Etica Avocatului

8/18/2019 Etica Avocatului

1/28

INTRODUCERE

Perceptia publicului in ceea ce priveste aceasta onorabila profesie pe care nu oricine este pregatit sa o urmeze, graviteaza in jurul caracterului unui avocat. Adesea intelesi drept „oamenisireti” avocatii sunt fara indoiala persoane cu fler si farmec personal. Atentia pe care un avocat oda detaliilor este mult mai ridicata ca cea pe care o confera multe alte profesii insa faptul caacesta poate utiliza cuvintele perfecte intr-o ordine aproape la fel de perfecta nu confera, credemnoi, decat dovada unei inteligente puse in slujba publicului.

Rolul avocaturii într-o societate este unul fundamental – de a face supremaia legiiefectiv!, de a promova drepturile omului, de a-i ajuta pe cei defavorizai "i de a da voce celor care nu au o influen! politic!. #u cred sincer c! actualmente avocaii din $oldova depuneforturi s! promoveze aceste valori, s!-"i fac! vocea auzit! "i s! se consolideze într-o profesie

juridic! unit! "i puternic!. %otu"i pentru a deveni astfel, profesia juridic! îns!"i are nevoie desc&imb!ri semnificative, în special în domeniul admiterii în profesie, instruirii iniiale "i continue

a avocailor, calific!rii profesionale "i calit!ii serviciilor juridice "i garaniilor efective dee'ercitare a profesiei.

(n e'ercitarea profesiei, avocatul este obligat s! acioneze pentru asigurarea accesului liber la justiie "i a dreptului la un proces ec&itabil, s! acioneze prin toate mijloacele legale pentru a proteja profesia, demnitatea "i onoarea corpului de avocai. (n acest scop, fiind o profesiemonopolist! în partea ce prive te acordarea serviciilor de asisten ! juridic! calificat!, avoca iiș ț țtrebuie s! adopte un comportament profesionist pentru realizarea corespunz!toare a misiuniisale, iar normele deontologice vin s! garanteze aceast! conduit!.

)n avocat, într-un stat de drept, este indispensabil justiiei "i justiiabililor "i are sarcina de aap!ra drepturile "i libert!ile acestora. #l e deopotriva sf!tuitorul "i ap!r!torul cel mai fidel alclientului s!u.

$isiunea unui avocat îi impune îndatoriri "i obligaii si responsabilitati multiple, uneori aparentcontradictorii fa! de client, tribunale sau autorit!i, fa! de profesia sa "i fiecare confrate în

parte.

Rolul avocatului este acela de a traduce într-un limbaj juridic coerent dorinele clientului.

Asistarea "i reprezentarea clientului de c!tre un avocat cuprinde toate actele, mijloacele "i

operaiunile permise de lege "i necesare ocrotirii "i ap!r!rii intereselor clientului.

Avocatul este independent "i se supune numai legii, statutului profesiei "i codului deontologic. #l promoveaz! "i ap!r! drepturile, libert!ile "i interesele legitime ale omului..#'ercitarea profesieisale presupune asistarea "i reprezentarea persoanelor fizice "i juridice în faa instanelor autorit!ii judec!tore"ti "i a altor organe de jurisdicie, a organelor de urm!rire penal!, aautorit!ilor "i instituiilor publice, precum "i în faa altor persoane fizice sau juridice, care auobligaia s! permit! "i s! asigure avocatului desf!"urarea nesting&erit! a activit!ii sale, încondiiile legii.

1


2/28

*rice persoan! are dreptul s! î"i aleag! în mod liber avocatul. (n e'ercitarea dreptului de ap!rareavocatul are dreptul "i obligaia de a st!rui pentru realizarea liberului acces la justiie, pentru un

proces ec&itabil "i într-un termen rezonabil.

STANDARDUL LOIALITĂ II FA Ă DE CLIENTUL SĂU, INDEPENDEN EI IȚ Ț Ț ȘLIBERTĂ II AVOCATULUI

Ț

+tandardul loialit! ii fa ! de client i standardul independen ei i libert! ii avocatului suntț ț ș ț ș ținterdependente, astfel c! avocatul trebuie s! urm!reasc! întru totul interesul clientului s!u îns!nu cu pre ul de a devia de la independen a sa. in aceste motive am consider oportun ca acesteț țstandarde s! fie e'aminate împreun!. +tatutul profesiei de avocat al R$ i odul deontologic alșavoca ilor din R$ prev!d c! „scopul e'ercit!rii profesiei de avocat îl constituie promovarea "ițap!rarea drepturilor, libert!ilor "i intereselor legitime ale persoanelor fizice "i juridice”. (nconformitate cu aceste prevederi, avocatul trebuie s! fie „protectorul” intereselor clientului s!u,indiferent dac! acesta este vinovat sau nevinovat. Avocatul este obligat s! se ab in! inten ionat s!ț ț

prejudicieze un client pe durata relaiilor profesionale s! e'plice clientului împrejur!rile cauzei,situaia curent!, posibilele evoluii viitoare "i eventualele rezultate, în mod rezonabil,corespunz!tor cu împrejur!rile concrete ale cazului s! informeze rezonabil clientul în leg!tur!cu situaia curent! a asistenei "i reprezent!rii "i s! r!spund! cu promptitudine oric!ror solicit!ride informare din partea clientului s! ac ioneze în limitele contractului înc&eiat cu clientul s!u,țcu e'cepia cazurilor prev!zute de lege s! î"i e'ercite activitatea cu bun!-credin!, potrivituzanelor oneste, cu respectarea intereselor clienilor "i a cerinelor concurenei loiale s!comunice clientului informaiile pe care le deine în leg!tur! cu cazul acestuia c&iar "i în situaiaîn care comunicarea lor ar contraveni interesului s!u personal etc. /nstituirea acestor obliga iunițare scopul de a garanta loialitatea avocatului fa ! de clientul s!u. Potrivit art. 01 al 2egii cuț

privire la avocatur!, „avocatul este liber în alegerea pozi iei sale i nu este obligat s! coordonezeț șaceast! pozi ie cu nimeni, în afar! de client”, fapt ce denot! loialitate fa ! de clientul s!u.ț ț2oialitatea fa! de client este esena rolului avocatului, iar clientul trebuie s! fie capabil de a aveaîncredere în avocat în calitate de consilier "i de reprezentant. Astfel, c&iar de la primul contact cuavocatul, clientul trebuie s! perceap! faptul c! avocatul este o persoan! capabil! i dispus! s!-ișofere suportul cuvenit în rezolvarea problemei sale. Avocatul trebuie s!-l predispun! pe client s!aib! încredere, fiind util clientului. Pentru a stabili o rela ie de încredere, avocatul trebuie s!țtrateze clientul de la egal, f!r! superioritate sau inferioritate. Aceast! atitudine urmeaz! a fi

p!strat! pe parcursul întregii asisten e, iar dup! finisarea acord!rii asisten ei, avocatul trebuie s!ț ț

manifeste în continuare o atitudine care s!-i ofere clientului certitudinea c! acesta i-a fost loial înmomentul în care l-a consultat i asistat. Avocatul trebuie s! ac ioneze pentru interesul clientului,ș țîns! f!r! a dep! i limitele legale i f!r! a ac iona în afara onestit! ii profesiei. Avocatul urmeaz!ș ș ț țs! p!streze un ec&ilibru între libertatea i independen a sa, i loialitatea sa fa ! de client. Pentru aș ț ș țactiva în armonia acestor standarde, avocatul urmeaz! s! fie sincer i corect îns! i fa ! deș ș ț

persoana sa i s! le raporteze la rolul care i l-a asumat în fa a societ! ii i la autoritatea profesieiș ș ț ț ș pe care o reprezint!. Avocatul trebuie mereu s! c3nt!reasc! gradul în care sunt implicateinteresele sale i tot timpul s! aib! certitudinea c! ac ioneaz! în interesul clientului. A fi devotatș țclientului înseamn! c! avocatul trebuie s! fie independent, trebuie s! evite conflictul de interese

"i trebuie s! menin! încrederea clientului. e asemenea avocatul trebuie s! fie liber în sens politic, economic "i intelectual atunci c3nd acioneaz! în cauza clientului s!u, c3nd acord!consultaii sau c3nd î"i reprezint! clientul. Aceasta înseamn! c! avocatul trebuie s! fie

2


3/28

independent fa! de stat sau de alte interese puternice "i nu trebuie s! permit! ca aceast!independen! s! fie compromis! de presiuni nepotrivite din partea asociailor s!i.

Avocatul trebuie s! r!m3n! corect i demn în orice situa ie, astfel în c3t s! nu apar! niciș țun dubiu asupra integrit! ii acestuia. #'ist! mai mul i factori care pot s! aduc! atingereț țindependen ei avoca ilor, precum ar fi4 rela ii personale sau patrimoniale cu una sau mai multeț ț ț

p!r i implicate interesul material sau de alt! natur!, direct sau indirect care poate fi dob3nditțdup! finisarea procesului rela iile avocatului sau unuia din colegii de birou al avocatului care ațacordat asisten ! juridic! ca avocat sau a ac ionat în alt! calitate dec3t cea de avocat pentru unaț țsau mai multe p!r i implicate în cauz! etc. )rmare, avocatul trebuie s! evite orice situa ie careț țs!-i pun! sub risc independen a sa. Profesia de avocat este incompatibil! cu4 a5 oricare funciețretribuit!, cu e'cepia funciilor legate de activitatea "tiinific! "i didactic!, precum "i deactivitatea în calitate de arbitru al judec!ii arbitrale 6arbitrajului5 b5 activitatea de întreprinz!torc5 activitatea de notar la fel ca i activit!ile ce lezeaz! demnitatea "i independena profesiei deșavocat sau bunele moravuri. Aceste restric ii sunt necesare pentru a nu supune riscului libertateaț

"i independena, loialitatea fa ! de client "i nici secretul profesional ale avoca ilor. /ndependen aț ț țconstituie fundamentul activit! ii avoca ilor. Avocatul trebuie s! r!m3n! independent c&iar i fa !ț ț ș țde sine, de convingerile sale, de interesele sale. (n unele situa ii independen a avoca ilor poate fiț ț ț

pus! sub îndoial!, c&iar i nefondat. Aceste situa ii sunt cauzate de faptul c! cultura juridic! aș țsociet! ii în materie de deontologie a avoca ilor este slab dezvoltat!. )n aspect problematic ceț țvizeaz! standardul nominalizat constituie reprezentarea clien ilor în cauze ce au o rezonan !ț țnegativ! în societate. Profesia de avocat a fost instituit! în scopul asigur!rii eficiente a dreptuluide acces la justi ie. Astfel, reprezentarea unor clien i în cauze ce tulbur! opinia public! pune oț ț

presiune asupra e'ercit!rii atribu iilor sale avoc! e ti. Pentru asemenea situa ii, organele deț ț ș ț

autoadministrare urmeaz! s! depun! eforturi considerabile pentru a diminua din constr3ngereamoral! e'ercitat! asupra avoca ilor. (n e'ercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus nici uneițrestricii, presiuni, constr3ngeri sau intimid!ri din partea autorit!ilor sau a instituiilor publiceori a altor persoane fizice. (n concluzie, opinez c! avocatul în calitate de e'ponent al profesiei nu

poate de unul singur s! formeze opinia corect! a standardului independen ei i loialit! ii fa ! deț ș ț țclient pentru ceilal i reprezentan i ai actului justi iei, în special a judec!torilor care dirijeaz!ț ț țedin ele de judecat! i indic! ordinea în cadrul acestora. $ai mult ca at3t, în eventualitatea înș ț ș

care în societate se va consolida opinia eronat! c! avoca ii nu trebuie s! reprezinte în instan !ț țclien ii cazurile despre care se consider! c! nu au sor de izb3nd!, ar putea duce la faptul caț țavoca ii s! cedeze presiunii acestei erori i astfel s! scad! actul ap!r!rii în mod considerabil,ț ș

pentru ca avoca ii s!- i apere reputa ia.ț ș ț

STANDARDUL RESPECTĂRII CONFIDEN IALITĂ II I SECRETULUIȚ Ț ȘPROFESIONAL

+tandardul confiden ialit! ii este unul care st! la baza întregii activit! i a avoca ilor i areț ț ț ț șo importan ! deosebit! pentru consolidarea încrederii popula iei în sistemul avocaturii i alț ț ș

justi iei per general. Astfel avocaii trebuie s! respecte secretul profesional în concordan! cuțlegislaia intern!, reglement!rile "i deontologia lor. *rice violare a secretului profesional, f!r!consim!m3ntul clientului, trebuie s! fie sancionat! în mod adecvat. Potrivit art. 00 alin. 615 al

2egii cu privire la avocatur! a R$, „avocatul nu este în drept s! divulge informaiileconfideniale ce i-au fost comunicate în timpul acord!rii asistenei juridice, precum "i s!

3


4/28

transmit!, f!r! acordul clientului, unor teri documentele legate de e'ercitarea delegaiei”.P!strarea secretului profesional de c!tre avocat poate fi vital! pentru reputa ia, via a privat! iț ț ș

profesional! a clientului s!u, iar institu ia avocaturii a fost instituit! pentru a ajuta oamenii, dar țnu a d!una. e asemenea, confiden ialitatea avocatului este într-o interdependen ! cu reputa iaț ț țacestuia în particular i respectul fa ! de profesie în general. onsider c!, confiden ialitateaș ț ț

îmbr!cat! în forma secretului profesional urmeaz! a fi respectat! nu din motivul stabiliriiacesteia sau sanc ion!rii în cazul în care a fost înc!lcat!, dar deoarece avoca ii trebuie s!ț țcon tientizeze valoarea moral! a respect!rii acesteia prin prisma propriilor valori, fiind educa i înș țsensul respectului fa ! de profesia de avocat i fa ! de client.ț ș ț

Pentru ca îns! i sistemul avocaturii s! func ioneze bine putem grupa subiec ii fa ! de care seș ț ț țaplic! e'cep iile de la confiden ialitate în c3teva categorii4ț ț

1. lien ii – fac e'cep ie de la standardul respect!rii confiden ialit! ii. #'cep ia se aplic! nuț ț ț ț ț pentru toat! clientela avocatului, dar pentru fiecare client pentru cauza sa. Aceast! e'cep ie deț

fapt este o rigoare pe care avocatul trebuie s! o înf!ptuiasc!. (n aceast! ordine de idei, avocatultrebuie s! comunice clientului s!u informaiile i datele cu care a luat cuno tin ! consult3ndș ș țdosarul acestuia, pentru ca ap!rarea s! fie real! i efectiv!. lien ii care nu sunt implica i într-oș ț țcauz! anumit! sunt considera i persoane ter e în raport cu acea cauz!.ț ț

7. Reprezentan ii puterilor statului – fac e'cep ie de la standardul respect!rii confiden ialit! iiț ț ț țdoar în cazul în care aceast! situa ie este e'pres reglementat! de actele normative i doar înț șm!sura în care aceast! situa ie este convenit! cu clientul i este necesar! pentru o asisten !ț ș ț

juridic! mai sporit!.

8. olegii, organele profesiei i personalul au'iliar – e'cep ia fa ! de aceste categorii se aplic! înș ț țfunc ie de necesit! ile pentru sporirea ap!r!rii i e'ercit!rii profesiei de avocat, precum i înț ț ș șconformitate cu normele prescrise. Pentru aceste categorii e'cep ia este reglementat! în modțsimilar. Personalul au'iliar 6specialistul5 este obligat s! p!streze secretul profesional. u toate c!e'ist! o obligativitate în acest sens pentru specialist, avocatul urmeaz! s!-i comunice doar informa ia relevant! pentru a e'ecuta bine sarcinile sale. %otodat!, +tatutul profesiei de avocatț

prescrie la pct. 09 alin. 6:5 c! „orice comunicare sau coresponden! profesional! între avocai,între avocat "i client, între avocat "i organele profesiei, indiferent de forma în care a fost f!cut!,este confidenial!”, iar la alin. 6;5 c! „obligaia de a p!stra secretul profesional se e'tinde asupratuturor organelor profesiei de avocat "i a salariailor acestora cu privire la informaiile cunoscute

în e'ercitarea funciilor "i atribuiilor ce le revin, este absolut!, nelimitat! în timp "i se r!sfr3ngeasupra tuturor activit!ilor avocatului”.

;. Persoanele ter e – celelalte persoane neenumerate anterior. #'cep ia pentru aceste persoaneț țconstituie oferirea doar a unor date generale, f!r! nominalizarea clientului ori a datelor conformc!rora ar putea fi identificat clientul, sau a unor date ce poart! un caracter statistic 6spre e'.4 un

profesor ar putea utiliza anumite date din practica sa pentru a oferi studen ilor ni te e'empleț ș practice5. 2a aceast! categorie se atribuie i întreaga clientel! care nu este vizat! pe cauzașrespectiv!.

+tandardul respect!rii confiden ialit! ii reprezint! unul din elementele c&eie care asigur!ț țîncrederea clien ilor i a întregii societ! i în sistemul avocaturii i î i g!se te o reglementareț ș ț ș ș ș

4


5/28

vast! în legisla ia relevant! sistemului avocaturii. e asemenea, acesta este consacrat într-un ir ț șde acte europene, precum odul eontologic al Avocailor din )niunea #uropean!, arta

principiilor fundamentale ale avocatului european etc.

(n sensul legisla iei în vigoare, obiectul secretului profesional este format din informa ii i dateț ț șde orice tip, în orice form! i pe orice suport care vizeaz! orice aspect al cauzei care i-a fostșîncredin at! avocatului, problemele cu care o persoan! a apelat la avocat dup! asisten! juridic!,ț

precum i datele sale personale, informa ia din cadrul consultaiilor oferit! de avocat i client,ș ț șstrategia de ap!rare, precum "i alte informa ii ob inute în activitatea profesional! a avocatului.ț ț*biectul confidenialit!ii se e'tinde asupra tuturor activit!ilor avocatului "i asociailor baroului.e asemenea, e'ist! situa ii c3nd avocatul acord! asisten ! juridic! în comun mai multor clieni.ț ț(n asemenea circumstan e este permis s! se fac! e'cep ie de la principiul confiden ialit! ii,ț ț ț țdeoarece în caz contrar ar fi limitat! consultarea sau reprezentarea clien ilor. %otodat!, în cazul înțcare avocatul practic! avocatura într-un grup sau particip! într-o structur! de colectare în comunde resurse, secretul se e'tinde asupra tuturor avoca ilor care practic! cu el i asupra celor cu careț ș

face sc&imb de mijloace cu privire la e'ercitarea profesiei. Astfel, este recomandabil ca avoca iițcare activeaz! în birouri de avoca i s! aib! un acord comun de confiden ialitate.ț ț

ezv!luirea secretului profesional poate avea loc doar în cazurile e'pres prev!zute delege sau pentru a intenta o ac iune ori pentru a asigura ap!rarea în cadrul unui litigiu dintrețavocat i client. Actele normative din Republica $oldova nu prev!d e'pres c! avocatul poateșdivulga secretul profesional cu permisiunea e'pres! a clientului, îns! stabile te c! nu poate „s!ștransmit!, f!r! acordul clientului, unor teri documentele legate de e'ercitarea delegaiei”. Astfel,lu3nd în considera iune faptul c! documentele sunt calificate drept date cu caracter confiden ial,ț țreiese c! pentru aceast! categorie de date e'ist! o e'cep ie de la p!strarea confiden ialit! ii, îns!ț ț țaceasta poate s! se produc! doar cu acordul clientului.

Avocatul nu poate fi absolvit de secretul profesional nici de c!tre clientul s!u "i nici de c!tre oalt! autoritate sau persoan!. +e e'cepteaz! îns! cazurile în care avocatul este urm!rit penal,disciplinar sau c3nd e'ist! o contestaie în privina onorariilor convenite, e'clusiv pentrunecesit!i stricte de ap!rare a sa. (n concluzie, consider c! este binevenit ca reglementareastandardului secretului profesional s! fie revizuit!, în special în partea ce ine de e'cep iile de laț ț

p!strarea confiden ialit! ii i includerea responsabilit! ii avoca ilor pentru p!strarea secretuluiț ț ș ț ț profesional de c!tre toate persoanele cu care conlucreaz!.

STANDARDUL EVITĂRII CONFLICTULUI DE INTERES

Pentru a asigura e'ercitarea func iilor delegate avoca ilor, pentru a asigura independen aț ț ți îndeplinirea corespunz!toare a obliga iilor, acestora le sunt impuse careva incompatibilit! i iș ț ț ș

restric ii, în conformitate cu care, avocatul trebuie s! refuze s! acorde asisten ! juridic! în cazulț țîn care cunoa te c! e'iste circumstan e care nu i-ar permite s! r!m3n! independent. (n func ie deș ț ținteresul subiec ilor între care poate ap!rea conflictul de interes al clientului, av3nd la baz!țodul deontologic al avoca ilor din Republica $oldova, acesta poate fi clasificat, dup! cumțurmeaz!4

- onflictul dintre interesul clientului i avocatuluiș

- onflictul dintre interesele mai multor clien i, care la r3ndul s!u poate fi de dou! tipuri4ț5


6/28

• onflictul dintre interesele mai multor clien i reprezentan i într-o cauz!ț ț

• onflictul dintre interesele vec&iului i noului clientș

- onflictul dintre interesele clientului i interesele statului 6interesele generale ale societ! ii – ș ținteres public5

- onflictul dintre interesul clientului i cel al persoanelor apropiate avocatului.ș

Avoca ii trebuie s! întreprind! toate m!surile pentru a preveni apari ia unui conflict de interes,ț țiar în cazul apari iei unui asemenea conflict, avocatul trebuie s!-l gestioneze bine i s!-l înceteze.ț ș%otodat!, nu este suficient de a înceta acest conflict, dar i de ai oferi cele mai bune solu ii pentruș țstingerea acestuia. )rmare, depistarea i solu ionarea conflictului de interes ine deș ț țresponsabilitatea avocatului.

odul deontologic al avoca ilor din R$ prevede trei situa ii specifice pentru conflictul deț ț

interes, care vor fi analizate mai jos.

1. Avocatul nu este în drept s! consulte, s! reprezinte ori s! apere mai mult de un client în una ișaceea i cauz! atunci c3nd interesele acestora sunt conflictuale sau c3nd e'ist! realmente riscul deșa ap!rea un astfel de conflict de interese.

7. Avocatul trebuie s! se ab in! s! se mai ocupe de cauzele tuturor clien ilor implica i, atunciț ț țc3nd intervine un conflict de interese ale acestora, c3nd secretul profesional risc! s! fie violat sauc3nd independen a sa risc! sa fie pus! la îndoial!.ț

8. Avocatul nu este în drept sa accepte o cauza a unui nou client, daca secretul informa iilor țîncredin ate de un vec&i client risc! s! fie violat sau atunci c3nd cunoa terea de c!tre avocat aț șcauzelor vec&iului s!u client favorizeaz! pe noul client în mod nejustificat.

*bliga iunea de evitare a conflictului de interes este prev!zut! i pentru asocia ii avocatului.ț ș țPentru a ac iona în conformitate cu principiul onoarei i demnit! ii avocatului, precum iț ș ț șloaialit! ii fa ! de client, avocatul trebuie s! fie foarte transparent în materia conflictelor deț ținteres i s! anun e clientul despre faptul dac! în cauza clientului s!u sunt implicate persoaneș țcunoscute sau apropiate.

Avocatul nu poate s! se ocupe de cazuri ale sau împotriva membrii apropia i ai familiei, sauțac iona pentru persoanele care convie uiesc cu el, sau care sunt rude apropiate a concubinilor.ț ț2u3nd în considera iune faptul c!, rela iile economice i sociale au o dezvoltare rapid!, peț ț șmodalit! ile alternative de solu ionare a litigiilor se pune un accent tot mai mare, iar tendin ele deț ț țe'tindere a activit! ilor avoca ilor prin calificare în alte profesii compatibile cu cea de avocatț țsunt tot mai pronun ate. Astfel, se impune necesitatea e'tinderii interpret!rii standardelor țfundamentale ale profesiei de avocat în cadrul altor profesii compatibile cu cea de avocat.+tandardul evit!rii conflictului de interes are o reglementare larg! în toate codurile studiate, iar reglement!rile din R$ sunt asem!n!toare cu cele ale statelor europene. u toate acestea, ar fioportun ca s! fie instituire norme etice cu privire la gestionarea conflictului de interes a clientului

i persoanelor apropiate, la manifestarea acordului în scris cu privire la acordarea asisten eiș ț

6


7/28

juridice pentru doi sau mai mul i clien i, atunci c3nd intervine un conflict de interese ale acestoraț țiar ei doresc s! fie continuat! prestarea asisten ei juridice.ț

STANDARDUL DEMNITĂ II, ONOAREI I PROBITĂ IIȚ Ș Ț

+tandardul demnit! ii, onoarei i probit! ii vine s! consolideze standardul independen eiț ș ț țavocatului i încrederea în sistemul avocaturii.


8/28

demnitatea, onoarea i reputa ia profesional!, ceea ce ar presupune în primul r3nd s! se ab in! deș ț țla ac iuni sau inac iuni care ar putea s! le lezeze. +tandardul demnit! ii i onoarei presupune iț ț ț ș șfaptul c! în toate raporturile sale, cu toate persoanele cu care interac ioneaz!, avocatul trebuie s!țmanifeste respect. Respectul implic! o atitudine onest!, tratarea clien ilor, colegilor i a tuturor ț ș

persoanelor prin prisma principiului umanit! ii, recunoa terea e'isten ei diversit! ii opiniilor,ț ș ț ț

culturilor, religiilor i a diferitor valori, tratarea persoanelor cu polite e etc. 2a pct. 7.9 din odulș țdeontologic al avoca ilor din Republica $oldova este prescris c! „relaiile cu clientul trebuie s!țfie oficiale, bazate pe respect reciproc”. Respectul trebuie s! fie manifestat în ambele sensuri,at3t respectul avocatului fa ! de client, c3t i respectul clientului fa ! de avocat. ac! în cazulț ș țclientului aceasta constituie o recomandare, în cazul avocatului aceasta constituie o cerin ! ceț

poart! un caracter absolut. $anifestarea respectului, e'isten a încrederii, comunicarea iț șascultarea activ!, constituie premisa stabilirii unui parteneriat între avocat i client care s!șfructifice cele mai bune solu ii pentru a r!spunde necesit! ilor clientului. odul deontologic alț țavoca ilor din Republica $oldova reglementeaz! într-o manier! insuficient! acest aspect înțcompara ie cu alte state europene i anume sub aspectul amabilit! ii i curtoaziei care urmeaz! aț ș ț șfi manifestat! fa ! de client. %otodat!, deoarece standardul demnit! ii, onoarei i probit! ii ine deț ț ș ț țcalit! ile personale a avocatului, consider c! în scopul asigur!rii respect!rii acestuia este maițoportun ca acesta s! fie promovat intens, iar cu privire la anumite situa ii concrete s! fiețformulate recomand!ri care ar forma opinia avoca ilor cu privire la acest standard.ț

STANDARDUL SCRUPULOZITĂ II ÎN MATERIE DE ONORARII.Ț

Prevederile pct. ;.1. ale odului deontologic al avoca ilor din R$ indic! c! avocatul estețîn drept s! perceap! onorarii pentru activitatea sa profesional! precum "i rambursarea tuturor c&eltuielilor legate de aceast! activitate. +uma "i modalitatea de plat! se stabilesc în mod liber între client "i avocat. *norariul poate fi fi' sau determinabil în func ie de orele muncite sau dețsuccesul scontat. e asemenea onorariul poate îmbr!ca o form! combinat!.(n aceea i ordine deșidei, odul deontologic al avoca ilor din )niunea #uropean! prevede c!, avocatul trebuie s! îlținformeze pe client cu privire la tot ceea ce cere cu titlu de onorariu, iar valoarea însumat! aonorariilor sale trebuie s! fie ec&itabil! "i justificat!, în conformitate cu legea "i cu normeledeontologice la care avocatul este supus 6pct. 8.;5, norm! identic! cu cea stabilit! la pct. ;.7. dinodul deontologic al avoca ilor din Republica $oldova. (n conformitate cu standardulțscrupulozit! ii în materie de onorarii, avocatul trebuie s! g!seasc! solu ia optim! pentruț ț

problema clientului, care s! fie una propor ional! cu costul cauzei, totodat! s! ia în calculț

oportunitatea de a solu iona litigiul pe cale amiabil!.ț

(ntru asigurarea onestit! ii în materia onorariilor, prevederile din +tatutul profesiei de avocat alțR$ stipuleaz! c! în contractul de asisten! juridic! trebuie indicat onorariul 6art.=5, iar neindicarea, în contractul de asisten! juridic!, a onorariilor încasate de la client sau indicareaunor sume diminuate constituie temei de retragere a licen ei 6art. 8@5. (n cazul în care peț

parcursul acord!rii asisten ei juridice survin modific!ri ce vizeaz! onorariile avocatului, acesteațtrebuie s! îmbrace forma unui act adi ional la contractul de asisten ! juridic!.ț ț

Prevederile men ionate vin s! aduc! plus valoare standardului scrupulozit! ii în materie deț ț

onorarii, astfel c! avocatul trebuie s! asiste clien ii într-o a a m!sur!, înc3t s! nu fac! c&eltuieliț șinutile. (n aceast! ordine de idei, potrivit +tatutului profesiei de avocat al R$, avocatul este

8


9/28

obligat s! prezinte clientului, la cerere, situaia privind c&eltuielile efectuate pentru îndeplinireaactivit!ii profesionale încredinate "i a c!rei rambursare o solicit!.

+tatutul profesiei de avocat na ional, ca i cel al Rom3niei sunt prev!zute un ir de elemente careț ș șurmeaz! a fi luate, în mod cumulativ, în considera ie la stabilirea onorariului4ț

• timpul "i volumul de munc! solicitat! pentru e'ecutarea mandatului primit sau activit!ii

solicitate de client

• natura, noutatea "i dificultatea cazului

• importana intereselor în cauz!

• notorietatea, titlurile, vec&imea în munc!, e'periena, reputaia "i specializarea

avocatului

• conlucrarea cu e'peri sau ali speciali"ti impus! de natura, obiectul, comple'itatea "i

dificultatea cazului

• avantajele "i rezultatele obinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii

depuse de avocat

• situaia financiar! a clientului.

e asemenea, art. 0 din +tatutul profesiei de avocat al R$ stabile te c! avocatul nu poateșacorda nim!nui un onorariu, un comision "i nici vreo alt! compensaie pentru c! i-a fost acordatun caz, cu e'cepia cazurilor în care în raporturile de conlucrare profesional! se practic! onorarii

pentru încredinarea parial! sau total! a unei cauze.

Împăr irea oorarii!or "# o per$oaa "are # e$%e a&o"e%.ț

(mp!r irea onorariilor cu o persoan! care nu este avocat este interzis! în Republicaț$oldova i la nivel european. e asemenea, odul de conduit! pentru avoca ii danezi, con ine oș ț ținterdic ie la acest capitol. %otodat!, de la aceast! regul!, at3t odul deontologic al avoca ilor ț ț

din )niunea #uropean!, c3t i odul deontologic al avoca ilor din Republica $oldova face oș țderogare, i anume pentru cazul în care asocierea dintre avocat "i alt! persoan! este permis! deșlegislaia na ional!. (n aceast! ordine de idei, dreptul de a împ!r i onorariilor cu o persoan! careț țnu este avocat trebuie s! fie prev!zut! e'pres într-un act normativ.

Fo'#ri!e "!ie i!orț

(n conformitate cu art. 0 alin. 6815 al +tatutului profesiei de avocat al R$, în cazul în care prime"te fonduri financiare sau alte bunuri care au leg!tur! cu un client sau cu un ter, avocatuleste obligat s!-i notifice pe ace"tia în scris.

odul deontologic al avoca ilor din R$ nu reglementeaz! acest aspect. odul deontologic alțavoca ilor din )niunea #uropean! stabile te c! avocatul care de ine fonduri în numele clien ilor ț ș ț ț

9


10/28

s!i sau în numele unor ter i 6denumite în continuare Bfondurile clien ilorB5, trebuie s! le depun!ț țîntr-un cont desc&is la o banc! sau un organism financiar agreat "i controlat de c!tre autoritateacompetenta 6denumit în continuare „contul ter ului”5. ontul ter ului trebuie s! fie distinct deț țorice alt cont al avocatului. %oate fondurile clien ilor primite de un avocat trebuie s! fie depusețîntr-un astfel de cont, în afara situa iei în care proprietarul acestor fonduri este de acord s! leț

acorde o destina ie diferit!.ț

STANDARDUL COMPETEN EI PROFESIONALEȚ

(n Recomandarea nr. 67@@@5 71 a omitetului $ini"trilor onsiliului #uropei c!tre statelemembre privind libertatea de a e'ercita profesia de avocat este atras! o aten i deosebit!ț

principiului cu privire la preg!tirea juridic!, formarea "i admiterea în profesia de avocat.

Astfel, a priori, standardul competen ei presupune faptul c! avocatul s! de in! studii juridice,ț țadic! cuno tin e suficiente pentru a putea presta servicii juridice. %otodat!, aceste cuno tin e suntș ț ș țaprofundate i înt!rite în timpul stagiului profesional. $ai mult ca at3t, în timpul acestui stagiu,șviitorii avoca i deprind abilit! i practice în vederea aplicabilit! ii eficiente a întregului bagaj deț ț țcuno tin e.ș ț

+tandardul competen ei se consider! a fi întrunit, din momentul în care persoana intr! în plin!țlege în profesia de avocat, p3n! la proba contrar!. u toate acestea, sus inerea e'amenului dețlicen ! în avocatur! presupune faptul c! avocatul de ine cuno tin e minim necesare pentru aț ț ș ț

presta servicii de asisten ! juridic!.ț

Astfel, ulterior sus inerii e'amenelor de licen ! în avocatur!, avoca ii în continuare sunt evalua iț ț ț ți aprecia i în primul r3nd în func ie de cuno tin ele sale. +ocietatea consider! c! în cazul în careș ț ț ș ț

avocatul are solu ii la o problem! avocatul este competent, în caz contrar se consider! cațavocatul nu este foarte capabil.

?ivelul competen ei avoca ilor se materializeaz! în calitatea asisten ei juridice prestate de c!treț ț țace tia. ?ormele de calitate e'ist! în mai multe state europene, dar nu sunt reglementate înșstatul nostru. Adoptarea unor asemenea standarde de calitate ar facilita interpretarea standarduluicalit! ii, ar responsabiliza avoca ii, ar constitui o surs! de informa ie pentru beneficiarii asisten eiț ț ț ț

juridice i ar facilita i ar face mai transparent! activitatea omisie de #tic! i isciplin!.ș ș ș

onform +trategiei )niunii Avoca ilor din R$ pentru anii 7@17-7@10, una din priorit! ileț țacesteia este cre"terea calit! ii asisten ei juridice calificate oferite de avocai, prin intermediul laț țcrearea, în interiorul profesiei, a mecanismelor de asigurare a calit! ii asisten ei juridiceț țcalificate. )rmare, trebuie promovat! adoptarea unor standarde de calitate interne în ara noastr!.ț

Spe"ia!i(area

)n alt aspect al standardului competen ei este specializarea avoca ilor. $odificareaț țcontinu! a egisla iei, dezvoltarea rela iilor economice, con tientizarea tot mai marea aț ț ș

importan ei avocatului de c!tre popula ie determin! faptul ca profesia de avocat s! fie tot maiț țsolicitat!.

10


11/28

Astfel, toate acestea, într-un final pot s! genereze necesitatea ca avoca ii s! se specializeze. 2ațmoment, în Republica $oldova acest aspect nu are o form! conturat!, îns! oricum e'ist!avoca ii care se specializeaz! pe un segment anumit.ț

#'ist! !ri unde specializarea avoca ilor este determinat! prin reglement!ri legale, cum ar fiț ț


12/28

asemenea situa ie. Recomand!rile la Regulile Practice ale +ociet! ii de rept ale +co iei stabilescț ț țc! e'ist! o datorie profesional!, conform c!reia avocatul trebuie s! consiliezeDnotifice în scrieclientul referitor la faptul c! dosarulDcazul va fi înc&is în absen a instruc iunilor sale într-oț țanumit! perioad! de timp.

STANDARUL PUBLICITĂ II PERSONALEȚ

Avocatura fiind o profesie liber!, i ca ori icare alt! pia a, pia a serviciilor avocaturii esteș ș ț țguvernat! de concuren !. 2imit!rile la publicitatea personal! a avoca ilor au menirea, ca înț țcadrul concuren ei dintre avoca i, s! nu fie promova i în societate avoca i care „cump!r!” unț ț ț ț„nume” i elimina i cei care nu au posibilitate s! se promoveze prin diverse mijloace publicitare,ș țdar cei mai aprecia i s! devin! cei mai competitivi la capitolul devotament fa ! de intereseleț țclientului, onestitate, profesionalism i abordare strategic!, adic! avoca ii care subscriu laș țvalorile i principiile avocaturii.ș

onform pct. 1.0 din odul deontologic al avoca ilor din Republica $oldova, „avocatului i seținterzice s! fac! publicitate, direct sau indirect, activit!ii sale profesionale. /nterdicia specificat!nu se aplica în cazul în care în publicaiile informaionale, în formularele oficiale, pe plicuri, înc!rile de vizit! "i în reeaua /nternet se conin date despre avocat "i serviciile prestate. *ficiulavocatului nu poate fi amplasat în incinta cl!dirilor în care funcioneaz! organele de anc&et!,

procuratur!, instanele de judecat!, precum "i la domiciliul acestuia”.

(n virtutea caracterului distins al profesiei de avocat, autoritatea i „numele” urmeaz! a fișc3 tigate de c!tre avoca i prin munc!, diligen ! i efort propriu. (n aceast! ordine de idei, au fostș ț ț șstabilite i interdic iile cu privire la publicitate în profesia de avocat. Cineîn eles, limit!rileș ț ț

pentru publicitatea personal! vin s! asigure i concuren a loial! dintre avoca i. oncuren a esteș ț ț țun generator care determin! avoca ii s! fie mai profesionali ti i mai eficien i, îns! aceast!ț ș ș țconcuren ! trebuie s! fie una loial!, onest! i lipsit! de agresivitate. Astfel, acest standard vine s!ț șînt!reasc! principiul demnit! ii i onestit! ii avoca ilor, competen ei, precum i respect!riiț ș ț ț ț șconfra ilor. (n cazul în care în breasla avoca ilor se va permite s! fie f!cut! publicitate asemeneaț țagen ilor economici, profesiei poate s!-i fie tirbit! noble ea sa, deoarece e'ist! riscul caț ș ținstrumentul publicit! ii s! impun! autoritatea „celui mai mediatizat” i nu „celui mai respectat iț ș șcompetent”.

ac! specific pentru Republica $oldova este faptul c! publicitatea personal! este interzis!, iar

de la aceast! regul! e'ist! mici e'cep ii, atunci pentru +co ia situa ia este diametral opus!.ț ț țAstfel, potrivit punctului 8.1 din +ec iunii C al Regulile Practice ale +ociet! ii de rept aleț ț+co iei sub rezerva unor restric ii stabilite în acela i punct, avoca ii au dreptul de a faceț ț ș ț

publicitate i de a promova serviciile în orice mod pe care îl cred de cuviin !. +pecific pentruș ț*rdinului Carourilor


13/28

Republica $oldova, lu3nd în considera iune faptul c! aceast! c&estiune este foarte delicat!, oțasemenea reglementare ar putea s!- i g!seasc! o reglementare separat! în cod sau ar putea fișformulat! într-un comentariul la prevederile cu privire la publicitatea personal!.

(n acest sens Regulile Practice ale +ociet! ii de rept ale +co iei stabilesc c! orice anun sauț ț țmateriale promo ionale emise de avocat sau în numele acestuia sau orice activitate de promovareța avocatului sau în numele acestui trebuie s! fie decente i nu trebuie4ș

1. s! con in! orice ine'actitate sau o declara ie în el!toareț ț ș

7. s! fie de a a natur! sau caracter sau s! fie eliberat! sau f!cut! prin astfel de mijloace careș pot fi considerate în mod rezonabil s! discrediteze profesia

8. s! identifice orice client sau element al activit! ii sale, f!r! acordul prealabil scris alțclientului sau

;. s! fie def!im!toare sau ilegale.onsider c! e'cluderea în totalitate a publicit! ii personale ar limita i concuren a loial! în parteaț ș țce ine de accesul la clientel!, îns! nu e'ist! nimic mai onest i de apreciat dec3t publicitatea careț șîmbrac! forma recomand!rii clien ilor mul umi i. %otodat!, în scopul asigur!rii mai bune aț ț țconcuren ei loiale între avoca i g!sesc binevenit ca normele cu privire la standardul publicit! iiț ț ț

personale s! fie mai desf! urate dup! modelul normelor etice e'aminate mai sus.ș

STANDARDUL COLE)IALITĂ II *RESPECTARII CONFRA ILOR+Ț Ț

2egea cu privire la avocatur! a R$ i +tatutul profesiei de avocat al R$ men ioneaz!ș ț printre principiile avocaturii standardul colegialit! ii în raporturile dintre avoca i. At3t legea, c3tț ț

i statutul nu con in norme care s! defineasc! acest standard. (n acest sens, odul deontologic alș țavoca ilor din R$ vine s! completeze actele normative men ionate care stipuleaz! în pct. .1.7.ț țc! avocatul este obligat s! manifeste fa! de orice alt avocat un comportament colegial "i loial.

Aceast! obliga iune este prev!zut! în toate codurile deontologice analizate în prezentul studiu.2ațacest capitol, odul etic al avoca ilor din roa ia prevede c! respectul cuvenit pentru profesia deț țavocat oblig! fiecare avocat s! aib! o rela ie corect! i loial! cu al i avoca i i pentru a ar!taț ș ț ț ș

solidaritate profesional!, subliniind faptul c! aceste rela ii nu trebuie s! aib! un impact negativ.ț%otodat!, odul model de conduit! din +)A prescrie c! avocatul nu trebuie s! induc! cu bun!tiin ! în eroare colegii s!i, iar dac! i-a asumat o responsabilitate fa ! de ace tia s! o onoreze.ș ț ș ț ș

?ormele deontologice europene, c3t i cele ale statelor europene, inclusiv cele ale R$ în scopulșasigur!rii unui comportament colegial prescriu reguli generale în cadrul înlocuirii avocatului.Astfel, prevederile respective nu interzic avocatului de a-l înlocui pe colegul s!u, ci impuncondi ia de a-l informa. Aceste norme sunt prescrise cu scopul promov!rii unor relaii colegialețîntre avocai "i prevenirea tentativelor de obinere a foloaselor de la clientul altui avocat.

u privire la litigiile dintre avoca i, odul deontologic al avoca ilor din R$ con ine prevederiț ț țgenerale care sunt completate iar uneori se suprapun cu reglement!rile din +tatutul profesiei de

13


14/28

avocat al R$. (n aceast! ordine de idei, normele R$, ca i normele odului de conduit! pentrușavoca ii danezi stabilesc c! în cazul apari iei unui litigiu între avoca i, ace tia vor încerca s!-lț ț ț șsolu ioneze pe cale amiabil!, dac! nu se reu e te atunci la nivelul organului de autoadministrareț ș și dac! prin conciliere nu se stinge litigiul dintre p!ri, avocatul poate s! recurg! la instana deș

judecat!, practic! aplicat! i de statele europene.ș

STANDARDUL RESPECTĂRII STATULUI DE DREPT I CONTRIBUIRII LA O BUNĂADMINISTRARE A -USTIIEI

+tandardul respect!rii statului de drept presupune respectul fa! de supremaia legii "iadministrarea ec&itabil! a justiiei. Avocatul este unul dintre participan ii la administrareațeficient! a justi iei, astfel c! acesta asigur! accesul persoanelor la justi ie. (n activitatea saț țavocatul se afl! mereu între dou! superiorit! i, i anume „interesul clientului” i „interesulț ș ș

justi iei”. onform omentariului asupra artei principiilor fundamentale ale avocatuluițeuropean, „m3nuirea acestui conflict aparent între interesele clientului "i interesele justiiei este o

problem! delicat!, pe care avocatul trebuie s! fie preg!tit s-o rezolve, iar avocatul esteîmputernicit s! cear! asisten! de la baroul s!u în soluionarea unor asemenea probleme”.

%otodat!, omentariul stabile te c! „avocatul poate s! reprezinte cu succes clientul doar dac!șavocatul poate s! se bucure de încrederea curii "i a terelor persoane ca fiind un intermediar demn "i un participant în administrarea eficient! a justiiei”.

(n vederea bunei administr!ri a justi iei, at3t omentariu asupra artei, c3t i odul deontologicț șal avoca ilor din )niunea #uropean! prev!d faptul c! avocatul nu trebuie s! dea niciodat! cuț

bun!-"tiin! informaii false sau care ar putea induce în eroare curtea. odul deontologic al

avoca ilor din R$ i +tatutul profesiei de avocat al Rom3nei con in prevederi asem!n!toare. $aiț ș țmult ca at3t, av3nd tangen! cu problematica interesului justi iei i interesului clientului, avocatulț ștrebuie s!-i e'plice clientului c! nu-"i încalc! principiile "i nu-"i compromite atribuiile deap!r!tor, înaint3nd un caz neonest, în numele clientului, în instana de judecat! sau în alte organe

judiciare "i de drept.

oncluzion3nd cele men ionate, consider c! normele stabilite în odul deontologic al avoca ilor ț țdin R$ sunt suficiente în vederea reglement!rii minime a standardului respect!rii statului dedrept. u toate acestea, ar fi oportun ca acesta s! fie promovat la nivel de structuri de stat, nudoar în mod unilateral pentru avoca i, dar în mod interstructural, deoarece dac! nu va fiț

consolidat respectul fa ! de avoca i va e'ista mereu riscul ca pe baz! de reciprocitate acesta s! nuț țe'iste fa ! de ceilal i actori implica i în actul justi ie.ț ț ț ț

STANDARDUL AUTORE)LEMENTĂRII PROFESIEI AVOCATULUI

omentariu asupra artei principiilor fundamentale ale avocatului european stipuleaz!urm!toarele4 „)na din tr!s!turile caracteristice societ!ilor nedemocratice o constituie aciuneastatului de a supune controlului, în mod desc&is sau neafi"at, profesia de avocat "i activitateaavocailor. ele mai multe profesii juridice europene întrunesc o combinaie de reglement!ri destat "i o serie de autoreglement!ri. (n multe cazuri, statele, recunosc3nd importana principiilor

de baz!, au folosit legislaia ca s! le susin!, spre e'emplu, prin acordarea suportului statutar confidenialit!ii sau prin acordarea asociaiilor barourilor puterea statutar! de a adopta reguli

profesionale. C# are convingerea c! doar elementul puternic al autoreglement!rii poate14


15/28

garanta independena profesional! a avocailor vizavi de stat. e asemenea, f!r! garaniaindependenei este imposibil ca avocatul s!-"i îndeplineasc! obligaiile "i rolul s!u juridic”.

(n toate !rile normele deontologice ale c!rora au fost studiate profesia de avocat sețautoreglementeaz! i e'ist! o structur! care este responsabil! de verificarea aplic!riișcorespunz!toarea a legisla iei în vigoare, inclusiv a normelor etice. (n R$, aceast! func ie esteț țe'ercitat! de c!tre omisia de #tic! i isciplin! care activeaz! în cadrul )niunii Avoca ilor.ș ț

onform Regulamentului privind organizarea activit! ii omisiei de #tic! i isciplin! aț șCaroului Avoca ilor din Republica $oldova, comisia are în competen a sa urm!toarele atribu ii4ț ț ț

• evidena, verificarea "i e'aminarea pl3ngerilor privind aciunile avocailor prin care se

încalc! dispoziiile 2egii, ale odului deontologic, ale &ot!r3rilor ongresului Avocailor, aleonsiliului Caroului, precum "i ale altor organe ale sale, care prejudiciaz! onoarea sau prestigiul

profesiei sau corpului de avocai

• intentarea procedurii disciplinare în privina avocatului "i adoptarea &ot!r3rii

corespunz!toare în aceast! procedur!.

omisia de #tic! i isciplin! gestioneaz! un segment foarte sensibil al avocaturii. Astfel, întrușconsolidarea încrederii fa ! de comisie, trebuie asigurat! transparen a acesteia, procedurileț țutilizate de c!tre aceasta urmeaz! a fi clare i complete, iar persoanele care fac parte din aceastaștrebuie s! se bucure de o reputa ie irepro abil! i de încrederea avoca ilor.ț ș ș ț

%otodat!, at3t reglement!rile în vigoare, c3t i capacitatea omisie de #tic! i isciplin! nuș ș

permite ca, la moment, aceasta s! întreprind! m!suri de prevenire a înc!lc!rilor disciplinare.onsider c! este mult mai oportun i ne prejudicios de a preveni înc!lc!rile disciplinare dec3t deșa le sanc iona. (n aceast! ordine de idei, se impune necesitate e'isten ei nu doar a unui sistemț țcoercitiv, dar i a unuia care ar permite preînt3mpinarea înc!lc!rilor. (ntru implementarea celuișdin urm! sistem, ar fi oportun ca organul de autoreglementare s! asigure elaborarea de g&iduri cu

privire la normele deontologice i emiterea de recomand!ri pentru situa ii specifice. 2u3nd înș țconsidera iune faptul c! normele deontologice nu pot reglementa comportamentul avocatuluiț

pentru toate situa iile, ci poart! un caracter general, $area Critanie a recurs la practica emiteriițde recomand!ri la solicitarea avoca ilor. Aceasta permite avoca ilor s! apeleze la organul deț țautoreglementarea în vederea ob inerii unui sfat pentru ca ulterior s! aprobe un comportamentțcare s-ar încadra în normele etice proprii profesiei. onsider c! aceast! practic! poate fi preluat!de R$.

Pri"ipii!e a&o"a%#rii.

/ntr-o societate bazat! pe supremaia legii, misiunea avocatului nu se limiteaz! doar la e'ecutarea

fidel!, in condiiile legii, a unui mandat. Avocatul trebuie s! acioneze atit in interesul

persoanelor c!rora le ap!r! drepturile "i libert!ile cit "i in interesul justiiei.

15


16/28

+arcina acestuia nu este doar de a pleda cauza clientului s!u, ci de a-l consilia pe ultimul 6a se

vedea preambulul odului deontologic al avocailor europeni5.1

/n scopul realiz!rii adecvate a misiunii avocatului, au fost elaborate reguli cu privire la

comportamentul "i activitatea avocatului de c!tre asociaiile de avocai. Astfel, arta principiilor

fundamentale ale avocatului european 6arta C#57, enumer! 1@ astfel de principii4independena "i libertatea de a ap!ra "i consilia secretul profesional evitarea conflictelor de

interese demnitatea, onoarea "i probitatea loialitatea fa! de client tratamentul ec&itabil al

clientului in ceea ce prive"te onorariul competen! profesional! respectarea colegilor de

breasl! respectul fa! de supremaia legii "i buna administrare a justiiei "i auto-reglementarea

profesiei. Aceste principii, de obicei, fac parte din normele deontologice. /n Republica $oldova

majoritatea acestor reguli au fost incorporate in odul deontologic al avocailor Caroului din

Republica $oldova 6odul deontologic5.8

Principalele dintre aceste principii se reg!sesc "i in legislaia Republicii $oldova. /n pofida

faptului c! majoritatea acestor reguli in de deontologie, inc!lcarea acestora de c!tre avocai sau

avocaii stagiari constituie abatere disciplinar! 6a se vedea art. 0= alin. 1 al

2egii cu privire la avocatur! 62egea55. e rind cu principiile avocaturii, prin lege sunt stabilite

incompatibilit!i, care sunt menite s! asigure buna funcionare a avocaturii.

Ii'epe'e/a 0i !i1er%a%ea 'e a apăra 0i "o$i!ia

Potrivit art. 01 al 2egii, avocatul este independent "i se supune numai legii. #l nu trebuie s!

admit! presiuni din partea statului sau a asociailor s!i 6mutatis mutandis, omentariul

la arta C#5. Aceast! independen! este necesar! atit pentru increderea in justi ie, cit "iț

pentru increderea in impar ialitatea judec!torului. Prin urmare, avocatulț

trebuie s! evite orice prejudiciere a independenei sale "i s! nu neglijeze etica profesional!

pentru a-i mulumi pe clienii s!i, pe judec!tor sau pe ter i 6ț mutatis mutandis odul C#, p.

7.1.15.

Potrivit art. 01 al 2egii, avocatul este liber s!-"i aleag! poziia sa. %otu"i, el poate fi

1 adoptat de onsiliul onsultativ al Carourilor #uropene la 79 octombrie 1:99 6odul C#5.

2 adoptat! de C# la 7; noiembrie 7@@=

3 adoptat de ongresul Avocailor din 7@ decembrie 7@@7, modificat "i completat la 78 martie 7@@

16


17/28

constrins, in condiiile legii "i in interes public, s! reprezinte interesele anumitor persoane.

&iar "i in aceste cazuri, ins!, avocatul nu trebuie s! accepte ingerine in reprezentarea

acestor persoane.

Art. 07 alin. 1 al 2egii interzice imi'tiunea in profesia de avocat. Art. 07 alin. 0 al acestei

legi cere pedepsirea actelor de insultare, calomniere sau ameninare a avocatului. %otu"i, niciodul contravenional "i nici odul penal nu prev!d sanciuni specifice in acest sens. /n cauza

Colibaba c. Moldovei 67 octombrie 7@@5 urtea #uropean! a repturilor *mului 6t#*5 a

criticat ameninarea de c!tre procuratur! cu urm!rirea penal! a avocailor pentru adresarea

acestora cu acuzaii grave fa! de aceast! institui.

Art. 07 al 2egii prevede c! avocatul nu poate fi supus perc&eziiei corporale sau controlului

personal in timpul e'ercit!rii atribuiilor profesionale, cu e'cepia cazurilor de infraciune

flagrant!. /n caz de reinere a avocatului sau de tragere la r!spundere penal!, organul care aefectuat m!surile in cauz! este obligat s! informeze $inisterul Eustiiei "i onsiliul )niunii

Avocailor in decurs de = ore din momentul reinerii sau tragerii la r!spundere penal!. +pre

regret, odul de procedur! penal! nu prevede obligaia de informare a $inisterului Eustiiei "i

onsiliului )niunii Avocailor Fn astfel de cazuri.

Pentru a se bucura de incredere din partea terilor "i a judec!torilor, avocatul trebuie

s! r!min! independent fa! de clientul s!u. Avocatul trebuie s!-i e'plice clientului c! nu

poate aciona neonest. Astfel, potrivit art. 0; alin. 1 lit. d5 al 2egii, avocatul este obligats! recurg! doar la mijloace "i metode legale pentru ap!rarea intereselor clientului. Pe de

alt! parte, avocatul nu trebuie s! furnizeze cu bun! "tiin! judec!torului informaii false

sau de natur! s! induc! in eroare 6odul C#, p. ;.;5.

Secretul profesional

#sena profesiei de avocat presupune faptul c! acestuia i se vor comunica lucruri pe

care clientul nu le-ar spune altei persoane "i c! avocatul ar trebui s! primeasc! informaiile

pe baz! de confidenialitate.

2egii5.

Potrivit art. 09 alin. 0 al +tatutului profesiei, „secretul profesional vizeaz! toate informaiile

17


18/28

"i datele de orice tip, in orice form! "i pe orice suport, precum "i orice documente redactate de

avocat, care conin informaii sau date furnizate de client sau se fundamenteaz! pe acestea in

scopul acord!rii asistenei juridice "i a c!ror confidenialitate a fost solicitat! de client”.

*bligaia de a p!stra secretul profesional se e'tinde asupra tuturor organelor profesiei de avocat

"i a salariailor acestora, cu privire la informaiile cunoscute in e'ercitarea funciilor "iatribuiilor ce le revin 6art. 09 alin. ; al +tatutului profesiei5.

Art. 09 alin. 7 al +tatutului profesiei interzice obligarea avocatului de a divulga aceste

informaii. Atit odul de procedur! penal! 6art. :@ alin. 8 p. 75 cit "i odul de procedur!

civil! 6art. 188 lit. b5 nu permit audierea avocatului in calitate de martor in ceea ce prive"te

informaiile obinute datorit! e'ercit!rii profesiei. Art. 09 alin. 7 al +tatutului profesiei permite

avocatului s! divulge aceste informaii doar dac! avocatul este urm!rit penal sau disciplinar, sau

cind e'ist! o contestaie in privina onorariilor convenite, ins! e'clusiv in scopul "i strict inlimitele necesare autoap!r!rii.

Potrivit art. 07 alin. 8 al 2egii, avocatul nu poate fi supus perc&eziiei corporale sau controlului

corporal in timpul e'ercit!rii atribuiilor profesionale, cu e'cepia cazurilor de infraciune

flagrant!. /n scopul asigur!rii secretului profesional, +tatutul profesiei 6art. 09 alin. =5 cere

avocailor s! p!streze dosarele numai la sediul profesional. odul deontologic interzice

avocatului s!-"i aib! oficiul la domiciliul s!u 6p. 1.0.85. up! cum prevede art. 07 alin. 7 al

2egii, perc&eziionarea domiciliului sau a spaiului in care avocatul acord! asisten! juridic!, atransportului utilizat de acesta, ridicarea obiectelor "i documentelor ce aparin avocatului nu pot

fi f!cute decit prin &ot!rGre a instanei de judecat!. in sensul acestei norme reiese c!

perc&eziionarea domiciliului, sediului sau transportului avocatului nu poate avea loc Fn ordinea

prev!zut! de art. 170 alin. ; al odului de procedur! penal! 6in baza ordonanei procurorului, cu

informarea ulterioar! a judec!torului5. +pre regret, odul de procedur! penal! nu conine reguli

atit de stricte in ceea ce prive"te imi'tiunea in activitatea avocatului.

Art. 08 alin. 8 al 2egii garanteaz! confidenialitatea consult!rii clientului. /n &ot!rirea

Iordachi ş.a. c. Moldovei 61@ februarie 7@@:, para. 0@5 t#* a criticat faptul c! legislaia

Republicii $oldova, de"i garanteaz! confidenialitatea comunic!rilor dintre avocat

"i client, nu clarific! ce se intimpl! in cazul in care, din intimplare, a fost interceptat!

convorbirea telefonic! dintre avocat "i client. onfidenialitatea intrevederilor nu presupune

doar lipsa terilor la intrevedere ci "i crearea condiiilor ca avocatul "i clientul s! vorbeasc!

nesting&erit. /n &ot!rirea Oferta Plus SRL c. Moldovei 61: decembrie 7@@=, para. 1;0-10=5

t#* a constatat c!, din cauza peretelui de sticl! care separa avocatul de client in timpul

intrevederilor in centrul de detenie, un observator independent putea avea b!nuieli temeinice c!

intrevederea putea fi interceptat!.18


19/28

2a efectuarea perc&eziiei in sediul sau la domiciliul avocatului urmeaz! a fi intreprinse

m!suri de c!tre judec!tor "i organul de urm!rire penal! pentru a respecta secretul profesional.

Astfel, perc&eziia nu ar trebui s! urm!reasc! informaiile obinute de avocat de la client,

judec!torul urmeaz! s! autorizeze perc&eziia doar dac! e'ist! motive foarte temeinice, cu

indicarea m!surilor pentru protecia celeilalte informaii protejate de secretul profesional, iar ininc&eierea judec!torului urmeaz! a fi indicate bunurile care sunt c!utate 6a se vedea &ot. t#*

Fn cauza Mancevschi c. Moldovei, octombrie 7@@95. /n cazul ridic!rii de c!tre organul de

urm!rire penal! a documentelor ce conin secret profesional, art. 09 alin. 9 al +tatutului profesiei

ii impune avocatului obligaia s! se opun! aciunilor ilegale "i s! informeze ecanul Caroului

despre acest fapt.

Art. 09 alin. : al +tatutului profesiei, de asemenea, cere4 corespondena dintre avocai, intre

avocat "i client, precum "i dintre avocat "i organele profesiei, indiferent de form!, s! fie„confidenial!”. Aceasta inseamn! c! informaia "i corespondena transmise nu pot fi prezentate

ca prob! in justiie 6art. 09 alin. 11 al +tatutului profesiei5. Regulile deontologice nu stabilesc

dac! avocatul poate comunica clientului s!u despre discuiile sau corespondena avute cu

avocatul oponentului. /n unele !ri acest fapt este interzis. *bligaia de a p!stra secretul

profesional este absolut! "i nelimitat! in timp 6p. 1.8.7 al odului deontologic5. ivulgarea

secretului profesional de c!tre avocat sau avocatul stagiar constituie abatere disciplinar! grav!

6art. 09 alin. 8 al +tatutului profesiei5. *bligaia de a p!stra secretul profesional cere avocatuluis! impun! angajailor s!i sau celor cu care colaboreaz! respectarea secretului s!u profesional 6p.

7.8.; al odului C#5.

Evitarea conflictelor de interese

Avocatul nu este in drept s! acorde asisten! juridic! persoanei dac!, in cauza dac!, el acord! sau

a acordat asisten! juridic! unor persoane ale c!ror interese vin in contradicie cu interesele

persoanei in cauz! 6art. 0; alin. 7 al 2egii5, sau cind un asemenea risc este real 6p. 8.1 al odului

deontologic5. * interdicie similar! este prev!zut! "i de art. = alin. 0 p. 8 al odului de

procedur! penal!. 2egea cu privire la avocatur! mai interzice acceptarea cauzei in care avocatul

a fost implicat anterior in calitate de judec!tor, procuror, organ de urm!rire penal!, e'pert,

specialist, interpret sau martor, sau dac! se afl! in raporturi familiale sau de rudenie cu astfel de

persoane 6art. 0; alin. 7 lit. b "i c5. e asemenea, avocatul nu va accepta cauza unui nou client

dac! prin aceasta risc! s! fie violat secretul incredinat de un vec&i client, sau ar favoriza noul

client in mod nejustificat 6p.8.7.8 al odului C#5.

Avocatului nu ii este interzis s! reprezinte concomitent dou! persoane in aceea"i cauz!, atit timp

cit nu e'ist! contradicii intre interesele clienilor. Pentru aceasta, +tatutul profesiei cere acordul

tuturor p!rilor 6art. 0 alin. 8;5. Pe tot parcursul asist!rii sau reprezent!rii, avocatul se va19


20/28

consulta permanent cu fiecare dintre clienii asistai sau reprezentai in ceea ce prive"te deciziile

care trebuie adoptate "i motivele determinante in adoptarea acestora, astfel incit fiecare client s!

poat! lua propriile decizii, in baza unor informaii complete 6art. 0 alin. 1@ al +tatutului

profesiei5. /ntre clienii reprezentai in comun regula confidenialit!ii nu se aplic! 6art. 0 alin.

11 al +tatutului profesiei5.ac! dup! preluarea cauzei apare riscul divulg!rii secretului profesional sau intervine un conflict

intre interesele clienilor reprezentai, avocatul trebuie s! renune la cauzele tuturor clienilor 6p.

8.7.7 al odului C#5.

ac! avocaii sunt asociai in grup, regulile cu privire la conflictul de interese sunt aplicabile in

privina tuturor avocailor asociai 6p. 8.7.; al odului C#5.

d) demnitatea, onoarea şi probitatea

Avocatura este o profesie nobil!, care cere de la avocai un comportament pe m!sura profesiei.Prestigiul profesiei nu poate fi asigurat f!r! crearea condiiilor pentru increderea

in avocai. Pentru a se bucura de increderea clienilor, a terilor, a instanelor de judecat! "i a

statului, avocatul trebuie s! dea dovad! c! este demn de incredere. in acest motiv, nu este

permis! accederea in profesia de avocat a persoanelor care au comis anterior crime grave, au fost

e'clu"i anterior din avocatur! sau din alte funcii publice din motive compromi!toare, care au un

comportament incompatibil cu odul deontologic, sau care au inc!lcat deliberat drepturile "i

libert!ile fundamentale ale omului 6a se vedea art. 1@ al 2egii5. Avocatul trebuie s! se abin! dela orice aciune care i-ar putea compromite reputaia sa sau reputaia profesiei "i increderea

public! in profesia de avocat. Aceasta nu inseamn! c! avocatul trebuie s! fie o persoan! perfect!.

%otu"i acesta este dator s! se abin! de la conduita dezonorant! in activitatea sa profesional!, in

alte activit!i "i c&iar Fn viaa privat! 6a se vedea omentariul la arta C#5. onduita

dezonorant! poate duce la anumite sanciuni, inclusiv, in cazurile cele mai grave, e'cluderea din

profesie.

+tatutul profesiei de avocat interzice avocatului s! prezinte cu bun! "tiin! informaii false, ori s!

induc! Fn eroare 6art. 0 alin. 805.

Loialitatea faţă de client

2oialitatea fa! de client este esenial! pentru un avocat. Avocatul nu are dreptul s!

acioneze contrar intereselor legitime ale clientului, cu e'cepia cazului cind clientul î"i

recunoa"te vina, s! adopte o poziie f!r! a o coordona in prealabil cu acesta, sau s! refuze, f!r!

motive intemeiate, ap!rarea clientului s!u 6art. 0; alin. 8 al 2egii5. %otu"i, acest fapt nu poate

justifica inc!lcarea obligaiilor deontologice 6a se vedea art. 0 alin. 80 al +tatutului profesiei5,

deoarece interesele clientului nu pot fi mai presus de interesele profesiei de avocat. odul

deontologic interzice e'pres avocatului acceptarea propunerilor frauduloase 6p. 7.:5.20


21/28

Relaiile dintre avocat "i client trebuie s! fie oficiale 6p. 7.9 al odului deontologic5 "i

bazate pe respect reciproc. /n cadrul acestor relaii avocatul trebuie s! r!m/n! independent de

client. /n principiu, avocatul acioneaz! doar atunci cind este imputernicit de c!tre clientul s!u "i

doar in limitele contractului /nc&eiat 6art. 0 alin. 71 al +tatutului profesiei5. /n cazul / n care are

dubii, acesta este obligat s! intreprind! m!suri pentru a se convinge c! imputernicirile transmiselui prin reprezentant sunt valabile 6p. 7.7 al odului deontologic5.

Preluind cauza, avocatul i"i asum! responsabilitatea s! informeze clientul la intervale rezonabile

despre evoluia cauzei incredinate 6art. 0 alin. 1; al +tatutului profesiei5, decit dac! contrariul

nu a fost convenit in prealabil cu clientul 6art. 0 alin. 1= al +tatutului profesiei5.

*ri de cite ori clientul propune o cale asupra c!reia avocatul apreciaz! c! va avea

consecine legale negative, avocatul va ateniona clientul cu privire la consecine "i, dup! caz,

este in drept s! rezilieze contractul de asisten! juridic! 6art. 0 alin. 9 al +tatutului profesiei5. #leste obligat s! se abin! de la asistarea "i sf!tuirea con"tient! a unui client in

activit!i infracionale 6art. 0 alin. 18 al +tatutului profesiei5.

Avocatul nu este Fn drept s! declare vinovat clientul dac! acesta nu-"i recunoa"te

vinov!ia. Hn acela"i timp, recunoa"terea de c!tre client a vinov!iei nu priveaz! avocatul de

dreptul de a contesta acuzaia "i de a cere ac&itarea clientului 6art. 0; alin. ; al 2egii5.

f) tratamentul echitabil al clientului în ceea ce priveşte onorariul

Avocatului ii revine obligaia s! informeze clientul despre inorariu, iar valoarea insumat! a

inorariilor sale trebuie s! fie ec&itabil! "i justificat! 6arta C#5. *norariul pretins de avocat

trebuie s! fie total cunoscut clientului "i trebuie s! fie conform legii "i regulilor profesionale 6p.

8.; al odului C#5.

Avocatul trebuie s! incerce intotdeauna s! g!seasc! cea mai convenabil! soluie pentru clientul

s!u din punct de vedere cost-beneficiu. /n cazul in care clientul este susceptibil s! beneficieze de

asisten! gratuit!, avocatul urmeaz! s!-l informeze despre aceasta 6p. 8. al odului C#5.

*norariul se stabile"te prin acordul avocatului cu clientul. /n funcie de modul de calculare,e'ist! trei feluri de onorarii, pe or!, pe activitate "i onorariu de succes. Aceste tipuri de onorarii

pot fi aplicate combinat 6e'. o sum! fi'! pentru preluarea cauzei "i onorariu pe or! pentru fiecare

or! lucrat!5. /n cazul remuner!rii pe or! avocatul va ine evidena timpului lucrat, iar plata final!

se va face in baza d!rii de seam! prezentate clientului. Practica inerii evidenei timpului lucrat

este recomandat! "i in cazul remuner!rii pe activitate deoarece, in cazul solicit!rii incas!rii

forate a acestuia de la oponent, instana de judecat!, in temeiul art. := od de procedur! civil!,

va solicita justificarea onorariului perceput de avocat.

21


22/28

/n majoritatea !rilor europene onorariul de succes, supranumit „cota litis”, adic! cel inc&eiat

pin! la finalizarea definitiv! a cauzei "i prin care clientul se oblig! s! pl!teasc! avocatului, in caz

de soluie favorabil! clientului, o parte din beneficiul obinut in litigiu, este interzis prin regulile

deontologice. %otu"i, acest fapt nu interzice stabilirea m!rimii onorariului in funcie de m!rimea

preteniei, cu condiia c! acest fapt este in concordan! cu onorariile de acest gen recomandate de barou 6a se vedea p. 8.8 al odului C#5. odul deontologic interzice onorariul cota litis 6a se

vedea p. 8.; al odului deontologic5. +tatutul profesiei de avocat ins! e'pres menioneaz! c!

avocatul poate recurge la acest procedeu 6a se vedea art. =; alin. 185. %otu"i, onorariul de succes

pl!tit avocatului nu poate fi pretins ulterior de la partea care a pierdut cauza.

2a 8@ martie 7@17 onsiliul )niunii Avocailor din Republica $oldova a aprobat recomandarea

privind cuantumul onorariului avocailor. Potrivit acestei recomand!ri, un diapazon rezonabil "i

recomandabil pentru m!rimea tarifelor orare ale avocailor din Republica $oldova este intre 0@"i 10@ euroDor!, de"i avocaii sunt liberi s!-"i stabileasc! tarifele orare "i in afara acestui

diapazon. #a recomand! avocailor s! perceap! onorarii calculate pe or! "i are in ane'a nr. 1 un

model de raport privind activitatea prestat!. /n cazul onorariului de succes, un plafon de 1I din

valoarea aciunii a fost considerat rezonabil.

Competenţă profesională

Avocatul nu poate consilia adecvat dac! nu are preg!tirea "i e'periena profesional!corespunz!toare. in acest motiv, in majoritatea !rilor lumii e'ist! mecanisme destul de rigide

de verificare profesional! a viitorilor avocai, iar stagiul profesional este o norm!. 2egiuitorul

moldovean a considerat c! persoanele care au activat in calitate de judec!tor sau procuror timp

de 1@ ani, precum "i doctorii in drept, au suficiente cuno"tine "i deprinderi specifice profesiei de

avocat pentru a fi admi"i in profesie f!r! stagiu "i e'amen de admitere in profesie 6a se vedea art.

1@ alin. 7 al 2egii5. /n !rile europene, juri"tii cu e'perien! pot fi scutii de stagiul profesional,

ins! vor fi c&emai s! susin! e'amenul de admitere in profesie.

Avocatul urmeaz! s! F"i consulte clientul in mod con"tiincios "i cu diligen! 6p. 7.8 al odului

deontologic5. #l nu va accepta cauza dac! cunoa"te cu certitudine c! nu are competena necesar!

6p. 7.0 al odului deontologic5 sau nu poate s! se ocupe de ea cu promptitudinea necesar! 6p. 7.=

al odului deontologic5, sau cind risc! s! incalce secretul profesional.

Avocatul trebuie s! evite prejudicierea clientului. 2ui ii este interzis s! participe la proces f!r! a

lua cuno"tin! in prealabil de materialele dosarului 6art. 0; alin. ; al 2egii5. /n cazul in care

primul este in imposibilitatea s!-"i indeplineasc! mandatul asumat anterior, el va informa clientul

in prealabil despre acest fapt. e asemenea, lui ii revine sarcina, in cazul in care clientul este de

acord, s! asigure substituirea sa printr-un alt avocat 6art. 0 alin. 1: al +tatutului profesiei5.22


23/28

Pentru a asigura nivelul adecvat de preg!tire profesional!, 2egea cu privire la avocatur! oblig!

avocaii s! urmeze cursuri de formare profesional! in volum de cel puin ;@ de ore anual 6art. 0;

alin.1 lit. i55. Avocaii-stagiari sunt obligai s! urmeze pe perioada stagiului cel puin 9@ de ore de

cursuri de formare profesional! 6art. 10 alin. = lit. b5 al 2egii5

Respectarea colegilor de breaslă

olegialitatea dintre avocai este unul din principiile avocaturii 6a se vedea art. 8 al 2egii5. Acest

principiu impune ca relaiile dintre avocai s! fie bazate pe incredere, spre beneficiul clientului "i

pentru a evita atit procesele inutile cit "i orice comportament susceptibil s! impieteze reputaia

profesiei. %otu"i, spiritul de colegialitate nu trebuie s! pun! niciodat! interesele avocailor mai

presus de interesele clientului 6p. 0.1.1 al odului C#5.

e"i 2egea cu privire la avocatur! menioneaz! acest principiu, ea nu conine detalii

in acest sens. Regulile cu privire la raporturile dintre avocai sunt stabilite Fn odul deontologic.Acesta prevede c!, adresindu-se unui coleg, avocatul va folosi sintagma „domnule avocat” sau

„doamn! avocat”. /n privina membrilor onsiliului )niunii, a comisiilorde liceniere "i

disciplin!, precum "i a "efilor birourilor de avocai va fi folosit cuvintul

„maestre” 6p. .1.85. #ste de datoria oric!rui avocat s! ajute colegul care nu are competena

necesar! in vederea contact!rii avocatului pe m!sur! s! ofere clientului serviciul solicitat 6p.

.7.1 al odului deontologic5.

orespondena dintre avocai este confidenial!. ac! avocatul care prime"te corespondena nueste in m!sur! s! asigure confidenialitatea, el trebuie s! remit! corespondena e'peditorului f!r!

a lua cuno"tin! de coninutul acesteia 6p. .8 al odului deontologic5.

Avocatul nu poate pretinde sau primi de la un avocat sau de la un ter pl!i sau compensaii

pentru c! a recomandat un avocat unui client. e asemenea, el nu va pl!ti compensaii pentru c!

a fost recomandat unui client 6art. 0 pp. 7=-7 al +tatutului profesiei5.

Avocatul nu poate intra in relaie direct! cu o persoan!, cu privire la o anumit! cauz!, atunci cind

"tie c! aceast! persoan! este reprezentat! sau asistat! de un alt avocat, e'ceptind cazul Fn care el

are acordul colegcolegului s!u "i se angajeaz! s!-l in! pe acesta la curent 6p. .0 al odului

deontologic5.

)n avocat nu poate succeda altui avocat in ap!rarea intereselor unui client decit cu condiia ca, in

prealabil, s!-"i fi anunat colegul "i s! se fi asigurat c! au fost luate m!surile necesare in vederea

ac&it!rii c&eltuielilor "i a onorariilor datorate acestuia. /n cazul in care, spre interesul clientului,

se impune luarea unor m!suri urgente, avocatul poate lua aceste m!suri cu condiia de a-l

informa neintirziat pe predecesorul s!u. Avocatul inlocuit va oferi avocatului care continu! cazul

toate informaiile de care dispune "i va colabora cu acesta in caz de necesitate cu scopul de a-i

asigura clientului dreptul la ap!rare 6p. .=23


24/28

al odului deontologic5.

Pentru a int!ri increderea "i cooperarea dintre avocai in interesul clienilor, este necesar s! fie

incurajat! dobindirea unei mai bune cunoa"teri a legilor "i a normelor procedurale aplicabile. /n

acest scop, avocatul este obligat s! ia atitudine cu toat! diligena in preg!tirea la nivel avansat a

tinerilor avocai. /n calitate de indrum!tor al unui avocat- stagiar poate fi avocatul care intrune"teinalte calit!i morale "i profesionale, e'ercit! profesia nu mai puin de 0 ani "i dispune de condiii

suficiente pentru a asigura stagiul 6p. . al odului deontologic5. %otu"i, el nu poate avea mai

mult de 7 avocai-stagiari 6art. 1: alin. ; al 2egii5.

Atunci cind un avocat este de p!rere c! un coleg avocat a inc!lcat o norm! deontologic!, el

trebuie s!-l atenioneze asupra acestui lucru. ac! intre avocai apare un diferend personal, de

natur! profesional!, ace"tia trebuie s! incerce s!-l soluioneze pe caleamiabil!. /nainte de a porni

o procedur! impotriva unui coleg, pe tema unui conflict de interese, avocatul trebuie s!informeze Caroul, pentru a permite s!-"i dea concursul Fn vederea soluion!rii diferendului pe

cale amiabil! 6p. .9 al odului deontologic5.

Respectul faţă de supremaţia legii şi buna administrare a ustiţiei

Avocatul este indispensabil justiiei. #l nu trebuie s! afecteze prin comportamentul propriu buna

funcionare a acesteia. Avocatul este obligat, in cazul in care acest lucru este oportun, s!

consilieze clientul in vederea soluion!rii amiabile a conflictului sau printr-o cale legal!alternativ! celei judiciare 6art. 0 alin. 8= al +tatutului profesiei5. #leste obligat s! se abin! de la

asistarea "i sf!tuirea con"tient! a unui client in activit!i infracionale 6art. 0 alin. 18 al

+tatutului profesiei5.

Avocatul este obligat s! studieze temeinic cauzele ce i-au fost incredinate, s! se prezinte la

fiecare termen stabilit "i s! manifeste con"tiinciozitate "i probitate pentru indeplinirea mandatului

incredinat 6art. 0 alin. 1 al +tatutului profesiei5. #l este obligat s! respecte solemnitatea

"edinelor de judecat! s! pledeze cu demnitate. Avocatului ii este interzis s! foloseasc! e'presii

care ar putea leza instana "i participanii in proces, atit in "edina de judecat!, cit "i in afara

acesteia 6art. 0 alin. 7 al +tatutului profesiei5.

#l nu trebuie s! furnizeze cu bun! "tiin! judec!torului informaii false sau de natur! s! induc! in

eroare 6p. ;.; odul C#5. Absena nejustificat! in mod repetat de la "edinele de judecat!, f!r!

asigurarea unei substituiri legale "i competente cu acordul prealabil al clientului, constituie

abatere disciplinar! 6art. 0 alin. 0 al +tatutului profesiei5.

Avocatul este obligat s! poarte rob! in faa instanelor judec!tore"ti. Purtarea robei in afara

incintei instanei judec!tore"ti este interzis!, cu e'cepia cazurilor cind avocatul este delegat de

24


25/28

organele baroului s! reprezinte profesia intr-o ocazie ce impune aceast! inut! 6art. =8 al

+tatutului profesiei5. $odelul robei a fost aprobat de )niunea Avocailor.

!ncompatibilităţi

profesiei.

e"i avocatura este o profesie liberal!, dup! admiterea in profesie avocaii nu pot e'ercita alte

funcii retribuite, cu e'cepia celor legate de activitatea didactic! "i "tiinific! "i cea de arbitru.

e asemenea, avocatul nu poate fi intreprinz!tor sau notar 6a se vedea art. 11 alin. 1 al 2egii5.

+copul acestor interdicii este greu de e'plicat. /n multe !ri europene astfel de interdicii nu sereg!sesc.

/n Republica $oldova avocatului ii este permis s! fac! publicitate activit!ii sale profesionale,

dar numai intr-o form! reglementat! de )niunea Avocailor. Avocaii au dreptul s! asigure

publicul cu informaii despre activitatea desf!"urat!. Publicitatea avocatului, ins!, spre deosebire

de orice publicitate comercial! ordinar!, trebuie s! fie veridic!, s! respecte secretul profesional "i

s! fie realizat! cu demnitate "i pruden!. Astfel,avocatului ii este interzis s! foloseasc! mijloace

de reclam! prin procedee incompatibile cu demnitatea profesiei 6art. =; alin.1 al 2egii5.Avocaii pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv4

a5 plasarea unei firme

b5 anunuri de publicitate potrivit statutului profesiei

c5 anunuri "i meniuni in anuare "i c!ri de telefon

d5 invitaii, bro"uri "i anunuri de participare la conferine, colocvii etc. profesionale

"i de specialitate

e5 coresponden! profesional! "i c!ri de vizit! profesionale

f5 publicare de articole ori materiale de interes profesional sau public, in domenii care in de sau

au tangen! cu specializarea avocatului.

?u constituie o form! de publicitate profesional! permis! de lege editarea unor materiale, Fn

ediii care nu au tangen! cu specializarea avocatului "i care nu-"i indeplinesc menirea de a

e'plica sau de a populariza anumite reglement!ri juridice, iar coninutul lor face dovada unui

mesaj predominant laudativ sau comparativ

g5 participarea la organizarea de evenimente, seminare, conferine, mese rotunde

etc. in ar! "i peste &otare, in domenii care au tangen! cu specializarea avocatului.

25


26/28

Participarea la organizarea unor evenimente cu caracter preponderent publicitar, care nu au

tangen! cu specializarea avocatului "i care, prin natura lor, Fn loc s! comporte o menire

e'plicativ! sau de popularizare a anumitor reglement!ri juridice, dau dovada unui coninut

predominant laudativ sau comparativ, nu constituie o form! de publicitate profesional! permis!

de lege.

&5 pagin! de /nternet.

%oate meniunile comparative sau laudative sau referine la identitatea clienilor sunt interzise.

Avocailor nu le este permis! utilizarea urm!toarelor mijloace de publicitate4

a5 oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul, re"edina unei

persoane sau intr-un loc public

b5 propunerea personalizat! de prest!ri de servicii efectuat! de o form! de e'ercitare a profesiei,

f!r! ca aceasta s! fi fost in prealabil solicitat! in acest sens.


27/28

necunostinta de cauza cu o alta persoana care ramane docila din respect ori din incredere incunostintele pe care cel ce vorbeste ori actioneaza ar trebui sa le aiba, interventia unui avocatapare ca inoportuna si atunci trebuie sa ne punem intrebarea „cine profita de cine” intr-o astfel desituatie.

/ntentia nu este de a sugera in vreun fel ca in aceasta profesie toti oamenii sunt corecti si au uncaracter ireprosabil desi ar trebui sa il aiba, ci de a atrage atentia asupra celor care inca isi facdatoria cu respect si incredere fata de om, fata de profesia pe care singuri si-au ales-o si asupracelor care actioneaza cu cele mai bune intentii pentru a-i proteja pe cei care nu o pot face singurisi care nu ar trebui pusi la un loc cu cei care nu actioneaza cu onoare si nu isi pun nici timpul,nici imaginatia si nici cunostintele in slujba oamenilor.

(n R$ e'ist! un cod care reglementeaz! conduita deontologic! a avoca ilor la nivel deț breasl!, îns! acesta nu constituie singurul act care prevede asemenea norme. +pecific !riițnoastre este faptul c! normele etice sunt reglementate de odul deontologic al avoca ilor înțcoroborare cu +tatutul profesiei de avocat i 2egea cu privire la avocatur!. ?ormele incluse înșactele men ionate se completeaz!, iar uneori se suprapun.ț

?u este suficient ca normele deontologice s! fie aduse la cuno tin ! avoca ilor i în eleseș ț ț ș țde c!tre ace tia, este necesar ca normele s! se bucure de o promovare continu!. +tandardele careșsunt impuse nu prea au efect, ele trebuie educate sau supuse presiunii publice în vedereacon tientiz!rii acestora de c!tre breasla avoca ilor. &iar i în cazul con tientiz!rii acestora deș ț ș șc!tre avoca i, în timp, unele aspecte ale acestora pot fi uitate. in acest considerent, normelețdeontologice trebuie s! fie promovate în mod constant. (n aceast! ordine de idei, esterecomandabil ca avoca ii s! participe, în mod periodic, la instruiri care s! aib! drept tematic!ț

aspecte cu privire la normele deontologice.#ducarea i con tientizarea standardelor etice ale avoca ilor trebuie s! se realizeze înc! deș ș ț

pe b!ncile facult! ii, deoarece majoritatea din ele sunt propice fiec!rui jurist. (n acest sens, estețrecomandabil a fi stabilite rela ii intense de colaborare cu facult! ile de drept din ar!.ț ț ț

Bi1!io2ra3ie

• Principiile de Caz! ale ?aiunilor )nite privind Rolul Avocatului, aprobate de AdunareaJeneral! a ?aiunilor )nite din decembrie 1::@

• odul deontologic al avoca ilor din )niunea #uropean! adoptat în +esiunea Plenar! dințdata de 79 octombrie 1::9, "i modificat ulterior în +esiunile Plenare ale C# din 79noiembrie 1::9, = decembrie 7@@7 "i 1: mai 7@@=, adoptat de )niunea Avoca ilor dințRepublica $oldova la [email protected]@@ i $emorandumul e'plicativ la acestaș

• 2egea Republicii $oldova nr. 17=@ cu privire la avocatur! din 1:[email protected]@@7, publicat! la@;.@:.7@1@ în $onitorul *ficial ?r. 10:

27


28/28

• +tatutul profesiei de avocat nr. 8@7 din @9.@;.7@11, aprobat la ongresul )niuniiAvocailor din 7: ianuarie 7@11, publicat la @9.@;.7@11 în $onitorul *ficial ?r. 0;- 0

• odul deontologic al avocailor Caroului din Republica $oldova, adoptat de ongresul

Avocailor din 7@ decembrie 7@@7, cu modific!rile "i complet!rile adoptate la 78 martie7@@

• +%)/)2 PR/K/? +%A?AR#2# #%/# PR#KLM)%# # *)2#*?%*2*J/ P#?%R) PR*

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	sergiu-grosu
View:	283 times
Download:	1 times

Etica Avocatului

Documents