere, cu excepliaingrddirilor stabiiite prin lege. Partidul are ca principiu de bazi folo-

79

sirea gtiinleiin activitate gi limitarea activitS[ilor religioase in cadrulactivitSlii statale. Activitatea religioas6 trebuie sd fie benevold,respectAnd principiul libertilii de congtlinld. Noi militdm pentru unstat laic, republican gi dernocrat. in interiorul acestui partid nu sepoarta nici un fel de disculii cu caracter religios. Fiecare are dreptulsd creadd sau nu intr-o religie sau alta.

€ - De ce Partidul Vielii Sdndtoase?- Este un nume ciudat in apardnli. Puteam si aleg ceva

frumos, exploziv 9i mincinos, cum ar ti partiOut Ultimei $unse,Partidulsperanlei Romdnegtietc, Eu am ales PartidulVie[ii Sdna-toase pentru a vd aduce aminte de ceva: valoarea suprem5 peaceastA planetd este viala. Am uitat sd trdim o viagi noimalA. Aminleles, nu vd spun in ce conjuncturd dureroasS, c6 toati averealurnii, toatd gloria din lume, nu poate salva o singurd viala. Atunciam creionat acest tip de societate, in care majoritatea oamenilor:vor fi multumili, pentru cd vor avea un minim de siguran!6, necesaruneivieli normale. Siguranla personali 9i nalionali este un factorde sinitate. Dacd noi vom'lua puterea curdnd, in termen de zeceani (eu vd spun ci putem 9i mai rapidl), vom asigura un loc demunci pentru fiecare cetdlean al patriei care doregte sd munceasc6,vom asigura o locuinld pentru fiecare om cdsdtorit gi toate drepturilede odihni; asiguriri de bdtrdnele, asiguriri de boala., perioade deconcedii etc. Sd nu md intreba[i cum le vom asigura. E foarte simplu:le-am asiguratin socialism, cAnd erau rigiditSligiinchistiri, le putemasigura giacum. Eu am pus termenul de 10 ani ca termen limitd.o - Cum vedeli evotulia sectaruluieconomic?

- Noi luptim ca economia statului sd fie ralionald, ln careconcurenla si fie legea iar limitarea concurenlei si apari numaiincazul crizelor de supraproduc{ie. Ne adresdm, cu precSdere, celorcare creazd cu bralele sau mintea. Noi consideram ci progresulomenirii s"e face prin liberi intreprinzdtori, inventatori, exploiatori.Tipuleconomiei, in viziunea noastrd, este economia mixti, de statgi particulari. Ne punem problema intiririi atAt a sectoruluide stat,cdt gi a celui particular. in toate statele puternic dezvoltate existi unSe3tor de stat planificat, care asigurd locuri de muncd pentru majo-ritatea nafiunii, venitrlri pentru stat, care sunt redistribuite citresectorul neproductiv, asigurdnd sindtatea, apararea, cultura giinv6!5mAntul. Noi militim pentru refacerea funcliei economico-administrative a statului romin, pentru intdrirea functiei decond ucere, orga n iza re gi control economi c. in'cacjrul aeestei iu ncli i,

80

militim pentru dezvoltarea laturii reprezentative.de promovare, apropagandei economice a statului romdn in strdindtate. intrucAt dinprodusele minlii 9i bralelor noastre vom putea obline venituri multmaimari din comerful exterior, considerim cd trebuie sd dezvoltimrelaliile economice cu alte state, p,in intermediul statului, ca instru-ment moral, juridie gi politic alintregii na[iuni, instrument care trebuiesi ne asigure pdtrunderea pe piele strdine pe care le-am avut saupe care le putem cuceri. Considerdm cd liberiiintreprinzStori romdninu sunt capabili s6 aclioneze pe cont propriu pentru cdgtigareapielelor gi Suslinerea unor campanii publicitare in strdindtate. DincauzaaCeasta, acest sector, intim legat de produclie gi desfacere,va reveni integral statului, iar firmele romdnegti vor beneficia deacliuni de propagandd gi ajutorare in mod gratuit din partea statului.

- Cum vedeli dezvoltarea sectorului particular?- Noimilitdm pentru dezvoltarea uneimigcdride masi, a unui

curent, in vederea folosiriieficiente a inteligenlei romdnegti, pentrugisirea unor solulii de eliminare a actualei crize economice, sociale,politice gi morale. Vom propune spre legiferare o lege prin careorice intreprinzitor, inventator, inovator sau descoperitor de cevanou 9i rentabil in plan material sd primeascd o cotS-parte dinbeneficii. Vom propune actualei puteri sd infiinleze, la nivelulfiec6ruijude!, o comisie formati din oameni de specialitate, care sdprimeascd din partea or"icirui cetilean solulii gi propuneri deimbundtSlire a activitSlii 9i vielii. Noi sperdm c5, prin mobilizareapotenlialului creator al intregii naliuni, vor apirea nigte solulii, carene vorajuta sd facem progrese economice. Datoriti naivitdlii noastregi a unor lideri propulsaliin anumite structuri, anumite obiective gi

ramuri industriale romdnegti suntin pericol de a fiacaparate integralde cdtre trusturifinanciare striine, ceea ce ne va aduce in situaliade a cumpira pr:opriile noastre produse la prelurifoarte mari, Dacdnu suntem atenli 9idac6 nu colaborim sincer,:s-ar putea ca majori-

latea avu[iei na[ionale sd treaci in proprietatea unor trusturi strdine,care vor dicta nigte preluri potrivit intereselor proprii.

.,SUNT MANDRU CA AM LUCRATin senvrclrLE sEcRETE ALE RoMANIET !"

(OBIECTIV MAGAZIN nr.4 3/1 3. I 1.97)

- SpuneAgi cd in anul 2000 ve{i fi un partid parlamentar 9icdvd bazali pe semnalele din SRl, Arrnatd gi Polilie. Credeli cd

8l

cei corupti dinacesfe sfru cturi vor adera Ia partid? Consideralicd schirnbdrile fdcute au avut ta bazd criterii politice?

- Generalizarea in domeniul social este periculoasd, Nu polisi spui c6 Politia este coruptS! Existi unele cazuri izolate. Noi nune bazdm pe faptul ci tot SRI-ul, toatd Armata sau Politia ne vorvota. Este altceva: spiritul de ordine gi disciplind pe care noiil aducem?nviala publicd va atrage, in primul rAnd, segmentele care igi dorescordine, disciplind, care s-au s6turat de haos $i nesiguran!6. Noidezavu6m spectacolul polltic. Considerim c5 politica este o meseriecuratd, care a fost murdiritd numaiintAmplitor, datoritd unor oameninepricepuli sau riu intenlionali. Fenomenul corupliei in societatearomdneascd poate fi eradicat. Corup[ia are doui cauze funda-mentale: slibiciunile sistemului gi slibiciunile persoanei. Prin masurisevere, dure, putem eradica coruplia. O bun6 parte din coruplie afost promovatd pe cale politicS, deoarece partidele infiin[ate ini[ials-au infiinlat anacronic, anapoda gi contra naturii. S-au infiin{at desus in jos, pe o stare de spirit sau din interes gi nu pornind de la unprogram, de.la om la om, de jos in sus, cum suntem noi. Noi venimsA rezolvim problemele in spiritul vielii. in aceastd !ar5, nu vomajunge nici la pacificare sociald, nici la dreptate, nici la cinste, nici lavial6 norma16 dac6 Justilia nu va funcfiona ireprogabil. Dl. EmilConStantinescu trebuia si spunA: din clipa aceasta, nici o cauzdpenald nu dureazd mai mult de 10 zite.AtAt. Eu.vd spun ci firi abrusca, fdrS a incilca drepturile cetileahului la aparare, un caz decoruplie poate fi documentat cel pulin parlial givinovatul condamnatin scurt timp. Dupi aceea, urmeazd documentarea pentru alte fapte,pentru cd coruplia nu inseamnd o singurd faptd penala. Eu considercd tactiqa de atac trebuia si fie condamnarea pentru una din fapte,ascunderea dupd gratii, dupS care descoperirea treptati a tuturorfaptelor. Oameniide rAnd asta agteapti, dreptate socialS.

- Care este orientarea politicd a partidului?- Eu am scris in carte cd noi suntem de centru-sus din urmitorul

motiv: consider c6 tiparul lansat de manipulatori cdtre oamenii nogtripolitici giinsu$it de acegtia este gregit. Nu existd centru, stdnga gidreapta in via[a unei naliuni. Este o impirfire artificialS care nuexprimd adevdrul cu privire la un partid. Considerdm cd partideletrebuie sd fie cunoscute prin programele lor. Din cauza asta ambigat Programul partiduluiintr-o carte interesantd, care va fi pa(ialdistribuitd gratuit, citre toli cei care aderd la partid. Fiecare va aveacartea in bibliotecd gi va citi Programul gi Statutul. eine nu le-astddiat (il testim!) nu intrd in partid. O doclrind adevdrati, cinstita

82

trebuie si cuprindi gigrija fa!5 d'e marea naliune qi proteclie pentrupromctorii noulu!, li!:eriiintreprinzatrlri. Noi vom fiin opozilie fa!6 de

actualii guvernanli, care au un progi,inr par[ial dictat ciin afard. Al6turide cele $pu-qe pAnA acum, vd asigi :"cd acest partid este gi un pa*idal demnrt&iii na{ionale"

- Ce"qsrcreraff ed +sfe un avantai sau un dezavantai edIwmea y#.eumoa"gfe ea fosf afi$er de Seeurifate? Apari$iileediforuaie de pdnd aaufft vd-avantaieazd saw nu?

- fiste un rnar"e avantaj cd arn pornit ca scriitor, f6rd intenlia dea ajunge vreodatd orn politic. Arn publicat 34 de cdrli, intr-un tiraj de3.500.000 de exer-nplare, din care 6 de arta succesu/ui. Baza ini[ial6

esie formatd din cei care au aplicat sfaturile din cbr[ile de artasuccesului gi au rei.rgit.'8aza este formatd din cititori care, timp de 5ani, mi-au studiat opera psihologicd gi economic6, au ajuns laconpluzii similare rnie gi au venit direct alSturi de noi. Faptul ciPavel CoruI a fost ofiter de t\4arina, a lucrat in Direc[ia de Contra-spionaj Militar gi a fost seful Biroului C,rhtrainformalii Cin DIA estecun*scut de la rnine. Cine vrea e* r'n6 judece dupfr ce arn idcut irrperi*adb sociaiist*, in Direclia iV a -securitilii Statului, sd vin6 sdrnd acuee. Deci, r*u sunt rnAndruq cd ani lucrat ?n aparatul de informb{iiai statui,-.ii r,:*iAn gi arn aparat actualul aparat cie informalil.al statuluiromAn. -lbt

timpur!, de la aparilia prin:eior forrute slataie. a fost nevoiecle spir:rii qi cnntreisptr:ni., care au lucrat cu acrrlea$i nretode gi v*nlucg"a rnereu. lJinccio de caracterul ideologic *l unei societd[i, noitrsbuie sd ved*nr ii-rteresel* ccn"llnn€ ale rcn'i$nilor gi rorn$nii aunevoie tle seruicri secrete. Faptul c* i:m f cst 19 ani, ofiter ln Securi-tatea Ror''t&n*, creatd dup6 1964, gi un an ofiler d* informalii la {'Jfi/l

0215 est* o rnfrndri* pentru nnine" l'"lu.nr-a dat r-rirneni aiar6. Aur

un'rblat de ,ryrr-ilte ori si nia aducd ?napoi. Cei care au fost interesalide activitatea rnea nnA apreciaza pentru ce am f*cut atunci {6 aniam !ucrat cu striinii) gi pentru ce*a ce fec acum. Deci, conslder cA

faptr-rl cA am lucr^at in mLjncfl informativd siArrnatb mi-a asigurat ogdndire pragrnaticd, reaii*t*, un sistem de orEanlzare bine pus la

fiunct, pentiu c6 la noi secunda era secuncd, ordinul era ordin,cuvAntul dat r*ra respectat, iar pi rSspunderea era cumplit6. in faladvs, se aflA un orn chinuit, la un rnonlent cJat, de rSspundere. Dacieu nu fac ceva ce trebuie s5 fac, sd gtili cd mA mustri congtiin!a, inadev6ratul sens al cuvdntului.

c

83

"PE FRTPTURT9fl; it von srAgmM EIVIBRII PARTIDU LUI !''

0B1ECTIV MAGAZIN nr.44/20. t 1.97)

o - Gepfuereavelidespre/rpsa derd'spundereacetordinPutere?- Am afirrnat cd unii oaineni politici nu au simtit rAspunderea

politici gi au luat misuri cAre €u afectat interesele nalionale sau' ale unor categorii de ceidleni" in momentul in care in aceasta {arAexistd pensioiari ce trdiesc din pensii de mizerie, consider cd esteiresponsabilitate politicd sd-iifixezi salarii de milioane, sh curnperipentru Parlament magini strdine seuR'lpe, sd faci deplasiri inutile inshdinState. Daci e auster,itate; sd o sirnlim cu tolii, de sus pfind.ios!Eu le-am atras atentia ci trebuie alegi oameni nesponsabili, caresd-gi respecte cuvAntul dat ?n fala naliuni. Aceastd iresponsabilitatetrebuietaxatd prin dvs., ziarigtii, care sunteliochiulde pazaal naliunii.o -Carces{epozi{advs.fulddemadulincarcsDnttrafuFziarigtii?

- Suntem intr-un fel sau altul colegi. Breasla ca're rn-a primit,in rnomentulin care statul rom*n nu a maiavut nevoie de ofiierideinfo.rmalii buni gi devotali, a fost breasla ziarigtilor. Nu am incetat sdgr*ndesc ca un ziarist. Nu este nevoie de o lege a presei. La judecatadintre un ziarist gi un infractor pe care nu l-a putut proba decAtpatiai ziaristul, trebuie sd participe 9i un reprezerilant ai organiza[ieide breasl6. E neVoie sd faceli o breasld mai serioasi, depdgind'criteriile politice. Nu trebuie s5 vi lSsali manipulaJi sau dezinformali.Breaslaziarigtilor este direct vizati de cdtre cei care dezinformeazdgi manipuleazd. *Statutul ziaristului trebuie intdrit printr-un statut' comun de^breasld, un siatut care si asigure ziarigtilor respectul insoeietate. ln acel statut, trebuie si se asigure ziar1gtilor nigte facilitalieconomice, pentru cd tr,ebuie si recunoa$tem ca ziariptii nu suntoameni bogali. Existd tendinla de timorare gidescuralare'a ziarigtilorin activitdlile pe care le desfSgoard in slujba naliunii. Conform legii,pentru calomnia gi insulta prin presi, la cererea pirlii vit6mate,ziaristul este pArdt, nu incuipat. Ziaristul are dreptul, cu ajutorulorga-nelor abilitate, si probeze veridicitatea celor afirmate. in momentulacela, procurorul degedin[5 trebuie si inceapd automat urmSrireapenalS irnpotriva infractoruiui. Aceasta o putdli impune numai prinunire, Venili cu un proieit de lege care sd vd giranteze drepturiie gidali-lPariamentului. : '

- Vd considerali nalionalist? Vd sim{tli aproape de C.V.Tudor, Adrian Pdun'escu gi Gheorghe Funar, care gi ei 3eco ns i derd n ali o n a I i gti?

84

- Nalionalismul nu este apanajul unui lider sau partid politic. infiecare om existd o anumiti demnitate nalionald. Nationalisrnul estesentimentul curat 9i sincer de dragr:ste pentru naliunea in care te-aindscut, de respect pentru stribuirii acestei naliuni gi dorinla de apdstra valorile supreme ale naliurrii. Din acest punct de vedere, eu

sunt nalionalist. Noi suntem popoiul ci.t vocalie creatoare. Nu avemvocalie cuceritoare gi misticd. La noi, pdni 9i nagterea se numegtefacere. Suntem ndsculi sub zsdia verbului a f.ace. Deci, astainseamni iialionalism gi sunt nalionalist. in momentulin care amvizut ci savanlii lumii au calculat cd mai avem 1% ganse de a triiin mileniul lll, pe mine m-a apucat groaza gi am inceput sd scriu.

Noi ne-am propus sd nu criticdm persoana, ci conduita, faptele,Activitatea domnilor Vadim, Pdunescu gi Funar este nalionalistS.Eu consider cd in perioada aceasta grea, de mare zdpdcealS, acestetrei mari personalitSli romAne au !inut aprinsd flacAra romAneascd.Modul de a prezenta lucrurile, la cei trei, este diferit de al meu.Personalitatea lui Pavel Coru! este personalitatea unui lupt6tor, nu

a unui scriitor sau poet, deci este formatd intr-un anumit tipar, foarteriguros, in aga felincdt spune ce vrea, igi cenzureazi sentimentelegi pune punctele pe '7"de pe pozilia omului care cunoagte muncainformativi. Domnii Piunescu giVadim sunt poeti, Eitr,6iesc maimult sub imperiul sentimentelor gi de aceea gi declaraliile lor suntpoate mai explozive decAt ale mele, dar asta nu inseamnd ci suntextremigti. Niciodati nu au spus: rom1ni, iegil!in stradd giomor1liungurii!Faptul cd au folosit, in discursul politic, cuvinte specificedomeniului literardin care vin, nu inseamnd ci sunt extremigti. Eu nu

sunt avocatul dAngilor. Vd precizez ci Vadim m-a lovit de nenumirateoriin revistd. Dl. Funar nu are pregitire de om politic ai a fdcut gregelile

pe care le gtili. Faptul ci acegti domni au folosit inclusiv metode neor-todoxe de contracarare a acliunilor UDMR-ului ca agenturS aBudapestei" nu le poate fi impuiat: au lovit in interesele UDMR-uluigi celor care ii sustin din Budapesta, nu in populalia maghiarofon5.La ora actualS, CDR-ul gi-a dat seama ci UDMR-ul este un aliatpericulbs. Noi am gisit in partid o solulie mai bun6: am consideratcd pacificarea natiuniitrebuie si inceap6 cu distrugerea diversiuniiminoritSlilor. Nu existd minoritate etnici sau nalionali, existiminoritate cultural6. DacA se consideri apartenenti la o alti natiunedec6t cea romdni, sb meargd in naliunea aceea, pe teritoriul nationalrespectiv! Pe teritoriul nostru nu existi decOt minoritdti culturale,care nu au dreptul s5 infiinteze partide politice gi organe adminis-

85

trative. Noi am precizat clar: statul romdn asigurd integrarea armo-nioasS a minoritblilor cultuiale in viafa naliunii romdne, prin insugireaculturiigi limbii rorn6ne. in partidulnostru velivedea minoritari.

. - Cum, cdnd gi unde v-a venit ideea formdrii partidului?-Ast6-iarnd, in timp ce scriam "Ghidulvie{iisdndtoase", mi-am

dat seama de ceva: o parte din mdsurile ce le recomand acolo nupot fi aplicate f6ri o grupare de suslinere, fie ea partid sau stat. Amlucratfoarte mult la aceasti carte (4-5luni)fiindc6 mi-am propus sddireclionez pagii unor romdni care vor s6 reugeascd in via!6 citreaceasti direclie, viala. Deci, in timp ce scriam, mi-am spus: domnule,eu singur nu voi putea face prea multe. A rdmas o idee. Nu inten-

fionam sd formez nici un partid. in momentul in care am vdzut cucAtA dugmdnie nigte birocralidin Guvern declarau cd este neren-tabi16 intreprinderea cutare, cd trebuie desfiinlatd, m-am intrebat:oamenii dgtia sunt dugmanii propriei naliuni, nu-gi dau seama cefac?YAzAnd cd merg inainte cu atAta lncbpdldnare, m-am hotir6tsiies la bdtaie, gtiind cd md vor bubui pe toate pirlile. in momentulin care m-am hot6r6t sd infiinlez partidul, m-am gAndit sd scriu gi

un roman, cu care si lansez Programul. Atunci am calculat gi ideeade a md adresa cititorilor mei, care deja erau pregitili psihologic sireceplioneze anumite idei. Surpriza a fost maxim6, pentru ci, deregulS, un tiraj de 20.000 de cirli se vinde intr-o lund. Asta s-avdndut in jumdtate de luni gi a trebuit sd tragem al doilea tiraj. Astainseamnd ci aldturi de cititori au apirut gi persoanele interesate.Rezonanla este pe intreaga !arh. Am primit telefoane de la foartemulli oameni, chiar din sate, care doresc sd formeze celule de partid.

- Care esfe sifuafia partidului?-Am lansat pe 15 septembrie Programul, prin cartea "Sfdrgitul

lmperiului ascuns". Am calculat cd timp de o luni gijum6tate c54ilese vor distribui in teritorii, vor fi studiate, vor apdrea din proprieiniliativd primele celule gi seclii gi cam la inceputul lunii noiembrievoi fi chemat la infiinlarea primelor filiale, Spre surprinderea mea,reaclia a fost neobignuitS. C6r[ile mele s-au vdndut in jumdtate delun6. Dinspre filiale citre fondatori au apdrut primele iniliative iarinBucuregti presiunea este foarte mare. Era nevoie de o noud migcarepolitic6 curati, formatd in general din oameni nepitali, care sd poatdprezenta fapte. La ora actualA avem semnale ci s-au cristalizaturmitoarele filiale: Suceava, lagi, Brdila, Constan[a, Giurgiu, Bucu-regti, Dolj, Hunedoara, Alba, Gorj, Argeg, Prahova, Mureg, Cluj,Oradea.ln maxim doud luni, vorfiinfiinlate mai mult de jumAtate

86

din filialele din [ard. Dac6 presiunea de jos in sus'va fi mai mare,vom putba sd ne inscriem mai devreme de martie gB, cum amcalculat inilial.

- Cum veli evita pdtrunderea fripturigtilor in partid?.- ii sfagie ceilalli!Aeest partid se structureazd in jurul cititorilor

scriitorului Pavel Coru!. Pe aceastd direclia a pornit gi merge. Laintrarea in partid am fost foarte atenli la cine gi de ce a venit la noi.in momentulin care am simlit cea mai miciintenlie de a depdgitreptele obligatoriigide a veni numai s5 candideze, am spus: noinu candiddm la primele alegeri. Noi pornim ca nigte oamenicaresunt congtienli ci noi nu avem nimic de impir[it. Noi avem numaidorinla de a face, de a pune in practicd programul.

- Ce pdrere aveli despre modulin care se face reformain r1ndul Armatei?

- Partidul susline ci Romdnia trebuie si fie lari neutrd,care automat devine lari bancard, lari de investilii striinecinstite. Statutul de lari neutrd ne va transforma in placd turnantiin afaceri internalionale c6tre Extremul Orient. in aceste condilii,noi considerim ci Armata trebuie sd lucreze dupd o doctrininalionald, sd pbstreze tradiliile de apdrare a teritoriului nafional.Ne impotrivim formirii unei Armate de tip mercenar, intrucAtaceasta nu ar servi intereselor educative 9i instructive ale intregiipopulalii masculine. Acesta este un model strdin, foarte scump.Existi specialit6!iin care este imposibil si fie numai profesionigti(ex. : infanteria). Recunoagtem caracterul strict profesional al unorarme, care trebuie infiinlate urgent pentru a ne apdra dupi celemai moderne metode: trupele de,comando, Eherild 9i teroare,prin derivare de la vAnitorii de munte gi infanteria marinS. inacest domeniu trebuie si avem 100% profesionigti. MajoritateaArmatei romdne trebuie sd fie formatd din ofileri, subofileri, maigtrimilitari gi soldali, care trebuie s6-gifacA datoria tradilionala falide patrie. Ne pronunfim impotriva intririiin NATO gi a oricdr^eialianle militare. lntrarea int;-o alianld este costisitoare gi cu aceibani putem asigura relansarea economici. NATO nu a apdratpdni acum nici un interes al unui stat membru, ci numai intereseleeconornlce gi politice ale finanlelor ascunse in spatele ei. Noi nuvrem nici o alianld. Suntem capabili sa neapirim circular teritoriulimpotriva oricarei agresiu ni.

- Cum apreciali declaralia tuiAflrian Severin cu privirela spionii din partide politice gi redaclii de ziare?

87

- Dl" $evcirin a ficut o declaralie de o gravitate rar intilnitiin viata politicd romdneascil Calilatea sa oficia16 aljraveazdafirmaliile. Dl. Severin are doud posibilitSli legale, pe care eu leconsider absolut obligatorii: si nominalizeze persoaneleinvinovdlite gi sd prezinte probe in acest sens sau s6demisioneze. Nu existd o variantd de scildare, respectiv i-amdat probele lui Harnagea sau domnului inginer Georgescu gi amscipat. ln calitate de ministru de Externe, nu trebuia sA spundaceasta, mai ales cd nu a spus-o din gregeala. Tendin[a de ascdlda-o estb o tendinld pe caie PNICD-u| a taxat-o corect,cerdndu-i lui Severin demisia.

., LA ALEGERILE ANTICIPATE,' VOM AVEA 6% DIN VOTURI''(OBIECTIV MAGAZIN nr.45/27.I Lg7)

Ce pdrere aveli despre PD?'Din PD nu-mi place, in primul rdnd, pregedintele! Vd spun gi

de ce. Nu are dreptul moralde a candida. El acuzd socialismulcarea fost introdus in lard de pirinlii lui, nu de ai mei. ln momentul incare tatil lui a pitrfuns in Romdnia cu trupele sovietice, el nu aveadreptul moral si candideze. PD-ul e in scidere de popularitate.Bazalor a fost in Moldova gi acolo popularitatea le scadb vertiginos.Precizezc6 doiprimaricaie au candidat la PD, moldoveni, oimenispriogi, au vizut cd au gregit gi au venit la noi. Abia dupd ce vomTnscrie partidul, vom anunfa: avem at1lia deputali, at1lia senatori,atfllia primari gi consitieri. Nu spunem nibi mdcar de unde au'venit.Eu nu cred in trAddtorul Pacepa, ?nsd acesta a scris doud cirfi. inuna este men{ionat Petre Roman gi relatiile sale cu Zoe Ceaugescu.Acolo se precizeazd clar cd tatdl lui Petre Roman a fost ofiler NKVEgi ci Petre Roman este agent. Asta scrie Pacepa, sb r6spundiPacepa! Eu am binuit, imediat ce a lansat Severin bomba, ci estepe linie Pacepa, pentru cd existi un curent gregit de reabilitare afogtilor tr6d6tori din Sbcuritate, care au trddat la irnericani. "Ei suntcondamnali la moarte de Justilia rorndnd gi au distrus foarte rnultelucruri prin trddarea lor. Au trbclat cei care au fost coruptibili.

- Se observd o oaracare agitalie potiticd. Aapfrrut partidullui Melegcanu, Mdgureanu a intratin poiiticdt. Dus., ca afi{er tleinforma{ii, fnfiin(ali un partid. Ce se va intflmpla in '98?

.

lntre mine gi Melegcarru gi Migureanu nu existd nicio reialie.

t88

A apdrut o gtire fals6, cd eu gi Melegcanu am fi conspirat sub ordinelelui Mdgureanu. Nu v6 supdrali, eu md consider un om de valoaremai mare decAt a lui Mdgureanu! lntre mine gi lr/dgureanu vor fimereu relalii tensionate. Despre Melegcanu am pdrerea cd adezertat dintr-un partid care l-a f6cut om gi mie nu-mi plac dezertorii,nici cAnd sunt de la adversari. Eu am fdcut partidul din cauzele carele-am spus clar. in momentul in care am v6zut ci igtia vAnd totul,de parc5 ar fi dugmanii naliunii, am hotdrdt sd fac acest partid. Nu

colaborez gi nu discut cu Melegcanu gi Migureanu. Daci avelipirerea ci ei au ficut ceva nou, vd ingelali! Migureanu gi-a fdcutun partid dinainte, sperdnd si-lfabd partidul nr;1 din RomAnia. Nu

are nici o gansi pentru ca este un partid cu o ideologie fdcuti defogti activigti de partid. Partidul lui Melegcanu este tot o bucatd dinPDSR. S-a format un singur partid nou:'PartidulVielii Sinitoase.Alegerile anticipate au fost punctate de doui ori de dl. Diaconescu.Nimeni nu gtie daci vor apArea alegeri anticipate. Cu certitudine,actuala putere nu le doregte. Eu nu sunt dintre aceia care cred inrezolvarea problemelor prin violen!6. Sunt for[e care gi-au propus

si declangeze in iarna asta ceva violent gi eventual alegeri anti-cipate. Deci, marii corupli au tot interesul sd cheltuiascd din ce aufurat pentru a dirdma actualulguvern gia-giasigura, din acest punct

de vedere, o salvare. Dacd se va ajunge la alegerianticipate, garan-

tez cA partidul nostru, daci va fi inscris pdnd atunci, va lua minim500.000 de voturi gi asta inseamn6 circa 6%. De ce garantez? Estetreaba mea. Sunt secretele de partid...

,

- Care esfe simbolul partidului?- Este inima rogie pe fond albastru. Sb v^5 spun de ce. Este

simbolul vielii. Este gi un scop pragmatic aici. in timpul campanieielectorale nu poli desena cheia sau trandafirii. Este greu. lnimapoate fi desenata ugor...

. "PARTIDUL VlETll SANATOASEAR PUTEA DEVENI CEL"MAI PUTERNIC

RTID DIN ROMANIA!''(OB IECTIV MAGAZIN nr. 4 6/04. I 2.9 7)

- Ce gtili despre costurile integrdrii in NATQ 9i UE?- Nu gtiu nimic. Pot si fac numai unele deduclii logice. Noi

trebuie sb c6p6tim incredere cd suntem cineva pe aceastd lume.Daci naliunea romAni se ridica ferm6, hot6rAtd 9i igi impune

89

condiliile, vd asigur cd NATO va pl6ti sd aibd baze pe teritoriulromdnesc. Eu nu am scris int6mplitor "Good bye NATO, monarnour!". Nu vd reproduc tot folclorul cAntat de Balaiul, dar viprecizez urmitoarele: grecii au avut baze NATO pe teritoriu gi aufdcut demonstralii ani in gir sa scape de eie. Grecii nu sunt un poporlipsit de pragmatism. Ag zice cA sunt mai pragmaticidecAt noi. Undeeste un grec, un evreu gi un armean, nu incape dec3t cel mult unoltean! Un romAn obignuit nu incape. De ce au dat grecii afard bazelemilitare americane? Pentru ca prima loviturA a poten(ialilor adversarivine la frontierS. De ce nu fac un experiment, sd declare neutreUcraina, Romdnia, Bulgaria gi Cxeda? Nu au nici un interes...

- Sunfe{i un partid conventiana!?- Noi nu suntern convenlionali. Nu suntem plini de morgd.

Suntem un partid neconvenlional, <Jiscutam omenegte. Avem giluptdtori neconvenlionaliin rdndul nostru. Conformismul nu ne estepropriu. Avem romAni obignuili, care stiu sa fac6 totul dar ce facem.,facem temeinic gi serios, e cam tirnpul s6 vA spun ce am f6cut euin tot acest timp, cu seria Octogonul. Am prezentat valorile lorsupreme gi apoi le-am distrus. Eu nu spun ci aceasta are un efectmagic dar are un efect. in primul rAnd cd i-am supdrat, i-amderanjat. Bubulii erau zeii din zodia Scorpionului. Bul inseamniscorpion in limba ebraicd. Doi scorpioni dominau planeta, la unmoment dat, din punct de vedere astronomic. Deci, 69tia erau zeiiimperiului ascuns: bubulii. Distrugerea zeilor 9i apoi a adversariloreste metodi de rdzboi psihologic cunoscut6 din antichitate. Astaam fdcut eu: am purtat r6zboiul ascuns, in numele zeilor gisimbolurilor romanegti, impotriva celor straine

- Ac[iunea din "Quinta sparti" este reald?- Nu. Acfiunea este o ficliune pentru a acoperi o treab6 reali"

Nu am de ce s-o mai ascund acurn. Deci, cu adevdrat, s-a gtiut gis-a aflat ce s-a discutat la Malta. Din pdcate, cand a intrat in C.C.raportul catre Ceaugescu, in care era reprodusd disculia din Malta,a incdput in mAinile unor oameni care nu gi-au dat seama ce au inmAna gi acesta a devenit public. in momentul acela, cei carelucraserb pentru a aduna informaliiie de la Malta erau in pericol. Osolulie extraordinard a apdrut in mintea lui Pavel Coruf: sa prezintacliunea Malta cu informa{iiexacte darin altd variantd. in orice caz,

"cei care au lucratin Malta nu vorfi descoperili niciodati giva rdmAnein legendd acliunea superspionilor rom6ni care au lucratin Octogon."FulgerulAlbasfru"l-am scris in doui saptimAni, de enervare, dupdprima amenin[are primit5.

- Prircipiile din Lqer prtidelorserqdsescfu sbtfr.ttul prliduluii- Am intocmit Statutul 9i Programui cu Legea partidelor pe

mas5, pentru a nu gregi cu o virgul6, deoarece am fi riscat si nu fiminregistrali. Pe masi La mine s-au aflat Constitulia, legea partidelorgi legea p-enald.

- ln ce constau fondurile partidului?' - Fondurile financiare se oblin din cotizalii benevole. Cei sdraci nupl6tesc. Cei bogali platesc mai mult. Totul merge pe ideea de economie.

- Ali format un nucleu la nivel central?-Am inceput acest partid singur. Nucleul a apirutin momentul

in care eu am crisJalizat Programul. Hotirdrea a fost sa-l lansez innumele meu, pentru cd eram.cunoscut gi-l lansam cdtre cititori, pe

o cdrare deja bititoritS. S-a pus problema cine este cunoscut 9icine va merge si infiinleze filialele: Ceilalli vor iegiin viala publicdgiiiveli cunoagte. in acest nucleu au fost atrase persoanele foarteharnice gifoarte preocupate de a infiinla partidul, din toate judelelecare au rispuns la apel. in acest nucleu este gid-na Oana Nu{i,care a pornit cu tenacitate si infiinleze aceastA filial6. Acest nucleueste format din oameni care au dorit si vadi acest partid din orgoliu.Acest partid a pornit de la un principiu sdnitos: noi tr:ebuie si deter-minim acest partid sd atragi din r6ndulnaliunii romine cei mai bunioameni, sub aspectul talentului personal gi al caracterului, sd-idetermin6m si participe la viala politicd pe care au refuzat-o p6niacum datoritd unor mizerii pe care le cunoagteli, in aga felinc6t sdformdm deputali gi senatori care s5 fie preocupali de bundstareanaliunii. Acest partid nu este un partid al orgoliilor personale. innucleul central au apdrut persoane integre gi competente. Noi desfS-gurdm activitdlifoarte serioase. Nu suntem utopici gi nu ne punem

speranle dincolo de posibilitSlile minime. Cu aparilia acestui partid

am lovit interese mari. Noi am spus clar: neintrarea in NATO gi

etatizarea bincilor. Vor fi foarte mulli care vor dori ca acest partid

sd nu existe."Viala oferi multe surprize gis-ar putea ca acest partid

sd devind, in cdliva ani, cel mai puternic partid...

91

S.C- ELECTROPUTERE P.S. S.A.CRAIOVA

Str. CALEA BUCURESTI nr. 144; tel./fax: 0511163.944CENTRALA i t++.+g+- int. t O+;' SO+

S.C. Electroputere P.S. S.A. Craiova livreazdpiese de schimb pentru produsele executate peplatforrna Electroputere:

de inalta 9i medie tensiune;

electrice gi Diesel;

9i piese turnate 9i forjate;

echipamentelor din profil Electroputere;

Interuiu luat,tn exclusivitate tpe ntru rev ista " O B I ECTM AG AZI N',in 3 ianuarie 1998,acasd la scriitorul Pavel Corut.

"ADEVARATn reRoRrgn DrN DEcEMBRIE '89AU FOST FSJ.I-lg-TlI!"

(OB IECTIV MAGAZIN nr. 3 12 2. 0 I. 9 B )

- Cine a provocat diversiunea de la M.Ap.N.,In care aufost ucigi uslagii?

,

- Eu am rnai multe informalii, Nu sunt verificate, dar vi le spunin ordinea in care le gtiu. incepuse diversiunea anti-Securitate, iarMarile Puteri nu credeau cd Securitatea trage. in primul rAnd,americanii. Pe data de 24 decembrie 1989, trebuiau sd vina la MareleStat Major, ?n Drumul Taberei, ambasadorul american gi amba-sadorul sovietic, si se intdlneasci cu conducerea FSN. Era nevoiede cadavre de seeurigti, ca sa se demonstreze cd Securitatea atac6Arrnata. Atunci, au fost chernate efectivele USLA - de cdtre g-r'al

Militaru, care fusese numit in mod ilegal conducdtorulArmatei, inlocul g-ral Guge -, pentru cooperare Tmpotriva teroriqtilor. in DrumulTaberei era o mare concentrare de fo(d armatd, dar nici un singurterorist... nu era. Au tras milioane de cartuge 9i... nu e nici un terorist!Coi. Trosca a fost coleg cu mine, a fost contrainformativ, specialitateainginer chimist. l-au chemat la colaborare, insd ei nu au venit cumtrebuiau si fie. Au plecat numai 3 ABI-uri, dinire care unul a r6masin pani gi doud au ajuns p6ni in DrumulTaberei. inaintea mo(ii, separe c6 fiecare avem cAte o revelalie. Col. Trosca a lasat sta[iadeschisi qi a transmis tot timpul ce a vdrzut pe drum. E totul inregis-trat. inregistrarea afost prezentatd in revista '\"[inerama" de ziaristulloan ltu. Din acea inregistrare, rezultd clar cd, in Drumul Taberei,Marele Stat Major era atacat de o subunitate a Armatei romAneconfuzionati prin diversiune. O subunitate de la Buziu trageaimpotriva Marelui Stat Major gi Marele Stat Major trdgea ?mpotrivalor. Acea subunitate era formata din 2 TAB-uri, 2 plutoane delnfanterie... Sunt descrise in comunicarea lui Trosca. Asta inseamnic5, neavind securigti cu care si se batd, au trimis unitSlile Armateisd se batd intre ele, fapt care s-a petrecut in mai multe locuri din

lara. Le-au trimis diversionigtii.. "

- La Marele Stat Majar, cine le-a trimis?- Nu ag putea si spun, pentru cd eu nu am fdcut verificbri in

Armata. Eu am oblinut informalii din afara Armatei. linAnd cont casunt ofi{er in rezervd gi cd am lucrat in contrainformalii nu am vrutsd fiu acuzat de un interes deosebit pentru informalii secrete. Amlucrat ca orice ziarist. Vreau si vi spun c6, datoriti acesteidiversiuni,

95

uslagii au fost adugi pAni in fala porlii Marelui Stat Major, dupdcare au fost declarali terorigti gi au tras cu tancul in ei! Faptul estecunoscut de mine de la ofilerii care au coborAt din clidire gi auvdzut dezastrul. in loc si se procedeze cum se procedeazd pefront, adicd si se strdngi cadavrele, le-au l6sat la dispozilia publi-cului, sd vadd cAt de cruzi sunt "secungtii-teroriEti", c6, uite, auindriznit sa atace pAnd giArrnata. Eu le-am replicat atunci ofilerilorde lnformalii: mdi, oameni buni, trebuie sdt inlelegeli clar cd terorigtiinu atacd cu TAB-ul gi nu vin pe la punctul de control al unitd{ii!Aveau cum sd intre foarte bine peste gard. Nu veneau in uniformS.Ei au venit pentru colaborare. Deci; aceasti diversiune a fost pus5la cale de citre fesenigtii-terorigti. Adevdralii terorigti ai lui decembrie89 au fost fesenigtii! Nimeni nu mi poate convinge cd fesenigtii nuau fost terorigti, pentru ci ei au instigat la omor deosebit de grav, audeterminat populalia si se inspiirnAnte qi si puni rnAna pe arme,au dat populaliei arme, au chemat-o in locurile de micel, la TVR giradio, unde nu erau atacali de cdtre nimeni gi unde erau forfe armatepentru aperare gi au murit o groazi de civiii nevinovali. in concluzie,cei care trebuie acuza\i de teroare, pentru decembrie 89, suntconduc6torii FSN. To!i, fdrd exceplie, incepAnd cu diversionigtiicare au fost pregdtilidinainte...

'u Nrr TERORtgTt-DTvERStON lgTtAU FOST PREGATITI IN UNGARIA''

(OBIECTIV MAGAZIN nr.4 /2 9. 0 1. 98)

& - Se spune cd, in 26 decembrie 1989, in Romdnia a venit odelegalie maghiard formatd din primul ministru, ministrulApdrdrii, ministrul de lnterne gi ministrul Transporturilor.

-Avenit. Eu l-am intrebat pe lon lliescu intr-o carte...s - Dincflte,gtiuan,auawtonvorbiricubnlliscugiPeteRoman.

- Da. Eu am caseta filmatd de Alexandru Stark. El a filmatint6lnirea. Eu l-am intrebat pe lon lliescu: domnule, ce discutji putea[isd aveli cu ministrul de lnterne, cu ministrulApArdrii gi cu ministrulTransporturilar din Ungaria, cdnd, din toate ldrile ne ajutau ministrulSanata[ii, Tineretului, Sporturilor, orice altceva in afard de armat6?Noud ne trebuia armata? Guge refuzase Armata Rogie...

d - Nu existd caseta? lVu se gfi'e ce s-a discutat?- Nu se gtie ce s-a discutat! Avem numai caseta intAlnirii.

intAlnirea, imnriligarile de rigoare, dar mai mult... dupi ugile inchise,g6

ce s-a discutat, ne vor spune Petre Roman gi cu lon lliescu. Ne vorspune dacd vorfi intrebali, ceea ce, deocamdatA, mi indoiesc, dinurmdtorul motiv: [ara este condusi acuma de o altd grupare deconducere, care are gregelile eifoarte grave, in specialfali de pro-prietatea intregului pofor. Poate cd aceasti atitudine a fost preluatide la predecesori. Nu au schimbat cu nimic linia.'Cu alte cuvinte,sunt influenlati de aceleagi centre de for[5, din exterior... Faptul cdungurii au participat la revolulia romdnd, nu este o noutate, a fostprobat in nenum6rate documente, a fost prdbat inclusiv prin'prinderea unor lerorigti pregitili in centre de pregdtire maghiare,insi s-a lSsat ticerea. Vd dau un caz concret: ziarul "Adevdrul" apublicat, in vara anului 1995, o gtire. $tefan ChirilS, terorist participiantla revolulia din 1989, a fost prins in oragul Motru, in timp ce trdgeacu pistolul in nigte comeseni. Abdut, a scos pistolul gi a tras. Afostprins, a fost anchetat, a spus ci a fost pregititin Ungaria 9i a trecutpeste frontierd sd participe la revolulie. A[i mai auzit urmarea?(articolul respectiv a fost scris de subsemnatul - n.E.D.)

-Nu. r- Pii, va rog frumos sd merge[i la Motru gisd verificalicine gi

ce a fdcut acolo.,. Poftim o altA gtire: atagatul militar din Ungaria in1989, col. Toderici lon, a raportat clar:in doui tabere paramilitaresunt pregdtili fugari din Rom6nia, maghiari 9i romAni, poate maicolorali un pic. Sunt pregbtili pentru acliuni de diversiune. Ce s-aintdmplat cu aceastd informalie? Ce au ficut cei care au fost pregdtiliin acele tabere? A recunoscut Chirili $tefan cdhd a fost prins. Dece nu s-a ficut public6 la televizor? Uita[i-vd, am prins un terorist!Aparticipat, fiind trimis de statul ungar. be ce nu s-a fdcut vdlvi?Pentru cd echipa condus6 de lon lliescu a trebuit sA acopere urmelediversiuniigi sA spund ci a fost o revolutie curati. Nu a fost curatd!Revolulia romAni a avut o laturd curati, cu oamenii care s-au ridicatimpotriva dictaturii, gi a avut gi o laturi murdarS: interventia striinS.Pentru a fi mai clar, va rog sd lecturalidoud documente:

a) "fn tJnglarig, sunt de retinut aplicaliile batatioanelorde cercetare-diversiune din organica corpurilor de armate careau executat pregdtire specificd ducerii acliunilor de tuptd inspafe/e trupelar inamice, respectiv Corputui 7 gi 3 Armatdf ntre 1 6-1 8 " 1 2. 1 989, aa{iuni finalizate cu exeautarea u n u i m argincheiat in raioaneie situate ta 15-20 km cie frontiera Rom6t-niei. Aceleagi unitaS aw executat, in lunile martie-iunie, prin

9'7

rotatie, o pregetire speciab la baza de instruire-in terenmuntos de la Rezi (12 km nord de Keszthely)u.

Sinteza informativd 4 3 62/ I 999, M.Ap.N./M. St. M./D.l.b) Bucuregti, 19.12.1989, ora 14.40G-ral Eftimescu, prim locliitoralgefului Marelui Stat Major

gi gef al Directiei Operalii, primegte, de la comandanlulArmatei a 4-a, informalia:

"Vd transmit declara[ia pregedintelui interimar alUngariei, Mathias Sriros, fdtcutit la manifestdrite de ta Buda-pesfa: < Cu suftetul im pdeat, pute m aj uta ardete n ii caredorescautonomia. Autoritdlile maghiaie spijind caArdealul sd devindregiune autonomd.

c) "tJngaia aqlioneazd... in scopul destabitizdtii situalleipolitice inteme in lara noastr6; cu pioitate in Transitvanh...co n d u ce re a u n g a rt m a i ac[i o n e azd p e ntru i nte m ali o n a I i za re a:problemei Transilvaniei... Simulkn cu provocarea unor demons-tralii ale populallei de oigine maghiard din Transilvania, tJn-garia are intenlla de a provoca incidente la granild... care sddegenereze in conflict militar...Acesf scen aiu, Ungaria il are invedere sd-l realizeze cu gtirea URSS gicu spijinilAustiei).."

Telegrama nr.0I 557/09. I I. 1989, M.Ap.N.

"tLtESCU A DESFilNTAT SECURTTATEAPENTRU A SALVAAPARATUL DE PARTID!''

, (OBIECTTV MAGAZtrN nr. Z/ I 9.0 2.98)

- C6f este real gi cdt nu esfe real in povestea cum cd gene-rllul Caraman ar fi cotahorator sau chiar ofiler KGB?

- Eu, pe Caraman, nu l-am cunoscut ca ofiler de Securitate.L-am cunoscr.lt ca ziarist. in momentul in care am

-aluns ziarist, l-am

cunoscut personal gi am discutat o singuri dati cu dansul, lati,insd, istoria lui caraman. Acum o si vi spun o mare taini a serviciilorsecrete: ?n aceste servicii secrete lucreazd maegtri, profesionigti gilichele, derbedei,. oameni care s-au strecurat acolo prin pile,,reialii,Tntdmplare. cei care nu pot sS"facd nimic ii invidiazi pe cei care facgiii b6rfesc, cautd motive de suspiciune impotriva lor. Eu personalnu gtiu dacd e adevdrat sau nu, dar, dupi pirerea mea, decontraspion; Caraman a fost un foarte bun profesionist gi a fost

98

t otronldit de acegti .indivizi care nu au fost niciodati "pe cAmpul deconfruntare informativi, sub ochii contraspionilor advergi gi au statin !ar6, in nigte birouri, au citit nigte hArtii gi au spus: gtili, a trddat!...Care este istoria: Caraman a lucrat impotriva NATO, in perioada'?izboiului rece. " Noi ficeam parte din lagirul socialist. Era spionromdn. Afost trimis acolo, a infiltrat in NATO, a ficut o relea puternicdgi a furat cdteva tone de documente secrete de la americani, directdin bunkerul lor, Pe unde a fdcut asta? Prin Franla. Dup6 ce au fosttridali de c6tre un general sovietic care a fugitin SUA, au dispirut.ln semn de omagiu, spionajul franiceza scris o carte: "Cei 13 careau speriat NATO". in aceasti fa26,1968-1970, de detensionare arelaliilor cu'Vestul, Caraman a fost retras gi trimis ca director la o,gcoald. Nu a mai lucrat operativ. Era respectat de breasld ca unmare profesionist, un'cutezitor care a adus informafiiin !ar6. Faptulci acele informalii erau date, de citre conducerea Rom6niei,Tratatului de la Vargovia gi respectiv URSS-ului nu mai poate fiimputat lui Caraman. De asta este acuzat Caraman, nu cd ar filucrat direct cu KGB-ul, ci ci informaliile furate de la NATO au ajunsin URSS. Dupd aceea, au inceput zvonuri: gtili, nu a fost chiar aga degrozav... Vd spun eu cdnd au inceput zvonurile: in momentul in careCaraman a inceput s5 aibi manifestdri anticeaugiste. Se leagi una cualta, nu? Deci, fiind tras pe linie moartS, Caraman a inceput sd aibdnigte manifestdri irnpotriva lui Nicolae Ceaugescu. in momentul acela,au inceput sd apari zvonuri: gtt! cd el, pe teitoliul Franlei, nu puteapdtrunde chiar aga de addnc, nu a fost chiar aga mare erou, I'au aiutatgi francezii. Dupd aia, au zis: gtt|4 cd trdia cu o rusoaicd, care erasolia unui

lip!?!":,:pion rus. Stai, domnule, dar spionul trdiegte cu

orice femeie ii pic6 in mAn6, numai sd ia informalii!...De ce si spunem cd rusoaica a luat informaJii gi nu Caraman

de la rusoaicd?! Adevirul nu-l gtie decAt Caraman 9i e bine sidiscutali cu dAnsul. Deci, a inceput o acliune de defdirrrare a luiCaraman in momentulin care au apirut 9i manifestiri anticeaugiste.Daci, pe teritoriulfrancez, c6nd a condus releaua iu care a spartNATO, Caraman a colaborat cu sovieticii, eu nu gtiu. Ca profesionist,eu ins6 il respect. in 1990-1991, au inceput marile acliuniimpotrivalui Caraman, actiuni politice care doreau s5-lschimbe pe Caramancu un neprofesionist. $i, aga s-a giTntimplat: l-au schimbat cu unprofesor de istorie (loan Talpeg - n.ed), un neprofesionist care'sealinia politic (Caraman nu s-a aliniat politic la FSN). Existi demnitateaasta a spionului oare spLrne: eu sunt mai puternic decilt un om politic,

99

dar il servesc"pentru cd muftimea il vrea pe e\...- Cine l-a pus in acea pozilie pe Caramatn?- Discutdm, hai, ci tot am informalii extraordinare pe care nu

le-am spus niciadatd, niminui! Vd spun eu cum a ajuns Caramanin acea pozilie. Caraman a fost trecut in rezervd pentru manifestariceaugiste in anii 80 gi, pentru ci era urmirit (nu fa;ea nimic, nucolabora cu nimeni), s:a retras la Cheia, intr-o vilS pe care o aveaacolo. Cum gi-a strdns averea gi aga maideparte, e simplu. Spioniicare au lucrat afard au fost pldtili in valutd gi au avut disponibititdlisd-gi strdngd averi, spre deosebire de contraspionii care au lucratin lard gi nici nu au avut salarii mari.

Cararyran era trecut Tn rezervd 9i nu-l mai interesa nimic, nu maidorea sd aibi relafii cu nimeni. Stdtea in munli gi nici m6car nu scria.

Dupd cum gtili, fesenigtii au acuzat Securitatea cd arfi tras inpopor, cd executd actiunide teroare. Pe acea mare dezinformare alui decembrie €9, lon lliescu a desfiinlat Securitatea pentru a acoperiunele acliuni ale unor militari care triseseri in populalie gi pentru asalva aparatul de partid. DecAt s5 se verse r6zbunarea asupraaparatului de partid, au zis: domnule, care sunt cei mai pulini? Apa-ratul de Securilate, cu 10-15 miide oameni...Aga s-a hotirAt. Mi-aspus-o asta un deputat PD. Au rimas fdrd Securitate gi era un haos?n !ar6... Nu aveau informa{ii, nu aveau nirnic.

Generalul Caraman fusese chemat de lon lliescu intr-o con-juncturd interesantb. Pe data de 26 decembrie 1g89, in plini revolulieorganizatd gi regizatS, o delegalie americani de la ClAs-a prezentatin Romdnia pentru tratative de armistiliu. Participaseri gi ei laagresiune, eu rdzboiul psihologic, cu gtiri etc.

- Tratative cu cine?- Cu Securitatea. Ordinul lui lon lliescu a fost si discute cu

generalul Vlad. Nu. Nu au vrut cu generalul Vlad. Generalul Vladtrebuia sd ajungd la inchisoarelAfost geful unitalii care i-a arestat peMazilu, Rdceanu gi pe alli simpatizanfi de ai lor. Rdceanu fusesetriddtor in favoarea americanilor, Afost condamnat, dupd care l-auscos ilegal din inchisoare gi l-au trimis in SUA. Acfiune de forldamer:icanb impotriva legii romdnel,Atunci, au zis: cu cine discuta[i?Americanii au cerut: discutdm cu generalul Caraman. it gtim cap rofe s i o n i st, n e-a f u rat cdtev a to n e d e d oc u m e nte. IJ n d e -i C a ra m a n ?"fn mun{".Au trimis TAB:urile dupi el gi l-au adus de la Cheia. L-aun0mit geful SlE, sd trateze cu americanii. Cum au decurs tratativele,e bine sd discutati cu Caraman...

100

- Dvs. ce gtili? a- Eu vi spunce gtiu de la dAnsui, cAteva idei. Americanii erau

frimAntali de unde eficienla ingrozitoare a SecuritSlii romdne,

_cornparativ cu nurndrulfoante redus de persoane. Nu au aflat r5s--punsul.

Care este sis{emulde organizare gifunclionare al Securitdlii

- rorhane? Nu au aflat rispunsul; Caraman e un spion bdtrdn, uns cutoate alifiile. Propaganda anti-Securitate era fdcutd de americani, ca 'rdzbunare pentru faptu.l cd inclusiv un diplornat american era spionromdn. Fusese descoperit, cu ocazia devastdrii CC-ului, documentuldin care rezulta c5 scrisoarea celorgase, mSsluiti de Brucan, fuseseconceput6 de CIA gi cb Securitateaoblinuse informafii de la agentuldinAmbasada SUA. Erau nervogi, normal. 56 penetreziin ambasada rior, sd recrutezidiplomali, sd le vinziagenlii!... Erau nervogi, supiraligi au zis: distrugem Securitatea romdnSlin orice caz, ei au acceptatsd fie Caraman gef, dar sA nu mai fie contraspionii care hlcraseldirnpotriva lor.Asta acceptaseri arnericanii. O parte dintre contraspioniicare lucraseri in sectorul american au trecut in rezerv6. Asta a fost oac[iune de for[5 necinstiti din partea lor.

{ - Daci [-au acceptat, de ce l-au lovit dupi aceea? r* Nu l-au trSsnit dgtia, l-au tr6snit oamenii lui lliescu, filosovieticii. De

ce e suspectd pentru mine chestia? Deci, americaniiilgtiau ca adversargi au zis: /asd sd fie dsta, cd e bun. E crescut in Ves{ gf'e meseie.

. :Ceaurmat?- 12 ianuarie 1990. O mare Ce revolu[ionariin Piala Victoriei I

cer scoaterea PCR in afara legii. lon lliescu promite de pe tancscoaterea partiduluiin afara legii, e disperat 9i se retr,age impreundcu staff-u| s6u: g-ral Caraman, g-ral Militaru, Gelu VoicanVoiculescu,Petre Roman, Montanu 9i allii. lliescu intreabi ce e de f6cut. Militaruspune: bdgdm tunurile gi degajdm pra{a. lliescu nu este de acord.Caraman le-a spus: vedeli ce alifdcut prin desfiin{area Securitdlii?Mullimile nu se sfdpdnesc decdt cu informalii gi cu agen{i. Securitateaasta avea ca scop principal...

"AM O MEMORTE INFR|CO$ATOARE !"' (OBIECTIV MAGAZIN nr.t7/30.04.98)

- Universul fiecdrui om esfe mai mare sau mai mic. Cumesfe univers ul in care s-a ndscuf Pavel Coru!?

- Universul in care m-am ndscut este un sat din nordul Mol-dovei, satul GlSv,Snegtii Vechi din comuna Andregeni, judelul lagi,

101

un sat cu ma! pulin de 100 de case, cu o gcoald in care invSlaucopii din doi ani deodatd, pentru ci exista o singuri clasi. Acelunivers avea ceva deosebit: o bibliotecA, creatd prin donalii alesdtenilor, care alj pus bani, mAnd de la mAnA gi au cumpdrat c5rli.

Curn vd explicali c6 intr-un sat aflat la 0O Oe krn de oragul lagi,fdrS cale feratd, fird gosea astfaltatb sau pietruit6,'fdri luminielectricS, oarnenii citeau? De unde dorin[a de a citi? De la invdlitor.inainte, in acel sat fuseserd 7 clase. inv6!6torii au fdcut tot ce auputut ei pentru a determina sbtenii sd cunoascd. Existau [irani careolecau s6-givdndd produsele la lagigicare aduceau in traisti c64i.in bund parte, personalitatea mea este produsul cdrfilor. La vArstade 8 ani, am citit primul roman. in copildrie, am ascultat povegtifrumoase spuse de cei care citiseri

Prin culturS, oameniiigidezvolti nu numai mlntea, cigisufletul.Oamenii erau mult rnai buni, mult mai concilianli, mult maiinlelepli.

Oameniiaceia au invdtat. Eu m-am format la acea scoalS. LavArsta de B ani am citit "Toate pdnzele susl"Aldoilea rotdn era unroman cam nepotrivit vdrstei mele de atunci: "Cronicd de familie".Asta am gdsit. in biblioteca gcolii se gdseau cdr[i 9i ci(i. Preocu-parea mea aproape obsesivd pentru Jules Verne de acolo vine. Euam citit cirlile luiin copilirie, in primii doi ani de qcoal6, Noi, dincAr{ile copildriei, am invdlat si fim buni, frumogi sufltegte. Copiiinogtri nu au asemenea c6rli. imi pare r5u c6 m-am specializat inscris cdr[i pentru adulli, pentru cd trebuie si scriu, gi poate anulacesta o voi face, gi c6nli penti"u rnodelarea sufletelor copiilor...

- Sd.ne intoarcern Ia satul natal...- $i acum, la 49 de ani, universul natal este pentru mine satul

insorit, plin-de lun'rind, in care sArdcia trecea neobservatd. De cdteori sunt in momente grele, inchid ochii gi imi aduc aminte, de satulacela luminat, cu ciregiiinflorili, cu Jijea curgdnd frumos gi leneg lavale, cu deal''l ps care rn:am n6scut. M-am ndscut intr-o casiasezati pe un Ceal, o casd rornAneasc6 tipicS, acoperiti cu gindrilS,

cr.r fala la soare. Mi-o aduc aminte gi acum, fdrd si uit un singurdetaliu: Este casa descris6 Tn cdrfile mele, incepAnd cu "BaladaLupului Alb'.Aflatin pragul mo(ii, erouN principal, Varain, igiaduceaminte momentul nagterii, intr-o cdsu!5 cu pdm&nt pe jos, cuacoperig de gindril6 gi cu m6inile Geei rnAngdindu-|. Acea zoni esteo'zoni sdracS, dar oamenii sunt foarte bogali sufletegte.

: Care sunt prirnele amintiri ale copilului Pavel Cgru!?- O sd vd uimeasc5. Nu UllO".U aveam un an gijurn6tate

sau doi gi am amintiri! Cineva spunea cd am o memorie infricog6-toare! Primele amintiri, sub 2 ani:in grddina noastrd se aflau cartugede mitralierS. Tat6l meu a scos capsa unui cartug gia sfirAmat-o cutoporul. Explozia aceea o am in memorie. Am in memorie s6rbi-torile satului. Suntfrumuselea din sufletele noastre. in copiliria meanu a fost o zi urdtd. DacA ploua, era frumos pentru ci md jucam ?n

ploaie. Dacd ningea sau era ger, era frumos. Cum didea primivara,mergeam la gcoald descul!, in pantaloni scurfi gi cu o cdmdguti.Aveam o traistd dintr-o bucati de macat, in care puneam c6(ile gi

caietele. Eram un elev bun. Eram iscoditor, doream si gtiu tot, darmai pulin si scriu frumos. Nu am scris niciodati frumoS. C6nd ammers in clasa I gtiam sd citesc Ai pentru mine era plictisitor sd stauin clasd, insi aveam de ?nvitat si scriu. Nu imi pldcea si scriu,pentru ci trebuia si am r6bdare, ori eu sunt un tip foarte nerib-ddtor, foarte activ, energic...

Am triit perioada aceea de frimdntdri gi tulburdri in lumeasatului. Eram copil cind s-a ficut colectivizarea. in acea perioadiera sirdcie, represiune dar eu nu gtiu, pentru cd eram copil. Eu nuam participat la represiunea din perioada 1944 - 1964... Cdnd amdevenit contraspion al RomAniei am urmdrit contrainformativ pe fogtiiofileri de securitate care au fdcut treaba asta. in perioada aceeaconducerea de stat nu prea era romdneascd...

- fn afard de citit, ce alte pagiuni mai aveali?- Satulmeu este un gantierarheologic. Unuldin cele maivechidln

Moldova. $antierul aparline culturii Cucuteni. Mi-am asculit creioanelecu cremene. Am vdzut rnulte vestigii ale trecutului, care md fascinau.

Tatilmeu, un mare povestitor gipasionatde istorie, imispuneamulte. S-au descoperit acolo morminte ale strbmo$ilor geto - daci,vechi de 4500 - 5000 de ani, Aceastd pasiune pentru trecut, pentruistorie, pentru cunoagterea realitdliidin care venim, a fost, gi este gi

se va p6stra in persoana mea.O alt6 pasiune mare, care zic eu ci va goca persoanele care

nu gtiu firea mea, a fost pentru a gtide unde venim gi unde plecdm.in noplile de var6, dormeam afard, pe prispd sau pur gi simplu penigte loale intinse pe iarb6, cu ochii la stele. Aveam 4 ani gi la noiincasd stitea preotulin gazdil. L-am intrebat: "Cine a fdcut Pitmdntul?""Dumnezeu'l mi-a rdspuns. "$r sfe/e/e , cine le-a fd6tt?" "DLtmnezeu". -

"Dar pe Dumnezeu, cine I-a fdcut, pdrinte?" Preotul, in loc s6-mirdspund6 cd Dumnezeu este etern, necreat, infinit, imposibil deimaginat de mintea omeneascS, a inchis gura, a privit la pirinli ciudat

103

gi a plecat. Eu am rimas neldmurit. Aveam 4 ani gitrebuia sd aflucine l-a fdcut pe Dumnezeu!Am aflat: Dumnezeu este infinit, necreat,etern, imposibilde imaginat. Preotulacela, ca gialli preoli, profelaun zeu pdmAntean, creat de imaginalia omului primitiV, care doreasd aibd un intermediarintre lnfinit 9i persoana sa..j

"PR|MA MAgtNA AM VAZUT-O LA 5 ANt:uN GAZ cu

'ARE o',oj,:;,:ffk!^ii1tlii';;,,

- Cdnd ali pdrds,it satul natal?- La vArsta de 10 ani, am plecat la periferiile oragului lagi.

Dupi 1960, represiunea a scdzut, rugiis-au retras giatuncitata ahotdrdt ci poate si iasd la orag. Vreau sd vd spun cd prima magindpe care am vizut-o eia un GAZ sovietic care a venit sd-l arestezepe tata. Aveam 5 iini. Au venit intrro zi de toamnS. Tata tdia lemnein fala casei. Erau doi indivizi, Tmbrdcaliin haine db piele lungi. Nui-au dat voie si intre in casd. L-au adus in fala ugii gi a ?ntins mAnasi-idea mama haina. Tata i-a spus mameifoarte simplu: "Aigrijdde copii" gi a plecat...

Vd dali seama ci un copil care la vdrsta de 5 ani a inregistratacelgoc nu putea niciodatd sd aclioneze ca cei care i-au arestattatal!,Nu puteam sd fiu un represiv. Tata s-a intors. Nu a putut fi condamnatpentru nimic. Din documente, rezulta cd tata a fost decoratcu'Virtuteaaeronauticd de rdzboi" cu spade, clasa "Crucea de Aur". Documenteleerau in arhivS. Cdutau decoralia gi brevetul semnat de fostul rege Mihai.Tata a spus ci s"au pierdut. Adevirul era altul. intr-o cutie de alamiascurisese decoralia gi brevetul 9i le zidise in hornul casei. CAndaveam eu 8 ani, tata a avut un accident groaznic de magini gi credeacd moare.Atunci, a dat afard pe mama gisurorile mele gi mi-a spus.Am scos-o de acolo ulterior, cdnd ne-am mutat.

Dupd 1 960, se mai lini.stised treburile gi tata a plecat din sat la fabricade cherestea Ciurea, de la periferia lagului, unde s-a angajat ca muncitor.

- Deci, ali ajuns in lagi...- Da. Am stat ?n colonia de muncitori gi am invS[at acolo trei

ani: clasele 5, 6 gi 7. Am invSlat foarte bine. $coala era fntr-o baracdde scAnduri. Aveam doi profesori care veneau din lagi gi ne predautoate materiile" Jineli minte, arn invSlat atAta limbi romAni de la unprofesor care era de origine maghiarS, incdt la examen la LiceulNalionalam luat nota 10la limba romdnd!...

t04

- Cum ali ajuns la Liceul Nalional?- Am dat examen la Liceul Nalional, contrar pirerii pdrinlilor

rnei, care ziceau sd merg la un liceu mai modebt, de periferie. Eramfoarte bun la matematicS. Eu am o g6ndire de ansamblu. Rezolvamfoarte repede problemele. Le priveam de sus in jos gi vedeam undeera buba. Aga fac 9i acum. Am reugit la Liceul Nalional cu mediemare. in liceu, am inceput sd scriu versurigi prozd. Ne pliceau parodiile

gi ne distram. Aveam 14 - 15 eini, eram copii. Citeam foarte mult, inspecial cdrfi de cilStorii, explordri, cercetbri, inventicS. Astea mi-audezvoltat o Jantezie foarte bogatd. Eu cunogteam lumea din c6(ilecitite gi mai pulin din cdlitorii, pentru c6 eram copil sirac. De lavArsta de 15 ani, mi-am ficut vacanla in fabric6. Lucram intr-unsectorin care puteau lucra gi copii: ficeam lizi de fructe. Lucram osdptimdnd ziua (12 ore), o siptdmAni noaptea (12 ore).

- A urmat Liceul Militar, nu?- Da. Visul meu era si mi fac ofiler de marin6. De la Liceul

Nalional'am plecat in Liceul Militar in momentul in care au venitcomisii, si selecteze elevi pentru liceele militare. Au luat pe cei maibuni la invS!6turi. M-au bdgat in examen medical gi am reugit.GAndul meu a fost si fac liceul militar gi apoi sA merg la gcoala deofileri de marin6 gi mi s-a indeplinit gdqdul.

- Nu aliavut probleme?- Nu. in 1964, tata a plecat la comisariat gi a spus ci a fost

subofiler in armata veche. Le-a zis: spunVli clar, cd acest copil,dacd intrd in Armatd, o sd-l dali afard la un moment daf. l-au spuscA nu e nici problemd, ci s-a schimbat situalia la '180 de grade.

-Cum a fosf viala in liceul militar?-Am reugitfir6 probleme, printre primii,la LiceulMilitar "$tefan

cel Mare" din CAmpulung Moldovenesc. Nu eram cel mai bun, pentru

ci eu aveam pasiunile mele: literatura, istoria gi cunoa.sterea, ingeneral. Si gtiu, sd aflu explicalia fiecdrui fenomen. Aveam gi eusimpatii gi antipatii in rAndul profesorilor. Am invilat psihologie dinpasiune pentru profesoard gi dupi aceea psihologia a devenit opasiune in care s-au acumulat atdtea informalii, incAt am scris 7cdrfi de psihologie. Studiez gi acum. in liceul militar, aveam condiliifoarte bune de invSldtu16. Condilii de chiul nu prea erau, pentru cistiteam inchigi. Televizor nu aveam. O datd pe sdptimdni iegeamin orag sd plimbdm o fat5. in rest, invS!am...

- Nicio escapadd?- Ba da, de,ce sd mint? Mai fugeam, aveam cdte o mAndr6,

105

Crescusem deja, eram flScdiag. Maifugeam cu un prieten, care erachiar din orag, Titi Schianu, acum e ofiler inginer, si mai duceamfete la cofetirie.

Totugi, in liceul militar am consolidat bazele cunoagterii. Luamcir[ile cu raftul 9i le citeam. Atunciam fdcut cunogtinli cu poezia luiMinulescu, care nu se invd{a in gcoali. Ajunsesern sd invd[ Tn fiecarezi o poezie. To{icolegii gtiau: asta era pasiunea lui Pavel Coru{. imiplScea poezia foarte mult. Atunci nu se invdla Blaga, Minulescu giGoga. Acegti poeli romAni i-am invilat pe ascuns.

"tN 1968, RUSil CARAU TRUPE tN BULGAR|A,PENTRU INVAZIA ROMANTEI''

. (OBIECTIVMAGAZINnT.Ig/14.05.98)

, - Ce ali fdcut dupd terminarea liceuluimilitar?-Arn dat examen de admitere la $coala Superioard de Ofileri

MarinS, am reugit fdrd probleme gi am inceput sd-mi implinesc visulvielii mele, si devin ofiler de marini. in 1967, in luna august, m-amprezentat la gcoalS. Am stat o lun6 pe uscat, dupi care am fostmutali pe bricul "Mircea". Un an am invilat gcoald pe bricul "Mircea".Acolo venedu profesorii cu galupa. invd[am multd carte 9i foartemulti marinirie. Acolo am invdlat sd fim curajogi gi rezistenli. Dinpromolia mea, sunt pulini ofileride marinS. Cam jumdtate au rbmas.Ceilalli suntem in nigte meserii care au solicitat cunoqtinle, curaj,stipdnire de sine, culturi mare.

e - Ce amintiri deosebite pdstra(i de atunci?- Cel mai frumos moment a fost ziua in care ne-am prezentat

la Constanla. Vd dali seama ci eu nu vAzusem niciodatd marea, cieram un copil care vara nu ficea vacanle, ci muncea in fabricd. Amvdzut pentru prima dati marea gimi-a pldcut, dupd care m-am prezentatla gcoali gine-.;u irnbrdcatin marinari. Uniforma nOimald de servicu erade soldat, de niatroz. Ali vizut, in carlile mele apare, din cdnd in c6nd,matrozul Cernescu. Afost o zifrumoasd. Am avut multe zile frumoase...

7 - Ce condiliiaveali?- Erau condi{iifoarte bune de invdlat gi de fdcut culturd. Contrar

pdrerii unor pseudointelectuali, ?n anumite sectoare aleArrnateisef6cea foarte multd cultur6. Pentru cd tinerii nu pot pardsi cazarma,trebuie si invele gi si citeascd. Ce puteam si facem? Jocul decdrti era interzis $i nu ne prea interesa, nu era practicat de noi.Citeam foarte mult, unul de la altul. in mare, ce s6 faci? Citeam. Aga

106

se face ce am invSlat foarte multe lucruri care mi-au fost utile ulterioL- Ce amintire ave[i despre momentul1968?- in 1968, am triit un moment inillator, ca om gi ca militar

rom6n. Era in noaptea de 1912A august, predasem uniformele deserviciu la magazie, aveam numai uniformele de orag. Terminasemanul I gi ne preg6team sd plec6m in vacanla. Fusesem in practicdla Mangalia gi, a doua zi dimineali plecam acasi. Unii plecaserddeja. Atunci, am auzit pentru prima dati alarmi de luptd. Rugiipitrunseserd in Cehosolvacia. intruc6t RomAnia nu acceptase sdparticipe la aceastd acliune josnicA, era in pericol de fie atacatd lardndul ei. Ni s-a dat alarmd de lupti gi ni s-a distribuit munilie. Aveampistoale - mitralieri vechi, din timpul rdzboiului, PPS-uri se numeau.Erau nigte pistoale - mitralier6 foarte simple, cu un disc in careincdpeau Bl de cartuge. Ne-am inarmat gi am sdpat imediattrangeein jurul gcolii. Am iegit cdntdnd, inarmali prin orag, ca sd ridicimstarea de spirit a populaliei. Am vizut oameni pldngdnd, auzind cecdntam noi, cAntece p'e care ag vrea si le mai aud cAntAndu-se.imi dau 9i acuma lacrimile, cdnd mi gAndesc la ele. S-a ereatinclusiv in rdndul civililor, o stare de spirii belicoasd. S-a dat atarmide luptd in intreaga flotd 9i au iegit navele la limita apelor teritoriale.Flota sovieticd fdcuse joncliunea cu flota bulgari. Se cirau trupe inBulgaria pentru invazia RomAniei. Atunci am fostinconjurali, sd fiminvadali gi noi. intreaga populalie a spus: luptdm pentru cd e vorbade Romdnia. Atunci, in 3 zile au fostinarmali2 mitioane de romdni.S-a scos armamentul din depozite, s-au constituit gdrzi patriotice,g6rzi de tineret, garzi de intreprindere. Pe 23 august 1968, inB.ucuregti au defilat ore in 9ir gizi patriotice inarmate. Era tot arma-mentul posibilacolo. Pe rugiiiagtepta rizboiulintregului popor. Deasta se tem marile imperii: de un popor care vrea sa-gi apere inde-pendenla fiinlei nalionale. De aia nu au invadat RomAnia...

- Care a fost atunci reaclia diplomalilor striini aflali laBucuregti?

- Ulterior, am ajuns ofiler la relalii externe gi am aflat reacliaatagalilor militari striini. in 1968, la parad6, s-au prezentat toli ataga-

lii militari strdini, sa vadi ce reaclie are Rom6nia. Au defilat trupele,dupi care au inceput sd defileze muncitoriiinarmali. Dup6 3 ore,atagatul militar american s-a intors cdtre ofilerul de relalii externede atunci, cpt.rg.. I Pdduraru, gia spus: "Felicitdri, aliscdpat!"

Sovieticii nu s-au temut de Armatd, cd era pu[ini. S-au temutde poporulinarmat! Eu sunt un om_cinstit. Nu-mi plac cei care inilial

107

au fost de partea rugilor, nici cei care au trecut acum de parteaamericanilor. in 1968, a fost un moment inilldtor de unitate naliona15,in care toli romAniiau spus: nu ne ddm bdtuli!

. "UN OM LOVIT iI.I PMU PERSONALDEVINE UN LUPTATON TERIBIL I''

(OB IECTIV MAGAZIN nr. 2 0/2 1. 0 5. 9 I )

o - Sd reludm firul povegtiivielii dvs.. CAnd ali devenitofiler?- in.1970, am terminat $coala de Ofileri Marin6 qi, in 197J,

am fost repartizat la Mangalia, sta[iune turistici. Am fost repartizatla o nav6 vdnitoare de submarine, unde eram ofiler cu navigalia.Eram bine apreciat gi imi plicea ce fdceam. Meseria mea era

'meserie, viala era via!6.e - Vorbili-midespre prima iubire.

. - Eu sunt un tip delicat. Cred cd dragostea este un sentiment,atdt de sacru, atdt de intim, incdt nu trebuie niciodatd prezentat. inc6(ile mele, apare cdte un personajfeminin, cAte o dragoste ratatd,cdte o durere ascunsi.

De ce sd mint? in tinerele am avut gi eu o ilbire. Dragosteaincepe in adolescenld. Mi-a pldcut o femeie, nu are rost sd-i spunnumele. E femeie miritati, cu copii, e medic. Am iubit-o gi m-a iubit.Nu ne-am putut cisitori. Diferenla de stare socialS. Eu eram un hoinarde marinar, ea doctorild gi atunci ea s-a cSsdtorit cu altcineva. Gdsiliundeva prefigurat6 aceastd poveste in povestea lui Varain, care s-adus sb-i ducd flori iubitei sale care se mdrita. in 'Qurnfa sparfd'l gdsi[io asemenea poveste, in care marinarul Varain trdiegte drama faptuluici iubirea lui s-a miritat."$itotugi, are puterea de a se purta civilzat,de a se duce si-i ducd flori qi s-o intrebei "de ce'?

incolo, iubirile au fost ca valurile mirii: au venit, m-au inecat, amiegit din ele. A',r avut o via{d personalS destul de dureroasS, careexplici pasiun*a rnea pentru inaltele idealuriale Rom6niei. Oameniicare nu au realiziri in viala personalS, afectivS, aproape firiexceplie, igi unesc sentimentele cu idealuri foarte inalte, care numai pot fi atinse. Pierzdnd dragostea, cauti altceva: devotamentulfald de lari, fa!6 de nigte idealuri, pasiunea pentru rezolvarea marilorprobleme ale naliunii sau omenirii. Din ci(ile mele se vede clar,pentru cei care gtiu s6 vadd, ci am avut o via!6 sentimentalinenorociti. Prima solie m-a pirisit pentru un doctor, a doua soliemi-a murit. Eu nu doresc nici la dugmanii mei si treaci prin ase-

108

menea chinuri sentimentale prin care am trecut eu. Am avut pu-terea sd-mi canalizezsentimentele rdnite cStre idealuri maiinalte 9iaga se face ci am depSgit adoralia pentru o femeie, ajungAnd sdiubesc gi si ador inalte valori ale planetei noastre.

- lJn om lovitin plan personal devine un luptdtor de nea'tins, nu?

- Aceasta este pdrerea mea. Nu trebuie si fie neapirat ade-vdrat6. Era una din regulile muncii de spionaj. ln momentul in careili trebuie un luptdtor de exceplie, cauti un om lovit de viatd sau deoameni 9i din elva iegi cel mai cutezdtor luptdtor. Aceasta o gdsiliincirfile mele, ca regul6. Acum, nu gtiu cdt m-a lovit viala gicdt m-aulovit oamenii...

- CAnd v-ali intdlnit cu Securitatea?- Primul gi ultimul meu contact cu Securitatea a fost cdnd l-au

arestat pe tata, in igO+. Nu mi-a spus niciodatd tata ce a discutatacolo; dec6t ac0m, la bitrAnele. A avut un maior anchetator, deorigine evreu. L-a anchetat, continuu, si spuni ce a ficutpe frontulantisovietic gi de ce a luptat impotriva poporuluifrate sovietic. Tataa rdspuns aga: "Fu sunt de meserie agricultor". Nu era mici micarmilitar de rneserie. "S-a declarat rdzboi de cdtre Hitler gi Stalin. Eu,

mititar romdn, am fost chemat la oaste gi mi-am fdcut datoria'intrebali-i pe cei care au pornit rdzboiul de ce l'au pornit. Pe mine,degeaba md intrebalil" l-au dat d.rumul, nu au avut ce s6-i facd. inreplicd, tata mi-a povestit ceva. Era grav rdnit gi ajunsese in pragulmorlii. Suferea de tifos gi avea mugchii de la picioruldrept micelSrilide o rafali de mitralierS. A ajuns prizonier in lagdrul de la Oman.Mergeau tdrAndu-se prizonierii la munci pe cAmp 9i o rusoaicdbdtrAnd stdtea la marginea drumului gi le didea pldcinte cuporumbele. Era un gest de omenire. Dovadd ci rizboaiele nu le-aufdcut popoarele, ciintotdeauna personalititi deviante de la legeavielii. Acum inlelegeli obsesia mea pentru viati sindtoasS, Poves-tirile tatdlui meu nu sunt in alb gi negru. Vb dati seama ci a fostpdnd la Stalingrad...

- Spuneali cd tatdl dvs. a fost decorat cu o importantd a

decoralie...- Trebuie sd vd spun ce s-a intAmplat cu brevetul 9i decoralia,

pentru ci nu ?mi este rugine de ce am fdcut. l-am spus tatei gi a fostde acord cu mine. Am pdstrat ascunse brevetul gi decoralia pAni in1964. Dupd declaralia din aprilie 1964, tata s-a prezentat la

comisariat cu brevetul gi decoralia. l-au spus si le pistreze acas6;c5 nu e interzis gi ci relaliile dintre RomAnia gi URSS sunt altelb'

109

Am pistrat brevetul gi decoralia. in momentulin care am crezut cAam sd mor gi eu, i le-am dat fiicei mele. in 1990, cdnd fostul rege s-aamestecatin lupta pentru putere, eu am rupt brevetulgi l-am aruncatla gunoi, impreund cU decoralia, giam scris un articol, in "Naliunea",foarte dur. Noi nu am avut monarhie nalionalA, ci monarhie strdindgi'nu ne intereseazd. Mihai de Hohenz6llern se face vinovat detr5darea conducitoruIui statuIui de atunci, maregalul lonAntonescu,gia militadlor romAniaflafisub arme, care au fost lua[i pe nepreg6titede comunicat gi au cdzut prizonieriin URSS. Actul de la 23 august1944 nu a fost glorios. O si zicl cA au infrAnat Germania nazistS.Da, dar am ridicat in loc URSS-ul, care a declangat rdzboiul rece!Au doborAt un monstru gi au ridicat altul? Comunismul nu aveaganse de pdtrundere in Romdnia. Marile Puteri, care ne-au vAndutimperiului sovietic, sunt vinovate fali de soarta poporului rom6n gi

ar trebui sd plSteascA pentru aceasta! Nu si ne apucdm noi sd neluptdm intre noi. Noi ne-am ndscutin anumite condilii istorice pentrucare nu suntem vinovali, gi asta inseamnd un apel al meu catrerom6ni si depSgeasci sloganurile gi instigarile la violen!5 gi dezbindripe criteriul ce a fost in perioada socialisti gi sA puni umirul latreab6, sd construiasci o noud societate in care Marile Puteri sdnu-gi poatd bSga_nasul gi nicidegetui...

,,CAND AM CITIT PRIIVIA OARA (BAZELEMUNCII DE SEGURITATED, M-AM SPERIAT !"

(O B IECTIV MAGAZIN nr. 2 I /2 8. A 5. I 8)

- Haidetisd revenirn la'71, Mangalia...- Ca orice tdn5r ofifer, m-am distrat, mi-am trdit viala aga cum

trdiese ofilenii de rnar,in6. Acum inlelegeli de ce nu beau nici un felde aicool, Arn b&ut c&t am fost ofiter de marin6. Anr b6ut iot cetrebuia $6 b#rii intreaga via{6! De aceea, nu beau nici nracar obere..^,Au fo*i nventuri frumoase, povegti de dragoste, dar numaipoveqti. O eiragoste aCevdratS o ir"iiiegti in adoiescenld gi o rnaitrdiegti odat& c&r'rd te maturizezi. Restul, este o perioadi in caretrSiegtio poveste de dragoste, maitraiegti una siasa nrai departe.loJeserniliflcative pentru formarea rnea ca om.

- Gurm a{i ay'uns Ia Oonfradmfarma{ii?-V-am spus cA singurul rneu contact cu $ecuritatea era cel

din copii&rie, in care tatdl meu fusese arestat. Ce spuneli dvs. dacaun orn crescurt fntr-un asemenea spirit este contactat dintr-o dat6

l1t,}

de contrainformalii? in octombrie 1972, eram ofiler de marind peun vAndtor-de submarine, ofiler de navigalie. Eram la un gpri! cucomandantul 9i colegii gi vine un ordin scurt: /ocote nentul Corul seprezint1t la Contrainformalii. Comandantul era cdpitan locotenent.S-a uitat la mine TnspdimAntat: "Coru! ce aifdcut? Documentelesecrete?" "Sunt in reguld". "Cehoaice, nem{oaice, relalii cu strdi-nii?"1Nu, domnule, lipovence de-ale noastre, de aici, din Mangalia!""Ce-ai fdcut?" "Nu am fdcut nimic, dar posibilsd se f schimbatorientarea in rela[iile cu URSS-ul gi inseamnd cd voi avea nigtenecazuri". Cam aga gdndeam eu.

La pupa navei agtepta o Volgd neag16. Era magina serviciuluide contrainforma[ii al Marinei.

- C6!i ani aveali?- Aveam 23 de ani. Eram ofiler de marind de doi ani. M-am

urcat in maginb gi am inceput si gdndesc. Eu nu discutasem pro-bleme secrete cu Cl-gtii niciodatd. Singura variantd care imiveneain minte era faptul cd in politica externd a Rom6niei s-au produsschimbiri gi ci md vor da afard pentru cd tatdl rneu a fost erou pefrontul antisovietic.

Eram hotdrdt sd le spun cd tata a luptat pentru RomAnia, cd afost erou gi ci s6 md dea afar6. Fdcusem gi plZrnul unde si mi duc:la marina comercialS sau la pescadoare. Eram navigator gi eraucdutate asemenea meserii. M-am dus foarte hotirAt gi bblos, sispun ci eu nu-mi reneg tatdl. M-am prezentat foarte b6!os, maiales cd "aveam ta bord" un mic carcalete, cd noi beam carcalete(spirt amestecat cu sirop de cirege sau vigine gi cu api). Am intratin biroul acela. Doi civil(stdteau la o mas6. M-am blocat. Eram inuniformi. Cum si mi prezint? Am spus: "Sunt locotenentul Corul,m-am prezentat la ordin".

Era un civil cu pirul sur, ou ochelari negri. S-a uitat la rnine 9ia spus: "E simpatic, it ludml" Asta era colonelul Jaga lon, gefulServiciului de contrainformalii al Marinei militare, un foarte bunprofesionist, de la care arn inv6lat foarte multi meserie.

Aldturi, se afla geful de cadre al Direcliei de contrainfromaliimilitare, colonelul Nicolae. Ce se intAmplase: m-au verificat peascuns gi au aflat tot despre mine" Eram bun navigator gi aveaunevoie de Cl-gti profesionigti. in aceastS conjuncturi , au zis: "Pedsta il luarn!" Comandantul marinei a zis'. "Nu, pe dsta nu-l dau, vddau atlii!"in momentul acela, a aparut ambiJia dintre contrainformaliigi marind. Au inceput disculiile.

M-au luat la intrebdri pe teme diferite. Eu rdspundeam. Nu

lll

inlelegem ce vor de la mine. Doream sd vadi cam cum gAndesc.Dupd care, mi-a spus direct colonelulJaga: '"Tovardge locotenent,dvs. ce pdrere ave{ dacd alitrece in primele rdnduri gi, in loc sd vdpregdtili pentru rdzboi, ali participa la rdzboi?" "Cum adicd?" "Pdi,gtil!, spionii gi contraspionii nu au nici o clipd de pace. Tot timpulluptd impotriva spionilor gi contraspionilor advergi. Noi ne ocupdmcu contraspionajul. Existd aftiicare se ocupd cu secretele Romdnieigi alte valori". Deci, liber-gi nesilit de nirneni, am acceptat si lucrezin contrainformatiile mil itare, respectiv in serviciu I de contrainformaliial Marinei Militar:e. Nu voi nega nicodat6 ci am ficut-o absolutdezintersat, cd nu am ficut-o fo(at, cum sunt unii acum care zic:gtili, eu m-am fdcut membru de partid, cd trebuia sd-mi hrdnesccopiii, cd nu gtiu ce. Agtia sunt nigte jaVre, nigte jigodii!Adevdratulom a avut posibilitatea si refuze giin socialism...

G - ln urma unei hotdrdri personale, ali devenit gi membrude partid...

- Nu m-a fo(at nimeni si mi fac membru de partid. Eu,m-amdus singur gi i-am 'rugat, in 1968, cAnd PCR-ul a refuzatsd intre ?n

Cehoslovacia. M-am dus singur gi i-am rugat sd mi primeascd inpartid gi am fost primit abia in 1969. Nu m-a for[at nimeni sd lucrezin contrainformalii, Nu m-am dus eu si md rog, insd arn acceptat.Putealh sd refuz, cum au refuzat gi allii. Nu mi-e rugine sd spun c6am lucrat 19 aniin contrainforma[ii militare. Mi-a plScut, am muncit.

V-ali dorit sd fili,ofiler de marind. Cum a foit trecerea?- Am rimas ambarcat. Ofiterul de contrainformalii ambarcat

merge cu vapoarele. CAnd iegeam in mare, ficeam in continuarecarturi, ca orice ofiler: de marin6. Am mers gi ca -marinar. Mi s-aprecizat cE voi rim6ne in Serviciulde contrainformalii al Marinei. ilidai seama ci am citit foarte mult6 literaturi de spionaj qiTntelesesemci undeva se duce o lupti ascuns6.

" Pentru mine a fost urmbtorul pas. Devenisem luptAtor, mdpregiieam pentru apdrarea RomAnieicu mijloace militare. Dacd seducea o luptd, eu sA nu particip la ea? Am acceptat firi relineri. Nugtiam inc5 despre ce era vorba, in momentul in care mi s-a pus inmiln6 "Bazele munciide securitate", o carte in care erau descriseprincipiile muncii de securitate, m-am speriat. Agteptam si vin laBucuregti, si fac cursul de iniliere in munca de contrainformatiimilitare giin timpul Asta nu puteam s5 lucrez. CAnd am inceput sicitesc cartea, m-am speriat. Jin minte ci am cilit cazul Pencofski,cazul unui spion rus care a tridat la vestici. Dupi aia, cazul unui

112

spion evreu prins de cdtre sirieni gi spinzurat. Cdnd am vizut eucum se duce lupta, m-am speriat. Lumea privegte foarte ugor muncade securitate. Eu nu pot s5-iinleleg pe cei care-gi dau pdrerea f6rdsi fi triit, fird sd gtie despre ce este vorba. Munca de securitateeste o muncd foarte grea. Fiecare stat are organe de securitatecare apdrd anumite interese.

. "iN 1989, KBG-ULAR Fr VRUTsA NE vADA SPANzURATI PE ToTt !"

(OB I ECT\ I/ MAG AZI N n r. 2 2 /04. 06.98)

- Cum ali privit prima misiune?- Eu m-am speriat efectiv de ce trebuia si fac, Tnsi mi-am zis

b6rbdtegte: miti, de vreme ce fac a[ii, pot gl eu sd fac. Principiutesfe cd tot ce a fdcut o minte gi o mdnd de om trebuie sd invdlgi eusd fac. Altfel, omenirea nu ar progresa. Am venit la Bucuregti, amficut cursurile de contrainformalii militare, m-am c6sdtorit cu primasolie 9i m-am intors la Mangalia, unde am fost repartizat, ca ofilerde Cl la o unitate de jagoare. Am avut noroc. inc6 din primele zilede munc6, am oblinut informa[ii interesante.

- Care erau condiliile de lucru? t- Anul 1972,in RomAnia, insemna turigti foarte mul[i. Unde

sunt turigti foarte mulli sunt gi spioni. Nu e nici un secret c6 gi noiavem spioni giii trimitem in alte lAri, si culeagd informalii. Am oblinutrezultate foarte bune. E drept c5 m-a prins pasiunea meseriei 9ialergam toati ziua, adunam informa$ii gi le verificam. Am gasit infor-ma[iifoarte interesante. Nu le-am scris niciodati, au r6mas secreteqi, conform legii, nu le voidezvilui. in orice caz, interesante...

- in mod sigur, existd gi cazuri care pot fi mediatizate. e

Puteli oferi un exemplu concret?- Am gdsit un spion striin, fost ofiler SS, care venise in

RomAnia, in loculin care fdcuse serviciul. $tia romAna la perfeclie,luptase in Dobrogea. Cduta bazele de submarine romAnegti. Atenlie,am gisit gi informalii false! Atunci, am invdlat cd nu intodeauna ocomportare suspecti inseamni o comportare vinovatd. De exemplu,am gdsit un striin care avea o comportare foa(e suspectS. StStea lao gazdd particulard gi a interzis gazdei si fie in curte cAnd intri el. inloc si aduc6, gtiu eu ce secrete, aducea gi el 'paragute". Era mai invdrstd gi nu dorea si fie vdzut sau fotografiatin companii din astea...

Probabil cd fusese indocrinat in RFG ci Securitatea il foto-

113

gtaflaze giapoiil compromite. Nu aveam noitimp de aga ceval Noiluptam defensiv. Selectam din marea masd de turigti, pe cei careerau suspecfi de spionaj.o - in afard de acesfe activitdli, cu ce vd mai ocupali?

- in afard de asta, noi mai fdceam ceva: pe atunci nu existaPolilia Militari. lnfracliunile sivArgite in Armati noi le depistam infor-mativ, deoarece aveam dreptul legal de a ne documenta gi a luamdsuri. lnformam organele de partid, pentru ci era perioada deglorie a PCR-ului, care subordonase gi Securitatea, Scopulera nobil:apirarea demnitSlii militarului aflat in fala abuzurilor unor cadre. Pebaza aceasta, am fost noi urAli .si s-a declangat acliunea impotrivacontrainformaliilor din ArmatS. Pe cine urmdream? Pe oameniiseriogi? NulAm intAlnitin cariera mea cadre militare care pretindeaufoloase necuvenite de la soldali. Toate acestea [e-am documentat.Ciutam sd creem o stare de spirit mai buni in Armatd gi sd intdrimonoarea gidemnitatea cadrului militar. Pentru asta, am fost noi hulili.Am fost hulilide citre ho!i, infractori, indisciplinali, cei care au fostpedepsili pebaza informdrilorfdcute de noi.

Asemenea infractori imbrdcali in uniformi.erau rugineaArmatei. Asemenea oameni erau cei care au hulit contrainformaliilemilitare, care a fost o unitate absolut necesar6. La fel este giacum.in orice armatd din lume existi contrainformalii militare...

decembrie '89, Armata vd considera securigti iar Securitateavi co n s idera mi litari !,.

- Mare mea dilemil Dacd didea lovitura de stat Securitatea,md considerau de laArmatd gi tot mi rddeaulAdat-oArmata, ne-auconsiderat de la Securitate gi ne-au ras...

Nu putem privi lucrurile in general. Eu m-am bucurat desimpatie. Pentru mine au luptat mullisd fiu reintegratinArmatS. Dece? Mi respectau ca om, gtiau ci mi-am fdcut o meserie legald,;prevdzutd de legile !6rii gi de regulamentele militare. Cu mine nuaveau nimic. Atenlie, in Contrainformalii militare nu au fost numai oamenicorecli, au fost 9i oameni incorecli, care s-au pretat gi ei la ciubucuri, lafolosirea autoritA[iifuncliei pentru a obline foloase materiale.

in momentulTn care erau depistali de citre organul nostru decontrainfromaliierau indepSrta[i, insi urmele rdmdneau. Deci, noidacd am fost ur6!i pentru abuzurile unuia sau altuia este o gregealS.Fiecare om iSspunde pentru el. RAspunderea este personalA, potrivitlegii. in lara noastrS, insi, s-a purtat raspunderea colectivi. S-a

tt4

aplicat ri$punderea Secr.rritdtii cu toatg Directiile, pentru nigte faptepe care le-au insinuat, atentie, adversarii din serviciile secrete coto-nogite serios de Securitatea romdnil ln primul rdnd, KGB-ul gi

MAVO maghiar. Aceste doui servicii au fost at6t de inriite Tmpotrivaromdnilor, inc6t.ar fi vrut bi ne vadd spdnzurali pe toti! Pe Sgtia i-am cotonogit zdravin... Noi am prins cam de toate.

- Revenim Ia perceplie? c- Perceplia dinspre Armati depindea de fiecare Cl-st Tn parte.

Perceptia dinspre Securitate era o oarecare teamd. Atentie,Contrainformaliile militare supravegheau informativ Armata,Securitatea gi Mililia. Orice infracfiune sivdrgiti era raportaticonducerii de partid, urmati de pedepse disciplinare 9i, atentie, la

mililieni gi secuiigti, de arestare gi condamnare.ln Armati, din cauzaCl-gtilor eu nu tin minte si fi fost condamnati decAt triditorii pur gi

simplu, cum a fost $erb! lon $erb a fost trid6tor, a tridat la sovieticisecrete militare, a fost arestat, documentat de contrainformatiilemilitare gi predat frumos la Justitie, unde a fost condamnat vreo 7ani de inchisoare,..

La Securitate gi Mililie, pentru abuzuriin functie au fost oamenicare au fost dali afari din serviciu $i au fost chiar gi condamnali.Cine supraveghea 9i depista aceste infracliuni? Contrainformaliilemilitare. Deci, exista o teami, pentru ci gtiau cu ce ne ocupim...

- Puteli oferi exemple?- Eu nu am lucrat in sectorul 6sta, dar le-am aflat in cadrul

dezbaterilor colective. Au existat ofileri de securitate din PCTF-uricare luau miti de la infractorii de'frontierS. Au fost arestali gi

condamnati. Nu am v6zut nici unuliegind si spuni cd a fost dizident.Concluzia este ci pedepsele au fost corecte. Au fost depistati deContrainformatiile militare, care au sesizat Procuratura militard, care,potrivit legii, a derulat urmirirea penal6, a constatat.existentainfracliunii gi i-a trimis in instanli pe vinovali.

.,ATASATUL MILITAR DE LA BELGRAD,-ERA IruSANCINAT... SA.L READUCA E

PE BELODEDICI iN NOTUANIA !''(OBtECTI| MAGAZIN nr.23/ I 1.06.98)

- Au existat abuzuri?- in orice lari existi erori judiciare, Posibil ca in perioada

socialist6, de dupi 1964, s6 fi fost gi abuzuri, dar foarte puline. ln115

rest, legea. Daci incilcai legea .... in relafiile cu un cetilean romdn,pedepsit era ofiterul! Dacd iegea o micd discufie, fdrd si fie incit-catd legea, tot ofilerul era pedepsit...

- Puteli prezenta un caz?-Aveam un coleg care lucra in sectorul antiterorist, S-a primit o

semnalare cd nigte cet6leni arabi s-au cazatin mod ilegal gi suspectla o anumiti locuinld, omul dla a ficut investigatiiin vecini, cum faceligi dvs., ziarigtii. in vecini, a nimerit peste o cunogtinli de-a luiPostelnicu, care a pus mAna pe telefon gi l-a sunat. L-au zburat afard!De ce?Asupdrat-o pe cetdleanca romAncS, iaraceasta era prietenalui Postelnicu... Dacd eu mergeam la un blocsdfaco micd investiga[ie,contactam pe cel care detinea cartea de imobil. Daci cetdleanul nu,dorea sd-midea cartea de imobil eu nu puteam sii pretind nimic!Era r6ca intre Mililie gi Securitate... $i atunci, ce ficeam? Plecamfrumos la seclia de Militie, cdutam sectoristul, veneam cu el, luamcartea de imobil gifdceam identificirile. Altfel nu se putea...

- Nu era absurd, intr-un sisfem ce trebuia sd fie extremde operativ?

- Era absurd! Pierdeam timpul. Trebuia si oblinem informaliaprin intermediul ofiterului de la Mililie...

, - Sepunq acutn, problema dosarelorde Securitate. Careeste pdrerea dvs.?

- Foarte frumos. Si le publice pe toate, dar in ordinea asta:dosarele de pagapoarte ficute pentru ceicare plecau in striindtate,si vedem cine au fost privilegiatii socialismului gi cine circula instrdindtate pe valuta statuluiromdn. Cea maiimportantd categoriea privilegiatilor au fost cei care s-au plimbat prin toatb lumea pevaluta statului romdn gi, in 1989, s-au dat disidenti ca sd rimdnd inconducere, acum in democralie.

Deci, acestor disidenli, care au pretentia si ne judece pe noimoral gi s-au adunat in tot soiul de aliante gi partide, si li se stu-dieze dosarele de pagapoarte gi sd vedem ce scrie in acel dosar:lirile prin care au plecat, cu ce bani, de unde au luat baniietc." Eu vi propun aga: si se publice dosarele, incepind cu celede pagapoarte, integral, si se vadd pe ce bazd de referinle plecauunii, ci aveau referinle de la tovarigii din CPEx gi CC, gi e vorba delideriai unn: partide acum la guvernare, din dgtia care se dau foartedemocrati!...

Mai propun sd se publice dosarele de urmirire informativdasupra cetdlenilor romAni, sd se vadi pe cine a urmdrit Securitatea.

116

Vd spun eu pe cine: atagalii militari gi alli diplomali spioni, pluslegdturile lor suspecte, Sd zicem cd atagatul militar avea 10-15prieteni romdni. Din 5gtia, nu putea si-i urmdreasci pe toli, cd nuerau fo(e..ii urmireau pe iia care erau suspecli, care delineauinformalii. De unde erau?

- Nu poli trdda decflt dacd ai ce! b

- Erau din inalta conducere de partid gi de stat, din funcliifoarte mari, de unde au ficut gAt sd rimAnd 9i in noua conducere,s-au organizat imediat in FSN gi au zis: "$tili, Securitatea ne-aurmdrit!" Dar de ce v-a urm6rit? De ce nu l-a urmirit pe Gheorghetractoristul?

Cine avea secrete era automat verificat, inclusiv noi. Deci,timp de 19 ani, eu am verificat persoane care desfigurau activitSlimilitare sau informative, dar am fost gi eu verificat tot timpul...

- $i cei care vd verificau pe dvs.? I- Erau gi ei verificali, la rAndul lor! Exista o piramidd a

posibilitililor"de verificare. Nu exista posibilitatea de a scdpa. Existauverificiri recipr"oce, in aga fel incdt si se pdstreze legalitatea,demnitatea de ofiler gi relalia.corectd cu cetdleanul.

- Cu ce se ocupa sectia militaro.juridicd a CC-ului, ,condusd de generalul lon Coman?

- Eu gtiu numai cAteva activitili. Verifica organele de securitatela legalitate: s6 nu urmiregti membri PCR, sd nu urrniregti cetS-

lean nevinovat. Veneau gi ne controlau si nu incdlcim legea, siverificdm corect cetSlenii romdni care trebuiau verificali. Verificamnivelul preg6tirii profesionale gi dac6 omul era pr:egbtit sd rezistepresiunilor contrainformative fdcute in striindtate. Dacd era nepre-gitit sau lipsit de devotament fald de patrie, nu pleca! Mie nu mi-atrddat nici unul din ofilerii trimigi afari. Asta este o mdndrie. Le-aplScut sau nu, le-a trecut of-ul. Le era teamd si nu descoperim cAau o relalie extraconjugalS. Nu aceasta era problema. Vi dau uncaz concret, nu vi spun cine: dupi 1989, o parte din dosarele dincontrainformlii au intrat ?n mdinile conducdtorilor din timpul revo-luliei 9i le-au citit. Un asemenea fericit gi-a citit dosarul, era tot unbitean, colonel, gi m-aminttlnit odati cu el pe stradd. M-a salutat gim-a intrebat ce maifac. in momentul 6la de diversiune, 1990-199i,eu nu salutam pe nirneni. Cine mi saluta, insemna ci recunoagte.Deci, m-a salutat acel domn colonel qi mi-a spus: " Domnule, mi-am citit dosarul!" I

.'Eu eram pregdtit la reaclie: "Da, gi?" Mi-a zis: "A fost foarteco.ryct, m-ali verificat foarte corect! Md intreb cum ali avut curajul

t17

sd-mi da(! drumul, sd-mi dali aviz..."Atunci au descoperit ei ci noi semnam gi rispundeam personal

daci rdminea unulin striinitate, Am r6mas buni prieteni. De ce?Fiind un om inteligent, a inleles. Scopul era sd ne asigurdm deloialitate, cd va veni inapoi. Dacd trdda, rdspundeai cu funclia gigradul.ln cele mai multe cazuri, treceaiin rezervd.

Un ofiler de Securitate modest, la locul lui, civilizat, politicos,a fost trecut in rezervi pentru ci a fugit Nadia Comineci. La oraactuald este un comerciant prosper. Avea secrete Nadia? Nu, eravorba de altceva: sd nu fie valoare nalionald. Nadia Comdneci erao valoare nalionald. Nu vi mai spun ce necazuri au fost cdnd a fugitBelodedici! Eram Cl-st la DIA gi in fiecare zi trebuia sd raportez cea mai f6cut atagatul nostru militar la Belgrad pentru a-l convinge peBelodedicisd vind inapoi!Vd dali seama ce enormitate?! Un sportiv,locotenent (cd era la Steaua, nu conteazd), a fugit. Mare lucru cd afugit Belodedicide la Steaua! M-am gi enervat.Acestea erau exagerdridin perioada dictaturii, pe care le-am simlit la fel ca orice om dinpopor. Md simleam strdin in [ara asta, in momentuldictaturii. Dupa1980, eu am inceput si mi simt striin in lara mea, m-am interiorizatfoarte mult, incdt unii.din gefi credeau, la un moment dat, ci m-am!6cinit... intre idealurile mele de Romdnie frumoasi, prosperd gi ceeace vedeam exista o mare discrepanld. M-am apucat sd citesc totfelul de chestii, sd inleleg. Atunci, am studiat psihologie, paranormdl,religii, si inleleg ce se intdmpli cu !ar,a mea.

..TRADATORUL EVREU PAcEPAA FOST RAGOLAT DE...

RUgt, GERMANT gtAMERICAN| !"(OB IECTIV MAGAZIN nr. 2 4/ I 8. 06.98)

- Revenind la gradul de locotenent gi calitatea de simpluofiler de Contrainformalii, cum a fosf evolu(ia?

- Evolufia a fost foarte frumoasS, imi plicea ceea ce fdceam,alergam foarte mult. Adevirul e cd era gi o zoni foarte interesanti.Pe litoral veneau foarte mulli striini, din care unii erau spioni. Noine ocupam de spionii militari. Daci un cititor primegte o listd cu100.000 de nume, care e spion? Dacd ii vede la fa[d, ii scrie pefrunte spio;r? Nu. Vd dali seama, sd cauli persoanele care aveaumisiuni de spionaj, diversiune sau alte asemenea misiuni care fAceauobiectul muncii noastre...

118

- Pe ce criterii ali avansatin funclie?- in primul rAnd, vreau s6 vi spun ci eu nu am fost avansat la

exceplional. Eu am fost avansat?ntodeauna la termen, cu o singurdexceplie, de la locotenent la locotenent major am fost avansat inaugust, in loc sd fiu avansatTn decembrie,?ns6, ulterior, toatd promo-

{ia mea a fost avansatd in august pentru a ne echilibra' Noitermi-nasem gcoala Tn decembrie, in mod fulgerdtor, dupi numai 3 ani 9ijumdtate, pentru a completa golurile din MarinS, deoarece erau relatii

tensionate cu URSS-ul.ln'68, '69.si '70 s-au scos propo$ii rapidepentru a echilibra necesarul de forte in Marina Militari' Anormal amfost avansatin funclie:in funcliiin care pilogii erau avansatiintr-unan, eu am fost avansat dupd 13 ani! $ef de birou era prima funclie'Am urcat toate treptele, am invSlat limba englez6, am absolvitFacultatea de Drept. Psihologia am invitat-o intr-o perioadd in careera interzisd. Deci, am invilat foarte mult.

Md durea faptul ci unii erau avansali pebazl de pile. Visulmeu era si lucrez afar6. Acolo ins6, nu plecau decAt cei care aveaurude in CC, MAN, aparatul politic. Nu s-a putut, deoarece am divorlat(act de curaj in socialisr4), am fost ju{ecat la partid iar din aceastdcauzdam rdmas gifird cas6. M-am mutatintr-o garsonieri la etajul 9

gi md intrebam, in 1989, unde sunt vilele gi salariile 6lea maridecare vorbeau propagandigtii...

- Deci, avansatin funclie dupd 13 anil... r- Dupd 1 3 ani de muncd, am fost avansat gef de birou, in 1 985.- CAnd ali aiuns in Bucuregti ?- in 1978, pentru ;;;; PaGp". in tgza, trdddtorul Pacepa '

era incollit. Fusese mirosit de cdtre Contrainformatii, ise stabiliserdlegiturisuspecte gicu americaniigicu rugii, pentru ci atuncic0ndera tAn6r ofi{er fusese ajutat de un consilier sovietic si scape deinchisoare. Degi fusese avansat pe linie politicS, ca "simpatic" al

familiei Ceauqescu, Contrainformaliile militare l-au luat la verificatgi au constatat rela{ii suspecte gic6tre rugi gi cdtre americani. Atuncil-au incollit. Cu cine siJ incolleasci? Au adus tineri ofiteri, necunos-cu!i. Pacepa avea deja gradul de generalQi conducea o Direclie a

Securitdfii, nu era el.geful SecuritSlii, cum se l6uda prin cdr{i. Deci,in 1978, in luna iunie, am fost mutat la Bucuregti. ln august, aminceput lucrul la cazulPacepa. CAnd a trddat, a simlit misurile decontrainformalii luate impotriva lui. Atridat cineva. Nu gtiu cine atrddat. Nu am avut vedere asupra intregului caz. Eram tdndrlocgtenent major, nevinovat. Nici nu gtiam prea bine ce facem, cum

119

sd trSdeze un general de Securitate? Dupi aia, am mai vizut gialliigi am scris "Fulgerul albastru". Deci, trddarea nu line cont de giaO gifunc[ie. Trddarea e legati de atagament sau de lipsd de atagament.,,

- L-a!i cunoscufpersonal pe Facepa?- Nu. Nici nu gtiam cine e. Eu urmaream nigte legaturiale lui

Pacepa. DupS ce a fugit; am incepuf noi s5 scormonim cazul. Amaflat de cdnd-trddase. Tridase din 1956 9i vd da{i seama ce greu afost depistat. in 1956, ln tirnp ce era in misiune in RFG, a fost recrutat.de citre Eermani, a fost predat la americani gi crescut cu informaliipentru a ajunge ln anturajul lui Ceaugeocu. in orice caz, este opersoana josnich gi lipsita de curaj.

- De ce au rea*$ionat Qsntrainfarmagiite aga de t&rziu?Frecedentul exista: *azwl afigerilar tlorohe! gi Qiuciwtin, cdzu(iin f 956, in RFG,

-Tradase Pacepa.,Au fost semnale mai mulie.- Serprna/ea a fosttransmr'se qide cdfre ofi$erul Siman ft?us...

' - $inron Titus a scri$; dup5 "1989, o carte. De ce nu s-au luatrnfrsuri? Fentru c6 nimeni nu e perfect. $i probabil; p6nd fn 1960 afost sprijinit cle consilierii sovietici. Pacepi a fost sprijinit de consitieriisoviet[ci, e baz concrbt. Trebuia sh fie bdgat la pugcdrie pentru dela-pidarea unor fanduri speciale. Consilierul sovietic de la unitatea sal-a ap6rat. Oin cauza asta, nimeni nu s-a maiatins de el gia crescutin funelii, dr:p6 care gi-a fi4cut el nigte acolili cu care i-a mAncat pecei care ildenun[au.

- $d recapitwlilrn: racalatde americanigi pra,te,fatde sovietici?- De unde s6 gtie sovieticii cd elfusese racoiat de americani?

"fy ,s9: $€FUL nrA Mt.A $PUS cA"..H LCIVITURA DH $TAT DATA CIJ

Ar u ro R.b:y,?,fffr[,* ^,,,

_, *, 5 0 6 e 8)

- Era agent duhlu?- Posibilsd fi fost dublu, Acum e foarle bStrdn, il cautd doamna

cu caasa.Probabil cd nici nu maitrdiegte. Ceea ce spun Sgtia acumcd spune Pacepa sunt povegti, invenfii ale serviciului secretamerican. Pacepa a fugit la vdrsta cie aproape 60 de ani, in urmdcu 20 de ani. La B0 de ani, cine se mai ocupd de spionaj, cd iiatdrni hainele pe el? lnvenliile astea care aparin presi sdnt prostiipentru a incerca atitudinea romdnilor fali de trdditori. Atitudinea

t20

romanilorfali de trdd6toritrebuie sA fie intransigenti Tn continuare.Nu acceptim in !ard'nici un trdddtor, indiferent unde a trddat! PAndnu scdpim de toti trdditorii gi pAnd nu ne respectdm eroii, nu vomfi o naliune fericitd. Deci, a tridat Pacepa in 1978 gi am lucrat la

acest caz. Nu am putut si fiu transferat la unitatea specialS care s-ainfiinlat atunci. $ti!i c6 atunci a cilzut 920, unitilile de informaliiexterne. Nu am putut sd fiu transferat pentru cd am divorfat. Amdivor[at din motive temeinice gi am rimas singurr. Am primit ogarsonier6 intr-un bloc muncitoresc, in cadierul Timpui Noi,la etajul 9,

in care am avut, de imprumut, un recamier, un dulap 9i o masi. Eu

m-am simlit foarte fericit.Ca sd revin, din cazul Pacepa am cunoscut destul de multe 9i

am 9i scris destul de multe in anumit6 ziare.

; g:,[:,:{ ;:'fl t "^r

y t p*??,,

":g u rmitoarea : in 1 e56

era ofiler de informalii al SecuritSlii. Lucra in subordinea unolconsilieri sovietici. Afost trimid in misiune acoperitd la Koln, in RFG,la reprezentanla comerciali. Al doilea coleg al siu, era un ofiter deinformalii din DlA, Simon Bela Titus, evreu maghiar. S-au mdncatintre ei acolo. Simon Bela Titus l-a denunlat cd a tridat Tn favoareaamericanilor, de la care primea nigte cadouri, insd din lari a fostprotejat. in momentul in care au fost trimigi doi ofileri acoperiliinzoni, Ciuciulin gi Horobet, au fost arestati, Tradarea era mai multdecAt evident6! Vedefi, sursele pe care gi le-au ficut consilieriisovietici in Securitate gi ArmatS, au avut putere pdni prin 1964.

Eu am cunoscut mai multe cazuri. PAnd in 1968, s-a judecatSecuritatea KonninternistS, cu dezvdluiri publice. Securitatea dinperioada Kominternistd a fost formati din persoane alogene. NiciPacepa nu era romdn, era evreu ceh. Grtinberg-Nicolskiera evreurus. To(ionarii perioadei 1944-1964 gi trdddtorii trebuie ciutaJi 'inceea ce a bigat securitatea sovietici pe teritoriul romAnesc Ai inceea ce au racolat alte puteri.

- Revenind la Pacepa, nq s-a fdcut prea multd galdgie? o

- Fdrerea mea este cd s-a fdcut prea mult timbildu in cazulPacepa, semn cd Ceaugescu nu a inleles cd atunci cAnd te tr6-deazd cineva trebuie s5 nu-l mai bagi in seam6. Afugit, dar atenlie,dovada lagititii, gi a lui gi a americanilor: in primul an nu a scrisnlmic. Abia cAnd a tridat Gorbaciov socialismul, a lnceput sA aparici "Orizonturi rogii" gi "Mogtenirea Kremlinului". PAnd atunci nu ascris nimic Dupd ce a sdrutat mdinile gialtceva sotilor Ceaugescu,

t21

i:a insultat in scris. De ce nu i-a insultat cAnd era aici, dacd erabiibat romAn, demn, serios? De ce nu le-a spus lor: eu nu sunt deacord cu poititica voastrd?

Asta ar fi insemnat intr-adevSr o atitudine corectd, nu faptulcd a tridat la ameriqani 9i s-a dus acolo. Acolo a t6cut din gurd. Din1978 gi p6ni Tn 1985, nu a apirut nimic, nu a scris nimic,

.Deci, ce a ficut? Afost un lag gi un oportunist, care s-a bigatpe sub pielea lui Ceaugescu; sd triiascd mai bine. Nu a avutniciodatd convingeri. A avut gi o familie destrdmatS, nu s-a impScatprea bine cu solia, Afost o gregealS a lui Ceaugescu cd i-a dat atdtde mare importanfd. Nu trebuia si piardi timpulcu elginu trebuiasi-i pdstreze fiica.

' - Cdnil Eifn ce context a pdrdsit lara Dana Pacepa?- A stat in RomAnia p6ni in 1989. Avea interdiclie de a pleca

din !ard. i-a dat drumul, culmea, g-ral Militaru, c6nd a ajuns ministrualApdr6rii.-De ce? Azis: e timput sd-i reabilitdm pe toli cei care aufost urmdri{ de Eecuritate. S-a opus g-ral. Caraman, care a spus:sta{i un rnoment, trddatorii rdmdn trddatori!Militaru gtia de ce vrea

" s6"i reabiliteze pe to!i: gi pe cei care au trddat la sovidtici gi pe ceicare au trddat la americani. Era gi el unul din cei urmirili pentrurelalii suspecte cu serviciul sovietic...

6 - Cum s-au creat noile structuri de informalii dupd 1989?- rdinul l-a primit Gelu Volcan Voiculescu, impreunA cu doi

otlleri de Secur,itate care trecuseri de partea ievoluliei si care auinflintat, in acea noapte, U.M.0215.

r - De ce Gelu Voican Voiculescu?- Pentru cd ii plSceau mult serviciile. secrete gi activitatea

misterioasS.o -fiavuttangenld?

- Nu.

G - Niciodatil?- Domnule, eu am scris ?ntr-o carte despre tangenla lui cu

$ecuritatea. El se afla in relafii bune cu securistulintreprinderii incare lucra. Mai mult de atAt nu gtiu. $tiu cd l-a avansat.peofi[er,dupd 1989, l-a fdcut locliitor la U.M. O215, Gelu Voican Voiculescuficuse lnchisoare impreund cu un ofiler de Securitate care luasemit6 de la strdini, odihneascS-se in pace, ci a murit! Munteanu ?l

chema. Munteanu a fost bigatin pugc6rie de Vlad. Avrut si-l scapeFNomogtean, pentru ci era de la el ,Jin Alba, dar nu a reugit" Deci,Gelu Voican Voiculescu a stat la inchisoare cu Munteanu, a invi[atceva muncd informativd, i-a plSeut.

. t22

Oricum, rdspundea de servicile de securitate. Eu €m fdcutparte din U.M. 0215, incepdnd cu 1 aprilie 1990 gi nu mi-e rugine sdo spun. Am lucratintr-un sector care se ocupa de serviciul de spio-naj sovietic gi i-am trosnit.fdrd mild. Am fost pe teritoriul Basarabieitot anul.1990 gi am trosnit acolo tot ce am putut si trosnesc, s6-mipl6tesc paguba din decembrie 1989, pentru cd atunci in Romdniaau lucrat gi sovieticii..

; ln decembrie 1989, v-ali simlit militar sau securist?- in 1989, m-am simlit romAn. $efii unitSlii mele erau numili

dupi un criteriu-prost. Ceaugescu nu a avut incredere in romdni, aavut incredere numai in olteni. Eu.zic ci suntem romAni to{i.Ceaugescu cdpdtase aceasti boali, mai ales dupi tridarea luiPacepa: numea in funclii numai olteni, $efii DiA erau toli olteni:amir:alul Dinu $tefan - din Bobicegti-Olt, col. $arpe Paul- din Corabia-Olt, col. Paraschiv Florea - din Leleasca-Olt. Mi s-au pdrut necinstiteaceste numiri, pentru cd ofilerii numili nq erau cei mai buni. Cei maibuni erau: Florian Gdrz, Nicolae Farcag'gi allii. Erau mai buni capregitire 9i i-a9 fi v5zut mai sus. insd, sistemul era 5sta, un sistemgregit, g6ndit de o minte de om bolnav care a gregit destul. Noitrebuie si ne simlim romdnicu tolii.

- Cum gi cdnd ali ajuns sd'pdcdtuili" fald de regimulCeau-sescu?

- ln 1985, inainte de revelion, intr-o disculie cu mai mulli ofileride informalii gi contrainformalii,.eu am spus: "Domnule, Ceaugescutrebuie schimbat, pentru cd a luaf:o razna, nu mai gdndegterorndneEte". Din 1986, eu am fost urmdrit informativ pAni in 1989, '

pentru manifestdriimpotriva conducerii de partid gide stat,- @um ali reaclionat? ';

- Eu am cerut trecerea in rezervd, cdnd am vdzut cd sunturmdrit. Nu aulavut curaj sd md treacd in rezerv6. De ce? Nu suntfor[e suficiente pentru a urmdri un om liber, un civil.

- Au preferat sd vd lind in serviciu activ... 6

- Exact! Md !ineau gi mA supraveghbau la milimetru gi, atenlie,md gantajau. Mi terorizau, pur gi simplu! Mi controlau in fiecarelun5. De reguli, controlul de fond trebuia sd vind o datd la c6liva

-+ :ani..ln fiecare lund md controlau. Md terorizau. De dimineala p6nbseara, mi puneau sd muncesc. Md supravegheau ca pe terorigti,"cu filaj pe fa!i, inclusiv cu luptdtori de la USLA. Ci mi urmdreau peminq, nu era nimic, dar biata mea sofie era nevinovatS. Ea n-a zisnimic. Credeau cd noiconspirSm. in orice caz, eram urmdril

t23

e - Ati fi putut conspira? Aveali posibilitatea?- Nu. Pii, atunci lucram in reialii externe. Eram gi ofifer de

contrainformalii gide relalii externe. Puteam sd mi intAlnesc cu oricediplomatgis6-ispun: "Domnule, gata,fugta voi". Nu, eu eram romdn.Eu am zis ce-am gAndit. Nu am conspirat cu nimeni, niciodatd. AmgAndit ceea ce au ghndit majoritatea rom6nilor. Vedeam cdli bani secheltuiau aiurea, cu publicatul cdrfilor. $i DlAi-a publicat ci(iin strdi-ndtate lui Ceaugescu. Eu am scdpat doi ofiteii DIA care trebuiau sdfie bigali la inchisoare pentru cd nu se justifica o sumi de bani pecare o cheltuiseri la o editurd din Grecia, si seoatd nigte cdrii:inlimba greaci. Veniserd dgtia de la contraspionajul civit si-i nagb inpugcirie gi am spus: "Stal!, mtdi oameni buni, banii agtia au fostcheltuili pentru publicarea operelof'.Am scris gi referat. Mi-am asu-mat rispunderea. Arn semnat acolo gi l-am dat gefilor mei, care ausemnat giei. Acei doi ofileri au prim_it ordinul ista, sd publice operele'

,in strdinitate. Da, inclusivArmata a publical "opere inestimabile"in. tot felul de limbi gi, binenleles, ci aceste opere nu erau cumpirategi le pldteau cu bani din lari gi,le desfAceau gratuit, daci dor6acineva'si le citeasc5. Ceea ce mi indoiesc...

" Deci, eu gtiam cd sunt urm6rit. Vedeam c6 e revolulie in jur, .

Eu care eram anticeaugist, nu gtiam ce si zic. $tiam cb ceihei gefiai unitdtii fuseserd nurniti de Ceaugescu.

e -Cum v-ali purtatin acel context?- M-a chemat amiralul Dinu, geful DlA, gi mi-a zis: "Tov. Corul,

eu vd cunosc pe dumneavcibstrd de cdnd erali elev la gcoala deofileride marind. De partea cuisunteli?" in aceasti situalie, dvs. ceati fi replicat? M-am enervat gi am spus: "Tov. amiral, nu a$a sepune problema! Am inleles cd de-ci parie e Armata, deto pafteSecuritatea, Eu am aplicat legea romAnd. Acdtzut Ltn guvern, se varidica qlt guvern qivoi aplica in continuare legea rom6nd". Asta amspus-o eu, un amir6t de cdpitan de rapgul lll, amiralului careconducea DlA, ?n prezenta colonelului'$arpe Paul, loctiitorul sdu,devenit ulteriorgeneral, reprezentant la NATO, actual civil, pensionar.Normal ci q rimas uimit. M-a luat sA mergem la Stinculescu, sAmi ia Stinculescu la prelucrat, sunt la Armati sau la Securitate?Eu nu acceptam ideea cd Armata gi Securitatea s6 se batd. Eu amaplicat legea romdn6. Securitatea nu s-a ocupat cu cotonogeala;cu bAta. Aaplicat legea. Exist6 lege dup6 care s-a lucrat.

. Stdnculescu nu ne-a primit.ln biroulluideja era bAntUiali"mare;veneau generali, plecau generali. Nu gtiau cum s-o coteasci.Asta

t24

se intampla in ziua de 22 decembrie, dupi amiaza, pe la ora 1700-

1800. Eu m-am intors frumos in biroul meu, mi-am adunatsubordonalii gi le-am spus: "Nol am aplicat legea romdnd". Eraudeja zvonuri cd vin rugii, cd vom fi cu rugii, ci lovitura de stat estecu ajutor sovietic. Atenlie, asta mi-a spus-o amiralul Dinu in birou:"Tov. Corul, e loviturd de sfaf datd cu ajutor sovietic."

M-am dus gi le-am spus subordonalilor: 'Bdieli, se pare cdlovitura de stat e datd cu ajutor sovietic." CAnd l-am vdzut lateleviziune pe Nicolae Militaru, le-am spus: "Bdieli, am rupt-o infericire, cd dsta este urmdrit pentru relaliicu GRU " (spionajul militarsovietic). Culmea, tolisubordonalii meierau oltenisau munteni. Miimpicam foarte bine cu ei. ii acopeream cdnd ficeau c6te oboroboald, cd fSceau. Ei lineau foarte mult la mine gi, cind eravorba de munc6, munceau. Eu nu am sentimentulapartenenlei lazonanatal6, cisentimentul apartenenlei la intreaga Romdnie. Deci,in momentul acelEi-am adunat gi le-am spus: "Mdi bdieli, dacd vinrugii, spuneli cA nu gtili nimic. $eful a ordonat, voi ali executat." Dece? Noi suntem mai mulli. DecAt s6 cadi to!i, mai bine rdspund eu.Mi-am luat rdspunderea.

DacA gi g-ral Vlad arfi,fdcut la fel, scipa Securitatea. De aceea,eu nu am un respect deosebit pentru Vlad. il respect ca profesionist,dar atunci nu a luat atitudine bun6. Trebuia si spuni la

-fV: "Rdspundeu pentru Securitate!" Aga trebuia fdcut.

Unul dintre subordonali mi-a apus: "$efu', vin rugii! Ludmdocumentele sovietice gi le ditm foc in WC, ta iuleald!" Deci, dincam o treime din documentele care le aveam noi, rezultd cA noi amcotonogit serviciul de spionaj sovietic fdri mili. Eu le-am spus: "Sfafiun moment, vaivreli sd ne impugte romAnii pentru cd am distrusdocumente secrete? Mai bine sd ne impugte rugii cd i-am lucrat!Dacd intrd rugii, dacd iivedem aici, in curte, ddm foc Ia toate docu-mentele gi iegtm cu mAinile sus.".

Nu s-a int6mplat nimic din toate astea, din contr6. Armata acerut sd predim armamentul, Cine nu a avut armament, nu a tras.Noi nu am iegit din unitate.1ati cum au fost disculpali Cl-gtii fdrdvrerea lor, de citre o prostie pozitivi, fdcuti de g-ral Stdnculescu,..

125

"iN 1990, LE.AM FAcur pAnul cRET'LA KGB-l$Tl"

(OB IECTTV MAGAZIN nr. 2 7 - 2 B/09.0 7.98)

- Ce s-a intdmplat cu arhiivete?- Aga m-au intrebat 9i pe mine, in 1O ianuarie 1990, cAnd au

venit sd ia in primire arhiva: unde este arhiva gi aparatura deinregistrare? Le-am spus: 'Fralilor, nu am avut aparaturd de inre-gistrare, arhive nu avem. Noiavem numaidocumente operative."in fapt, am avut aparaturd de inregistrare, am inregiatrat ee a fostinteresant. Din cAnd in c6nd, prin c6(i, mai strecor cdte ceva, inaga fel incAt sd nu afectez statul romdn sau interesele Armateiromdne. Eu mi-am iubit unitatea 9i am apirat-o cdt am putut demult. $tiam ci serviciile secrete romAne trebuie sd renascS, si apereinteresele na[ionale.

- Ce v-a determinat sd vd duceli la UM 91215?- Pdi, pe data de 10 ianuarie 1990, DIA s-a Uesfiin[at din ordinul

g-ral Nicolae Militaru. A fost un act de profundi trddare! Nu existiarrnatd fird servicii de Contrainformalii. S-au cheltuit dupi aia surneimense pentru reinfiinlarea Direcliei de contraspionaj militar. inmomentul acela, eu mi-am dorit s5 trec in rezervh, sd md fac ziarist,cu scopul maiindelungat de a spune adevirul despre evenimenteledin decembrie 1989. Nu mi s-a aprobat gi arn fost mutat la MarinaMilitarS, de unde venisem, ca s5 iau salariu, dar si nu lucrez, sd nufac nimic. NiciArmata nu prea lucra, pentru cd era intr-o stare dehaos, deternrinatd de mdsurile feseniste trdddtoare lam pus califi-cativul trdddtoare, aga si rdmAnil), luate impotriva serviciilorsecrete, Armatei, Mililiei. Au fost mdsuri trdditoare. S-a lovit inaparatul de apdrare a intereselsr nalionale, pentru a saiva activigtiide partid, cu care se urmfrrea forrnarea unui alt partid gi s-a formatFSN-ul. Asta -, fo;t scopul: si loveasc6 in aparatul de ap6rare ai

[arii gi sd salv:ze nartidul, si meargb inainte nu stiu ce socialismcu fa!5 umand...

Am stat degeaba la Marina Miiitara, cerdnd Ed trec in rezervS.Cl-gtii.au fost judecali in parte. Fiecare afost judecat la unitatea lacare era. Din 42 de Cl-gti, numai 2 au fost respingi. Unul pentru cafusese activist de paftid giii lovise gi unui pentru ci era obraznic,era fiu de r:rilionar gi ii trata cu dispre! pe toli. Restul au rdmas inArmatd pdni c&nd, printr-un ordin abuziv, g-ral Militaru i-a trecut peto{iTn rezerv$. Ultimul ordin ai g-ral Militaru a fost sA treaci in rezervi

126

pe toti Cl-gtiide marini gigriniceri.Am trecut in rezervd gi am venit la Bucuregti. M-am inscris

frumos in Asocialia ProBasarabia Ei Bucovina, s6-mi fac datoriafald de dasarabeni, fir6 gdnd de a mai lucra vreodati Tn serviciilesecrete. M-au contactat fogtii colegi gi au spus: "Bdiete, vezi ce seintdmpl1 in lard fdrd seruicii secrete? Uite, lon lliescu regretd enormcd a lovit Sdcuitatea gi vaiegl /a trVR s d spund cine au fostteroigtii."Am spus: "Bine, de acord, dacd iese la TVR gi spune acest lucru,lilcrez. Condilla mea este sd lucrezintr-un sectorantisovietic. Vreausd-mi pldtesc datoria pentru decembrie '89." intr-adevdr, fntr-unasemenea sector am fost repartizat. Am lucrat in Basarabia impotrivaURSS giam trdit momgnte glorioase, care nu potfi descrise, pentruc5 le-ar citi FSB-ul rusesc. Deci, anul 1990 arn lucrat in Basarabia,in calitate de ofiler acoperit ca ziarist, sdv6rgind fapte care au ficutpdrul cre! gi mintea ddmburi la mulli contraspionisovjetici. invdlamsd trecfrontiera fird sd atrag atentia. lnclusiv KGB-ul putea fi picilit,asta ca si nu mai ridice nimeniin sl6vi KGB-ul, CIA gialte servicii!Securitatea a creat oameni buni, care au fost capabili sd penetreze 9iin KGB, gipe sub nasulKGB-ului, ClAetc. in orice caz, afostfrumos...

- P6nd cdnd ali lucrat? $- P6nd in decembrie 90. Ce s-a Tntdmplat: in vara lui g0 a

fost acel 13-15 iunie, mineriade, chestii. Eu nu eram aici, eramdeparte, la 600 km de Bucuregti. Am auzit zgomotul gi am venitrepede.,Eramin Bucovina. Am venit la Bucuregti giam vizut ce erape aici. Nu inlelegeam, ci nu aga fusese legea. Aia manifestauacolo, treaba lor. Nu mi deranja invdtasem o chestie: nu poporuleste celcare urli, cio anumitd pitur6 a lui. Pop.orulgtia foarte bineci noi n-am fdcut prostii. Asta mi:au demonstrat-o nigte tipografi,care, cind au auzit ci fusesem ofiler de Securitate, nu au mai primitde la mine ciubuc Ai mi-au tipdrit revistele foarte repede.

Deci, m-au chemat pentru prima datd la unitate. Se schimbasecomandantul. Mi-au zis: 'Domnule, te imbracl in uniformd, intriinunitate". "NLt, ,nene, altfel a fost inlelegerea: eu lupt impotrivaimperiului sovietic. Aga afostin[elegerea cdnd m-am angajat." Mi-auzis: "Pdi, depui raport de treceie in rezerud..."

Sigur. Am depus raport de trecere in'rezervd, e in dosarulpersonal, poate fi verificat. Eu ce spun poate fi verificat cu docu-mente. Am fdcut raportul de trecere in rezervd pe motive familiale,incd din iunie, gi abia in decembrie mi s-a dat drumul. Eu amcontinuat sd lucrez pe cont propriu, ca haiducii, in Basarabia. Am

t27

fdcut treburi bune. Am mai trezit spiritul romdneSc, le-am mai datcuraj, i-am ajutat sA-gi aduc6 aminte ci suntem de-un neam si unsdnge, [inAnd seama cd eu sunt moldovean. VA dali seama, cAndmerg acolo, vorbesc ln dialect. Zic eu ci am pus un urndr laddrdmarea unei bucSlici din imperiu. lnclusiv dupd trecerea, inrezewA am lucrat in Basarabia, pe cont propriu, ca zi;:rist. Am fostinclusiv in Transnistria, ca ziarist la "Expres Magazin". Eram trecut?n rezervd gi am r6mas ziarist, tagma care m-a primit cel mai ugorgicelmaibine.

- Unde gi cu cine a[i lucrat in presd?- Am lucrat cu Artur Silvestru, un ziarist bun, de la "Luceafdrul",

care a scos 'Na{iuneaf'. Dupi aia, am lucrat lp "Expres Magazin" culon Cristoiu, un ziarist bun, de la care am invSlat meserie. Un altziarist bun e Migu Bdrbulescu, pe care nu prea il maivdd prin presi,dar era foarte bun. Deci, eu am invilat meserie de la ziarigti, direct.

o - CAnd ali inceput sd faceli dezvdluiri gi care au fostprimetg reaclii?

- ln 1991, in revista "Expres Magazin". "Un ofiler DIA rupetdcerea" se numea serialul.

in ziua in care a apdrut prima serie, la DIA s-a dat alarm6.Conduceau nigte acoliti de-ai lui lliescu. G-ral Marin Pancea a datalarmi, i-a adunat pe toli gi i-a intrebat: ,Ce gfie Coruldespre DIA?"

$eful Sintezelor i-a spus: "DomnLle, gtie tot!" Pancea s-a eneruat: "Cumgtie tot?" |s-a rdspuns; "Asta era meseria /ut, gi gfie tot, nu inlelegeli?il

Mi-au povestit fogtii colegi: "Uite, dsta a dat alarmd gi cdnd aauzit cd gtii tot..." Pancea a luat multe misuri abuzive. E cinevacare il are la mAni cu ceva important, dar nu meriti si discutimdespre astfel de oameni de conjupcturd. Afost un om de-al lui lliescu,pus intr-o funclie pentru care nu avea calitali .si nici pregdtire.

c - Cum ali ajuns la cdrli? Cum v-ali hotdrit sd scrie[i?- in fala plutolului-mitralieril Repontaj in fala pistolului mitralierd!

latd care este istoria: in 1992a izbucnit puciul de ld Moscova. Eramin birou la Cristoiu gi i-am spus: 'Md duc acolo. Vd transmit cum potmaterialele." M-am urcat in tren. Aveam un pa$aport de serviciu,obtinut, printr-o gmecherie, de la MAE, de la Adrian NSstase, peeare l-am pdcdlit...

in numele Asocialiei ProBasarabia gi Bucovina, am luat 4pagapoarte de serviciu, dintre care unui pentru mine, ca si nu mai.trecem pe la consulatul sovietic, sd luAm vizd. Ne depistau gi nesemnalau: 'Fili aten{i cd vine ziaristul cutare, puneli ochii pe el."

128

Cu pagaportul de serviciu ajungeai la vamegii gi grdniceriiobignuili. La iia, cu un ciubuc treceai orice doreai... Am ajuns la

fr-ontierd, convins cd din cei care {inuserd Piala Universitilii, din ceicare ficuserd demonstralii publice, vor veni cu miile si apereBasarabia. M-am urcatin tren giam ajuns la grani!5. iidideajos pe

romAni.Mi-a venit ideea!Aveam mereu ruble puse bine. l-am dat 100

de ruble unei rusoaice gi m-am bdgat in vagon rusesc. Am trecutfrontiera fdri gtampilS. Am ajuns in Chigindu 9i doream sA vdd miilede rom6nivoluntari . Era un singur rom6n: Nicolae Radu Panhalica,un bitrAn de B0 de ani. AtAt. Am zis: 'Unde sunt dia de se bdteaucu pumnii in piept pentru Basarabia gi Bucovina? A dracului pieleape voi, acum, cilnd alivdtzut cd-i bdie, v-a[i retras in gdoace!..."

- Ce ali fdcut?- M-arn dus frumos la Pregedinlie gi m-am pus la dispozilia

Pregedintelui. Eram prieten cu secretarul Pregedintelui, care eraistoric. Eram prieten gicu Moganu, pregedintele Parlamentului.

- Deci, ali asistat la puei?-Am asistat la puci, la arestarea liderilor puciului, mai pulin a lui

Smirnov, care fugise in Ucraina gi l-au adus dupi aceea. M-am miratcd i-au eliberat pe liderii puciului, din ordinul lui Boris Ellin, ca sd gtim

cd basarabenii au ascultat, vrAnd-nevrdnd, de Moscova, Smirnovtrebuia impugcat pe drunr! Ucrainienii s-au purtat frumos atunci: l-auarestat gi l-au predat la moldoveni. Poliligtii moldoveni l-au adus dela Kiev pind la Chiginiu, fdrd sA scape nici un cartug in Smirnov,..latd din ce cauzl avem acum necazuri, cind frumos era sA se lichi-deze conturile pe loc! Fdcuse rebeliune antimoldoveneascS, anti-romdneascd, trebuia lichidat! Ce mai atAta prostie? Am stat, amtransmis gtiri. intre timp, a venit 9i nevasta mea acolo. S-a format odeleg-alie de deputa[i moldoveni, si meargd la Moscova, la ultimulcongres alsovietelor, sd declare independenla Moldovei. [t'l-au invitatgipe mine, ca-ziarist rom6n.

- Cum ali ajuns la Moscova?- Eu am ficut un calcul: daci md urc in avion gi cobor la

Seremetievo, KGB-igtii o si md aresteze, degi ei erau la sediu,. cdtocmai izbucnise la ei scandalul, Am zis: domnule, eu nLt trec prinfiltrulaeroportului. Dacd md suiintrenulde Moscova, nu mdtintreabdnimeni cum ajung in Moscova, pentru cd nu e granilit. Granila erala Prut. Le-am spus cd ne intdlnim la Moscova, la reprezentantulMoldovei. Am intAlnit-o acolo pe nora lui lon Raliu. Ne-a auzit vor-

r29

bind romdnegte gi ne-a oprit. Venise la puci. Am participat lacongresul deputalilor. Am stat afari gi am luat declaralii tuturorreprezentanlilor naliunilor din imperiu. Nu gtiam bine rusegte, numaiaga c6t sd md descurc. Am invdlat intrebdrile gi ei imi rdspundeau-,dupd care o moldoveancd imi traducea. Am gi acum acel interviu.Este extraordinar, acum dupd ciderea imperiului, sd vedeli cespuneau ei atunci. Reportajul se numeqte "Hoinar prin lara demesteceni". Eu am mers 2000 de km, de la Chigindu la Moscova.Era unul de 4-5 luni in Rusia gi nu-l gdsea nimeni. Erau striini cugrdmada pe acolo. Aveai bani, circulai. Am luat interviuri cu fiecarereprezentant alfiecirei naliuni. Cind am luat interviul la gruzini, m-auluat toli in bra[e. Cu o zi ?nainte, RomAnia recunoscuse Gruzia. Eunu gtiam. Mi-au spus: "Nu mai pleci. Egti romAn, mergi cu noiinGruzia, iliddm ceacea (!uic5 - n.a.), ilidim de toate".

- Ce ali fdcut?- Venea frigul gi noi plecasem din august, eram imbricali de

var6. Era ploaie rece, aproape ninsoare. Ne-am intors in Basarabia,am venit acasi 9i am dat materialele. Lucrarn la"Expres Magazin".Au publicat pulin. Mdi, e orgoliul omului care a muncit gi care ariscat!... La un moment dat, m-am gindit acolo: 'lMdi, ce se intdmpld?Eu sunt ofiler de rezervd. Tocmai aici?" Mi-am luat un mare risc.Dacd mi depistau, mi bigau in minele de uraniu sau md impug-cau pe loc! Era rdzbunare contra rdzbunare. La risculAsta, md agtep-tam sd-mi publice tot. Ainceput si se adune, aga, o nemullumire inmine gi a apirut un eveniment frumos: martie 1992.

- Despre ce esfe vorba?- Disculie la "Exprls Magazin"in redaclie: "Cine are curaj si-i

ia lui Smirnov un interuiu? Se dd gi primd". Pe cinstite, gtii cd salariulde reporter nu e prea mare. Am zis: "Domnule, eLt md duc. Doar nu-ivreun zmeLt, ilpdcdtescu eu cumva".Am trecutin Basarabia gi m-amdus la ziarele care colaborau.

- Care er^i atmosfera?- Acolo (,,ra c stare foarte ciudatd. Nu era demarcatd exact o

republic6 transnistrean6 de republica Moldova. Circulau dintr-o partein alta, vorbeau la telefon gi noaptea se biteau ca chiorii. Arn luatinterviuri la podul "VadulluiVoddt", de la romAni, ucrainieni gi rugi,care luptar.r de partea Moldovei gi dupd aia am vorbit cu bdiefii de la"Sfatuffdrii".lamintrebat cum ii iau un interviu lui Smirnov. Sirnplu:ddm telefan la grupul lor de presd. Dacd acceptd, treci in parteacealaltd, ii iei interviul ziua gite intorci, cd noaptea incepe bdtaia...

- Gum ali ajuns in Transnistria?130

-Am angajat un moldovean, cu 100 de ruble, mi-au dat untranslator gi am ajuns in Transnistria. Eram doi romAni: eu gi ziaristullon Ursan din Bragov. Am avut o inspira[ie: inainte de a pleca, amdiscutat cu reprezentanlii France Press gi Europa Liberd dinChiginiu. Le-am spus ci plecdm sd ludm interviul. Daci nu venimpind la 12 noaptea, inseamnd c6... adio gi-un piaz verde!.Le,:amspus sd dea gtirea cd ne-au impugcat.

Ctti responsabilitate, gdndili voi. Eu eram disperat. in !ard,6gtia mdncau ce mincau, vorbeau prostii la adresa noastrd, mdcarsi mor qu du.smanul de gdt, cd gtiam cine organizase diversiuneadin !ar6...-

- Cum ali ajuns?-Am mers bine pAnA am trecut linia de demarcalie. Erau blocuri

de beton in stradS. CAnd am ajuns dincolo, foarte fericiti, am scospagapoartele, am spus ci suntem ziarigti romdni gi mergem laSmirnov, si-iludm un interviu. Nu-ianunlaserd! Ne-au pus la gan!.Moldoveanul gi translatorul se certau cu ei. Pe noi ne pazea unvoluntar bulgar, nu gtia rusegte bine. Era martie gi ningea. Eu amcoborAt gi stdteam nemigcat, cd gtiam ce inseamni sd stai in falaunui pistol-mitralierd. lon Ursan, fiind civil, a vrut sd-gi ia cdciula, cdavea o chelie carninaintati. Ala a armat. l-am spus: "Mdi, nu migcain fiont, cd ne termind dgtia!"intimp ce se certau ei acolo, am aflatde ce se certau. Erau cAfiva transnistreni impugcali in noapteatrecutd, cu flori pe ei. A venit un ofiler, imbricat civil, card'ne-achestionat. l-am spus de ce am venit gi i-am ardtat legitimaliile depres6. Ne-a luat, a pus magina moldoveanuluiintre doud camioanecu soldali, ca,sd vezi cine eram noi!, gi ne-au dus la Bender. Ne-auseparatin cdte o incdpere, in sediul militar. Pe mine cu moldoveanul,care conducea, pe Ursan cu translatorul. Ne-au luat la anchetd,f6rA sd ne bati. Un locotenent rus ne-a spus si scoatem tot ceaveam in geant6. Am scos. Nu aveam reportofon gi norocul meu c6nu aveam, cd cine.gtie ce giseau pe casetd!Aveam numai un pix,blocnotes alb, curat, nici o agendi cu adrese, ligdri, cheile de lalocuin{5 9i medicamente. M-a intrebat de ce scriem urdt despre ei.f-am spus: "Nu am scris nimic. Eu sunt de la <<Expres Magazin>. Osd vede{! ce scriu, dacd vreli, vd trimit gi zihrele. Pe noitrebuie sdne duceli la grupul de presd al lui Smirnov". Ne-au urcat in magini9i hai la Tiraspol. Nb-au dus acolo, in sediulcentralal comandamen-tului militar de la Tiraspol. $oferul a rdmas jos cu magina, pdzit, qi

cu ziaristul rus pe care ni-l ddduseri noli6. Asta cam juca pe doud

fronturi, dupd cAte mi-am dat eu seama" Noroc ci nu arn vorbitsecrete fald de el. Ne-au urcat pdnd la etajul 3 sau 4. Ne-au spussd st6m acolo, c6 vine cineva sd ne duci la Smirnov gi ne-au uitatacolo! Dupi vreo jumitate de ord, opresc eu o rusoaicd gi, intr-oruSi aproximativi, ii explic cd suntem romAnigi cA am fost adugiacolo sd-i luim rtn interviu iui Smirnov. Mamd, gi in*epe sd urlesirena ?n clddire, cd au intrat romAniiin clidire, at&t au inleles ei! $i,ddi ancheti, cum am ajuns acolo, ce am fdcut... in sf6rgit, ne-arecunoscut comandantul girzii, un cipitan ucrainean, care vorbeaperfect romAnegte gi. care era cisStorit cu o romAncS, Ne-a luatucraineanul gi ne-a dus la biroul lui Smirnov, Bineinteles, in Tiraspolse vedea clar ci e vorba de un conflict ideologic, nu etnic, Ei eraucu comunismui, noieram cu democratia.

- I-aliluat interuiu lui Smirnov?-Am ajuns in biroul lui Smirnov gi am agteptat. Nu a avut curaj

Smirnov s5 dea ochii cu doi rom6ni! Ne-a dat interviu Caraman,doctorul. Vreo doud ore gi ceva tot am scris. ln sfArgit, am intrebatde delinutii politici. l,,le-a spus: "Dacd vreli, vi-i ardtdm dar rdmtnelipeste noapte aici". "Nu, mullwmesc, dacd nu ajungem in noapteaasta, pdnd la miezul nop{ii, se anunld cd ne-aliomordt". Atunci achemat garda, ne-au bdgat iarigiintre dou6 plutoane de infanteriegi ne-au scos afari cjin Transnistria. M-am intors victorios la "ExpresMagazin". Deci, conflictul a fost determinat de amestecul KGB-uluiacolo; Smirnov nu e bdgtinag. Avenit, trimis de URSS, cind a inceputperestroika. M-am intors cu reportajul acela teribil pi lon Cristoiu nul-a publicat niciodati! M-am supirat foarte tare. Nu am spus nimicgi mi'am zis: "Md privatizez!"...

- Deci, aga ali ajuns sh publicalie6n!i.."- Aveam scrisd 'Cheile succesu/ui", din 1986. Era manualul

dupd eare ?mi pregiteam eu contraspionii din subordine. Cum sdreugegtiin vir".r. iri orice situatie. M-arn retras de la "Expres Magazin"gi am puhiic*l cartea Tn aprilie. Pe 23 aprilie 1992, a apdrut primulexernplar. Am avut succes, dar rnai modest. Totugi, 10.000 deexernplare la un scriitor noil, e ceva! ln octornbrie, am publicat"Quinta sparld", cu care am trezit un interes r{eoaebit. De alci, incolo,m-au dus c6rtile pe mine.

t32"

,.DIRECTIA I A SEGURITATII,t

A CREAT FAL9| DIZIDENTI!"(OBI ECTIV MAGAZIN nr.29^30/23.07.98)

- Sunteli mullumit, ca scriitor? Ave{i sentimentul misiuniiindeplinite?

- Nu. Eu nu sunt scriitor. Am discutat cu mulli scriitori, iare miinvidiazd. Sunt progti, pentru c6 md invidiazd degeaba! Eu nu suntscriitor. Eu mi-am propus, incd din decembrie 89, si scriu pentru aspune nigte adevdruri gi pentru a-i determina pe romdni si gAn-deasc6.

Misiunea mi-am dat-o singur, pentru cd nu mai aveam gefi.Mi-am trasat-o singur 9i m'am linut de ea. Eu nu scriu pentru gloriamea personald, pentru ci eu am fost schilodit s6 nu-mi doresc gloriagi si lupt in umbr6, undeva ascuns. Nu am pldcerea gloriei. Printr-o educalie de 19 ani de munci informativS, gloria nu este pentrumine. Partea materiald e interesanti, de ce sd nu spun, dar eu nusunt un scriitoriacom. Eu intotdeauna am pus prelulcdt mai scdzutla cd(i gi am tras de tipografi gi vAnzdtori sd fie prelul c6t maijos.Nu mai spun cd dreptul de autor a fost mereu foarte mic, comparativcu ce viseaz5 unii: 15 % din valoarea cir[ii, impozabil. Asta inseamnddestul de pulin. Deci, eu nu mi-am terminat misiunea gi nu mi-o voitermina toatd viala...

- P6nd cilnd o sd meargd seria "OCTOGONIIL" ? Nu simlilinevoia de a schimba?

- Eu am simlit nevoia, darcititorii nu vor! $ti[icd la multe lansdride carte sunt intrebat daci doresc si opresc seria, ci aga serdspdndesc unele zvonuri. imispun cititorii: "Sd nu opriliseria! Suntpovegtile noastre frLlmoase!" Deci, nu pot sd o opresc. Cdt voi trdi,voi scrie in seria 'OCTOGONUL". Este o poveste frumoasd carese deruleazd pe planuri diferite, iar partea a ll-a este mereu analizdlucidi asupra situaliei economico-politico-sociale din !ard.

- Un om al anonimatului gi ql muncii specifice, devenit,pri n tmprejurare, personalitate publicd, scriitor, intrd in politicd.Care esfe motivalia?

- Mi-am linut cuvdntul dat fali de cet6lenii romdni. Eu amspus c5 nu md voi lansa in politicd decdt daci suveranitatea,independenla gi integritatea RomAnieivorfi afectate grav. Ceicarenu vdd ci suntem intr-un pericol grav sunt iresponsabili sau auunele interese...

133

- Haide sd spunem lucrurilor pe nume: fn ce constdpericolul?

- Pierderea independenlei economice inseamnd pierdereaindependenlei politice, militare, informative.

- Crearea euro-regiunilor economice face parte din planulde dominare economicd a Romdniei?

. Face parte dintr-un plan de destrimare a naliunilor 9i deformare a naliunilor continentale. ldeea este foarte generoasi: sidispari frontierele nalionale, sd pdstrim numai frontierelecontinentale dar aceasti idee nu ne aparline. Ea nu apa(ine nicieurqpenilor, aparfine unui rus, numit Gorbaciov. Perestroika a eguat,Gorbaciov a eguat, dar multe din ideile diversioniste semdnate deGorbaciov funclioneazi inainte: De exemplu, intrarea Romdniei inEuropa. Dar, RomAnia a fost mereu in Europa! Rusia dorea si intrein Europa, intr-adev6r. Aveau tot interesul ciolovecii sd intre inEuropa, Slogdnarii au inceput sd miorlAie: intrdm in Europal Astaeste sloganr:l invadatorilor sovietici, nu al naliunilor care se aflaudeja in Europa. Dupi aia, o piali unicd de la Atlantic la Urali. Deacord, dar cine va domina aceastd piald? RomAnii sau rtrgii?Europenii sau asiaticii? Vedeli, la ora actuali, invazia asiatici esteinsesizabi16 dar irnplacabi16. Al treilea val de emigralie asiatic vinegi se implementeazd. Economiile internalionale nu existi. Baza vieliiunui popor este economia nalionali. Asta nu au inleles-o cei careau aplicat acest plan. Eu sunt convins cd in 1000 de ani vom ajungela nafiuni continentale, prin metisare continuS. Tendinla voluntaristdde a grdbi procesul de metisare planetard, de a crea naliunicontinentale, este o tendinli foarte gregitS,

- Politicienii romdni sunt rdu inten{onali sau prost informali?- - Sunt prost informali gi probabil gi foarte prost cultivali cuprivire la metodele diversioniste prin care se face politica la acestsfdrgit de secol.

- Sunt rranipulali, tnleleg...- Sunt manipulali de negtiinla lor, pentru ci dacd ar cunoagte,

ar lua misurile de rigoare. S-au lSsat influenla[i de un plan comunruso-american, de invadare a Europei giimpdrlirea ei dupi criteriiartificiale. Au eguat gi rugii, gi americanii. Nu uitalicd gi unii, gi allii,sunt state multinalionale. Ei nu inleleg vocalia nalionald a unui stat,iubirea de naliune, nalionalismul.

- Vd considera{i un politician de succes?- Toate la timpul lor! POnd sA impugc6m ursul din pAdure, hai

sA spunem cd facem rost de arme. Ma pregitesc pentru a deveni134

un om politic modest, serios, echilibrat, bine informat, care sb nu

faod r6u daci nu face mai bine. Deci, prima lege a unui om politic

este: dacd nu gtii sd faci bine, mdcar sd nu faci rdu nearnului tdu.

Nu e vorba de a mA adapta eu la politica. Dupd cum gtii, am inVentat

eu o noui doctrinA politicd la nivel mondial gi incerc s6 adaptezpolitica romAneascd la doctrina inventati de mine.

- Esfe posibil?- E foarte posibil, deoarece, la ora actualA, o analizb lucidd 9i

corecti ne spune aga: s-au pribugit partide create pe ideologiileartificiale. Speranla in CDR, PD, PDSR, UDMR este'din ce in cemai scizutd, inclusiv din partea celor care se considerd minoritari.Nu au fostin-stare, in B ani, sd rezolve marile probleme ale RomAniei,care sunteconomice. Problemele noastre nu suntpolitice, securiste,diplomatice etc., ci sunt economice. Toate doctrinele, luate la unloc; s-au dovedit lipsite de pragmatism. Au ficut, in bun6 parte,jocul manipulSrii externe, care a vizat sldbirea economici a statuluiromAn giacapararea unei pbrli din avulia nalionali de cdtre trusturifinanciare externe. Dih picate, in Romdnia s-a creat un curentfoarteprost. Omul politic, gtie sau nu gtie despre ce este vorba, igi dd cupdrerea pentru a pirea bine informat gi a apdrea in centrul mass-media. E vorba de fetigismul imaginii. E o gregealS. lrnaginea nupoate inlocui fapta real sivdrgitd, competenla reali. Competen{areald este dati de nivelul de preg6tire generalA gi de specialitate,nivelul de experienld profesionali gi de viald, moralitatea individului

9i activismul sdu. Deci noi, trebuie sd ne debarasdm de obiceiul dea ne da cu pdrerea despre toli gi toate, gi sd emitem pirerifundamentate numaiin domeniul in care ne pricepem

- Ali fost pregdtit sd conduceli?- Recunosc cb nu am fost pregdtit sA conduc politic, dar am

fost pregitit si conduc activitdli militar-informative. Am absolvit 9icursul politib, dar am altceva: sqrnt un tip adaptabil, invi!. inlelegvaloarea inforrnaliei in decizia politicS. Asta ar trebui sd inveleoamenii politici. Numai pe bazd de sentiment, de interes sau desfaturiexterne nu se pot lua deciziicorecte. Specialigtiidin strainitatenu sunt informa[i corect cu privire la situalia din RomAnia gi nu vorda niciodatd sfaturile cele mai bune, mai potrivitb in Romdnia. Noinu. putem deveni americani sau germani peste noapte, cum vorunii. Nu a sunat ceasul morlii naliunilor, degeaba se zbat unii! Noiam rimas romdni gi vom rSmdne aga sute de ani, pdni c6nd nevom metisa. incercarea de a gterge frontierele nalionale vizeazb

135

crearea unor piete largi pentru trusturile financiqre externe, Insbasta produce foarti'multi suferinld naliunilor. La concurenfa cuaceste trusturi, nr-i.poate iegi nici un liber intreprinzdtor romAn, cinumai statul, ca reprezentant al tuturor proprietarilor romAni.

- Viziunea dys. esfe opusd actualului curent politic...- Eu, in contra politiciigenerale, dusd de actuala QUV€rndr€;

susfin cd proprietatea de stat tr:ebuie int6r'it6, pentru ci statril estesingurul capabil si apdre inteiesele producitorilor gi proprietarilorrom8ni. Liberii intreprinzdtori romdni nu vor rezista concurenteimarilor trusturi externe. Statul trebuie sd facd acest lucru.

- Doresc sd ne tntoarcem. Haideli sd vorbim pulin.deoperaliunea "Dizidentul", "Perdeaua defum", luri Andropov gianul 1982.

- Nu gtiu daci este aga cum suslin unii. S-ar putea sd fie ovariantd de dezinformare. Operaliunea 'Dizidentul"din RomSnia nua avut nimic in comun cu cea din Rusia, nu s-au coordonat eforturile.

- Putem vorbi de o copiere de model?- Nu neapdrat! Putea sd fie o dezinformare foarte mare, fie

pentru a compromite adevdralii dizidenli, fie pentru a acoperidizidenla falsi. Noi trebuie sd fim foarte cinstifi. Dupd 1964, Romdnianu a mai stat la remorca URSS-ului. RomAnia a dovedito dizidentireald. Degeaba incearcd eiacum sb.l scoatS, pe Gorbaciovin fali,ci nu este dizident.

A apdrut zilele trecute o idee fantasticd la televizor. Eu amcrezut ci sunt omul capabil de cele mai originale ficliuni (rdde). inRomAnia a existat o mare parte din populalie care nu a fost deacord cu misurile aberante luate de dictaturd. Faptulci din populalie,nr,r se ridica nimeni sd facd public cunoscuti nemullumirea, nu tre-buie sd ne mire. Romdnii sunt un popor rdbditor. Faptul cd servi-ciile secrete strdine au avut in atenlie crearea de dizidenfi in lirilesocialiste, in carnpania antisoiialisti dusd de citre lirile capitaliste,este real. Nor,rral cA au suslinut orice nemullumire. Direclia I dinDSS, care se ocupa cu prioritate de aspecte privind psihologia nalio-nal6, aspecte cu caracter sociologic, partide politice intezise, sectegi culte ilegale etc., a creat falgi dizidenli. Faptul ci a creat falgidizidenli pentru a=I atrage gi cunoagte pe dizidenli este foarte posibil.Metoda nu este noud. De exemplu, in emigralia albi, serviciilesecrete sovietice au trimis diferili "dizidenli", pe canf i-au adunat gi

i-au controlat foarte bine...Faptul ci.pr,in crearea unor dizidenli artificiali din rdndul unor.,

136

privilegiali ai socialismu.lu i se atrdgeau persoan'e spre acegtia, estecunoscut.

,,EVREUL TICA BRATE$,GINERELE LUI NICOLSKI,

A FOST UN DIVERSIONIST CRIMINAL !"(OBIECTIV MAGAZIN nr.3 I -32/06.05.95)

- Cum potfi depiitali dizidenlii fatgi?- Vi sugerez cea mai simplS metodi: luali fiecare dizident in

parte gi verificali dacd a avut elementele privilegiatului din socialism.Daci a avut dosar de pagaport gi a circulat in strdindtate, inseamnicd a fost un, fals dizident, deoarece adeviralii dizidenli nu puteaupArisilara...

Dacd a avut vil6, in momentulin care majoritatea cetilenilorlocuiau in apartament, fili siguri cd nu a fost dizident! Dacd in jurullui s-au fdcut multe valurifird a se lua mdsuri reiresive, inseamnici a fost fals dizident, pentru a atrage, precum mierea, mugtele.,.' Dacd a dispus de sume de bani mai mari decdt posibilitiliileproprii, fili siguri ci nu a fost dizident. Eu v-am dat cAteva criteriipentru a inlelege curn se face'ci din privilegiali ai socialismului,aflaliin antur:ajuli4altelor personalitili din acel timp, au apdrut, in'89-90, o gr6azA de dizidenli. Dupi cum vedeli, s-au strecurat inviala publicd actualA gi o tulburd in continuare, ardtdnd cu degetulcitre allii, pentru a menline starea aceasta de confuzie, in care toteitrebuie sd conducS.

- Afost lon lliescu un compromrs necesar la conducereastatului, pentru a evita rdzhoiul civil sau o posibild interuenlieexternd directd?

- Eu a9 vrea sd-l judec pe lon lliescu foarte rece, obiectiv,dAnd deoparte resentimentele celui care a fost lovit fdri drept decdtre lon lliescu.

- Cine l-a creat pe lon lliescu ca dizident, Direclia I sauseruiciile externe?

- Deci, lon lliescu a fost activist de partid, a delinut func[iiimportante gi a intrat, la un moment dat, in conflict ou Ceaugescu,despre care se spunea c6 este un dictator sdngeros. DaciCeaugescu a fost dictator sAngeros, cum de nu l-a ucis pe lliescu,aga cum lliescu l-a ucis pe Ceaugescu? Cine a fost dictatorulsdnEeros? Dacd serviciile secrete romAne au fost atAt de represive,

137

cum se face cd nici un dizident nu a murit, nu a fost la inchisoare?S-a inventat, pentru a acoperi aceastd escrocherie, o nofiuneinexistenti in sistemul de ludru al SecuritSlii giin sistemul de lege:arestul la domiciliu. Nu a existat aceastd institulie! Verificaliin toatedocumentele gi ve[i vedea cd nu exista. Cum sd fii arestat ladomiciliu? A, qra supravegheat la domiciliu, asta este altceva!Amfost gi eu supravegheat, 9i? Asta inseamni dizidenld?

e - Nu ocolili rdspunsul!- Deci, lon lliescu, dupA pirerea mea, nu cd nu a participat la

prevenirea rdzboiului civil, ci a contribuit la escaladarea diversiuniidin decembrie 89, prin doui sau trei comunicate foarte incitatoare,care au-speriat populalia, au fdcut-o sA vadd peste totterorigti, cdnd,de fapt, adeviralii terorigti erau cei care instigau la uciderea printeleviziune! Va veni vremea si-ijudec6m pe cei care au rdspdnditzvonuri mincinoase, i-au determinat pe oamenii care aveau armdsd tragil Ati vizut ce filme groaznice s-au prezentat la TVR, iarautorii lor sunt liberi. Ei sunt terorigtii adevdralilAu vrut sd satanizezeSecuritatea, sd transforme un termen normalin ceva oribil, care sdsperie, Eu nu md sperii. Eu sunt mdndru cd am fost securist. Mi-amapirat un sector din interesele nalionale, intr-o anumitd perioadd.Nu m-a intOresat ce sistem politic este in !ar5. Pe mine m-a interesatci e romdnesc.c - Sd reformulez intrebarea?

'- Nu, mergem mai departe. lon lliescu n-a prevenit rizboiulciyil, cia participat la escaladarea ...

s - Eu am zis altcevai a fost un compromis necesar?- Vede[i, situalia este pufin mai deosebitS. Noi nu vom putea

analiza la rece evenimentele din decembrie 89, p6nd nu vom strAngetoate informaliile gi p6nd c6nd nu vom determina personalitdlileimplicate in acele evenimente si vorbeascS. Multe au murit foarte,suspect. latd ci au inceput procesele impotriva g-ral Chilac gi g-ralStinculescu. Va vorbi g-ral Stdnculescu, ca si ne spund daci a'fost

o acliune organizatd de serviciile secrete sovietice, impreundcu cele maghiare, aga cum gtiu gi suslin eu? Afost o ac[iune loca16,peste care s-au implantat acliunile serviciilor maghiare, sovietiee,americane etc.? intr-o tulburare din asta, fiecare serviciu vrea sd-siridice agenjii cAt mai sus in structura de stat...* - Cine a cflgtigat prin lan lliescu?

- Romdnia in nici un caz! Ceigapte anidominalide lon lliescuau fost ani de decidere econonricA, morali, politicd, de sAlbdticire

. 138

a populaliei, de exaltare. a misticismului de tip medieval, in ciudadeclaraliei de liber cugetitor a lui lon lliescu. Deci, eu nu pot sdspun cd lon lliescu a fost alesul unei puteri. Nu am probe, informalii.Faptul c6 a fost pregdtit in URSS, il gtiq. lnfluenla sovieticd e clar6.Faptul cd a oscilat in timpul puciului de la Moscova, il gtim. Trei zilenu'a dat nici o declaralie. A stat cuminte, sd vadi cum reugesc dia,ca sd se orienteze. Faptul ci este un om politic slab, e numai deconjucturS, e gtiut. Zilele trecute arn discutat cu un ofiler din DlA,dintr-o unitate misterioasd, rdmasi misterioasd, care mi-a spusurmitoarele cuvinte, suficiente pentru a inlelege despre ce estevorba: "lon lliescu a aclionat congtient, in cadrul acliunilor dindecembrie '89'f. Deci, nu a fost nimic neregizat, ci a acceptatcongtienttoate acele migirii pe mre le cunoagteli! Dupd executareacuplului Ceaugescu, a luat imediat iniliativasd se scoati pedeapsacu moartea din Codul penal?! De ce? Pentru a-gi apdra viala? Vedeli,in aceastd !ard, noi suferim foarte mult de pe urma bdtrAnilor. Credci lspirescu a gregit in povegtile sale. Unii bitrdni nu sunt delocinlelepli, nu inleleg sd se retragd din viala politicd, nu inleleg cdviitorul este al copiilor gi nepolilor nogtri gi vor si readuci in planulintAialvielii politice, fie perioada interbelici, fie perioada socialistS.Nici una, nici alta, nu mai satisface populafia gi nu cadreazd cuevolulia omenirii, Deci, eu nu gtiu dacd lon lliescu a fost pregdtit deo anumitd putere pentru a lua conducerea, dar m6 intreb: cum seface ci in punctele-cheie au apdrut persoane cu studii in URSS,suspectate de colaborare cu serviciile secrete sovietice, dup6 cumurmeazi: lon lliescu, Nicolae Militaru, Cico Dumitrescu, $tefanKostyal, Radu Nicolae, Marin Pancea, B6rlddeanu, Brucan, PetreRoman? Cum se face cd au apirut atdt de mulli in punctele-cheie,toli cu o relalie pe URSS? E int6mpldtor sau a fost orgarlizat totul?Noi ii gtim pe cei mai mari, care au iegit in fa!i. Cum se face cd in23.12.89,|a ora 10.45, crainicul George Marinescu a prezentat uncomunicat pe care vi-l prezint gi pe casetS video. Comunicatul sunaaga: 'S-a luat legdtura cu Ambasada sovieticd, care a promis sprijinmilitar imediat, intrucdt trupe de mercenari strdini pun in pericolceea ce poporul a cLtcerit". Existau terorigti, mercenari striini? Nucumva totzgomotul dla a vrut si justifice interventia sovietici? Cums'e face {am casete video filmate) c5, in CC, revolulionarii au fostanunlali cd vin rugii peste noi?

-inainte de dectangarea evenimentetor, totin'89, la tagi aavut loc o ac!iune...

t3g

Afost rdspAndirea unor manifeste de citre un grup...-fn acea pertoadd,in tagi s-au aftatton trliescu gi Petre Roman?- Acel grup care a rbspAndit manifeste.l-am cunoscut. Sunt

nigte oameni cu nrobleme,.cu necazuri. Pe mine nu m-a interesatacest aspect. Eu nu md ocupam de urmdrirea suspecfilor de lovituride stat, de revoltd etc.

r - S-au redeschis dosarele din decemhrie'89. Printre ceiconsiderali vinova[i se gdsegfe 9i re gretatul g-ral $tefan Guge...

- Justilia igi va spune cuv6ntul. Orice faptd... Pdrerea meaeste cA nu a fost infrac[iirne, din urmitorul motiv: dac6 noidoi, im-preunS, tdbdr,Am pe o unitate militari s6 furdm armament, vortragein noi, in legitimi ap6rare. Deci, in momentul?n care unitilile militareau fost atacate de grupuri de oameni, formate in principal dinrevolulionari, dar gi din diversionigti pregatiliin Ungaria gi URSS...Diversionistul avea ca sarcini sd produci distrugeriin orag, in agafelincdt si creeze starea de haos gi de incapacitate a organelorcompetente sd menlind ordinea, sd atace UM-urile, sA determinefoc din partea militarilorimpotriva revolulionarilor, in aga felincAtsd inrdias.cd populalia. Agtia au fost diversionigtil CAnd vor fi des-coperili gi prezentali... Noiii gtim pe cei care au fdcut diversiuneatelevizatS. Cdnd vor fi prezentali in instan!6, acuza\i de instigare laomor deosebit de grav sau chiar genocid .si vor fi judecali (nici ogrijd c6, vor fi judecati intr-o zi!), atunci ne vor spune cine i-a hrdnitcu informaliile alea f.alse, care a fost scopul gi c6!i dintre ei au gtiutcd sunt false. Am discutat cu George Marinescu gi l-am intrebatcum a putut si transmitd gtirea cu trupele sovietice. Mi-a spus cdnu a vrut sd transmiti gtirea dar a venit Tici Brateg, care a zis cd eordinul FSN-ului, care conduce in !ard...rr - Ticd Brateg, ginerele lui Nicolski!

- Nu numai cA e ginerele'lui Nicolski, nu numai ci nu e denalionalitate rocrAnS, dar e clard diversiunea! Nimic din informaliiletransmisb de B;aieg nu s-au adeverit, insi in bazalor au murit sutdde oameni. intrebarea este: de ce Parchetul nu se sesizeazi c5,prin diversiunea televizatd, au murit oameni? Sd-i aducd in falainstanlei pe_cei care au dezgropat morlii gi au zis cd sunt ucigi deSecuritate. Astea sunt prostii! Securigtii adevdrali au statin unitate,cuminli. Au predat armamentul la Armatd gi au privit la televizor. Nuerau tAmpiti:cum si se ridice 10.000 de persoane impotriva a 22de milioane? Chiar daci erau zmei, nu puteau sd faci trebba asta.intreaga diversiune cu securigtii-terorigti a fost organizatd gi condusi

140

de cdtre serviciile secrete str6ine, care doreau si distrugi Secu-ritatea romAnS, cu ajutorul unor diversionigti din lard gi a unor oameniprost informali cu privire la ce inseamnd securitatea unui stat. inorice caz, pentru aceasta trebuie s6 rispundi! Eu sper ci actualaconducere a statului sA dezviluie populaliei adevirul 9i si judeceprivilegialiisocialismului, nu dupi categoria profesional5 la care auaparfinut, ci dupd faptele ioncrete, dupi privilegiile pe care le-auavut. Dacd a cizut comunismul, atunci trebuie si cadd 9i privilegialii.Securitatea era organ administrativ, nu represiv. Pe cine urmireaSecuritatea? lliescu d spus cd era urmirit permanent. Pii, daciconspira cu rugii! Recunoagte clar in cdrlile sale c5.a conspirat cuMdgureanu, Militaru, Radu Nicolae gi alli rusofoni,_ care visau si-ldea jos pe Ceaugescu, la instigarea Moscovei...

"TERORtgTil ARABT AU FOST...|NVENTAT| DE MOSSAD !"

- Ce se poate spune, mai mult decilt s-a spus, despredosarele "Corbii"?

- Pdi, nu pot sd spun mai nimic, pentru ci eu nu am lucrat ladosarul "Corbii"...in serviciul meu se lucra acestdosar. Prima reguldeste conspirativitatea muncii. Adoua este compartimentarea muncii.Deci, un birou din serviciul meu lucra la acest dosar, Cine ar puteasi dea ceva despre caz?ili dau eu numele lor, pentru a puteafiidentificali de citre Parchet. in dosarele "Corbii" au avut acces urmi-torii:g-ralVasile Gheorghe, geful DCSM;col. Durlea Nicolae, gefulserviciului de contrainformalii pentru MSIM; col. Agtilean Nicolae;col. Tdnisescu Mircea, geful biroului care se ocupa de "Corbii"; col.'Cabe! Aurel, contraspion; cpt. losub Nicolae (acum trebuie sd fiecolonel), lucritor; cpt. Constantin. Pe igtia ii gtiu eu cd se ocupaude "Corbii". Nimeninu avea acces la ce lucrau ei. Eram solicitalilasprijin. Nu gtiam pe cine urmiream gide ce. Exemplu: g-ral Kostyal

$tefan. $tiam cd are relatii cu rugii, l-am urmirit cu bdielii din sub-ordinea mea, dar nu am gtiut ci este unul din "Corbii". Col.(r) CotomanGheorghe l-a anchetat pe Radu Nicolae, singurul anchetat, care adeconspirat ?ntreaga ac[iune. A spus clar ce pregdteau, faptul ci eicolaborau cu sovieticii prin consulatul de Ia Constanla gi prinambasada din Bucuregti, faptrrl cd pregdteau asasinarea luiCeaugescu pentru a prelua puterea, tot. lnteresant arfi ca dosarul deanchetd gi de condamnare a lui Radu Nicolae si fie dezvdluit public...

14t

i - Mai exisfd dosare/e "Corbii"?- Aia e intrebarea: mai existS?! P6i, sA nu uitim o chestie:

"Corbii",la un moment dat, au ajuns la putere!...- A{i publicat, parlial, declaralia pe care ali dat-o la comisia

"Decemhrie'89"..,- Eu m-am informat, cu privire la "Corbii", de la ur;ii ofileri care

au lucrat in dosar si care-au avut curajul si mai spund cAte ceva.Majoritatea nu au curajul, pentru cd se tem pentru viala lor gi acopiilor lor. lntenlionat, nici un lucritor din "Corbii" nu a fost lSsat inrezew6, sd ajungS pe mAna presei.

i - Se.gfie.cd ofilerii activi nu vorhesc...'- Un incdpdlAnat ca mine, a spus: eu nu sdrut mdna care m-a

lovitl Eu am fost un ofiler cinstit al contraspionajului militat nu amincdlcat legea romAnS. l.,lu m5 intereseAza cine a votat legearomAnS. intrebbli MAN-ul. Adunafi-i din toate partidele, cd deputaliidin MAN sunt in toate partidele, gi intrebali-i de ce au ficut leigileproaste. intrebali Consiliul de Stat - iarin ioate pArtidele -; de ce audat decretele Slea idioate...

u - Cine d g*ndit mineriadele din '90 gi '91? ' ^- ln 90, nu eram in Bucuregti, eram in Basarabia. ln septembrie

91, eram ziarist, deci nu avem de unde si gtiu cine ce gdndegte.Am inghifit atita gaz de lupti, am fugit si nu ne bati scutierii, pentrucd nu fdceau deosebire intre un miner gi un ziarist. Alli ziarigti au

. mdncat bitaie.3 - Totugi, au circulat informa{iile. Degi erali ziarist, Ie-ali

analizat cu ochii profesionistului in informalii...- Exist6 regula revoluliilor: toato revoluliile Tgi doboari copiii.

Deci, gruparea de conspiratori s-a impirfitin doud. Nu se suportau.Copilul de suflet al lui lon lliescu, Petre Roman, era invidiat de VirgilMdgureanu, alt copil de suflet al lui lon lliescu. S-au mAncat intre ei.insd, eu nu av.ram informalii dec6t ca ziarist. Au venit minerii. Amvbzut cine i-a i:rstigat. Exist6 un ofiler: Popescu Silviu, urmirit penal,

care a participatfoarte interesant la acea mineriadd. Era cdldrat pe

TAB-uri, ii instiga pe mineri, ii ducea cAnd la Televiziune, cAnd incentruloragului, apoia dispdrut. Cine l-a instruit pe Popescu gicinel-a trimis acolo? Era locotenent-coloneldin CADA. '

- Fdcea parte din conducerea CADA. Era gi memblu inAtianla Civicd?!

- Nu gtiu daci mai este membru marcant alAlianlei Civice, c5'e fugit din !ar6, e urmdrit penal. L-am intdlnit o singurd dat5. Eram

142

la Comisariat, sd-mi iau livretul. Venise gi el acolo, Era monarhist gi

dobitoc. Atdt de slab pegdtit cultural, c5 nu aveai cu cine discuta.Mi gdsise pe mine, si md convingi de utilitatea monarhiei! Nicimd"car nu era documentat in acest subiect...

- Ce a insemnat CADA?- in timpul cAt s-a organizat CADA, eu eram dintre "oamenii

negri" care trebuiau indepartali din Armati. Stdteam Tn birourigi nuaveam voie sA le pdrdsim. Nu gtiu ce organizare au ficut ei, dar euam simtit mdsurile. Printre mdsurile impuse de eiera gidesfiinlareaorganelor dp contrainformalii. O misurd aberanti! Toate armateledin lume au organe de contrainfolmalii, cu sarcini foarte precisepentru apdrarea integritdlii morale a Armatei gi pentru apdrareaArmatei de spionajulstrdin. in rAndul CADA, probabil cd au fost gi

oameni idealigti, care au vrut mai bine pentru Armat6, dar au fostfoarte mulli oportunigti, care au fdcut scandal, au ingficat nigte grade

9i funclii, dupd care s-au cuminlit gi au rimas in Armat6. Existi oanumitd lege, u n anumituegu lament de promovare in functi i qi grade,incilcat de FSN gi vdd cd ilincalcd gi actuala putere. Sd numegtica gef al Direcliei de lnformalii Militare un nespecialist, lipsit deexperienld informativS, este o gravd eroare gi nu trebuie sd ne mirimcd a ficut 9i un accident de maginS. in urmi sunt morfi 9i trebuiejudecat. (E vorba vorba de Cristian Bernevig - n.ed:)

- Afost CADA o diversiune?- Nu gtim daci a fost o diversiune sau o supapi de eliminare

a frustrdriior adunate de Armati in timpul evenimentelor dindecembrie 89, cind a fost puternic instigatd impotriva Securitilii^Fusese dezorientatd puternic de aga-zisele misuride reformi iniliatede Nicolae Militaru, inc6t trebuiau gdsite supape de refulare. Augdsit supapa CADA, organizatd de Stdnculescu 9i nigte apropialide-ai s6i, care a funclionat destul de bine, de a adus Armata instarea in care o vedeli. in Armat6, nu existd democralie. Trebuie sdfie clar: ordinul se executd nu se discuti! Existd structurb piramidald,de sus in jos. Armata nu poate convielui"cu democralia, Cui nu-i

Blace, poate si pdriseasci Armata...- inainte de 1989, au funclionaf c/ase spe ciale cu cetdleni

strdini care, pe lingd pregdtirea gcolard, beneficiau de o pregd-tire speciald cu.acces ifi unitdli inilitare. Exemplu conciet:fabrica de la Sadu.

- Da. in perioada socialisti, in Romdnia s-au pregdtitfoarte mul[itineri, inclusivin domeniul militargial industrieide apirare. S-au pregdtitdin foarte multe liri africane, pe bani. Atenlie, afacerea avea dou6

r43

aspecte avantajoase. intAi, se luau bani pentru a-i pregdti. in aldoilea rdnd, pregdteai nigte oameni care invdtau limba romAnd qicare deveneau, oarecum, filoromAni, c6nd ajungeau in {ara lor. Eunu spun mai mult, dar era suficient ci ai pe cineva care vorbegtelimba rornind acolo...

e - Puteau fi utili?- Pii, sigur cd puteau fi utili! Fiecare Jari vrea sd aibi nigte

prieteni in strdinitate, in orice !ari. 56 fie clar, intre a cumpdraarmament din RomAnia gi a-l cumpdra din SUA este preferabil si_cumperi din Rom6nia. Cine a venit in Romdnia 9i a invdfatarmamentul romdnesc, nu va cumpdra armament american sauchinez. Avantajul economic era net.

Ior in lard? Se vehiculeazd multe teorii pe tema asta!- Nu s-a pus problema! Diversiunea asta antiarabb a pornit de la

Mossad.AlivdzutcS, in timpulevenimentelordin 89, s-a spus cd suntmulliterorigti arabi. Ce sd caute arabii? DinrontrS, pentru a dispdreaorice suspiciune,40 de studenli libienide laAcademia Militari au fostimbarcali pe o aeronavd gi trimigi in Libia; sd nu fie aici. Vedeli,diversiunea antiarabd este specifici Mossad-ului ebraic. NiciodatS nus-a vorbit de terorigtiievrei care au fost pringiin Romdnia...

' - Despre acest caz a scris mult ziaristul loan ltu.- Eu am scris intr-o carte despre ei. loan ltu i-a identificat, Er

publicat in "Tineram6r'gi a reiegit cd e infractor, a fdcut gi pugcdrie.Hai si fie clar: un revolulionar de talia lui loan ltu nu se preta la alua mit6 un calculator! $ti[i ce au luat revolulionarii? Vi ardt lista cu

.zeci de terenuri foarte avantajoase, spalii comerciale gi multe altele.Avea nevoie loan ltu sd ia un calculator? latd ce s-a intimplat: inziua de 23.12.1989, dlnspre TVR venea o magind, un microbuz.Venea de pe bulevardul Miciurin, actual Averescu. La intersec{ia cubulevardul "'l t,tla!", actual lon Mihalache, revolulionarii au opritmagina. Nu au, vrut s5 opreascd qi au risturnat magina. Ein ea aufost scogi clnci teroriqti evrei, condugi de un emigrant, n6scut in.1929, ?n RomAnia. Erau inarmali, aveau stalie radio gi hran6 rece. l-au predat la Armati. Armata i-a predat lq Procuratura MilitarS, carele-a fdcut dosar,.. gi au dispdrut. Aveau pistoale de calibrul I mm, delichidatori. Cum de au dispArut? Eu am publicat acea gtire, luatd dela ArmatS, de la ofiferii care i-au prins, i-au anchetat, le-au luatarmamentul gi tehnica de transmisiuni" Asta era magina care circulapdn tot oragul. Trdgeau citeva focuri, intrelineau focuri. lineau

legdtura eu arnbasada. $i priveau la televizor gi vedeau unde s-amai linigtit treaba. Deci, instigarea romAnilor la a se ucide unii peallii era foarte simplA. Mergeai gi trdggai un foc. Asta ficeau ei:tr6geau un foc intr-un loc. Orice migca era dobordt. Aga au muritrom6nii, prin diversiunel latA cd au fost pringi diversionigti. Undesunt? De ce au fost elibera{i? intrebare: va fi atdt de curajos actualulpregedinte al republicii sd spuni toate aceste adevdruri? Sd vd spunceva: pentru ci am spus aceste adevdruri, inilial am fost amenin!at,dupi care au inceput, cu ajutorul unor irrdivizi care gtiau ce fac sausunt iresponsabili, sd fiu luat in derAd ere. A, Corulfabuleazd, spunepovegti cu bubuli! Eu am spus foarte clar in fala comisiei: "Uitali,

6sfea sunf faptele. Verificalil.Eu am prezentat fapte concrete. lnmomentulin care am prezentat acel raportfrumos, aranjat, am prezentatcaseta-eu instigirile, cu probele chem6rii tru pelor sovietice, cu intrareaprimelor elicoptere sovietice pe teritoriul romdnesc. M-am a.steptat cadomnulGabrielescu sA spund, la interviulcu ziarigtii, ce am prezentateu. Mi-a confirmat afirmaliile dl. Sergiu Nicolaescu. CAnd au iegitinpubtic, nu au spus nimic. Trebuiau sb spund ce s-a probat. Eu amcrezut sincer in utilitatea comisiei. Eu vd spun aga: nu a fost fdcutddin profeslonigti! Dacd veli lua om cu orn, velivedea cine a ucis. Nuse va da vina pe Armat6, Securitate sau revolulionari, cum existAtendinla. Se poate spune clar cine pe cine a ucis. Nu se vrea aflareaadevdru lui ! Acu m se incearcd altceva : cul pabil izarea pentru perioada16-22, dar dupd 22 au murit cei mai multi. Majoritatea au muritdup6 22.Tendinla este de a-l culpabiliza pe Ceaugescu, sd nu cumva sdderulSm firul gi si constatim ci a fost intervenlie strdind. Armatarom0nd a fost pe picior de apirare. Securitatea. era pe picior deapdrare. Existau trupe strdine pe teritoriu rominesc! Erau trupe dediversiyne giteroare. Trebuia tras. Tncepe sA se punS problema altfel...

- Ceaugescu a fdcut parte din loja P2?- Nu gtiu! in orice caz, am suspiciuni destul de intemeiate ci a

fdcut parte dintr-o organizalie mistico-religioasi, probabil iudeo-masonicS, pentru cd unele din mSsurile luate erau atAt de aberante,incAt ori era nebun, ori aplica mSsuri luate potrivit doctrinei religioaseiudeo-masonice, Nu se potriveau cu spiritul romdnesc, cu bunulsim! rorndnesc, de care diduse dovadS in prima'faz|a conducerii.

145

Societatea NalionalS aPetrolului PETROM S.A.

Sucul.s ata PECO Mehedinli

OFERi PRIN"MAGAZINULDE PIESE AUTO-IMPORT

C elemente caroserie3 elemente direclie3 capete planetareC filtre aer, ulei, motorini3 curele3 faruri3 pompe - apeti... o ultimd noutateC consumabile DAEWOO

TERMEN DE LIVRARE24 DE ORE

pentru produsele care nu sunt in stoc ...

Adresa noastr6=Drobeta Turnu Severin.str. Calea Timigoarei

Tel.: 052/31.59.72, fax.i osZl gz.s1.g4

email: Cdlin @peco.expert.ro

CAPTTOLULVT

27 martie 1998, Bucuregti.I nte rvi u aco rd at, in exc I u s ivitatepentru revista "OBIECTIV MAGAZIN",la domiciliul scriitorului Pavel Corul.

"P$rHoLoctA re iruvnrA sA-l DoMtNtPE CEI SLA"BI''

- Cdte cdrli suntfn seria'nOctogonul"?- Sunt 26 de ci(itipdrite, ultima fiind "Omuldin Carpali".Sunt

gi doui romane de dragoste, cel mai recent: "Ne-om intdlniin cer".Am apoidou6 volume de versuri. Urmeazavolumul "Noapteateitor

t,vr1ji{'t, pentru care am strAns materialul. in seria "Arta succesului"sunt 7 cirfi. Pe baza c6(ii "Curs de arla crea[ieigi succesu/ui''s-auformat primele gcoliparticulare de "arta sccesului".Prima gcoald a,fost fdcutd la Craiova. La lagi, au prea mulli cursanli. Au dat.anun[in presa gis-au trezit cd au 150 de cursan[i...

- Ce urmdregte cursul?- Si inarmeze cursanlii, de orice vdrsti gi orice specialitate

cu un minim de cunogtinle privind reorganizarea personalitilii proprii,

in primul rAnd a modului de gAndire, in aga fel incAt sd oblind succesin'condiliile Rominiei de tranzilie.

- Ceinseamnd asta?. Tradilional, noi am fost inv6!a!i arta egecului ! Am fost invSlali si

ne conservim propriile idei gi conceplii, si refuz6m orice idee nou6,chiar dacd nu argumentat, si fim negativigti gi pesimigti. Noul mod degAndire inseamnd o gAndire gtiinlificd, realistd, deschisd citre oriceidee sau informalie noui, capabild s6 judece critic informaliapebazacdreia s-arputea obtineun folos material, Ded, noineindreptim aten$ia

cdtre sectorul economic, care este foarte slab in Romdnia. Modul noude a gdndiinseamnd optimism, incredere in for{ele proprii, increderein capacitatea de automobilizare a congtientuluigi incongtinetului prin

formule de sugestie 9i autosugestie. Cartea se bazeazd pe cAtevazeci de formule de sugestie gi autosugestie, sugestia fiind practicatd

de profesor, iar autosugestia de fiecare cursantin parte. Secretul acesteicdr{i const6 in faptul cd folosesc intens douA metode: stud;ulin terenefectuat de cursanli, deci cunoagterea nemijiocitd a realitSlii, 9ibrai nstorm i n g,'fu rlu n a c re i e rel o f'. Cu rsanli i analizeazl impreu ni ceau vdzut pe teren gi cautirdspunsuri laintrebiri de genul: cum putem

rentabilr2a fiecare afacere? Nu toli vor da rdrspunsuri pentru toateintrebirile, insS'majoritatea vor gisi rispuns la intreb6ri simple: cumputem prodr-ice mai mult gimaibine? Cum puteminlacuimdrfuile dinimport cu mdrfuri romdnegti?

. - Aceasti pregdtire a dvs. s-a format gi in perioada fosteimeserii?

t49

- Sigur, dar nu era obligatorie. Dacd la ora actuald seruiciiiesecrete romdne folosesc intens psihologia, o studiazi in qcoald,fosta Securitate nu studia pbihologia in gcoa16,'ci Dreptul.. Eu n-amstudiat in gcoala de ofi{eri de securitate, eu am studiat in gcoala deofileride marinS, insa de la vdrsta de 1B anieu am nranifestat uninteres iegit din comun pentru psihologid. Am studiat pe cont propriu.Ce s-a invd[at-la gcoalA, s-a ?nv6!at foarte pulin. Eu,am invalat pebazA de cursuri gi materiale, aplicdnd in via!6 ceea ce giseam inc5(i. Am studiat cu ochi de psiholog, incepdnd de la eihipajul uneinave vdnitoare de submarine, pe care eram ofiler cu naviga[ia, gipdnd la oarnenii cu care veneam in contact c6nd eram spion gicontraspion. Cunoagterea psihologiei mi-a permis sA dezvolt rela{iifoarte bune cu fiecare persoand cu careVeneam in contact, metodafiind explicatd pe larg, in cartea "Afta succesutui la rom6ni". Acoloexisti doud capitole distincte: dezvoltarea relaliilorcu persoane utilegiarta dominirii.-

Asta a fost prima linti pe care am urmdrit-o prin studiul psiho-logiei: armonizarea relaliilor cu cei din jur. A dou,a !int6: dominareacelor mai slabi. Dominarea insesizabila a celor subordonali datoritSsistemului a fost atinsd vr6nd - nevrAnd. Vedeli, din punct de vederepsihologic, gefii sunt de dpud feluri: geful normal - care delineautoritatea prin investitur6 gi geful natural - care are personalitateputernici gi deline secretul conducerii celor din subordine fdri.asperitdli gi contraindicalii.

Eu am militat pentru gefui natural, care, pe baza psihologiei,sd conducd suberdo4aliifiri nici un fel de contraindicalii, duritdli.Asta am rezolvat-o cAnd am fo.st gef fn contraspionaj. Eu nu amavut nici un fel de probleme cu subordonalii. Majoritatea ofilerilormai rnariin grad gi firnclie doreau sd tie in subordinea mea, pentrucA conducearn ?n mod invizibil, prin capacitatea rnea superioaraeapacita[iilor

,,AFt'!.|tVELE OFICIALE CONTIN T}OAR...DOSARH gt AGENTURT FALSE !"

Spcrne(icd Securifafea nw era preocupatd de psihotogie,dardin ce 6{iw ew tangengial, diplomalii erau alegi dintre istorici,soc i alog i, psih ologi. ".

- Diplorna{ii, nu securigtiilAici se face o confuzie regretabild.MinisterulAfacerilor Externe era un minister al statului socialist care

150

desfSgura activitdli de relalii externe gi comer! exterior, prin"ambasade

9i reprezentanli comerciali. igi selecta cadrele din rdndulspecialigtilor din lari gi aici trebuie sb recunoagtem cd sistemul deseleclie era lovit de sistemul pilelor. Deci, fiecare gef socialist doreasa-gi trimiti in striinitate fiul, nepotul, etc. pentru a putea trdi mai

bine, pentru a lua un salariu in valutS, pentru a nu suporta ce suportamnor in [ari. in rAndul MAE, exista gi un numdr foarte redus de ofileride Securitate, pe care guverndrile postdecembriste, intr-un elanprostesc, s-au grdbit s5-i deconspire sau si-i scoat6 din funcfii. intoate ambasadele din lume existi ofileri de informalii ai serviciilorsecrete civile sau ai Armatei. Dacd v-ag spune c5, in 1989, Armataromdnd avea 4 atagali militari la nivel mondial, ali spune c6 nu eadevdrat. E adevirat!Afost o prostiel Reducerea aparatului informativdin cadrul ambasadelor a fost o mare prostie a epocii socialiste. Oeficeau cei4 atagali militari bdtrAni, in pragul pension6rii? Nu fdceaunimic, cd nu maiavea nicio motivalie sA lucreze...

- Ba maifdceau gi hignild unii. $tiu eu un caz: cel de IaMoscova...

- in 1989, la Moscova nu aveam...- Eu aga gtiu, cd era atagat militar...- Nu! Tn 1989, la Moscova nu aveam atagat militar. Ultimul

atagat militar la Moscova a fost retras in 1984. Se numea Diculescu,era general. Nici micar in URSS nu aveam atagali militari... Dinr:dndul ofilerilor de securitate care lucrau in ambasade, numirul lora fost foarte redus, iar in urma evenimentelor a fost redus aproapede zero. S-a risp6ndit ideea c6 ceilallidiplomaliarfi securigti, ci arlucra cu SIE (DlE). Nu este adevirat! DumneavoastrS, dacd alifidiplomat, ali asculta de Securitate? Nu, domnule! Diplomalii eranumili de CC, erau membri in nomenclaturS, asta probabil nu ogtiali. Pentru a devenidiplomat, trebuia si te prezinli la seclia militaro- juridicd a CC-ului gi sd !i se facd instructaj, 9i intrai automat innomenclatura CC-ului. Depuneaicarnetulde partid de la organiza[iata, impreuni cu dosarul de partid, la CC. Erai nomenclaturist, inmofi'rentul in care eraiin MAE. Pai, de pe pozifia asta, nu discutanimeni cu ofilerul de Securitate...

Asta nu o gtie populalia:intre partid giSecuritate au fost nigtefricliunifoarte dure. Tendin[a partidului de a domina Securitatea a

apirut odatd cu accederea la putere a lui Nicolae Ceaugescu, carea folositArmata pentru a pune cu botul pe labe Securitatea. Cdnd aluat puterea, a avut de indepirtat gruparea Drighici - Apostol. A

151

zdrobit-o folosind {5rmata. Apoi, a folosit Securitatea pentru a aducela ascultare Armata, metodi care a fost aplicatd gi dupd 1 989. Armata

"

a fost folosit5 pentru a ocupa sediul Securitifii, a luat Securitateasub control, dupi careArmata este acum culpabilizata pentru fapteledin decembrie AB9 gi pusd incet-incet la ascultare prin aparatulinformativ 9i politic cu care a fost infiltratS. Este o metodd dedominare, care nici micar nu este noui...

a - invdlatd de ta cine?, - Nicolae Ceaugescu a mai inventat ceva. in 1968, membrii

CPEX au emis o hotirdre prin care intregul aparat de securitateera pus in subordinea partidului. Prin aceasta, activigtii de partidaveau dreptul s5 controleze munca operativi a ofilerilor deSecuritate, lucru care era o mare prostie. Unii prim - secretari sivdr-geau aQuzuri, nu aveau nivelul necesar controlSrii activitaliiinformative gi, odat6 cu schimbarea, puteam deconspira cazuriobiective, agenturS etc. Aceasta prostie a intirAtat foarte multSecuritatea impotriva activigtilor de partid. De aceea, controlul nuse putea efectua corect. Oride c6te oriveneau brigdzile de controlale CC-ului, ofileriide Securitate prezentau alte situalii, maculaturd.ln momentele in care se va da liber la dosarele de Securitate, sevor descoperi zeci sau sute de mii de dosare false, care nu aunimic de a face cu persoanele care au sprijinit Securitatea, in calitatede agenli sau informatori, nu au nimic de a face cu persoaneleurmdrite! De aceea, nu se va face nici un fel de lumind prin studiul"dosarelor de Securitate. SinEurul care gtie adevirul este ofilerul.Daci vrea s5-l spund, il spune, dacA nu, nu. Cdre era procedura:pentru a picSli oiganele de partid, ofilerul scria o agenturS falsi,aprobatA de primul - secretar. Prezenta o listd falsi cu agenli, igifdcea o baz\ de lucru falsA, prezenta nigte suspecli pe care aveavoie si-i urmireascd. in realitate, avea altd agentura gialli urmarili!Aceastd procedurd am invS[at-o 9i eu de la ofilerii mai bitrAni, in1972, cAnd, i,r ilrrnff unui control al CC-ului, foarte mul[i ofileri deSecuritate au iost pedepsili pentru incalcarea hotirdrii de partid,

- privind urmArirea qi folosirea membrilor de partid. Atunci eramnevinovali. lt.li s-a dat ordin si distr:ugem foarte multi arhivioperativi. Afost o loviturS dati Securitilii de citre CC, insi, ofi[eriirnai b.Strdni au gtiut ce trepuie sS.salveze. Erau arhiva gi documenteleoperative aie unui anumit sector care se ocupa de urmbrirea agenlilorsovietici, care erau infiltrali inclusiv in CC, nu vi face{i probleme...Atunci, pentru a ne sustrage controlului de partid qi inclusiv alagenturii striine, am inventat aceastd procedurd: evidenle duble gi

152

bigarea in arhiva oficiald numai a dosarelor false gi a agenturiifalse. Mi gdndesc ce se va intAmpla cdnd vor deschide arhivele gi

vor intreba oameni nevinovali de ce au colaborat cu Securitatea...Adevdralii informatori nu apireau cu dosar. Adevdratii informatorigi de val6are nu avdau nici mdcar o foaie in arhivi 9i nici nu or sdaibd. De aceea, demersurile domnuluiTicu Dumitrescu sunt sortiteggecului! Nu se va clarifica nimic din perioada socialist6,.dupd 1964.Tnainte de 1964, exista arhiva fosteiSecuritilicondusi de URSS,in care sunt cazuri 9i agenturi din perioada respectivd.

- Ticu Dumitrescu e bine intenlionat sau e manipulat?' - Dl. Ticu Dumitrescu este un om bitr6n, care a suferit, a ficut

pugcdrie. Dorinla dAnsuluide r.dzbunareil mAni sd pomeascd aceastiacliune a vietii sale, Altceva nu am auzit si fi ficut. Pe dAnsul ilintereseaz6 atAt: si se rdzbune pe Securitatea politicd, insi a extinspulin subiectul. De la Securitatea politicd gi-a permis si pund etichetade politie politicd pe intreaga Securitate nalionalS romAnd, ceea ceeste o gregealS. Nu gtiu dacd este manipulatgi nici nu md intereseazd.Eu vi spun ci demersurile dAnsului sunt sortite egeculuilVor gisi, inarh ive, dosarele fogtilor agenli din perioada Komintemisti 9i dosarelefogtilor urmdrili din acea perioadi..,

- Rezultatul va fi invers dec€tigi doregte?- Da. S-ar putea ca majoritatea si fie din rAndul PNI-CD 9i

PNL! Majoritatea informatorilor vor fi din 16ndul partidelor istorice,care au fdcut pugcirie. Ddnsul are aceastd obsesie 9i e dreptuldinsului si gi-o impuni, atAta timp c6t, un numir de cetdteni l.auvotat pentru funclia de senator. Eu nu-i contest dreptul de a afirmagi de a face tot ce doregte, inclusiv in colaborare cu unii cetdtenishii n i, care pozeaz6, atenlie, n u ma i pozeazA, in fogti detin uti pol itici,care lupti impotriva poliliei secrete. Md refer la pastorul Gauck (?!)din Germanla, qare cic6 a lucrat pentru deconspirarea STASI. STASIa fost un organ condus de URSS, deci nu a fost un organ germannalional. Securitatea vest - germani nu a fost deconspiratS, degilucreazd cu aceleagi mijloace gi metode, Acel pastoreste un germancare nu gi-a sfdrdmat serviciile secrete nalionale. STASI nu a avutnimic de suferit. Eu l-am vdzut pe liderul STASI vorbind la televi-ziunea nationali, tn urma judec5lii tribunalului constitulional, care adecis urmdtoarele: STASI gi-a fdcut datoria fatd de statul german, incondilii specifi ce acelei situalii, degi STAS I a aclionat impotriva RFG...' - SfASt nu a racolat-o gi pe secretara cancelarului?

- Dar., secretara cancelarului care a fostinaintea lui Helmut Kohl,..

153

"ADEPTIt <,MED|TAT|Et TRANSGEDENTALE>SERVEAU INTERESELE UNOR GRUPARI

EXTREMISTE EXTERNE''

' De ce a desfiinlat Nicolae Ceaugesc u facultdlile depsihologie?

- in 1980, in !ari a izbucnit afa cerea medita(ia transced*ntatd,o escrocherie de nivel mondial, organizatd de buni cunoscdtori aipsihologiei, care au incercat s6 dea o semnificalie magicd unorprocese psihice gi unor acliuni psihice, in special sugestia gi

autosugestia. $ti!i ci meditalia transcedentali este interzis6 acumla nivel mondial. Ea a fost fondatd de un yoghin. Pe un fond denecunoagtere a psihologiei, pe un nivel foarte scdzut de culturi laintelectualitatea romAnd, au reugit sd penetreze o parte dinintelectualitatea rom6ni gi si o atragi la aceastd sectd religioasS,interzigd acum la nivel mondial. Pe atunci, aveau sediulin Elvelia,de unde au fost expulzali de citre autoritdlile federative elveliene.O mare parte din intelectualii care au aderat la aceastd sectd nucunogteau psihologie ginu gtiau manipularea prin cuvAnt. Ei, practic,erau manipuldti printr-un cuvAnt, considerat sacru, prin care puteaufi contactali oricdnd, sub formi de paroli, ca agenli ai unei puteritransnalionale. in momentulin care gi-au dat seama ci aveau de aface cu o migcare mistic6, ce tinde si inrobeasci gi si domine

. minlile unor intelectuali cu perspectivi de a promova in statulsocialist, migcarea a fost interzisi in Rom6nia. Cu aceast{ ocazie,conduc5torul statu[iL mai pulin cunoscitor al gtiinlelor, a dat ordinsd se intezicA gi psihologia. Motivalia a fost ci o parte din psihologiau aderat la meditalia transcendentalS. Au aderat cei mai slabi, carenu Tnlelegeau ci e vorba de o manipulare psihicd prin formule decondilionare psihipd, nicidecum de o metodi de relaxare psihici.lnterdiclia a pornit de la gAndul c5 cei care vor fi absolvenli depsihologie ar putea si adere la aceeagi miscare. Nu este adevArat;Psihologia este o gtiin!6 cu nigte legi foartd bine definite gi cu un

.domeniu foarte clar de studiu, pe cdnd indivizii dia aplicau nigteritualuri strivechi reiigioase, tipic yoghine, incercAnd manipuliri prinsugestie gi hipnozd.- - La-vre,rnea aceea erau nigte zva,nuri.Se spunea cd pentrufiecare om racolat, de la ministru adjunct in sus, se dddea osumd de circa 5.000 dolari. Se maispunea cd nume sonore auasisfaf la astfel de leclii. La un moment daf, se spune cd 9i

154

Nicu Ceaugescu a fost o datd" A treia idee e5fe cd ambasadoriinogtri din Elvelia gi Franla ar fi dat semnalul.

- Da, din Elvelia. Nu cuposc aceasti afacere, de ce sd vispun. $tiu ci au lucrat ofileri de Securitate la ea, ins6 cunosc detaliipentru cd eu cunosc limba englezi gi le-am studiat materialele.Pachetul de materiqle trimis ministruluiApdrdrii pentru a fi atras lasect5 mi-a frcst dat s6ll studiez, pentru cd eram vorbitor de limbaenglez6. Care era planul: sd racoleze persoane din conducereatuturor statelor, sd formeze, un guvern'mondial subordonat sectei.Aclionau numai la intelectualii de vaz5, minigtrii secretari de statetc. Scopul era sd-i atragd in acest guvern mondial. Baza erasugestia de masd. Acoperirea era doctrina yogrhinS'mistic6,

"prin

care susli neau existenla levitatiei, existenla,zeilor ingiruili in religiabudhisti gialte asemena practici. Efectiv, pe mine m-au dezgustatscrierile acelea. Am spus c6 e vorba de o'migcare mistic6, carevrea sA foloseascd psihologia in scop de a domina oamenii slabpreg6tili psihologic. Trebuie ie recunoagtem ci inqltele personalit6!idin RomAnia n-au cunoscut gi nu cunosc psihologie, de aceea se gi

lasd manipulate. Nu intAmpldtor, eu. insist cu cir[ile de psihologieaplicati pentru inarmarea romArtilor. "Afta succesului la romdni" s-avdndut ?n 165.000 de exemplare gi asta inseamni 500,000 deromAni care cunosc psihologia. Nu intAmplator, insist ci lideriinafionali gi de partide trebuie si cunoascd psihologie, evitdndmanipulSrile prin sugestie gi hipnozd. Trebuie sd recunoa$tem cicei care au fo'St manipulali in perioada respectivi nu cunogteaupsihologie. lnciusiv psihologii care au aderat la sectd erau slabpregdtili din punct de vedere al psihologiei practice!...,

- Unul din nume vehiculate atunci era un anume Burada,ministru adjunct la Transporturi, care, dacd nu md tngel, dupd1989 a fosf repus in funclie...

- V-arn spus, nu cunosc toati povestea asta, dar vd spun clarcd a fost o manipularb prin condi{ionare psihicd, efectuatd de osectb transnationali. Modul de lichidare poate nu a fost cel nraielegant, fnsi cei care pozeazd in victime sd vind in fala mea, si lespunclar ci s-au lisat manipulali ca nigte animale! Exact sistemulpavlovian: condilionare psihicS. Nu au inleles cd, de fapt, serveauinteresele unor grupSri extfemiste externe, intezise in majoritateastatelor civiiizate.

- Sd revenim ta edrlite dvg. Cdte au fost editate in "EdituraPavel Corul"?

155

- "Editura Pavel Corul"s-a ndscut fn urmd cu doi ani. lniJial,cdrfile au fost editate in editurile "Gemenii" gi "Varahha". Respectr4"Gemenii" era} mea gi "Varanha" a soliei. Deci, eu nu am cesionatdreptul de autor decAt ?n momentul in care nu am mai avutcapacitatea de a reedita cirlile.

:

- Q mare parte suntin editura "Miracol"?- Nu, Repditirile sunt in "Miracol". Ci(i noi, editate in editura

"Miracol" sunt: 'Sd vii ca o pdrere", la eate am concesionat dreptulde autor, gi "Leacui de suftete pentru fete gi femei". De reguld,primul tirajil editez eu, il verific Aiii dau drumul cdtre cititori. Ulterior,pentru reeditdri, am colaborat foarte bine cu editura "Miraco!".

Primete trei cdrli in ce editurd sunf scoase?, - in editura "Gemteni|. incepAnd cu "FulgerulAlbastru", am

colaborat cu Miracol" Am scos impreund qu ei mai multe tiraje.Ulterior, le-'am cesionat dreptul de autor.

. .,RELIGIA (MANAIUCA> ANUALZECI DE MILIARDE DE DOLARI''

o - Cum a{i ajuns la pasiunea de a scrie _cdrli gi la seria"Qctogonul"?

- Nu am avut nici o clip5 inten[ia de a scrie cdrfi poliliste.inteniia mea a fosf de a scrie numai ca4i Oe arta succesului, si-iinvS! pe romdni sd reugeascd in noile condi[ii, apirqte dup6 1989.Am scris gi arn publicat, pe 23 aprilie 1992, "Cheile succesu/ui", unrnanual de pregitire psihologicd pentru a reugiin viatd, cu formuiede autosugestie pentiu intdrirea personalitdlii, mijloace gi metodede reu.sitA in viald, prin dezvoltarea relaliilor bune, utile, folosireagAndirii logice. Aceast6 carte s-a v6ndut greu. Sia vdndut din martiepind in august 1992. Afost tipiriti in 10.000 de exemplare. in mo-mentul acela, a tr:ebuit si-mi folosesc cunogtinfele -de psihologie.Am mers in piala de carte gi am studiat fenomenul: ce cumpird,romAnii gi de ce, Rorn6nii cumpirau masiv,literaturS misticd gi

literaturi polilisti. VdzAnd despre ce"estg vorba, am spus: vaifolasio metodd noud. Le vaiofericeea ee ddresc, insd le toioferi giceeac.e doresc eu sd aflu. Ca atare,

-cdrfile mele au o formuli mai

complicatS: o poveste de spionaj, in iare sunt impletite elenientede rnisticb striveche europeand gi geto-dacd, elemente de para-normal qi psihologie gifoarte multi acfiune. Asta in partea beletristicda cir[ii. Cartea 1ai are o ,nUol;;"re realistS, in care povestesc

c6te ceva despre intenliile mele gi despre modulin care ar trebui siaclioneze ei, iarin partea a cjoua a c6r[ii analizezanumite fenomenespecifice acestei perioade de viali a societd[iiromAnegti, suger6ndmdsuri conerete o'e remediere a defecliunilor. Astfel, printresubiectele importante tratate in partea a doua a c5(ii, am studiat:rdzboiul economic mondial, rdzboiul psihologic, rizboiul mistic.Nimeni, nu spune cd sectele gi cultele se bat prin intermediulcredinciogilor, exploat6nd naivitatea gilipsa de culturd. Eu am tratat,in doui cdrli, rizboiul rnistic, explicdndu-i bazele gi demoldndbazelemisticii asiatice, care la ora actuali domini Europa gi nu numai. Eun lucru curnplit, Din mistica iudaicd primitivi s-au niscut trei religiiprincipale: iudaismul, cregtinismul gi islamismul, Circa 3 miliarde deoameni s-au inregimeritat in aceastd credin[d iudaicd, prezentatisub treiforme. La origine se aflS un mit pdg6n, primitiv, neadevirat,pe care orice om modern ar trebui sd-l respingi din capul locului,deoarece nu rezistd la verificdri logice, la amplasarea in timp gispaliu, nu rezistd nici micar la verificiri morale. $i totugi; cu forlabisericilor construite in perioada primitivd, acest mit perpetueazi gitn fiecare an se cheltuiesc zeci de miliarde de dqlari pentru a fipromovat gi irnpus in rninlile tinerilor generalii. Cu acegti bani s-arputea crea locuri de mun65, licaguri de invSlimAnt gi culturS, s-arputea eradica s6ricia din majoritatea !Snilor lumii. De ce secheltuiegte atdt de mult pe religie? Evreii au tot interesul i5 creadiin acest mit p5gAn qi primitiv, s6-i considere lumea poporul ales. Eiexploateaz& cu dibicie intereseie economice ale bisericilor catolice,ortodoxe gi islamice de a pdstra aceastd credinld religioasi primitivagiaga se face ci, in RornAnia, asist5m la un dezm6! mistic, atdt pecale oficialA, prin bisericd, cAt gi pe cale neoficiald, prin diferite sectegi cuite. in realitate, Dumnezeu a existat inainte de infiin[area mituluibiblic. P&mAntul are 4,5 rniliarde de ani, deci, de cel pulin 4,5 miliardede anii, Dumnezdu are grija de acestd planetS, Mitul biblic a fostcornpilat in urma cu circa 2300 de ani, dupi mai multe scrieri maivechi. Dupi upanigadele indiene, legendele Olimpului qi attele. De-alungul timpului, mitul biblic a fost falsificat in repetate r&nduri decitre preolii interesali sd impuni aceasti religie patriarha16 piprimitivi in minlile europenilor. Afost cea mai cumplitS loviturd datacivilizaliei ralionale europene. Timp de 1000 de ani qtiinla Europei astagnat datoritd religiei.

- lnteresant esfe cd Torquemada era evreu...- A ucis foarte mulfi evrei care nu s-au cregtinat. Explicalia

157

este foarte simpli: nivelul de cunoagtere gi inlelegere al acelorprimitivi era foarte scizut, astfel c6 ei nu-gi puneau nici o clipdintrebarea: acest document, mitul biblic, este adevirat sau nu?

- Cum vd explicali cd un evreu i-a oropsit pe evrei?- Nu-i singurul caz! l-a oropsit, pentru ci in cregtinism gi in

orice politic6 transnalionald nu conteazd originea, sAngele. Au existatgi in Rom6nia evrei comunigti care .si-au bdgat in pugcdrieconalionalii. Doctrina creltini este o ideologie formatd ?n sec. I - lll,de cdtre g6nditorii primitivi, care au preluat nigte legende din Orient,le-au amestecat pulin cu filosofia neoplatoniciani gi le-au rdspdndit?n intreaga Europd. Ei vedeau un Dumnezeu dd tip uman, foarteprimitiv. Dacd vi uitaliin Biblie, veli constata c6 Dumnezeu stdteape muntele Sinai gi cioplea pietre! Pdi, aceastS.imagine nu maicadreazd cu imaginea moderni... Din capul locului, mitul esteaberant, pentru cAzeul creator, care apare cu nume diferite, esteun lip mirginit, care nu gAndegte nici mdcar cdt un copil din secolul20! Toatd crealia este ilogicd. Ea pornegte de la pirnAnt c6tre cer.

Nu se poate! UniversUl existA de miliarde de ani, iar Pimdntul de4,5 miliarde de ani, deci totul este o poveste, Aberalia este cumpliti:dintr:un singurcuplu primordial, Adam 9i Eva, nu puteau sd se nascd4 rase! Mai mult, cuplul primordial a avut numai bdieli. Cumperpetuau specia? Probd de imoralitate: patriahulcel maiimportant,Abraham, avea o solie care practica prostitulia cu aprobareapatriahulu.i. Mai departe: Lot, erou din mitul biblic, a fbcut copii cu

fiicele sale... Deci, intregul mit este imoral, ilogic gi fdri amplasarein timp gi spaliu. Este o poveste pe care, din picate, strdmogiieuropeni au acceptat-o in numele unor interese politice, pentru a

domina multimea prostitd, care dorea sd se inchine la un zeu.

,,ION CRISTOIU ESTE UN OM DE CARAGTER''

- Sd revenim Ia cdrli gi sd intrdm in... "Quinta spartd"...- Bun... in !'nomentul,in care am in[eles ce vor romdnii de la"

mine, am scris "Qurnfa spart6". Ea fost scrisd in august - septembrie1992, cu un scop foarte clar: de a le spune rom6nilor cd SecuritatearomAnd nu a fost dugmanul naliunii romdne, ci a apArat intereselenalionale, cu mijloace specifice organelor de informalii, identice cucele ale serviciflor strdine. Securitatea nu a fost. cu nimic maicriminalS decAt ClA, FBl, KGB, etc. Din contrS, a fost mai bldndd 9imai apropiati.de interesele nalionale, iar nivelul de trai al ofilerilor

158

de Securitate era comparabil cu al oricirui muncitor...- De ce in 1992 gi nu in 1990?- fobrte siinplu. in 1990, eu am fost ofiler de informalii. Nu

puteam sd scriu atAta timp cAt eram ofiler activ. ln 1990, indecembrie, am trecut in rezervi gi am invitat tehnologia scrisului,pentru cd talent aveam. PAnd in martie 1992, eu am invdtat artascrisului la doui ziare: "Naliunea" ltJi losif Constantin Drdgan gi la"Expres Magalzin" al lui lon Cristoiu. Am invilat arta jurnalisticd, pecare mi-am propus s6 o folosesc in cirfile mele. Eu am inventatacest stil de carte: roman beletristic pilus reportaj de tip jurnalistic.

- Cum ali ajuns la "Naliunea"?- E foarte simplu. in 1990, eu luptam pentru Basarabia. Aveam

relalii cu intelectualii din Basarabia, le procuram cirfi, discuri,materialtipografic, magini de scris cu grafie latin6. in momentulincare un grup de intelectuali din Basarabia mi-au cerut sd intervin laprof. losif Constantin Drdgan pentru a le da o tipografie, m-amprezentat la "Fundalia Drdgan" gi" am solicitat, in numele basa-rabenilor, acest lucru. Profesorul nu era Tn !ar6, insd nepotul sduFlavian Drdgan, a spus: "Bine. Vom analiza givd ddm rdspunsulintr-o sEtptdmdnd".

intr-o sdptdmdni, m-au chemat $i m-au intrebat: "LJnde

trimitem tipografia?". Tipografia a ajuns la Chiginiu, transportatddin ltalia, prin Ungaria gi Ucraina, pentru a nu trece prin frontierarom6no-moldoveneascd, unde arfi fost intezisS. Ea a intratfrumosprin alte l6ri... Deci, tipografia a ajuns in Chiginiu gi lucreazd gi

acum. Cu aceastd ocazie, m-au intrebat dacd nu doresc sdcolaborez la revista lor, care mergea mai slSbu!. Am vdzut-o gi amspus: ?un, colaiborez". Am inceput ca simplu colaborator, amdevenit redactor gi la un moment dat, secretar general de redaclie.

- Cum ali ajuns Ia "Expres Magazin"?- La "Expres Magazin" am ajuns in momentul in care

bonducerea revistei "Nallunea" afost luati de un ziarist betiv, nu v6spun cine. La un moment dat, un ziarist foarte bun, dar beliv, aajuns conducitorul revistei "Naliunea". Eu nu suport a/coolicii, nusuport oamenii ingdmfati gi consider ci fiecare om este opersonalitate gi se poate manifesta in nigte limite. Normal, pentrucd nu eram de meserie ziarist, hu mi se mai publicau articolele.VAzAnd care era atmosfera, am luat un teanc de materiale scrisede mine gi m-am prezentat direct la biroul lui Cristoiu. imi pl6cea"Expres Magazin" gi i-am spus: ?omnule Cristoiu, eu sunt Pavel

159

Coru!". Mi-a rdspuns: "V-am urmdit la <<Naliunea>". lon Cristoiu astudiat materialele, a chemat secretarulgeneralde redaclie, i-a datordin si scoatd din pagind un material gi si bage un material de-almeu. Mi-a spus: 'Drn clipa aceasta, considerali-vit angajaf". Amlucrat foarte bine cu lon Cristoiu, care este un om de caracter:niciodati nu a modificat in materiale. Daci a luat un material gi i-aplicut , l-a publicat. Dacd nu, nu l-a publicat, dar niciodatd nu 9i-apermis sd umble cu condeiul, s5-gibage propriile ideiin ideile altuia.Bun, am colaborat la "Expres Magazin" cu numele meu real gi cunumele de contraspion. Numele meu de contraspion a fost PaulCernescu. Ajung6nd la "Expres Magazin" qi ?ncep6nd un serial princare incercam sd spun adevirul cu privire la Securitate, serviciisecrete romAnegti gi evenimentele din decembrie 89, a trebuit sAfolosesc numele conspirativ, nume pe care eram gtiut in intreagalari de c5tre cei care rni cunoscuserd ca ofiler. Deci, trebuia sd-ianun! cd sunt eu, cd triiesc, ci nu am renunlat la ideea ca RomAniatrebuie si rdmdnd independentd, suverand gi unitar6, c6 lupta pentruRominia continui, indiferent cd s-a schimbat sistemul politic.

t - Cum se numea serialul?- Se numea: "l.Jn fast ofi[er DtA rupe tdcerea". Asta este numele

' pe care l-a dat secretarul leneral de redaclie. Eu spusesem: '$efulcontraspionajului din DIA rupe tdcerea". Probabil cit nu /e venea sicreadd cd eu am fost geful contraspionajuiui din DlA, mai ales cdunii spuneau cd nu e adqvdratl Dupd aceea, s-a confirmat c5 eadevdrat.,. Avenit un fost gef al DIA la redaclie, g-ral. Dumitru l.

Dumitriu. Dumitru, mi bdrfea de zor gi eu ascultam. Am spus: 'Sfaflun mament, eu sunt gefulfostului birou ZZ. Eu arh urmat luiTolceanuin funclie". ln momentul acela, a inceput disculia intre noi gi s-aclarificat cine eram eu,

- Asta imi aduce arninte de "planul ZZ"! Vreo legdturd?- Nu arrp, nici o treabd cu planul! intAmplitor, in ordinea

alfabeticA, birr ulde contrainforma{iise numeaZ,in DlA. Poate c5in alte unitSli se numea altfel, avea ali6 formulA...

"IGOFI SMIRNOV ESTE UN FO$T CFITER KGBTRIMIS DF GORBAGIOV Iru MOUOOVA"- Ce Sfifl despre "planul ZZ"?

. - Despre "planulZZ" au ap*rut nigie scrieri. Nu cunosc desprece este vorba. Arir inleles ci era vorba despre un plan politic, de

r60

fapt. Deci, eu am fost geful fostului birou Z, reinfiintat in 1985. Amcolaborat cu numele conspirativ dar 9i cu nurnele real. Lucramimpreuni cu Mihai Birbulescu, un alt ziarist foarte bun, dar maipulin cunoscut, la "ldeea care face bani", ptezentarea unor perso-naiitali de sqcces din istorie. De ce? in momentul in care prezinlicititoriloro personalitate de succes, tendinla este de a copia modelulgi a se forma ca om de succes. Pentru mine, socialismul a fost oinchisoare a gAndului" Eu am suferit in socialism. in capitalism, amputut s6 mi manifest cum am vrut eu, ca scriitor gi om de afaceri;

- De.cev-ali dus la Cristoiu cflntd era la "Expres Magazin"gi nu cdnd era la "Zig - Zag"?

ln 1990, cdnd era Cristoiu la "Zig - Zag", eu eram ofi!er...- Care era atmosfera Ia "Expres Magazin"?- Era o atmosferd de activitate profesionali. Acolo nu se

mergea pe amatorism. in momentul in care duceai un material,trebuia sd fie probat, nu mergeai la povegti, degiin perioada aceea.se spuneau multe povegti prin ziare. Era o atmosferd foarte rela-,xant6, pentru ci lon Cristoiu este un conducdtor bun, din punctulista de veQere, democratic. Toatd lumea putea sd-gi argumentezeafirmafiile, nu ca la alte publicalii, unde gefuldecide girestulexecutS.Acolo se f6cea, Tntr-adevir, meserie. Se lucra mult gi cu pasiune,pe probleme variate.

- Ce relalii aveali cu lon Cristoiu?- Relaliiledintre mine 9i lon Cristoiu erau relaliile de la subaltern

la 9ef. Eu niciodatd nu am spus: "Arn fost colonel de Securitate,vreau sd fiu tratat altfel". Eram reporter ca oricare reporter, intramintr-o echipd squ lucram pe cont,propriu. Am avut misiunea de a fireporter de front in Transnistria .Zic eu cd arq fdcut-o cu cinste. Amparticipat, in 1991, la puciul din Basarabia, apoi la Moscova, 9i deacolo m-am intors la rizboiul din Transnistria. Deci, am participat la

toate aceste activitS[i. Eram plitit bine comparativ cu alli reporteri,Pentru pitruhderea in Tranbnistria am primit gi o primi. Eu am fostunul dintre primii ziarigti romAni care i-a luat interviu doctoruluiCaraman, din subordinea directd a luiSmirnov...

- Ce esfe cu Smirnov?- Cel care conduce acolo este lgor Smirnov, care este fost

ofiter KGB, trimis anume in Moldova pentru a organiza diversiunea,inclusivin perioada Gorbaciov. Deci, Gorbaciov a dirdmat imperiuldar a vrut s6-i dea o alti fa!i. Nu a fost deloc democratic, a fost lafel de pargiv ca orice conducdtor al Rusiei laristelAtrimis ofileri de

161

informatii care s-au stabilit in republici, urmAnd sd faci diversiuniulterioare. Diversiunea Smirnov arfi putut fi lichidatS in timpul puciuluidin 1991

- Ce s-a intilmplat?- Smirnov a fost prins de politia ucraineani, predat poliliei

moldovene, care a respectat legea gi nu l-a lichidat pe drum. L-auadus de la Kiev la Chiginiu cu magina, in loc's6-l lichideze! Dacd illichidau, diversiunea Smirnov dispirea, pentru ci firi ceicare,auorganizat, firi serviciile secrete rusegti, Transnistria nu ar exista...lnclusiv armata s-ar fi retras, Tns6, din. pdcate, moldovenii aurespectat legea gi Lau adus viu in fala justiliei. lar Justilia l-a eliberat...

- Snegur nu a fost adus, in 1989, in Moldova?- Nu, Snegur dste n6scut in Moldova, este agronom de

meserie. Aevoluat pe cale politici nu in mod.spectaculos, iar cAnda ajuns pregedinte, a ajuns prin voinla moldovenilor.

- Nu a fost la Moscova Ei a venitin 1989?- Majoritatea moldovenilor au trecut pe la Moscova, inclusiv

Valeriu Matei, care acum este pregedinte de partid. Afdcut gcoalala Moscova gia triitacolo. Deci, majoritatea au trecut pe la Moscova,dar nu toli sunt vinovali pentru faptul ci s-au ndscut intr-un imperiu.

- Vreau sd vd spun cd esie ciudat cd tocmai atunci, in1989, din cflte gtiu eu, Snegur s-a intors...

- Nu. Sneg0r a lucrat in agriculturi, in Moldova. Asta o gtiu cucertitudine. inci ceva. Contrar pdrerii majoritdliiziarigtilor romAni, carel-au ficut KGB.ist, l-au ficut de toate felurile, eu ipun, ci eu l-amcunoscut personalpe $negur, in maimulte disculiigiocazii: Snegura aclionat cum a considerat mai bine p'entru a smulge Moldova dinghiarele imperiului, insA nu se poate smulge ugor. Snegur este unmoldovean de bunS crddinli, poate cam mdtihdlos in gAndire, dareste un moldovean de buni credinld. Asta o afirm eu. Spre deosebirede Mircea Druc, care a fost ofiler kCA gi care, la inbeput, a ascunstreaba asta. Dupi aceea, a fost deconipirat gi a fugit in Romdnia;unde a incercat si-gi facb propriul partid, sd candideze laconducerea Rom6niei, un lucru care zic eu cd a fost cel pulin oeXdgerure; Deci, ?ntre Snegur gi Druc, eu am mai mare increderein Snegur decdt in Druc, degi Snegur e cdsdtorit cu o rusoaici.Druc este orgolios. Avenit tn Rorndnia, degi fusese ofiler KGB. 56fim inlelegi: ofiterii KGB motdoveni erau folosili in Moldova giRomAnia. Aajuns in RomAnia, unde a lintit la cea mai mare funclie,fdcdnd jocul lui lon lliescu in alegerile din 1992, rupAnd electoratul

r62

nalionalist concentrat in jurullui Funar. Asta a fost cea mai maregregeali sau diversiune fdcutd de Mircea Druc" El susline ci estepatriot. Dacd arfi fost patriot gi-arfi cunoscut lungul nasului...

- CAt a fost prim-ministru, el a ldsat impresia cd vrea'sdrupd Motdova de Rusia...

- Nu cAt a fost prim-ministru! Dupi ce a fost dobor6t... Eu viarit un interviu ficut in 1991 cu Mircea Druc, in care spune clar:"Maiincet cu unirea, ca sd nu supdrdm rusofonii". Dupd ce nu amai fost prim-ministru,. a inceput cu unirea imediatd. Care a fostreaclia rusofonilor? PAni atunciau fost cuminli, linigtili. in momentulin care a cerut unirea, toli r:usofonii s-au unit, au fdcut un partid, pe

cd4d, moldovenii erau divizali in mai multe partide. Deci, i-a zdddrAtpe rusofoni! Nu s-a priceput sau a avut misiunea s6-izddirascd pe

rusofoni... in loc si-i linigteascd gi si spunS: "incetul cu incetul".Trebuia sd aibd o viziune clari. Nu putem si facem unirea cuBasarabia atita timp c6t pe teritoriu erau trupe rusegti. Pii ce, fdceauunirea cu trupele rusegti?

"PANA St RUSoFoNU REcuNosc DREPTULMOLDOVEI DE A SE UNI CU ROMANA''- Ce puteli spune despre Petru Lucinschi?- Nu l-am cunoscut. $tiu cd a fost prim - secretar al Republicii

Moldova gi din cauza asta am reticenle.- Tot cu solie rusoaicd...- Domnule, eu sunt moldovean, romdn moldovean. ln Basa-

rabia, situalia este foarte complicatS. Atdlia ani de dominalie sovie-tic6, de educalie antiromAneascd, C.e metisaj, au creat, alituri demoldovenii moldoveni, o categorie de moldoveni rusofonidestuldemare, alSturi de faptul ci au adus in republicd.circa 1,5 milioane derusofoni din rOndul ucranienilor, gdgiuzilor gi altor minoritSli. Deci,e greu si acliondm direct pentru unire. Trebuie sA agteptdm sd-giproduc6 efectul cultura romAneascS, economia romAneascS, relaliiledirecte cu romdnii, in aga fel incdt spiritul romdnesc sd invingi Tn

Basarabia. Trebuie sd aclionim, si ajutim acest spirit romdnesc sdinvingd pe teritoriile romAnegti ocupate. Noi nu a'm prea fost ofensivi,pentru c5 in lard sunt probleme grele de rezolvat, insd noi nu putemsd facem unirea cu Mqldova inainte de a rezolva problemeleminoritililor din !ard. Vedeli c5, recent, minoritatea maghiarofoni acreat o nou6 diversiune;congresulin care au cerut autodeterminarea.

t63

Daci nu s-ar fi ridicat germanii, nigte cetSleni romAni"loiali gi foartecorecli, poate cd acolo s-arfi votat nigte prostii antiromdnegti! Lideriiminoritdlii maghiarofone din RomAnia au o atitudine;vdditantiromdneascd" P6ni nu-i linigtim, pAni nu aplicdm legea, noi nuputem sd ne gdndim la extindere. At6t timp cdt focul arde in Ardeal,in zona maghiarofond, noi, nu avem dreptul sd trecem dincolo defrontiere. Trebuie s5 pistrdm ceea ce avem gi apoi sd cAgtigsmceea ce am avut.

- Mai este un aspect. Cred cd gtili cd Transnistria esfe cuadevdrat un depozit de armament...

- Nu numaiatAt, dar existi qi o fabrica de armament subteranS.- E un tunel de 100 de km, sdpat de pe vremea lui Stalin,

din cdte gtiu eu.- Existd nigte buncdre. Pdrerea mea este cd situalia din zona

trebuie rezolvatd urgent, cu sprijin interna[ional, respectiv prindesfiinlarea autoconducerii de acolo.

Teritoriuleste al Republicii Moldova. Deci, gruparea aceea derebeli din Transnistria trebuia de mult timp lichidati, inclusiv fizic,dacd era nevoie, pentru cd disp6rea focarulde conflict! Eu vreau savd spun cE rusofonii din zoni nu lin neapirat sa fie separali.

in rnomentui in care am pitruns in iransnistria pe noi ne-agardat un pluton de infanterie moto. Eram doi ziarigti, eu gi cu lonUrsan. Cr:mandantul plutonului era un cipitan ucranean. AcestcApitan ne-a spus foarte clar ci el este cdsitorit cu o romAncA, c6tr6iegte foarte bine, a fost in Romdnia gi a v6zut cum este gi i-ar fipldcut s5 trdiascd in Moldova, eventualin RomAnia. Asta spuneacdpitanul ucrainean care ne-a inso{it gi care vorbea romAnegte. insi,mi-a spus la fel de simplu cd se teme. El nu s-a ?nrolat de bundvoiein armata transnistrianS, ci pentru cd era cisitorit cu o rom6ncd,pentru cA era ofi{er de rezervA al armatei sovietice 9i, dacd nu s-arfi incadrat, ar fi avut necazuri. Deci, acolo este vorba de teroareruseasch, aplicatd asupra popuia{iei rusofone, cd nu toli ri:sofoniisunt criminali, domnule! Eu am cunoscut un lider al minoritdlii rusegtidin Moldova, care afirma foarte deschis cd situalia Rom6niei gi

Moldovei este exact cum era cea a Germaniei. Asta c spunea unlider al minoritilii ruse;ti, un cazac cisitorit cu o moldoveancd,profesor. \'enise ?n Moldova gi se r,roldovenizase, vorbea limbarom6n5 foarte bine, nu era impotriva refacerii unitSlii nalionale. A.staera unul din cei putini, majoritatea fiind instigali de il/oscova sd nucumva sb accepte romdnizarea. Au reticenle fa!6 de romAni $i lin

164

televizoarele pe Moscova. Din pdcate, sunt mulli moldoveni care

lin televizoarele pe post rusesc, care citesc presd ruseasci sau cugrafie chirilici. Acegti oameni pot si-gi schimbe conceptiile intr-untimp maiindelungat.

.,INAINTE DE INTALNIREA CU GORBACIOVGEAU$ESCU + STIUT

CE S.A DISCUTAT IN MALTA !''- Domnule Coru!,se gfie cd, Ia intAlnirea de la Kremtin din

3 decembrie 1989, Ceaugescu a dovedit cd era bine informatince privegte disculiile din Malta. Existd gi zvonul cd a dat'cucdciula de pdmdnt...

. - Asta a relatat-o un martor ocular, Eugen Florescu,- Deci, a dovedit cd el gtia ce se discutasein Malta.,.- Da. Existd gidocumentul.

in "Quinta spartd", dvs. ali vorbit de o acliune a unorofileri de'securitate romdni. Cdf esfe de real din ce ali scris in"Quinta spartd"?

- lntegral, dar este prezentat deformat, in scop de a induce ineroare adversarii. Deci, documentulde bazi este raportul SecuritSliicdtre Ceaugescu, din ziua de 2 decembrie 1989, raport o:re a fostg6sitin sediul CC-ului chiarin timpul evenimentelor, Normal ci imediatce a fost g6sit, a fost cunoscut de citre serviciile de informalii rusegti,americane, principalele servicii care au ac{ionat pe teritoriul romdnesc..,

- Asta in 22 decembrie 1989...- Un roruni,.a ua explic La revolu[ie, s-a gisit raportul

Securitilii cdtre Ceaugescu, in care se spunea foarte clar ce s-adiscutat la Malta gi ee s-a stabilit si se mai discute ulterior, la urmi-toarea intdlnire. Acest raport a fost prezentat pu_blic pe televiziuneanalional6. L-au cunoscut serviciile secrete str6ine, care s-au revoltatia ideea ci Securitatea statului romdn a pitrunpin Malta gia intercep-tat liderii celor doui mari puteri, care se considerau stdpAnii lumii,in momentul in care pe teritoriul romdnesc diversiunea era foartemare in 1990, diverslune pornitd de rugi 9i unguri gi suslinuti deevrei, americani, francezi gi de tdmpilii de agenti din lari, eu amavut o singuri preocupare: adevAratul ofiler care a fost in Malta sinu fie cunoscut niciodati gi sd prezint oamenilor adevirul (ci s-ap6truns in Malta) intr-un rnod romantic, cu care se zdpdcescadversarii. $i i-am zdpdcit! O"OiUO;5 ani, nu-l maigisegte nimeni.

Deci, adevSruleste Ssta:in Malta, romdniiau pdtruns, au interceptatconvorbirile. Rezultatele convorbirilor au. fost prezentate luiCeaugescu, care s-a eneryat, a bStut cu pumnulin masi gia plecatla Moscova. S-a intAlnit cu Gorbaciov i-a reprogat intenlia de aface revolulie in Romdnia, deci reprogul a fost foarte clar, s-au certat,a dat cu cdciula de pimdnt gi a plecat la aeroport fdri gardi. Treabaaceasta o relateazd Eugen Florescu, Tnsotitor a lui Ceaugescu inperioada respectivd.

- S'epoafe spune ce s-a discutat practicin Matta?- Da. Ce s-a discutat in Malta ne spune 9i!+al. Guge, am spus

9i eu. S-a discutat Tmpirfirea sferelor de influentd, iar noi, fiind lagranit6, a rimas sd fim zipdcifi exact cum am scris eu in carte: si seaplice toate diversiunile posibile, pentru a produce regresul economic,si se incerce inclusiv diversiunea monarhisti, sd se ajungi la unsistem jumitate i jumdtate, adici jumdtate din conducitori si fie aiamericanilor, jumitate ai rugilor. Toate astea s-au realizat,..

- Scopul?- Sd slibeasci RomAnia foarte tare, pentru ci noi eram un

exernplu negativ pentru ei. Eram primul stat socialist care Tgi pldtisedatoriile externe, care avea un ritm de dezvoltare foarte ridicat, caredddea rezultate in condi[iile socialiste. Era foarte periculos modelul!Argumenttrl economic: Rom6nia pornise la infiinlarea unei binciinternalionale cu !6rile arabe, care ar fi scizut importanla Elvelieipentru Orient.ln momentulin care capitalul Orientuluis-arfi adunatin RomAnia, Rom6nia arfidevenit un stat mult prea puternic pentrugusturile rugilor gi americanilor. De aceea, de comun acord, pe ]2decembrie 1 989; trupele diversioniste rusegti, unguregti gi din altestate au actionat in RomAnia, iar americanii au intrat in Panama.

'- Sd vd dau o informalie cu privire Ia ziga de 25 decembrie1989. $tili cd v-am.mai oferit nigte date din acesfea, coincidenlefoarte ciudate. in 25 decembrie 1001, a fosf instalat $tefan celSfflnt. incd o cciincidenld: cred cd gtili cd legea nalionalizdrii afost aprobatd in 22 iunie 1948, care insemna exact 7 ani de laintrarea trupelorromAno - germanein Rusia...

- Vreau sd v5 spun ci anul are 365 de zile! Este absolut normalca anumite acte, fenomene, procese si se produci intr-o anumitdzi. Noi, daci ne apucd si ludm numai cele care se potrivesc, omitAndmultitudinea celorcare nu se potrivesc, tragqm nigte concluzii privindoanumit6 ritmicitate. Pe mine nu mdfrimAnti ritmicitatea. Maiexistd"gi o altb explicatie: e posibil ca planificarea si fifost ficutS special

' t66

pentru a se nimeriintr-e anumitd zi. Existd o asemenea tendinfi, inspecial din partea acelora care cred in numerologia magici. Eucred in viald. Viala a inventat literele, cifrele, numerologia, nu invers.Deci, viala nu e dominati de numerologia magic6.

- Mai gdndili-vd Ia un lucru: din 21 decembrie sunt exact12 zile, cifra magicd iudeicd, pind la sfdrgitul anului...

- O, dacd ne apucdm sd facem calcule de numer6logie magicdnu mai rezolvdm problemele vielii! ExistZr o carte, "Numerologiamagicd", care incurcd ierarhiile universale 9i ale vielii cumplit, incAtajunge s6 adune l'a un loc ziua, luna, anul. Nu se poate! Cum spuneu: ce legituri existi intre culoarea chilolilor secretarei prefectuluigisoarele care a rdsdrit? Nici una. Deci, ritmicitS[i existd. Eu vi potspune ritmicitatea lui 13, daci vi intereseazd.Tn 1892, Jules Vernea scris "Casteluldin Carpali", profelind ci romAniivorfl maghiarizaliin Ardeal. Dup6 13 ani, in 1905, a murit. Dupd inci 13 ani, in 1918,profelia s-a infirmat,,unindu-se ldrile Romdne. in 1931 , crizainRomAnia.ln1944, ne-au ocupat rugii. in 1957, au iegit rugiidin !ar6.in 1970, a fost cel mai inalt nivel de trai din RomAnia. Anul 1983, areprezentat inceputul declinului RomAniei. in 1996, a fost ales prege-dinte Constantinescu.

.,SCENARII.JL PENTRU FOSTUL(LAGAR SOCIALISTD PREVEDE

DEZBTNAREA POPULATTETqt ACAPARAREA ECONOM|E| NATTONALE"

- Bdnuiesc cd dvs. scrielio cartein 13 zile!...- Nu. Eu am observat aceasti ritmicitate de 13 intAmplAtor,

studiind misterul din muntele Retezat, mister pe care nu am pretenliac6-l voi elucida.Acolo s-au intAlnit trei scriitori de facturi diferitd, lavdrste diferite gi cu preocup6ri diferite: Jules Verne, Sadoveanu gi'Coru!. Unul singur a ficst in Retezat: Sadoveanu. Jules Verne nu afost niciodatd in Retezat. A primit o hartd de la fiul siu gi a scris ocade. Toli cei treiail un elemerit comun:in momentulin care vorbescde zona aceea, spun ci fo(a misticd care este acolo se numegte"Forma Rece", Jules Verne spune cd pastorul Frig domina munteleRetezat" La Sadoveanu, ultirnul capitoi din cartea "Creanga de Aul'se numegte !'Floarea de Gheald". Eu am tr:imis acolo eroul n6scutin Mold6va, si se inilieze in taina Focului Rece, fara si citesc inainte"Creanga de A"ur'' gi 'Casfe/ul din Carpali", Aceastd obsesie imi

r67

spune mie ci undeva, in incongtientul nalionalsau in zona de undene inspirdm, existi inscrisi aceastd informalie: acolo se aflS FoculRece, acolo se afli misterul MunteluiAlb. '

- Sdtermindm cu capitotut cdr{i.in cdttimp scrieli o carte?- Depinde de carte. O carte din seria "Octogonul" am scris-o

in doui siptdmdni. Depinde de carte gi de starea de spirit. Deci, indoud sdpitmdni am scris "Fulgeru! Albastru" pentru cd am fost foartesupirat, deoarece dupl "Quinta spartd" am fost ameninlat cumoartea. Atunci m-am supdrat gi am spus; dacd e sd mor, mdcarsd mor spunhnd ceva, nu tdcdnd din gurd, ca un gobolan. Sunt omdin neamul oamenilor, voi scrie in continuare. in doud sdptdmdniam scris "Fulgerul Albastru". Am scris-o in condilii improprii. Nuscriam acasi, unde primem telefoane de ameninfare, scriam intipografle, direct la calculator gi eram foarte surescitat. Cea maigrea carte, pe care am scris-o in timp mai indelungat, a fost 'Arlasiccesului la romdni". Am scris vreo trei luni la ea. Este o cartemare, de vreo 500 de pagini. Media c6rlilor mele este de 200 -250de pagini, Omul modern trebuie si citeascd gisi se instruiascd dinsinteze, nu are timp sd Tnghitifoarte multi descriere, Omul moderneste om de acliune, are nevoie de dialog rapid, umoristic, acid gi

nigte invSlSminte pragmatice.- Cam ce ritmicitate aveli Ia cdrli?- Pe an, media este de 6 cArli. Au fost gi ani cu B cirli, de

exemplu 1993. Deci, cam doui lunio carte.- Media tirajelor?- Nu ag putea sd spun, pentru ci in 92 - 94 oamenii aveau

bani gi cirlile erau ieftine. Media acelor ani este cam de 300.000 pecarte, cu reeditiri, Ultimele cdrfi. merg la 30.000 tiraj. Tirajul totaleste de circa 3.500:000 de cdrfi.

- Cam in cdt timp se vinde primul tiraj?- in 1993, se vindeau 120.000 de c6(i pe lund. Acum se vAnd

in jur de 20.00{l de cdrli pe lun6. E sc6derea dramatica a niveluluide traigia posil:ilitdlilorde cumpirare. Poate ci e gibciderea intere*sului pentru cir[ile acestea, deoarece, de la o carte la alta, eu amridicat nivelul cunogtinlelor pe care le ofer cltitorilor. Am inceput dela un nivel mai scSzut gi am ridicat continuu nivelul, pdnd au zis cdsunt cdrli de gtiin!5. Spre exemplu,"Ghidulvielii sdndtoase". Deci,nu mai e vorba de tiraje populare.

- Cine vi face coperlile?- Eu le fac, grafic. Lurcrez cu trei pictori, in principal: Nicolae

Gu[u, cef care a ficut majoritatea cope(ilor din seria "Octogonul",

168

Virginia Hossu, care a fdcut o bund parte din coperfile in aparenlistranii, cum arfi la "sfdrgitul imperiului ascuns"gi Elena Hdb6sescu,pictorila pe care am lansat-o eu, in afari de asta, am obiceiul s6 faccolaje sugestive, deoarece de la inceput am tras concluzia ciadesea coperta trezegte interesul.

- Din ce s-aintilmptat pdnd acum, din ce cunoagteli, avemde a face cu un scenariu la nivel mondial, duropean?

- Nu e scenariu planetar. E scenariu zonal. Scenariul a fost scrispentru toate lirile foste socialiste. Cuprinde urmdtoarele faze: dezbinareapopulaliei pe criteriu politic, etnic, religios, gi a formei de guvernimdnt,sldbirea economiilor nalionale socialiste; lansarea teoriei cd stiatul esteun prost administrator gi gospodar, privatizarea economiilor nalionale Tn

favoarea unortrusturi stldine care au sponsorizat cruciada antisocialisti.Sponsorizarea s-a ficut cu 1.000.de miliarde de dolari, cifiS avansatdoficial de c6tre SUA. Deci, dstia este scenariul: popoarele din statelefoste socialiste nu trebuie sd fie stipdne pe avutia nalionald, in decursde ciliva zeci de anitrebuie si lise gteargd din memorie un trai civilizat,sisigur, trebuie sd lise implementeze ideile uneisociet6liaflatein luptimntinu6, a unei competitivit6li de tip animalic. Mie nu mLa plicutsocialisinul. Nu-mi place nici capitalismul silbatic,'care insearnniconcuren!6 nelimitat6. Algaselea tip de societateeste cel care imbindin mod armonios elementele pozitive din socialism gi capitalism,creAnd un nou tip de societate, societatea normali, informalionali,pragmaticS,*a viitorului. Acesta este tipulde societate pe care l-amoferit eu ca model romAnilor in cartea "Sfdrgitul imperiuluiasCuns",propunAndu-le si ne organizdm intr-un partid al vielii sdndtoase,pentru a creea acest tip de societate, in care toatd lumea e mulfumiti.Liberul intreprinzitor este liber cu adevirat gi poate face ce vrea,insd majoritatea naliunii este bine organizatd in produclie, desfaceregi consum, prin aparatul economic de stat.

.,A EXISTAT, IT.ICA DIN '89, UN PLANRUSO.MAGHIAR DE DIVIZARE A ROMANIEI!''

. - Dupd 1990, destul de rapid, unele state au fost divizate.Nu se inten(iona aga ceva gi cu Rominia?

- Planulde divizare a RomAnieia existatinci din 1989. Existaun plan comun ruso-maghiar de divizare a Romdniei, plan,suslinut

de serviciile secrdte gi de mistici. S-au folosit inclusiv prezicitori,propagandigti mistici, care suslin ci Romdnia nu are un viitor informa actuali, ci intr-o formi dezmembratS, respectiv Transilvania

169

si fie spaliu de complementaritate cu Ungaria, Moldova sd fie unitddin Carpali pAnd la Nistru, fiind spaliu de influen[d rusesc, iar restulRom6niei sd formeze un stat mic, guvernabil prin marionete impusede Marile Puteri. Un mare stat sau un stat de mdrime medie esie unpericol pentru dictatorii lumii, deoarece ar putea sd se rizvriteascdimpotriva mijloabelor de constrAngere gi sd porneascd pe caleaindependentei politice, economice, militare, informative.

- Saddam linein gah Marile Puteri...- Saddam Hussein finein qah Marile Puteri, cu numai 1B milioane.

Vi daliseama ci RomAnia, cu 23 de milioane, iilinea chiarin gah...- Dacd mai eram unili gicu Jugoslavii...- Jugoslavia mai avea un avantaj: practicdnd sistemul mixt

capitalisto-socialist, se giimbogd[ise destul de zdravdn gi populalia nuavea nici un interes sd trdiasci prost. Acolo, ins5, a fost gregit altceva:sentimentul religios gi nalional. Au inceput rizboaie cu caracier religiosgi nalional, continudnd pAni in prezent, Deci, eineva nu are interes sdcreeze mari puteriin Europa de Est, care, la un moment dat, sA negesuveranitatea Rusiei sau Americii

- Dupd '90, unul dintre primele lucruri disfruse a fostcolaborarea rom1no.jugoslavd, in special cea pentru realizareaavionului de luptd IAR-93. Iar cAnd a inceput rdzboiul dinJugoslavia, unltl dintre primele obiective lovite a fost fabricace colabora la realizarea acestui avion...

- Nu numai asta. A urmat embargoul, la care nqi am pierdutcirca 4 pniliarde de dolari, pe care nu ni i-au rambursat SUA, Au fostpromisiuni din partea ONU gi SUA ci ni se vor rambursa acei bani.Ulterion am vizutcea mai mare prostie posibild: conducitoralstatuluiromdn demascdnd incdlcarea embargoului de citre statul propriu!Este cazul domnului Emil Constantinescu. pii, domnule, in aceastiprivinfi nu existi cinste, existi numai interes.na[ional! Nici un condu-citor de stat nu dezviluie picatele din statul propriu. Eu nu l-amvdzut pe Clintr,r si spunS: "conduc o turmd de dobitoci, care auincdlcat regtititt de convieluire cu mexicanii gi canadienii". Deci, aicieste vorba de o gregeald gravd a liderului actual al statului romAn.

- Repef; existd nigte infarmalii cd printre primele obiectivebombardatein Jugoslavia'se aflau fabricilein care era produsavionul in coldhorare cu romdnii...

'- Da, IAR'93. Nu aveau niciun interes mariimagnaliai lumiisi lase in lirile foste socialiste ridicarea unei concurele economicegi tehnice. Deci, in primul rAnd, au distrus economia acestor !6ri,pentru a deveni din produc6tori consumatori. Propaganda pentru

170

invazia economicd este mai mult dec6t vizibili, insi cei care aufdcut treaba asta, incepdnd cu guverndrile PDSR-iste 9i continuAndcu cele PD-iste, CDR-iste 9i UDMR-iste vor trebui sd rispundS. Evorba de subminarea economiei nafionale, f6uritd cu efort romdnesc.Romdnii au suferit foarte mult in socialism pentru cA s-au fdcutinvestilii. Noi vrem sd fim independenli gi unili.

- IVe lasd cineva?- Aceasta este o intrebare tipic romdneascd. RomAnii sunt

negativigti 9i au mentalitate de slugi. 'Ne lasd cineva?" Nu trebuie sdcerem voie niminui! Nimeni nu ne impiedica sE ne dedar6m neutri gimdine. Nu avem conducdtori nealiniaticare sd declare neutralitatea.Majoritatea conducdtorilornogtrisuntalinialiuneipoliticiproVest, politicdce nu a dat nici un rezultat in plan economic. Vestul vrea s6-gi vdndiprodusele luiin Romdnia. Noitrebuie si avem relaliieconomice cuAsia, Africa giAmerica de Sud, zone rnaiinapoiate, care pot cumpdrade la noi produse qi ne pot oferi materii prime.

- Cend am zls cd nu ne lasd cineva, am vorbitin ideea cdexisfd conducdtori care nu ne lasd ei...

- Vreau si vd spun ci orice conducitor care nu depinde de omare putere poate sd declare oricAnd neutralitatea RomAniei. Noiavem in programul Partidului Vielii Sdndtoase impunerea acesteiidei, obtinerea acorduIui populaliei prin referendum nalional gi decla-rarea Romdniei ca larA cu neutralitate perpetud. Asta Tnseamnd

lara bancard, turisticd, !ard cu economie prosperS..

..GLINTON A AJUNS LA PUTERECU AJUTORUL OCULTEI IUDEO.MASONICE''

- Eu am suslinut, intr-un editorial din revista "OB\ECT|VMAGAZIN", faptul cd nu avem nevoie de partide politice gi cdne-am putea descurca gi fdrd ete. in ce sens.'se fac ategeri peplan local, prin vot uninominal, gi dupd un an se fac alegeri Ianivel jude{ean, in care intrd cei care au un numdr de voturi.Dupdincd doi ani,in care cflgtigd experienld la nivel judelean...

- in timpul ista, cine si conduc6 !ara? in timp ce noi facempregitirea populatiei, pornind de la plan local, cine conduce !ara?

- Se poate fabe 9i asfa. Se pof gisi so lutii. Eu dofeam sdvorbescdespre un principiu: acel vot uninoiinat.

Da, e un principiu pe care il accept: votul uninominal.- Mai existd o idee: dacd respectivul are 10.000 de voturi,ci 1 5.000 de semndturi gri il dau ios. Altceva: gefyl Poliliei,

Parchetului, Judecdtorieii sdfie alegitotaga. Sd nu mai depinddexclusiv de gefii de pe verticald.

- Da. Prima problemS: cei care aduni voturile sunt cei careosunt personalitdli competente, dornice de promovare in administraliade stat, bine pregitite. Aceasta este teoretic. Practic, adund voturilecei care au posibilitatea sd corupd gisi p6cdlea-scd, prin nass- media,un numdr de cetS[eni, fArA a reprezenta o doctrini. Dvs. nu mi-aliprezentat o doctrind. in momentul in care ei promoveazi, care estedoctrina lor, cum vor ei sd fduieascd noua societate? Deci, inmorhentul in care cineva promoveazS, trebuie sd gtim daci esterepublican sau monarhist, care sunt concepliile privind noua societate.Deci, interesant pentru mase este si vini cu o ideologie,'cu o doctrind,in care se prevede noul tip de societate, acest model s6 pStrundi incongtiinla maselor. Nu uitali c6, in RomAnia, majoritatea partidelornu au ideologie. S-au creat pe interese gi pe stdride spirit. Decembrie1989 a creat cel mai mare partid din istoria omenirii, in care s-a inscris86% din populalia lirii: FSN-ul. 86% din populalia {irii a votat cu unparlid care nu avea ideologie, care se erijase in conducitorul uneirevoluliigi care a permis distrugerea economiei nalionale. Nu au fdcutnimicfavorabil romAnilorgi mai au obrazulsi apari in fala electoratuluigi si suslind : "Noi avem solu(li mai bu ne dec\t CDRl'i CDR-ul mergepe lichidarea brusci, fdr6 menajamente. PSDR-ula mers pe lichidareaincetul cu incetul, incAt si fie speran{6 ci ei sunt mai buni, in realitate,PDSR-ulgi CDR-ul au avut aceeagi ideologie: de slugA. SubordonareaRomAniei marilor interese strdine, ideologia privatizdtii in favoareastrdinilor, nu a romAnilor.

- Cum vecieli redresarea cAt mai rapidd a RomAniei?- Redresarea rapidd a RomAniei depinde de romdni. Dacd vor

refuza cu tirie cele doui grup6rifalimentare, PDSR gi CDR, cu alialiilor, PD, ApR gi UDMR, dacd vor refuza sA mai voteze aceste partide,vor iegi partide romdnegti de mAnd forte, care vor pune ordine ineconomie, vor^ -lnuia actele ilegale savArgite in privatizarea economieiromAnegti, vor pune lumea la treabd, vor deschide iarigi produc[ia.

- Se vorbegte de Oculta Mondiald. Ce credeti cd inseamndOculta Mondiald?

-in "Ghidulvielii sdndtoase", eu am prezentat categoriile deforte care Tncearcd s6 domine viala publici mondialA: ocultareligioasi - formatd din cdpeteniile marilor culte religioase, ocultafinanciard - formatd din persoane care delin averi fabuloase, incAtajung sd manipuleze averea statelor. Oculta financiard are propriileservicii secrete, exact cum are gi religia, are,proprii informatori, are

112

misuri, mijloace gi miniarmate pentru a-gi impune puterea. Mini-armate nu neapdyat in uniforme, Pot si fie bodyuards-i, detectiviparticulari. Existd acum tendinla oculteifinanciare de a pitrunde gia prelua in subordine oculta politicd gi religioasd, respectiv condu-cerea politicd gi religioasi.

- ln ultima vreme, se consfafd o luptd, pe plan mondial,intre ClA, KGB gi MOSSAA. fncep sd se loveascd sub centurd...

- S-au lovit mereu.- Ceea ce pdfegfe Clinton acum, cu "Sexgate", mie imi

este foarte clar cd este o loviturd datd de evrei, duBd ce a refuzatsd-l primeascd pe Netanyahu ta Washington.

- Clinton a ajuns la putere cu ajutorul ocultei iudeo-masonice.A fost crescut de mic pentru a ajunge pregedinte al SUA, De lavirsta de 16 ani, a fost pregitit printr-o fundalie. in momentulincare nu a putut sd intind6 mai mult coarda, pentru ci in lard existdmigcdri impotriva iudeo-masoneriei, i s-au inscenat una sau altadin acliuni, cum ci Clinton a avut relalii cu mai multe femei, f6cdndu-se publice aceste relalii, cu toate cd in guvernul SUA reprezentanliiiudeo-masoneriei sunt foarte bine infipli. Mai multe persoane dinguvernul Clinton nu au capacitatea de a-giindeplinifuncliile.

..DACA NU ADERA LA NOUL MODEL DESOCIETATE OFERIT DE P.V.S.,

ROMANII ISI MERITA SOARTA!"- O altd chestie ciudatd, cu cei doi copii din SUA care au

ucis: unul din ei este evreu...- Ce se intdmplS: eu nu triiesc cu obsesia ci evreiiinseamni

ceva in lumea asta. Am studiat istoria evreilor, am studiat miturilelor religioase 9i eu vi spun ca evreii nu au nici o putere in lumeaaceasta. Faptul cd o parte din evreisunt bancherigidomini econo-mia SUA, asta nu inseamni ci evreii domind lumea! Nu trebuie sdne speriem, pentru cd ei sunt un popor pe cale de disparilie. Ceamai bund dovadd este ci au inceput si infieze populalii de altiorigine, si-ifaci evrei numai pentru a supravielui,..

- Vedeli, acel rdzboi de care vorbeam: Clinton e lovit, CIAa inceput sd loveascd MOSSAD-uI, in Rusia a fosf cazul cu...

- Forlele care.au lovit Romdnia in decembrie 1989 se minAncbacum intre ele. [n ultimii 2 - 3 ani, eu am scris mai multe cirliimpo-triva. MOSSAD-ului, intre care cea mai faimoasi e "Secretele

t'73

exploratorilorpstrali". Aproape ci nu a fost carte in care si nu descriupargivenia MOSSAD-ului gi modulin care poate fi lovit. in ultimii doiani; MOSSAD-u| a inregistrat nigte egecuri rdsundtoare, s-au fdcutde tot r&sul. Serviciile rusegti gi CIA au ?nregistrat gi ele egecuri.Acestea sunt principalele servicii secrete care au aclionatin RomAnia,in decembrie 1989. Al6turi de ei au ac[ionat ungurii, n,ai cu seamdprin diversiunile anti-Securitate. De aceea, eu nu pot privi niciodatdin ochii unui romdn care injura Securitatea nafionald. in alte !iri,membrii servici ilor secrete particip6 la organ izarea gi cond ucerea destat. in Romdnia exista aceastd campanie intrelinuti de serviciilestrdine Tmpotriva Securitdlii 9i respectiv a serviciilor actuale, pentruca nu cumva oameni sclipitori din aceste servicii sd se ridice.

- Cum vedeli situalia politicd actuald? Cum vedeli viitorul?- Decembrie 1989 a insemnat momentulinceputului dezas-

trului pentru Romdnia. Socialismul nu a fost bun, dar noua societateficut6 dupd mintea lui lon lliescu gi continuati dupi rnintea CDR-istb este gi mai proastS, pentru cd nu asiguri romdnilor un minimnecesar unuitrai civilizat. Nu m-am inteles niciodati cu lon lliescu,fost activist de partid, care gtia slSbiciunile socialismului gi gtia cum potfi nemediate pentru a face o economie prosperi gicompetitivd. Nu aminteles de ce a inceput privatizarea, c6nd trebuia sA inceapd renta-bilizarea intreprinderilor gi sA agtepte pAnd cdnd romdnii se privatizauin sectoare in care era liberd ini$iativa posibilA, fira furt de la stat, urmAndca marea privatizare si se faci la voinla poporului. La noi, s-a ajunssi se discute privatiziri care in ldrile capitaliste nici nu se pun in disculie:industria mineritului, cdile ferate, telecomunicaliile, sistemul energeticnalionaletc. Aceastd distrugere delibearatS a sistemului nalional econo-mic duce la sdricie, haos, mizerie.

- Care esfe subsfratul crizei actuale?- Rdbdarea firi limite a romAnilor. in momentul in care, de

luni bune, politicienii se dau in stambi ca nigte copii gi se ceartA,romAnii ar fi tre'ruit sA pund mAna pe par gi sd-i dea jos...

- fVu es** un fel de sabotare...?- tsineinleles ci este sabotaj! Sd mearg6 treburile cdt mai prost.

Nu-i in[eleg pe oamenii politici care au neobrizarea sd apari inpublic Ai si-gi spele rufele lor, Efectiv lucreazd cu nigte minli infantile.Ne conduc nigte indivizi infantili, slab preg6tili, lipsili de cel maielementar simt al ruginii. La ora actuald igtia ne conduc. Noi i-amales. Adevirul este cb oamenii seriogi nu au vrut s5 intre in politicS.Au intrat, ?n general, oameni aventurieri, dornici de imbogSlire pecdi ilegale sau dornicide putere.

- Noi am trecut astdzi pe la Partament. Vasile Lupu a d|cta-174

rat cd ldrdnigtii nu mai intrd Ia guvernare dacd nu se accepfdpri n ci pi w I " restituti o i n i nteg ru m ".

- Da, sunt de acord cu acest principiu. CDR-igtii gi PDSR-igtiisd ne restituie nou6, poporului romAn, fabricile, uzinele, rafiniriilepe care le-au v6ndut la striini. Aceasta inseamnd "restitutio inintegrum"!Proprietilile de care vorbesc ei sunt de mii de ori maipu[in valoroase decAt rafiniriile, fabricile, combinatele, fermele pecare ei le-au vdndut la strdini. Deci, vrem "restitutio in integrum"pentru naliunea rom6nd...

- Nu mi-alispus care esfesubsfratul acestei lupte politice.Efectiv sunt nigte indivizi lipsili de pregitire politici, neruginali.

RomAniisunt pre3 r6bd6torigidin cauza asta trdiesc prost,- Dacd infarmalia este putere, de ce nu ies cei din lnformalii

direct Ia bdtaie?- in primul rAnd, pentru ci numirul lor este foarte mic. RomAnia

socialisti a avut rnai pulin de 10.000 de ofileri de informalii. Din rAndulacestora, o parte importanti lucreazi in actualele servicii de informalii,deci nu au voie sd facd politicS. Ceicare nu au fost pistra{iin serviciilesecrete actuale lucreazi in plan economic, sunt prea scArbili sd maifie intereiali de viala publicS, pentru cd s-a cerut moartea lor gi amembrilor lor de familie. in viala public6 au apdrut, in partide variate,cdliva, foarte pufini, mai interesalide viala publicd sau mai romantici,ca mine, pentru ci eu puteam si fiu un om de afacerifoarte prosper,si nu scriu nimic, si nu le spun nimic romAnilor.

- Cdnd lara e pe ducd stau pasivi?!- Stau pasivi pentru cd naliunea a cerut moartea lor! Eiinleleg

treaba asta. Nu uitali cd au trecut B ani. Cei care au lucratin informalii?n urmd"cu 8 ani sunt, unii, pensionari. Ce pot sd facd ei? Nu uitalici organizarea unui partid inseamni bani. Cei care au prins deljamass-media gi afacerile rentabile sunt pulini. Nu cunosc afacerilefogtilor colegi. ln orice eaz, nu sunt atdt de mulli cum visau ziarigtii..,

- Securitatea a fost informatd in 1989. Nu s-a putut repliala timp gi sd preia acesfe afaceri gi mass-rnedia, sd inchiddcanalele altora?

- Dupi rdzboi mulli viteji se arati! Fiecare ofiler de Securitateavea misiunea sa proprie 9i limitati. Daci conducitor,ul SecuritiliiromAne a datdova$A de lipsi de orientare, trecdnd in tabira invin-gilor, f6rd a incerca sd salveze aparatul de securitate, ce poli sdagtepli din partea lucrbtorilorde r6nd? Ce a fdcut g-ralVlad a fost omare gregealS! G-ral lulian Vlad trebuia si fie primul la TVR, anun-lAnd cd Securitatea este de partea poporului. G-ralGuge l-a chematsd vind sd facd acest anunt gi nu s-a prezentat, Trebuia sd se ducd

175

gi si salveze aparatul informativ. ln rnonnentul 1989, foarte puliniofileri erau pregdtili pentru munca in sectorul economic. Fiecareavea specialitdli pur informative" in momentulin care eu, contraspionmilitar, crescut de la vdrsta de 16 ani in Armatd, erar"n specializat Tn

acestd activitate, nu concepeam cd o sA nni apucde afaceri. lvleseriapentru care am fost crescut a fost meseria de ofiler de rnarind gi deofiler de informalii gi contrainformalii. Nu am fost pregdtit pentrudomeniul economic.

- Cei de Ia Timigoara sunt acum prosperi.."Un momentl Cei de la Timigoara, din informativ, cAli sunt

prosperi? Cu exceplia belor care lucreazd in come( exterior sau indiplomatie, majoritatea nu aveau habar de activitate economici Ei

" ir"nuit'ra in""1u. Eu eram gef de organ contrainformativ gi aveam

salariu 5,500 lei pe lun5.- Aveau relalii, pe care s-au pus nigte haze ?n 1990.- Foarte pulini au putut si facd treaba asta. Cei care au lucrat

in externe. Ceilalli nu aveau nici un felde relalii. Legenda securistuluicare a avut relatii gi a fdcut afaceri este o poveste. Foarte pulini suntcei care au fdcut treaba asta. La nivel de lard gdsili cAteva sute.

- Vorbesc ai de activrgtii de partid 9i de...- Stali un moment! Nu confundaliactivigtiide partid cu otilerii

de Securitate! Dacd luim, de exemplu, Banca "Columna", in caregdsin'r activigti, nu yeli g6si nici un singur securist. in marile afaceriale acestei perioade nu veli g6si ofileri de $ecuritate, exceplie fac6nd

. poate fra[ii Piunescu qi Dan Voiculescu.- George Pd u nescu a avut fu nc{i i de d i rc+tor ti m p de 30 de an i...

- Cdti au fost in aceasti pozilie? fi/ajoritatea nu au avut deunde gi la ora actuald sunt simplijurigti, iar pentru cei care au reugitin relaliite cu strdiniiexistd o alt6 explicalie: majoritatea cetd{enilorstrdini, in special din !6rile arabe, aveau incredere fn ofilerii de-$ecuritate gide arrnatS, deoarece gtiau ci sunt instruili, disciplinali,nu furd gisuni.:arnenide cuvdnt. Uniis-au descurcat, au ajuns miciintreprinzdtari. Mari intreprinz6tori rlin rAndul ofilerilor de Securitatesu nu cunosc, cu exceptia celor amintili, care nici nu gtiu daca aufost ofileri de Securitate...

--Cataramd?- Nu gtiu. Catarami ce susline? Cd a lucrat in DIE?- DeCataramd segfie cd era maiarin 1989.- Maior? Depinde. Unde?- in DtE.- Eu ce v-am spus? Cei care au lucrat in comer[ exterior au

r76

fost pulini. Restul au'lucrat in informativ. Eu ce puteam sd fac curelatiile mele in contraspionaj militar? Nu uitati ci cea mai mareunitate, de peste 1000 de persoane, a fost contraspionajul militar.Dintre bontraspionii militari, eu nu am auzit de nici unul si fiemiliardar, exceplie ficAnd scriitorul Pavel Coru!, care la un momentdat putea sd fie catalogat miliardar. Ce am produs eu gi ce s-avAndut este controlabil. Am scris, pur.gi simplu, c6(i.

- Cum vd explicali cd primii 10 oameni in PD sunt evrei?- Dacd pregedintele partidului este evieu, normal ci ceilalli

oameni de Tncredere sunt din rAndul evreilor. Eu, pe cinstite, nu i-amverificat daci sunt evrei gi nici nu mi intereseazd cdin conducereaPD-ului sunt evrei. Este dreptul fiecdrei p-ersgane de a infiinlb un "partid. intrebarea este cine i-a creditat cu votul, cd doar nu vreli Sispuneli c6 in tara asta 10% sunt evrei gi au votat cu PD-ul? Ce relatiiexistd intre conducerea care zicefidvs. cd este formatd din evrei gi

cetSlenii care i-au votat? Acum varianta este: nu maivotdm CDR-ul,votdm lardgi PDSR-u/. Asta este un joc murdar, specific perioadeiinterbelice. Daci nu se formeazd partide de oameni seriogi, cinstiligi devotafi, romdnii nu au nici o gansd. PD-ul a pozat intr-un partidmodern. PartidulYnodern nu face ce a fdcut PD-ul. in 1990, auinceput demolarea economiei romdnegti, s-au certat cu PDSR-ul giau trecut in opozilie. Au lucrat pentru alegeri peste 3 ani. Au iegit inalegeri cu 10o/o, mult mai putin decdt sperau ei gi s-au aliat cuadversarii lor politici, cu CDR-ul. Asta nu este politici cinstitd. Esteo politicd aranjati in jurul unei ideologii de interese, Ei sunt o gruparemoderni de gmecheri care manipuleazl. Eu nu mi-am propus sivin cu o speranfd. Am spus: vin cu o doctrind noud, cu oameni noi,incoruptibili. Garantez eu incoruptibilitate lor! Care a migcat in frontl-am zburat afard, fdrd disculii...

- Ce pdrere aveti despre Ddianu?- Nici o pdrere, pentru cd nu il cunosc. Nu pot si-mi dau cu

pirerea. Mi se pare realistin interventiile sale, ins6 nu cred cd intr-un

luvern CDR are vreo gansd. Realismul nu are ce ciuta in aceastigrupare, deoarece este o grupare eterogeni, de interese foarte bizare.

- Nu vise pare cd urmeazd tiberalii?- Liberalii au o conceplie la fel de primitivd ca ceilalli. Eu nu

vdd nici o personalitate liberald capabi16 si conduci RomAnia. Amvdzut mdrunligurile pe care le vehiculau ei. Am vdzut certuri puerile,de copii handicapati, in viata publicd. Culmea e cd mass-mediag6zduiegte asemenea lucruri, dovedind lipsd de spirit critic. Nu amvdzut oameni de valoare in viata publici gi asta md ingrijoreazi

177

cumplit. Repet, romAnii vor trdi gi mai prost decAt acum, dacd nuinleleg sd-i scoati in afara vielii publice pe cei care au falimentateconomia nalionali...

- Cum vedeli viitorul Romflniei in anul 2000 gi cum vedeliviitorul dvs?

- Viitorul acestei coalilii nu md intereseazS. Au dovedit cd suntincapabili. Eu nu sunt profet, sunt om de informalii. Daci izbutegte omigcare nationald, logicd gi pragmaticd, sd congtientizeze suficienliromAni, vom avea alegerianticipate gio grupare nalionalistd de mdndforte, pragmaticS, care va lua puterea giva incepe remnstruclia Rom6-niei distrusd in acegti opt ani. Daci romAnii nu se vortrezi, vor continuasi domine cele doud mari grupiri, cu ideologie comuni - atenlie -PDSR-ul9i CDR-ul.Au o ideologie comunS. Nu sedeosebesc cu nimicin ceea ce privegte ideologia de slugd care merge la marele stdp6n:finanla internalional5, dominatd de iudeo-masonerie. Dacd vor continuas6 suslini grupirile PDSR-CDR, romdnii vor trdi gi mai prost decdtacum gi se va ajunge la o explozie soeiali de mare amploare. Eu mi-am indeplinit ultima misiune. Ultima mea misiune a fost s5 incheg oideologie coerentd gi pragmatici, sd ofer noul model de societate,misiune pe care mi-am luat-o eu singur. Am oferit romdnilor un noumodel de societate, mijloacele gi metodele de atingere a acestuia pe

cale politicS, prin Partidul Vie{i Sitndtoase. Am lansat aceastd doctrindcitre romdni gi le-am spus clar: aceasta este ultima mea misiune.Dacd nu veti inlelege ci minuni nu se pot face, ca cele doui grupiricare v-au ruinat vielile trebuie excluse din viala publici gijudecali ceiiiare au subminat economia nationald, eu md retrag frumos giimi vidde afacerile gi scrisul meu. E o acliune foarte riscanti ceea ce amficut eu, pentru cd eu mntrazic reforma, privatizarea, diversiunea mino-ritSlilor, diversiunea religioasd gi monarhisti. Daci pAni in toamnaacestui an nu vin suficienli rom6ni de inaltd tinuti, hot6r6li sd fac6treab6, eu le spun ci se pl6ng degeaba.

- Totugi, nu sunteli optimist?- Sunt rcallst, pentru ci scriitorul Pavel Coru! a putut invinge

pe cont propriu, muncind foarte mult, acliondnd foarte curajos. insdcAnd e vorba de refacerea unui stat sldbit cumplit de cdtre diver-sionigti, e vorba de munci in grup. Nu mai e vorba de un luptdtorsinguratic, e vorba de cel pulin 10.000 de luptdtori. Eu sunt suficientde realist. Daci 10 - 15.000 de romAni nu vor?nlelege si se uneascSin acest partid gi si se impund in viala publici, eu nu am de cecontinua eforturile. Asta inseamni ori ci rominii igi meriti soarta,ori cd doctrina mea nu e buni gi atunci nu are rost sd continui...

r78

cuvANT DE irucHerene

Despre Pavel Coru! s-au scris multe 9i s-au spus 9i mai multe.Lungul gir de tentative de culpabilizare gi discreditare nu a int6rziatsi apar6.

Scriitorul romdn cu cel mai mare succes la cititori a fost giincd mai este binuit ci ar indeplini "o anumitd misiune".

Nu am pretenlia cd gtiu prea multe lucruri, dar aga cum ilcunosc eu pe Pavel Corut, pot si afirm, fdr6;teama de a gregi, cdsingura misiune pe care o indeplinegte fostul contraspion esteaceea de a apira, cu tenacitatea luptitorului de curs6 lung6,interesele patrieigi neamuluisiu. Visulsdu este si descopere gis6 transmitd romdnilor acele idei, acele cuvinte care unesc naliunearomAnd, care elibereazd din sclavia bolilor, a instigdrilorla dezbinaregi a multor altor rele pe care le cunoagtem mai mult sau mai putin.

Trebuie spus cd Pavel Coru! nu este cel care cunoagte totadevdrul gi ceea ce spune el nu este neapirat adevdrat. Pirerileexprimate de el nu sunt decit pirerile unui om care a triit pdniacum o viali plini de neprevdzut, care a studiat mult, a aflatmulte gi care spune puline. Nu igi permite si spund dincolo deceea ce crede elcd este sinitos pentru viala oame-nilor.

Acesti carte nu este decit rezultatul numeroaselorprovociri la care a fost supus Pavel Coru!, in incercarea de adepigi acesti grani!6.

...._xOana NUTA

GuprinscuvAtttut- EDtroRULUt................. ..,.................. 3

GAP|TOLUL t ..............."eorvAnu HLE REVILUTI Et voR F t AFLATE' 1AND NU vA MAt Ft IoN tLtEscu zREQEDINTE" .............. 7

'CEAU$ES CU A FOST CONDAMNATDE RUQ| "$/ DF BUBULT!"... ........".... 11

"DIRECTIA DE CONTRATNFORMATil M\L|TAREA Fosr DEsnwynrA DE uN JosN/c rnAoAron:NtcoLAE M\L\TARIJr ................... 13

"[N nouANtn exsrA cEA MAtnECHE ctvtLtzATtEDtN LIJME\" .................,.................. 16

)AP|TOLUL U ................ .................... 19Dupdt doud zile la Craiova, Pavel Corul s-a convins:LAVIMA:TATOM\R POATE PORN/ $/ OPR/ PLOA\A,!.............. 21"iN unuAroeREACARTE,

vatorzvALutIECRETE tMENsE ................. 24"NU AU MURIT NICIYTZAK RABIN, NICI DUDAEV\...".......... 27"LA REVOL{.ITIE, MOSSAD-UL A PARTTCTPAT

cu DtvERStaNEA!',............;........... ...........,..... 31"S/NGURA SOLUTTE PENTRU SALVAREA nOnoANrct

ESTE NEUTRALITATEA""tLtEsctJ $t MtHAt tAU ACELA$I Sr,.{rnrv!" .......................... 37"MANDATTJLtU aeeunEANU sE YA iNcurm

l N TATA J U ryECATORU LU I !',! "...."KlLLERll PAi TANARMALI Al SERVICIILOR SECRETE

- CF COffS"/RUIFSC NAUA AR|/NE MONDIALAqrau'rAeuT <DAToRtAri $l irv cAzuL LIJ| MtLtrAR{J!."."'43

"DUMNEZEU NE-A MAt TERTAT MARTLE PLJTERT NtJt" ......... 47"G A RBAG I OV A D EMALAT CAAI U N I S M U L,

MANIPTJLAT PRIN A/IIJLOACE INVIZIBILE, .,.... 51

GAP|TOLUL il! ,.............. ...............,.... 57"soTtA Mt-A MTJRtT ornAwrAt" ................. ........ s9

180

.ctNE zEDEAZAiN pnoercun NATI2NA:LA, ptERDE!..." ... 61"oncA wrne-iv yann, pACEpA MaARE!" ........ 63"EM|L BODNARAg ATRADAT KGB-UL" .............. 65"cAtvtnqn Ro$/EA LUt DoMoKos cEzA irvsruve...

((VARSAT|SANGET/"..:.................. .............."".. 67"poLtnctENtt ACTTJAL: srJNT o ADutuArunn DE BABE

CARE SC CTANTN PENTRU PTJTERE!...' ....... 71"AM Fosr ARESTAT DE oouA oru

iN uNtuNrn sowencA!"........."...... .."..........73

CAP|TOLUL tV............... ...,..............., 77"iN Ta aNI, VoM ASIGURA UN LoC or uuNcA

$/ o tocutNyA aENTRU FTECARE nomANr ^................. 7s.suNr tttnvonu cenu tucnerix sERVtcttLE sEcRErEerp nouAN I E t !" ............................

"pE FRtpruRl$rl fi von srlgn MEMBR:: zARTIDULU:!" .. 84"LA ALEGERILE ANTICIPATE, VOM A\/EA 6% DIN VOTURI" . 88"zART t D tJ L v t ETt t slrul rons E AR ptJTEA D EV EN t

CEL MAI PIJTERNIC PARTID DIN NOUNNMT ...........,..,... Ag

GAPTTOLUL V................ .................... 93.noevnnnytl rERoR/$r/ Dt N DECEMBRT E'89

AU FOST FSN-/$I///"._..:......i.......... ................. 95" tJ N t t r E Ro Rt $T t - D tv E RsloN/.g r/ A u Fosr pR re An y t

tN UNGARIA" ................. ...........:...................... 96" I Ll ESCU A D ES F I I NTAT SECU RITATEA

P ENTRU A SALVA APARATU L D E PARTID !" .......... "........... 98"AM o M EMo Rt E ilvrnlcogl TOARE !" ................................ 1 01"PR\MA Un6Wn eU VnZUr-O LA 5 ANI:

UN GAZ CU CARE AFOST TATAARESTAT",.. ............,....1014"iN tg6l, Ruglt eAnau rRUpE iN autanruA,,

PENTRLJ I NVAZIA +oMANIEI",IJN oM tovrilu PLAN PERSoNAL DEVINE

uN ruprAroR TERIBtL t"................ ..............108";AND AM ctnr pRtul, oenA <BAZELE MUNCI

DESECURITATE>, M-AM SPERIAT !" ............110"iN tglg, KBc-uL AR Ft vnur sA tul unoA

senNzuney PETaT !"................ .............113"ATApAT:JL MtLtrAR DE LA BELGRA:D rnn ilsAnINAT...

sA-t nenoucA pr ertoDEDtctitu noueNm !":........... 11s

181

'rnAoAronuL EVRETJ pACEpA A FosrRA coLAT DE...

^ RU$t GERAIAN/ $ t AM ERTCAN t !" ................................:... 1 1 B"lN'89, $EFUL DtA Mt-ASpus ce... r towrunA DE srAT

onrA c u aJ uro RU L RUS/LoR t " .................................... 1 20'fN tggo, LE-A,M rAcur pAnuL c,RET LA xce-tgit',........... tio"DtREcTtA t A sECURtrAytt a cnrni rntgl azioeNTt!" ...1s3"EVREULnCa Annreq, GTNERELE tUt NtCOtSXt,

A FOSI UN DTVERS/ON/SI CHMTNAL !" .........................137"IEROR/$I/ t ARABT AtJ FOSti.. t NVENTATT DE MOSSA D!" . 1 41

cAPtTOLr.,rL Vt............... .."..........."....147"pst HoLaG m rc tNinlA'iA-' i ijciiiiiit' ie crr sLABr, .. .. . 1 4s"ARH IVELE O F I C I ALE CONI/N D OAR...

DosAREg/ AGENruRiretsr" ..................1s0"A D EPT I I K M E D ITAT I E I IRANSCED E N TA Lb) S E RV EAU

/NIERESEL E UNOR ANUPNru CXTNCIIIIISTE EXTERNE" .. 154"REIJGIA <MANANCA, ANUN-ZECI DE MILIARDE DE DOIART' . . . 1 56"/ON CR/SIOIU ESTE UN OM DE CARACTER"....................158,toori stvnnl.loyESrE uNFosr IHTER KGB

TRtMts DE GoRBActov iN uoto6ve, ........160^pANA $/ RUSoFo Ntt RECUNoSc DREpruL MOLDovEt

DFA sE uNtcu nouANtn" .......163"iNnwrE oe fttrAmnEA cu GoRBACtov,

cEAUgEScu A gnur cE s-A DtscurAT iN untre"......16s"SCENARIU RENTRIJ FOSTIJL OTEGAN SOCIAL/Sr)

P REVEDE D EZBI NAREA POP U LAT IE I$ t ACAPARAREA ECONOMT Et NATTONALE" ................... 1 67

"A EXtsrAT iNcA otN '89, uN qLAN RUII-MAGH:ARDE DtVtZARe n nOUnNtEt!,' ............

"CLINTON A,AJUNS LA PUTERE CU AJUTORULOCULTEIIUDEO-MASONICE" ....171

"DACA NU nOpnA LA NO:JL MODEL DE SOCTETATEoFERtr DE p\1s., nouAvlig urntra saARTAt"........17s

182