ETAPA 3 – PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR, … Arad final 15... · 2008-10-10 · 1...

1

Contractul de servicii nr. 9978/20.10.2007 privind Elaborarea Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor ETAPA 3 – PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR, JUDETUL ARAD

15 ianuarie 2008

S.C. INTERDEVELOPMENT S.R.L.

Zboina Neagra 5, bl. 98, sc. 1, ap. 4 Sector 6, Bucureşti Phone: 320 36 83, 320 36 84 Fax: 320 92 43 E-mail: [email protected]

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad Decembrie 2007

2

COORDONATOR PROIECT: Anca Tofan COLECTIV DE ELABORARE: Alina Oberdoerfer – expert international deseuri Mihai Armeanu – expert deseuri Cristina Dumitrescu – expert de mediu Badita Petroaica – expert deseuri Victor Platon – expert costuri


3

1. Introducere Conform prevederilor articolului articolului 83 alin. (1) din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare, planul judetean de gestionare a deseurilor se elaboreaza de catre consiliul judetean in colaborare cu agentia judeteana pentru protectia mediului si sub coordonarea agentiei regionale pentru protectia mediului. Articolul 84 alin. (1) din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare prevede ca „Studiile, expertizele si proiectele necesare pentru elaborarea planurilor de gestionare a deseurilor pot fi incredintate unor structuri specializate, cu respectarea prevederilor legale privind achizitiile publice.“ In acest sens, Consiliul Judetean Arad a organizat licitatie publica deschisa pentru realizarea de studii preliminare si a Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor de catre o societate specializata. S.C. INTERDEVELOPMENT S.R.L. Bucuresti este societatea, care in urma licitatiei organizate, a incheiat contract cu Consiliul Judetean Arad pentru elaborarea PJGD-ului. Planul judetean de gestionare a deseurilor se elaboreaza in baza principiilor si obiectivelor din Planul National de Gestionare a Deseurilor si a metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor. Scopul planului judetean de gestionare a deseurilor este de asigura cadrul pentru crearea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului, care sa asigure indeplinirea obiectivelor si tintelor legislative si a celor prevazute in planurile de nivel superior (national si regional). La elaborarea prezentului PJGD s-a tinut seama de toata legislatia romana in vigoare din domeniul gestionarii deseurilor, precum si legislatia conexa. In Anexa 1 este prezentata legislatia europeana din domeniul deseurilor, actele de reglementare romane care transpun legislatia europeana, precum si legislatia romana conexa. Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie 2007, deseurile care fac obiectul planurilor judetene de gestionare a deseurilor sunt deseurile municipale nepericuloase si periculoase (deseurile menajere si asimilabile din comert, industrie si institutii), la care se adauga alte fluxuri speciale de deseuri: deseurile de ambalaje, deseurile din constructii si demolari, namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti, vehicule scoase din uz si deseuri de echipamente electrice si electronice. In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri, care fac obiectul PJGD si a prezentului studiu, impreuna cu codurile conform Listei europene a deseurilor si HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase


4

Tabel 1: Tipuri de deseuri care fac obiectul planificarii Tip de deseu Cod deseuri

(Lista europeana a deseurilor; HG 856/2002)

Deseuri periculoase si nepericuloase municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert industrie; institutii) inclusiv fractiile colectate separat:

− fractii colectate separat (cu exceptia 15 01)

− deseuri din gradini si parcuri (incluzand deseuri din cimitire)

− alte deseuri municipale (deseuri municipale amestecate, deseuri din piete, deseuri stradale, deseuri voluminoase etc.)

20

20 01

20 02

20 03

Deseuri de ambalaje (inclusiv deseurile de ambalaje municipale colectate separat)

15 01

Deseuri din constructii si demolari 17 01; 17 02; 17 04

Namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti 19 08 05

Vehicule scoase din uz 16 01 06

Deseuri de echipamente electrice si electronice 20 01 21*; 20 01 23*; 20 01 35*;20 01 36

In PJGD sunt prezentate date privind cantitatile de deseuri municipale generate aferente anilor 2001-2005, iar datele si informatiile referitoare la gestionarea deseurilor sunt prezentate pentru anul 2005 sau 2006. Sursele de date utilizate sunt urmatoarele: Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Vest, aprobat prin Ordinul

ministrului mediului si gospodaririi apelor si ministrului integrarii europene nr. 1364/14.12.2006 respectiv nr. 1499/21.12.2006;

Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor – Judetul Arad, draft septembrie 2006, elaborat de catre APM Arad;

Raport privind starea factorilor de mediu, Regiunea Vest, 2006, elaborat de catre ARPM Timisoara;

Informatii furnizate consultantului de catre APM Arad; Informatii furnizate de catre Consiliul Judetean Arad; Informatii furnizate consultantului in cadrul grupurilor de lucru; Informatii detinute de catre consultant.

Orizontul de timp al PJGD este 2008 – 2015. Pentru calculul prognozei vor fi utilizate ca date de referinta datele aferente anului 2005.


5

Pe parcursul elaborarii PJGD au fost organizate grupuri de lucru, in cadrul carora consultantul a prezentat analiza datelor, precum si fiecare capitol din PJGD. In cadrul grupurilor s-au stabilit datele care vor fi utilizate si au fost propuse modificari si completari pentru fiecare capitol. Modificarile si completarile propuse in cadrul grupurilor de lucru au fost preluate de catre consultant in varianta finala a PJGD. De asemenea, au fost organizate intalniri ale comitetului de coordonare, in cadrul carora au fost prezentate rezultatele pe etape In Anexa 2 este prezentata componenta componenta comitetului de coordonare si a grupului de lucru,. In Anexa 3 sunt prezentate minutele intalnirilor comitetului de coordonare si a grupurilor de lucru, iar in Anexa 4 sunt prezentate listele participantilor.


6

2. Situatia existenta

2.1 Descrierea generala a judetului

2.1.1 Scurta prezentare a judetului În România există opt zone de dezvoltare, care au fost definite in baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarearegionala in Romania.

Regiunea Vest este a 5-a dintre ele.

Istoric vorbind, regiunea Vest cuprinde provincia Banatului, provincie istorică românească cu dezvoltare economică timpurie şi mai puternică în comparaţie cu alte provincii din ţară.

Regiunea Vest cuprinde, de asemenea, ţinutul vechii Dacii cu capitala la Sarmizegetuza, aflată în judeţul Hunedoara de astăzi.

Figura 1: Regiunea Vest Regiunea Vest are o suprafaţă de 32034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din teritoriul României şi are în componenţă judeţele: Arad, Caras Severin, Hunedoara şi Timiş. Judetul Arad, situat in partea de vest a tarii se învecinează la sud cu judeţul Timiş, la nord cu Judeţul Bihor, la est cu judeţul Hunedoara, iar la vest cu Ungaria, încadrat în următoarele coordonate geografice:

Longitudine estică: 22°39' (Târnăviţa); 20°45' (Nădlac)

Latitudine nordică: 45°57' (Cuvejdia); 46°38' (Berechiu)

Figura 2: Judetul Arad

Poziţia sa geografică favorabilă este accentuată şi de intersecţia de drumuri europene, precum şi de distanţele relativ scurte până la capitala României-Bucureşti (603 km), a Ungariei-Budapesta (284 km), a Austriei-Viena (506 km) şi a Jugoslaviei-Beograd (215 km).


7

Cu o suprafaţă de 7.754 kmp, judeţul Arad deţine un procent de 3,65% din întreaga suprafaţă a României, fiind al şaselea judeţ ca întindere al ţării.

Tabel 2: Fondul funciar, dupa modul de folosinta, la 31 decembrie 2004

Regiunea Vest Judetul Arad

km2 % km2 %

Suprafata totala, din care: 32033 100 7754 100

suprafata agricola 18922 59.1 5115 65.9

paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera

10971 34.3 2120 27.3

ape si balti 454 1.42 136 1.75

alte suprafete 1684 5.1 381 5 Sursa: Anuarul statistic al Romaniei – editia 2004 Principalele unităţi de relief care se află pe teritoriul judeţului Arad sunt: Munţii Codru-Moma cu Vârful Pleşu-1112 m, Vârful Izoi-1098 m, Vârful Momuţa-930

m; Munţii Bihorului - sunt reprezentaţi pe teritoriul judeţului prin versantul sud-vestic al Muntelui Găina; aici întâlnim cele mai mari altitudini din judeţ, Vârful Găina-1486 m şi

Vârful Piatra Aradului-1429 m; Munţii Zărandului- sunt dispuşi pe direcţia vest-est şi au o altitudine mai redusă (Măgura

Ciungani - 841 m, Drocea - 839 m şi Highiş - 798 m). Piemondul Zărandului şi Piemondul Codrului Depresiunile: Zărandului, Almaş-Gurahonţ, Hălmagiu, Culoarul Mureşului Dealurile Lipovei Câmpiile: Aradului, Cermeiului, Crişului Alb, Câmpia Vingăi

Geologie La nivelul judeţului Arad substratul pedologic este variat remarcându-se cernoziomurile, solurile brune şi solurile silvestre care ocupă principalele forme de relief. La acestea se adaugă unele soluri sărăturoase, soluri aluviale şi lacoviştile (ca soluri azonale şi intrazonale).

Clima Regiunea Vest este dominată de un climat moderat, cu influenţe mediteraneene. În judeţul Arad, unde predomină un climat temperat continental moderat, se afla 5 staţii meteorologice pentru monitorizarea parametrilor metorologici. În anul 2006, temperatura aerului a înregistrat valori medii anuale cuprinse între 9,8oC şi 10,7oC, valori mai ridicate decât anul trecut. Temperatura maximă absolută a fost de 34,6oC (27/06/2006 la Arad), iar cea minimă absolută de –22,2oC (24/01/2006 la Gurahonţ). În judeţul Arad, precipitaţiile din anul 2006 au fost cantitativ inferioare anului 2005 şi 2006 în toate staţiile meteorologice, media anuală a precipitaţiilor fiind de 684,34 l/m2.


8

Tabel 3: Cantitatea de precipitatii in anul 2006 Judet Statia

meteorologica Cantitatea totala

de precipitatii (l/m2)

Arad 582.7

Chisineu Cris 591.9

Gurahant 845.3

Siria 710.0

Arad

Varadia 691.8

Regimul eolian indică o frecvenţa mai mare a vânturilor din sectorul nordic şi vestic şi viteze medii de 3-4 m/s. La staţia Arad vântul dominant bate din sectorul nordic 13,0% şi sudic 12,4%. Frecventa cea mai slabă este cea din sectorul estic 3,8%. Hidrologie Teritoriul judetului Arad apartine urmatoarelor bazine hidrografice: Crisul Negru, Crisul Alb, Mures si Bega. Reteaua hidrografica este dominata de cele doua artere: Mures si Crisul Alb. Raul cel mai important care strabate judetul este Muresul cu o lungime totala de 761 km pe teritoriul tarii din care 220 km pe teritoriul judetului Arad, ocupand locul doi ca lungime (dupa Dunare) si tot locul doi, ca suprafata hidrografica (cu 27.890 kmp). Crişul Alb este al doilea râu ca mărime, intrând în judeţ cu un debit de 14,2 mc/s, fiind folosit aproape numai pentru agricultură, în special pentru unităţi piscicole. Crişul Negru - la limita nordică a judeţului - şi afluentul său principal Teuzul, au o pondere mai redusă.

Dintre suprafetele lacustre amintim lacurile naturale de lunca (numeroase pe valea Muresului) si lacuri antropice (cum ar fi lacul de baraj de la Taut). De asemenea mai exista izvoare termale bicarbonate-sulfurate din zona aferenta bazinului Crisurilor (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa), izvoare carbogazoase feruginoase (in dealurile Lipovei), izvoare bicarbonate calcice termale, carbogazoase si sulfuroase sodice (in zona Muresului).

Resursele de apa supterane sunt deosebit de valoroase atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ, contribuind decisiv la satisfacerea nevoilor populaţiei şi a activităţilor economice, în special a celor industriale. Apele subterane se caracterizează printr-un debit bogat şi prin situarea pânzei freatice, în general, la mică adâncime (peste 2/3 din Câmpia Aradului are ape subterane la mai puţin de 3 m adâncime).

Densitatea reţelei hidrografice se înscrie între 0,6-0,8 km/km2. Densitatea medie a reţelei de râuri în cuprinsul judeţului Arad este de 0,5 km/km2. Vegetatie

Corespunzător factorilor fizico-geografici vegetaţia este variată şi bogată în specii caracteristice florei continentale. În judeţul Arad sunt răspândite diverse plante medicinale:


9

arborele Gingo biloba, Tuia silvestris, brânduşa de primăvară, brânduşa de toamnă, brânduşa galbenă, stejar, fag, carpen, salcâm, graminee perene etc.

Vegetaţia se caracterizează prin predominarea formaţiunilor zonale de silvostepă (asociat, pe suprafeţe mici, chiar de stepă şi forestiere), a celor azonale de luncă şi prin puternica transformare antropică a vegetaţiei naturale; numai 44% din teritoriul judeţului este ocupat de o vegetaţie naturală propriu-zisă, sau foarte puţin transformată (aici se include fondul forestier, păşunile şi fâneţele), restul 56% fiind transformată foarte mult prin înlocuirea ei cu vegetaţie de cultură 48% din totalul judeţului sau alte folosinţe ale terenului.

Vegetaţia forestieră (26% din suprafaţă judeţului) ocupă suprafeţe mai mari în zona montană şi în dealurile piemontane. Se recunosc următoarele grupe de formaţiuni: carpineto-făgete, goruneto-carpinete, gorunete cu horsti, goruneto-cerete, girniteto-cerete, goruneto-fagete, precum şi asociaţii de pajişti secundare pe locul fostelor păduri defrişate.

Vegetaţia de silvostepă şi chiar de stepă în extremitatea vestică a câmpiei Aradului se caracterizează prin predominarea formaţiunilor ierboase, întâlnindu-se însă rar şi pâlcuri de vegetaţie lemnoasă. Pajiştile stepice ruderalizate, xerofile, mezofile de sărături şi cele stepizate sunt restrânse în urma extinderii suprafeţelor arabile.

Vegetaţia azonală de luncă, cu caracter hidrofil şi mezofil este alcătuită dintr-o serie de specii ierboase şi lemnoase caracteristice (salcii, plop, anin). Pe unele suprafeţe lacustre cresc nufărul alb şi galben.

Resurse naturale

Resurse naturale neregenerabile În judeţul Arad, cele mai bogate şi variate resurse naturale se află în zona Munţilor Zărandului şi Codru Moma unde există mari rezerve de roci de construcţie, minereuri metalifere şi nemetalifere. Dintre acestea amintim: calcarele şi marnocalcarele cantonate în zăcămintele identificate la Moneasa,Căprioara,

Galşa; granitele şi granadioritele din perimetrele Păuliş, Radna, Şoimoş; andezitele puse în evidenţă în perimetrele Dieci, Vârfurile, Leasa, Romaniţa, Tălagiu,

Aciuţa; zăcămintele de diabaze de la Bata şi Bătuţa; zăcămintele de nisip şi pietriş cantonate în depozitele aluvionare ale Crişului Alb şi ale

Mureşului. zăcămintele petroliere, pentru obţinerea petrolului şi a gazelor de sondă. izvoarele termale şi minerale de la poalele Munţilor Codru Moma, din zona Moneasa,

conţin ape bicarbonatate, calcice, magneziene şi sodice, apoi izvoarele minerale din localităţile Mocrea, Păuliş, Lipova, Chişineu-Criş, Socodor.

Resurse naturale generabile În judeţul Arad se poate vorbi de resursele de apă de suprafaţă (bazinele Mureşului şi Crişului Alb) şi apele subterane cantonate, precum şi păduri. Sunt valorificate intens apele minerale de la Lipova. Suprafaţa ocupată de păduri este de 203.482 ha ceea ce reprezintă 26,24% din suprafaţa judeţului.


10

2.1.2 Arii protejate In judetul Arad exista un numar de 25 de rezervatii naturale protejate, desemnate prin Legea nr.5/2000, HG nr. 2151/2004 si HG nr. 1582/2005. Situatia acestor arii este prezentata in tabelul urmator: Tabel 4: Ariile naturale protejate de pe teritoriul judetului Arad

Nr.

crt.

Numele ariei naturale protejate (cf. Legii 5/2000 şi a HG2151/2004)

Tipul ariei protejate

Suprafaţa

(ha)

1. Dosul Laurului Botanică 32.2 2. Poiana cu Narcise de la Rovina Botanică 0.1 3. Baltele Gurahonţ Botanică 2.0 4. Rezervaţia Păliurul Botanică 5.0 5. Balta Rovina Zoologica 120.0 6. Balta Şoimoş Zoologica 1.0 7. Stîrcii cenuşii de la Sîc Zoologica 17.8 8. Peştera cu Apă de la Moară Speologica 5.0 9. Peştera lui Duţu Speologica 0.1 10. Peştera Sinesie Paleontologică 0.1 11 Locul fosilifer Zăbalţ Paleontologică 5.0 12 Locul fosilifer Monoroştia Forestiera 0.1 13 Rezervaţia Runcu -Groşi Forestiera 261.8 14 Arboretele de la Fag de la Râul Mic Forestiera 165.5 15 Pădurea de Fag de la Archişel Forestiera 144.8 16 Pădurea de Stejar Pufos de la Cărand Mixta 2.1 17 Rezervaţia Dealul Mocrea Mixta 107.2 18 Rezervaţia Bezdin-Prundu Mare Mixta 654.9 19 Rezervaţia naturală mixtă Mixta 6273.2 20 Rezervaţia de soluri sărăturate Mixta 95 21 Măgura cu ghimpi de la Patârş Mixta 111.7 22 Pădurea cu ghimpi de la Groşi şiPeştiş Mixta 470.9 23 Dealul Pleşa Mixta 290.6 24 Arboretul Macea stintifiica 20.5 SUPRAFATA TOTALA 9077.2

De asemenea, pe teritoriul judetului Arad exista un parc natural Lunca Muresului, avand o suprafata de 17 166 ha reprezentand 0.072% din suprafata Romaniei.


11

2.1.3 Infrastructura 2.1.3.1 Infrastructura de transport Judeţul Arad face parte din Regiunea Vest, regiune care ocupă locul şase în ceea ce priveşte lungimea reţelei rutiere şi primul loc în ceea ce priveşte lungimea reţelei feroviare. Reteaua de drumuri Judetul Arad dispune de o retea de drumuri bine reprezentata, fiind strabatuta de doua coridoare rutiere europene, dupa cum urmeaza: E 68: Sibiu – Deva – Arad – Frontiera Nadlac

E 671: Oradea – Arad – Timisoara

E 79 Oradea – Deva –Târgu Jiu – Craiova - Frontiera Calafat

De asemenea, judetul Arad este strabatuta de coridoriul IV pan-european: Frontiera Nădlac-Arad-Timişoara-Lugoj-Deva-Sebeş-Sibiu-Piteşti-Bucureşti-Lehliu-Feteşti-Cernavodă-Constanţa cu ramură de la Lugoj spre Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Craiova-Frontiera Calafat. Situatia drumurilor publice, in judet se prezinta astfel:

Tabel 5: Drumuri publice in judetul Arad, la 31 Decembrie 2005

Regiune/Judet Total (km)

Drumuri nationale (km)

Drumuri judetene si

comunale (km)

Densitatea drumurilor

publice (km/100 km2)

Regiunea Vest 10.292 1883 8409 32.1

Judetul Arad 2440 405 1835 28.9

Sursa: Directia Regionala de Statistica Reteaua de cai ferate Judetul Arad beneficiaza de existenta coridorului feroviar Pan Europan, Coridorul IV: Frontiera Curtici -Arad-Simeria-Vinţu de Jos-Alba Iulia-Coşaliu-Copşa Mică-Braşov-Bucureşti-Feteşti-Medgidia-Constanţa cu ramură de la Arad spre Timişoara-Caransebeş-Drobeta Turnu Severin-Strehaia-Craiova-Frontiera Calafat. Situatia liniilor de cale ferata in exploatare, se prezinta astfel:


12

Tabel 6: Liniile de cale ferata, la 31 Decembrie 2005, km

Din total:

cu ecartament normal

Regiune/

Judeţ

Total Din care: electrificate

Total Cu o cale

Cu două căi

Linii cu ecartament larg

Densitatea liniilor pe 1000 km2 teritoriu

Regiunea Vest

1.904 658 1904 1589 315 - 59.4

Arad 470 168 470 331 139 - 60.6 Sursa: Directia Regionala de Statistica Transporturi aeriene In judetul Arad exista un singur aeroport. Acesta a fost extins recent pentru transportul international de persoane si marfa. Transportul combinat România este parte semnatară a Acordului European privind marile linii de transport combinat şi instalaţii conexe (AGTC). Pe teritoriul judeţului funcţionează terminalul de transport combinat de la Arad- Glogovăţ 2.1.3.2 Alimentarea cu apa Judeţul Arad, dispune de unele dintre cele mai importante rezerve de apă din România. Cele două râuri, Mureşul şi Crişul Alb, care străbat judeţul de la est la vest, aduc un important aport de debite şi, în acelaşi timp, au construit pe parcursul ultimei ere geologice, două mari bazineacvifere, conuri aluvionare, cu mari rezerve de ape subterane. Acest lucru a permis dezvoltarea alimentărilor cu apă pentru populaţie şi ramuri economice, fără restricţii. Reteaua de distributie a apei potabile are o lungime de 1.788 km, reprezentand 32.2% din lungimea retelei Regiunii Vest si asigura accesul la apa potabila a 66 localitati din judet. Din aceste 66 localitati, 10 sunt municipii si orase. Tabel 7: Reteaua de distributie a apei potabile, in anul 2005

Localitati cu instalatii de

alimentare cu apa potabila Regiune/Judet

Total Din care: municipii si orase

Lungimea totala simpla a retelei de distributie a apei

potabile (km)

Regiunea Vest 209 42 5.559

Judetul Arad 66 10 1.788

Sursa: Directia Regionala de Statistica

La nivelul judeţului Arad alimentarea cu apă a centrelor urbane se realizează numai din surse subterane.


13

Volumul total de apa potabila distribuita in anul 2005 a fost de 21.396 mc din care 14.222 mc au fost destinati uzului casnic. Tabel 8: Volumul de apa potabila distribuita consumatorilor, in 2005

Apa potabila distribuita consumatorilor (m3)

Regiune/Judet

Total Din care: pentru uz casnic

Regiunea Vest 98.841 66.374

Judetul Arad 21.396 14.222

Sursa: Directia Regionala de Statistica Alimentarea cu apa in mediul rural este intalnita intr-un numar redus de comune, fara sa acopere intregul necesar existent. 2.1.3.3 Canalizare In anul 2005, reteaua de canalizare existenta in judet avea o lungime de 790 km reprezentand 32.4 % din lungimea totala a retei Regiunii Vest, si deservea 29 de localitati din care 10 municipii si orase. Tabel 9: Reteaua de canalizare publica, in anul 2005

Localitati cu instalatii de canalizare publica

Regiune/Judet

Total Din care: municipii si orase

Lungimea totala simpla a

conductelor de canalizare publica

(km)

Regiunea Vest 90 41 2.441

Judetul Arad 29 10 790

Dupa cum se poate observa din datele prezentate, reteua de canalizare acopera doar 44.2 % din lungimea retelei de alimentare cu apa, in multe gospodarii apele uzate menajere fiind colecate in fose septice individuale sau pur si simplu evacuate in mediu. Trebuie evidentiat, deasemenea faptul ca nu toate localitatile racordate la reteua de canalizare au statii de epurare.


14

2.1.3.4 Sisteme de incalzire Tabel 10: Localitati in care se distribuie energie termica, in anul 2005

Localitati in care se distribuie energie termica Regiune/Judet

Total din care: municipii si orase

Regiunea Vest 20 18

Judetul Arad 6 5

Sursa: Directia regionala de statistica

Tabel 11: Reteaua si volumul gazelor distribuite, in anul 2005


2.1.4 Date demografice Rezultatele ultimului recensamant al populatiei din anul 2002 au demonstrat ca Regiunea Vest cu un numar de 1.958.648 locuitori reprezenta 9.03 % din populatia tarii (21.680.974). Comparativ cu celelalate judete din Regiune, judetul Arad, din punct de vedere al populatiei, ocupa locul 3 cu 461.791 locuitori. In judetul Arad, populatia, comparativ cu datele rencesamantului precedent (1992) a scazut cu 25.826 locuitori ceea ce reprezinta 3.5 %. Corespunzator, densitatea populatiei a scazut de la 62.9 locuitori/km2 in 1992 la 62.9 locuitori/km2 in 2002. Tabel 12: Populatia si densitatea populatiei, la 1 Iulie

Regiunea Vest Judetul Arad Regiunea Vest Judetul Arad Anul

Numar locuitori Densitatea populatiei (loc/km2)

2001 2032829 475339 63.5 61.3 2002 1954713 462427 61.0 59.6 2003 1946647 461744 60.8 59.5 2004 1939514 460466 60.5 59.4 2005 1930458 459286 60.3 59.2 Sursa: Directia Regionala de Statistica

Localităţi în care se distribuie gaze

naturale

Volumul gazelor naturale distribuite

(mii mc) Regiune / Judet

Total din care: municipii şi oraşe

Lungimea simplă a

conductelor de distribuţie a

gazelor naturale

(km) Total

din care: pentru uz

casnic

Regiune 126 32 3004,4 703991 272003

Judetul Arad 24 7 792,8 11390

9 54696


15

Evolutia populatiei in judetul Arad

450000

455000

460000

465000

470000

475000

480000

2001 2002 2003 2004 2005

an

num

ar lo

cuito

După 1989, populaţia judeţului a scăzut mai puternic decât scăderea medie la nivel naţional. Dacă la nivelul întregii ţări s-a înregistrat în perioada 1992 – 2002 o scădere cu 5% a populaţiei, în aceeaşi perioadă, la nivelul judeţului Arad s-a înregistrat o scadere cu 6%. Această scădere accentuată s-a datorat imediat dupa 1990 migraţiei masive către occident, în ultimii ani datorită plecării populaţiei la muncă în străinătate, suprapusă, începând cu anul 1992, peste sporul natural negativ. O parte din pierdere a fost compensată însă printr-o migraţie internă din alte zone ale României.

Tabel 13: Populatia pe medii, la 1 Iulie

Sursa: Directia judeteana de statistica

Structura populaţiei indică o distribuţie pe medii comparabilă cu cea la nivel naţional, în cadrul Regiunii Vest, insă judeţul Arad se remarcă printr-o pondere scăzută de populaţie urbană.

URBAN RURAL TOTAL Anul Numar locuitori % Numar locuitori %

2001 245917 51.74 229422 48.26 475339

2002 234173 50.64 228254 49.36 462427 2003 233341 50.53 228403 49.47 461744 2004 256117 55.62 204349 44.38 460466 2005 255083 55.54 204203 44.46 459286 2006 254425 55.49 204062 44.51 458487


16

Populatia pe medii

0.00

20.00

40.00

60.00

80.00

100.00

2001 2002 2003 2004 2005 2006

URBAN RURAL

2.1.5 Asezari umane Reţeaua de localităţi a judeţului Arad este formată dintr-un municipiu - Arad, reşedinţa de judeţ, 9 oraşe (Chişineu-Criş, Curtici, Ineu, Lipova, Sebiş, Nădlac, Pâncota, Pecica, Sântana), 68 de comune şi 270 de sate. Tabel 14: Organizarea administrativa a teritorului, la 31 decembrie

Anul Numarul

oraselor si municipiilor

din care municipii

Numarul comunelor

Numarul satelor

2001 8 1 67 273 2002 8 1 67 273 2003 9 1 66 271 2004 10 1 68 270 2005 10 1 68 270

Distribuţia populaţiei în cadrul reţelei de localităţi indică mari dezechilibre teritoriale. În judeţ există un singur oraş cu populaţie peste 100 mii locuitori, restul oraşelor fiind de talie mică- populaţia lor variază între 6474 şi 13384 locuitori. Populaţia municipiului Arad reprezintă 36,6% din populaţia totală a judeţului şi 66% din populaţia urbană.

Segmetul mediu lipseşte din reţeaua de localităţi, rapotul dintre populaţia primelor 2 oraşe ca mărime (Pecica şi Arad) este de cca 8%.

Dintre cele 9 oraşe, doar 3 au populaţia peste 10 mii locuitori- Pecica, Sântana şi Lipova.


17

Tabel 15: Evolutia populatiei in orasele si municipiile judetului

Populaţie Evoluţie(%) Nr.

crt.

ORAŞE

1992 2002 2006 2002-2006

1992-2006

1. Municipiul Arad 188.425 172827 167980 97,2 89,1

2. Oraş Chişineu Criş 9.042 8343 8384 100,5 92,7

3. Oraş Curtici 9.970 9722 8180 84,1 82,0

4. Oraş Ineu 10.647 10207 9820 96,2 92,2

5. Oraş Lipova 12.254 11236 11342 100,9 92,6

6. Oraş Nădlac 8.558 8144 8065 99,0 94,2

7. Oraş Pâncota 7.480 7186 7529 104,8 100,7

8. Oraş Pecica (înfiinţat în 2003) - - 13384 - -

9. Oraş Sântana (înfiinţat în 2004) - - 13267 - -

10. Oraş Sebiş 6.969 6327 6474 102,3 92,9

TOTAL 253345 246605

254425 103,1 100,4

Evoluţia populaţiei în localităţi indică în general o situaţie mai favorabilă în localităţile mici. Populaţia urbană totală a crescut prin declararea de oraşe noi.

Distribuţia populaţiei în localităţile rurale indică o predominanţă a comunelor de talie mică şi mijlocie:

- 1 comună cu populaţie peste 10000 locuitori;

- 6 comune au populaţia peste 5000 locuitori;

- 22 comune au populaţia între 3000 şi 6000 locuitori;

- 37 comune au populaţia între 1000 şi 3000 locuitori;

- 3 comune sunt sub 1000 locuitori.

2.1.6 Dezvoltare economica 2.1.6.1 Principalele surse economice Judetul Arad are ca preponderenta industria prelucratoare. Industria judetului Arad este caracterizata de o mai mare diversificare, indeosebi in industria prelucratoare. Dupa 1989 s-a inregistrat declinul industriei alimentare, industriei chimice si industriei grele. In ultimii ani s-a revigorat industria prelucratoare, in mare parte in sistem lohn, impulsionata de investitiile straine semnificative. O alta ramura economica foarte dezvoltata in judet este comertul. Jumatate din societatile comerciale active au ca domeniu de activitate comertul. Cifra de afaceri totala este realizata preponderent de de IMM-uri, in special in comert si industria prelucratoare.


18

Cea mai mare parte a fortei de munca ocupate din regiune este concentrata in domeniul industriei prelucratoare, comert si constructii. Municipiul Arad - zonele funcţionale cu destinaţie industrială au crescut vertiginos în ultimii 2 ani, ca urmare a dării în funcţiune a Zonei Industriale de Nord – Vest (35 unităţi industriale se află deja în prezent în stare de funcţiune, altele sunt în curs de construcţie), a înfiinţării Zonei Industriale Micălaca Est, precum şi a Zonei Libere Curtici – Aeroportul Arad. Oraşul Lipova – are o funcţie industrial – agricolă şi una balneoclimaterică. Oraşul Ineu - Funcţia industrială a oraşului este dată de întreprinderi de interes local, cât şi de întreprinderi construite de firme străine, care au adus un plus major de locuri de muncă în zonă. Funcţia agricolă şi viticolă are o pondere importantă în economia oraşului. Oraşul Chişineu Criş - în prezent se constată o dinamică accentuată a funcţiei industriale, ca urmare a constituirii şi punerii în funcţiune a zonei industriale de pe platforma Nădab, cu implicaţii directe asupra creşterii numărului de locuri de muncă şi a nivelului de trai al locuitorilor. Oraşul Curtici - în prezent o contribuţie importantă la revirimentul economic al localităţii îl reprezintă punerea în funcţiune a unităţilor economice din Zona Liberă Curtici, ceea ce a determinat creşterea numărului locurilor de muncă, a nivelului de trai şi a gradului de şcolarizare a locuitorilor zonei. Oraşul Pâncota – are funcţie predominant industrială (prelucrarea lemnului). Funcţia industrială este completată de alte funcţii economice (de transport, agricolă, comercială). Oraşul Nădlac - pe lângă activităţile agricole (cultura cerealelor, creşterea animalelor), oraşul Nădlac are o funcţie industrială în dezvoltare şi o funcţie de transport, fiind punct de vamă pe şoseaua internaţională Bucureşti – Arad - Nădlac – Budapesta. Oraşul Sebiş - potenţialul economic al oraşului a cunoscut în ultimii ani o creştere constantă, consecinţă a creşterii rolului polarizator al oraşului, în cadrul reţelei de localităţi a judeţului. Oraşul este prin tradiţie centru pentru prelucrarea pieilor de ovine din zonă. Oraşul Pecica - localitatea a fost renumită prin breslele care funcţionau încă din anul 1816: breasla fierarilor, a ţesătorilor, a cizmarilor, a croitorilor. Astăzi, din vechile meşteşuguri tradiţionale a rămas un atelier de fierărie, unul de mic mobilier şi două ateliere de împletit răchită. Oraşul Sântana - există agenţi economici cu capital privat şi care îşi desfăşoară activitatea în mai multe domenii: cabluri electrice pentru autoturisme, prelucrarea lemnului, prelucrarea laptelui, confecţii textile şi încălţăminte, cultura cerealelor şi legumelor, creşterea animalelor.


19

2.1.6.2 Distributia fortei de munca si somajul In anul 2005 populatia ocupata a Judetului Arad era de 115 696 persoane, reprezentand 25.19 % din totatul populatiei judetului si 23.9 % din totalul populatiei ocupate la nivelul regiunii. Din totalul populatiei ocupate 46.1 % activeaza in industrie, 13.3 % in comert si doar 4.16 in agricultura. Tabel 16: Numarul mediu al salariatilor, pe activitatile economiei nationale, in 2005 Total

economie Agricultura, vanatoare, sivilcutura

Pescuit si piscicultura

Industrie Constructii Comert Hoteluri si restaurante

%

Regiunea Vest

3.3 0.03 43.3 6.7 14.0 1.9

Judetul ARAD

4.16 0.04 46.1 4.9 13.3 1.8

Transport,

depozitare si comunicatii

Intermedieri financiare

Tranzactii imobiliare si alte servicii

Administratie publica si aparare

Invatamant Sanatate si asistenta sociala

Celelalte act ale ec. nationale

%

Regiunea Vest

6.3 1.2 4.5 3.2 7.2 6.4 2.0

Judetul ARAD

7.5 1.4 4.5 3.4 6.4 4.8 1.7

Sursa: Directia Judeana de Statistica Timis Figura 3: Ponderea salariatilor, pe activitatile economiei nationale

Ponderea salariatilor, pe activitatile economiei nationale

4%

47%

5%14%

7%

4%

3%

6%5% 5%

Agricultura, vanatoare, sivilcutura

Industrie

Constructii

Comert

Transport, depozitare si comunicatii



Invatamant

Sanatate si asistenta sociala



20

Numarul somerilor inregistrati in judetul Arad, la Agentiile pentru ocuparea fortei de munca, era in anul 2005 de 7551 ceea ce inseamna o rata a somajului de 3.6 % . Se observa o scadere progresiva a ratei somajului in judet de la 8.4% in anul 2004 la 3.6% in anul 2005. Din acest punct de vedere, la nivelul regiunii, judetul Arad ocupa locul 2 dupa judetul Timis unde rata somajului este de 2.3 %. Tabel 17: Rata somajului

Rata somajului (%) Regiune / Judet 2000 2001 2002 2003 2004 2005

Regiunea Vest

10.4 9.5 6.6 7.0 5.8 5.1

Judetul ARAD

8.4 6.1 5.0 4.7 3.6 3.6

Sursa: Directia Regionala de Statistica Timis 2.1.6.3 Venitul mediu Tabel 18: Castigul salarial nominal mediu net lunar, pe activitati ale economiei nationale, in anul 2005 Total

economie Agricultura, vanatoare, sivilcutura

Pescuit si piscicultura

Industrie Constructii Comert Hoteluri si restaurante

lei (RON)/ salariat

Regiunea Vest

718 544 502 766 629 493 428

Judetul ARAD

666 487 689 642 605 531 496

Transport,

depozitare si comunicatii

Intermedieri financiare



Invatamant Sanatate si asistenta sociala


lei (RON)/ salariat

Regiunea Vest

884 1655 539 1069 831 680 564

Judetul ARAD

926 1660 559 1106 683 649 557

Sursa: Directia Regionala de Statistica Timis Din datele prezentate mai sus se evidentiaza faptul ca cel mai mic castig salarial mediu net lunar se regaseste in domeniul agricol, vanatoare si sivilcutura, in timp ce cele mai mari castiguri salariale se regasesc in domeniul intermedierilor financiare.


21

2.1.6.4 PIB Tabel 19: Produs intern brut regional si judetean 2000 2001 2002 2003 2004

milioane lei (RON) preturi curente

Regiunea Vest

7.526,8 11.223,6 14.714,0 19.982,7 25.301,3

Judetul Arad

1.838,8 2.668,7 3.301,1 4.501,5 6.185,1

Figura 4: Evolutia PIB – Judetul ARAD

01000200030004000500060007000

milioane lei (RON) preturi curente

2000 2001 2002 2003 2004

an

Evolutia PIB - Judetul ARAD

2.1.6.5 Principalele centre de atractie La nivelul judeţului Arad a fost adoptată prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 6/16.01.2006, Strategia de Dezvoltare Turistică a judeţului Arad în perioada 2005- 2006. Prin adoptarea acestei strategii se urmăreşte îmbunătăţirea politicilor publice în domeniul turismului, eficientizarea activităţii instituţiilor care au ca obiect de activitate promovarea turismului şi realizarea parteneriatului integrat public-privat. În funcţie de resursele naturale şi antropice existente în judeţul Arad, formele de turism practicate se pot clasifica astfel:

Turism cultural-istoric Turism balnear, curativ-recreativ Turism religios Turismul rural Turism ecologic, de agrement.


22

Principalele destinaţii turistice ale judeţului Arad sunt:

Valea Mureşului Valea Crişului alb Zona montană Codru-Moma Podgoria arădeană Ştrandurile termale Lunca mureşului Municipiul Arad.

În anul 2006 s-au înregistrat peste 320.000 de turişti dintre care aproape 80.000 de turişti străini, majoritatea fiind însă în tranzit. 2.1.6.6 Hoteluri Tabel 20: Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare, la 31 iulie 2005

Total Hotel & motel

Hanuri Cabane turistice

Campin-guri

Vile turistice

Tabere elevi

Pensiuni turistice urbane

Pensiuni turistice rurale

Hoteluri pt tineret

Hoste-luri

Popa-suri turistice

Regiunea Vest

365 108 4 19 9 64 23 87 38 5 2 6

ARAD 85 23 - 1 5 19 7 20 8 - - 2

Sursa: Directia Regionala de Statistica Tabel 21: Capacitatea si activitatea de cazare turistica, 2004 Regiune/Judet Capacitatea de

cazare turistica Sosiri (mii) Innoptari Indicii de utilizare

neta a capacitatii in functiune (%)

Regiunea Vest 21066 5402 535 1938 35.9

Judetul ARAD 4690 968 151 301 31.1



23

2.2 Date referitoare la generarea deseurilor municipale Autoritatile pentru protectia mediului din România colecteaza date privind gestionarea deseurilor inca din anul 1991, primul set de date complet la nivel national datând din anul 1995. In ceea ce priveste deseurile municipale, ancheta statistica se realizeaza exhaustiv, pe baza a doua chestionare: AS-GD-MUN „Cercetare statistica pentru primarii sau unitati specializate in servicii de

salubritate”; AS-GD-TRAT „Cercetare statistica privind tratarea deseurilor”.

Conform mentiunilor din publicatia statistica privind deseurile, calitatea datelor privind gestionarea deseurilor este influentata in mare masura de o serie de conditii existente la nivelul unitatilor raportoare, si anume: disponibilitatea conditiilor tehnice pentru inregistrarea deseurilor (in principal lipsa

cantarelor la depozitele de deseuri); organizarea managementului deseurilor; inregistrarea intreprinderilor in Registrul statistic al operatorilor economici; competenta si angajamentul responsabilitatilor pentru completarea chestionarelor

statistice. Datele colectate de catre agentiile locale pentru protectia mediului sunt transmise catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului fara sa se realizeze o analiza si o validare a acestora. Deorece datele privind situatia existenta sunt extrem de importante in procesul de planificare, este necesar ca acestea sa fie analizate si sa fie validate. Analiza datelor privind deseurile s-a realizat in cadrul primului grup de lucru din data de 22 noiembrie 2007. Dupa intalnirea grupului de lucru, au fost furnizate informatii suplimentare de catre APM Arad, Primaria Municipiului Arad, S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L. Arad si S.C. Polaris S.R.L.

2.2.1 Cantitati de deseuri municipale generate Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie 2007, in planurile judetene de gestionare a deseurilor elaborate in anul 2007 vor fi prezentate date privind cantitatile de deseuri municipale generate pentru perioada 2001-2005. Sursele de date utilizate pentru cantitatile de deseuri colectate sunt: datele furnizate de APM Arad in anul 2007 la cererea cosultantului; datele pentru 2001-2003 prezentate in PJGD draf 2006, elaborat de APM Arad; datele aferente anului 2003 prezentate in PRGD Regiunea 6 Vest; datele statistice furnizate de ANPM; date furnizate de Primaria Municipiului Arad; Informatii furnizate in cadrul grupului de lucru.

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad Draft 1, noiembrie 2007

24

Tabel 22: Date privind cantitatile de deseuri municipale generate in perioada 2001-2005

Cantitate (tone/an) 2001 2002 2003 2004 2005

Tip de deseuri Cod deseu

APM APM APM APM APM ANPM1 Deseuri municipale si

asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

20 194.092 273.250 96.121 150.398 97.341 97.470

1.1 Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

94.724 162.465 61.406 93.500 70.054 70.050

1.2 Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie, institutii

20 03 01 89.781 97.267 28.612 50.216 7.926 7.930

Deseuri municipale si asimilabile colectate separat (exclusiv deseuri din constructii si demolari), din care:

20 01

499 583 605 35.514 483 620

- hartie si carton 20 01 01 34 76 132 5.388 109 230- sticla 20 01 02 11 8 32 61 0 0

- plastic 20 01 39 33 66 64 503 373 370- metale 20 01 40 5 5 13 7 1 20- lemn 20 01 38 10 17 35 121 1

1.3

- biodegradabile 20 01 08 6 19 100 1.440 0 0 1.4 Deseuri voluminoase 20 01 30 33 47 71 0 0


25

Cantitate (tone/an) 2001 2002 2003 2004 2005

Tip de deseuri Cod deseu

APM APM APM APM APM ANPM 1.5 Deseuri din gradini si parcuri

(inclusiv deseuri din cimitire) 20 03 07

0 0 0 0 791 840

1.6 Deseuri din piete 20 02 2.032 2.845 1.571 1.908 25 30 1.7 Deseuri stradale 20 03 02 0 0 0 0 18.061 18.000 1.8 Deseuri generate si necolectate 20 03 03 191 162 210 319 0 -

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad Etapa 2, noiembrie 2007

26

Datele prezentate in Tabelul 22 sunt date furnizate de APM (2001-2005) si date statistice, furnizate de ANPM (2005). Din analiza datelor se desprind urmatoarele concluzii: cantitatile de deseuri colectate variaza semnificativ de la un an la altul; datele aferente unui an sunt diferite in functie de sursa; datele privind cantitatile de deseuri menajere colectate de la populatie variaza de la 60.000

la 160.000 t/an; cantitatile de deseuri asimilabile colectate din industrie, comert si institutii variaza de la

7.000 la 90.000 t/an; cantititatile de deseuri voluminoase, deseuri din gradini si parcuri si cantitatile de deseuri

stradale nu se cunosc, cu exceptia datelor pentru anul 2005; In Tabelul 23 au fost estimate cantitatile de deseuri menajere colectate in functie populatia deservita de servicii de salubrizare si de indicatorii de generare prezentati in Metodologia pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor (0,9 kg/locuitor si zi in mediul urban si 0,4 kg/locuitor si zi in mediul rural). In tabel sunt prezentate si cantitatile de deseurile menajere colectate in perioada 2001-2005 furnizate consultantului de catre APM Arad. Analiza datelor prezentate in tabelul de mai jos evidentiaza: cantitati supraestimate de deseuri menajere colectate de la populatie in anul 2002 si 2004

(peste 160.000 t/an fata de circa 50.000 t/an pentru anul 2002 si peste 90.000 t/an fata de circa 70.000 t/an pentru anul 2004);

cantitatile de deseuri menajere generate si necolectate scad de la circa 58.000 t/an pentru anul 2002 la circa 33.000 t/an pentru anul 2006.

Conform datelor furnizate de catre Primaria Municipiului Arad (Adresa nr. 76801/27.11.2007), in anul 2005 cantitatea de deseuri stradale colectate in municipiul Arad a fost de circa 20.000 tone. Astfel, cantitatea de 18.000 tone din raportarile statistice este subestimata.


27

Tabel 23: Analiza datelor privind deseurile menajere colectate si generate si necolectate in perioada 2001-2005

2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total populatie din care: 475.339 462.427 461.744 460.466 459.286 458.487

Populatia din mediul urban 245.917 234.173 233.341 256.117 255.083 254.425 Populatia in mediul rural 229.422 228.254 228.403 204.349 204.203 204.062

Total populatie nedeservita de serviciile de salubritate din care: n.d. 303.817 282.844 249.122 224.275 209.880

Populatia nedeservita din mediul urban n.d. 75.563 54.441 44.773 26.802 14.148 Populatia nedeservita din mediul rural n.d. 228.254 228.403 204.349 197.473 195.732

Total populatie deservita de serviciile de salubritate din care: n.d. 158.610 178.900 211.344 235.011 248.607 Populatia deservita din mediul urban n.d. 158.610 178.900 211.344 228.281 240.277 Populatia deservita din mediul rural n.d. 0 0 0 6.730 8.330

Grad de acoperire cu servicii de salubritate total n.d. 34,3 38,7 45,9 51,2 54,2

Mediul urban n.d. 67,7 76,7 82,5 89,5 94,4 Mediul rural n.d. 0,0 0,0 0,0 3,3 4,1

Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie (APM 2007)

94.724 162.465 61.406 93.500 70.053

Indicator de generare (kg/locuitor x zi) 2,8 0,9 1,2 0,8 Cantitate calculata pe baza de indicatori globali* n.d. 52.103 58.769 69.427 75.973 Cantitatea de deseuri menajere generata si necolectata total n.d 58.148 51.231 44.543 37.636 33.224

Mediul urban n.d 24.822 17.884 14.708 8.804 4.648 Mediul rural n.d 33.325 33.347 29.835 28.831 28.577

*mediul urban 0,9 kg/locuitor si zi; mediul rural 0,4 kg/locuitor si zi


28

Pe baza informatiilor prezentate anterior, s-a realiza estimarea cantitatilor totale de deseuri municipale generate in anul 2005, cantitati care vor sta la baza calcului prognozei. Fata de datele furnizate de APM, respectiv datele statistice furnizate de ANPM, s-au estimat: cantitatea deseuri asimilabile celor menajere, cantitatea de deseuri generate si necolectate si cantitatea de deseurile stradale. Tabel 24: Estimarea cantitatilor de deseuri municipale generate in anul 2005

Tip deseu Cod deseu Cantitate (tone/an)

Deseuri municipale si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

20 154.150

Deseuri menajere colectate in amestec de la populatie

70.050

Deseuri asimilabile colectate in amestec din comert, industrie, institutii

20 03 01 20.000

Deseuri municipale si asimilabile colectate separat (exclusiv deseuri din constructii si demolari), din care:

20 01

620

- hartie si carton 20 01 01 230 - sticla 20 01 02 0

- plastic 20 01 39 370 - metale 20 01 40 20 - lemn 20 01 38 - biodegradabile 20 01 08 0 Deseuri voluminoase 20 01 0 Deseuri din gradini si parcuri (inclusiv deseuri din cimitire)

20 03 07 850

Deseuri din piete 20 02 30 Deseuri stradale 20 03 02 25.000 Deseuri generate si necolectate 20 03 03 37.600


29

2.2.2 Indicatori de generare a deseurilor municipale Intrucat datele privind cantitatile de deseuri generate au un grad de certitudine foarte scazut, indicatorii de generare prezinta, de asemenea, un grad de increde foarte scazut. In figurile de mai jos se prezinta indicatorii de generare a deseurilor municipale si indicatorii de colectare a deseurilor menajere, calculati pe baza datelor furnizate de catre APM. Indicatorul de generare a deseurilor municipale a fost calculat pe baza estimarilor realizate de consultant. Figura 5: Variatia indicatorului de generare a deseurilor municipale

408

591

208

327 336

0

100

200

300

400

500

600

700

anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004 anul 2005

kg/lo

cuito

r x

an

Figura 6: Variatia indicatorului de colectare a deseurilor menajere

199

351

133

203

153

0

50

100

150

200

250

300

350

400

anul 2001 anul 2002 anul 2003 anul 2004 anul 2005

kg/lo

cuito

r x a

n

Valoarea scazuta a indicatorului de generare pentru anul 2003 se explica prin faptul ca deseurile menajere generate si necolectate nu au fost estimate cand s-a facut raportarea. Valorile crescute ale indicatorului pentru anului 2002 sunt determinate de supraestimarea cantitatii de deseuri menajere colectate, dupa cum se poate observa si din tabelul 23.


30

2.2.3 Compozitia deseurilor menajere La nivelul judetului Arad nu au fost realizate pana in prezent determinari privind compozitia deseurilor menajere. Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Vest prezinta o compozitie medie a deseurilor menajere raportate de deseurile de ambalaje la nivel regiunii atat pentru mediul urban, cat si pentru mediul rural. Compozitia deseurilor la nivel de regiune a fost estimata in functie de compozitia medie a deseurilor din judetele componente. Tabel 25: Compozitia medie a deseurilor menajere raportata la deseurile de amabalaje in anul 2003 in Regiunea Vest

Mediu urban Mediu rural Medie

ponderata pe regiune Compozitia

deseurilor % Cantitate

t/an Cantitate kg/loc/an % Cantitate

t/an Cantitate kg/loc/an %

Deseuri de ambalaje de hartie si carton

11.0 43120 37 9.0 10594 9 10.7

Deseuri ambalaje sticla 4.9 19208 17 4.2 4888 4 4.8

Deseuri amb. Metalice 4.6 18032 16 3.9 4558 4 4.5

Deseuri amb. Plastic 8.6 33712 29 7.9 8958 8 8.5

Deseuri ambalaje lemn 3.4 13328 12 2.1 2736 2 3.2

Deseuri biodegradabile 54.0 211680 184 65.9 68436 63 55.8

Altele (inclusiv deseuri reciclabile, altele decat ambalaje

13.5 52920 46 6.9 9830 7 12.5

TOTAL 100 392000 100 110000 100 Sursa: PRGD Regiunea Vest


31

2.2.4 Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale Conform Raportului Agentiei Europene de Mediu „Managementul deseurilor biodegradabile municipale”, 2002, fractia biodegradabila din deseurile municipale este reprezentata de: deseuri alimentare si de gradina, deseuri de hârtie si carton, textile, lemn, precum si alte deseuri biodegradabile continute in deseurile colectate. Cunoasterii ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale este foarte importanta in etapa de planificare deoarece determina capacitatiile instalatiilor de tratare a deseurilor biodegradabile in vederea reducerii cantitatii depozitate. Pana in prezent in judetul Arad nu au fost realizate determinari privind ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale. In tabelul de mai jos se prezinta o estimare a ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile muncipale pe baza compozitiei deseurilor menajere din mediul urban si rural estimate la nivelul regiunii, precum si pe baza estimarilor utilizate la elaborarea planurilor regionale de gestionare a deseurilor. Tabel 26: Estimarea ponderii deseurilor biodegradabile in deseurile municipale

Tipuri de deseuri

Ponderea deseurilor

biodegradabile (%)

1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

Deseuri menajere Urban 69 deseuri alimentare si de gradina 54 hartie+carton, lemn, textile 15 Rural 78 deseuri alimentare si de gradina 66

1.1

hartie+carton, lemn, textile 12 1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii

60

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 90 1.6 Deseuri din piete 80 1.7 Deseuri stradale 44

Deseuri generate si necolectate Urban 69 deseuri alimentare si de gradina 54 hartie+carton, lemn, textile 15 Rural 78 deseuri alimentare si de gradina 66

1.8

hartie+carton, lemn, textile 12


32

2.2.5 Colectarea si transportul deseurilor Date privind operatorii de salubrizare Conform datelor furnizate de APM Arad, in prezent, in judet functioneaza 7 operatori de salubrizare, din care: 3 operatori de salubrizare sunt societati cu capital autohton integral privat; 4 operatori de salubrizare sunt societati publice de interes local; 1 operator de salubrizare este societate cu capital mixt.

In Tabelul 26 este prezentata denumirea operatorilor de salubrizare, precum si localitatile deservite. Din totalul de 8 operatori de salubrizare, doar 4 detin licenta ANRSCUP: S.C. Polaris M Holding S.R.L. Constanta, S.C. ASA Serv Ecologice S.R.L. Arad si S.C. RER Ecologic Service S.A. Oradea si S.C. G&E Invest 2003 S.R.L. Bucuresti

Coform informatiilor detinute de Consiliul Judetean Arad, in judet exista 5 Consilii locale care au actualizat Regulamentul de salubritate conform Ordinului ANRSCUP nr. 110/iulie 2007: Moneasa, Dorobanti, Ghioroc, Conop si Felnac. Referitor la Regulamentul de salubrizare al municipiului Arad, acesta a fost aprobat prin HCL nr. 229/21.08.2007, dar a fost intocmit in baza prevederilor Legii 101/2006.


33

Tabel 27: Operatori de salubrizare

Forma de proprietate Denumire Localitati

deservite Integral de stat

Majoritar de stat Majoritar privat Autohton

integral privat

Integral privat cu

capital mixt

Publică de interes local

Autorizatie ANRSCUP

S.C. Polaris M Holding S.R.L. Constanta

Arad

X

Licenta Clasa 1, valabila pana la

data de 24.11.2010

S.C. ASA Serv Ecologice S.R.L. Arad

Arad (numai deseuri asimilabile celor menajere), Curtici, com. Fântânele, com. Frumuşeni, com. Vărădia de Mureş

X


data de 11.11.2010

S.C. G&E Invest 2003 S.R.L. Bucuresti

Nădlac, Pecica, Santana, com. Şagu, Pilu X

Licenta nr. 0031/24.10.2007,

clasa 2

S.C. RER Ecologic Service S.A. Oradea

Chişineu Criş

X


data de 10.04.2011

Primăria Ineu Serviciul Public de Salubrizare

Ineu, sat Mocrea X

SC Termoconstruct SRL

Sebiş, Com. Moneasa X

Serviciul economic CL Pâncota

Pâncota X

Primaria Lipova – serviciul public de salurbizare

Lipova X

Sursa: APM Arad si Grup de lucru 22 noiembrie 2007

Plan de Gestionare a Deseurilor Judetul Arad

34

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare reprezinta raportul din numarul populatiei deservite de servicii de salubrizare si populatia totala din judet. In Tabelul 2-2 se prezinta populatia deservita de servicii de salubrizare in perioada 2002-2006, iar in tabelul si figura de mai jos se prezinta evolutia gradul de acoperire cu servicii de salubrizare in aceasta perioada. Tabel 28: Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare

Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare (%) 2002 2003 2004 2005 2006

Total 34,3 38,7 45,9 51,2 54,2 Urban 67,7 76,7 82,5 89,5 94,4 Rural 0,0 0,0 0,0 3,3 4,1

Sursa: APM Arad, noiembrie 2007 Figura 7: Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

0

20

40

60

80

100

2002 2003 2004 2005 2006

anul

(%)

Total

Urban

Rural

Sursa: APM Arad, noiembrie 2007 Datele arata o evolutie a gradului de acoperire in mediul urban de la 67,7 % in anul 2002 la 94,4 % in anul 2006. In ceea ce priveste mediu rural, abia incepand cu anul 2005 a inceput sa existe servicii de salubrizare, insa gradul de acoperire este la nivelul judetului inca extrem de scazut (circa 4 %).


35

In prezent (decembrie 2007), in judetul Arad, in toate cele 10 orase exista servicii de salubrizare. In mediul rural, exista servicii de salubrizare in urmatoarele comune impreuna cu satele aferente: Fantanele, Frumuseni, Varadia de Mures, Sagu, Pilu, Moneasa, Vladimirescu (unde exista o situatie mai speciala intrucat rezultatul licitatiei de concesionare a fost contestat), Hasmas. In judet nu este implementata colectarea separata a deseurilor de la populatie. Singurele localitati unde exista implementata colectarea separata sunt comunele Fantanele, Frumuseni si Varadia de Mures, localitati deservite de S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L., unde se realizeaza colectarea separata a deseurilor de plastic (folie) si a deseurilor de hartie si carton. Date privind statiile de transfer In prezent, in judetul Arad nu exista in functiune nicio statie de transfer. Exista in derulare un proiect PHARE CES pentru realizarea unei statii de transfer in orasul Ineu.

2.2.6 Valorificarea si tratarea deseurilor Sortarea deseurilor municipale In judetul Arad exista in functiune o instalatie de sortare a deseurilor reciclabile ce apartine societatii S.C. Polaris M Holding S.R.L. Statia de sortare a intrat in functiune din data de 16.10.2007. Este a 3-a statie de acest fel din Romania. Prima a fost construita la Constanta, a 2-a la Bucuresti, iar a 3-a la Arad. Capacitatea statiei de sortare este de 9 t/ora si a fost livrata de catre S.C. ECOSOGEM S.R.L., fiind de fabricatie italiana. Principiul de functionare este urmatorul: deseurile nesortate sunt depozitate pe platforma de preselectare de unde sunt preluate de o

banda rulanta transportoare in dispozitivul de dezmembrare a masei de deseuri; din dispozitivul de dezmembrare, deseurile ajung pe o banda rulanta la cabina de selectare

unde se efectueaza sortarea manuala a deseurilor reciclabile; materialele reciclabile care necesita balotarea ( plastic, hartie/carton, doze de aluminiu) se

elimina fiecare prin tuburi de evacuare urmand a fi transportate pe rand cu ajutorul unei benzi rulante la presa automata;

materialele reciclabile care nu necesita balotarea (metalele neferoase) se elimina prin tuburi de evacuare, care ajung in containere amplasate la celalalt capat al tubului de evacuate;

deseurile nereciclabile sunt transportate pe banda rulanta in containere de 25 - 30 mc., care ajung la depozitul ecologic;

la capatul benzii rulante din cabina de selectare este instalat un dispozitiv cu magneti pentru retinerea obiectelor din metale feroase.


36

Materialele reciclabile care se sorteaza sunt urmatoarele: deseuri de plastic (PET, HDPE - polietilena de inalta densitate, LPDE – polietilena de

joasa densitate); deseuri de hartie - hartie de ziar, hartie de birou, carti; deseuri de carton – deseuri de ambalaje din carton; deseuri de metale feroase - cu exceptia cutiilor de conserve care nu sunt solicitate spre

valorificare; deseuri de metale neferoase - doze de aluminiu.

Conform informatiilor furnizate de reprezentantul S.C. Polaris M Holding S.R.L. in cadrul primului grup de lucru, in statia de sortare se intentioneaza in viitor sortarea deseurilor colectate separat, pe masua ce va fi implementat sistemul de colectare separata in municipiul Arad. Valorificarea deseurilor municipale Dupa cum s-a prezentat si in capitolul 3.2, la nivelul judetului nu este implementata colectarea separata de la populatie a materialelor reciclabile sau a deseurilor biodegradabile, cu exceptia a trei comune. Cantitatile valorificate in judet in prezent provin, in principal, de la agentii economici (industrie si comert). Deseurile valorificabile din deseurile menajere provin, in principal, prin colectarea informala (in special a PET-ului). In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile de deseuri recilabile colectate si valorificate in anul 2006, conform datelor furnizate de APM Arad. Tabel 29: Cantitati de deseuri recilabile colectate si valorificate in anul 2006

Cantitate (tone) Tipuri deseuri colectata Valorificata stoc Deseuri de sticla 45 45 0Deseuri PET 12 5 7Deseuri PE 1.112 534 735Deseuri de hartie si carton 6.333 6.233 329Sursa: APM Arad Compostarea deseurilor biodegradabile In judetul Arad nu exista in prezent nicio instalatie de compostare. Exista in derulare un proiect PHARE CES pentru realizarea unei statii de compostare in orasul Ineu.


37

2.2.7 Eliminarea deseurilor Date privind depozitul conform In judetul Arad exista un depozit conform de deseuri municipale clasa „b” apartinand societatii S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L. Arad. Adresa depozitului de deseuri este Soseaua de Centura Nord, FN, OP. 8, CP. 147, COD 310580, ARAD. Depozitul a fost realizat in baza Contractului de concesiune nr. 70/25.07.2002 incheiat intre Consiliul Local al Municipiului Arad si A.S.A. INTERNATIONAL ENVIRONMENTAL SERVICES GmbH. Depozitul a fost dat in functiune in data de 4 noiembrie 2003, iar anul estimat pentru inchidere este anul 2033. Suprafata totala a amplasamenntului este de 16,45 ha. Figura 8: Depozit conform de deseuri municipale ASA Arad

Sursa: ASA Arad Depozitul detine Autorizatia Integrata de Mediu nr. 27/16.07.2007, valabila pana in data de 16.07.2017. Conform autorizatiei de mediu, la depozit sunt acceptate atat deseuri municipale, cat si deseuri de productie nepericuloase. In plus, sunt acceptate si material steril si deseuri din constructii si demolari, care sunt utilizate pentru realizarea straturilor de acoperire si a drumurilor de acces in depozit. La depozit nu sunt acceptate deseuri periculoase municipale. Conform datelor furnizate de societate, in prezent taxele de depozitare sunt urmatoarele: 16,6 euro/tona- deseuri municipale nepericuloase; 25,1 euro/tona- deseuri industriale nepericuloase; 9,5 euro/tona- deseuri din constructii si demolari.

Pentru viitor se preconizeaza o crestere a taxelor de depozitare.


38

Populatia arondata in prezent depozitului conform este de circa 190.000 locuitori (circa 40 % din populatia judetului), din care 186.000 locuitori din mediul urban - orasele Arad si Curtici, ceea ce reprezinta peste 70 % din populatia din mediul urban. Din mediul rural, populatia arondata este de circa 4000 locuitori (comunele Frumuseni, Fantanele si Varadia de Mures). In tabelul de mai jos sunt prezentate cantitatile de deseuri primite la depozit in perioada 2004-2006. Tabel 30: Cantitati de deseuri acceptate la depozitul conform in perioada 2004-2006

Cantitate (tone/an)

Anul Deseuri municipale colectate in amestec

Deseuri din constructii si

demolari

Deseuri industriale nepericuloase

2004 70.423 8.939 4.814

2005 77.870 7.165 6.429

2006 107.479 9.087 8.534

Surs: ASA Arad Capacitatea totala de depozitare a celulelor actuale este de 416.937 mc, din care capacitatea disponibila este de 155.418 mc. Capacitatea totala a viitoarelor celule de depozitare este de 1.083.063 mc. Autorizatia Integrata de Mediu prevede ca toate localitatile din judetul Arad, respectiv un municipiu , 9 orase si 68 de comune cu satele aferente vor fi arondate direct sau prin statii de transfer la depozitul conform. In cadrul amplasamentului depozitului exista o hala de deseuri reciclabile, unde se realizeaza balotarea deseurilor de plastic si de hartie si carton colectate separat in cele 3 comune. De asemenea, societatea beneficiaza de finantantare printr-un proiect PHARE CES 2005 pentru achizitionarea unei prese automate pentru balotarea deseurilor de plastic, hartie si carton. Se estimeaza ca proiectul va fi finalizat in aprilie 2008. Date privind depozitele neconforme existente Conform Planului de implementare a Directivei pentru depozitarea deseurilor, in judetul Arad exista doua depozite neconforme clasa „b” de deseuri municipale clasa care au sistat activitatea de depozitare in anul 2003. Ambele depozite se afla amplasate in municipiul Arad, in strada Campul Linistii si in Str. Poetului. Pentru depozitul din strada Campul Linistii a fost emis aviz de mediu nr. 47/18.10.2007 ca urmare a depunerii cererii nr. 10033/17.11.2003. Pentru depozitul din Strada Poetului, avizul de inchidere a fost de asemenea emis (nr. 52/18.11.2007).


39

De asemenea, conform planului de implementare si a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, in judetul Arad exista 7 depozite neconforme clasa „b” de deseuri municipale, care au obtinut perioada de tranzitie. Tabel 31: Depozite de deseuri neconfórme cu perioada de tranzitie

Depozit

Anul sistare depozitare

(conform HG 349/2005)

An deschidere* Suprafata ocupata* (ha)

Capacitate libera in anul

2004* (m3)

Curtici 2012 1978 1 36.000Nadlac 2012 1995 2 15.000Sebis 2014 1995 2,5 10.000Pâncota 2016 1992 1 10.000Ineu 2016 1993 2,32 12.000Chişineu-Criş 2016 2003 2,5 15.000Lipova 2017 2003 2,5 10.000 In judetul Arad, conform Planului Judetean de gestionare a deseurilor aprobat in anul 2002, au fost identificate un numar de 111 spatii de depozitare in mediul rural, care trebuie sa fie inchise si ecologizate pana la 16 iulie 2009. Pana in prezent au fost emise 59 de avize de inchidere simplificata, aceste depozite au sistat activitatea, dar reabilitarea terenurilor se va face in termenul prevazut de HG 349/2005. O situatie speciala se intalneste in judetul Arad cu depozitele de deseuri municipale din orasele Pecica si Santana. Cele doua localitati au devenit orase in anul 2003, respectiv 2004 si, prin urmare, depozitele existente nu au fost luate in considerare pentru solicitarea perioadei de tranzitie. Prin planul de implementare, Romania s-a angajat ca toate spatiile de depozitare din mediul rural sa fie inchise si ecologizate pana la 16 iulie 2009. Pentru fiecare depozit de deseuri municipale din mediul urban a fost negociata o perioada de tranzitie. Intrucat cele doua depozite nu sunt cuprins in Anexa 5 a HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, acestea trebuie sa sisteze activitatea si sa fie inchise pana la data de 16 iulie 2009. Evolutia cantitatilor de deseuri depozitate pe depozitele neconforme Cantitatile depozitate anual pe depozitele de deseuri neconforme sunt raportate APM in cadrul anchetei statistice privind deseurile. In Tabelul de mai jos se prezinta cantitatile depozitate pe fiecare depozit neconform in perioada 2002-2005, conform datelor furnizate de APM Arad.


40

Tabel 32: Evolutia cantitatii de deseuri depozitate pe depozitele neconforme

Cantitate depozitata (t/an) Depozit/localitate

2002 2003 2004 2005

Primaria Ineu 3700 3850 4160 4000

Primaria Sebis 6064 1470 2400 2600

Primaria Lipova 5400 8500

Primaria Ch Cris 1600 1500 1612 1612

Primaria Nădlac 5573 2550 4484 6707

Primaria Pâncota 1910 2100 2300 2175

Primaria Curtici 1350 1500 1400 2532

Total 18370 28126

Cantitatea totala de circa 28.000 tone depozitata pe depozitele neconforme clasa „b” se refera atat la deseuri municipale, cat si la deseuri de constructii si demolari si deseuri de productie nepericuloase acceptate pe depozit. Dupa cum se poate observa din Figura 9, in anul 2005, in judetul Arad circa 76 % din cantitatea colectata de deseuri municipale, deseuri din constructii si demolari si deseuri nepericuloase de productie a fost depozitata pe depozitul conform al judetului (apartinand S.C. ASA Serv Ecologic S.R.L. Arad), in timp de 24 % din cantitate a fost depozitata pe depozitele neconforme. Figura 9: Ponderea cantitatilor de deseuri depozitate in functie de tipul de depozit

Depozit conform

76%

Depozite neconforme

24%


41

3. Obiective si tinte Obiectivele şi ţintele privind gestionarea deseurilor la nivelul unui judet trebuie să reflecte respectarea ierarhiei deşeurilor, acordând o importanţă deosebită prevenirii deşeurilor şi promovării reutilizării, reciclării şi valorificării, astfel încât să fie redus impactul negativ asupra mediului. Stabilirea obiectivelor si tintelor se face tinand seama de prevederile legislative, precum si de Planul National de Gestionare a Deseurilor si Planul Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Vest. Obiectivele si tintele stabilite la nivel de judet trebuie sa fie cel putin egale si cele prevazute la nivelul regiunii. Consultantul a propus o serie de obiective si tinte, care au fost stabilite in conformitate cu prevederile legale, cu Strategia si Planul National de Gestionare a Deseurilor si cu Planul regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea Vest. Propunerile de obiective si tinte au fost discutate in cadrul primului grup de lucru din data de 22 noiembrie 2007. In cele ce urmeaza se prezinta obiectivele, tintele si termenele de realizare a acestora stabilite de comun acord cu membrii grupului de lucru. Tabel 33: Obiective si tinte Domeniul/ Activitatea Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării judetene în domeniul gestiunii deşeurilor şi a instrumentelor de implementare a acesteia

2007-2008

Realizarea asociatiei de dezvoltare intercomunitara la nivelul judetului in vederea realizarii sistemului integrat de gestionare a deseurilor

2007-2008

Politica şi cadrul legislativ

Dezvoltarea politicii judetene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Realizarea aplicatiei pentru obtinerea de finantare prin FEDR in vederea realizarii sistemului integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului

2008


42

Domeniul/ Activitatea Obiective Obiective subsidiare/Ţinte Termen

Crearea condiţiilor pentru eficientizarea structurilor instituţionale şi a sistemelor aferente activităţilor de gestionare a deşeurilor

2008

Aspecte instituţionale şi organizatorice

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale şi compatibilizarea cu structurile europene Întărirea capacităţii

administrative şi a responsabilităţii în aplicarea legislaţiei

2008

Resursele umane

Asigurarea resurselor umane ca număr şi pregătire profesională

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional şi dotări corespunzătoare la toate nivelele, in special la nivelul autoritatilor administratiilor publice locale

2008

Stimularea creării şi dezvoltării unei pieţe viabile de deşeuri reciclabile Permanent

Optimizarea utilizării tuturor fondurilor naţionale şi fondurilor europene şi internaţionale disponibile pentru cheltuieli de capital în domeniul gestionării deşeurilor

permanent

Finanţarea sistemului de gestionare a deşeurilor

Crearea şi utilizarea de sisteme şi mecanisme economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor în condiţiile respectării principiilor generale, cu precădere a principiului “poluatorul plăteşte”

Îmbunătăţirea mecanismelor economico-financiare pentru gestionarea deşeurilor municipale

2007-2008

Intensificarea comunicării între toate părţile implicate Permanent

Informarea şi conştientizarea părţilor implicate

Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare pentru toate părţile implicate Organizarea de campanii de

constientizare pentru publicul tinta (autoritatile administratiei publice locale si cetateni) cu privire la masurile de implementare prevazute in PJGD

Permanent


43


Organizarea de campanii de informare a autoritatilor administratiilor publice si a cetatenilor

permanent

Date şi informaţii privind deseurile

Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european

Îmbunătăţirea sistemului judetean de colectare, prelucrare, analizare şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

2008

Prevenirea generării deşeurilor

Maximizarea prevenirii generării deşeurilor

Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii deşeurilor la consumator

Permanent

Exploatarea tuturor posibilităţilor de natura tehnică şi economică privind valorificarea deşeurilor

Dezvoltarea pieţii pentru materiile prime secundare şi susţinerea promovării utilizării produselor obţinute din materiale

i l

Permanent

Promovarea prioritara a valorificării materiale în măsura posibilităţilor tehnice şi economice în condiţii de siguranţă pentru sănătatea populaţiei şi mediu

Permanent

Valorificarea potenţialului util din deşeuri

Dezvoltarea activităţilor de valorificare materială şi energetică

Promovarea valorificării energetice în cazul în care valorificarea materială nu este fezabilă din punct de vedere tehnico-economic.

Permanent

Licentiere ANRSCUP a tuturor agentilor de salubrizare din judet 2009

Extinderea sistemelor de colectare a deşeurilor municipale în mediul urban – arie de acoperire 100 %

2009

Colectarea şi transportul deşeurilor

Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Extinderea sistemul de colectare a deşeurilor municipale în mediu rural – arie de acoperire minim 90 %

2009


44


Modernizarea sistemelor actuale de colectare şi transport

Permanent

Implementarea sistemelor de colectare separata a materialelor valorificare astfel încât să se asigure atingerea obiectivelor legislative referitoare la deşeurile de ambalaje şi deşeurile biodegradabile

Permanent

Colectarea şi transportul deşeurilor

Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor

Construirea de staţii de transfer pe baza studiilor de fezabilitate existente

Corelat cu anii de inchidere a depozitelor neconforme

Tratarea deşeurilor

Promovarea tratării deşeurilor în vederea asigurării unui management ecologic raţional

Încurajarea tratării deşeurilor în vederea valorificării (materiale şi energetice), diminuării caracterului periculos şi diminuării cantităţii de deşeuri eliminate final

Permanent

Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50% pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj generate in judet

2008

Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 53% din greutatea deşeurilor de ambalaje generate in judet

2011

Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Reducerea cantităţii de deşeuri de ambalaje eliminate

Reciclarea a minimum 15% pentru pentru lemn, minim 16 % pentru plastic si minim 48 % pentru sticla din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaje generate in judet.

Total reciclare 46 %

2011


45


Valorificarea sau incinerarea în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie a minimum 60% din greutatea deşeurilor de ambalaje generate in judet

2013

Ambalaje şi deşeuri de ambalaje

Reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentru plastic

2013

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric) produsă în anul 1995 in judet

2010

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 in judet

2013

Deşeuri biodegradabile

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate

Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35 % din cantitatea totală (exprimată gravimetric), produsă în anul 1995 in judet

2016

Colectarea separată a deşeurilor pe deşeuri periculoase şi deşeuri nepericuloase

Permanent

Tratarea deşeurilor periculoase în vederea eliminării

Permanent

Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare Permanent

Deşeuri din construcţii şi demolări

Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane

Eliminarea corespunzătoare a deşeurilor care nu pot fi valorificate

Permanent


46


Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă

Permanent

Promovarea a valorificării în agricultură în condiţiile respectării prevederilor legislative

Permanent

Nămoluri de la staţiile de epurare orăşeneşti


Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea co-incinerării

Permanent

Implementarea colectarii separate a DEEE de la populatie de catre firmele de salubrizare

2008

Asigurarea functionarii punctelor de colectare a DEEE de la gospodariile particulare, conform prevederilor legale

2008

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice

Colectare separată, reutilizare, reciclare şi valorificare

Rata medie anuală de colectare separata de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare de 4,00 kg

2008

Vehicule scoase din uz

Reutilizarea şi valorificarea componentelor

Asigurarea functionari punctelor de colectare a VSU si trimiterea la tratarea a tuturor VSU colectate

permanent

Implementarea sistemului de colectare a deşeurilor voluminoase de la populaţie de catre firmele de salubrizare

Începând cu 1 ianuarie 2008

Deşeuri voluminoase


Valorificarea potenţialului util din material şi energetic deşeurile voluminoase

Permanent

Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale de catre firmele de salubrizare


Deşeuri periculoase din deşeuri menajere


Tratarea în vederea eliminării Permanent


47


Sistarea activităţii celor 7 depozite neconforme clasa "b" din zona urbană

etapizat in perioada 2012-2017, conform HG 349/2005

Închiderea şi monitorizarea post închidere a celor 9 depozite neconforme clasa „b”

Corelat cu calendarului de sistare a activităţii

Închiderea şi ecologizarea tuturor spaţiilor de depozitare din zona rurală si a depozitelor din orasele Pecica si Santana

Pana la 16 Iulie 2009

Eliminarea deşeurilor

Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Promovarea eliminarii deseurilor pe depozitul judetean conform apartinand ASA Arad

Permanent


48

4. Prognoza privind generarea deseurilor municipale si a deseurilor de ambalaje

4.1 Prognoza privind generarea deseurilor municipale Calculul prognozei de generare a deseurilor municipale se bazeaza pe cantitatea estimata ca s-a generat in anul 2005 si tinand seama de urmatorii indicatori: • evolutia populatiei pe medii pentru perioada de planificare; • evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare; • cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale. Evolutia populatiei pe medii Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, pentru calculul prognozei de generare a deseurilor este utilizata proiectia populatiei pentru perioada de planificare in varianta medie. Datele privind proiectia populatiei in varianta medie au fost furnizate de catre Oficiul de Studii si Proiectii Demografice din cadrul Institului National de Statistica. Tabel 34: Proiectia populatiei - varianta medie Populatia 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Urban 255.083 254.425 253.437 253.081 252.673 252.210 251.692 251.117 250.487 249.837 249.162

Rural 204.203 204.062 204.276 204.065 203.844 203.612 203.370 203.124 202.879 202.634 202.389

Total 459.286 458.487 457.713 457.146 456.517 455.822 455.062 454.241 453.366 452.471 451.551

Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare s-a stabilit in functie de situatia actuala (cap. 2), precum si de obiectivele si tintele stabilite in capitolul 3. Tabel 35: Evolutia gradului de acoperire cu servicii de salubrizare (%) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015Urban 90 94 96 98 100 100 100 100 100 100 100

Rural 3 4 6 20 90 90 90 92 94 96 98

Total 51 54 56 63 96 96 96 96 97 98 99

Cresterea indicatorului de generare a deseurilor municipale Conform prevederilor Planului National de Gestionare a Deseurilor, a Planului Regional de Gestionare a Deseurilor Regiunea 5, precum si a Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, pana in anul 2015, indicatorul de generare a deseurilor municipale va creste anual cu 0,8 %. Aceasta crestere se aplica tuturor tipurilor de deseuri municipale.


49

Prognoza de generare a deseurilor municipale Pe baza datelor privind cantitatile de deseuri municipale generate in judetul Arad in anul 2005 (Tabel 24) si a indicatorilor mentionati anteriori se calculeaza cantitatile prognozate a se genera pentru perioada de planificare. Tabel 36: Prognoza cantitatilor generate de deseuri de ambalaje

Cantitate de deseuri (tone) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

1. Deseuri municipale (deseuri menajere si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

154.150 162.838 163.839 164.997 166.142 167.275 168.395 169.502 170.595 171.689 172.780

1.1

Deseuri menajere (colectate in amestec si separat)

70.050 81.304 83.974 90.628 114.987 115.715 116.426 117.763 119.093 120.429 121.767

Urban 69.050 80.072 82.110 84.373 86.643 87.176 87.693 88.193 88.676 89.153 89.623 Rural 1.000 1.231 1.864 6.255 28.344 28.538 28.732 29.570 30.418 31.276 32.144 1.2 + 1.3

Deseuri asimilabile din comert, industrie, institutii (colectate in amestec si separat)

20.620 20.785 20.951 21.119 21.288 21.458 21.630 21.803 21.977 22.153 22.330

1.5

Deseuri din gradini si parcuri 850 857 864 871 878 885 892 899 906 913 921

1.6 Deseuri din piete 30 30 30 31 31 31 31 32 32 32 32

1.7 Deseuri stradale 25.000 25.200 25.402 25.605 25.810 26.016 26.224 26.434 26.646 26.859 27.074

1.8

Deseuri menajere generate si necolectate 37.600 34.662 32.619 26.744 3.149 3.171 3.192 2.571 1.942 1.303 656

Urban 8.800 5.111 3.421 1.722 0 0 0 0 0 0 0

Rural 28.800 29.551 29.197 25.022 3.149 3.171 3.192 2.571 1.942 1.303 656

4.2 Prognoza privind generarea deseurilor biodegradabile municipale

Ţintele prevăzute în Directiva 1999/31/EC şi HG 349/2005 se referă la deşeuri biodegradabile municipale. Directiva 1999/31/EC si HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor definesc: • deşeurile municipale ca „deşeuri menajere şi alte deşeuri, care, prin natura sau compoziţie,

sunt similare cu deşeurile menajere”;

• deşeurile biodegradabile ca „deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de grădină, hârtia şi cartonul”.

Legislaţia europeană şi naţională nu defineşte deşeurile biodegradabile municipale. Totuşi, combinând cele două definiţii rezultă următoarea definiţie: deşeuri biodegradabile municipale înseamnă deşeuri biodegradabile din gospodării, precum şi alte deşeuri biodegradabile, care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile biodegradabile din gospodării. Astfel, deşeurile biodegradabile municipale reprezintă fracţia biodegradabilă din deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec, precum şi fracţia biodegradabilă din deşeurile


50

municipale colectate separat, inclusiv deşeuri din parcuri şi grădini, pieţe, deşeuri stradale şi deşeuri voluminoase. Conform Raportului Agenţiei Europene de Mediu „Managementul deşeurilor biodegradabile municipale”, 2002, fracţia biodegradabilă din deşeurile municipale este reprezentată de: deşeuri alimentare şi de grădina, deşeuri de hârtie şi carton, textile, lemn, precum şi alte deşeuri biodegradabile conţinute în deşeurile colectate. Astfel, pentru a putea determina prognoza de generare a deseurilor biodegradabile municipale trebuie cunoscuta ponderea deseurilor biodegradabile in fiecare tip de deseuri municipale. Intrucat pana in prezent la nivelul judetului nu au fost efectuate masuratori, ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile menajere se estimeaza in functie de estimarile privind compozitia, iar ponderea in celelalte tipuri de deseuri municipale este preluata din PJGD Regiunea 5 si Metodologia de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor. Tabel 37: Ponderea deseurilor biodegradabile in deseurile municipale (%) 1. Deseuri municipale (deseuri menajere

si asimilabile din comert, industrie, institutii, din care:

Deseuri menajere Urban 69 deseuri alimentare si de gradina 54 hartie+carton, lemn, textile 15 Rural 78 deseuri alimentare si de gradina 66

1.1

hartie+carton, lemn, textile 12 1.2 + 1.3 Deseuri asimilabile din comert,

industrie, institutii 60

1.5 Deseuri din gradini si parcuri 90 1.6 Deseuri din piete 80 1.7 Deseuri stradale 44

Deseuri generate si necolectate Urban 69 deseuri alimentare si de gradina 54 hartie+carton, lemn, textile 15 Rural 78 deseuri alimentare si de gradina 66

1.8

hartie+carton, lemn, textile 12


51

Tabel 38: Prognoza privind cantitatile generate de deseuri biodegradabile municipale

Cantitate de deseuri (tone) 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

1. Total deseuri biodegradabile din deseuri municipale , din care:

101.122 107.141 107.793 108.547 109.292 110.028 110.754 111.470 112.178 112.884 113.589

1.1

Deseuri biodegradabile din deseurile menajere

48.425 56.210 58.110 63.096 81.892 82.411 82.920 83.918 84.912 85.910 86.912

Urban 47.645 55.250 56.656 58.217 59.784 60.152 60.508 60.853 61.186 61.516 61.840

deseuri alimentare si de gradina

37.287 43.239 44.339 45.561 46.787 47.075 47.354 47.624 47.885 48.143 48.397

hartie+carton, lemn, textile 10.358 12.011 12.317 12.656 12.997 13.076 13.154 13.229 13.301 13.373 13.444

Rural 780 960 1.454 4.879 22.108 22.260 22.411 23.065 23.726 24.395 25.072

deseuri alimentare si de gradina

660 813 1.230 4.129 18.707 18.835 18.963 19.516 20.076 20.642 21.215

hartie+carton, lemn, textile 120 148 224 751 3.401 3.425 3.448 3.548 3.650 3.753 3.857

1.2 + 1.3

Deseuri biodegradabile din deseurile asimilabile din comert, industrie, institutii

12.372 12.471 12.571 12.671 12.773 12.875 12.978 13.082 13.186 13.292 13.398

1.5

Deseuri biodegradabile din deseurile din gradini si parcuri

765 771 777 784 790 796 802 809 815 822 828

1.6

Deseuri biodegradabile din deseurile din piete

24 24 24 25 25 25 25 25 26 26 26

1.7

Deseuri biodegradabile din deseurile stradale

11.000 11.088 11.177 11.266 11.356 11.447 11.539 11.631 11.724 11.818 11.912

Deseurile biodegradabile din deseurile menajere generate si necolectate

28.536 26.576 25.135 20.705 2.456 2.473 2.490 2.006 1.514 1.016 512

Urban 6.072 3.527 2.361 1.188 0 0 0 0 0 0 0• deseuri

alimentare si de gradina

4.752 2.760 1.847 930 0 0 0 0 0 0 0

• hartie+carton, lemn, textile 1.320 767 513 258 0 0 0 0 0 0 0

Rural 22.464 23.050 22.774 19.517 2.456 2.473 2.490 2.006 1.514 1.016 512• deseuri

alimentare si de gradina

19.008 19.504 19.270 16.514 2.079 2.093 2.107 1.697 1.281 860 433

1.8

• hartie+carton, lemn, textile 3.456 3.546 3.504 3.003 378 381 383 309 233 156 79


52

4.3 Prognoza privind generarea deseurilor de ambalaje Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje se bazeaza, ca si prognoza de generare a deseurilor municipale, pe cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005 si tinand seama de urmatorii indicatori: • cresterea anuala a cantitatii de deseuri generate; • structura deseurilor de ambalaje. Cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judet in anul 2005 Intrucat in prezent nu exista date relevante privind ambalajele si deseurile de ambalaje decat la nivel national, estimarea cantitatii generate la nivel judetean se realizeaza pe baza acestor date. Conform MMDD/ANPM in Romania in anul 2005 au fost introduse pe piata o cantitate de 1.140.844 tone ambalaje. Teoretic, cantitatea de deseuri de ambalaje generata intr-un an este egala cu cantitatea de ambalaje introdusa pe piata in anul rspectiv. In realitate, deseurile de ambalaje se impurifica prin contact cu produsul si cu celelalte tipuri de deseuri, cantitatea de deseuri de ambalaje generata fiind mai mare. Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje impurificate generata in anul 2005 la nivelul tarii a fost de 1.545.866 tone (coeficientii de impurificare pe tip de material fiind cei utilizati in PRGD). Determinarea cantităţii de deşeuri de ambalaje generate la nivel de regiuni se realizeaza pe baza următorilor factori: • populaţia fiecărei regiuni în anul 2005; • cheltuielile băneşti ale populaţiei pentru achiziţia mărfurilor alimentare şi a băuturilor, a

mărfurilor nealimentare şi a serviciilor. S-a considerat că deşeurile de ambalaje generate sunt direct proporţionale cu mărfurile şi serviciile achiziţionate de către populaţie. Astfel, in anul 2005 in Regiunea Vest se estimeaza ca s-a generat o cantitate de 148.823 tone. Conform Metodologiei de elaborare a planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, impartirea pe judete a cantitatii de deseuri de ambalaje estimate ca se genereaza in regiune se realizeaza in functie de veniturile salariale totale. Tabel 39: Veniturile salariale totale in judet si regiune

Judet/regiune Castigul salarial mediu net lunar (RON)

Numarul mediu al salariatilor

Venituri salariate totale RON)

Arad 668 115.700 77.287.600 Regiunea 5 718 484.100 347.583.800

Astfel, cantitatea de deseuri de ambalaje generata in judetul Arad in anul 2005 se estimeaza a fi de 33.092 tone.


53

Cresterea anuala a cantitatii de deseuri de ambalaje generate Conform datelor MMDD/ANPM, in anul 2006 cantitatea de deseuri de ambalaje generate a crescut cu 13 % fata de cantitatea de deseuri de ambalaje generata in anul 2005. Pentru perioada 2007-2015 se considera aceleasi cresteri ca si in PRGD, si anume: • pentru perioada 2007 – 2009 o crestere anuala de 7 %; • pentru perioada 2010 – 2013 o crestere anuala de 5 %; • pentru perioada 2014 – 2015 o crestere anuala de 4 %. Structura deseurilor de ambalaje Intrucat tintele privind deseurile de ambalaje sunt si pe tip de material, structura deseurilor de ambalaje generate este foarte importanta. Deorece in prezent nu exista masuratori nici la nivel de judet, si nici la nivel de regiune, se utilizeaza structura deseurilor de ambalaje de la nivel national, si anume:

Structura deseurilor de ambalaje (%)

Hartie si carton 26,90Plastic 33,00Sticla 17,90Metale 7,40Lemn 9,90

Calculul cantitatilor de deseuri de ambalaje prognozate a se genera Intrucat deseurile de ambalaje provin atat de la populatie, cat si din industrie, comert si institutii, este util sa se cunoasca cantitatile generate pe cele doua surse de generare. Calculul cantitatilor de ambalaje pe surse de generare se face tinand seama de ponderea deseurilor de ambalaje. Ponderea deseurilor de ambalaje in functie de sursa de generare

Populatie (%)

Industrie, comert, institutii (%)

Hartie si carton 55 45 Plastic 75 25 Sticla 80 20 Metale 75 25 Lemn 0 100


54

Tabel 40: Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje, total

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Total ambalaje 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Total 33.092 37.394 40.011 42.812 45.809 48.099 50.504 53.030 55.681 57.908 60.225 62.634Hartie si carton 8.902 10.059 10.763 11.516 12.323 12.939 13.586 14.265 14.978 15.577 16.200 16.848Plastic 10.920 12.340 13.204 14.128 15.117 15.873 16.666 17.500 18.375 19.110 19.874 20.669Sticla 5.923 6.693 7.162 7.663 8.200 8.610 9.040 9.492 9.967 10.366 10.780 11.211Metale 2.449 2.767 2.961 3.168 3.390 3.559 3.737 3.924 4.120 4.285 4.457 4.635Lemn 3.276 3.702 3.961 4.238 4.535 4.762 5.000 5.250 5.512 5.733 5.962 6.201

Tabel 41. Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje provenite de la populatie

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Populatie 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Total 19.662 22.217 23.773 25.437 27.217 28.578 30.007 31.508 33.083 34.406 35.782 37.214Hartie si carton 4.896 5.532 5.920 6.334 6.777 7.116 7.472 7.846 8.238 8.568 8.910 9.267Plastic 8.190 9.255 9.903 10.596 11.338 11.905 12.500 13.125 13.781 14.332 14.906 15.502Sticla 4.739 5.355 5.730 6.131 6.560 6.888 7.232 7.594 7.974 8.292 8.624 8.969Metale 1.837 2.075 2.221 2.376 2.542 2.670 2.803 2.943 3.090 3.214 3.342 3.476Lemn 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Tabel 42: Prognoza de generare a deseurilor de ambalaje provenite din industrie, comert si institutii

Cantitate de deseuri de ambalaje (tone) Industrie, comert, institutii 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Total 11.809 13.344 14.278 15.278 16.347 17.164 18.022 18.924 19.870 20.665 21.491 22.351Hartie si carton 4.006 4.527 4.843 5.182 5.545 5.822 6.114 6.419 6.740 7.010 7.290 7.582Plastic 2.730 3.085 3.301 3.532 3.779 3.968 4.167 4.375 4.594 4.777 4.969 5.167Sticla 1.185 1.339 1.432 1.533 1.640 1.722 1.808 1.898 1.993 2.073 2.156 2.242Metale 612 692 740 792 847 890 934 981 1.030 1.071 1.114 1.159Lemn 3.276 3.702 3.961 4.238 4.535 4.762 5.000 5.250 5.512 5.733 5.962 6.201


55

4.4 Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale si deseurile de ambalaje

4.4.1 Cuantificarea tintelor privind deseurile biodegradabile municipale Directiva 1999/31/CE şi HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor prevăd următoarele ţinte privind deşeurile biodegradabile municipale:

a) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001;

b) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001;

c) reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea totală, exprimată gravimetric, produsă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.

Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor prevede ca statele membre care în anul 1995 ori un an anterior pentru care exista date standardizate EUROSTAT au depozitat mai mult de 80 % din cantitatea colectată de deşeuri municipale pot amâna atingerea ţintelor prevăzute la paragrafele (a), (b) şi (c) cu o perioadă care nu trebuie să depăşească patru ani. În Planul de implementare pentru Directiva 1999/31/EC privind depozitarea deşeurilor se menţionează că România nu solicită perioada de tranziţie pentru îndeplinirea ţintelor de reducere a deşeurilor biodegradabile municipale depozitate. Pentru îndeplinirea ţintelor prevăzute la art. 5(2) lit.a şi b din Directiva, România va aplica prevederile parag. 3 al art. 5(2) privind posibilitatea amânării realizării ţintelor prin acordarea unor perioade de graţie de 4 ani, până la 16 iulie 2010 şi respectiv până la 16 iulie 2013. Cea de-a treia ţinta va fi atinsă la termenul prevăzut în Directiva, respectiv 16 iulie 2016. Conform Planului de implementare a directivei privind depozitarea deşeurilor cantitatea totală de deşeuri biodegradabile municipale generată în România în anul 1995 a fost de 4,8 milioane tone, din care 101.493 tone au fost generate in judetul Arad. În tabelul de mai jos se prezintă cantităţile de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie reduse la depozitare în anii 2010, 2013, conform celor prezentate anterior. Tabel 43: Cuantificarea ţintelor privind deşeurile biodegradabile municipale 2010 2013 Cantitate generată de deşeuri biodegradabile municipale (tone) 110.028 112.178 Cantitate maximă de deşeuri biodegradabile municipale care poate fi depozitată (tone) 76.120 50.747 Cantitate de deşeuri biodegradabile municipale ce trebuie redusă de la depozitare (tone) 33.908 61.431


56

4.4.2 Cuantificarea tintelor privind deseurile de ambalaje România a obţinut derogare de la prevederile articolului 6 alin. (1) al Directivei 94/62/CE privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje, amendată prin Directiva 2004/12/EC. În tabelul de mai jos sunt prezentate obiectivele privind reciclarea şi valorificarea sau incinerare în instalaţii de incinerare cu recuperare de energie conform tratatului de aderare a României. Pentru obiectivele de reciclare referitoare la hârtie şi carton şi metale, România nu a cerut perioada de derogare. Ţintele privind deşeurile de ambalaje se raportează la cantitatea totală de deşeuri de ambalaje generate în anul respectiv. Tabel 44: Ţinte de reciclare/valorificare privind deşeurile de ambalaje

Ţinte de reciclare/valorificare (%) 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Hârtie şi carton 60 Plastic 8 10 11 12 14 16 18 22,5 Sticlă 21 22 32 38 44 48 54 60 Metale 50 Lemn 4 5 7 9 12 15 Total reciclare 26 28 33 38 42 46 50 55 Total valorificare 32 34 40 45 48 53 57 60

Sursa: Tratatul de aderare al României Pe baza cantităţilor de deşeuri de ambalaje pe tip de material prognozate ce se vor genera (Cap. 4.3) se cuantifică ţintele de reciclare şi valorificare. Tabel 45: Cuantificarea ţintelor privind deşeurile de ambalaj,total şi pe tip de material

Cantitate de deşeuri de ambalaje (tone)

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

H+C 6.910

Plastic 987 1.320 1.554 1.814 2.222 2.667 3.150 4.134

Sticlă 1.406 1.576 2.452 3.116 3.788 4.339 5.126 5.980

Metale 1.584

Lemn 148 198 297 408 571 750

Total reciclare 9.722 11.203 14.128 17.407 20.202 23.232 26.515 30.625

Total valorificare 11.966 13.604 17.125 20.614 23.088 26.767 30.227 33.409


57

5. Fluxuri specifice de deseuri

5.1 Deseuri periculoase din deseurile municipale Conform Listei europene a deseurilor si a HG 856/202 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, din cele 40 tipzri de deseuri, 14 sunt incadrate ca deseuri periculoase. In tabelul de mai jos sunt prezentate tipurile de deseuri municipale periculoase. Tabel 46: Tipuri de deseuri municipale periculoase

Cod deşeu Tip deşeu

20 01 13* Solvenţi

20 01 14* Acizi

20 01 15* Alcali

20 01 17* Fotochimice

20 01 19* Pesticide

20 01 21* Tuburi fluorescente şi alte deşeuri care conţin mercur

20 01 23* Echipamente scoase din funcţiune, care conţin clorofluorcarburi

20 01 26* Uleiuri şi grăsimi, altele decât cele menţionate în 20 01 25

20 01 27* Vopseluri, cerneluri, adezivi, şi răşini care conţin substanţe periculoase

20 01 29* Detergenţi care conţin substanţe periculoase

20 01 31* Medicamente citotoxice şi citostatice

20 01 33* Baterii şi acumulatori incluşi la 16 06 01, 16 06 02 sau 16 06 03

20 01 35* Echipamente electrice şi electronice scoase din funcţiune, altele decât cele menţionate la 20 01 21 şi 20 01 23 conţinând componente periculoase

20 01 37* Lemn conţinând substanţe periculoase

In acest capitol nu vor fi tratate decat deseurile marcate cu verde in tabelul de mai sus. Celelalte 3 tipuri de deseuri ( 20 01 21*, 20 01 23* si 20 01 35*) reprezinta deseuri de echipamente electrice si electronice, care vor fi tratate intr-un capitol separat.


58

Cantitati generate In prezent, desi este o obligatie legislativa nu se realizeaza colectarea separata a deseurilor peirculoase din deseurile municipale. Prin urmare, cantitatea de deseuri periculoase municipale generata an de an este necunoscuta. Conform Metodologiei pentru elaborarea planurilor regionale si judetene de gestionare a deseurilor, aprobata prin Ordinul ministerului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie 2007, estimarea cantitatii de deseuri municipale generate se poate face pe baza de indicatori statistici de generare din alte tari europene, si anume: 2,5 kg/persoana x an in mediu urban; 1,5 kg/persoana x an in mediul rural.

Tinand seama de acesti indicatori, cantitatea estimata de deseuri municipale periculoase generata in judetul Arad in anul 2005 este de: 636 tone in mediul urban; 306 tone in mediul rural.

Gestionarea deseurilor periculoase din deseurile municipale Conform prevederilor articolului articolului 49 A (e) din OUG 78/2000 privind regimul deseurilor cu modificarile si completarile ulterioare autoritatile administratiei publice locale la nivel de comune, orase si municipii au obligatia sa asigure colectarea selectiva, transportul, neutralizarea, valorificarea si eliminarea finala a deseurilor, inclusiv a deseurilor periculoase, in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Pana in prezent, in judetul Arad nu a fost inca implementata colectarea separata a deseurilor menajere periculoase. In cele ce urmeaza se prezita cateva optiuni de colectare a deseurilor periculoase de la gospodariile particulare, optiuni prezentate in PRGD. Optiuni privind colectarea deseurilor periculoase de la gospodariile particulare Există mai multe opţiuni pentru colectarea deşeurilor periculoase de la gospodării. Aceasta poate fi organizată prin colectarea mobilă, cu ajutorul unor maşini speciale, care vor circula conform unui program stabilit sau prin intermediul unor puncte de colectare sau prin sisteme de returnare, organizate de distribuitori sau producători. Condiţia pentru toate sistemele o constituie existenţa instalaţiilor de tratare şi eliminare. În tabelul următor sunt prezentate principalele opţiuni de colectare.


59

Tabel 47: Optiuni de colectare a deseurior periculoase produse in gospodarii Optiune Desciere Observatii 1) Colectarea deşeurilor periculoase provenite din gospodării prin unităţile mobile

Acest sistem este des întâlnit pentru că este foarte bine acceptat de locuitori. La fiecare aproximativ trei luni, un vehicul special pentru colectarea deşeuri periculoase vine la un punct de colectare bine stabilit sau într-un loc special, unde, aproximativ 2 sau 3 ore, va colecta deşeurile periculoase aduse de locuitorii care stau în apropiere.

De obicei, la un punct de colectare sunt conectate aproximativ 4.000 până la 5.000 de persoane. Maşina de colectare poate deservi până la 700.000 de persoane, cu o frecvenţă de colectare de 3 luni. Colectarea deşeurilor periculoase este gratuită pentru clienţi, dacă întreaga cantitate predată nu depăşeşte 20 kg/predare. Costurile pentru acest sistem sunt incluse în taxa pentru colectarea deşeurilor cotidiene.

Sistemul necesită un personal foarte bine pregătit pentru a asigura colectarea adecvată a diferitelor tipuri de deşeuri periculoase.

Se estimează că prin intermediul acestui sistem se vor colecta aproximativ 35-40% din deşeurile periculoase provenite din gospodării.

2) Colectare directă de la gospodării

Deşeurile periculoase sunt colectate de la gospodării după ce s-a stabilit o dată prin telefon. Pentru cantităţile mici de deşeuri periculoase predate de o singură gospodărie, opţiunea este foarte costisitoare. Pentru că această opţiune nu este foarte întâlnită, nu sunt disponibile date privind procentul de colectare.

Această opţiune nu este recomandată datorită costurilor prea mari.

3) Punctele de colectare a deşeurilor periculoase

Punctele oficiale de colectare a materialelor reciclabile pot fi extinse şi pentru colectarea deşeurilor periculoase din gospodării şi din sectorul comercial. Un avantaj al sistemului îl constituie durata permanentă de funcţionare. Comparativ cu cantităţile mici de deşeuri periculoase din gospodării, care de obicei, sunt aduse la aceste puncte de colectare, costurile privind personalul sunt mari. Însă, este nevoie de personal calificat pentru clasificarea şi pre-sortarea deşeurilor periculoase. Din acest motiv, numărul punctelor de colectare, care sunt pregătite să primească deşeuri periculoase de la gospodării, ar trebui limitate şi poziţionate atent, în raport cu structura aşezărilor.

Se recomandă una sau două locaţii în oraşele reşedinţă de judeţ în combinaţie cu punctele de colectare pentru reciclare şi în judeţe în cooperare cu depozitele de deşeuri. Pot fi colectate toate tipurile de deşeuri periculoase.


60

Optiune Desciere Observatii 4) Containere pentru colectarea pe categorii a deşeurilor periculoase

Instalarea containerelor pentru colectarea deşeurilor periculoase pe categorii, în spaţii nesupravegheate este riscantă. Din experienţa acumulată până acum, containerele de colectare nesupravegheate pentru uleiuri uzate, medicamente expirate, baterii şi baterii de maşină, nu au avut succes în Europa Centrală. Vandalismul şi folosirea neadecvată au fost cauzele principale pentru aceasta. Din acest motiv containerele de colectare trebuie să fie protejate. Acest lucru se poate realiza prin amplasarea lor la magazinele care comercializează aceste produse, companii specializate (vezi opţiunea 5) sau la punctele de colectare (vezi opţiunea 3).

Aceasta reprezintă o soluţie numai în combinaţie cu opţiunile 3 sau 5.

5) Colectarea prin magazine sau companii specializate

Acest sistem funcţionează foarte bine pentru colectarea bateriilor de maşină folosite şi a uleiurilor uzate, în colaborare cu magazinele care sunt răspunzătoare pentru colectarea acestor articole. După testarea mai multor variante în mai multe ţări, este aprobată colectarea bateriilor şi a uleiurilor uzate de către ateliere şi magazine specializate.

Aceasta reprezintă o soluţie recomandată pentru colectarea medicamentelor expirate, a uleiurilor uzate, a bateriilor de maşină şi a bateriilor.

Tratarea si eliminarea deseurilor municipale periculoase se va realiza numai in instalatii autorizate in acest scop. Pe pagina web a Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile si pe pagina Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului se gaseste lista operatorilor economici din tara care au in dotare instalatii de eliminare a deseurilor peirculoase. In prezent, pentru judetul Arad cea mai apropiata instalatie de eliminare a deseurilor periculoase se afla la Timisoara, si anume incineratorul de deseuri speciale apartinand PRO AIR CLEAN.


61

5.2 Deseuri de echipamente electrice si electronice Tipuri de deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) care fac obiectul Planului Judetean de Gestionare a Deseurilor sunt: 20 01 21* - tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur; 20 01 23* - echipamente abandonate cu continut de CFC; 20 01 35* - echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20

01 21 şi 20 01 23 cu conţinut de componenţi periculoşi; 20 01 36 - echipamente electrice şi electronice casate, altele decât cele specificate la 20 01

21, 20 01 23 şi 20 01 35. Toate aceste DEEE provin de la gospodăriile particulare şi surse comerciale, industriale, instituţionale şi alte surse care, datorită naturii şi cantităţii lor, sunt similare celor provenite de la gospodării particulare si sunt denumite in continuare, conform prevederilor legale, DEEE provenite la gospodariile particulare. Gestionarea DEEE Conform prevederilor HG 448/2005 privind deseurile de echipamente electrice si electronice, exista urmatoarele obligatii privind realizarea colectarii separate a DEEE provenite de la gospodariile particulare: autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a colecta separat DEEE de la

gospodăriile particulare – art. 5 (1); producatorii trebuie sa asigure infiintarea pe spatiile puse la dispozitie de autoritatile

administratiei publice locale a cel putin - art. 5 (1) si (3): o un punct de colectare in fiecare judet; o un punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 locuitori; o un punct de colectare in fiecare oras cu peste 20.000 locuitori;

distributorii care introduc pe piaţă noi produse sunt obligaţi să asigure condiţii pentru preluarea DEEE gratuit sau contra unei compensaţii care ţine seama de valoarea componentelor reutilizabile din componenţa acestora şi în sistem unu la unu, dacă echipamentul predat este de tip echivalent şi a îndeplinit aceleaşi funcţii ca echipamentul achiziţionat – art. 5 (6);

fără a prejudicia aplicarea prevederilor mentionate anterior, producătorii pot organiza şi exploata sisteme individuale sau colective de preluare a DEEE provenite de la gospodăriile particulare – art. 5 (7).

In prezent, in judetul Arad autoritatile administratiei publice locale, prin operatorii de salubrizare, nu colecteaza sepatarata a DEEE de la gospodariile particulare. Conform prevederilor art. 5 (1) si (3), in judetul Arad producatorii trebuiau sa infiinteze pe spatii puse la dispozitie de autoritatile administratiei publice locale cel putin un punct de colectare judetean si un punct de colectare pentru municipiul Arad (oras cu peste 100.000 locuitori).


62

Conform datelor furnizate de APM Arad, in prezent in judet exista in functiune 4 puncte de colectare a DEEE, puncte ooperate de catre S.C. REMAT S.A. Tabel 48: Puncte de colectare DEEE Localitate Denumire punct

colectare Denumirea societatii care opereaza punctul de colectare

Arad Arad,str. Câmpul Liniştii, nr. 1

SC REMAT SA pers de contact

Dl. David C. Adrian,

tel: 0257/246124, fax: 0257/281760

Lipova LIPOVA str. Timişorii nr. 110



tel: 0257/246124, fax: 0257/281760

Şimand ŞIMAND f.n. SC REMAT SA pers de contact


tel: 0257/246124, fax: 0257/281760

Ineu INEU str. Calea Aradului nr. 6



tel: 0257/246124, fax: 0257/281760

Sursa: APM Arad Conform prevederilor art. 5 (1), (3) si (12), producatorii trebuie sa asigure infiintarea punctelor de colectare si sa urmareasca ca toate DEEE colectate sa fie transportate la instalatii de tratare autorizate. In plus, producatorii sunt responsabili pentru atingerea tintelor de colectare si de tratare/valorificare. Astfel, operatorul economic (S.C. REMAT S.A.) care opereaza punctele de colectare in judetul Arad trebuie sa incheie contract cu organizatiile colective ale producatorilor, prin care se obliga se indeplineasca obligatiile legale privind colectarea tuturor tipurilor de DEEE provenite de la gospodariile particule si transportarea acestora la instalatii de tratare autorizate in vederea atingerii tintelor anuale de reciclare/valorificare. Conform prevederilor art. 5 (13) din HG 448/2005, pana la 31 decembrie 2008 rata medie anuală de colectare separata de DEEE pe cap de locuitor provenite de la gospodăriile particulare este de 4kg, cu următoarele obiective intermediare: a) până la 31 decembrie 2006, a cel puţin 2 kg/locuitor; b) până la 31 decembrie 2007, a cel puţin 3 kg/locuitor. In tabelul de mai jos se prezinta cantitatile colectate in Arad anul 2006 si in primele 10 luni ale anului 2007 (conform datelor furnizate de APM Arad), precum si cantitatile care trebuie colectate in judet in perioada 2006-2008, conform prevederilor legale.


63

Tabel 49: Cantitati colectate de DEEE de la gospodariile particulare

Anul Cantitate colectata

(tone)

Cantitate care trebuie colectata, conform art. 5 (13) din HG 448/2005

(tone)

2006 5,00 917

2007 32,24 * 1.373

2008 1.829

* perioada ianuarie – octombrie 2004 Din tabel se poate observa tintele de colectare a DEEE de la gospodariile particulare sunt departe de a fi atinse atat in anul 2006, cat si in anul 2007. In vederea colectarii unei cantitati cat mai mari in anul 2008 este obligatoriul ca toate serviciile de salubrizare din judet sa inceapa colectarea separata a DEEE de la gospodariile particulare, prin stabilirea inca de la inceputul anului a calendarului privind colectarea DEEE de la populatie, calendar ce trebui facut cunosc populatiei. De asemenea, incepand cu anul 2008 se impune realizare de catre autorizatile administratiei publice locale impreuna cu organizatiile colective ale producatorilor de campanii intense de informare si constientizare a populatiei privind colectarea separata a DEEE. In prezent in judet nu exista nicio instalatie de tratare a DEEE. In momentul de fata exista patru sisteme care preiau responsabilitatile de colectare si reciclare ale producatorilor de echipamente electrice si electronice.

1. RoREC Romania (tel/ fax: 2323.240 [email protected]) va gestiona produsele din categoria 1, 2, 3, 4, 5a, 6, 7, 8, 9, 10, autorizata

2. ECOTIC (tel: 031 80.55.743; 031 40.16.702, fax: 031.80.55.742 www.ecotic.ro [email protected], [email protected]) va gestiona produsele gri (IT&C), din categoria 3, 4, 7, 9, autorizata.

3. RECOLAMP (tel: 021.223.02.26, fax: 021.223.02.27, e-mail: [email protected]) va gestiona echipamentele de iluminat, din categoria 5b, c, e, f, autorizata.

4. ENVIRON (e-mail: [email protected], tel: 528.03.68-69, fax: 528.03.70) va gestiona echipamentele din categoria 1-10, cu exceptia 5b, c, d, autorizata.

mailto:[email protected]

http://www.mmediu.ro/dep_mediu/www.ecotic.ro






64

5.3 Vehicule scoase din uz Conform prevederilor art. 9 (2) din HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz cu modificarile si completarile ulterioare, producatorii de vehicule trebuie sa asigure, individual sau prin contracte cu terti, existenta a minim unui punct de colectare in fiecare judet si a unui punct de colectare in fiecare oras cu peste 100.000 locuitori. Astfel, in judetul Arad exista in prezent in functiune doua astfel de puncte de colectare a VSU, ale caror date de identificare sunt prezentate in tabelul de mai jos. Tabel 50: Puncte de colectare VSU Date de identificare operator economic autorizat

Localizare Autorizatie Descrierea activitatii

SC REMAT SA ARAD, CUI: 16889176, tel: 281760, fax: 246124, e-mail: [email protected], pers. de contact: David Adrian

Arad, str. Campul Linistii nr. 1

7438/04.08.2006 valabila 04.08.2011

Colectare şi tratare VSU

SC METALCOMP INTERNATIONAL SRL, CUI: 11291754, tel: 254251, fax: 229044, e-mail: [email protected], pers. de contact: Hanciuţa Helga

Arad, str. Campul Linistii nr. 1

5074/5.02.2003 revizuita in 30.10.2006 valabila 5.02.2008

Colectare şi tratare VSU

Conform datelor furnizate de APM Arad, in perioada 2004 – 2005 in judet au fost colectate un numar de 968 VSU, iar in anul 2006 un numar de 333. Toate vehiculele colectate au fost trimise la tratare. Datele detinute de APM nu evidentiaza cate din vehiculele colectate au fost fabricate inainte de 1 ianuarie 1980 si cate dupa. Intrucat tintele privind reutilizarea, reciclarea si valorificarea sunt diferite pentru vehiculele fabricate inainte de 1 ianuarie1980 si pentru cele fabricate dupa 1 ianuarie 1980, evidenta vehiculele scoase din uz colectate si trimise la tratare trebuie tinuta in functie de anul de fabricatie.


65

5.4 Deseuri din constructii si demolari Tipurile de deseuri din constructii si demolari care fac obiectul Planului de Gestionare a Deseurilor in Judetul Arad sunt prezentate in tabelul de mai jos. Tabel 51: Tipuri de deseuri din constructii si demolari Cod deseu (cf. HG 856/2002) Tip deseu

17 01 01 Beton

17 01 02 Caramizi

17 01 03 Tigle si materiale ceramice

17 01 06* Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau materiale ceramice cu continut de substante periculoase

17 01 07 Amestecuri sau fractii separate de beton, caramizi, tigle, sau materiale ceramice altele decat cele specificate la 17 01 07

17 02 01 Lemn

17 02 02 Sticla

17 02 03 Materiale plastice

17 03 04* Sticla, materiale plastice sau lemn cu continut de/sau contaminate cu substante periculoase

17 04 01 Cupru, bronz, alama

17 04 02 Aluminiu

17 04 03 Plumb

17 04 04 Zinc

17 04 05 Fier si otel

17 04 06 Staniu

17 04 07 Amestecuri metalice

17 04 09* Deseuri metalice contaminate cu substante periculoase

17 04 10* Cabluri cu continut de ulei, gudron sau alte su

bstante periculoase

17 04 11 Cabluri, altele decat cele specificate la 17 04 10

In perioada 2001 – 2005 (an de referinta) nu exista date referitoare la cantitatile de deseuri generate, neexistand o preocupare in acest sens. La nivelul judetului nu exista in prezent instalatii propriu-zise de sortare sau tratare.


66

In ceea ce priveste reciclarea sau reutilizarea deseurilor, din anul 2004 Primaria Municipiului Arad, a instituit un sistem prin care potentialilor generatori de deseuri din constructii se demolari, li se indica odata cu Autorizatia de Construire locul de depozitare a deseurilor, acestea fiind utilizate fie pentru consolidari de maluri fie pentru umpluturi, constituind practic o reutilizare a acestor deseuri. Totusi nu exista o evidenta a cantitatilor generate si ulterior reutilizate. In ceea ce priveste eliminarea de la intrarea in exploatare a depozitului conform de langa Arad, operatorul depozitului a acceptat anumite cantitati de deseuri din constructii si demolari, in scop tehnologic pentru diferite lucrari in interiorul depozitului. In acest sens din raportarile S.C. A.S.A. Servicii Ecologice S.R.L. pentru anii 2005 si 2006, evidentiaza anumite catitati de deseuri din codurile 17 01, 17 02 si 17 04, dupa cum urmeaza: Tabel 52: Cantitati de deseuri din constructii si demolari depozitate, tone

Cod deseu 2005 2006

17 01 01 9,96 122,02

17 01 02 40,66 56,98

17 01 03 5,68 289,22

17 01 07 148,50 753,86

17 02 01 35,24 13,9

17 04 11 2,86 0,88

Total 241,90 1136,86

Se poate observa cresterea de 5,5 ori a cantitatilor depozitate numai intr-un an, ceea ce vine in sustinerea consideratiilor din PRGD pentru Regiunea Vest referitoare la cresterea semnificativa a cantitatilor de deseuri din constructii si demolari in urmatoarea perioada. Este de presupus ca aceasta tendinta va continua, desi nu neaparat cu aceeasi viteza, dar efectele nu vor fi identificabile decat in depozitul conform de langa Arad si aceasta in masura in care Primaria Municipiului Arad nu va gasi noi modalitati de a devia de la depozitare deseurile din constructii si demolari, intrucat simpla lor eliminare epuizeaza capacitatea de preluare disponibila in depozit si consuma din fondurile locale alocate depozitarii conforme a deseurilor municipale. Nu exista date de la celelalte depozite urbane in ceea ce priveste cantitati de deseuri din constructii si demolari depozitate pe respectivele amplasamente. Din pacate, in afara masurii dispuse de Primaria Municipiului Arad prin care se incearca a se evita depozitarea deseurilor din constructii si demolari in depozitul conform nu exista alte initiative. Este necesar ca fiecare Consiliul Local sa-si instituie prin regulamentul de salubrizare mijloace de control al fluxului acestor deseuri pentru cuantificarea cantitatilor generate si depozitate/reutilizate, iar Primariile sa revizuiasca conditiile de autorizare a lucrarilor de constructii incluzand clauze clare referitoare la spatiile de depozitare specifice acestui tip de deseuri.


67

Amenajarea de depozite si/sau instalatii de procesare a deseurilor din constructii si demolari trebuie sa fie in atentia autoritatilor administratiei publice locale.


68

5.5 Namoluri rezultate de la statiile de epurare orasenesti In tabelul urmator sunt prezentate cantitatile de namol rezultate de la statiile de epurare orasenesti, conform bazei de date detinute de Agentia de Protectia Mediului Arad. Tabel 53: Statii de epurare orasenesti – situatia existenta

Cantitatea de namol rezulatat (t/an) – substanta uscata

Denumirea statiei de epurare

Numar de locuitori deserviti 2003 2004 2005

Statia de epurare a municipiului Arad

126.321 1.330 1.330 2.500

Statia de epuarare a orasului Curtici

198 70 70 70

Statia de epurare a comunei Gurahont

235 0 0 0

Statia de epurare Moneasa 337 30 30 30

Statia de epurare Pancota 1.005 4 4 4

Primaria Orasului Ch. Cris – Serviciul Apa – Canal

1.670 20 20 20

Statia de epurare a orasului Ineu

5.000 3 3 3

Statia de epurare a Orasului Sebis

1.100 30 30 30

Statia de epurare a Orasului Lipova

3.000

SC Apoterm Nadlac SA 4.500 60 60 60

Serviciul Public de Specialitate Satana

104 1 1 0.5

TOTAL 143.470,0 1.548,0 1.548,0 2.717,5

Sursa: Agentia de Protectia Mediului Arad Cantitatea totala de namoluri rezultata de la statiile de epurare orasenesti, la nivelul judetului Arad in anul 2005 a fost de 2.717,5 tone namol orasenesc deshidratat, care a fost eliminata exclusiv prin depozitare. Din tabelul de mai sus se evidentiaza faptul pe de o parte ca nu toti operatorii statiilor de epuare au raportat datele privind cantitatea de namoluri generata (ex: statia de epurare a comunei Gurahont si statia de epurare a orasului Lipova) iar pe de alta parte datele raportate nu prezinta un grad ridicat de acuratete.


69

Statii de epurare orasenesti - planificare Planificarea, in domeniul gestionarii namolurilor rezultate de la statile de epurare trebuie corelata cu adoptarea Directivei 91/271/EEC privind tratarea apei urbane reziduale, transpusa in legislatia romanesca prin HG 352/2005 pentru modificarea HG 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, prin care statele membre sunt obligate sa realizeze statii de epurare a apelor uzate pentru toate aglomerarile cu mai mult de 2.000 p.e., ceea ce implicit va duce la crestrea cantitatii de namol generate in viitor. In directiva privind apele uzate orasenesti articolul 14 face referire la gestionarea namolului de epurare si anume faptul ca namolul de epurare trebuie reutilizat atunci cand conditiile legale sunt indeplinite. In tabelul urmator, sunt centralizate toate proiectele ce au ca obiectiv rebilitarea /construirea de statii de epurate la nivelul judetului Arad. Tabel 54: Statii de epurare orasenesti – planificare Localitate Denumirea proiectului Tip proiect Anul punerii

in functiune

Localitatile Curtici, Lipova, Nadlac, Pancota, Pecica si Santana

Reabilitarea si modernizarea sistemelor de alimentare cu apa

Phare CES 2003 2007

Localitatea Lipova Modernizarea statiei de epurare a apelor utilitare

Phare CBC RO/HU 2004

In curs de implementare

Municipiul ARAD Reabilitarea facilitatilor de tratare a apelor uzate

ISPA – BERD 2008

Localitatea Ineu Reabilitare statie de epurare Ineu

Fondul National de Mediu


Comuna Dezna Canalizare si statie de epurare pentru satele Dezna, Neagra si Slatina de Cris

SAPARD – masura 2.1


Livada Canalizare menajera a localitatilor Livada si Sanleani, si statie de epurare comuna Livada

Savarsin Canalizare ape uzate menajere cu epurare mecano-biologica

Semlac Construirea retelei de canalizare a apelor uzate menajere si statie de epuarare

Sagu Sistem de canalizare si statie de epurare pentru localitatile Sagu si Cruceni

Program de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural


70

Localitate Denumirea proiectului Tip proiect Anul punerii in functiune

Tarnova Construire statie de epurare

Vinga Canalizare si statie de epurare

Zadareni Retea de canalizare cu statie de epurare

Gestionarea namolurilor rezultate de la statiile de epurare orasenesti In prezent, in judetul Arad, intreaga cantitate de namol rezultata de la statiile de epurare orasenesti este eliminata prin depozitare. Prinicipalele optiuni de valorificare a namolului de epurare sunt urmatoarele: utilizarea in agricultura; compostare; fermentare anaeroba; coincinerare incinerare cu recuperare de energie.

Namolul de epuarare poate fi utilizat in agricultura in conditiile respectarii prevederilor legislative si anume a ordinului comun al ministerului mediului si gospodarii apelor si ministerul agriculturii nr 344/2004 pentru aprobarea normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solului atunci cand namolurile de epurare sunt utilizate in agricultura. Astfel, conform acestui ordin, pentru ca namolurile de epurare sa poate fi utilizate in agricultura trebuie respectate valorile maxim adimisibile privind: concentratiile de metale grele in solurile pe care se aplica namolurile, concentratiile de metale grele din namoluri, cantitatile maxime anual de metale grele care pot fi introduse in solurile cu destinatie

agricola. Daca namolurile rezultate din epurarea apelor municipale contin compusi organici si/sau anorganici toxici ce nu permit valorificarea in agricultura, se poate lua in considerare valorificarea energetica. Toate tipurile de valorificari energetice precum co-incinerarea in fabricile de ciment sau incinerarea cu recuperarea de energie, necesita o putere calorifica suficienta a namolului. Astefel pentru incinerare se recomanda reducerea prealabila a umiditatii namolului brut si evitarea stabilizarii aerobe sau fermentarii anaerobe, care diminueaza puterea calorica a materialului supus incinerarii.


71

6. Evaluarea tehnicilor potentiale privind gestionarea deseurilor municipale nepericuloase

6.1 Situatia actuala din judet In judetul Arad sistemul de gestionare a deseurilor municipale este alcatuit din activitati de pre-colectare si colectare, transport si depozitare. De data foarte recenta sunt preocuparile privind recuperarea si reciclarea unor componente concretizate in cursul lunii octombrie prin punerea in functiune a unei statii de sortare a deseurilor municipale in Arad. Activitatile de gestionare a deseurilor din judetul Arad sunt puternic influentate de existenta unui depozit municipal conform, in vecinatatea municipiului Arad si de datele de inchidere a actualelor depozite municipale neconforme ale caror termene se regasesc incepand cu anul 2012. Piata serviciilor de colectare si transport deseuri este dominata de doua companii: S.C. Polaris M Holding S.A. in ceea ce priveste colectarea, transportul si sortarea deseurilor municipale si de S.C. ASA Servicii Ecologice S.R.L. in ceea ce priveste depozitarea deseurilor (generate de catre aprox. 190000 de locuitori). Pe langa serviciile prestate de catre S.C. Polaris M Holding S.A. catre aproximativ 160000 de generatori de deseuri municipale din Arad, exista o serie de operatori privati (S.C. ASA Servicii Ecologice S.R.L., S.C. G&E Invest 2003 SRL, S.C. RER Ecologic Service S.A.) care presteaza servicii de colectare si transport al deseurilor municipale in localitati urbane sau chiar in cele rurale cum ar fi: Curtici, Nadlac Pecica, Chisineu Cris, respectiv Fantanele, Frumuseni, Varadia de Mures si Sagu. De asemenea colectarea si transportul deseurilor municipale si/sau gestionarea depozitelor neconforme mai sunt efectuate de catre servicii publice municipale organizate precum directii sau administratii locale in localitatile: Ineu, Sebis, Pancota, Apateu si Moneasa. Desi cresterea economica inregistrata in perioada 2001 – 2005, dar si ulterior, ar fi trebuit sa determine o crestere semnificativa a populatiei care beneficiaza de servicii de salubritate si, totodata, o crestere a ponderii numarului de locuitori din zona rurala deserviti, datele oficiale disponibile pentru acea perioada nu sustin aceasta ipoteza. Din 2005 inspre 2007 este de mentionat numarul tot mai mare de comune care fie si-au organizat propriile servicii publice de colectare si transport al deseurilor fie au delegat gestiunea acestui serviciu (13 pana in prezent dintre care 7 numai in cursul anului 2007 – in conf. cu informatiile puse la dispozitie de catre CJ Arad), astfel incat pana la sfarsitul anului 2007 aproape 20% din populatia rurala a judetului sa poata beneficia de colectarea regulata a deseurilor municipale. Aceasta tendinta se va mentine si pe parcursul anului 2008, intrucat proiectele Phare aflate in derulare vor atinge fazele de punere in functiune, numarul locuitorilor conectati la serviciul de salubritate urmand sa creasca doar prin aceste masuri pana la cca. 35% din populatia rurala. Prin intarirea cadrului institutional, in conformitate cu prevederile Legii 101/2006 si ale Ordinului ANRSC din iulie 2007, este certa sporirea numarului de localitati care vor concesiona serviciul de salubritate, astfel ca este de apreciat ca pana la finele anului 2008 cca. 50% din populatia rurala a judetului va beneficia de acest serviciu.


72

In pofida acestor evolutii gradul de acoperire va ramane in continuare mult mai scazut (aproximativ 20% spre finele anului 2008) intrucat sistemul de concesionare nu asigura conectarea tuturor locuitorilor din localitatile care au incheiat contracte de concesiune ci doar a acelora care semneaza contracte de prestatie cu ofertantul declarat castigator (concesionarul). Din experienta acumulata pana in prezent de firmele concesionare a rezultat ca in mediul rural numarul de locuitori care se conecteaza este inca foarte redus. Pe de alta parte, caracteristicile proiectelor Phare in curs de derulare indreptatesc previziuni mai optimiste in ceea ce priveste rata de conectare in localitatile participante, cu impact pozitiv asupra ratei de conectare a locuitorilor din mediul rural la nivelul intregului judet. Judetul Arad are inca din anul 2003 o situatie satisfacatoare in ceea ce priveste dotarea cu recipienti de precolectare existand o capacitate specifica de 70 l/loc. Este de remarcat ca, in pofida amenajarii Statiei de Sortare din mun. Arad, capacitatea specifica de pre-colectare pentru populatia urbana nu a crescut in acelasi ritm intrucat operatorul sistemului prefera sa proceseze fie deseuri menajere nesortate, fie deseuri de ambalaje provenite de la unitati economice in special din sectorul comercial. Obligatia administratiei publice locale de a asigura servicii de colectare a deseurilor municipale ar fi trebuit sa genereze o extindere semnificativa a ariei de acoperire cu servicii de salubritate contractate, care ar fi determinat o crestere a capacitatii de transport mai ales la categoriiile de utilaje care asigura o productivitate ridicata si un impact redus asupra mediului In acest sens numarul de autogunoiere compactoare noi a crescut, imbunatatindu-se raportul dintre utilajele cu vechime mica si cele cu vechime mare. Pe de alta parte extinderea serviciilor catre zona rurala a condus la cresterea numarului de utilaje specifice, mai bine adecvate cailor de comunicatie si disponibilitatilor financiare locale. Implementarea proiectelor Phare si concesionarea serviciului de salubritate va genera o crestere a numarului si calitatii echipamentelor specifice exploatate pe raza judetului in special in zona rurala, intrucat asigurarea dotari este prevazuta la capitolul achizitii in cazul proiectelor cu finantare europeana fie revine viitorilor concesionari. In ceea ce priveste eliminarea finala a deseurilor in afara depozitului controlat Arad unde sunt depozitate anual cca. 90.000 – 95.000 de tone de deseuri provenind din mun. Arad si localittaile invecinate, celelalte depozite orasenesti sau rurale neconforme se afla in continuare in exploatare, anul de sistare a activitatii, stabilit prin HG 349/2009 survenind fie dupa 2012 pentru cele care deservesc localitati urbane, fie in 2009, pentru cele din mediul rural. Pentru acestea din urma este de precizat ca termenul de 16 iulie 2009 reprezinta data la care depozitele nu trebuie doar scoase din exploatare ci inchise, iar terenurile reabilitate.

6.2 Proiecte in derulare In perioada 2001 – 2005 si ulterior principalele proiecte de infrastructura pentru sistemul de gestionare a deseurilor, derulate in judetul Arad au fost:

Depozitul conform Arad, al ASA Arad Servicii Ecologice SA, construit cu acord de mediu în anul 2003 şi dat în funcţiune in anul 2004. În prezent este operaţională prima celulă. Depozitul este amplasat lângă depozitul de zgură al CET Arad, la o distanţă de 2,5 km de zona locuită avand o capacitate totala proiectata de 1667800 m3 pe o suprafata de 9,63 ha;


73

Statia de sortare a S.C. Polaris M Holding S.A. de la Arad cu o capacitate de 9 t/ora, data in folosinta in octombrie 2007.

Pe langa aceste proiecte cu finantare privata derulate pana in prezent, in judetul Arad sunt in curs de realizare sau achizitie pe schemele de finantare europeana in cadrul Phare-CES, o serie de instalatii cum ar fi: • ECO - Ineu in valoare de 876 000 EURO Acest proiect ce se deruleaza in zona localitatilor Ineu, Apateu, Craiva, Beliu, Cermei, Sicula, Tirnova si Seleus prin programul Phare – CES 2004 are drept scop cresterea gradului de colectare selectiva a deseurilor, reducerea volumului de deseuri depozitate inclusiv din categoria deseurilor biodegradabile, diminuarea impactului deseurilor asupra mediului in zonele de depozitare prin implementarea unui sistem de gestionare a deseurilor simplu, eficient si durabil.

Principalele obiective ale proiectului sunt: a) Punerea la punct a unui sistem de colectare si transport al deseurilor municipale

din zona tinta – urmarindu-se: cresterea numarului de locuitori deserviti cu 8245 de persoane, cresterea nivelului de colectare selectiva cu 100% si scaderea cu 71% a cantitatilor de deseuri depozitate necontrolat;

b) Construirea unei platforme de compostare si achizitionarea echipamentului tehnologic necesar pentru procesarea deseurilor biodegradabile colectate din zona tinta – urmarindu-se reducerea cu 90% a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate;

c) Construirea unei statii de transfer si achizitionarea echipamentului tehnologic nesesar pentru deseurile ne-biodegradabile colectate din zona tinta – urmarindu-se scaderea cu 64% a cantitatilor de deseuri transportate catre depozitul final;

d) Promovarea masurii si informarea populatiei asupra noului sistem de gestionare a deseurilor – urmarindu-se obtinerea unui grad ridicat de constientizare pentru toti cei 32 639 de locuitori din zona tinta;

e) Instruirea personalului care va opera sistemul implementat • Gestionarea deseurilor pentru zona turistica Lipova, in valoare de 938 545 EURO. Acest proiect care se deruleaza in zona localitatilor Lipova, Ghioroc, Paulis si Zabrani are drept scop sa amelioreze capacitatea autoritatilor publice din judetul Arad de a implementa sisteme durabile de gestionare a deseurilor, in conformitate cu cerintele nationale si europene prin implementarea colectarii selective, a sortarii si transportului deseurilor, instruirea personalului si educarea cetatenilor, implicarea acestora si a mediului de afaceri in colectarea selectiva prin respectarea principiului „mediului curat”. Principalele obiective sunt:

a) Extinderea unui sistem de colectare, transport si gestionare a deseurilor in zona turistica Lipova constand din: o platforma de transfer, 142 de platforme de colectare, achizitionarea unei autogunoiere de 18 m3, a unui transportor de 24 m3 si a unui vehicul de transport pentru containere de 1100 l, achizitionarea a 304 containere de 1100 l pentru colectare selectiva si a 4091 pubele de 120 l.

b) Instruirea personalului care opereaza instalatiile si echipamentele atat pentru activitatile administrative (30 de angajati) cat si pentru cele operationale propriu-zise (40 de angajati)

c) Organizarea a numeroase activitati pentru informarea si educarea publicului constand in pliante (1200 buc.), afise (12 buc.), materiale publicitare de diferite dimensiuni (9200 buc.), panouri de marcare a platformelor de colectare (142 buc.),


74

alte panouri (284 buc.), dezbateri publice (8 cu cel putin 600 de participanti), seminarii (2), sesiuni de informare a autoritatilor locale

• Colectarea selectiva a deseurilor in partea de Nord-Vest a judetului Arad in valoare de

532 693,24 EURO. Acest proiect care se deruleaza in zona localitatilor Socodor, Graniceri si Pilu are drept scop infiintarea unui sistem integrat de gestionare a deseurilor, inclusiv a unei scheme de colectare selectiva. Principalele obiective sunt:

a) Reducerea cantitatilor de deseuri depozitate prin valorificarea unor categorii de deseuri colectate selectiv – urmarindu-se participarea tuturor locuitorilor, agentilor economici si institutiilor la schema de colectare selectiva;

b) Reabilitarea depozitelor neautorizate si reducerea impactului depozitelor asupra mediului – urmarindu-se inchiderea gropilor de gunoi existente;

c) Introducerea colectarii si transportului deseurilor in zonele ne-conectate in prezent – urmarindu-se prestarea serviciului de catre Serviciul de Salubritate Socodor, valorificarea deseurilor colectate selectiv, si transportul deseurilor mixte colectate la depozitul controlat de la Arad;

d) Imbunatatirea metodelor de tratare a deseurilor simple si eficiente cu un bun raport cost-beneficiu – tintindu-se cresterea ratei de tratare/utilizare la sursa a deseurilor biodegradabile

O situatie centralizatoare a proiectelor aflate in diferite faze de implementare este prezentata in tabelul de mai jos: Tip Proiect Localizare Denumire proiect An estimat de

implementare

Phare CES Socodor, Pilu, Graniceri

Colectarea selectiva a deseurilor in partea de Nord-Vest a judetului Arad

2008

Phare CES Lipova, Ghioroc, Paulis, Zabrani

Gestionarea deseurilor pentru zona turistica Lipova

2008/2009

Phare CES Ineu, Apateu, Craiva, Beliu, Cermei, Sicula, Tirnova, Seleus

ECO - Ineu 2008/2009


75

6.3 Analiza posibilelor alternative de gestionare a deseurilor municipale

6.3.1 Obiective si tinte operationale O parte dintre obiectivele si tintele mentionate in Capitolul 3, se pot atinge prin masuri practice si institutionale care tin de modul de organizare a sistemului de gestionare a deseurilor municipale. Aceste obiective ar putea fi: A. Cresterea gradului de acoperire cu servicii, in special in mediul rural (pana la 90%) in vederea crearii conditiilor inchiderii si reabilitarii gropilor satesti pana la 16.07.2009, inclusiv a depozitele din localitatile din Pecica si Santana si a depozitelor urbane Curtici si Nadlac pana in 2012. B. Asigurarea reciclarii/valorificarii ambalajelor in proportia impusa de tintele nationale pentru anii 2008 - 2013 prin colectarea selectiva a deseurilor municipale de la un numar suficient de cetateni si de la toate institutiile si unitatile comerciale si industriale. C. Asigurarea depozitarii unei cantitati de deseuri biodegradabile reduse, in conformitate cu tintele aferente anilor 2010 si 2013 prin cresterea gradului de reutilizare, compostare sau alte metode de tratare. Fiecare localitate poate identifica pentru sine sau pentru un grup de localitati si alte obiective cu un grad sporit de importanta, care odata atinse vor conduce la ameliorari semnificative ale nivelului serviciilor sau la mai buna protectie a factorilor de mediu.

6.3.2 Identificarea alternativelor pentru atingerea tintelor In vederea atingerii tintelor propuse exista o serie intreaga de masuri operationale si alternative tehnice. Cresterea gradului de acoperire este un proces care, in conditiile respectarii cadrului legal actual, se realizeaza fara masuri speciale. Este necesara doar o buna urmarire si o permanenta impulsionare din partea autoritatilor responsabile si a Consiliului Judetean. Conditiile tehnice de realizare a serviciului sunt cuprinse in documentele cadru ale ANRSCUP, dar alternativele tehnice trebuiesc avute in vedere in ceea ce priveste modul de precolectare a deseurilor si modul de transport. Acestea se pot realiza prin: Alt. I - Pre-colectare individuala pe 2 – 4 fractii (mat. reciclabile + deseuri reziduale, respectiv hartie/carton + alte materiale reciclabile + fractia biodegradabila + deseuri reziduale); pre-colectarea individuala se poate realiza in recipienti de plastic (pubele de 120/240 litri fie in saci de plastic)


76

Alt. II – Pre-colectare individuala pentru deseurile reziduale si pre-colectare pe platforme de pre-colectare comune pentru celelalte fractii; pre-colectarea se face pe baza unei combinatii de pubele de 120/240 de litri sau saci de plastic pentru deseurile reziduale si a unor containere specializate de plastic/metal de 1100 de litri sau de dimensiuni si forme specifice pentru fractia/fractiile de materiale reciclabile si chiar a unor containere metalice de capacitate mai mare pentru fractia de deseuri biodegradabile Alt. III – Pre-colectare la platforme de pre-colectare comune dotate cu containere de plastic/metal de 1100 de litri pentru fiecare fractie. In ceea ce priveste colectarea si transportul, aceste operatiuni se pot realiza cu: Alt. IV - Autogunoiere de mare capacitate (16- 18 mc.) - sau, acolo unde accesul este mai dificil cu: Alt. V - Utilaje adaptate infrastructurii rutiere In cazul in care, din cauza drumurilor care nu permit accesul gunoierelor sunt utilizate pentru colectare si transport,utilaje adaptate infrastructurii rutiere, este de evitat pre-colectarea in pubele sau containere intrucat acestea nu pot fi descarcate manual. In situatia in care transportul nu se poate realiza direct intre punctele ori platformele de precolectare si instalatiile de procesare/eliminare, se pot utiliza mijloace de transport de mare capacitate (containere de 24 – 25 mc. si transcontainiere de tip „hook lift”). Pe de alta parte, inchiderea si reabilitarea depozitelor urbane si gropilor satesti impun, proiecte, analize, avize si autorizatii din partea unor organizatii de profil, iar lucrarile propri-zise impun existenta unei dotari cu utilaje terasiere si de transport. O abordare centralizata a acestei laturi a gestionarii deseurilor poate constitui o alternativa operational-institutionala (Alt. VI) ca de altfel si rezolvarea pe plan local, in masura existentei capacitatii ingineresti si a utilajelor (Alt. VII). Pentru asigurarea reciclarii/valorificarii ambalajelor in proportia impusa de tintele nationale pentru anii 2008 – 2013 sunt necesare masuri de colectare selectiva si ulterior de sortare in unitatii specializate, aplicate cu termen imediat. Colectarea selectiva, care este obligatorie in conformitate cu cadrul legal in vigoare, se poate realiza prin variantele descrise mai sus. Procesarea deseurilor astfel colectate se realizeaza obligatoriu in statii de sortare. Pe teritoriul judetului Arad, exista deja o Statie de sortare, o alta fiind prevazuta prin proiectul Phare „Colectarea selectiva a deseurilor in partea de Nord-Vest a judetului Arad”. Aceste doua statii ar asigura, in cazul in care sunt folosite la capacitatea instalata, procesarea unei cantitati suficiente de deseuri reciclabile pentru atingerea tintelor. Trebuie avuta insa in vedere necesitatea procesarii (sortarii) cantitatilor de deseuri reciclabile colectate selectiv din celelalte zone ale judetului, existand doua alternative: Alt. VIII - Transportul acestor deseuri catre Statiile de sortare deja existente, sau Alt. IX - Amenajarea unor statii de sortare suplimentare in apropierea arealului de generare. Pentru asigurarea depozitarii unei cantitati de deseuri biodegradabile reduse, in conformitate cu tintele aferente anilor 2010 si 2013 este necesara procesarea unei anumite cantitati de deseuri biodegradabile pentru a fi utilizate in alte scopuri evitandu-se in acest fel depozitarea. Pentru aceasta exista pe lantul de gestiune mai multe alternative, si anume: compostarea aeroba si cea anaeroba, piroliza, incinerarea sau tratamentul mecano-biologic.


77

PRGD pentru Regiunea Vest recomanda cu fermitate utilizarea numai a doua metode si anume compostarea aeroba si tratarea mecano-biologic, intrucat celelalte metode sunt fie foarte riguroase in privinta calitatii materiei prime, fie sunt deosebit de scumpe atat referitor la costurile de capital cat si pe timpul exploatarii (incinerarea, piroliza). Si metodele de reducerea a componentei biodegradabile din deseuri recomandate in PRGD pentru Regiunea Vest, compostarea si tratarea mecano-biologic impun constrangeri si anume:

- compostarea se poate aplica doar unei fractii de deseuri verzi si vegetale in general, cu un grad de puritate ridicat, numai astfel putandu-se facilita utilizarea produsului final in agricultura;

- compostarea nu este recomandata pentru deseurile animaliere; - tratamentul mecano-biologic este recomandat pentru cantitatile mari de deseuri

menajere mixte (intrucat statiile ating pragul de rentabilitate atunci cand capacitatea nominala se afla in jurul a 100 000 tone/an).

Pornind de la aceste constrangeri alternativele care se identifica in privinta procesarii deseurilor biodegradabile se diferentiaza numai in ceea ce priveste momentul abordarii uneia sau alteia dintre metode si in ceea ce priveste numarul si amplasarea teritoriala a instalatiilor. Astfel se pot concepe urmatoarele alternative: Alt. X – Amenajarea unor statii de compostare de capacitate medie in proximitatea zonelor de generare Alt. XI – Amenajarea unei statii de compostare de capacitate mare intr-o zona aflata in centrul geografic al ariei de generare cu potential maxim Alt. XII – Construirea unei statii de tratare mecano-biologica si amplasarea ei astfel incat sa se asigurare materia prima in cantitate suficienta. Analizele intreprinse in cursul elaborarii PRGD pentru Regiunea Vest au aratat ca nu este posibil sa se atinga tintele de reducere a cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate stabilite pentru anii 2013 si mai ales 2016 fara construirea si exploatarea unei Statii de Tratare Mecano-Biologica a acestei fractii de deseuri, sau a unui procedeu echivalent prin care se poate procesa fractia umeda din deseurile municipale, mai ales cele menajere din mediu urban.

6.3.3 Stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor Prin stabilirea criteriilor de evaluare a alternativelor se doreste a se tine cont de impactul fiecarei alternative asupra mediului (si anume in ce masura este redus impactul asupra apei, aerului, solului) si asupra modului de viata al cetatenilor (din punct de vedere al practicilor curente vis-a-vis de practicile corecte sau recomandate, al crearii de locuri de munca, al dezvoltarii de noi afaceri). Se tine totodata cont de conditii concrete de organizare a sistemului, de influentele determinate de geografia judetului, raspandirea si dimensiunile localitatilor, starea cailor de acces (fiind determinanta in stabilirea modului de pre-colectare si transport al deseurilor). Nu in ultimul rand criteriul economic trebuie avut in vedere, intrucat solutiile nu vor fi viabile decat in masura in care costurile de operare si eventual cele de investitie nu vor putea fi suportate de generatorii de deseuri deserviti.


78

In continuare se analizeaza fiecare alternativa de gestionare din cele 12 enumerate mai sus, prin prisma criteriilor mentionate. Efectul pozitiv este notat cu 1, efectul negativ cu -1, iar efectul neutru cu „o”.


79

Grupa de activitati

Alternativa Impact asupra mediului

Impact asupra practicilor curente

Aria judetului si raspandirea localitatilor

Starea cailor de acces

Influenta asupra tarifelor

Total

I +1 -1 -1 -1 -1 -0,8

II +1 0 0 0 -1 0,1

Pre-Colectare

III +1 0 0 0 0 0,4

IV -1 +1 +1 -1 -1 -0,4Colectare si Transport V -1 +1 -1 +1 0 -0,1

VI +1 +1 0 -1 -1 0,1Inchidere depozite VII 0 0 0 -1 0 -0,3

VIII -1 +1 -1 -1 -1 -1Sortarea deseurilor IX 0 +1 0 0 -1 0

X +1 -1 +1 +1 0 0,7

XI +1 -1 -1 -1 -1 -0,8

Gestionarea deseurilor biodegradabile

XII +1 +1 -1 -1 -1 -0,2


80

Pentru criteriul legat de protectia mediului s-a luat in considerare o pondere de 40%, pentru criteriile de natura sociala si infrastructurala 30% iar pentru criteriul economic doar o pondere de 30%. In sustinerea unei investitii sau a unui proiect de dezvoltare a serviciilor de gestionare a deseurilor ponderea acordata criteriilor, cat si selectia criteriilor insasi nu trebuie considerate in sens limitativ, ci fiecare comunitate poate lua in considerare criterii suplimentare si ponderi care ii definesc mai bine interesele, atata vreme cat aceste interese particulare se inscriu in cadrul legal existent. Rezultatele evaluarii conduc la concluzia ca sistemul de gestionare a deseurilor municipale este alcatuit dintr-un mix de procedee si tehnologii adecvate scopului principal propus, particularizate pentru nivelului de dezvoltare al infrastructurii si capacitatii financiare din judet. In judetul Arad acest mix de procedee si tehnologii are in compunere urmatoarele: A. Pentru etapa de pre-colectare a deseurilor de la populatie si ceilalti generatori de deseuri municipale. A1. In localitatile unde starea drumurilor permite accesul autogunoierelor, pre-colectarea se va face in puncte de pre-colectare comune dotate cu containere de 1100 de litri pentru cel putin doua fractii (se poate opta si pentru un numar mai mare de fractii, fara a fi nevoie de fundamentari speciale):

- umeda (continand deseuri biodegradabile si orice alte deseuri nereciclabile nepericuloase) si

- uscata (continand deseuri din materiale reciclabile) – Alt. III. Punctele de pre-colectare vor fi amplasate pe terenuri disponibile, de regula in interiorul localitatilor urmand a deservi un numar de cca. 100 – 300 de locuitori, dar aceasta valoare nu este limitativa, autoritatile administratiei publice locale avand posibilitatea de a opta pentru o alta norma. Fiecare localitate, indiferent de numarul de locuitori va avea cel putin un punct de pre-colectare. Puncte de pre-colectare se vor amenaja, in masura in care spatiul liber o permite in apropierea institutiilor publice de interes local (primarii, unitati de invatamant, sectii de politie, biserici, etc.). Punctele de pre-colectare vor fi dotate cu un numar suficient de containere care sa asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii arondati pe perioada dintre doua colectari succesive. Containerele vor respecta codul culorilor stabilit de legislatia in vigoare. In situatia in care nu se poate identifica cel putin un amplasament in vatra localitatii, punctul de pre-colectare se va amenaja in zona actualei gropi satesti (dupa inchidere si reabilitare), autoritatile administratiei publice locale luand masuri pentru asigurarea accesului autovehiculelor de colectare si transport deseuri in cat mai bune conditiuni. Localitatile care, la data intrarii in vigoare a PJGD, au deja in operare un sistem de pre-colectare functional si-l vor mentine, ameliorandu-l in conformitate cuprevedrile regulamentelor locale si contractelor de delegare de gestiune. In situatia in care analize tehnico-economice demonstreaza viabilitatea utilizarii pe plan local a unui sistem de colectare si transport bazat pe pre-colectare indiviuala, acesta poate fi implementat ca atare – Alt. I sau II.


81

A2. In localitatile in care starea drumurilor nu permite accesul autogunoierelor pe tot parcursul anului se poate opta pentru:

- dotarea cu saci de plastic a fiecarui generator de deseuri si asigurarea colectarii si transportului acestora fie la un punct de pre-colectare situat pe raza localitatii, cu conditia ca accesul autogunoierelor la acest punct de pre-colectare sa fie posibil, fie la un punct de colectare zonal; sacii de plastic pot fi de mai multe culori, pentru a permite colectarea selectiva pe 2 sau mai multe fractii – Alt. I

- in situatia utilizarii punctelor de pre-colectare se va asigura dotarea acestora cu un numar suficient de containere de 1100 de litri care sa asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii arondati, pe perioada dintre doua colectari succesive.

- amenajarea unor puncte de colectare pentru deservirea uneia sau mai multor localitati in care accesul autogunoierelor nu este posibil din cauza starii drumurilor; aceste puncte vor fi amenajate de regula in proximitatea unui drum accesibil autogunoierelor.

- dotarea acestor puncte cu numar suficient de containere de mari dimensiuni care sa asigure pre-colectarea deseurilor din fiecare fractie generate de generatorii arondati, pe perioada dintre doua colectari succesive.

Atat punctele de pre-colectare cat si cele de colectare vor fi de regula amenajate pe platforme betonate si ingradite, inconjurate de gard viu. B. Pentru etapa de colectare si transport al deseurilor Frecventa de colectare luata in calcul trebuie sa fie in conformitate cu prevederile legale si anume:

- pentru fractiunea umeda odata la doua zile in sezonul cald si odata la trei zile in sezonul rece; deseurile generate de unitatile de alimentatie publica, invatamant sau spitalicesti vor fi transportate zilnic in sezonul cald la punctele de pre-colectare;

- pentru fractiunea uscata: saptamanal sau atunci cand este cazul indiferent de anotimp.

In localitatile in care starea drumurilor permite accesul autogunoierelor colectarea si transportul deseurilor pre-colectate in punctele de pre-colectare se va face cu autogunoiere cu capacitati de regula cuprinse intre 16 si 18 mc, dar fara a exclude posibilitatea utilizarii altor tipuri dimensionale in masura in care acestea sunt justificate din puncte de vedere economic sau functional – Alt. IV. In localitatile in care starea drumurilor nu permite accesul autogunoierelor transportul deseurilor colectate in saci se va face cu utiliaje de transport adaptate situatiei infrastructurii rutiere – Alt. V (sau individual, dar numai in situatii exceptionale) de la generatori catre punctele de pre-colectare sau punctul de colectare. Colectarea si transportul deseurilor de la acestea pana la instalatiile de gestionare a deseurilor transportul se va face: - cu autogunoiere cu capacitati de regula cuprinse intre 16 si 18 mc. – Alt. IV, dar fara a exclude posibilitatea utilizarii altor tipuri dimensionale in masura in care acestea sunt justificate din puncte de vedere economic sau functional, respectiv

- transportoare de mare capacitate

Pentru localitatile rurale care isi inchid pana la 16 Iulie 2009 gropile satesti, transportul se va efectua pana la cel mai apropiat depozit urban aflat in folosinta, direct sau prin punctul de colectare care le deserveste.


82

Localitatile care, la data intrarii in vigoare a PJGD, au deja in operare un sistem functional de colectare si transport si-l vor mentine, imbunatatindu-l in conformitate cu prevederile regulamentelor locale si ale contractelor de delegare de gestiune. In prima parte a anului 2012 va trebui luata o decizie legata de orasul Nadlac si localitatile rurale situate intre Nadlac si Pecica (Peregu Mare, Seitin, Semlac si chiar Secusigu) si anume construirea unui punct de colectare care sa le deserveasca (caz in care zona aflata la intersectia drumurilor de acces dinspre aceste localitati ar fi cea mai indicata pentru amplasarea acestui punct) sau asigurarea unei suplimentari de capacitate de transport pentru a crea conditiile transportului deseurilor direct la instalatiile din jurul municipiului Arad. Decizia va apartine autoritatilor administratiei publice din aceste localitati, impreuna cu operatorii serviciului de colectare si transport al deseurilor, in urma unui studiu de solutie.. Ulterior anului 2013 vor fi necesare statii de transfer spre exemplu pentru a deservi asezarile urbane si rurale dimprejurul localitatii Sebis si pentru a prelua deseurile care nu mai pot fi depozitate in deseurile urbane dupa anul de inchidere al acestora. Pentru localitatile din care accesul direct catre proximul oras in care functioneaza depozite de deseuri este ne-economic, se recomanda infiintarea in prima jumatate a anului 2009 a minimum doua statii de colectare zonale care sa deserveasca comunele situate pe cursul superior al raului Crisul Alb si respectiv la iesirea din defileul raului Mures. Selectarea amplasamentelor pentru statiile de colectare zonale se va face in urma unor studii specifice. C. Statii de sortare In ceea ce priveste sortarea deseurilor o prima optiune, aplicabila in perioada imediat urmatoare este utilizarea intensiva a Statiei de sortare existenta sau a celor care au perspective certe de punere in functiune, unde se vor procesa deseurile colectate selectiv in zona. . Ulterior, odata cu cresterea cantitatilor de deseuri colectate selectiv pe toata raza judetului, pentru evitarea transportului acestora pe distante lungi (de pana la 100 km) se recomanda amenajarea unor noi statii de sortare, spre exemplu pentru procesarea deseurilor provenite din asezarile urbane si rurale dimprejurul localitatii Sebis, dar fara a se limita doar la acest areal – Alt IX. D. Gestionarea deseurilor biodegradabile Pentru gestionarea deseurilor biodegradabile, intr-o prima etapa este necesar sa se implementeze urmatoarele masuri:

- reducerea cantitatilor de deseuri biodegradabile prin reciclarea unor cantitati cat mai mari de deseuri de hartie/carton, lemn si textile

- reducerea cantitatilor procesate de deseuri biodegradabile prin cresterea cantitatilor de deseuri de alimente, vegetale si animale generate in mediul rural re-utilizate in interiorul gospodariilor;

- separarea fractiei biodegradabile din unele categorii de deseuri municipale, prin ameliorarea tehnologiilor de lucru: pre-colectarea deseurilor biodegradabile de la intretinerea spatiilor verzi, din piete, de la curatenia cailor publice.


83

- separarea fractiei biodegradabile generate in institutii publice precum: spitale, crese, camine, cantine.

Prin colectarea selectiva a fractiilor mentionate in ultimile doua masuri se poate genera o cantitate de deseuri biodegradabile care sa constituie materie prima pentru una sau mai multe statii de compostare amplasate cat mai aproape de sursa de generare (de regula, sursa de generare este in localitati urbane) – Alt. X. Pentru procesarea marei mase a deseurilor menajere si asmimilate urbane care au un continut dominant de materiale biodegradabile (de pana la 50% din masa) si pentru care colectarea selectiva ori sortarea nu reprezinta solutii tehnic eficace, dar nici economice, este necesara construirea unei statii de tratare mecano-biologice pe un amplasament care sa duca la transportul deseurilor-materie prima pe distante cat mai scurte (o locatie intre municipiile Arad si Timisoara ar putea fi cea mai buna optiune) – Alt. XII. In prezent este aprobata realizarea prin proiectul Phare Eco-Ineu a unei statii de compostare. Functionarea la capacitate maxima a acestei statii de compostare, promovarea compostarii in mediul rural, precum si reciclarea unei cantitati cat mai mari de deseuri de hartie si carton (in conformitate cu tinta aferenta anului 2010 asa cum este ea stabilita prin HG 1872/2006) pot asigura atingerea tintei din 2010 privind reducerea deseurilor biodegradabile municipale la depozitare. In vederea atingerii tintelor ulterioare (2013) nu mai sunt suficiente doar aceste masuri ci este nevoie de:

- mentinerea la acelasi nivel daca nu cresterea cantitatii de deseuri biodegradabile utilizata in gospodariile rurale;

- colectarea selectiva a unei cantitati cat mai mari de deseuri biodegradabile, atat din mediul rural pana la 20000 de tone pe an

- amenajarea unor noi statii de compostare cu o capacitate echivalenta sau utilizarea unei alte metode de tratare.

E. Inchiderea depozitelor urbane si rurale Pentru inchiderea depozitelor urbane si rurale alternativa VI (Alt. VI) a obtinut un scor mai bun. Abordarea centralizata a inchiderii si reabilitarii depozitelor neconforme are avantajul de a permite inglobarea tuturor masurilor intr-un proiect de anvergura mai mare, care permite accesarea unor fonduri de investitie, permite obtinerea unor proiecte si lucrari de calitate mai buna, omogena, prin angajarea unor echipe de consultanta-proiectare cu experienta mare si cu o buna cunoastere a legislatiei, procedeelor si tehnicilor aplicabile in domeniu.


84

7. Calculul capacitatii necesare pentru gestionarea deseurilor

Scopul capitolului este de a stabili tipul şi numărul echipamentelor şi facilităţilor necesare gestionării deşeurilor, cum sunt: pubele şi / sau containere de pre-colectare, autogunoiere, transportoare de mare capacitate, puncte de pre-colectare si colectare, staţii de sortare, statii de compostare şi statii de tratare mecano - biologică care, dacă sunt construite şi exploatate corespunzator vor crea judetului Arad posibilitatea de a-şi atinge obiectivele şi ţintele prevăzute în PJGD.

7.1 Pre-colectare, colectare si transport Planul Regional de Gestionare a Deseurilor pentru Regiunea Vest considera ca fiind determinante pentru determinarea capacitatilor de pre-colectare si transport constrangerile impuse de HG 621/2005 privind deseurile de ambalaje.

Datorita conectarii unui numar suficient de mare de locuitori urbani la servicii de salubrizare si a functionarii unei capacitati de procesare (sortare) a deseurilor de capacitate corespunzatoare, respectivele constrangeri nu mai sunt determinante pentru dezvoltarea pe termen scurt a sistemului de gestionare a deseurilor municipale in judetul Arad O alta constrangere legala exercita o presiune in directia dezvoltarii sistemului de gestionare a deseurilor in judetul Arad si anume inchiderea si reabilitarea gropilor de gunoi rurale pana la jumatatea anului 2009 ceea ce presupune conectarea zonei rurale in proportie de cel putin 90% la servicii de colectare si transport deseuri.

7.1.1 Extinderea ariei de acoperire cu servicii de salubrizare Gradul de acoperire cu servicii de salubrizare ar trebui sa evolueze in conformitate cu tabelul de mai jos, daca datele oficiale aflate la dispozitia autoritatilor judetene si a celor de mediu sunt confirmate de realitate. Tabel 55: Evolutia anticipata a gradului de acoperire cu servicii de salubrizare

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Urban 90 94 96 98 100 100 100 100 100 100 100

Rural 3 4 6 20 90 90 90 92 94 96 98

Total 51 54 56 63 96 96 96 96 97 98 99

Este insa foarte probabil ca, recent aprobatele reglementari ale ANRSCUP privind delegarea gestiunii serviciului de salubrizare, sa genereze o evolutie mai dramatica a gradului de conectare in mediul rural. Exista deja informatii ca un numar de autoritati ale administratiei publice locale fie au declansat procedurile de licitatie pentru delegarea gestiunii, fie au hotarat sa faca acest pas. Nu este mai putin adevarat ca, cele trei proiecte Phare, daca sunt luate in


85

calcul pentru anul 2008 pot ridica gradul de acoperire in mediul rural la peste 30%, in situatia in care toata populatia localitatilor implicate va fi deservita.

Dotarea cu echipament de pre-colectare si transport se poate realiza centralizat sau in baza contractelor de delegare de gestiune putandu-se estima capacitatile necesare pentru efectuarea acestor operatii in localitatile care nu sunt conectate la momentul intocmirii planului.

7.1.2 Colectarea separata a materialelor reciclabile

Se pleaca de la stabilirea populatiei in localitatile respective (cca. 120000 de locuitori in anul 2013) calculandu-se apoi cantitatea deseurilor menajere si asimilate estimate a se genera in anul 2013, pe baza indicatorilor de generare majorati cu 0.8% anual fata de baza de calcul de 0,9 kg/pers*zi in mediul urban, respectiv 0,4 kg/pers*zi in mediul rural (indicatori valizi in anul 2003).

Vor rezulta aproximativ 20.000 de tone de deseuri generate anual in aceste localitati. In conditiile necesitatii asigurarii unei capacitati de pre-colectare care, cu rezerve tehnologice, trebuie sa acopere 7 zile consecutive de generare intre doua colectari, va rezulta o capacitate de pre-colectare de cca. 1500 de mc. Aceasta capacitate de pre-colectare, destinata exclusiv mediului rural, caci mediul urban este deja dotat, va fi utilizata inclusiv pentru pre-colectarea fractiei/fractiilor de deseuri reciclabile si a celei pentru deseuri biodegradabile daca se va decide colectarea acestora de la populatie. Tinand cont de continutul deseurilor menajere si asimilabile din mediul rural se poate aprecia ca aproximativ 50% din volum va trebui destinat pre-colectarii materialelor reciclable.

Desi prin prezentul Plan se recomanda utilizarea cu precadere a containerelor de 1100 de litri, tipurile de pubele / containere pentru pre-colectare pot fi diferite, în funcţie de alegerea locală dupa realizarea studiilor de fezabilitate. Singura cerinţă care trebuie respectată este legata de alegerea containerelor de asemenea tipodimensiune incat sa se potriveasca cu sistemul de ridicare / echipamentul vehiculelor de colectare.

Transportul bisaptamanal al acestui volum de deseuri se poate face catre statiile de colectare zonale de pe valea Crisului Alb sau a Muresului ori direct catre depozitele urbane proxime cu ajutorul unor utilaje de transport precum:

- 11 utilaje adaptate conditiilor rutiere; - 16 autogunoiere de 18 mc; - 3 transportoare impreuna cu containerele de mare capacitate aferente – cca. 9 buc.

Ulterior anului 2013, odata cu inchiderea depozitelor urbane neconforme numarul utilajelor de transport de mare capacitate va creste pana la 5, precum si numarul containerelor de 35 de mc. sau similare, pana la 35. Totodata, in situatia infiintarii de statii de transfer dotarea acestora cu compactoare fixe (5 buc.) este necesara. Localitatile care sunt la aceasta ora conectate la servicii de salubrizare sau care implementeaza proiecte Phare au o baza materiala pentru colectare si transport asigurata.


86

7.1.3 Statii de transfer In perioada 2008 – 2013 in judetul Arad se vor inchide depozite orasenesti neconforme de la Curtici si Nadlac (2012), precum si depozitele din localitatile Pecica si Santana in anul 2009. Pentru orasul Curtici inchiderea depozitului nu prezinta nici o problema intrucat prestatorul actual de servicii de colectare si transport deseuri deja nu mai utilizeaza depozitul orasenesc si realizeaza transportul deseurilor la depozitul conform Arad. Pentru orasul Nadlac se poate concepe un sistem de transport direct al deseurilor cu autogunoierele catre depozitul Arad aflat la 46 km distanta sau la instalatiile de sortare din vecinatatea acestuia. Pentru acestea ar fi suficienta o autogunoiera de 18 mc. la o dotare cu recipienti de pre-colectare de aproximativ 80 mc. Decizia de construire a unui punct de colectare pentru orasul Nadlac si comunele Peregu Mare, Semnal si Seitin (eventual si Secusigu), dotat cu containere de mare capacitate (cca. 6) si eventual un compactor, depinde de solutiile de deservire a comunelor invecinate, si va fi luata dupa elaborarea unui studiu de solutie. Punctele de colectare de pe vaile Crisului Alb si Muresului vor fi dotate cu minimum 3 containere de mare capacitate pentru fiecare. Deseurile municipale colectate in localitatile Pecica si Santana, care nu vor putea fi valorificate, vor fi transportate direct la depozitul conform de la Arad. Astfel, in perioada 2008 – 2013, asa cum este prevazut si in PRGD pentru Regiunea Vest, nu este necesar sa se amenajeze statii de transfer. Pentru preluarea deseurilor care s-ar fi depus in depozitele urbane care urmeaza sa se inchida in perioada 2014 - 2016, este necesar ca incepand cu primul semestru al anului 2014 sa se puna in functiune treptat 3 Statii de transfer si sa se modernizeze platformele de transfer ce se vor amenaja prin proiectele Phare aflate in derulare.

7.2 Tratarea si valorificarea deseurilor

7.2.1 Tratarea si valorificarea deseurilor de ambalaje Utilizând ca date de intrare cantităţile de deşeuri de ambalaje generate în regiune în 2003, asa cum s-a prezentat în Capitolul 4 s-a determinat că ţintele de reciclare sunt: Tabel 56: Ţinte de reciclare ambalaje, tone/an

Tinta de reciclare 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013hârtie + carton 5412 5995 6910 7394 7763 8151 8559 8987plastic 987 1320 1554 1814 2222 2667 3150 4134sticlă 1406 1576 2452 3116 3788 4339 5126 5980metale 1046 1161 1584 1695 1780 1869 1962 2060lemn 148 198 297 408 571 750 787 827Fata de total 9722 11203 14128 17407 20202 23232 26515 30625


87

generat Aceste ţinte pot fi atinse prin colectarea selectiva a deşeurilor de ambalaje atât de la gospodăriile populaţiei (deşeuri menajere ) cât şi de la instituţii, comerţ şi industrial (deşeuri menajere asimilate). S-a considerat că peste 95 % din deşeurile de ambalaje generate de sectorul instituţional, comercial şi industrial pot fi colectate. Tabel 57: Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectabile din industrie, comerţ şi instituţii, tone/an

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013hârtie + carton 4300 4601 4923 5268 5531 5808 6098 6403Plastic 2931 3136 3355 3590 3770 3958 4156 4364Sticlă 1272 1361 1456 1558 1636 1718 1804 1894Metale 657 703 752 805 845 888 932 979Lemn 370 396 424 454 571 750 1050 1654Total 9530 10197 10911 11675 12354 13121 14040 15293

Sursă: estimările consultanţilor Tabel 58: Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectabile din gospodării, tone/an

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013hârtie + carton 1112 1394 2224 2383 2507 2709 3433 4222Plastic 1859 2332 3720 3987 4193 4531 5742 7063Sticlă 1076 1349 2153 2307 2426 2622 3322 4086Metale 417 523 834 894 940 1016 1288 1584lemn 0 0 0 0 0 0 0 0Total 4464 5597 8931 9571 10066 10878 13785 16955

Sursă: estimările consultanţilor Colectarea acestor cantităţi implică participarea în sistem a unui anumit număr de locuitori. Tabel 59: Populaţie implicată în schema de colectare separată, locuitori 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Populatie ideala care trebuie sa colecteze separat plastic, sticla, metal

86170 94608 161000 161000 161000 165336 199106 232726

Populatie ideala care trebuie sa colecteze separat hartie si carton

92414 108135 144000 144000 144000 144000 144000 144000

Pentru a atinge în anul 2008 ţintele de reciclare este însă nevoie de implicarea unui număr mai mare de locuitori decat numarul ideal. Populatia conectata in prezent la servicii de colectare si transport deseuri menajere este in numar suficient pentru atingerea tintelor. Singura conditie de indeplinit este ca, in


88

conformitate cu prevederile legale in vigoare colectarea sa fie efectuata selectiv, pe cel putin doua fractii, iar cantitatea de deseuri apartinand fractiei/fractiilor reciclabile sa fie procesata in statiile de sortare existente sau care se vor pune in functiune in perioada 2008 – 2009. In prezent functioneaza o statie de sortare de mare capacitate (9t/h) in Arad. Aceasta statie are capacitatea de a procesa, daca este operata in 3 schimburi, o cantitate de deseuri reciclabile care ar asigura atingerea tintelor de reciclare/recuperare pentru toate categoriile de materiale fixate pentru anul 2013. Suplimentar doua dintre proiectele Phare (Socodor si Lipova) prevad amenajarea unor statii proprii de sortare, fapt ce ar contribui pozitiv la atingerea tintelor. Pe de alta parte toate localitatile sunt obligate sa asigure colectarea selectiva a deseurilor, fapt ce genereaza o cantitate mare de deseuri care ar trebui procesate in statii de sortare. In plus aceasta cantitate este generata pe un areal larg multe localitati aflandu-se la distante apreciabile de cea mai apropiata statie de sortare. Recomandam ca, in situatia in care administratia publica locala din zone care nu sunt in proximitatea unei statii de sortare pregateste si obtine aprobarea pe proiecte care includ amenajarea unor statii de sortare acestea sa fie incurajate. Pentru fracţia de sticlă care se colectează separat se vor plasa containere speciale (tip clopot care pot prelua intre 0,5 si 1 tona de sticla) în apropierea principalelor centre comerciale sau / şi în alte spaţii selectate. In lipsa marilor centre comerciale se va amplasa un set de containere la fiecare 5000 de locuitori. Numarul total si tipul containerelor specializate pentru pre-colectarea deseurilor de ambalaje din sticla de la populatie trebuie sa asigure preluarea a cca. 150 de tone. Aceste containere trebuie să fie de trei culori diferite pentru sticle albe, verzi şi brune. Sunt necesare 2 - 3 vehicule speciale pentru transportul containerelor pentru sticlă. Ambalajele de sticlă pre-colectate de generatorii industriali sau instituţionali trebuie colectate în containere mobile de 4 – 5 m3 care sunt transportate cu vehicule special adaptate pentru ele sau chiar de către generatorii sau reciclatorii de sticlă. Pentru zonele rezidenţiale (case individuale si vile) pe lângă tradiţionalele pubele maro sau saci de gunoi se pot organiza puncte de colectare cu pubele pentru fracţii uscate prin adăugarea de containere speciale pentru reciclabile: hârtie şi sticlă sau colectare individuala in functie de rezultatele analizelor detaliate realizate in studiul de fezabiliate.


89

7.2.2 Tratarea deseurilor biodegradabile municipale In conformitate cu prevederile Directivei europene privind depozitarea deseurilor care instituie obligatia reducerii continutului de deseuri biodegradabile depozitate, judetul Arad poate depozita incepand cu anul 2010 doar 75% din cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate in anul 1995, iar incepand cu anul 2013 doar 50% din aceasta cantitate. In baza datelor statistice referitoare la populatia Romaniei in anul 1995 si la cantitatea de deseuri biodegradabile depozitate in acelasi an, in judetul Arad s-au depozitat in anul 1995 cca. 101 493 de tone de deseuri biodegradabile. Rezulta ca in anul 2010 se vor putea depozita numai 76 120 de tone, iar in anul 2013 doar 50 747 de tone. Prin comparare cu tintele de atins in anii 2010 si 2013 in privinta reducerii cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate rezulta ca in anul 2010 sunt de gestionat cca. 34000 de tone de deseuri biodegradabile, iar in 2013 aprox. 61500 de tone. Din analiza surselor de generare se constata urmatoarele:

- din deseurile menajere si asimilate acestora in mediul urban si rural, o proportie insemnata o reprezinta deseurile de hartie/carton si lemn fie ca sunt ambalaje fie ca nu. Daca masurile de colectare selectiva si reciclare a deseurilor de ambalaje isi ating tintele stabilite, sunt scoase din fluxul deseurilor catre depozite cantitati de deseuri biodegradabile (in special hartie, carton si lemn) de cca. 8 335 de tone in 2010 si 9 814 tone in 2013. Cantitati suplimentare de hartie si carton vor fi scoase din flux datorita:

procesarii unei cantitati de deseuri reciclabile colectate selectiv in statiile de sortare provenind de la un numar mai mare de locuitori decat minimum necesar pentru atingerea tintelor (intrucat in toate localitatile Romaniei colectarea selectiva a deseurilor este obligatorie); in acest fel cantitatile de ambalaje de hartie/carton scoase din fluxul catre depozite pot fi mai mari cu pana la 1 667 de tone in 2010 si 1 960 de tone in 2013;

colectarii si procesarii impreuna cu fractia deseurilor reciclabile din ambalaje a unei cantitati semnificative de hartie/carton in deseurile menajere sau asimilate din mediul urban care poate ajunge pana la cca. 2 900 de tone in 2 010 respectiv cca. 3000 de tone in 2013

- se cunoaste ca o proportie insemnata din deseurile de alimentare si de gradina din zona rurala, atat cele colectate cat si cele necolectate, este refolosita in interiorul gospodariei, aceasta proportie putand atinge valori in jurul a 70% din masa deseurilor de aceasta categorie; rezulta de aici scoateri din fluxul deseurilor catre depozite a unor cantitati de 14 650 de tone in 2010 si 14 950 de tone in 2013.

- deseurile biodegradabile din parcuri si gradini precum si cele din piete pot fi scoase din fluxul catre depozite intr-o masura insemnata (intre 50 si 75%) fara cheltuieli suplimentare ci doar cu modificari minore ale tehnologiei de colectare si transport; odata colectate aceste deseuri se preteaza foarte bine pentru producerea de compost. Cantitatile pot atinge valori de cca. 400 de tone in 2010 pana la 637 de tone in 2013.

- deseurile stradale au un insemnat continut de materiale biodegradabile care, de asemenea se preteaza, in urma unor operatii simple de sortare manuala, pentru a evita contaminarea cu plastic, pentru obtinerea de compost. Cantitatile astfel scose din fluxul catre depozite pot varia intre 6 870 de tone in anul 2010 si 8 900 de tone in 2013.


90

Se observa in acest fel ca se poate evita depozitarea unei cantitati de cca. 34 822 de tone de deseuri biodegradabile in 2010, din care cca. 7 270 sunt pretabile pentru obtinerea de compost si a unei cantitati de 39 261 de tone de deseuri biodegradabile in 2013, din care 9 537 se preteaza pentru obtinerea de compost. Rezulta de aici ca prin amenajarea unor statii de compostare cu o capacitate de procesare de cca. 10 000 de tone disponibile pentru exploatare in anul 2010 se asigura indeplinirea tintei de depozitare a unei cantitati de deseuri biodegradabile mai mici de 76 000 de tone (cca. 110000 tone de deseuri generate din care 7270 tone de deseuri compostate si 27500 reciclate sau reutilizate in gospodariile rurale). In ceea ce priveste atingerea tintei de reducere a depozitarii pana la 50 747 de tone de deseuri biodegradabile, prin metodele mai simple si ieftine descrise mai sus se asigura compostarea a 9537 de tone si reciclarea sau reutilizarea in gospodariile rurale a peste 29000 de tone de deseuri biodegradabile. Dar din totalul de peste 112000 de tone de deseuri estimate ca se vor genera in 2013 mai trebuiesc scoase din fluxul catre depozite inca cca. 22000 de tone. In conformitate cu recomandarile PRGD pentru Regiunea Vest, aceasta reducere nu se poate realiza eficient decat daca se incearca gestionarea ultimei mari surse de deseuri biodegradabile si anume deseurile menajere urbane prin tratare mecano-biologica. In acest sens este necesara construirea unei statii de tratare mecano-biologica, dar, date fiind costurile ridicate ale unei asemenea instalatii, pragul de rentabilitate poate fi atins doar in situatia procesarii unor cantitati mai mari de deseuri. Iata de ce pentru realizarea acestui obiectiv la orizontul anului 2013 este necesara, inca de pe acum, coordonarea cu unul dintre judetele invecinate – prima optiune indeptandu-se catre judetul Timis, intrucat distanta dintre cele mai mari surse de deseuri menajere urbane – municipiile Arad si Timisoara – permite exploatarea in comun a unei statii de tratare mecano-biologica de capacitate de cca. 60 – 70000 de tone anual, acoperind necesitatile celor doua judete pentru atingerea tintei de reducere a continutului de deseuri biodegradabile din deseurile depozitate in anul 2013.


91

7.3 Depozitarea deseurilor Pe perioada de planificare in judetul Arad vor continua sa functioneze toate depozitele de deseuri urbane existente cu doua exceptii: depozitele de la Nadlac si Curtici care sisteaza activitatea in 2012. De asemenea depozitele rurale, precum si depozitele din localitatile Pecica si Santana se vor inchide si reabilita pana la data de 16 iulie 2009. In aceste conditii, la sfasitul perioadei de planificare vor fi inca in functiune depozitul conform Arad, si depozitele urbane Lipova, Ineu, Chisineu-Cris, Pancota si Sebis. Bilantul cantitatilor depozitate pe perioada de planificare ar putea arata ca in tabelul urmator. Tabel 60: Calculul cantitatilor estimate de deseuri municipale depozitate, tone/an

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Cantitatea generata de deseuri municipale 162838 163839 164997 166142 167275 168395 169502 170595

Cantitatea reciclata de materiale de ambalaje altele decat hartie/ carton sau lemn din deseurile municipale

8212 9403 12271 13141 13810 14733 17244 19969

Cantitatea de deseuri biodegradabile reciclata sau reutilizata in gospodariile rurale

25961 26831 27500 28422 28795 29000

Cantitatea de deseuri compostate 5000 7270 7500 8000 9500

Cantitatea de deseuri tratate mecano-biologic 0 0 0 0 0 0 22000

Cantitatea de deseuri tratata termic 0 0 0 0 0 0 0 0

Cantitatea de deseuri reziduale 2443 2552 2692 5137

Cantitatea de deseuri depozitata 154626 154436 126765 121170 118695 117741 115463 90126

Se poate observa tendita de scadere cu aproape 40% a cantitatilor depozitate intre 2006 si 2013, rezultat al unei gestionari mai corecte a deseurilor municipale. Totodata cantitatea de deseuri municipale care ajunge la depozite mai ales dupa implementarea tratarii mecano-biologice, da autoritatilor din judet o garantie asupra existentei unei capacitati de depozitare conforma a deseurilor (cea de langa Arad) care sa mai poata fi exploatata dupa anul 2016, cand toate deseurile depozitate vor ajunge in acest depozit, inca 7 – 8 ani.


92

8. Evaluarea costurilor

8.1.1 Estimarea costurilor investiţionale pentru judeţul ARAD Costurile asociate cu investiţiile propuse la nivelul judeţului Arad sunt detaliate în tabelul de mai jos.

Tabelul 61. Estimarea costurilor investiţionale pentru judeţul Arad

A rezultat o valoare a investiţiilor de 17,7 milioane €, din care 19% reprezintă achiziţia de echipamente, 24% reprezinta costurile de inchidere a depozitelor neconforme orasenesti precum si a celor rurale ilegale şi 32% construcţia unei statii de TMB in vederea atingerii tintelor prevazute de legislatie in anul 2013. Investitiile sunt distribuite intre anii 2008 – 2015. Calculele au ţinut seama de investiţiile ce vor fi făcute prin programul PHARE CES 2004-2006. Aceste investiţii au finanţarea asigurată şi nu au fost incluse în calculul investiţiilor necesare.

UM CantitateCost unitar [€/UM.] Cost echipamente

1.

Utilaje (In varianta gruparii pe sectoare (in jurul statiilor de transfer)) UM Nr

Cost unitar [€/UM.]

Cost echipamente %

Autogunoiere Buc 16 145000 2320000Tractoare cu remorca Buc 11 40000 440000Hook-lift Buc 5 60000 300000Containere 35 mc. Buc 35 6000 210000Compactoare fixe Buc 15 9000 135000Total echipamente 3405000 19%

2 Recipienti mc 1486 200 372200 2%

3Puncte de colectare zonale (substatii de transfer) nr. 2 25000 50000 0%

4 Statii de compostare nr. 1 336000 336000 2%

5Statie de sortare (in zona Sebis) nr. 1 665000 665000 4%

6 Statii de transfer nr. 3 500000 1500000 8%

7Inchidere depozite orasenesti neconforme ha 13.82 150000 2073000 12%

8 Inchidere depozite ilegale ha 142 15000 2130000 12%9 Instalatie de TMB tone 70000 80 5600000 32%

10Diverse, neprevazute (10% ) 1613120 9%

11 Total investitii 17,744,320 100%


93

Trebuie subliniat faptul ca exista un grad de incertitudine in ceea ce priveşte nivelul exact al costurilor investitionale asociate cu investiţiile propuse. La nivelul curent de analiza judeţeană, nu sunt incă informaţii disponibile in ceea ce priveşte amplasamentul exact al echipamentelor/instalaţiilor (puncte de colectare zonale, staţii de transfer, staţii de sortare, compostare etc.).

De aceea este mai dificil sa se facă estimări de costuri in funcţie de condiţiile specifice – cum ar fi structura geologică a amplasamentului, existenta utilitatilor, distanta fata de principala cale de acces, calitatea infrastructurii. Aceste condiţii specifice pot avea un impact semnificativ asupra costurilor investitionale.

Un nivel mai mare de certitudine in ceea ce priveşte costurile va fi atins in fazele de planificare următoare, în conexiune cu studiile de fezabilitate şi fiind acompaniat de schiţa conceptuală şi detaliată a amplasamentului şi însoţind planificarea detaliata pe baza amplasamentelor concrete şi identificarea caracteristicilor specifice ale instalaţiilor.

In stadiul prezent al procesului de planificare, costurile investionale sunt bazate pe costul mediu al diferitelor instalaţii sau tipuri de echipamente. În acest scop au fost consultate un număr de surse ce furnizează date recente pentru sectorul deşeurilor in România şi care conţin date cu privire la costurile unitare; valorile costurilor unitare folosite sunt anexate.

Propunerile pentru investiţiile gestionării deşeurilor sunt detaliate in Capitolul 7. Clasa de investiţii din cadrul fiecărei categorii majore de serviciiu (colectare, transport, tratare etc) este rezumată şi prezentată în Anexa 8-1.

Luând ca punct de plecare programul propus pentru finanţare pentru regiune şi ghidurile costurilor unitare menţionate anterior, au fost estimate următoarele costuri pentru investiţii.

8.1.2 Estimarea costurilor totale pentru sistemul de gestiune a deşeurilor din judeţul ARAD

Pentru calculul costurilor totale s-au calculat costurile O&I pe o perioadă de 7 de ani (2008-2015). Costurile operaţionale, in special costurile de transport, sunt de asemenea influenţate in mare măsura de amplasamente şi de distanţele între ele. În această fază costurile O/M au fost estimate la 7% din valoarea investiţiei. De asemenea s-a ţinut seama şi de faptul că echipamentele şi construcţiile se vor amortiza potrivit HG 2139 privind Amortizarea mijloacelor fixe.


94

Tabel 62 – Amortizarea mijloacelor fixe CODUL DE CLASIFICARE

DENUMIREA ACTIVELOR FIXE DURATE NORMALE DE

FUNCŢIONARE - ANI -

Durata de funcţionare

luată în calcul (ani)

1.1.2 Construcţii uşoare cu structuri metalice (hale de producţie, hale de montaj etc.)

16 - 24 20

2.1.24.5. Maşini, utilaje şi instalaţii pentru tratarea deşeurilor menajere.

8 - 12 9

2.1.24.6. Recipiente pentru depozitarea deşeurilor menajere, în afară de:

6 - 10 8

2.1.24.6.1. - rampe ecologice. 4 - 6 5 Sursa: HOTĂRÂRE Nr. 2139 din 30 noiembrie 2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe., EMITENT: GUVERNUL

ROMÂNIEI, PUBLICATĂ ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 46 din 13 ianuarie 2005 Au rezultat următoarele valori privind costul investiţiei

VNA@5% Costuri O&I mii Euro 8.110 VNA@5% Costuri Totale mii Euro 25.854

Calculele detaliate sunt prezentate in Anexa 8-1.

8.2 Implicaţiile investiţiilor propuse prin prisma disponibilităţii de plată a populaţiei

Gestionarea deşeurilor va avea implicaţii tarifare pentru consumatorii finali. Impactul precis al tarifelor asupra consumatorilor trebuie determinat prin studii de fezabilitate, prin proiecte particulare şi programe de investiţii (ţinând cont de caracterul particular al instalaţiilor pentru tratare/depozitare şi transfer, acolo unde este cazul).

Tarifele ce vor fi aplicate în cadrul regiunii reprezintă o funcţie a unui număr de factori, incluzând dar nelimitându-se la următorii:

• Structuri existente de cost aparţinănd furnizorului de servicii;

• Nivelul tarifelor existente aplicat în cadrul judetului Arad şi adaptate la costuri;


95

• Caracteristicile deşeurilor din cadrul diferitelor arii de servicii şi separarea deşeurilor generate/colectate în menajere şi ne-menajere;

• Amortizarea activelor existente şi a investiţiilor propuse;

• Nevoia de înlocuire anuală a activelor uzate ( depinde de durata de exploatare a acestora);

• Structura de finanţare pentru noi active şi nivelul costurilor din sistemul de creditare din cadrul mecanismului;

• Capacitatea de rambursare a utilizatorului (posibilităţi de creditare neavantajoase, întârzierea plăţilor);

• Planuri detaliate de investiţii (detalierea costurilor pe fiecare componentă de investiţii, bazânu-se pe nevoia specifică de instalaţii şi pe costul total ţinând cont de finanţarea locală şi internaţională, neprevăzute, inflaţia etc);

• Costuri detaliate de operare, luând ca punct de referinţă structura deja existentă a costurilor, adaptarea la impactul investiţiilor propuse şi schimbările operaţionale/procedurale.

Se poate întâmpla să apară mici fluctuaţii ale tarifelor în cadrul judetului, întrucât prestatorii de servicii se supun diferitelor structuri de cost (sunt vizate mai ales activităţile locale de colectare, pentru care costurile vor varia în funcţie de metodele locale de colectare folosite, densitatea populaţiei, frecvenţa de colectare, distanţele de transport către depozit etc.).

Evaluarea consecinţelor particulare asupra tarifelor pentru obţinerea investiţiilor necesare gestionării deşeurilor în cadrul judetului nu se regăseşte în obiectivele prezentului Plan Judetean. Scopul analizei curente este să identifice nevoile generale ale sistemului; evaluarea detaliată a fezabilităţii/sustenabilităţii financiare şi a consecinţelor tarifare trebuiesc abordate într-un studiu separat de fezabilitate care să prevadă evaluări tehnice detaliate ale sistemelor şi amplasamentului instalaţiilor precum şi evaluări financiare detaliate ale companiilor de gestionare a deşeurilor.

În cadrul prezentului Plan Judetean este posibil să se faca estimari la modul general asupra implicaţiilor tarifare asupra sistemului, privit ca întreg.

8.2.3 Disponibilitatea de plată la nivel macro

Preocuparea generală faţă de sistemele de gestionare a deşeurilor este aceea ca acestea să ofere servicii accesibile tuturor beneficiarilor, mai ales consumatorilor din gospodării. Din motivul prezentat mai sus nu se pot determina implicaţiile particulare ale aplicării tarifelor în cadrul judetului Arad. Este posibil să se realizeze o evaluare generală a disponibilităţii globale de plată, per ansamblu înainte şi după implemantarea sistemelor propuse pentru investiţii.

Scopul analizei disponibilităţii de plată la acest nivel al Planului Judetean este acela de a determina nivelul tarifului ce poate fi suportat de populaţie.


96

Disponibilitatea de plată se referă la capacitatea beneficiariilor serviciilor de gestionare al deşeurilor de a plăti aceste servicii fară a pune în pericol abilitatea persoanelor/familiilor de a-şi satisface nevoile personale. Este important să se identifice abilitatea de plată a beneficiarilor, în cadrul evaluării capacităţii economice de plată a serviciilor pentru gestiunea deşeurilor (solvabilitatea clientului). În această analiză s-a folosit un indicator al solvabilităţii pentru a aprecia dacă veniturile populaţiei sunt suficiente pentru a putea suporta creşterea costurilor pentru serviciile privind gestiunea deşeurilor, fară a prejudicia în mod serios bugetul familiei. O gospodărie se consideră a fi incapabilă de plata serviciilor, când ar necesita o reducere semnificativă a bugetului dedicat altor bunuri şi servicii. Conform standardelor pentru gestionarea deşeurilor, nivelul acceptabil de suport al serviciilor pentru gestionarea deşeurilor este de ~ 1.5% din venitul mediu al fiecărei gospodării – ex. costurile medii lunare pentru gestionarea deşeurilor nu ar trebui să depăşească 1.5% din veniturile medii lunare ale gospodăriilor (unde costurile ar trebui sa acopere întregul ciclu al serviciilor pentru deşeuri – colectare, transport, sortare, tratare şi eliminare). Se specifică faptul că deşi un asemenea criteriu este util în dezvoltarea strategiei de gestionare a deşeurilor, în formularea politicii de tarifare trebuie să se ţină cont de faptul că venitul multor gospodării este sub medie. Cu privire la dificultatea financiară în care se găsesc unele gospodării, de a suporta aceste costuri în raport cu veniturile proprii, se impune să se prevadă măsuri în cadrul politicii, cu privire la protejarea unor asemenea beneficiari. Evaluarea abilităţii globale de plată este realizată în funcţie de venitul mediu pe gospodărie din cadrul judetului Arad. Sunt disponibile statistici oficiale referitoare la venitul mediu în România şi pentru regiunile importante, determinat prin studii de venit al gospodăriilor. Sunt considerate veniturile din diferite surse, cum sunt lichidităţile şi din surse proprii în natură (schimb de bunuri, valorificarea legumelor cultivate şi a bunurilor produse în gospodărie, etc.). O prezentare a veniturilor în Regiunea Vest aplicabile si judetului Arad este realizată în următorul tabel.


97

Tabelul 63. Nivelul veniturilor pentru Regiunea Vest (2004) Gospodării de: Regiunea de dezvoltare

Total gospodării Salariaţi

Agricultori

Şomeri

Pensionari

Lei, lunar pe o persoană Venitul total - Regiunea 5 Vest 3924074 4683919 3892437 2234283 3464560

procente Venituri financiare, din care 77,3 84,9 57,4 70,2 70,1

Salarii brute si alte drepturi salariale 45,3 75,4 8,5 26,8 18,6

Venituri din agricultura 4,7 0,5 39,8 1,6 3,9

Venituri din activitati independente ne-agricole

3,9 0,7 0,4 1,8 0,9

Venituri din ajutoare sociale 19,2 5,1 6,5 26,6 43,9 Venituri din proprietatea asupra bunurilor

0,5 0,3 - - 0,1

Valoarea echivalenta a veniturilor de tipul celor obtinute de angajati si beneficiarii ajutoarelor sociale

3,2 4,7 0,6 3,2 2,1

Valoarea echivalenta a consumului de produse agricole din surse proprii

19,5 10,4 42,0 26,6 27,8

Sursa: Anuarul Statistic al României, 2005; În scopul prezentei analize se presupune că nivelul viitor al veniturilor va creşte cu rata de creştere a PIB-ului în fiecare regiune. Previziuni ale ratelor de creştere a PIB-ului pentru perioada 2006-2009 au fost elaborate de Comisia Naţională pentru Prognoză şi sunt prezentate în tabelul de mai jos. În tabel mai figureză şi aprecierea că rata anuală de creştere după 2009 va scădea la 5%, şi va rămâne constantă în 2011 şi mai departe în fiecare an pentru toate judetele.


98

Tabelul 64. Evoluţia PIB, modificarea % anuală

Comisia Naţională pentru Prognoză

Estimările consultantului, 2009 & mai departe

2006 2007 2008 2009 2010 2011 România 6,0 6,2 6,3 6,0 5,5 5,0 1. NORD - EST 5,8 6,1 6,5 6,0 5,5 5,0 2. SUD - EST 5,9 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0 3. SUD 6,0 6,0 6,1 6,0 5,5 5,0 4. SUD - VEST 6,1 5,8 6,0 6,0 5,5 5,0 5. VEST 5,8 5,7 5,9 6,0 5,5 5,0 6. NORD - VEST 5,4 5,9 6,2 6,0 5,5 5,0 7. CENTRU 5,7 5,9 6,0 6,0 5,5 5,0 8. BUCUREŞTI 6,6 7,1 6,8 6,0 5,5 5,0 Sursa datelor: Comisia Naţională pentru Prognoză (www.cnp.ro) şi estimările consultantului Luând ca punct de referinţă nivelul veniturilor şi ajustându-le PIB-urilor previzionate pentru fiecare regiune, poate fi calculat nivelul acceptabil al costurilor lunare pentru gestionarea deşeurilor pe fiecare regiune în parte, inclusiv pentru Regiunea Vest din care face parte si judetul Arad.


99

Tabelul 8-1. Puterea de cumpărare în România, EURO pe lună/pe persoană 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Romania 1,47 1,53 1,62 1,72 1,83 1,94 2,05 2,15 2,26 2,37 1. NORD - EST 1,35 1,38 1,46 1,55 1,65 1,75 1,85 1,94 2,04 2,14 2. SUD - EST 1,32 1,35 1,43 1,51 1,61 1,70 1,80 1,89 1,98 2,08 3. SUD 1,34 1,39 1,47 1,56 1,66 1,76 1,85 1,95 2,04 2,14 4. SUD - VEST 1,38 1,42 1,50 1,59 1,69 1,79 1,89 1,98 2,08 2,18 5. VEST 1,57 1,66 1,75 1,85 1,96 2,08 2,19 2,30 2,42 2,54 6. NORD - VEST 1,55 1,59 1,68 1,78 1,89 2,00 2,11 2,22 2,33 2,44 7. CENTRU 1,53 1,58 1,67 1,77 1,88 1,99 2,10 2,21 2,32 2,43 8. BUCURESTI 1,91 2,05 2,19 2,34 2,50 2,65 2,80 2,94 3,08 3,24 Sursa: Anuarul Statistic român şi estimările consultantului Pentru Regiunea Vest disponibilitatea lunară de susţinere a creşterii costurilor este de 1.57 euro la 2.54 euro între anii 2005 şi 2013. Ar fi fost ideal să se facă distincţie între nivelul veniturilor şi abilitatea de suport din mediul urban şi rural. Din nefericire nu sunt disponibile date cu privire la nivelul veniturilor regionale, care să facă distincţie între gospodăriile urbane şi rurale. Cea mai importantă sursă de venit pentru gospodăriile din mediul urban îl reprezintă salariul şi ajutorul social. Impactul alimentelor produse în mediul privat şi cel al produselor agricole au un impact redus asupra venitului total al gospodăriilor urbane (11% din venitul total). În mediul rural cea mai importantă sursă de venit o reprezintă activităţile agricole întreprinse în gospodărie (în ambele sensuri cel monetar şi în natură); aceste activităţi însumează 45% din totalul veniturilor. Alte surse de venit mai sunt salariul si auto-finanţarea (28%) şi ajutorul (20%).

8.2.4 Nivelurile tarifelor deja existente În obiectivele prezentului Plan nu se regăseşte inventarierea sistematică a nivelurilor tarifelor pentru toţi prestatorii de servicii din Judetul Arad. Oricum în tabelul de mai jos figurează câteva exemple de tarife pentru gospodării pentru serviciul de gestionare a deşeurilor, aplicate de câţiva prestatori de servicii din cadrul judetului Arad. Tarifele aplicate gospodariilor în 2007 se situau între 2.13 – 5.2 RON pe persoană/lună (~0.6 – 1.42 euro). Acest nivel reprezintă 90% din estimările nivelului abilităţii de suport a tarifelor pentru 2007 de 1.55 euro pe persoană/lună pentru gospodăriile cu venit mediu. Cu alte cuvinte, având în vedere tarifele din anul 2007, este suportabila creşterea tarifelor cu 0.5 euro pe persoană pe lună. De asemenea se estimează că veniturile persoanelor vor creşte în timp, ceea ce va uşura situaţia.


100

Tabelul 65. Nivelul tarifelor pentru gestionarea deşeurilor în Judetul Arad (2007) Localitatea Tarif in RON/luna Arad 5.25 Curtici 2.13 Ineu 2.38 Lipova 3.5 Nadlac 4.5 Sebis 3 Hasmas 3 Simand & Siria 2.5

8.2.5 Impactul investiţiilor asupra tarifelor Au fost elaborate predicţii primare ale fluxurilor financiare a investiţiilor pentru gestiunea deşeurilor din regiune, având în vedere creşterea incrementală a costurilor pentru investiţii şi impactul costurilor de operare. Au fost considerate numai costurile asociate alternativelor tehnice analizate in Capitolul 7.

Trebuie specificat că au fost considerate numai costurile incrementale ale investiţiilor propuse pentru o periodă de planificare din 2008-2015, ex. impactul investiţiei suplimentare şi a costului de operare (creştere/descreştere) a îmbunătăţirilor regionale în gestionarea deşeurilor. Costurile existente asociate serviciilor de gestionare a deşeurilor în cadrul judetului nu figureză în analiză şi se presupune a fi constante.

Predicţiile fluxurilor financiare sunt prezentate în anexa format electronic Anexa 8 -1.

Analiza poate fi caracterizată după cum urmeză:

• A fost elaborată pe baza de numerar, ex. se presupune că toate investiţiile şi costurile de operare vor fi finanţate prin lichidităţi, imediat ce se ivesc.

• A fost elaborată în termeni reali, preţurile din 2007 au fost ajustate pe durata de programare la valori reale;

• A fost considerat numai costul suplimentar generat de investiţii pe perioada de planificare (cum localizarea diferitelor capacităţi nu se cunoaşte şi nici diferite specificaţii tehnice, aceste costuri au fost calculate pe baza unor valori medii ale costurilor unitare standard);

• S-au considerat costurile de O&Î pentru diferite categorii de activităţi: colectare, sortare//transfer, trasport şi eliminare la depozitul de deseuri (costurile pentru aceste componente au la bază costuri unitare standard). Au fost calculate doar costurile suplimentare generate de noile capacităţi;

• S-a avut în vedere cantitatea de deşeuri estimată a fi generată în regiune, pe durata de planificare.


101

Rezultatul analizei reprezintă un calcul de ansamblu al VNA (Valoarea Actualizata Netă) asociată costurilor generate de noile servicii de gestionare a deşeurilor (luând în considerare atât investiţiile cât şi costurile O&Î de-a lungul perioadei planificate).

Deasemenea, sunt calculate atât valorile actualizate pe tonă în perioada de planificare cât şi pe persoană/lună.

Este important de subliniat faptul că această sumă nu este egală cu tariful real aplicabil consumatorilor - tariful real aplicabil va reprezenta o funcţie de mai mulţi factori cum ar fi condiţiile locale, schemele de finanţare a investiţiilor, performanţa de plată a utilizatorilor (gradul de încasare a facturilor), etc.

VNA al investiţiei pe persoană/lună reprezintă costul mediu total pe persoană/lună al investiţiilor de-a lungul perioadei planificate. Dacă presupunem că programul de investiţii propus este finanţat in totalitate prin tarifele utilizatorilor, impactul mediu lunar asupra tarifelor ar fi de 0,49 Euro pe persoană. Este însă foarte probabil ca acest program de investiţii să fie co-finanţat de UE. Presupunând că 80% din sprijinul financiar al UE este direcţionat spre investiţii (costul de O&Î este finanţat în totalitate prin tarifele utilizatorilor), impactul mediu lunar al programului de investiţii ar fi de 0,21 euro pe persoană ceea ce reprezintă 84% din abilitatea de plată a populaţiei.

Tabelul 66. Impactul investiţiilor asupra tarifului de gestiune a deşeurilor în Judetul Arad (valori medii) Rata de actualizare 5% VNA a investiţiilor propuse (EURO 1000) (include Investiţia şi costurile de operare/întreţinere pe perioada 2008-2015) 18.856 VNA a fluxului de deşeuri generate (1000 t) 1.194 VNA a fluxului de deşeuri colectate (1000 t) 1.126 Impactul făra finantare UE VNA Investiţii/t de deşeuri generate (Euro) 15.8VNA Investiţii/t de deşeuri colectate (Euro) 16.7VNA al Investiţiei suplimentare necesare/pers şi lună (Euro) 0,49Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate 25%Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de planificare 99%Impact cu finantare UE*) Contribuţia UE 80%VPN al Investiţiei suplimentare necesare/pers şi lună (Euro) 0,22 Costul suplimentar ca % din limita de suportabilitate 10%Tariful necesar ca % din limita de suportabilitate pe durata de planificare 84%

*) Susţinerea UE poate veni prin intermediul FEDR; în momentul de faţă nu există finanţare asigurată din acest fond.

Trebuie menţionat că valorile calculate reprezintă valori medii pe locuitor care nu au ţinut seama de ponderea investiţiilor ce ar trebui alocate familiilor sau firmelor care generează deşeuri de tip menajer. De asemenea nu au fost calculate efectele subvenţionării încrucişate între diversele categorii de generatori.


102

Consecinţele tarifare ale investiţiilor propuse se încadrează în anumite limite posibil acceptabile în cadrul Judetului Arad. Ar trebui subliniat faptul că aceste calculele, de mai sus reprezintă doar costurile investiţiilor propuse pe cap de locuitor şi nu iau în considerare partea reală de cheltuieli alocată familiilor sau consecinţele subvenţiilor încrucişate dintre grupurile de consumatori..

Cum se poate observa din tebelul de mai sus, tarifele corespunzătoare investiţiilor propuse rămân sub limita de suportabilitate de 1.5% din venituri. În medie, tarifele necesare pentru acoperirea investiţiilor propuse şi a costurilor O&Î reprezintă 99% din limita de suportabilitate în cazul absenţei finanţării UE. În cazul susţinerii prin granturi a investiţiilor propuse, atunci tariful necesar reprezintă 84% din limita de suportabilitate.


103

9. Masuri de implementare Pentru implementarea unui plan de gestionare a deşeurilor sunt necesare o serie de masuri. Fiecare obiectiv prevăzut în plan trebuie să fie susţinut de una sau mai multe măsuri specifice. În cele ce urmează sunt prezentate obiective şi măsurile aferente, precum şi responsabilii şi termenele de îndeplinire a măsurilor. Politica şi cadrul legislativ, aspecte instituţionale Măsuri Responsabili Termen

Crearea cadrului organizatoric pentru stabilirea orientării judetene în domeniul gestiunii deşeurilor şi a instrumentelor de implementare a acesteia

CJ Arad 2008

Realizarea asociatiei de dezvoltare intercomunitara la nivelul judetului in vederea realizarii sistemului integrat de gestionare a deseurilor

CJ Arad 2008

Realizarea aplicatiei pentru obtinerea de finantare prin FEDR in vederea realizarii sistemului integrat de gestionare a deseurilor la nivelul judetului

CJ Arad 2008

Constituirea grupului de monitorizare a PJGD, format din reprezentanţi ai CJ Arad, APM Arad, ARPM Timisoara si Garda de Mediu si aprobarea Ghidulu de monitorizare prin HCJ

CJ Arad 2008

Realizarea raportului de monitorizarea a PJGD Grup de monitorizare PGJD

In primul trimestru al fiecarui an incepand cu 2009

Asigurarea de personal suficient şi bine pregătit profesional in domeniul gestionarii deseurilor şi dotări corespunzătoare la toate nivelele, atât în sectorul public, cât şi în sectorul privat

CJ Arad

Consiliile Locale

2008

Obiective

Dezvoltarea politicii judetene în vederea implementării unui sistem integrat de gestiune a deşeurilor

Adaptarea şi dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric în vederea îndeplinirii cerinţelor naţionale


104

Informarea şi conştientizarea publicului şi a părţilor implicate Măsuri Responsabili Termen

Organizarea de campanii de constientizare pentru publicul tinta (autoritatile administratiei publice locale si cetateni) cu privire la masurile de implementare prevazute in PJGD

CJ Arad

APM Arad

permanent

Organizarea şi susţinerea de campanii de informare şi conştientizare a publicului privind prevenirea generării deşeurilor şi colectarea separata a deşeurilor municipale generate (deseuri reciclabile, DEEE, deseuri biodegradabile municipale, deseuri voliminoase, deseuri periculoase)

CJ Arad

Autoritatile administratiilor publice locale/operatorii de salubrizare

permanent

Realizarea de seminarii de instruire pentru municipalităţi în vederea familiarizării cu opţiunile tehnice şi administrative de creştere a reciclării/valorificării

CJ Arad

APM Arad

permanent

Obiectiv Promovarea unui sistem de informare, conştientizare şi motivare a publicului şi a tuturor părţilor implicate în procesul de gestionare a deşeurilor din judetul Arad


105

Date si informaţii privind gestionarea deşeurilor Măsuri Responsabili Termen

Îmbunătăţirea sistemului judetean de colectare, prelucrare, analizare şi validare a datelor şi informaţiilor referitoare la generarea şi gestionarea deşeurilor

APM Arad

Operatorii de salubrizare

2008

Instituirea obligativitatii contractuale pentru realizarea de măsurători pentru stabilirea compoziţia, precum şi determinarea indicatorului de generare a deşeurilor menajere pentru mediul urban şi rural

Consiliile Locale

Agenţii de salubritate,

Operatorii depozitelor de deşeuri

în fiecare anotimp

Realizarea de întâlniri de informare cu societăţile implicate în gestionarea deşeurilor privind modul de raportare a datelor privind deşeurile

APM Arad permanent

Colectarea datelor privind deşeurile din construcţii şi demolări

Consiliile Locale, APM Arad

permanent

Monitorizarea cantităţii de deşeuri voluminoase si a deseurilor pericloase colectate şi raportarea datelor la APM-uri

Consiliile locale şi operatorii de salubrizare

permanent

Obiectiv Obţinerea de date şi informaţii complete şi corecte, care să corespundă cerinţelor de raportare la nivel naţional şi european


106

Colectarea şi transportul deşeurilor Măsuri Responsabili Termen

Crearea de instrumente economice pentru susţinerea şi extinderea sistemului de colectare a deşeurilor menajere în mediul urban şi rural astfel incat in anul 2009 aria de acoperire sa fie de 100 % in mediul urban si de 90 % in mediul rural

CJ Arad Autoritatile administratiei publice locale

2008

Licentiere ANRSCUP a tuturor agentilor de salubrizare din judet

Autoritatile administratiei publice locale

2009

Asigurarea transportului deseurilor colectate din mediul rural si din localitatile Pecica si Santana catre depozitul sau statia de transfer cea mai apropiata


Incepand cu 2009

Adoptarea de măsuri cu caracter administrativ în vederea realizării eficiente a colectării separate a deşeurilor, conform prevederilor legale in vigoare

Autoritatile administratiei publice locale Garda de mediu

permanent

Realizarea si exploatarea in orase de puncte de colectare deseurilor reciclabile, a DEEE-urilor si a deseurilor voluminoase


2009

Modernizarea sistemelor actuale de colectare si transport


permanent

Obiective Îmbunătăţirea/dezvoltarea unui sistem integrat de colectare şi transport a deşeurilor Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor astfel încât în anul 2009 aria de acoperire să fie de 100 % în mediul urban şi minim 90 % în mediul rural


107

Deşeuri de ambalaje Măsuri Responsabili Termen

Implementarea unui sistem de colectare separata a a deseurilor de hartie si carton astfel incat sa se asigure colectarea:

− a cel putin 2.000 tone 2008 − a cel putin 2.200 tone 2011 − a cel putin 2.600 tone

Deseurile de hartie si carton se vor colecta de preferinta separat, fie individual (din usa in usa), fie prin containere stradale sau puncte de colectare


2013

Colectarea separata a urmatoarelor cantitati de deseuri de ambalaje de plastic:

− a cel putin 3.750 tone 2008 − a cel putin 4.200 tone 2011 − a cel putin 7.000 tone

Colectarea separata a deseurilor de plastic se va face de preferinta in amestec cu deseurile metalice, deseurile compozite si eventual deseurile de sticla


2013

2008 2011

Colectarea separata a urmatoarelor cantitati de deseuri de ambalaje de sticla:

− a cel putin 2.000 tone − a cel putin 2.500 tone − a cel putin 4.000 tone

Deseurile de sticla se vor colecta acolo unde este posbil separat fie (din usa in usa), fie prin containere stradale sau puncte de colectare


2013

2008 2011

Colectarea separata a urmatoarelor cantitati de deseuri de ambalaje metalice:

− a cel putin 850 tone − a cel putin 950 tone − a cel putin 1.500 tone

Colectarea separata a deseurilor metalice se va face de preferinta in amestec cu deseurile de plastic, compozitle si eventual deseurile de sticla


2013

Asigurarea ca intreaba cantitate a deseurilor reciclabile, in special a deseurilor de ambalaje rezultate din comert, industrie si institutii este colectata separat si este transmisa spre rciclare/valorificare

Garda de mediu permanent

Obiective Prevenirea producerii deşeurilor de ambalaje Atingerea ţintelor de valorificare materială şi energetică a deşeurilor de ambalaje în conformitate cu prevederile legislative


108

Deşeuri biodegradabile municipale Măsuri Responsabili Termen

Promovarea şi stimularea compostării individuale în gospodării şi/sau pe platforme


Permanent

Realizarea unui sistem de compostare a deşeurilor verzi (deşeuri din parcuri, grădini şi pieţe)


Începând cu 2008

Asigurarea compostării întregii cantităţi de deşeuri biodegradabile rezultate din parcuri, grădini (inclusiv deşeurile din cimitire) şi pieţe


Începând cu 2008

Interzicerea la depozitare a deşeurilor organice pure (deşeuri din parcuri, grădini, cimitire, pieţe)


Începând cu 2008

Asigurarea capacităţilor si tratarea a minim 20.000 t deşeuri biodegradabile la nivelul judetului


2010

Asigurarea capacităţilor si tratarea a minim 45.000 t deşeuri biodegradabile la nivelul judetului


2013

Stabilirea unui concept pentru taxa de depozitare a deşeurilor biodegradabile municipale şi aplicarea acestuia în zonele unde alternativele de tratare a acestor tipuri de deşeuri deja există


Începând cu 2008

Obiective Reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile municipale depozitate în conformitate cu prevederile legislative


109

Staţii de transfer şi depozite Măsuri Responsabili Termen

Inchiderea celor doua depozite din municipiual Arad (din Campul Linistii si Strada Poetului), care au incetat activitatea din anul 2003

Primaria Municipiului Arad

2008

Sistarea activităţii de depozitare în depozitele urbane neconforme din localitatile Nadlac si Curtici

Autoritatile administratiei publice locale şi Operatorii de depozite

Cel tarziu in 2012

Inchiderea depozitelor din localitatile Nadlac si Curtici, conform prevederilor legale in vigoare

Autoritatile administratiei publice locale şi Operatorii de depozite

Cel tarziu in 2014

Închiderea şi ecologizarea celor 111 spaţii de depozitare din mediul rural si a depozitelor neconforme (pentru care nu s-a solicitat perioada de tranzitie) din localitatile Pecica si Santana


Până la 16.07.2009

Asigurarea transportului deşeurilor corelat cu închiderea depozitelor neconforme si a spatiilor de depozitare din mediul urban


Începând cu 2008

Clarificarea situatiei a actualului spatiu de depozitare a deseurilor din orasul Sebis, care nu detine autorizatie de mediu

CJ Arad si Primaria Sebis

2008

Deşeuri periculoase din deşeurile municipale Măsuri Responsabili Termen

Implementarea unui sistem de colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale, conform prevederilor legale


Începând cu 2008

Tratarea corespunzatoare, in instalatii autorizate, a deseurilor periculoase municipale colectate separat


permanent

Eliminarea deseurilor periculoase municipale in instalatii autorizate


permanent

Obiectiv Eliminarea deşeurilor în conformitate cu cerinţele legislaţiei în domeniul gestiunii deşeurilor în scopul protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane


110

Deşeuri de echipamente electrice şi electronice Măsuri Responsabili Termen

Crearea unui sistem de colectare separata a DEEE de la gospodariile particulare care sa asigure colectarea anuala a cel putin 1.800 tone

Producatorii de DEEE Autoritatile administratiei publice locale

2008

Colectarea DEEE din gospodăriile populaţiei de catre operatorii de salubrizare si informarea permanenta a populatiei privind calendarul de colectare a acestor tipuri de deseuri



Operatorul economic (S.C. REMAT S.A.) care opereaza punctele de colectare in judetul Arad trebuie sa incheie contract cu organizatiile colective ale producatorilor, prin care se obliga se indeplineasca obligatiile legale privind colectarea tuturor tipurilor de DEEE provenite de la gospodariile particule si transportarea acestora la instalatii de tratare autorizate in vederea atingerii tintelor anuale de reciclare/valorificare


permanent

Preluarea DEEE de la punctele municipale de colectare şi asigurarea reciclării/valrificarii acestora cu atingerea ţintelor din HG 448/2005

Producătorii sau organizaţiile colective

permanent

Desfăşurarea de campanii de informare şi conştientizare a populatiei privind colectarea separata a DEEE

CJ Autoritatile administratiei publice locale Organizatiile colective ale producatorilor APM Arad

permanent

Obiectiv Crearea unui sistem eficient de colectare a DEEE, valorificarea DEEE colectate cu atingere ţintelor prevăzute de legislaţie, conştientizarea populţtiei privind necesitatea colectării selective a acestei categorii de deşeuri


111

Vehicule scoase din uz Măsuri Responsabili Termen

Preluarea de la ultimul deţinător a vehiculelor pe care le-au introdus pe piaţă, atunci când acestea devin vehicule scoase din uz

Producătorii de vehicule

permanent

Intretinerea corespunzatoare a punctelor de colectare si transmiterea VSU colectate catre tratare in vederea atingerii tintelor

Operatorii punctelor de colectare

permanent

Pastrarea evidentei privind VSU colectate in functie de anul de fabricatie

Operatorii punctelor de colectare

permanent

Deşeuri din construcţii şi demolări Măsuri Responsabili Termen

Elaborarea unui plan privind gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări

CJ Arad Autoritatile administratiei publice locale APM Arad

2008

Colectarea separată a deşeurilor pe deşeuri periculoase şi deşeuri nepericuloase

Persoanele fizice şi agenţii economici generatori

Începând cu 2008

Crearea de capacităţi de tratare şi valorificare Autoritatile administratiei publice locale

Începând cu 2008

Asigurarea de capacităţi de eliminare a deşeurilor din construcţii şi demolări

Autoritatilea dministratiei publice locale

permanent

Interzicerea depozitării necontrolate a deşeurilor din construcţii şi demolări


permanent

Obiectiv Reutilizarea şi valorificarea componentelor

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi a sănătăţii umane


112

Nămoluri de la staţii de epurare orăşeneşti Măsuri Responsabili Termen

Prevenirea eliminării ilegale şi a deversării în apele de suprafaţă

Operatorii staţiilor de epurare

permanent

Promovarea prioritară a valorificării în agricultură în condiţiile respectării prevederilor legislative


permanent

Promovarea tratării prin presare/deshidratare în vederea co-incinerarii


permanent

Obiectiv Gestionarea corespunzătoare cu respectarea principiilor strategice şi a minimizării impactului asupra mediului şi sănătăţii umane


113

10. Sistemul de monitorizare Monitorizarea Planului Judetean pentru Gestionarea Deşeurilor urmareste progresul în realizarea obiectivelor şi măsurilor cuprinse în Plan. Monitorizarea PJGD include in principal: monitorizarea anuală a obiectivelor şi ţintelor din PRGD;

monitorizarea factorilor relevanti pentru prognoza;

evaluări asupra progresului înregistrat în atingerea obiectivelor şi ţintelor;

identificarea întârzierilor, piedicilor şi deficienţelor intampinate in identificarea planului;

recomandare de acţiuni pentru îmbunătăţirea implementării planului.

Monitorizarea anuala a obiectivelor si tintelor se va realiza cu ajutorul indicatorilor de monitorizare. Indicatorii de monitorizare trebuie sa fie cuantificabili. Vor fi stabiliti atat indicatori generali, care arata progresul general al sistemul de gestionare a deseurilor la nivelul judetului, si indicatori asociati obiectivelor. Raportul de monitorizare va fi intocmit anual, in primul trimestru al anului, incepand cu 2009. Responsabili intocmirii raportului d emonitorizare revine Grupului de monitorizare, care este format din reprezentanti ai Consiliului Judetean Arad, ai APM Arad si ai Garzii de Mediu – Comisariatul Judetean Arad. In conformitate cu contractul incheiat cu CJ Arad, consultantul va elabora „Ghidul privind monitorizarea implementarii PJGD”. In cadrul acestui ghid vor fi definiti toti indicatorii de monitoritorizare, atat cei generali, cat si cei asociati obiectivelor. De asemenea, Ghidul va descrie regulamentul de organizare si functionare a Grupului de monitorizare. „Ghidul privind monitorizarea implementarii PJGD” va fi aprobat prin Hotarare a Consiliului Judetean si va sta la baza monitorizarii si elaborarii Rapoartelor de monitorizare pentru toata perioada de planificare.

Date post:	10-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

ETAPA 3 – PLAN JUDETEAN DE GESTIONARE A DESEURILOR, … Arad final 15... · 2008-10-10 · 1...

Documents