6 noi drumuri judeþene, în lucru Judeþul Iaºi va avea drumuri mai durabile, la costuri rezonabile PAGINA 3 12 noi proiecte aºteaptã „undã verde” de la Guvern Proiectele transfrontaliere depuse de Consiliul Judeþean Iaºi pentru obþinerea finanþãrii nerambursabile se aflã la Biroul Regional de Cooperare Transfrontalierã, în etapa de verificare administrativã ºi a conformitãþii. PAGINA 5 Repere ale identitãþii culturale naþionale Bani europeni pentru restaurarea monumentelor istorice ieºene Trei monumente istorice din subordinea Consiliului Judeþean – clãdirea monument istoric din Strada Vasile Alecsandri (fosta Chesturã), Muzeul „Vasile Pogor” ºi Muzeul „Sfântul Ierarh Dosoftei-Mitropolitul”, importante repere ale identitãþii noastre culturale, se aflã în curs de restaurare. Cererile de finanþare pentru restaurarea celor trei monumente au fost depuse în cadrul Programului Operaþional Regional 2014-2020 PAGINA 4 FILIT a adus la Iaºi giganþii literaturii contemporane PAGINA 5 Uniunea Europeanã dã un milion de euro pentru noile locuinþe ale copiilor instituþionalizaþi PAGINA 4 DJADP, în rãzboi cu transportatorii frauduloºi PAGINA 3 În dialog cu dumneavoastrã! Vestea Judeþului ºi-a propus sã poarte un dialog permanent cu cetãþenii judeþului Iaºi ºi nu numai, pe orice temã propusã. Puteþi trimi- te întrebãrile ºi sugestiile dumnea- voastrã pe adresa de mail vesteaju- [email protected], sau direct la Consiliul Judeþean Iaºi, Bd. ªtefan cel Mare ºi Sfânt, nr. 69, Cod poº- tal: 700075, cu specificarea „Pen- tru ziarul Vestea Judeþului”. 1.000.000 de pasageri Un nou record de trafic pe Aeroportul Iaºi Aeroportul Internaþional Iaºi este din ce în ce mai solicitat, miercuri, 17 octombrie, atingându-se pragul de 1.000.000 de cãlãtori, cu o lunã mai devreme faþã de anul precedent. PAGINA 3 ESTEA UDE ULUI J Ţ V Publicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi Anul I Nr. 1 – octombrie 2018 12 pagini Se distribuie GRATUIT ªase blocuri cu risc seismic, în care locuiesc 340 de familii, vor fi reabilitate Consiliul Judeþean a semnat un contract de finanþare cu Ministerul Dezvoltãrii Regionale ºi Administraþiei Publice (MDRAP) pentru proiectarea ºi execuþia lucrãrilor de reabilitare a 6 blocuri înca- drate în clasa I de risc seismic, care pre- zintã pericol public. PAGINA 3 Luna aceasta a debutat Cupa Satelor, o nouã com- petiþie naþionalã organizatã de Federaþia Românã de Fotbal cu sprijinul Agenþiei pentru Finanþarea Inves- tiþiilor Rurale, dedicatã tinerilor practicanþi ai fotba- lului din mediul rural. Echipele participante reprezin- tã satele ºi comunele din România. PAGINA 8 Pagina 2 - Activitate comisii Pagina 3 - Administraþie Pagina 4 - Proiecte europene Pagina 5 - Cooperare transfrontalierã Pagina 6 - Consilieri judeþeni Pagina 7 - Consilieri judeþeni Pagina 8 - Activitãþi sportive Pagina 9 - Informaþii utile Pagina 10 - Hotãrâri CJPagina 11 - Sugestii ºi întrebãri Pagina 12 - Tradiþii ºi obiceiuri. Destinaþii „Avem nevoie de investiþii în parcuri industriale ºi incubatoare de afaceri” Liderul grupului liberal din Consiliul Jude- þean Iaºi, Romeo Vatrã, este un susþinã- tor asiduu al parcurilor industriale, al investiþiilor menite a dezvolta echilibrat întregul judeþ. Mesajul sãu pentru primarii din judeþ este sã nu aºtepte sã vinã Con- siliul Judeþean sã le facã parcuri industria- le, pentru cã investiþia într-un asemenea proiect nu este foarte mare, iar ei „au posibilitatea de a-ºi face prin forþe proprii un parc industrial în comuna sau oraºul pe care îl gospodãresc“. PAGINA 6 Preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi, Maricel Popa, vrea sã aducã în judeþul Iaºi investiþii de peste un miliard de euro. Astãzi, face o scurtã radiografie a investiþiilor actuale în infrastructura judeþului Iaºi, dar mai ales a celor viitoare. Drumuri judeþene modernizate pe sute de kilometri, nou terminal la Aeroport, spitale moderne, cu noi centre de excelenþã, salã polivalentã de 16.000 de locuri, aducþiune de apã ºi canaliza- re peste tot, prin judeþ, terenuri de sport, noi magistrale de gaz metan... PAGINA 7 FITPTI, ediþia a XI-a 400 de artiºti din 20 de þãri de pe cinci continente, la Iaºi Cea de-a XI-a ediþie a Festivalului Internaþional de Tea- tru pentru Publicul Tânãr Iaºi a adus în capitala Moldo- vei peste 400 de artiºti, care au fãcut ca spectacolele sã se desfãºoare cu casele de bilete închise PAGINA 5 „În urmãtorii cinci ani, toate localitãþile ieºene vor avea apã curentã ºi canalizare” A debutat Cupa Satelor la fotbal! O nouã competiþie dedicatã tinerilor din mediul rural
Transcript
6 noi drumuri judeþene, în lucru
Judeþul IIaºi vvaavea ddrumuri mai ddurabile, llacosturi rrezonabile
PAGINA 3
12 nnoi pproiecte aaºteaptã„undã vverde” dde lla GGuvernProiectele transfrontaliere depuse de Consiliul Judeþean Iaºi pentru obþinerea finanþãrii nerambursabile se aflã la BiroulRegional de Cooperare Transfrontalierã, în etapa de verificare administrativã ºi a conformitãþii. PAGINA 5
Repere ale identitãþii culturale naþionale
Bani europeni pentru restaurarea monumentelor istorice ieºeneTrei monumente istorice din subordinea Consiliului Judeþean – clãdirea monument istoric din Strada Vasile Alecsandri (fosta Chesturã), Muzeul „Vasile Pogor” ºi Muzeul „Sfântul Ierarh Dosoftei-Mitropolitul”, importante repere ale identitãþii noastre culturale, se aflã în curs de restaurare.Cererile de finanþare pentru restaurarea celor trei monumente au fost depuse în cadrul Programului Operaþional Regional 2014-2020 PAGINA 4
FILIT aa aadus lla IIaºigiganþii lliteraturiicontemporane
PAGINA 5
Uniunea EEuropeanãdã uun mmilion ddeeuro ppentru nnoilelocuinþe aale ccopiilorinstituþionalizaþi
PAGINA 4
DJADP, îîn rrãzboicu ttransportatoriifrauduloºi
PAGINA 3
În ddialog ccu dumneavoastrã!Vestea Judeþului ºi-a propus sãpoarte un dialog permanent cucetãþenii judeþului Iaºi ºi nu numai,pe orice temã propusã. Puteþi trimi-te întrebãrile ºi sugestiile dumnea-voastrã pe adresa de mail [email protected], sau direct laConsiliul Judeþean Iaºi, Bd. ªtefancel Mare ºi Sfânt, nr. 69, Cod poº-tal: 700075, cu specificarea „Pen-tru ziarul Vestea Judeþului”.
1.000.000 de pasageri Un nou record de trafic pe Aeroportul Iaºi
Aeroportul Internaþional Iaºi este din ce în ce mai solicitat, miercuri, 17 octombrie, atingându-sepragul de 1.000.000 de cãlãtori, cu o lunã mai devreme faþã de anul precedent. PAGINA 3
ESTEA UDE ULUIJ ŢVPublicaþie lunarã editatã de Consiliul Judeþean Iaºi Anul I Nr. 1 – octombrie 2018 12 pagini Se distribuie GRATUIT
ªase bblocuri ccu rriscseismic, îîn ccarelocuiesc 3340 ddefamilii, vvor ffi rreabilitateConsiliul Judeþean a semnat un contractde finanþare cu Ministerul DezvoltãriiRegionale ºi Administraþiei Publice(MDRAP) pentru proiectarea ºi execuþialucrãrilor de reabilitare a 6 blocuri înca-drate în clasa I de risc seismic, care pre-zintã pericol public. PAGINA 3
Luna aceasta a debutat Cupa Satelor, o nouã com-petiþie naþionalã organizatã de Federaþia Românã deFotbal cu sprijinul Agenþiei pentru Finanþarea Inves-tiþiilor Rurale, dedicatã tinerilor practicanþi ai fotba-lului din mediul rural. Echipele participante reprezin-tã satele ºi comunele din România. PAGINA 8
„Avem nnevoie de iinvestiþii îînparcuri iindustrialeºi iincubatoare de aafaceri”
Liderul grupului liberal din Consiliul Jude-þean Iaºi, Romeo Vatrã, este un susþinã-tor asiduu al parcurilor industriale, alinvestiþiilor menite a dezvolta echilibratîntregul judeþ. Mesajul sãu pentru primariidin judeþ este sã nu aºtepte sã vinã Con-siliul Judeþean sã le facã parcuri industria-le, pentru cã investiþia într-un asemeneaproiect nu este foarte mare, iar ei „auposibilitatea de a-ºi face prin forþe propriiun parc industrial în comuna sau oraºulpe care îl gospodãresc“. PAGINA 6
Preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi, Maricel Popa, vrea sã aducã în judeþul Iaºiinvestiþii de peste un miliard de euro. Astãzi, face o scurtã radiografie a investiþiilor
actuale în infrastructura judeþului Iaºi, dar mai ales a celor viitoare. Drumuri judeþenemodernizate pe sute de kilometri, nou terminal la Aeroport, spitale moderne, cu noicentre de excelenþã, salã polivalentã de 16.000 de locuri, aducþiune de apã ºi canaliza-re peste tot, prin judeþ, terenuri de sport, noi magistrale de gaz metan... PAGINA 7
FITPTI, ediþia a XI-a
400 dde aartiºti ddin 220 dde þþãri de ppe ccinci ccontinente, lla IIaºiCea de-a XI-a ediþie a Festivalului Internaþional de Tea-tru pentru Publicul Tânãr Iaºi a adus în capitala Moldo-vei peste 400 de artiºti, care au fãcut ca spectacolele sãse desfãºoare cu casele de bilete închise PAGINA 5
„În urmãtorii cinciani, toate localitãþile
ieºene vor avea apã curentã
ºi canalizare”
A debutat Cupa Satelor la fotbal!
O nouã competiþie dedicatã tinerilor din mediul rural
nela Cîtea (PSD), Dumitru Paraschiv (PSD),Iulian Tãrãboanþã (PMP), ªtefan Cãlin (PSD),Raluca Vartic (PNL), Constantin ªerban(PNL)
Comisia juridicã, de ordine publicã,drepturile omului, libertãþi cetãþeneºti:
Preºedinte: Marius Eugen Ostaficiuc(PSD)
Secretar: Gheorghe – Romeo Vatrã(PNL)
Membri: Ion Lorin Urcaciu (PSD), LiviuGabriel Vornicu (PSD), Constantin – CãtãlinCãtur (PSD), Mircea Manolache (PMP), Sto-ian Ioan (ALDE), Petru Avram (PNL), SilviuApostol (PNL)
Comisia pentru agriculturã, silvicultu-rã, industrie alimentarã, prestãri servicii ºicomerþ:
Preºedinte: Liviu Bulgaru (PNL)Secretar: Radu – Ionel Ursanu (PSD)Membri: Florin Mihai (ALDE), Mihaela
Ivancia (PSD), Ion – Vasile Sandu (PSD),ªtefan Cãlin (PSD), Marius – Danuþ Minea
(PNL), Petru Avram (PNL), Dorel Lebãdã(PSD).
Comisia pentru tineret, sport ºi turism:Preºedinte: Vasile Cotiugã (PNL)Secretar: Dumitru Paraschiv (PSD)Membri: ªtefan Doleanu (PSD), Ion
Lorin Urcaciu (PSD), Mircea Aniculãesi(PSD), Cãtãlin Cãtur (PSD), Cãtãlin Moroºan(PNL), Petru Avram (PNL), Sorin – AlexandruAfloarei (PNL).
Comisia pentru dezvoltare ºi relaþiiexterne:
Preºedinte: Marian Uscatu (PMP)Secretar: Sorin – Georgel Flutur (PNL)Membri: Ion – Vasile Sandu (PSD), Ion Lorin
Urcaciu (PSD), Liviu Gabriel Vornicu (PSD), ªte-
fan Doleanu (PSD), Florin Mihai (ALDE), CãtãlinMoroºanu (PNL), Raluca Vartic (PNL).
Marþi, 30 octombrie 2018 – Sala IacobNegruzzi (Sala Galbenã) a Instituþiei Prefectu-lui Judeþului Iaºi, ora 14,00
Comisia de CulturãComisia Economicã Comisia pentru Sãnãtate Comisia pentru Tineret ºi Sport Comisia de Dezvoltare Comisia de Administraþie Publicã Comisia Juridicã Comisia de Agriculturã Comisia de Urbanism.
Componenþa Comisiilorde specialitate din cadrul
Consiliului Judeþean
În aceste condiþii, au fost selectate proiec-tele culturale, sociale ºi de tineret pentru aproa-pe 247 mii lei. Într-un final, dintre cele 30 dedosare depuse, 11 au îndeplinit condiþiile pen-tru a primi fonduri de la Consiliul Judeþean Iaºi.Astfel, au fost aprobate 5 proiecte culturale cu o
valoare totalã de 96.502 lei, alte 5 propuneri deactivitãþi sociale care însumeazã 124.889 de leiºi un proiect de tineret care va primi 25.000 delei. „Prin acest program, persoanele fizice, aso-ciaþiile ºi fundaþiile sunt încurajate sã propunã ºisã desfãºoare evenimente care valorificã ºi pro-
moveazã patrimoniul cultural ºi dialogul inter-cultural. Totodatã, se are în vedere stimulareaimplicãrii organizaþiilor neguvernamentale îndezvoltarea de servicii sociale, asigurarea con-diþiilor necesare pentru integrarea socio-pprofe-sionalã a tinerilor ºi accesulului la serviciile despecializare profesionalã”, au arãtat reprezen-tanþii Consiliului Judeþean Iaºi.
Proiectele trebuie implementate pânãla data de 3 noiembrie 2018, iar suma
maximã asiguratã de Consiliul Judeþeanpentru un proiect este 25.000 de lei,reprezentând 90 la sutã din valoarea eligi-bilã a acestuia. În aceste condiþii, Asocia-þia Centrul Regional de Integrare Socialã aîncasat 25.000 lei de la CJ Iaºi, AsociaþiaIubire ºi Încredere a luat peste 14.000 lei,iar Asociaþia Culturalã ALT Iaºi va benefi-cia de 25.000 lei. Totodatã, AsociaþiaSocietatea de Studii Istorice din Româniava încasa 7.200 lei, iar Asociaþia Persoa-nelor Active din Iaºi va ridica 25.000 lei.Toate acestea se înscriu la capitolul pro-
iecte culturale, valoarea totalã depãºind96.000 lei. La capitolul proiecte sociale,Parohia Binecredinciosul Voievod ªtefancel Mare ºi Sfânt va beneficia de aproxi-mativ 25.000 lei, iar Asociaþia Persoane-lor Active din Iaºi va mai încasa alþi25.000 lei. Asociaþia Formare Studia vabeneficia de 25.000 lei, iar Asociaþia pen-tru Dezvoltare Personalã din Iaºi va maiîncasa 25.000 lei. Totodatã, AsociaþiaZero Gravity va mai beneficia de 25.000lei. La capitolul proiecte sociale, ConsiliulJudeþean Iaºi a pus la bãtaie aproape125.000 lei. În ceea ce priveºte proiecte-le de tineret, Asociaþia pentru Dezvoltaredin Iaºi a încasat 25.000 lei.
CCoonnssiilleerriiii jjuuddeeþþeennii aauu hhoottããrrââtt,, îînn ccoommiissiiii,, ssooaarrttaa aa 55 pprrooiieeccttee ccuullttuurraalleeComisiile de specialitate ale Consiliului Judeþean Iaºi au stabilit, în acest an, care sunt proiectele culturale care vor beneficia definanþare de la bugetul Consiliului Judeþean Iaºi în baza Legii250/2005 legat de regimul finanþãrilor nerambursabile din fonduripublice alocate pentru activitãþi nonprofit de interes general.
ESTEA UDE ULUIJ ŢV Octombrie 2018www.icc.ro [email protected] ADMINISTRATIE23¸
ªase drumuri judeþene se aflã în lucru, învederea modernizãrii cu fonduri de labugetul de stat. Investiþia va fi de 116
milioane de lei. Finanþarea este asiguratã dinbugetul Ministerului Dezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice, prin Programul Naþio-nal de Dezvoltare Localã II.
Vor ffi mmodernizaþi 557 ddekilometri dde ddrum jjudeþean
DJ 281C intersecþie DN 28A (Blãgeºti) –Hãrmãneºti – Todireºti – Coasta Mãgurii – Cot-nari – intersecþie DN 28B. 25 de kilometri vor fireabilitaþi, investiþia fiind de 44 milioane de lei.Contractul de lucrãri prevede ºi amenajarea a7.400 de metri pãtraþi de trotuare, precum ºi acãilor de acces la proprietãþi.Totodatã, vor fimodernizate ºase staþii de autobuz aflate pe DJ281C. Constructorul va monta 29 de podeþe,1.600 de metri liniari de parapet metalic flexibilºi va realiza semnalizarea rutierã. Lucrãrile trebu-ie terminate în 18 luni ºi vor fi garantate de exe-cutant pentru o perioadã de trei ani. Pe porþiuneacare leagã satele Blãgeºti ºi Hãrmãneºtii Vechi,se recicleazã asfaltul vechi, iar în interiorul loca-litãþii se lucreazã la lãrgirea pãrþii carosabile.Cele mai multe podeþe au fost deja montate. Ca
noutate, pe acest sector se va lucra cu bitum acãrui compoziþie va fi modificatã pentru a creºtedurata de viaþã ºi rezistenþa drumului. DJ 281Cstrãbate teritoriul administrativ a ºapte localitãþidin partea de nord-vest a judeþului. Finanþareaeste asiguratã de la bugetul de stat, prin Progra-mul Naþional de Dezvoltare Localã II.
DJ 207M intersecþie DN28 – Al.I.Cuza.Pentru modernizarea a 6,2 kilometri, investiþiava fi de 11.634.973 lei cu TVA, iar contractan-tul este asocierea SC Eky Route SRL- SC Dimex2000 Company SRL. Pe lângã lucrãrile demodernizare, constructorul va pava 9.200 demetri pãtraþi de trotuare, va amenaja intrãrile laproprietãþi ºi va realiza 7.200 de metri liniari deºanþuri betonate ºi 2.400 de metri liniari derigole carosabile. 32 de drumuri laterale vor fiasfaltate pe o lungime de 15 metri. Totodatã, vafi montat un parapet metalic de 360 de metriliniari, iar semnalizarea rutierã va fi refãcutã.Proiectul prevede ºi reparaþii ale podului de perâul Mihailã, aflat pe tronsonul de drum ce va fimodernizat. Termenul de execuþie a lucrãriloreste de nouã luni de la emiterea ordinului deîncepere a lucrãrilor.
DJ 208F Heci (intersecþie DJ 208) – Tãtã-ruºi – Iorcani – limita cu judeþul Suceava, pe o
lungime de 12,462 km, în valoare de28.329.631 lei. Licitaþia de execuþie a lucrãri-lor de modernizare a acestui drum este în deru-lare, termenul pentru depunerea ofertelor fina-lizându-se pe 22 octombrie 2018.
DJ 248A intersecþie DC 73 (Grieºti) – limi-tã cu judeþul Vaslui. Drumul va fi modernizat peo lungime de 2,6 kilometri, valoarea contractu-lui de lucrãri fiind de 2,9 milioane de lei cu TVA.
Proiectul mai prevede montarea a 12 podeþetubulare ºi construirea a 300 de metri liniari deºanþuri betonate ºi 4.300 de metri liniari de ºan-þuri din pãmânt. Constructorul trebuie sã ame-najeze ºi parcarea aflatã pe acest tronson dedrum, sã monteze indicatoare rutiere noi ºi sãrefacã marcajele. Termenul de execuþie este deºase luni, iar firma contractantã va asiguragaranþia pentru o perioadã de trei ani.
DJ 280B Târgu Frumos – Cucuteni.Modernizarea acestui drum judeþean a începutdeja pe un tronson de 9,2 km, care va fi reabi-litat contra sumei de 11,7 milioane de lei cuTVA. Pe lângã lucrãrile de modernizare, se vormai construi 3.000 de metri liniari de rigolebetonate, 1.900 de metri liniari de rigole caro-sabile ºi 6.900 de metri liniari de ºanþuri. Pro-iectul prevede ºi amenajarea cu pavele a 2.900de metri pãtraþi de trotuare, montarea a 102podeþe ºi a 1.300 de metri liniari de parapetmetalic. Dupã finalizarea lucrãrilor, constructo-rul va reface semnalizarea rutierã. Perioada derealizare este de 15 luni.
DJ 281 Spinoasa – Belceºti. Drumul va fireabilitat pe o lungime de 1,7 kilometri, terme-nul de execuþie fiind de nouã luni. Pe lângãmodernizare, constructorul va mai realiza 700 demetri liniari de ºanþuri din pãmânt ºi 70 de metriliniari de ºanþuri betonate pentru colectarea ºievacuarea apelor provenite din precipitaþii ºi vamonta opt podeþe. Totodatã, vor fi amplasateindicatoare noi, iar semnalizarea rutierã va fi refã-cutã. Valoarea contractului de lucrãri este de 2,2milioane de lei cu TVA, iar lucrãrile vor fi garan-tate pentru o perioadã de trei ani.
Consiliul Judeþean a semnat un contract definanþare cu Ministerul
Dezvoltãrii Regionale ºiAdministraþiei Publice
(MDRAP) pentru proiecta-rea ºi execuþia lucrãrilor dereabilitare a 6 blocuri înca-drate în clasa I de risc seis-mic, care prezintã pericol
public. În prima fazã, a fostalocatã suma de 1.211.742
lei pentru proiectarea lucrãrilor de investiþii.
MDRAP a inclus în Programul de acþi-uni pe anul 2018, aprobat prin HotãrâreaGuvernului 522/ 12.07.2018, Blocul A1 depe ªoseaua Naþionalã nr. 184, cu 90 deapartamente, construit în anul 1965; BloculA2 de pe ªoseaua Naþionalã nr.182, cu 90de apartamente, construit în anul 1965; Blo-cul C1, de pe ªoseaua Naþionalã nr.186, cu40 de apartamente, construit în anul 1963;Blocul C2, de pe ªoseaua Naþionalã nr.188,cu 40 de apartamente, construit în anul1963; Blocul C3, de pe ªoseaua Naþionalãnr.190, cu 40 de apartamente, construit înanul 1965; Blocul C4, de pe ªoseaua Naþi-
onalã nr.192, cu 40 de apartamente, con-struit în anul 1965.
„Am semnat la Ministerul Dezvoltãrii ºiAdministraþiei Publice, contractul de finan-þare în vederea proiectãrii lucrãrilor de exe-cuþie pentru 6 blocuri în care locuiesc 340de familii. Primãria Municipiului Iaºi nu atransmis, în acest an, cãtre Consiliul Jude-þean, aºa cum prevede legislaþia în vigoare,situaþia clãdirilor cu risc seismic însã, pen-tru ca Iaºul sã poatã beneficia totuºi definanþare, am transmis la MDRAP datelecolectate anul trecut. Ieºenii trebuie sã ºtiecã sunt în siguranþã în cazul unui cutremur...Din cauza lipsei de interes a Primãriei, anultrecut, banii repartizaþi pentru municipiulIaºi s-aau întors la bugetul de stat. Sperãm caanul acesta sã existe mai multã implicare”,a spus Maricel Popa, preºedintele Consiliu-lui Judeþean Iaºi.
În contractul de finanþare, în vedereaprimirii banilor, se precizeazã cã CJ trebuiesã transmitã o solicitare cãtre MinisterulDezvoltãrii ºi Administraþiei Publice, însoþitãde o serie de documente necesar a fi pusela dispoziþie de Consiliul Local: sinteza do-cumentaþiei de avizare a lucrãrilor, proiectultehnic, caietele de sarcini, detaliile de exe-cuþie, procesul verbal de admitere a recep-þiei documentaþiei tehnic-economice privindproiectarea lucrãrilor de consolidare ºi copiiale facturilor emise ºi nedecontate.
Judeþul Iaºi va avea drumuri maidurabile, la costuri rezonabile
Consiliul Judeþean va plãti252.100 mii lei pentru achiziþio-narea unui nou sistem de cân-tãrire, deoarece toate cele treicântare electronice portabiledin dotarea DJADP Iaºi auverificarea metrologicã expira-tã ºi nu mai pot fi utilizate
În anul 2013, Direcþia Judeþeanã de Admi-nistrare a Drumurilor ºi Podurilor (DJADP) Iaºi aachiziþionat 3 sisteme electronice portabile decântãrire, iar de atunci, în urma controalelor efec-tuate în trafic, au fost încheiate 83 de proceseverbale de contravenþie, valoarea totalã a amenzi-lor aplicate transportatorilor frauduloºi find de
1.305 mii lei. Cele trei cântare electronice porta-bile din dotare au acum verificarea metrologicãexpiratã ºi nu mai pot fi utilizate, efectuarea revi-ziei tehnice în vederea obþinerii certificatuluimetrologic implicând costuri semnificative decirca 15.000 euro/an, întrucât poate fi efectuatãdoar la firma producãtoare, din Franþa.
Astfel, Direcþia Judeþeanã de Administrarea Drumurilor ºi Podurilor Iaºi a solicitat achizi-þionarea unui nou sistem portabil de cântãrireauto pe osie, la care reviziile sã poatã fi fãcuteîn România. „Pentru a evita deteriorarea caro-sabilului de cãtre maºinile de mare tonaj carenu respectã limita de încãrcare, Direcþia Jude-þeanã de Administrare a Drumurilor ºi Podurilordin subordinea Consiliului Judeþean va achizi-þiona douã sisteme moderne formate din plat-forme de cântãrire, covoare rulabile de acces
ce suportã sarcini de pânã la 30 de tone, sis-tem informatic, unitate de procesare cu impri-mantã integratã, un sistem GPS ce poate furni-za locaþia în timp real ºi unul pentru monitori-zarea audio-vvideo. Datele obþinute ca urmare averificãrilor vor fi stocate pe duratã nelimitatã,iar procesele verbale emise vor fi înregistrarefãrã a exista posibilitatea de ºtergere sau modi-ficare ulterioarã a acestora”, a anunþat condu-cerea Consiliului Judeþean Iaºi.
DJADP a lansat deja procedura simplifi-catã în vederea achiziþionãrii celor douã sis-teme. Furnizorul va livra echipamentele în celmult 45 de zile de la semnarea contractului ºiva asigura garanþia acestora pentru o perioa-dã de cinci ani.
Costul estimat al achiziþiei este de252.100 de lei fãrã TVA.
DJADP, în rãzboi cu transportatorii frauduloºi
Aeroportul Internaþional Iaºi este din ceîn ce mai solicitat, miercuri, 17 octombrie,atingându-se pragul de 1.000.000 de cãlã-tori, cu o lunã mai devreme faþã de anul pre-cedent. Pasagerul cu numãrul un milion –Ramona Piºnei, a cãlãtorit de la Timiºoara laIaºi, acesta fiind premiat de reprezentanþiiaeroportului, ai companiei Tarom ºi de preºe-dintele Consiliului Judeþean, Maricel Popa.
„Aerogara ieºeanã este una dintre celemai importante dar ºi solicitate porþi de in-trare în Regiunea de Nord-EEst, iar traficul de
cãlãtori îºi pãstreazã tendinþa ascendentã.Trebuie sã avem în vedere dezvoltarea in-frastructurii astfel încât sã poatã susþineprogresul aeroportului din urmãtorii ani”, aafirmat Maricel Popa, preºedintele Consiliu-lui Judeþean Iaºi.
În momentul de faþã, pe Aeroportul Iaºiopereazã patru companii aeriene: Wizz Air –destinaþii Milano (Bergamo), Roma (Ciampi-no), Veneþia (Treviso), Catania, Bologna, Lon-dra (Luton), Larnaca, Tel Aviv, Eindhoven,Billund, Dortmund, Salonic, Paris (Beauvais),
Bruxelles (Charleroi) ºi Liverpool (din 29octombrie 2018), Blue Air – destinaþii Barce-lona, Paris (Beauvais), Londra (Luton), Roma(Fiumicino), Milano (Bergamo), Torino,Munchen, Bruxelles, Koln (Bonn), Bucurestiºi Oradea (via Otopeni), Tarom – Londra(Luton), Tel Aviv, Cluj-Napoca, Timiºoara ºiBucureºti, ºi Austrian Airlines – Viena.
În prezent, Aeroportul Iaºi se situeazã pelocul III între aeroporturile regionale, dupãcele din Cluj ºi Timiºoara, cu mari ºanse dea urca un loc în perioada imediat urmãtoare.
Un nnou rrecord dde ttrafic ppe AAeroportul IIaºi
Trei monumente istorice dinsubordinea Consiliului Jude-þean, importante repere ale
identitãþii noastre culturale, seaflã în curs de restaurare.
Cererile de finanþare pentrurestaurarea celor trei monu-
mente au fost depuse în cadrulProgramului Operaþional
tecþia ºi valorificarea durabilã apatrimoniului cultural reprezin-tã o alternativã viabilã pentrustimularea dezvoltãrii urbane.
Preºedintele Consiliului Judeþean, MaricelPopa, împreunã cu directorul Agenþiei pen-tru Dezvoltare Regionalã Nord-Est, Vasile
Asandei, au semnat zilele trecute contractul definanþare europeanã pentru proiectul „Consoli-dare, refuncþionalizare ºi mansardare clãdiremonument istoric – Strada Vasile Alecsandri”.
Investiþia va fi de 16.587.377,94 lei, dincare 15.085.532,58 lei reprezintã suma neram-bursabilã. Fondul European de Dezvoltare Regio-nalã asigurã 13.084.390,51 lei, iar bugetul destat 2.001.142,08 lei. Durata de implementare aproiectului va fi de 45 de luni. Prin accesarea defonduri europene se vor finaliza lucrãrile la struc-tura clãdirii, vor fi realizate elementele de arhitec-turã ºi amenajarea interioarã a imobilului. „Aces-
ta este al treilea monument istoric dinsubordinea Consiliului Judeþean pen-tru care semnãm un contract de finan-þare, monument care va fi restaurat ºipus în valoare cu fonduri europene.Aducem astfel, în prim-pplan, în anul încare marcãm Centenarul Marii Uniri,moºtenirea lãsatã de înaintaºi, acesteimportante repere ale identitãþii noastreculturale. Totodatã, prin acest proiectrecuperãm suma alocatã de ConsiliulJudeþean pentru restaurarea imobilului ºi astfelputem sã o redirecþionãm cãtre alte obiectivecare au nevoie de investiþii”, a afirmat MaricelPopa, preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi.
„Regiunea de Nord-EEst a avut alocatã, pen-tru perioada de finanþare 2014-22020, suma de60 milioane de euro pentru patrimoniul cultural,însã, am reuºit sã contractãm de douã ori maimulte fonduri ºi iatã cã ºi lucrãri începute de cevatimp au ºansa sã primeascã finanþare nerambur-sabilã. Aceastã investiþie face parte din categoriaproiectelor retrospective. Este o satisfacþie pentrunoi, deoarece, reuºim, prin Programul Operaþio-
nal Regional, sã ne refacem patrimoniul cultu-ral”, a spus Vasile Asandei, directorul Agenþieipentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est.
Pânã acum, zidurile clãdirii din stradaVasile Alecsandri au fost restaurate, iar ºar-panta din lemn a fost înlocuitã cu una meta-licã, respectându-se astfel standardele derezistenþã ºi stabilitate. Consiliul Judeþean adecontat lucrãri de peste opt milioane de lei.
Printre expoziþiile permanente aleviitoarei „Case a Muzeelor” se numãrãsala destinatã primelor tipãrituri, careva cuprinde o colecþie de cãrþi vechiºi proiecþii video, o salã a alfabetuluiunde vor fi expuse documente încare va putea fi observatã tranziþia dela slovele chirilice la caracterelelatine ºi Sala „Dacia Literarã”. Toto-
datã, vizitatorii vor putea admira expoziþii dedica-te scriitorilor Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu,Ion Creangã ºi I.L. Caragiale. Noul muzeu vacuprinde ºi o zonã dedicatã Pogromului.
Odatã cu inaugurarea instituþiei culturalevor fi create 20 de noi locuri de muncã.Monumentul istoric are o suprafaþã totalã de3.988 metri pãtraþi.
Alte ddouã mmonumente iistorice,în ccurs dde rrestaurare
Pe lângã sediul fostei Chesturi din Iaºi,alte douã monumente istorice din subordineaConsiliului Judeþean, importante repere aleidentitãþii culturale naþionale, se aflã în curs
de restaurare, investiþia totalã fiind de aproxi-mativ 27 milioane de lei.
La Muzeul „Vasile Pogor” vor fi realizatelucrãri complexe printre care se numãrã resta-urarea pereþilor din piatrã în zonele deteriorate,realizarea de izolaþii la baza pereþilor pentru apreveni infiltraþiile, restaurarea uºilor, înlocui-rea tâmplãriei ferestrelor ºi a elementelor dinlemn degradate, înlocuirea instalaþiilor sanita-re, termice ºi electrice, realizarea încãlzirii prinpardosealã ºi asigurarea accesului pentru per-soanele cu dizabilitãþi. Lucrãrile de restaurarevor dura doi ani, iar constructorul va asiguragaranþia pentru o perioadã de cinci ani, valoa-rea totalã a proiectului fiind de 6,5 milioane delei, cea mai mare parte a sumei provenind dinaccesarea fondurilor europene. Istoricul imo-bilului este strâns legat de viaþa culturalã aIaºului, clãdirea gãzduind întâlnirile societãþiiJunimea ºi ale revistei Convorbiri Literare.
La Muzeul „Sfântul Ierarh Dosoftei-Mitropolitul”, clãdire care gãzduieºte secþiade literaturã veche din cadrul Muzeului Naþio-nal al Literaturii Române Iaºi, lucrãrile se des-fãºoarã conform graficului. Zidurile muzeuluiºi uºile exterioare din lemn de stejar vor firestaurate, iar ferestrele vor fi înlocuite. Pentrua pune în valoare obiectivul cultural ºi expo-natele, instalaþia electricã va fi schimbatã, întimp ce vitrinele expoziþionale vor fi înlocuite.Investiþia totalã este de 3,7 milioane de lei, iarmonumentul istoric va fi redeschis publiculuianul viitor. În acest muzeul este expusã Caza-nia, scrisã de Mitropolitul Varlaam Moþoc înanul 1643, consideratã prima tipãriturã în lim-ba românã din Moldova.
42PROIECTE EUROPENERepere ale identitãþii culturale naþionale
Bani europeni pentru restaurareamonumentelor istorice ieºene
dezinstituþionalizarea copiiloraflaþi în centrele de plasamentaparþinând sistemului de protecþiespecialã se numãrã printre mãsu-rile prevãzute în documenteleprogramatice cu tematicã socialãde la nivel european, naþional ºijudeþean care urmãresc „închide-rea instituþiilor de tip vechi ºi dez-voltarea de servicii comunitare”
Primele patru case de tip familial destina-te ocrotirii copiilor din sistemul rezidenþial vorfi construite ºi dotate modern, în comuna Hor-leºti, de cãtre Direcþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului (DGASPC), dinsubordinea Consiliului Judeþean Iaºi, în cadrulproiectului Închiderea Centrului Rezidenþial„Bogdana”, Bogdãneºti.
Aici vor locui 48 de copii, câte 12 în fie-care dintre imobile, ºi vor beneficia de servi-cii sociale de calitate acordate de DGASPC.
Totodatã, în cadrul aceluiaºi proiect,actualul centru de tip rezidenþial va fi moder-
nizat ºi transformat în centru de zi pentru pre-gãtirea ºi sprijinirea integrãrii sau reintegrãriidupã caz, a copilului în familie. Astfel, se vorasigura consiliere psiho-socialã ºi suportemoþional, resurse pentru dezvoltarea abilitã-þilor pentru viaþa independentã ºi orientarevocaþionalã pentru copii, precum ºi consilie-re psiho-socialã ºi sprijin pentru pãrinþi sauocrotitorii legali.
Proiectul a primit finanþare prin Progra-mul Operaþional Regional 2014-2020, Axaprioritarã 8 – „ Dezvoltarea infrastructurii desãnãtate ºi sociale”, valoarea totalã fiind de5.497.998,71 lei. Cofinanþarea suportatã dela bugetul judeþean este de 1.067.724,72 lei.
Prin construirea caselor de tip familial,se va putea asigura asistenþã ºi îngrijirecopiilor ºi tinerilor din centrul de plasamentînchis, pentru care nu au putut fi identificatealte soluþii de îngrijire în familie.
Noile case de tip familial vor fi amplasa-te în comunitate, douã în satul Bogdãneºti ºidouã în satul Horleºti, astfel încât, sã permi-tã accesul facil al copiilor la ºcoalã, grãdini-þã, servicii medicale ºi de recreere. Capacita-
tea Centrului de Zi va fi de maxim 20 debeneficiari pe lunã, prioritate având cazurilecu cele mai mari ºanse de integrare sau rein-tegrare, în urmãtoarele 12 luni.
„Este primul pas pe care îl facem lanivelul Consiliului Judeþean prin instituþiilesubordonate în vederea oferirii de alternativeviabile la mãsurile de protecþie rezidenþialã.Atâta vreme cât existã o mãsurã de protecþiespecialã pentru aceºti copii, este nevoie ºinormal sã le asigurãm condiþiile de trai caîntr-oo familie ºi sã ne preocupe dezvoltarealor, astfel încât, la pãrãsirea sistemului deprotecþie, aceºtia sã nu aibã probleme deadaptare la viaþa socialã. În practicã, s-aademonstrat necesitatea de a veni în întâmpi-narea nevoii de creºtere a calitãþii tuturor ser-
viciilor furnizate copiilor ºi continuarea tran-ziþiei de la îngrijirea instituþionalã la îngrijireacomunitarã în vederea prevenirii excluziuniisociale ulterioare”, a afirmat Maricel Popa,preºedintele Consiliului Judeþean Iaºi.
În prezent, în cadrul Centrului Rezidenþial„Bogdana” sunt ocrotiþi 54 de copii ºi tineri cuvârste cuprinse între 4 ºi 22 ani, fãrã dizabilitãþisau cerinþe educative speciale. În urma evaluã-rii medicale, psihopedagogice, sociale ºi psi-hologice, 6 tineri cu vârsta de peste 18 ani vorbeneficia de integrare socioprofesionalã.
În cele 4 case de tip familial ºi în centrulde zi vor lucra 42 de angajaþi. Personalul va
beneficia de cursuri de formare continuã ºispecializare, atât în perioada implementãriiproiectului cât ºi în perioada de sustenabili-tate a noilor servicii, în funcþie de necesitãþi-le identificate pe parcursul desfãºurãrii acti-vitãþii serviciilor nou-înfiinþate.
Planul de închidere a Centrului Reziden-þial „Bogdana” din cadrul Direcþiei Generalede Asistenþã Socialã ºi Protecþia CopiluluiIaºi respectã instrumentele de evaluare ºi exi-genþele impuse de Autoritatea Naþionalã pen-tru Protecþia Drepturilor Copilului ºi Adopþie(ANPDCA) ºi prezintã în detaliu situaþiaactualã a copiilor, evaluãrile multiple de spe-cialitate ºi concluziile finale referitoare la pla-nurile de viitor ºi tipurile de servicii necesarefiecãrui copil în funcþie de nevoile bio-psiho-sociale identificate.
Furnizarea de servicii integrate de sprijinîn vederea tranziþiei de la servicii de îngrijireinstituþionalizate cãtre servicii la nivelulcomunitãþii este una dintre mãsurile pe careRomânia ºi le-a asumat prin Acordul de Par-teneriat aprobat de Comisia Europeanã pentruperioada 2014-2020.
Proiectele transfrontalieredepuse de Consiliul JudeþeanIaºi pentru obþinerea finanþãrii
nerambursabile se aflã laBiroul Regional de CooperareTransfrontalierã, în etapa deverificare administrativã ºi a
conformitãþii. Cele 12 proiectedepuse de Consiliul Judeþean
în cadrul Programului Operaþional Comun România– Republica Moldova 2014-2020 vizeazã investiþii de 24
milioane de euro în infrastruc-tura rutierã, spitale, cercetare,
reabilitarea ºi promovareamonumentelor istorice.
Astfel, restaurarea Muzeului „Ion Crean-gã” va fi posibilã în cadrul proiectului„Cãlãtor pe meridiane culturale”, a
cãrui valoare este estimatã la 1,7 milioane deeuro. Muzeul „Mihai Eminescu” va fi reabili-tat ºi consolidat prin parteneriatul „Educaþieºi culturã fãrã frontiere” pentru care s-a soli-citat suma de 1,6 milioane de euro.
Aceleaºi lucrãri vor fi fãcute ºi la CasaMemorialã „Constantin Negruzzi” din locali-tatea Hermeziu, în cadrul programului „Cir-cuit turistic internaþional de promovare apatrimoniului cultural-istoric”, pentru aproxi-mativ1,5 milioane de euro.
Totodatã, Stãreþia Mãnãstirii Golia va fi rea-bilitatã conform proiectului „Dezvoltarea turis-mului transfrontalier prin valorificarea tradiþiei,culturii ºi monumentelor în regiunea transfron-talierã Ungheni, Republica Moldova- Iaºi,România”, estimat la 1,7 milioane de euro.
Diagnosticarea ºi tratarea endometriozei va fiposibilã la Spitalul „Elena Doamna” prin formareaunei echipe de experþi ºi achiziþionarea aparaturiimedicale necesarã, prin parteneriatul „Endoma-net – Endometriosis Management Network”,investiþia fiind calculatã la 1,6 milioane de euro.
Pacienþii secþiei de cardiologie de laSpitalul de Copii „Sfânta Maria” vor beneficiade diagnosticare cu aparaturã performantã încadrul parteneriatului „Transheart for children– Transfrontalier platform for children withheart diseases” pentru care a fost solicitatãsuma de 1,5 milioane de euro.
Secþia Paºcanu din cadrul Spitalului dePneumoftiziologie va fi renovatã cu ajutorulproiectului „Reabilitarea ºi modernizarea servi-ciilor de sãnãtate în regiunea transfrontalierã
Ungheni-Iaºi în vederea îmbunãtãþirii, tratãrii ºidetectãrii de caz a tuberculozei”, cu o valoareestimatã la 6,4 milioane de euro. Unitateamedicalã va fi dotatã cu aparaturã performantãîn cadrul parteneriatului „Together for health”pentru care se vor investi 1,9 milioane de euro.
De investiþii în echipamente medicale vabeneficia ºi Spitalul de Obstetricã ºi Gineco-logie „Cuza Vodã” care va achiziþiona unmamograf de înaltã performanþã.
În cadrul unui proiect transfrontalier,aproximat la 1,4 milioane de euro, infrastruc-
tura drumului judeþean 249A va fi moderniza-tã pe o lungime de 13 km în cadrul a douãproiecte în valoare de 4,6 milioane de euro.
„Cercetarea ºi promovarea generãrii deînaltã eficienþã prin trigenerare, bazate pe utiliza-rea resurselor regenerabile solare pentru obþine-
rea energiei electrice, termice ºi a frigului, inclu-siv achiziþia echipamentului” va fi implementatde CJ în parteneriat cu Institutul de Energeticã alAcademiei de ªtiinþe din Republica Moldova ºiUniversitatea Tehnicã „Gh. Asachi” Iaºi. Bugetulestimat este de 200.000 de euro.
Consiliul Judeþean va derula alte treiproiecte cu o valoare de 3 milioane de euro,depuse de Agenþia de Dezvoltare Intercomu-nitarã Euronest.
Acþiunile comune ale României ºi Repu-blicii Moldova pentru prevenirea efectelorcauzate de fenomene naturale vor putea fifinanþate cu 325.000 de euro prin proiectul„Îmbunãtãþirea calitãþii ºi capabilitãþii acþiuni-lor comune de urgenþã în zona transfrontalie-rã”. Studenþii îºi vor putea dezvolta compe-tenþele antreprenoriale în cadrul „Rubikedustart up school”, în valoare de 371.447 euro.
Îmbunãtãþirea capabilitãþilor de comuni-caþii bazate pe TIC în Iaºi, Botoºani, Vaslui ºiRepublica Moldova va fi posibilã printr-oinvestiþie de 2,2 milioane de euro.
ESTEA UDE ULUIJ ŢV Octombrie 2018www.icc.ro [email protected] COOPERARE TRANSFRONTALIERÃ25
Cea de-a XI-a ediþiea Festivalului Internaþional
de Teatru pentru Publicul Tânãr Iaºi (FITPTI),la care au participat peste400 de artiºti din 20 de þãride pe cinci continente, adebutat cu spectacolul
susþinut de Teatrul ACT dinBucureºti, „Stage Dogs”,
cu doi dintre cei maivaloroºi actori ai teatruluiromânesc, Marcel Iureº ºi
Florin Piersic Jr.
Evenimentul a avut deja un PROLOG (28septembrie), cu spectacolul „Work in pro-gress”, al Gianinei Cãrbunariu în colaborarecu Emilia Romagna Teatro Stabile Italia, ºi unshowcase al Teatrului Luceafãrul ce a reunitcele mai noi ºi mai de succes titluri de peafiº. Printre ele ºi „Istorie lapersoana I”, un proiect cola-borativ, autoreferinþial despreistoria recentã.
Organizatorii sunt foartemulþumiþi de reacþia publicu-lui care ºi-a exprimat intere-sul prin cumpãrarea masivã abiletelor pentru cele peste 80de reprezentaþii din program. Majoritateaspectacolelor s-au jucat cu casele închise,prin ele „Stage Dogs” (Teatrul Act Bucu-reºti), „Occident Express” (Trap Door Thea-tre Chicago USA), Perfect compus (TeatrulNaþional Sibiu), Pisici (Teatrul „Matei Viº-niec“ Suceava), „Amfibi” (Machol DanceHouse Ierusalim), „Trezeºte-te! Lumea pe
dos” (Ninedu Theatre Shanghai China),
„Svejk” (Teatrul Odeon Bucuresti), „Marione-te vietnameze pe apã” (Hanoi, Vietnam),Visãtorul (Teatrul Tineretului Piatra Neamþ),„Fraþii aurorei boreale. Legende nordice”(Teatrul Chorea Lodz ºi Figur Teatr CracoviaPolonia),„BO” (Teater Tr3 Stockholm Suedia).
De un mare succes s-a bucurat specta-colul-concert „9 piese de teatru remixate”(o producþie Unteatru Bucureºti), cu Alexªtefãnescu. Tânãrul actor bucureºtean a fostfinalist la emisiunea concurs de televiziune„Românii au talent”, iar în acest spectacol apropus o recitire comicã, pe gustul tinerilorde azi, a nouã piese de teatru clasice într-unfel neaºteptat ºi original. „Cine le-aa citit, leredescoperã într-oo luminã surprinzãtoare,iar cine nu, cu siguranþã va prinde pofta dea merge la bibliotecã sau mãcar sã caute fil-mul pe IMDB. E ca un ghid teatral atât pen-tru iniþiaþi, cât ºi pentru profani, pe o paletãmuzicalã largã, coloratã de râsete ºi energiebunã de luat la pachet”, a spus Oltiþa Cîn-tec, directorul artistic al Teatrului „Luceafã-rul” ºi iniþiatorul FITPTI.
Festivalul a avut în program ºi eveni-mente outdoor (esplanada TeatruluiLuceafãrul, pietonalul Lãpuºneanu, Pieto-nalul ªtefan cel Mare), astfel încât toatãlumea s-a putut bucura de propunerileteatrale ale ediþiei cu numãrul 11 al aces-tui eveniment laureat de Asociaþia Euro-peanã a Festivalurilor (Bruxelles) cu titlul„Festival remarcabil”.
Proiectele transfrontaliere ale Iaºului
12 noi proiecte aºteaptã „undã verde” de la Guvern
cea de-a ºasea ediþie a Festi-valului Internaþional de Literatu-rã ºi Traducere – FILIT a adunatla Iaºi, în perioada 3-7 octom-brie, 34.000 de spectatori, cares-au bucurat de prezenþa a 300de invitaþi din toatã lumea FILIT este un proiect finanþatde Consiliul Judeþean Iaºi prinMuzeul Naþional al LiteraturiiRomâne Iaºi ediþia din acestan a beneficiat de patronajulComisiei Europene
În cadrul celor peste 130 de evenimente ºiexpoziþii cuprinse în programul FILIT, publicul i-aputut cunoaºte, printre alþii, pe Veronica Roth, Jonat-han Franzen (SUA), Éric Vuillard (Franþa), Jón Kal-man Stefánsson (Islanda), Kamila Shamsie (MareaBritanie), Sylvie Germain (Franþa), Iuri Andruhovici(Ucraina), Eduardo Caballero (Spania), Evald Flisar(Slovenia), Catherine Lovey (Elveþia), Lluis-AntonBaulenas (Spania), Goce Smilevski (Macedonia),Roland Orcsik (Ungaria), Sveta Dorosheva (Ucrai-na/Israel), Lorenzo Silva (Spania), Yannick Haenel(Franþa), Tomas Zmeskal (Cehia), Carl Frode Tiller(Norvegia), Catherine Gucher (Franþa), Marc Axelrod(SUA). Lor li s-au alãturat importanþi autori româniprecum Gabriela Adameºteanu, Irina Teodorescu,Liliana Lazãr, Carmen Firan, Augustin Cupºa, DorinaRusu, Ana Maria Caia, Andrei Crãciun, Florina Ilis,Mihai Buzea, Iulian Ciocan,Tudor Ganea, CristianFulaº, Alex Tocilescu, Bogdan Rãileanu, Adela Gre-ceanu, Adelin Petriºor, Viorel Iliºoi, Eugen Istodor.
Pe lângã structura cunoscutã a evenimente-lor (Serile FILIT, Scriitori în Centru – Casa FILIT,
Casa Poeziei, întâlniri în licee) au continuat ºiproiectele Casa Copilãriei ºi Casa Fantasy. Publi-cul a intrat în dialog, la Casa Copilãriei, cu autoa-rele Moni Stãnilã, Adina Rosetti, Delia Calancia,Simona Antonescu, Alexandra Rusu. La CasaFantasy au avut evenimente scriitorii Oana Arion,Cristina Nemerovschi, Oliviu Crâznic, Florin Cor-neliu Pîtea, Daniel Timariu. Casa Poeziei i-a avutca oaspeþi pe Andrei Dosa, Florin Partene, Nico-leta Nap, Radu Niþescu, Nichita Danilov, Ioan Es.Pop, Alex Vãsieº, Theodor Dunã, Andra Rotaru,Benji Horvath, Diana Geacãr, Domnica Drumea,Robert ªerban, Nicolae Coande.
În avanpremiera FILIT, a avut loc o întâl-nire cu Éric Vuillard, laureatul Premiului Gon-court, eveniment organizat în parteneriat cuInstitutul Francez.
Dintre traducatori, la FILIT au fost prezenþiIngrid Baltag (Germania), Mauro Barindi (Italia),Olga Bartosiewicz (Polonia), Elena Borras (Spa-nia), Florica Courriol (Franþa), Jean-Louis Courri-
ol (Franþa), Inger Johansson (Suedia), BrunoMazzoni (Italia), Steinar Lone (Norvegia), PhilippeLoubiere (Franþa), Eva Ruth Wemme (Germania).
În premierã, a fost lansatã colecþia de cãrþi„Scriitori de poveste”, care a readus în centrulatenþiei scriitorii cãrora le sunt dedicate muzeeledin reþeaua Muzeului Naþional al Literaturii Româ-ne Iaºi: Ion Creangã, Mihai Eminescu, Mihail Sa-doveanu, George Topîrceanu, Otilia Cazimir, Vasi-le Pogor, Nicolae Gane, Constantin Negruzzi,Vasile Alecsandri, Mihai Codreanu ºi MitropolitulDosoftei ºi 1 scriitori contemporani au acceptatprovocarea de a scrie câte o biografie romanþatã.
În fiecare searã, pe scena Teatrului Naþio-nal a urcat câte un invitat important, printre eifiind ºi Veronica Roth, autoarea cunoscutei trilo-gii „Divergent”.
Pe lângã lansãri de carte, dialoguri cuscriitorii ºi seminarii legate de traduceri aufost loc ºi foarte multe expoziþii, foarte apre-ciatã fiind cea semnatã de Silviu Gheþie.
FILIT a adus la Iaºi giganþii literaturii contemporane
Liderul grupului liberal dinConsiliul Judeþean Iaºi,
Romeo Vatrã, este un susþi-nãtor asiduu al parcurilorindustriale, al investiþiilor
menite a dezvolta echilibratîntregul judeþ. Mesajul sãupentru primarii din judeþ
este sã nu aºtepte sã vinãConsiliul Judeþean sã lefacã parcuri industriale,
pentru cã investiþia într-unasemenea proiect nu este
foarte mare, iar ei „au posi-bilitatea de a-ºi face prin for-þe proprii un parc industrial
în comuna sau oraºul pecare îl gospodãresc”.
- Domnule Romeo Vatrã, dacã ar fi sãelaboraþi, în acest moment, trei proiectemajore pentru judeþul Iaºi, a cãror finanþa-re sã fie sutã la sutã asiguratã, la ce anu-me v-aaþi gândi?
- Nu este uºor sã nominalizez trei inves-tiþii pe care sa le facem la Iaºi, pentru cãavem nevoie de foarte multe investiþii. Reali-zarea lor trebuie prioritizatã dupã modul definanþare ºi impactul pe care îl aduc în dez-voltarea comunitãþii. Din acest motiv, voiinsista pe investiþii care contribuie la creºte-rea calitãþii vieþii locuitorilor judeþului Iaºi. Îndomeniul cultural, avem nevoie de un sediupentru Filarmonicã ºi Operã; în domeniulsportiv se simte lipsa unui complex sportivpolivalent ºi a unui bazin de înot olimpic; îndomeniul educaþional vorbim, în primul rând,de grija pentru sãnãtatea ºi siguranþa copiilornoºtri; în sãnãtate trebuie insistat pe moder-nizarea spitalelor existente ºi construirea Spi-talului Regional de Urgenþã; pentru infras-tructurã ºi transport urmãrim dezvoltareaAeroportului Internaþional Iaºi, implementa-rea Masterplanului de drumuri judeþene, caretrebuie definitivat pânã în anul 2020, dar ºiînceperea lucrãrilor la autostrada A8 Iaºi –Târgu Mureº; în domeniul cultural avem omare problemã în conservarea patrimoniuluicultural ºi istoric; în domeniul economicavem nevoie de investiþii în parcurile indus-triale ºi incubatoare de afaceri.
Am fãcut aceasta expeditivã trecere înrevistã a necesitãþilor de investiþii pentruIaºi, dar aceastã lista poate fi mult mai lun-gã. Pentru a nominaliza trei investiþii impor-tante pentru Iaºi, trebuie sã apelez la crite-riul enunþat mai sus ºi voi selecta aceleinvestiþii care contribuie la creºterea econo-micã ºi a calitãþii vieþii. Deci, din punctulliberal de vedere, cele trei investiþii, care seafla deja într-un anumit stadiu de imple-mentare ºi pe care le consider prioritare înacest moment pentru judeþ sunt: SpitalulRegional de Urgenþã, Parcuri industriale ºiAeroportul Internaþional Iaºi.
Spitalul Regional de Urgenþã va fi ceamai importantã investiþie din regiunea deNord-Est, atât prin valoarea proiectului, esti-mat la 320 de milioane euro, cât ºi prinimpactul pozitiv pe care îl va aduce în dome-niul serviciilor de sãnãtate în întreaga regiunea Moldovei. Aceste argumente justificã toateeforturile pentru ca acest proiect sã se reali-zeze cu maximã celeritate.
- Sunteþi un susþinãtor asiduu al parcuri-lor industriale...
- Parcurile industriale reprezintã o nece-sitate în judeþul Iaºi. Aceste investiþii au caefect imediat atragerea de investitori noi înjudeþ, reducerea ºomajului, creºterea nivelu-lui de trai al ieºenilor, dar ºi creºterea venitu-rilor administraþiilor publice locale din taxeleºi impozitele suplimentare provenite din acti-vitãþile desfãºurate in aceste parcuri. Proiec-tul iniþiat de consilierii judeþeni liberali, deînfiinþare a doua noi parcuri industriale, a fostaprobat cu unanimitate de cãtre plenul Con-siliului Judeþean în luna septembrie. Acestedouã parcuri, unul în zona metropolitanã aIaºului ºi unul în zona Paºcaniului, vor contri-bui la dezvoltarea activitãþilor economice deproducþie, servicii sau cercetare ºi dezvoltaretehnologicã, plasând Iaºul în topul judeþelordin România care oferã oportunitãþi economi-ce atractive pentru investitori.
Al treilea proiect, de dezvoltare a Aero-portului Internaþional Iaºi, nu este o preocu-pare nouã a grupului de consilieri liberali.Actualul aeroport a fost construit sub admi-nistraþia liberalã de la Consiliul Judeþean ºieste proiectul cu cel mai mare succes aladministraþiei ieºene. Este firesc sã ne preo-cupe dezvoltarea acestui obiectiv de investi-þii, care a fost motorul boomului economic pecare l-a avut Iaºul în ultimii ani, mai ales pezona de investiþii în IT ºi BPO. Din pãcate, nuse întrevede o viziune de dezvoltare clarã petermen lung a aeroportului. La AeroportulIaºi, noi, consilierii judeþeni ai PNL, am ceruturgentarea construirii zonei cargo pentru asusþine dezvoltarea economiei locale, extin-derea platformei de parcare pentru a permitecreºterea numãrului de miºcãri a avioanelorºi extinderea terminalului existent pentru aface faþã creºterii spectaculoase a numãruluide pasageri.
- Aþi susþinut ºi continuaþi sã sprijiniþiideea construirii de parcuri industriale. De cela Paºcani ºi Leþcani ºi nu la Hârlãu sau Þibã-neºti, de exemplu?
- Când am propus proiectul de înfiinþarea douã parcuri industriale noi, am avut învedere mai mulþi factori care sã facilitezesuccesul acestor investiþii. În primul rând,proximitatea faþã de cãi rutiere de mare vitezãºi care sã suporte traficul greu, sau accesulrapid la Aeroport, în perspectiva construcþieiviitoarei zone cargo. În al doilea rând, mãri-mea bazinului forþei de muncã calificatã dis-ponibilã pentru recrutare. În al treilea rând,existenþa sectorului terþiar ºi a altor industriicu tradiþie în zonã. Din aceste motive, ampropus cele douã zone, zona metropolitanã a
Iaºului ºi zona periurbanã a muni-cipiului Paºcani. Tot dinaceste motive, a face par-curi industriale în altezone prezintã un riscmajor pentru eficienþaeconomicã a investi-þiei. Când discutãm deastfel de investiþii, seiau în calcul factoriiobiectivi ºi nu cei poli-tici. Doar prin viziune ºidiscernãmânt putem sã mic-ºoram decalajul dintre Iaºi ºicelelalte oraºe din vest. Sigur, ar fi utilsã avem parcuri industriale în tot judeþul, darsã începem cu începutul. Apoi, în funcþie demodul în care decurg aceste proiecte, putemlua în considerare ºi alte oportunitãþi deamplasament pentru o dezvoltare economicãechilibratã a judeþului. Mesajul meu pentruprimarii din judeþ este sã nu aºtepte sã vinãConsiliul Judeþean sã le facã parcuri indus-triale, pentru cã investiþia într-un asemeneaproiect nu este foarte mare, ei au posibilita-tea de a îºi face prin forþe proprii un parcindustrial în comuna sau oraºul pe care îlgospodãresc. Important este sã gãseascã unteren disponibil de minim cinci hectare, sãasigure utilitãþile ºi acces la un drum jude-þean, dupã care pot face o asociere cu unasau mai multe companii private care dorescsa funcþioneze într-un parc industrial.
- Domeniul Sãnãtãþii continuã sã repre-zinte o piatrã de încercare nu doar pentruConsiliul Judeþean... Ce credeþi cã s-aar puteaface în perioada imediat urmãtoare pentru camãcar la nivelul condiþiilor de spitalizare sãnu mai existe probleme?
- Sigur cã putem vorbi despre îmbunã-tãþirea serviciilor de sãnãtate, în speþã despreîmbunãtãþirea condiþiilor de spitalizare, dartrebuie sã þinem cont de rolul ºi atribuþiilelegale ale Consiliului Judeþean în acestdomeniu, care poate sã sprijine spitaleleprin câteva pârghii, dar finanþarea servicii-lor medicale se face de cãtre MinisterulSãnãtãþii. Consiliul Judeþean Iaºi are în res-ponsabilitate administrarea imobilelor spi-talelor ºi are un cuvânt greu de spus în con-ceperea ºi implementarea proiectelor cu fi-nanþare nerambursabilã pentru achi-ziþia de echipamente ºi reabi-litare a clãdirilor. Nu voiface un inventar al tuturorproiectelor privind mo-dernizarea spitalelor dinsubordinea ConsiliuluiJudeþean, doar voi a-trage atenþia asupraproiectului de reabili-tare a clãdirii Spita-lului pentru copii„Sf. Maria”, în va-loare de 27 mili-oane de euro, ºiasupra proiectu-lui Spitalului Re-
gional de Urgenþã, în care esteimplicat Consiliul Judeþean,
alãturi de Primãria Iaºi,Instituþia Prefectului Iaºi
ºi Ministerul Sãnãtãþii,proiect în valoare de320 milioane euro.Sunt proiecte pe caresperãm sa le finalizãm
în urmãtorii ani. LaSpitalul „Sf. Maria” se
va construi ºi un minihotel pentru pãrinþii care au
copii internaþi, este o investiþiecare se realizeazã prin eforturile exclusive
ale fundaþiei Ronald MacDonald, care va aco-peri costurile de construire ºi pe cele deadministrare ºi mentenanþã, asigurând, astfel,cazarea gratuitã pentru aceºti pãrinþi.
- O iniþiativã lãudabilã ºi binevenitã...- La nivelul Consiliului Judeþean, consi-
lierii judeþeni liberali am solicitat conduceriisã identifice terenuri pentru a construi un nousediu pentru Institutul de Boli Cardiovascula-re. Pentru a facilita salvarea de vieþi ºi îmbu-nãtãþi accesul la serviciile prim ajutor, cre-dem cã este o necesitate sã susþinem con-strucþia unei reþele de substaþii SMURD, încolaborare cu ISU, astfel încât în orice punctde pe harta judeþului sã se ajungã la pacien-tul aflat în necaz în maxim 10 minute. În afa-ra de investiþiile directe în serviciile de sãnã-tate, Consiliul Judeþean poate asigura îmbu-nãtãþirea acestor servicii ºi indirect, prin faci-litarea accesului rutier la obiectivele medica-le de importanþã. În acest sens, va trebuigãsitã urgent o soluþie de acces pentru noulSpital Regional de Urgenþã. O ºosea de cen-turã în nordul oraºului este necesarã, darþinând cont de faptul cã este o investiþie care
depãºeºte posibilitãþile ºiatribuþiile Consiliului Ju-
deþean, va trebui sãluam în calcul moder-nizarea ºi reabilitareaAxei 3 din Masterpla-
nul Judeþean de Trans-port. Aceastã este ocenturã uºoarã pentru a
deservi zona me-tropolitanã
Iaºi. Pe zona de nord, aceastã axã face legã-tura între Leþcani – Bogonos – Horleºti –Zahorna – Vânãtori. În acest fel, se poateasigura ocolirea aglomeraþiei de la intrareadin oraº prin Pãcurari, pentru ambulanþelecare trebuie sã vina pe drumul europeanE85,astfel, vom reuºi sã îmbunãtãþim cumult timpul de acordare a serviciilor medi-cale specializate.
- S-aa tot vorbit de sportul de echipãdin Iaºi... Unde credeþi cã se împotmolesclucrurile ºi care este problema care conti-nuã sã lase Iaºul fãrã echipe în ligile supe-rioare la baschet, handbal sau rugby? Puteaface Consiliul Judeþean ceva mai mult înacest domeniu?
- Sportul ieºean nu are prea multe moti-ve de laudã. Avem valori sportive, avemrezultate meritorii, dar nu pe mãsura dimen-siunii urbane a Iaºului. Din pãcate, bazelesportive sunt la pãmânt. Cu excepþia stadio-nului din Copou, nu putem afirma cã avemterenuri sau alte spaþii unde putem desfãºuracompetiþii de o anumita þinutã sau anvergurã.Am afirmat la prima întrebare cã Iaºul ducelipsã de baze sportive moderne. În acestsens, în comparaþie cu Clujul suntem la odistanþã de ani luminã în urmã. Ce putemface? Iarãºi revenim la atribuþiile stabiliteConsiliului Judeþean prin lege în sprijinireasportului. Pânã acum, Consiliul Judeþeancontribuia anual cu suma de un milion de leila Fundaþia pentru Sportul Ieºean. De doiani, CJ nu a mai sprijinit fundaþia, ca urma-re, consilierii judeteni liberali au solicitatfonduri pentru sprijinirea acþiunilor cluburi-lor sportive locale ºi a competiþiilor naþiona-le ºi internaþionale organizate în Iaºi, prinintermediul Comisiei de Sport a ConsiliuluiJudeþean. Deºi consilierii am cerut în buge-tul de anul acesta sã fie prevãzutã suma de2.000.000 lei pentru sprijinirea sportului,suma aprobatã în final a fost de 50.000 lei,o sumã insuficientã.
- Ce aºteaptã consilierul judeþeanRomeo Vatrã de la anul 2019 în domeniuladministraþiei?
- În calitate de lider de grup, în anul2019 îmi doresc sa menþinem ritmul activ algrupului consilierilor judeþeni ai PNL Iaºi ºisã venim, în continuare, cu proiecte pentrudezvoltarea comunitãþilor din judeþ, aºa cumam fãcut ºi în acest an, în care am depus maimulte proiecte la Consiliul Judeþean, dar, dinpãcate, se simte un blocaj la nivel politic înce priveºte proiectele opoziþiei. Sper ca înanul 2019 acest blocaj sã disparã pentrucã proiectele de dezvoltare nu trebuie pri-vite din perspectiva politicã. Grupul con-silierilor liberali a fãcut pânã acum opo-ziþie constructivã, am susþinut în plenulConsiliului Judeþean toate proiecteleimportante care au ajuns pe masanoastrã. În anul 2019, sperãm sãvedem, din partea partidelor carereprezintã arcul politic majoritar, reci-procitate privind susþinerea proiecte-lor propuse de cãtre consilierii noºtri.
„Avem nevoie de investiþii în parcuriindustriale ºi incubatoare de afaceri”
ESTEA UDE ULUIJ ŢV Octombrie 2018www.icc.ro [email protected] CONSILIERI JUDETENI27¸
Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Iaºi, Maricel Popa,vrea sã aducã în judeþul Iaºiinvestiþii de peste un miliardde euro. Astãzi, face o scurtã
radiografie a investiþiiloractuale în infrastructura jude-þului Iaºi, dar mai ales a celor
viitoare. Drumuri judeþenemodernizate pe sute de kilo-metri, nou terminal la Aero-
port, spitale moderne, cu noicentre de excelenþã, salãpolivalentã de 16.000 de
locuri, aducþiune de apã ºicanalizare peste tot, prin
judeþ, terenuri de sport, noimagistrale de gaz metan...
- Domnule preºedinte, în prag de toamnã selucreazã intens pe ºantierele din judeþul Iaºi. Suntîn lucru ºase noi drumuri judeþene, dacã ar fi sãne referim doar la acest aspect. Care sunt priori-tãþile în acest domeniu?
- Avem în lucru 300 km de drumuri judeþe-ne pentru modernizare completã ºi 200 km pen-tru refacere de covoare asfaltice. Împreunã cuspecialiºtii de la drumurile judeþene am ajuns laconcluzia nu trebuie sã peticim drumurile în fie-care primãvarã, deoarece costurile sunt foartemari. Cum în trei ani se amortizeazã costurilepentru aºternerea unui covor asfaltic, vom faceasta, dar nu cum se fãcea pânã acum... Vompune strat de binder, adicã de legãturã, ºi strat deuzurã, cu bitum modificat, care creºte rezistenþaºi durata de viaþã a drumului cu peste 40 la sutã.Este mai scump, dar nu vom mai face drumuripentru un an sau doi.
- Vom avea, deci, drumuri mai bune...- Categoric! Înainte, drumurile au fost pro-
iectate pentru 7,5 tone. Acum, avem tot mai despe ºosele maºini de 20 sau chiar 30 de tone....nu mai spun de cele de peste 40 de tone... ºiatunci, pentru cã nu putem sta paznici de fiecaredatã sã pãzim maºinile care intrã pe drumurilepublice, trebuie sã prevenim deteriorarea. Tocmaide aceea am luat decizia de a folosi acest strat cuciment stabilizat – e o reþetã nouã pentru drumu-rile judeþene, astfel de proceduri se fac doar ladrumurile naþionale sau la autostrãzi. Reþetaaceasta va creºte rezistenþa drumurilor. Plus cãmodificãm adâncimea de îngheþ, care este la noiîntre 60 ºi 80 cm. O mare problemã la drumurilenoastre era cã nu se þinea niciodatã cont de adân-cimea de îngheþ, iar primãvara era un dezastru,cu multe drumuri stricate...
- Vor urca, deci, toate drumurile noi...- Da, vor urca. Media costurilor este ace-
eaºi, doar cã nu mai facem drumuri pentru doiani, ci pentru 20 de ani. Iar în plus ne adaptãmpentru noile cerinþe, de trafic tot mai greu. Nuputem bloca economia. De exemplu, când iesecineva din câmp, cu recolta în maºini de 30 sau40 de tone, pe unde sã circule, dacã noi nu avemdrumuri secundare? Nu le poþi interzice sã mear-gã pe drumurile judeþene... În urmãtorii doi, trei
ani, judeþul Iaºi va arãta complet diferitîn privinþa drumurilor!
- Trecem de la drumuri laspitale... consilierii judeþeniau aprobat zilele trecuteProtocolul de Asociere,încheiat între MinisterulSãnãtãþii, Instituþia Pre-fectului, Consiliul Jude-þean ºi Consiliul Local alMunicipiului Iaºi pentrurealizarea obiectivului deinvestiþii „Spital Regional deUrgenþã Iaºi”. Care sunt paºii caretrebuie urmaþi pânã ce prima cãrãmidã vafi pusã la temelia acestei noi investiþii?
- Anul trecut era cât pe ce sã pierdemaceastã investiþie, deoarece nimeni nu rãspundeade autorizaþiile care trebuiau eliberate de agenþii-le din Iaºi. Primãria a avut rolul de a scoate PUZ-ul, a dat terenul Ministerului Sãnãtãþii, iar apoi nus-a mai întâmplat absolut nimic. Ne-am blocat.În ianuarie 2018, uzând de Legea 215, care îmipermite, ºi pentru cã spitalul este de interesregional, am fãcut o comisie cu membri de laConsiliul Judeþean, Primãrie, Prefecturã, instituþiideconcentrate... iar într-o lunã de zile am scostoate avizele, am recuperat tot ceea ce nu s-afãcut timp de un an. Asta a fost o primã fazã...Dupã acest aºa zis experiment, s-a ajuns la con-cluzia cã este singura posibilitate ca factorii deci-zionali, administrativi ai judeþului sã se implicedirect ºi asta am cerut la Ministerul Sãnãtãþii. ªia venit confirmarea cã putem face un protocol departeneriat între toþi factorii de decizie, inclusivInstituþia Prefectului, care supravegheazã activita-tea deconcentratelor.
- S-aau separat, astfel, competenþele, dar ceva urma?
-În aceastã sãptãmânã, timp de douã zileîntâlnim din nou la Bucureºti cu MinisterulSãnãtãþii ºi cu Banca Europeanã de Investiþii,care este consultantul, care a câºtigat licitaþiapentru a realiza studiul de fezabilitate. Se va pre-zenta variantã definitivã a acestuia, variantã carepleacã la Bruxelles, pentru finanþare. Urmeazã cala începutul lunii noiembrie Ministerul Sãnãtãþiisã depunã la Comisia Europeanã, pentru finanþa-re, cele douã spitale – Iaºi ºi Craiova, care austudiul de fezabilitate terminat, ºi sperãm capânã la finele anului sã se semnezecontractul. De fapt, este un grafic –dupã studiul de fezabilitate, în lunafebruarie se va lansa licitaþia deproiectare ºi execuþie. În 2023 estetermenul final de realizare a Spitalu-lui Regional de Urgenþe.
- Deci, peste cinci ani trebuie sã pre-luaþi, la cheie, Spitalul Regional de Urgen-þe. Dar când se va pune prima cãrãmidãla fundaþia viitorului spital?
- În toamna anului 2019. Între ºaseluni ºi un an va dura perioada de proiec-tare. Dar deja dupã studiul de fezabilita-te, vom avea o pre-proiectare...
- Aeroportul a atins milionul depasageri cu o lunã mai devreme faþã deanul trecut. Traficul nu lasã loc îndoie-lilor: este nevoie de un nou terminal de
pasageri. Pe când aceastã investiþie,doritã, unanim, de toatã lumea.
- Despre aeroport amputea spune cã nu stãm
degeaba... Aeroportul s-a preluat cu 800 de miide cãlãtori, în 2016, ºia ajuns la aproximativ1.400.000 de pasa-geri. Avem proiecte
depuse, s-au demaratdemersurile pentru pre-
lungirea zonei de parcare aavioanelor, pentru un terminal
cargo ºi s-a scos acum la licitaþie stu-diul de fezabilitate pentru un nou terminal. Unulcare se va face în partea de nord... Înainte de a seface T3, erau 7 comisii care au spus cã înmomentul când se va ajunge la un trafic de pes-te 500 de mii de pasageri partea de est, dinspreCiric, se va bloca. Nimeni nu a þinut cont de astala vremea respectivã. Pentru partea de nord se vareactualiza acel proiect ºi deja sunt în desfãºura-re procedurile de achiziþie. Vreau sã demonstrezcã nu se putea face terminalul T2-T3 modificat,înãlþat, pentru cã înãlþimea trebuie sã fie demaxim 14 metri. În primãvarã va începe con-strucþia terminalului de mentenaþã, vom mai aveaîncã un terminal de mentenanþã la aviaþia utilitarãpentru avioane uºoare ºi elicoptere, care va fi sin-gurul din Europa. La un moment dat, traficul vamai scãdea, dar companiile vor analiza faptul cãvor avea unde întreþine avioanele ºi atunci vorveni la Iaºi. Noi trebuie sã cãutãm toate mijloace-le pentru dezvoltare. Nu vom mai avea dezvolta-rea din 2013, când erau închise aeroporturile dela Suceava ºi Bacãu, sã fie clar, dar trebuie sãgãsim alternative. Trebuie sã ne gândim la un ter-minal pentru 4 sau 5 milioane de pasageri, pen-tru urmãtorii 10 – 15 ani. Nu mai putem faceconstrucþii doar pentru doi ani. Trebuiesã vedem dezvoltarea Iaºului pe ter-men mediu ºi lung. Ne trebuie oaltã abordare.
- Totuºi, pe când investiþia cunoul terminal?
- Sper ca la anul sã ne apu-cãm de noul terminal. Avem,totuºi, o mare problemã cã nu
mai sunt arhitecþi, proiectanþipentru latura aeronauticã,deoarece multe fir-
me ori s-au desfiinþat, ori sunt prea mici pentruun proiect atât de mare. ªi am lansat o licitaþieinternaþionalã...
- Aþi cerut, zilele trecute, de la Primãrie, 5,6 hectare de teren pentru a le da ieºenilor o salãpolivalentã cu 16 mii de locuri...
- Am mai bine de un an de zile de când totîl pistonez pe primarul Iaºului sã dea un terenfezabil pentru aceastã investiþie. Am reuºit sãpunem în plan sala polivalentã ºi din pãcate totse plimbã... I-a spus foarte clar Banca Europea-nã de Investiþii: nu faceþi salã polivalentã pe Moa-ra de Vânt, pentru cã se va aglomera zona. Faceþiîn altã parte... Avem asta pe tapet. Ne-a venitadresã, somaþie de la Ministerul Dezvoltãrii sã ledãm teren. În aceastã sãptãmânã încep demer-suri cu primarii din jurul Iaºului – Valea Lupului,Miroslava, Tomeºti, Ciurea, Holboca, sã gãsim olocaþie pentru cã o salã a sporturilor nu trebuie sãfie în centrul oraºului, ci în afara acestuia, cum eîn toatã lumea. Nu trebuie sã supraaglomerãm ozonã doar pentru cã au luat unii terenuri pe aco-lo ºi vor sã facã hoteluri.
- Mai sunt ºi halele de la CUG...- Noi am mers ºi pe varianta cu halele de la
Fortus, însã administratorul judiciar nu a vrut sãne dea... Aºteptãm acum rezultatul de la TârguMureº, ne judecãm ºi ar trebui sã luãm între 68ºi 80 de hectare de acolo, dar... Dumnezeu cumila! Cu siguranþã nu vrem sã pierdem finanþa-rea, indiferent ce se va întâmpla, chiar dacã suntdestul de multe voci care spun cã ne trebuieautostradã... da, dar în aceeaºi mãsurã ne trebu-ie ºi spital de urgenþã, ºi autostradã, dar ºi o salãpolivalentã, în care sã þinem competiþii de anver-gurã, dar ºi parcuri industriale...
- Vom avea parcuri industriale?- Vom avea... am reuºit sã menþinem în via-
þã primul parc industrial, dupã trei ani ºi ceva deblocaje din partea unora care nu sunt inte-
resaþi sã se realizeze lucruri bunepentru Iaºi.
- Domnule preºedinte,ce le pregãtiþi ieºenilor pentruanul care vine în materie deinvestiþii? Ce le promiteþiieºenilor pentru 2019?
- În 2019 vreau sã amun miliard de euro atraºi prin
proiecte euro-pene
în judeþul Iaºi. Vreau sã demonstrez cã Guvernula adus la Iaºi milioane de euro. Iaºul nu a fostocolit. În fiecare comunã din judeþ sunt lucrãri,sunt peste 200 de proiecte guvernamentale înIaºi, în toate comunele sunt câte unul, douã sauchiar trei ºantiere, ceea ce nu s-a întâmplat defoarte mulþi ani. Am reuºit sã conving Guvernulsã-mi dea 44 de dispensare la Iaºi. Nu s-au maiconstruit dispensare din anii 60! Þin foarte multla prevenþie. Sunt peste 60 milioane de euroinvestiþi în spitale. Deja am reuºit sã avem cen-tru de excelenþã la Spitalul de Neurochirurgie,iar în decembrie vom avea ºi un robot pentruoperaþii spinale ºi atunci reuºitele operaþiilor vorfi fãrã erori. Vom avea Centru de excelenþã pen-tru pneumologie, vom avea un Centru de exce-lenþã la Maternitatea Cuza Vodã... Sã nu uitãmnici de cea mai mare investiþie, de la Spitalul dePediatrie, unde vor intra 27 milioane de europentru modernizare ºi unitate de primiri urgenþepentru care am solicitat alte 2,5 milioane deeuro. Am început acum ºi cu institutele chiardacã nu sunt în subordnea noastrã, cum ar fiOncologia ºi Institutul Socola, pentru a le dez-volta ºi a face un centre de primiri urgenþe. Sãnu uitãm cã la Spitalul de copii urgenþele se pri-mesc acum pe un hol de 90 mp, dar vor aveacurând acolo 2.900 mp! ªi la Pneumoftiziologievom avea un Centru de excelenþã ºi sperãm sãobþinem ºi licenþã pentru transplant de plãmâni,la secþia Paºcanu, cu fonduri europene de 6milioane de euro, deoarece avem specialiºti.Toate acestea vor demara în 2019.
- Ce facem, totuºi, cu zona ruralã, unde, pelângã drumuri, este nevoie de canalizare, deaducþiune de apã...?
- Pentru zona ruralã am început proiecteprin Programul Naþional de Dezvoltare Localã.Avem în vedere modernizarea a peste 300 km dedrumuri judeþene, care sunt în zona ruralã, peste200 km drumuri comunale, 177 ºcoli, 44 dis-pensare, construirea a 12 creºe... Zona ruralã sedezvoltã! Tot pentru zona ruralã vom începe, deanul viitor, construcþia unor terenuri de fotbal,împreunã cu Federaþia Românã de Fotbal, iar res-pectivele comune, care au peste 1.000 de copii,vor avea terenuri sintetice. Vreau ca în fiecare ansã construiesc câte 10 terenuri sintetice încomunele din judeþ.
- Dar pentru canalizare vor veni bani anulviitor?
- Avem un proiect de anvergurã – 360 mili-oane de euro care aºteaptã la Digi Regio, proiectde aducþiune de apã ºi canalizare în tot judeþul,cel mai mare proiect de acest fel din þarã. Vremca în urmãtorii cinci ani, toate localitãþile ieºenesã aibã canalizare ºi apã curentã. Vor fi magis-
trale trase, începând de anul viitor. Proiectulaºteaptã din luna martie. Sã nu mai spunã
un comisar european cã nu avem pro-iecte mature... Avem proiecte ºi vrem sãfie semnate! În plus, mai avem un pro-iect pentru aducþiune de gaz, proiect pe
care l-am demarat de câteva zile.Vrem sã dezvoltãm încã douã magis-trale de gaz pe malul Prutului, pentrua dezvolta judeþul. Va fi o magistralã
de la Leþcani la Andrieºeni ºi oalta de la Leþcani la Cozmeºti
„În urmãtorii cinci ani, toate localitãþileieºene vor avea apã curentã ºi canalizare”
Luna aceasta a debutat CupaSatelor, o nouã competiþie naþi-onalã organizatã de FederaþiaRomânã de Fotbal cu sprijinul
Agenþiei pentru FinanþareaInvestiþiilor Rurale, dedicatã
Obiectivele strategice ale acestui proiect sunt:configurarea fotbalului ca vector social încomunitãþile rurale ºi întãrirea legãturii fotbal
– comunitate, promovarea fotbalului în mediul ruralºi creºterea atractivitãþii acestuia în satele ºi comu-nele din România, descoperirea tinerelor talente
fotbalistice din zone rurale, creºterea numãrului depracticanþi ai fotbalului prin implicarea copiilor dinmediul rural într-o competiþie naþionalã.
La ediþia din acest an s-au înscris peste10.000 de copii, nãscuþi în anul 2006 ºi maimici, dar în echipe sunt primite ºi maximumcâte trei fete nãscute în 2004 ºi mai mici!
Un judeþ se putea alinia în competiþiedoar dacã aduna la start minimum opt echi-pe, dar la Asociaþia Judeþeanã de Fotbal Iaºis-au înscris 41 de formaþii!
Jocurile se desfãºoarã pe terenuri cudimensiuni de 70 de metri lungime ºi 50 demetri lãþime. Porþile au 5 metri lungime ºisunt înalte de 2 metri. Echipele vor fi alcãtui-te din câte nouã titulari, lotul ridicându-sse lapaisprezece jucãtori.
Cele 41 de echipe au fost împãrþite în zecegrupe, în douã dintre ele fiind repartizate câte cinci
formaþii. Partidele primului turneu din trei grupe sevor juca pe terenurile din Bivolari, Miroslava ºiValea Lupului, iar apoi vor avea loc turnee la Rãdu-
cãneni, Popricani, Deleni, Tomeºti, Ruginoasa,Tãtãruºi ºi Butea. Vor fi câte douã turnee în fiecaregrupã, pentru ca echipele sã se confrunte tur-retur.Cele zece câºtigãtoare de grupe vor fi împãrþite îndouã serii de câte cinci, iar câºtigãtoarele seriilorse vor confrunta în finala judeþului Iaºi.
Câºtigãtoarea judeþului Iaºi se va califica lafaza regionalã, acolo unde se va confrunta cureprezentantele judeþelor Suceava, Botoºani,Neamþ, Bacãu ºi Vaslui, iar campioana regiuniiva ajunge la faza finalã de opt formaþii. Deoarececosturile nu sunt prea mari, s-au implicat foartemult, în aceastã fazã, comunitãþile locale. De lafaza regionalã va începe sã se simtã din plinimplicarea Federaþiei Române de Fotbal.
Premii ttentanteCampioana naþionalã, împreunã cu antre-
norul ºi primarul comunei vor însoþi echipanaþionalã de fotbal a României cu ocazia unei
partide disputate în deplasare, beneficiind detransport, cazare, masã ºi acces la meci furni-zate de Federaþia Românã de Fotbal. Formaþiileclasate pe locurile 2 ºi 3, împreunã cu antreno-rii ºi primarii vor beneficia de o experienþã VIPcu ocazia unei partide disputate pe teren propriude echipa naþionalã de fotbal a României.
FR Fotbal pune la bãtaie ºi un premiuspecial: preºedinþii Asociaþiilor Judeþene deFotbal care vor avea cel mai mare numãr deechipe înscrise la nivelul judeþului pe care îlreprezintã, Top 3, vor însoþi echipa campioanãnaþionalã în experienþa alãturi de echipa naþi-onalã cu ocazia unei partide din deplasare.
Distribuþia ggrupelor Grupa A – Gorban, Cozmeºti, Rãducã-
neni, Ciorteºti Grupa B – Trifeºti, Bivolari, Probota, sat
HermeziuGrupa C – Þigãnaºi, Popricani 1, Popri-
cani 2, Popricani 3.Grupa D – Miroslava, Bãlþaþi, Voineºti,
Þibãneºti 1, Þibãneºti 2Grupa E – Þuþora, Costuleni, Tomeºti,
ComarnaGrupa F – Ciurea, Movileni, Valea Lupu-
lui, sat Lunca CetãþuiiGupa G – Cepleniþa, Fântânele, Plugari,
DeleniGrupa H – Oþeleni, Mogoºeºti Siret,
Butea, HãlãuceºtiGrupa I – Ruginoasa, Heleºteni, Sineºti,
BalºGrupa J – Moþca, Tãtãruºi, Ciohorani,
Todireºti
A debutat Cupa Satelor la fotbal!
O nouã competiþie dedicatã tinerilor din mediul rural
la Iaºi va fi înfiinþat un centru de excelenþã pentrucopiii cu potenþial sportiv
Mai multe terenuri de sport vor fi construi-te în judeþ, printr-un parteneriat între ConsiliulJudeþean, Federaþia Românã de Fotbal ºi primã-riile din judeþ. Va fi înfiinþat, totodatã, ºi un cen-tru de excelenþã unde copiii cu potenþial sportivvor fi selectionaþi ºi pregãtiþi astfel încât talentulsã le fie valorificat ºi toþi aceia care nu dispun decondiþii materiale sau provin din familii sãrace sãprimeascã o ºansã.Centrul de excelenþã însport va dispune ºi deun internat pentru caza-rea acestor copii.
Pentru moment,FRF ºi-a manifestat interesul pentruselecþionarea a 20 de copii din judeþ pentru aînfiinþa împreunã cu Consiliul Judeþean ºicomunitãþile locale, o ºcoalã de fotbal, având camodel faptul cã acum patru dintre componenþiiechipei naþionale provin astfel de ºcoli. „Amdiscutat cu preºedintele Federaþiei Române deFotbal, Rãzvan Burleanu, mai multe aspecte
ale proiectului pe care dorim sã îl desfãºurãmîn parteneriat, iar sãptãmâna viitoare, o delega-þie de la FRF va veni la Iaºi, unde vom studiaamplasamentele propuse de primãrii în vedereaînfiinþãrii bazelor sportive ºi construirii terenuri-lor de sport. Deja la Consiliul Judeþean am pur-tat discuþii cu primarii din judeþ, iar unii dintreaceºtia au înaintat propuneri ºi studii de oportu-nitate pentru construirea de terenuri de sport ºibaze sportive, considerând acest lucru o nece-sitate urgentã pentru unitãþile teritoriale pe carele reprezintã”, a precizat Maricel Popa, preºe-dintele Consiliului Judeþean Iaºi.
Reprezentanþii judeþului doresc ca Iaºulsã devinã un centru pilot pentru dezvoltareainfrastructurii sportive ºi o rampã de lansa-re cãtre echipa naþionalã. Implementareaacestui proiect la nivelul judeþului va contri-bui atât la creºterea nivelului de educaþie cãtºi a stãrii de sãnãtate a ieºenilor.
Federaþia Românã de Fotbal cautã talente prin judeþ
Iaºul, ccentru ppilot ppentru dezvoltarea iinfrastructurii ssportive
Luciano Rossi, vicepreºe-dintele Federaþiei Internaþionalede Tir Sportiv, membru al Comi-tetului Internaþional Olimpic(CIO), a fost oaspetele Consiliu-lui Judeþean Iaºi.
Acesta i-a oferit preºedinte-lui Consiliului Judeþean, MaricelPopa, o distincþie din partea CIOpentru cei 20 de ani de implicareîn sportul de performanþã ºi suþi-nerea tirului sportiv. „Aveþi un oraºminunat! Vrem sã susþinem tirulsportiv tradiþional, dar nu neglijãmnici noile tehnologii. Mãsurile pecare intenþionãm sã le luãm trebuie sã facãtirul sportiv mai spectaculos ºi sã-ll aducã maiaproape de public. Este un sport mult preapuþin promovat. Spiritul unui trãgãtor trebuiesã fie cel al prieteniei. Încercãm sã aducem înviitor competiþii europene ºi mondiale la Iaºi”,a spus Luciano Rossi, care este vicepreºedin-
te al forului mondial din 1998, iar în Italia estepreºedinte al Federaþiei Naþionale de Tir.
Maricel Popa, preºedintele ConsiliuluiJudeþean Iaºi, susþinãtor al tirului sportiv, asubliniat importanþa construirii unor bazesportive moderne pentru practicarea acestuisport în România. „Avem în Iaºi una dintre
cele mai performante baze sporti-ve de tir din þarã. Totuºi, pentrudezvoltarea acestui sport avemnevoie ºi de sprijinului foruluimondial. Cred cã putem punebazele unui parteneriat serios ºide viitor cu domnul Luciano Rossicare înþelege foarte bine nevoiade schimbare în acest sport, pen-tru a-ll face mai atractiv ºi maispectaculos, dar ºi pentru promo-varea acestuia în rândul tinerilor”,a afirmat Maricel Popa.
În perioada 16-19 noiembrieva avea loc la Iaºi „Trofeul Campionilor”, otradiþionalã competiþie de tir sportiv care sebucurã de participarea unor importanþi cam-pioni europeni ºi mondiali.
Tirul sportiv a adus la Iaºi ultimul titlu decampion olimpic câºtigat de un român. AlinMoldoveanu a cucerit atunci medalia de aurla Jocurile Olimpice de la Londra.
ESTEA UDE ULUIJ ŢV Octombrie 2018www.icc.ro [email protected] INFORMATII UTILE29
Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului Iaºi, ca instituþie publi-cã de interes judeþean, aflatã în subordinea
Consiliului Judeþean Iaºi, este finanþatã din fon-durile Bugetului de Stat. Totodatã, DGASPC Iaºiîºi desfãºoarã activitatea pornind de la nevoilespecifice ale populaþiei judeþului Iaºi, stabiliteprin Strategiile propuse de Direcþie ºi aprobate decãtre Consiliul Judeþean Iaºi, iar specialiºtii pro-prii ai Direcþiei asigura implementarea reformelorîn domeniul asistenþei sociale, oferind servicii înconformitate cu exigentele impuse de standarde-le de asistenþã socialã.
Pentru înfiinþarea ºi diversificarea servicii-lor acordate copiilor ºi persoanelor adultedefavorizate din judeþul Iaºi, DGASPC a acce-sat programe de finanþare ale Uniunii Europe-ne ºi programe de finanþare internã, constituin-du-ºi un portofoliu impresionant de proiectederulate cu succes.
Prestaþii SSocialeServiciul Persoane Adulte cu Handicap –
Prestaþii asigurã acordarea dreptului la asistenþãsocialã sub forma prestaþiilor sociale precum ºia altor facilitãþi ºi drepturi prevãzute de legislaþiaîn vigoare, respectiv Legea 448/2006, republi-catã, privind protecþia ºi promovarea drepturilorpersoanelor cu handicap, cu modificãrile ºiactualizãrile ulterioare ulterioare ºi Legea asis-tenþei sociale nr. 292 din 20 decembrie 2011.
Dreptul la asistenþã socialã sub formã deprestaþii sociale se acordã la cerere sau dinoficiu, dupã caz, pe baza actelor doveditoare,în condiþiile prevãzute de lege, în funcþie deevaluarea sociopsihologicã a persoanelor,efectuatã de cãtre Serviciul de Evaluare Com-plexã Persoane Adulte cu Handicap. Drepturile
bãneºti precum ºi facilitãþile la care persoane-le cu handicap au dreptul, diferã funcþie degradul de handicap stabilit în urma evaluãrii înbaza evaluãrii sociopsihologie, care poate fi:uºor, mediu, accentuat ºi grav.
A) DDrepturi bbãneºti:Persoana cu handicap are dreptul, în baza
evaluãrii sociopsihomedicale ºi eliberãrii certifi-catului de încadrare la o indemnizaþie conformprevederilor legale.
Persoana cu handicap grav are dreptul, înbaza evaluãrii sociopsihomedicale, la un asis-tent personal. Persoana cu handicap vizual gravpoate opta pentru asistent personal sau indem-nizaþie de însoþitor.
Pãrinþii sau reprezentanþii legali ai copiluluicu handicap grav, adulþii cu handicap grav orireprezentanþii legali ai acestora, cu excepþia celorcu handicap vizual grav, pot opta între asistentpersonal ºi primirea unei indemnizaþii lunare.
HG nr. 989/2014 privind actualizarea cuan-tumului prestaþiilor sociale prevãzute la art. 58alin. (4) din Legea nr. 448/2006 privind protec-þia ºi promovarea drepturilor persoanelor cuhandicap stabileºte nivelul prestaþiilor socialepentru persoanele cu handicap.
Bugetul personal complementar se acordãºi familiei sau reprezentantului legal al copilului
cu handicap grav, accentuat ori mediu peperioada în care îl are în îngrijire, supraveghereºi întreþinere, potrivit Legii nr. 448/2006.
B) DDrepturi ccu ccaractersocial/facilitaþi aacordateFacilitãþi fiscale:
A) Scutire de la plata impozitului pe venitu-rile din salariu la persoanele cu handicap grav ºiaccentuat la funcþia de bazã;
B) scutire de la plata impozitului pe clãdireºi teren;
C) scutire de la plata taxei asupra autoturis-melor, motocicletelor cu ataº ºi mototricicluri-lor, adaptate handicapului;
D) scutire de la plata taxei pentru eliberareaautorizaþiei de funcþionare pentru activitãþi eco-nomice ºi viza anualã a acestora;
E) scutire de la plata taxei hoteliere.Alte drepturi ºi facilitãþi:
A) Subvenþionarea dobânzii la creditelepersoanelor cu grad grav ºi accentuat, pentruachiziþionarea unui autoturism ºi pentru adap-tarea locuinþei la nevoile individuale de acces,astfel:
B) Scutire de la plata tarifului de utilizare areþelelor de drumuri naþionale pentru persoanelecu handicap, deþinãtoare de autoturisme adapta-te handicapului, precum ºi persoanele care le auîn îngrijire;
C) asistenþã medicalã gratuitã pentru per-soanele cu handicap, inclusiv de medicamentegratuite, atât pentru tratamentul ambulatoriu, câtºi pe timpul spitalizãrii, în cadrul sistemului deasigurãri sociale de sãnãtate, în condiþiile stabi-lite prin contractul-cadru.
D) Gratuitatea transportului urban pentrupersoanele cu handicap grav ºi accentuat, astfel:Persoanele cu handicap grav ºi accentuat precumºi asistenþii personali/ însoþitorii persoanelor cuhandicap grav beneficiazã de gratuitate pe toateliniile la transportul urban cu mijloace de trans-port în comun de suprafaþã ºi cu metroul. Benefi-ciazã de acest drept ºi însoþitorii copiilor cu han-dicap accentuat numai în prezenþa acestora;
E) Gratuitatea transportului interurban pen-tru persoanele cu grad de handicap grav ºiaccentuat, în urmãtoarele condiþii:
Persoanele cu handicap grav beneficiazãde gratuitatea transportului interurban, la alege-re, cu orice tip de tren, în limita costului unuibilet la tren accelerat clasa a II-a, cu autobuzelesau cu navele pentru transport fluvial, pentru 12cãlãtorii dus-întors pe an calendaristic. Benefi-ciazã de aceleaºi drepturi ºi însoþitorii persoane-lor cu handicap grav, numai în prezenþa acesto-ra precum ºi asistenþii personali ai persoanelorcu handicap grav.
F) dispozitive medicale gratuite în ambu-latoriu, conform listei ºi în condiþiile prevãzu-te în Contractul-cadru privind condiþiile acor-dãrii asistenþei medicale în cadrul sistemuluiasigurãrilor sociale de sãnãtate ºi a normelorsale de aplicare;
G) servicii gratuite de cazare ºi masã ºipentru însoþitorul copilului cu handicap gravsau accentuat ori al adultului cu handicap gravsau accentuat în unitãþile sanitare cu pãturi,sanatorii ºi staþiuni balneare, la recomandareamedicului de familie ori a medicului specialist,asigurate de la Fondul naþional unic de asigurãrisociale de sãnãtate, conform contractu-lui – cadru privind condiþiile acordãriiasistenþei medicale în cadrul sistemu-lui de asigurãri sociale de sãnãtate;
H) un bilet gratuit de tratament bal-near, în cursul unui an, pe baza progra-mului individual de reabilitare ºi inte-grare socialã ºi a recomandãrii medicu-lui de familie sau a medicului specialist.
I) alte facilitãþi prevãzute de Legea448/2006, republicatã, cu modificãrile ºi actua-lizãrile ulterioare, privind protecþia ºi promovareadrepturilor persoanelor cu handicap.
Despre SStrategia JJudeþeanãde DDezvoltare aa SServiciilorSociale 22014-22020
Strategia Judeþeanã de Dezvoltare a Servi-ciilor Sociale îºi propune sã contureze arhitectu-ra unui sistem de servicii sociale unitar, coerent,care sã asigure incluziunea socialã a tuturorcategoriilor vulnerabile din judeþul Iaºi.
Direcþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului Iaºi
¸
INSTITUÞII AFLATE ÎN SUBORDINEAORI SUB AUTORITATEA
CONSILIULUI JUDEÞEAN
Direcþia Generalã de Asistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Iaºieste principalul furnizor de servicii sociale la nivelul judeþului.DGASPC Iaºi este instituþia care asigura aplicarea politicilor ºi
strategiilor de asistenþã socialã în domeniul: protecþiei copilului,familiei, persoanelor cu dizabilitãþi, vârstnicilor, precum ºi a
altor categorii de populaþie aflate în situaþii de risc.
privind aprobarea realizãriiproiectului „Creºterea
calitãþii serviciilor medicalede specialitate prin extindere,
modernizare ºi dotareambulatoriu integrat în
incinta IRO Iaºi”, în vedereafinanþãrii în cadrul
Programului OperaþionalRegional 2014-2020
Consiliul Judeþean Iaºi, având în vedere:a) Expunerea de motive nr.30649/
18.10.2018 a Preºedintelui Consiliului Jude-þean Iaºi referitoare la adoptarea proiectuluide hotãrâre privind aprobarea realizarii pro-iectului „Creºterea calitãþii serviciilor medi-cale de specialitate prin extindere, moderni-zare ºi dotare ambulatoriu integrat în incintaIRO Iaºi”, în vederea finanþãrii în cadrul Pro-gramului Operaþional Regional 2014-2020;
b) Raportul de specialitate nr.30648/18.10.2018 emis de Serviciul de Proiecte siParteneriate – Direcþia Proiecte ºi DezvoltareDurabilã din cadrul Consiliului Judeþean Iaºi;
c) Adresa Institutului Regional de Onco-logie Iaºi nr. 20271/09.10.2018, privindsolicitarea încheierii unui parteneriat întreU.A.T. Judeþul Iaºi ºi Institutul Regional deOncologie Iaºi pentru realizarea proiectului„Creºterea calitãþii serviciilor medicale despecialitate prin extindere, modernizare ºidotare ambulatoriu integrat în incinta IROIaºi”, în vederea finanþãrii în cadrul Progra-mului Operaþional Regional 2014-2020;
d) Hotãrârea Consiliului pentru Dezvol-tare Regionalã nr. 3/25.02.2015 prin cares-a aprobat Planul de Dezvoltare RegionalaNord – Est 2014 – 2020;
Programul Operaþional Regional 2014-2020, Axa prioritarã 8- Dezvoltarea infras-tructurii sanitare ºi sociale Prioritate deinvestiþii 8.1– Investiþii în infrastructurilesanitare ºi sociale care contribuie la dezvol-tarea la nivel naþional, regional ºi local, redu-când inegalitãþile în ceea ce priveºte stareade sãnãtate ºi promovând incluziunea socia-lã prin îmbunãtãþirea accesului la serviciilesociale, culturale ºi de recreere, precum ºitrecerea de la serviciile instituþionale la servi-ciile prestate de comunitãþi. Operaþiunea8.1.A- Ambulatorii;
e) Ghidul solicitantului – Condiþii gene-rale pentru accesarea fondurilor în cadrulPOR 2014-2020, cu modificãrile ºi comple-tãrile ulterioare, emis de Autoritatea deManagement pentru POR 2014-2020;
f) Ghidul Solicitantului – Condiþii speci-fice de accesare a fondurilor în cadrul apelu-lui de proiecte POR/2018/8/8.1/1/8.1.A/7regiuni – celor 7 regiuni de dezvoltare aleRomâniei Nord Vest, Nord Est, Vest, Sud VestOltenia, Sud Muntenia, Sud Est ºi Centru,cod apel POR 266/8, -Operaþiunea 8.1.AAmbulatorii, cu perioada în care pot fi depu-se cererile de finanþare 21.05.2018-21.10.2018 ºi valoare eligibilã proiect –9.755.855,53 lei;
g) Prevederile H.G.nr. 1.028/2014 pri-vind aprobarea Strategiei naþionale de sãnãta-te 2014-2020 ºi a Planului de acþiuni peperioada 2014-2020 pentru implementareaStrategiei naþionale;
h) Prevederile Ordinului MinisteruluiSãnãtãþii nr. 987/02.09.2016 privind aproba-rea raportului de implementare al StrategieiNaþionale de Sãnãtate;
i) Prevederile art.35 din Legea nr.273/2006 privind finanþele publice localereferitoare la colaborare, cooperare asociere,
înfrãþire, aderare între unitãþile administrativeteritoriale, cu modificãrile ºi completãrileulterioare;
j) Prevederile art.14 raportat la dispozi-þiile art.91 alin.(6) lit.c) din Legea nr.215/2001 privind administraþia publicã localã,republicatã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare;
k) Votul exprimat în ºedinþa extraordina-rã de plen din data de 19 octombrie 2018 ºiconsemnat în procesul – verbal al acesteia,respectiv 25 voturi „Pentru”;
l) În temeiul art. 91 alin. (1) lit. f) ºi alart. 97 alin. (1) ºi al art. 98 din Legea admi-nistraþiei publice locale nr. 215/2001,republicatã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare,
Hotãrãºte:Art.1. Se aprobã realizarea proiectului
„Creºterea calitãþii serviciilor medicale despecialitate prin extindere, modernizare ºidotare ambulatoriu integrat în incinta IROIaºi”, în vederea finanþãrii în cadrul Progra-mului Operaþional Regional 2014-2020, Axaprioritarã 8- Dezvoltarea infrastructurii sanita-re ºi sociale, Prioritate de investiþii 8.1-–Investiþii în infrastructurile sanitare ºi socialecare contribuie la dezvoltarea la nivel naþio-nal, regional ºi local, reducând inegalitãþile înceea ce priveºte starea de sãnãtate ºi promo-vând incluziunea socialã prin îmbunãtãþireaaccesului la serviciile sociale, culturale ºi derecreere, precum ºi trecerea de la serviciileinstituþionale la serviciile prestate de comu-nitãþi, Operatiunea 8.1.A- Ambulatorii.
Art.2. Se aprobã încheierea acordului departeneriat între U.A.T. Judeþul Iaºi, – liderde parteneriat ºi Institutul Regional de Onco-logie Iaºi, în vederea implementãrii în comuna proiectului „Creºterea calitãþii serviciilormedicale de specialitate prin extindere,
modernizare ºi dotare ambulatoriu integrat înincinta IRO Iaºi”, conform Acordului de par-teneriat prevãzut în Anexa 1 care face partedin prezenta hotãrâre.
Art.3. Se aprobã valoarea totalã a pro-iectului “Creºterea calitatii serviciilor medi-cale de specialitate prin extindere, moderni-zare ºi dotare ambulatoriu integrat în incintaIRO Iasi”, în cuantum de 9.755.855,53 lei(inclusiv TVA).
Art.4. Se aprobã contribuþia proprie înproiect de 0 (zero) lei, reprezentând achita-rea tuturor cheltuielilor neeligibile ale pro-iectului, cât ºi contribuþia de 2% din valoa-rea eligibilã a proiectului, în cuantum de 0(zero) lei, reprezentând cofinanþarea proiec-tului “Creºterea calitãþii serviciilor medica-le de specialitate prin extindere, moderni-zare ºi dotare ambulatoriu integrat în incin-ta IRO Iaºi”.
Art.5. Se aprobã sumele reprezentândcheltuieli conexe ce pot apãrea pe durataimplementãrii proiectului „Creºterea calitãþiiserviciilor medicale de specialitate prinextindere, modernizare ºi dotare ambulatoriuintegrat în incinta IRO Iaºi”, pentru imple-mentarea proiectului în condiþii optime ºi sevor asigura din bugetele proprii ale membri-lor parteneriatului: U.A.T. Judeþul Iaºi – liderde parteneriat ºi Institutul Regional de Onco-logie Iasi, conform Acordului de parteneriat.
Art.6. Se vor asigura toate resurselefinanciare necesare implementãrii proiectului“Creºterea calitãþii serviciilor medicale de
specialitate prin extindere, modernizare ºidotare ambulatoriu integrat în incinta IROIaºi”, în condiþiile rambursãrii/decontãriiulterioare a cheltuielilor din instrumentestructurale, în conformitate cu prevederileAcordului de parteneriat, care urmeazã sã fiesemnat de U.A.T. Judeþul Iaºi – lider de par-teneriat ºi Institutul Regional de OncologieIaºi precum ºi cu celelalte reglementãri lega-le în materie.
Art.7. Se împuterniceºte domnul dr. ing.Maricel POPA, Preºedintele Consiliului Jude-þean Iasi, sã semneze, în numele UAT JudeþulIaºi prin Consiliul Judeþean Iaºi, Acordul departeneriat care va fi încheiat între U.A.T.Judeþul Iaºi – lider de parteneriat ºi InstitutulRegional de Oncologie Iaºi.
Art.8. Prevederile prezentei hotãrâri vor fiduse la îndeplinire de Consiliul Judeþean Iaºiprin Preºedinte ºi Direcþia de Proiecte ºi Dez-voltare Durabilã.
Art.9. (1) Biroul Relaþii Publice, Monito-rul Oficial, Relaþii cu Consiliile Locale, Con-silierii Judeþeni ºi Presa va înainta copie dupãprezenta hotãrâre cãtre: Instituþia PrefectuluiJudeþului Iaºi, Direcþia Juridicã, Direcþia Pro-iecte ºi Dezvoltare Durabilã, Direcþia Econo-micã din cadrul Consiliului Judeþean Iaºi ºiInstitutul Regional de Oncologie Iasi.
(2) Aducerea la cunoºtinþã publicã aprevederilor prezentei hotãrâri va fi asiguratãde Biroul Relaþii Publice, Monitorul Oficial,Relaþii cu Consiliile Locale, Consilierii Jude-þeni ºi Presa. (19 octombrie 2018)
HOTÃRÂREA nr. 338
privind aprobarea calitaþii departener a Direcþiei Generale
de Asistenþã Socialã ºiProtecþia Copilului Iaºi în
Muncii ºi Justiþiei Sociale –Autoritatea Naþionalã pentru
Protecþia DrepturilorCopilului ºi Adopþie, în
proiectul „Sprijin pentruconsolidarea reþelei de
asistenþi maternali”
Consiliul Judeþean Iaºi, având în vedere:Expunerea de motive nr. 30788/
19.10.2018 a Preºedintelui Consiliului Jude-þean Iaºi referitoare la adoptarea proiectuluide hotãrâre privind calitatea de partener aDirecþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi
Protecþia Copilului Iaºi în cadrul parteneriatu-lui dintre Direcþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului Iaºi ºi Ministe-rul Muncii ºi Justiþiei Sociale – AutoritateaNaþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilu-lui ºi Adopþie, în proiectul „Sprijin pentruconsolidarea reþelei de asistenþi maternali”finanþat prin Programul Operaþional CapitalUman, AP 4/ PI 9.iv/ OS 4.5 & 4.14 ”Redu-cerea numãrului de copii ºi tineri plasaþi îninstituþii, prin consolidarea reþelei de asistenþimaternali”;
Raportul de specialitate nr.30786/19.10.2018 emis de Serviciul de Proiecte ºiParteneriate – Direcþia Proiecte ºi DezvoltareDurabilã din cadrul Consiliului Judeþean Iaºi;
Nota de fundamentare nr. 32408/18.10.2018 a Direcþiei Generale de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului Iaºi ºi înregis-tratã la Registratura Consiliului Judeþean Iaºisub nr. 30701/18.10.2018, privind solicita-rea de aprobare a parteneriatului între Direc-þia Generalã de Asistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Iaºi ºi Ministerul Muncii ºi JustiþieiSociale – Autoritatea Naþionalã pentru Pro-
tecþia Drepturilor Copilului ºi Adopþie, în pro-iectul „Sprijin pentru consolidarea reþelei deasistenþi maternali”;
Programul Operaþional Capital Uman(POCU) AP 4/ PI 9.iv/ OS 4.5 & 4.14, carestabileºte prioritãþile de investiþii, obiectivelespecifice ºi acþiunile asumate de cãtre Româ-nia în domeniul resurselor umane, conti-nuând investiþiile realizate prin Fondul SocialEuropean în perioada 2007-2013 ºi contri-buind, totodatã, la atingerea obiectivuluigeneral al Acordului de Parteneriat (AP 2014-2020) – implicit al Fondurilor EuropeneStructurale ºi de Investiþii din România, ºianume, de a reduce disparitãþile de dezvolta-re economicã ºi socialã dintre România ºiStatele Membre ale UE;
Acordul de Parteneriat cu România,aprobat de Comisia Europeanã pentru perioa-da 2014-2020;
Hotãrârea Consiliului Judeþean Iaºi nr.285/30.09.2014 de aprobare a StrategieiJudeþene de Dezvoltare a Serviciilor Sociale2014-2020;
H.G. nr. 1434/2004 privind atribuþiile ºiRegulamentul-cadru de organizare ºi funcþio-nare ale Direcþiei Generale de AsistenþãSocialã ªi Protecþia Copilului;
Hotãrârea Consiliului Judeþean Iaºinr.193/21.12.2004 privind înfiinþarea Direc-þiei Generale de Asistenþã Socialã ºi ProtecþiaCopilului Iaºi;
Legea nr. 272/2004 privind protecþia ºipromovarea drepturilor copilului, republicatã,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;
Legea nr. 500/2002 privind finanþelepublice, cu modificãrile ºi completãrile ulte-rioare;
Legea nr. 273/2006 privind finanþelepublice locale, cu modificãrile ºi completãri-le ulterioare;
Prevederile art.91 (5) pct.2 din Legeanr.215/2001 a administraþiei publice locale,republicatã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare;
Votul exprimat în ºedinþa extraordinarãde plen din data de 19 octombrie 2018 ºiconsemnat în procesul – verbal al acesteia,respectiv 24 voturi „Pentru”;
În temeiul art. 91 alin. (1) lit. f) ºi al art.97 alin. (1) ºi al art. 98 din Legea administra-þiei publice locale nr. 215/2001, republicatã,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,
Hotãrãºte:Art.1. Se aprobã calitatea de partener a
Direcþiei Generale de Asistenþã Socialã ºi
Protecþia Copilului Iaºi în cadrul parteneriatu-lui dintre Direcþia Generalã de AsistenþãSocialã ºi Protecþia Copilului Iaºi ºi Ministe-rul Muncii ºi Justiþiei Sociale – AutoritateaNaþionalã pentru Protecþia Drepturilor Copilu-lui ºi Adopþie, în proiectul „Sprijin pentruconsolidarea reþelei de asistenþi maternali”finanþat prin Programul Operaþional CapitalUman, AP 4/ PI 9.iv/ OS 4.5 & 4.14” Redu-cerea numãrului de copii ºi tineri plasaþi îninstituþii, prin consolidarea reþelei de asistenþimaternali”.
Art.2. Prevederile prezentei hotãrâri vor fiduse la îndeplinire de Direcþia Generalã deAsistenþã Socialã ºi Protecþia Copilului Iaºi.
(2) Aducerea la cunoºtinþã publicã aprevederilor prezentei hotãrâri va fi asiguratãde Biroul Relaþii Publice, Monitorul Oficial,Relaþii cu Consiliile Locale, Consilierii Jude-þeni ºi Presa. (19 octombrie 2018)
HOTÃRÂREA nnr. 3340
ESTEA UDE ULUIJ ŢV Octombrie 2018www.icc.ro [email protected] SUGESTII SI ÎNTREBÃRI 11¸
An de an, zãpezile cãzute daupeste cap activitãþile rutiere dinîntreaga þarã: ºosele troienite,
sate îngropate ºi case subnãmeþi. ªi, la fel ca de fiecare
datã, reapare eterna discuþie aperdelelor forestiere de protecþie.
Acestea, înainte de a fi defriºate, „îºi fãceautreaba” excelent: protejau drumurile, aºezã-rile, reþineau zãpada pe câmp, creând în
acelaºi timp microclimate zonale care, natural,contribuiau la o altã dispersie a ariilor de precipi-taþii, în teritorii altminteri expuse secetei.
În România, înfiinþarea perdelelor forestierear fi trebuit sã începã în 1998, când a fost datã oordonanþã de urgenþã. Actul normativ a fostmodificat ulterior de mai multe ori, iar problemaa revenit în discuþie la fiecare zãpadã.
Toate acestea s-ar putea face foarte simplu,însã, prin accesarea de fonduri din diferite surse.
Rezultate aaºteptatePlantarea aproximativ a 520.000 de puieþi în
vecinãtatea drumurilor judeþene pe o lungime deaproximativ 1.000 km ºi asigurarea, astfel, a rolu-lui de parazãpezi naturale în perioada iernii ºireducerea costurilor destinate deszãpezirilor. Seva asigura o barierã fonoabsorbantã naturalã înperioadele de trafic intens, protejarea faunei afla-
te atât vecinãtatea drumurilor judeþene dar ºi acti-vitãþilor agricole. Se va îmbunãtãþi gradul desiguranþã a traficului pe drumurilor judeþene, cureducerea timpilor de intervenþie aferenþi situaþii-lor de urgenþã în perioada de iarnã.
Europene Structurale ºi de Investiþii (FEDR), sur-se proprii, bugetul de stat. Parteneri potenþiali –Consiliul Judeþean Iaºi (Direcþia Judeþeanã deAdministrare a Drumurilor ºi Podurilor Iaºi), Ca-mera Agricolã Judeþeanã Iaºi, consiliile locale aleUAT-urilor beneficiare, Regia Naþionalã a Pãduri-lor – Romsilva.
Obiectivele specifice vizeazã realizarea per-delelor forestiere de-a lungul urmãtoarelor sec-toare de drum judeþean: DJ 201C: limita jud.Neamþ – Rãchiteni – DN28 5,850 km. DJ 207A:Lim. jud. Neamþ – Storneºti – Sineºti – Bocnita– DJ282D 16,605 km. DJ 207M: Scheia (DN28km 7 + 940) – Alexandru Ioan Cuza 7,830 kmDJ 208: Lim. Neamþ – Mirceºti – Paºcani – Les-pezi – Lim. jud. Suceava 45,960 km DJ 208F:Heci – Pietrosu – Uda – Tãtãruºi – Lim. jud.Suceava 12,650 km. DJ 208G: DN2 – Hãlãu-ceºti – Movileni – Criveºti 30,238 km. DJ 208J:DN28 (Miclãuºeni km 9+044) – Butea(DC82A) 4,700 km. DJ 208K: DN2 (km379+250) – Cristeºti 3,600 km. DJ 208L:DJ208 (Paºcani km27+797) – Brãteºti –Mirosloveºti 9,000 km. DJ 208M: DJ208 (Paº-
cani km 27+797) – Stolniceni Prãjescu 0,400km. DJ 208N: Lespezi (DJ208 km 43+525) –Dumbrava – Vânãtori – DC131 7,013 km. DJ208R: DN28(km6+875) – Mirceºti (DJ208)5,219 km. DJ 244D: Lim jud. Vaslui (Dolheºti)– Ciortesti-DN24 12,780 km. DJ 244F: DN24-Serbesti – Dolheºti- Moºna – Bohotin – Grozeºti30,795 km. DJ 244G: DN28 (km 133+139) –Podu Hagiului – Cozmeºti 11,400 km. DJ 246:Lim. jud. Vaslui – Scânteia – Scheia – Ipatele –Þibãneºti – Vãleni – Tansa – lim. jud. Vaslui54,830 km. DJ 247: Bârnova – Dobrovãþ – Lim.jud.Vaslui (Codãeºti) 26,060 km. DJ 247A: Iaºi(DN24 km 190+150) – Bârnova (DJ247 km2+460) 11,400 km. DJ 248: Iaºi – Lunca Cetã-þuii – Dumbrava – Grajduri – Lim.jud .Vaslui33,400 km. DJ 248A: Iaºi – Voineºti – Domniþa– Þibana – Þibãneºti – Lim jud. Vaslui 51,525km. DJ 248B: Vânãtori – Horleºti – Leþcani –Voineºti – Budeºti – Hadambu – Mironeasa –Frenciugi 65,000 km. DJ 248C: Budeºti –
Mogoºeºti – Ciurea – Lunca Cetãþuii (DJ248)14,450 km. DJ 248D: Ciurea (DJ248C) – Todi-rel – Bârnova – Tomeºti – Holboca 17,900 km.
DJ 248E: Lim. Jud. Vaslui – Alexeºti – CuzaVoda (DJ246) 6,126 km. DJ 249: Trifeºti – Scu-leni – Ungheni – Prisãcani – Grozeºti – Gorban93,142 km. DJ 249A: Iaºi – Holboca – Cristeºti–Mânzãteºti – Bosia (DJ249) 15,150 km. DJ249B: DN28 (km 92+083) – Osoi 1,000 km. DJ249C: Din DN24C – Roºcani 6,210 km. DJ249E: DN28 (km 83+170) – Tomeºti –Chipe-reºti – Tutora 7,770 km. DJ 280: Strunga Oþeleni– Lim.jud Neamþ (km21+000) – Lim. Neamþ(km 33+140) – Dagâþa -Lim.Vaslui 31,140 kmDJ 280B: Tg.Frumos (DN28 km 26+745) –Cucuteni 12,500 km. DJ 280C: DN28(Leþcani)-Banu – Dumeºti 4,450 km. DJ 280D: DN28A(Ruginoasa) – Heleºteni (DJ208G) 7,100 km. DJ280E: Iaºi (DN28) – Rediu 5,820 km. DJ 281:Podu Iloaiei (DJ282D) – Erbiceni – Belceºti –Hodora – Sticlãria – Sireþel – Lespezi 62,687 km.
DJ 281A: Hârlãu – Deleni – Poiana – Lim. Jud.Botoºani 9,000 km. DJ 281B: Belceºti (DJ281 )– Coarnele Caprei – Borosoaia – Plugari 24,900km. DJ 281C: Blãgeºti – Todireºti – CoastaMãgurii – Cotnari (DN28B) 25,955 km. DJ281D: DN28B (Cepleniþa) – Petroºica – C.Caprei – Focuri – Gropniþa 30,000 km. DJ 281E:DJ281C (km9+385) – Todireºti 2,886 km. DJ282: Iaºi – Breazu – Horleºti – Lg.Jijia – Gropni-þa – Sãveni – Hãlceni – ªipote Lim.jud. Botoºani58,625 km. DJ 282B: Bivolari (DN24C) – Traian– Spineni – ªipote – Lim.Botoºani 34,740 km.DJ 282C: DN24C (Tigãnaºi) – Borºa –Vlãdeni –Hãlceni (DJ282) 26,082 km. DJ 282D: Potân-geni – Romaneºti – Podu Iloaiei – Popeºti –Mãdârjac 38,510 km. DJ 282E: DN28 (Bãlþaþi) –Sineºti – Mãdârjac – Runcu – Þibana 37,200km. DJ 282F: Vlãdeni (DJ282C) – Spineni –Andrieºeni 11,170 km. DJ 282G: Iaºi – Aronea-nu 5,000 km. Ing. Mircea Iosipescu
Silviu Bantaº – Lungani (Iaºi): „Dintreatâtea ºi atâtea înfrãþiri de care a relatat presa,inclusiv în acest an, cu ce ne-aam ales? S-aaînfrãþit Iaºul prin America ºi China, prin Rusiaºi Africa ºi în afarã de vizitele pe care persoa-nele din delegaþia judeþului le-aa fãcut pe aco-lo, nimeni nu mai vrea sã ne spunã nimic.Vrem sã ºtim, concret, ce s-aa fãcut, ce rezul-tate au avut acele înfrãþiri”.
Rãspuns: Domnule Bantaº, chiar în urmãcu câteva zile, o delegaþie a provinciei chinezeJilin, provincie înfrãþitã cu judeþul Iaºi încã dinanul 1994, a fost oaspetele Consiliului Judeþean.În urmã cu 24 de ani, s-au pus bazele unei rela-þii de colaborare cu regiunea Jilin, iar acum Con-siliul Judeþean încearcã sã reia aceste legãturi ºisã le facã sã funcþioneze în interesul ambelorpãrþi. S-au discutat aspecte economice ºi deinvestiþii, oportunitãþi pentru dezvoltarea infras-tructurii ºi schimburi de experienþã în ceea ceînseamnã învãþãmântul superior. Li Longxi, vice-preºedintele provinciei Jilin, conducãtorul dele-gaþiei chineze, a spus cã, venind aici, ºi-a dat
seama cã România pe care o vede este cu totuldiferitã faþã de cea care i-a fost povestitã. „Vãd cãIaºul este un judeþ în plinã dezvoltare, iar acestlucru se va vedea în câþiva ani. Avem deja în plancâteva proiecte pe care dorim sã le aducem laIaºi. Noi vrem sã venim cu investiþii concrete înjudeþul dumneavoastrã, mai ales cã, am gãsitaici, o mare deschidere din partea autoritãþilorjudeþene”, a afirmat Li Longxi. Prin urmare,lucrurile se miºcã ºi asta o spun chiar strãiniicare ne viziteazã!
Ionuþ Nistor – Ciurea (Iaºi): „Se vorbeºte deCentenar peste tot. Banii care vin de la Guvernsau de pe mai ºtiu eu unde se duc pe altceva saurãmân în Iaºi, unde se fac diferite întâlniri cultu-rale de care nimeni nu a auzit. De ce nu se orga-nizeazã nimic în localitãþile din judeþ cu ocaziaCentenarului? E oare doar o sãrbãtoare urbanãacest Centenar?”
Rãspuns: În parte, aveþi dreptate. Se facpuþine lucruri pentru a celebra Centenarul. Darse fac chiar în localitãþile rurale... Chiar în comu-na Ciurea, la dumneavoastrã, au început lucrãri-
le la Parcul Memorial dedicat tragediei din garaCiurea care s-a produs în timpul Primului RãzboiMondial. Proiectul în cauzã a fost iniþiat de Con-siliul Judeþean Iaºi ºi derulat în parteneriat cuPrimãria Ciurea. Se va amenaja, astfel, pe osuprafaþã de aproximativ 2.500 de metri pãtraþi,în localitatea Lunca Cetãþuii, un parc dedicatcelor peste 1.000 de persoane care ºi-au pierdutviaþa în cel mai grav accident feroviar din þaranoastrã, din timpul Primului Rãzboi Mondial.Acolo, vor fi plantaþi stejari ºi tei, vor fi amplasa-te 50 de bãnci, vor fi montaþi 36 de stâlpi de ilu-minat, iar pe 760 de metri pãtraþi vor fi amenaja-te alei. Valoarea investiþiei va fi de 460.000 delei. Fondurile au fost obþinute de Consiliul Jude-þean Iaºi de la Ministerul Culturii ºi IdentitãþiiNaþionale, în cadrul programului „CentenarulMarii Uniri ºi al Primului Rãzboi Mondial”.
Radu Constantin Mitrea – Iaºi: „Aºteptãmde multã vreme veºti despre „Centrul Regionalde Transfer Tehnologic în Agriculturã ºi Zooteh-nie”. A fost un proiect, la un moment dat, dar numai vãd pe nicãieri noutãþi cu privire la acestsubiect. Ce ne puteþi spune nouã, fermierilor,despre acest subiect?”
Rãspuns: Domnule Mitrea, „Centru Regio-nal de Transfer Tehnologic în Agriculturã ºi Zoo-tehnie” este un proiect depus la Compania Naþio-nalã de Investiþii în vederea obþinerii unei sursealternative de finanþare. Centrul în cauzã are caobiective stimularea iniþiativelor de inovare ºi dez-voltare tehnologicã în sectoarele agricol ºi zooteh-nic, creºterea numãrului de întreprinderi care uti-lizeazã tehnologii noi de producþie, stimularea
cooperãrii între mediul de afaceri ºi cel academic,prin facilitarea dezvoltãrii de proiecte comune,creºterea numãrului ºi a competenþelor furnizori-lor locali în domeniul agricol ºi zootehnic, dar ºifacilitarea accesului la resurse: tehnologie, infor-maþii, clienþi, canale de distribuþie ºi programe deformare a celor care desfãºoarã activitãþi în dome-niu. Prin urmare, va fi construitã o platformã cu osuprafaþã de 5 hectare, unde vor fi organizateexpoziþii în aer liber ºi evenimente pentru fermieriºi una de 4 hectare destinatã expoziþiilor de ani-male. Tot aici vor exista spaþii pentru descãrcarea,trierea, igienizarea animalelor ºi pentru carantinã.
Viitorul centru va avea ºi o linie de sortare,procesare ºi ambalare a legumelor ºi fructelor,dar ºi un poligon pentru testarea utilajelor ºiechipamentelor agricole.
În plus, pentru elevii de la liceele de spe-cialitate din judeþ vor fi organizate cursuri demecanicã. Centrul Regional de Transfer Tehnolo-gic în Agriculturã ºi Zootehnie va dispune ºi deo parcare cu o suprafaþã de 2 hectare. Valoareaestimatã a proiectului este de 3 milioane deeuro, acesta urmând a fi depus în vederea obþi-nerii finanþãrii ºi în cadrul Programului Operaþio-nal Regional 2014-2020, Axa Prioritarã 1- Pro-movarea transferului tehnologic.
Mircea Paiu – Paºcani: „Parc industrialla Paºcani e doar o poveste, vãd eu. Ce parcsã mai facã ºi cine, atâta vreme cât aici audistrus toatã industria. Cine sã facã zonãindustrialã la Paºcani?”
Rãspuns: Plenul Consiliului JudeþeanIaºi, convocat în ºedinþã extraordinarã la sfâr-
ºitul lunii septembrie, a dezbãtut un proiectpe care grupul consilierilor judeþeni PNL l-adepus pe data de 20 august, privind înfiinþa-rea de parcuri industriale în zona metropolita-nã Iaºi ºi în municipiul Paºcani. Avantajelecreãrii de parcuri industriale sunt luate în cal-cul atât de autoritãþi (fie centrale, fie la nivellocal), cât ºi de mediul privat reprezentat deinvestitori – dezvoltatorii de asemenea par-curi, de companiile care sunt gãzduite într-unasemenea parc ºi, nu în ultimul rând, de for-þa de muncã angajatã local.
Astfel, statul este cointeresat în dezvoltareaunor zone industriale, întrucât acestea constituieadevãrate pârghii pentru ieºirea dintr-o situaþiemarcatã de condiþii economice dificile, precumºi pentru reducerea disparitãþilor economiceîntre diferite regiuni. Totodatã, dezvoltatorii îºiasigurã o afacere de lungã duratã, având în vede-re cã se ocupã atât de crearea parcului industrial,cât ºi de gestionarea lui pe întreaga duratã defuncþionare. Un alt aspect foarte important estecã forþa de muncã localã poate fi angajatã decompaniile gãzduite de parcul industrial, ceeace contribuie la reducerea ºomajului.
Doru Dogaru (Suceava): „Este cineva înmãsurã sa-mmi spunã si mie când vor începelucrãrile de asfaltare a drumului judeþean 208Fcare trece prin satul Iorcani fãcând legãturã cujudeþul Suceava?”
Rãspuns: Licitaþia de execuþie a lucrãrilorde modernizare a DJ 208F, organizatã în acestan, este în derulare, ofertele depuse aflându-seîn stadiul de evaluare.
Vestea Judeþului ºi-a propus sãpoarte un dialog permanent cu cetãþenii judeþului Iaºi ºi nu numai, pe
orice temã propusã. Puteþi trimite întrebãrile ºi sugestiiledumneavoastrã pe adresa de mail [email protected], saudirect la Consiliul Judeþean Iaºi, Bd. ªtefan cel Mare ºi Sfânt, nr. 69,
Cod poºtal: 700075, cu specificarea „Pentru ziarul Vestea Judeþului”.
Circa 150.000 de persoane au participatºi în acest an la manifestãrile prilejuitede Sãrbãtoarea Sfintei Parascheva, la
Iaºi, între 11 ºi 15 octombrie. Vineri seara, pe 12 octombrie, câteva zeci
de mii de oameni au ascultat slujba SfinteiParascheva, derulatã pe o scenã amplasatã peBulevardul ªtefan Cel Mare ºi Sfânt ºi oficiatã de22 de ierarhi, dintre care 3 strãini – IPS Ghior-ghios, Mitropolit Kitrous, Katerini ºi Platamonas,IPS Nicolae, Mitropolit de Plovdiv, PSl Qais,Episcop de Erzurum. Alãturi de IPS Teofan,Mitropolitul Moldovei ºi Bucovinei, au stat IPSIrineu, Arhiepiscopul Craiovei ºi MitropolitulOlteniei, IPS Petru, Arhiepiscopul Chiºinãului,Mitropolitul Basarabiei ºi Exarh al Plaiurilor, IPSTeodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Pimen,Arhiepiscopul Sucevei ºi Rãdãuþilor, IPS Varsa-nufie, Arhiepiscopul Râmnicului, IPS Casian,Arhiepiscopul Dunãrii de Jos, PS Ignatie, Epis-copul Huºilor, PS Nicodim, Episcopul Severinu-lui ºi Strehaiei, PS Antonie, Episcop de Bãlþi, PSVeniamin, Episcopul Basarabiei de Sud, PS Vin-cenþiu, Episcopul Sloboziei ºi Cãlãraºilor, PSGalaction, Episcopul Alexandriei ºi Teleormanu-lui, PS Gurie, Episcopul Devei ºi Hunedoarei, PSIlarion Fãgãrãºanul, Episcop vicar al Arhiepisco-piei Sibiului, PS Sofian Braºoveanul, Episcop-
vicar al Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei ºiLuxemburgului, PS Damaschin Dorneanul, Epis-cop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei ºi Rãdãuþi-lor, PS Emilian Criºanul, Episcop Vicar al Arhie-piscopiei Aradului, PS Timotei Sãtmãreanul,Arhiereu vicar al Episcopiei Maramureºului ºiSãtmarului. Nu au lipsit oficialitãþile judeþului.
Au trimis mesaje PF Daniel, PatriarhulBisericii Ortodoxe Române, dar ºi din parteaBisericii Greciei, epistola fiind cititã de cãtreIPS Ghiorghios, Mitropolit de Kitrous, Kateriniºi Platamonas, care a însoþit la Iaºi racla cumoaºtele Sfintei Mare Muceniþe Ecaterina.Preoþii ºi credincioºii s-au rugat pentru sãnã-tate, pentru abundenþã, pentru liniºte.
Cinci rromâni dde-oo sseamãcu ÞÞara aau pprimit Crucea MMoldavã
La finalul slujbei, unul dintre cele mai emo-þionante momente a fost premierea a cincibãtrâni sosiþi din cele trei provincii istorice carela 1 decembrie au semnat actul marii Uniri, laAlba Iulia. Ei au primit Crucea Moldavã, cea maiînaltã distincþie acordatã de cãtre MitropoliaMoldovei ºi Bucovinei. „Am considerat de binesã-ii onorãm împreunã cu dumneavoastrã, pen-
tru cã toþi cinci au cunoscut ºi Primul RãzboiMondial, chiar dacã erau copii, au trãit în perioa-da interbelicã, au cunoscut trei dictaturi ºi, iatã,Dumnezeu a îngãduit ca sã vieþuiascã ºi dupã’90 încoace, sã ne dãruiascã nouã pildã desupravieþuire în vremuri grele. Dupã propriamãrturie, doar credinþa în Dumnezeu i-aa ajutat sãpãtrundã printr-uun veac întreg cu bucuriile, dar,mai ales, cu încercãrile sale”, a subliniat Pãrin-tele Mitropolit Teofan. Emoþionanta cântare„Vrednic este!” a marcat ceremonia prin caredistincþia „Crucea Moldavã” a fost primitã decinci români care au împlinit 100 de ani: ClinciuI. Dobre – judeþul Buzãu, Vãtavu Daria – judeþulIaºi, Cojocari Constantin – Republica Moldova,Gheaþã Dora – judeþul Suceava, ºi Bîrluþ Gavrilã– judeþul Alba. Cei cinci români care au învinsveacul s-au închinat apoi la raclele sfinte, pri-mind în dar câte o Sfântã Scripturã cu scris mareºi câte o icoanã cu Sfânta Parascheva ºi SfântaMare Muceniþã Ecaterina.
Vineri seara a avut loc procesiunea cumoaºtele Sfintei Cuvioase Parascheva, împre-
unã cu moaºtele Sfintei Mari Muceniþe Ecate-rina (care s-au reîntors în Grecia sâmbãtã, 13octombrie). Cele douã racle cu sfintele moaº-te au fost purtate pe strãzile din centrul muni-cipiului Iaºi. La acest moment au participat ºicinci ierarhi – Înaltpreasfinþitul Pãrinte Teofan,Mitropolitul Moldovei ºi Bucovinei, Preasfinþi-tul Pãrinte Galaction, Episcopul Alexandriei ºiTeleormanului, Preasfinþitul Pãrinte QaisSadiq, Episcop de Erzurum ºi Vicar al Patriar-hiei Antiohiei, Preasfinþitul Pãrinte DamaschinDorneanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiSucevei ºi Rãdãuþilor, Preasfinþitul PãrinteEmilian Criºanul, Episcop-vicar al Arhiepisco-piei Aradului, alãturi de numeroºi preoþi dinArhiepiscopia Iaºilor ºi de credincioºi din maimulte judeþe ale þãrii. Procesiunea a fost des-chisã de un grup de tineri în port popular,þinând în mâini drapelul naþional ºi o icoanã,urmaþi de fanfara militarã a Garnizoanei Iaºi ºide militari cu torþe aprinse.
Povestea SSfintei PParaschevaSe spune cã pe când avea 10 ani, în timp
ce se afla într-o bisericã, a auzit la SfântaEvanghelie cuvintele: „Vinde-þi averea ta, dã-ola sãraci ºi urmeazã Mie” (Matei 19, 21). Afost momentul care a decis definitiv traseul pe
care Cuvioasa Parascheva avea sã-l urmeze:cel al credinþei în Hristos ºi al jertfirii pentrucei nevoiaºi. Nu întâmplãtor, toatã viaþa sa, aºacum consemneazã scrierile, ºi-a împãrþit hai-nele ºi tot ce avea mai de preþ celor sãrmani ºilipsiþi de ajutor, scrie doxologia.ro.
Dupã ce a împlinit 20 de ani, a pãrãsit casapãrinteascã din Epivat, îndreptându-se sprelocurile sfinte de la Ierusalim. A început acestlung pelerinaj trecând mai întâi prin Constanti-nopol, unde s-a închinat la moaºtele sfinþilordin cetate, a cerut binecuvântarea pãrinþilorduhovniceºti ºi ºi-a continuat drumul, stând untimp la Calcedon (actualul Kadikoy, în Turcia),apoi în Heracleea Pontului, într-o mãnãstireînchinatã Maicii Domnului. A ajuns la Ierusalimºi dupã s-a închinat la Locurile Sfinte, a mers înpustiul Iordanului, la o mãnãstire de maici, undeau trãit Sfântul Ioan Botezãtorul ºi Maria Egip-teanca. La 25 de ani a pãrãsit mãnãstirea cugândul de a se întoarce acasã. Îîntr-o noapte, întimp ce se ruga, un înger de luminã i-a spus:„Lasã pustiul ºi întoarce-tte în patria ta”, iar ea aplecat la Constantinopol, de unde a revenit la înlocalitatea natalã, unde a înfiinþat o obºte carese ocupa cu îngrijirea bolnavilor ºi a sãracilor. Amurit la 27 de ani, iar trupul a fost îngropataproape de mare. Sfintele sale moaºte au fostdescoperite mult mai târziu de un cãlugãr ºi aufost aºezate la loc de cinste, dupã ce Cuvioasas-a arãtat în vis unui anume Gheorghe din Kal-licrateia, om cu frica lui Dumnezeu, ºi uneifemei pe nume Eftimia. Moaºtele au fost muta-te în biserica Sfinþilor Apostoli din Kallicrateia,unde au stat timp de 200 de ani, dupã care auajuns la Târnovo (Bulgaria), apoi Belgrad, deunde s-au întors la Constantinopol.
Ocrotitoarea MMoldoveiÎn 1641, racla a pornit spre Moldova, într-
o lungã cãlãtorie, dupã ce domnitorul VasileLupu a primit sfintele sale moaºte în dar de laPatriarhia Ecumenicã de la Constantinopol.Racla a fost adusã cu o corabie pe Marea Nea-grã pânã la Galaþi, fiind însoþitã, aºa cum con-semneazã documentele vremii, de trei mitropo-liþi greci. De la Galaþi a fost adusã la Iaºi într-uncar cu boi, înconjuratã de mulþimi de clerici ºicredincioºi. În capitala Moldovei, Sfânta a fostîntâmpinatã cu mare cinste de Vasile Lupu,mitropolitul Varlaam ºi de episcopii de Romanºi Huºi. Astfel, la 13 iunie 1641 Cuvioasa a fostaºezatã în Biserica „Sfinþii Trei Ierarhi“, undemoldovenii au cinstit-o pânã în 1889, când afost mutatã în Catedrala mitropolitanã, acolounde se odihneºte ºi astãzi.
Iaºul, capitala ortodoxismului
150.000 de pelerini s-au rugatla Sfânta Cuvioasã Parascheva
În an Centenar, „Bojdeuca” luiIon Creangã din Iaºi – primulmuzeu memorial literar dinRomânia, inaugurat în 1918,
locul unde s-au nãscut „Amintirile din copilãrie”, a sãr-bãtorit împlinirea a 100 de ani.
Reprezentanþii Muzeului Literaturii Ro-mâne Iaºi, instituþie în subordinea cãreia seaflã „Bojdeuca” lui Creangã, din 1990, spuncã existã persoane care vin din diverse þãri,precum Republica Moldova, Rusia, Bulgaria,Franþa, Italia sau Germania, pentru a vizitacasa în care a trãit Ion Creangã.
Programul de vizitare al Bojdeucii luiCreangã este marþi – duminicã, între orele10.00 ºi 17.00, iar preþul de intrare este de 7lei, iar la reducere 2 lei.
„Bojdeuca” l-a gãzduit pe Ion Creangãîncepând din vara anului 1872, dupã ce fuse-se rãspopit ºi nevoit sã pãrãseascã locuinþadin incinta Mãnãstirii Golia. Humuleºteanuls-a mutat aici, în camera din dreapta având-o ca vecinã pe Ecaterina Vartic, cea care aveasã-l îngrijeascã pânã la sfârºitul vieþii.
Toate „Poveºtile” ºi „Amintirile din copi-lãrie” au fost scrise în cãsuþa botezatã de scri-itor „bojdeucã”. În vara ºi toamna anului 1876,Mihai Eminescu a locuit aici drept chiriaº al luiCreangã. Clãdirea care adãposteºte expoziþiadocumentarã referitoare la viaþa ºi opera lui
Creangã, biblioteca, precum ºi amfiteatrul înaer liber au fost construite în perioada 1984-1989 ºi inaugurate la 11 iunie 1989, cu oca-zia centenarului morþii povestitorului. În iunie1879, Ion Creangã a cumpãrat locul ºi Boj-deuca din Þicãu pe numele Tincãi Vartic, dupãce a scris el însuºi actul ºi l-a semnat ca mar-tor ºi dupã ce a plãtit 50 de galbeni austrieci –„a treizeci ºi ºepte de lei vechi galbenul”. Ast-fel, Creangã o fãcut-o proprietarã pe femeiacare avea grijã de el ºi de gospodãrie, însãîntreaga viaþã s-a considerat proprietar peaceastã „bojdeucã de cãsuþã”, cu douã odãi.
La vremea aceea, Ion Creangã deveniserecunoscut pentru faptul cã la cãsuþa sa dinÞicãu deþinea un numãr foarte mare de pisici,peste 30, iar fiecare purta câte un nume aso-ciat unei persoane reale din viaþa sa, elocventfiind numele dat unei din feline, Mãrioara,
dupã mãtuºa lui zgârcitã din satul natalHumuleºti.
Prin grija Consiliului Judeþean Iaºi, careface permanent demersuri pentru reabilitareaºi promovarea de obiective culturale, a prinsviaþã Proiectul „Cãlãtor pe meridiane cultura-
le”, cu o valoare totalã de 1,7 milioane deeuro, care va fi implementat în parteneriat cuRaionul Fãleºti, din Republica Moldova. Ast-fel, va fi restaurat ºi va promovat turisticMuzeul „Ion Creangã”, ansamblu din careface parte ºi Bojdeuca.
„„BBoojjddeeuuccaa”” cceenntteennaarrãã
De aproape patru secole, Sfânta Cuvioasã Parascheva ocroteºte Iaºul ºi întreaga Moldovã, dar îºi revarsã
binefacerile asupra întregii Românii. În fiecare an, la 14 octombrie, Biserica Ortodoxã
de pretutindeni prãznuieºte pe Cuvioasa Maicã Parascheva. În chip deosebit, ea este cinstitã în Moldova,
întrucât de aproape 400 de ani moaºtele ei se gãsesc la Iaºi,fiind izvor de binecuvântare ºi însãnãtoºire duhovniceascã ºi
trupeascã pentru toþi cei care o cheamã în rugãciune sã fiemijlocitoare cãtre Preamilostivul Dumnezeu.
Dacã Sfânta Muceniþã Parascheva, prãznuitã la 26 iulie înCalendarul Ortodox, este cunoscutã în popor cu numele
„Sfânta Vineri”, Cuvioasa Maicã Parascheva a fost numitã,mai cu seamã în Moldova, „Vinerea Mare”.
