Raportul special Este sprijinul acordat de UE pentru investiții și promovare în sectorul vitivinicol bine gestionat și sunt demonstrate rezultatele acestui sprijin în ceea ce privește competitivitatea vinurilor produse în UE?

RO 2014 nr. 09

CURTEA DECONTURIEUROPEANĂ

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ 12, rue Alcide De Gasperi 1615 Luxembourg LUXEMBOURG

Tel. +352 4398-1

E-mail: eca-info@eca.europa.eu Internet: http://eca.europa.eu

Twitter: @EUAuditorsECA YouTube: EUAuditorsECA

Numeroase alte informații despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet pe serverul Europa (http://europa.eu).

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014

ISBN 978-92-872-0318-2doi:10.2865/71469

© Uniunea Europeană, 2014Reproducerea textului este autorizată cu condiția menționării sursei.

Printed in Luxembourg

RO 2014 nr. 09Raportul special Este sprijinul acordat

de UE pentru investiții și promovare în sectorul vitivinicol bine gestionat și sunt demonstrate rezultatele acestui sprijin în ceea ce privește competitivitatea vinurilor produse în UE?

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]

02Cuprins

Puncte

Lista acronimelor

Glosar

I-IX Sinteză

1-11 Introducere

1-11 Sectorul vitivinicol în Uniunea Europeană

12-15 Sfera și abordarea auditului

16-80 Observații

16-34 Partea I  – Este măsura privind investițiile din cadrul OCP vitivinicole concepută în mod corespunzător și implementată cu respectarea principiului economicității?

18-21 Necesitatea unor măsuri suplimentare privind investițiile în cadrul OCP vitivinicole nu este demonstrată ...

22-25 ... iar implementarea investițiilor din cadrul OCP vitivinicole a suferit întârzieri sau a fost limitată în unele state membre...

26-29 Statele membre vizitate oferă o garanție limitată că doar proiectele viabile din punct de vedere financiar sunt sprijinite...

30-34 ... și nu evaluează în mod sistematic caracterul rezonabil al costurilor proiectelor

35-64 Partea II – Este măsura privind promovarea concepută în mod adecvat și implementată în mod eficient?

37-42 Sprijinul pentru promovare este acordat și unor societăți de mari dimensiuni cu o reputație deja consolidată și cu o tradiție de export...

43-47 ... și care este posibil să fi putut întreprinde acțiunile de promovare și fără sprijin din fonduri publice (efect de balast – deadweight)

48-51 Până în 2013, cheltuielile eligibile nu au fost definite în mod clar

03Cuprins

52-54 Statele membre nu verifică întotdeauna dacă are loc o eventuală dublă finanțare neconformă cu reglementările

55-64 Lipsa unei piste de audit suficiente compromite eficacitatea controalelor efectuate de statele membre vizitate pentru a garanta realitatea și eligibilitatea acțiunilor de promovare

65-80 Partea III – Sunt efectele măsurilor demonstrate în mod corespunzător?

65-70 Monitorizarea și evaluarea măsurilor se concentrează asupra realizărilor și asupra execuției financiare, dar nu există încă suficiente informații cu privire la rezultatele obținute

71-73 Efectele investițiilor din cadrul OCP nu pot fi separate cu ușurință de efectele investițiilor din cadrul dezvoltării rurale...

74-75 Exporturile de vin ale statelor membre către țări terțe au înregistrat o creștere ...

76-80 ... dar este dificil să se stabilească în ce măsură aceasta poate fi atribuită în mod direct măsurii privind promovarea

81-90 Concluzii și recomandări

Anexa I – Bilanțul de aprovizionare la nivelul UE-27 – Principalele elemente

Anexa II – Anexa Xb la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului

Răspunsurile Comisiei

04Lista acronimelor

DOP: Denumire de origine protejată

FEADR: Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

FEDER: Fondul european de dezvoltare regională

FEGA: Fondul european de garantare agricolă

ha: Hectar

hl: Hectolitru

IGP: Indicație geografică protejată

OCP vitivinicole: Organizarea comună a pieței în sectorul vitivinicol

UE: Uniunea Europeană

UE-27: Uniunea Europeană cu 27 de state membre

USD: dolar american

05Glosar

Alte vinuri: Vinuri care nu sunt eligibile pentru sprijin în cadrul măsurii de promovare, de exemplu vinurile de masă pentru care nu se indică soiul de struguri.

Buna gestiune financiară: Conform articolului 27 din Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene [„Regulamentul financiar” (JO L 248, 16.9.2002)], conceptul de bună gestiune financiară presupune aplicarea principiilor economicității, eficienței și eficacității.

Campanie viticolă: Anul de producție pentru produsele viticole [descrise în partea XII din anexa I la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007]. Începe la 1 august în fiecare an și se încheie la 31 iulie în anul următor.

Economicitate: Principiul economicității vizează obținerea unui anumit nivel de realizări sau de rezultate la cele mai scăzute costuri.

Efectul de balast (deadweight): Situația în care un proiect subvenționat ar fi fost integral sau parțial realizat chiar și fără finanțarea acordată.

Eficacitate: Principiul eficacității vizează îndeplinirea obiectivelor specifice stabilite și obținerea rezultatelor scontate.

Eficiență: Principiul eficienței vizează cel mai bun raport între resursele utilizate și realizările sau rezultatele obținute.

Măsura privind asigurarea recoltei: Sprijin menit să contribuie la protejarea veniturilor producătorilor atunci când acestea sunt afectate de dezastre naturale, de fenomene climatice cu efecte adverse, de boli sau de infestări cu dăunători.

Măsura privind distilarea alcoolului alimentar: Sprijin acordat producătorilor sub forma unui ajutor per hectar, până la 31 iulie 2012, pentru vinul care este distilat pentru a se obține alcool alimentar.

Măsura privind distilarea de criză: Sprijin acordat până la 31 iulie 2012 pentru distilarea voluntară sau obligatorie a excedentului de vin care este stabilită de statele membre în cazuri justificate de criză pentru a reduce sau a elimina excedentul și a asigura, în același timp, continuitatea ofertei de la o recoltă la alta.

Măsura privind distilarea subproduselor: Sprijin acordat pentru distilarea voluntară sau obligatorie a subproduselor vitivinicole (tescovină de struguri și drojdie de vin) efectuată cu respectarea condițiilor stabilite la punctul D din anexa XVb la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului.

Măsura privind fondurile mutuale: Fondurile mutuale oferă asistență producătorilor care doresc să se asigure împotriva fluctuațiilor pieței. Sprijinul comunitar pentru crearea de fonduri mutuale poate fi acordat sub forma unui ajutor temporar și degresiv destinat să acopere costurile administrative ale unor astfel de fonduri. Această măsură nu a fost selectată de niciun stat membru.

06Glosar

Măsura privind investițiile: Sprijin acordat pentru investiții corporale sau necorporale în instalații de transformare, în infrastructura unității vinicole sau în comercializarea vinului care îmbunătățesc performanța globală a întreprinderii și se referă la unul sau mai multe dintre următoarele aspecte: (a) producerea sau comercializarea produselor menționate în anexa XIb la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului; (b) dezvoltarea unor produse, procese sau tehnologii noi legate de produsele menționate în anexa XIb.

Măsura privind promovarea: Sprijin acordat pentru măsuri de informare sau de promovare cu privire la vinurile comunitare. Măsura privind promovarea se referă la vinuri cu denumire de origine protejată sau cu indicație geografică protejată sau la vinurile pentru care se indică soiul de struguri. Această măsură poate să cuprindă numai următoarele: (a) relații publice, acțiuni de promovare sau de publicitate; (b) participarea la evenimente, târguri sau expoziții de importanță internațională; (c) campanii de informare; (d) studii ale noilor piețe, necesare pentru extinderea piețelor de desfacere și (e) studii de evaluare a rezultatelor acțiunilor de promovare și de informare. Contribuția Comunității la finanțarea activităților de promovare nu depășește 50 % din cheltuielile eligibile [articolul 103p din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007].

Măsura privind recoltarea înainte de coacere: Recoltarea înainte de coacere înseamnă distrugerea totală sau înlăturarea ciorchinilor încă neajunși la maturitate, reducând astfel la zero producția pe suprafața respectivă. Sprijinul pentru recoltarea înainte de coacere poate fi acordat ca despăgubire sub forma unei sume forfetare per hectar, al cărei cuantum se stabilește de către statul membru în cauză.

Măsura privind restructurarea și reconversia plantațiilor viticole: Sprijinul pentru restructurarea și reconversia plantațiilor viticole poate acoperi doar una sau mai multe din următoarele activități: (a) reconversia soiurilor, inclusiv prin supraaltoire; (b) reamplasarea suprafețelor viticole; (c) ameliorarea tehnicilor de gestionare a plantațiilor viticole. Reînnoirea normală a plantațiilor viticole ajunse la finalul ciclului lor natural de viață nu este considerată o activitate de restructurare și reconversie. Sprijinul pentru restructurarea și reconversia plantațiilor viticole poate lua numai următoarele forme: (a) acordarea unor despăgubiri producătorilor pentru pierderea de venituri ca urmare a punerii în aplicare a măsurii; (b) o contribuție la costurile restructurării și reconversiei.

Must de struguri concentrat: Mustul de struguri concentrat este mustul de struguri necaramelizat care se obține prin deshidratarea parțială a mustului de struguri efectuată prin orice altă metodă autorizată în afară de încălzire pe foc direct.

Perioadă de programare: Programele naționale de sprijin sunt întocmite pentru o perioadă de cinci ani. Prima perioadă de programare a fost perioada 2009-2013, iar cea de a doua perioadă de programare este perioada 2014-2018.

Primă de defrișare: Sprijin acordat viticultorilor pentru eliminarea definitivă și în totalitate a viței-de-vie de pe o parcelă sau dintr-o exploatație.

07Glosar

Program de dezvoltare rurală: Document elaborat de un stat membru sau de o regiune și aprobat de Comisie, prin care se urmărește implementarea politicii de dezvoltare rurală.

Program național de sprijin/Pachet financiar național: Statele membre producătoare de vin utilizează fondurile UE disponibile în cadrul OCP vitivinicole prin intermediul programelor naționale de sprijin în vederea finanțării măsurilor de sprijin specifice destinate susținerii sectorului vitivinicol [articolul 103i din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007]. Fiecare stat membru producător înaintează Comisiei un program de sprijin pe cinci ani care cuprinde măsuri conforme cu normele care reglementează sectorul vitivinicol [articolul 103k din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007].

Restituirile la export: În cadrul politicii agricole comune, Uniunea Europeană stabilește niveluri minime de preț pentru anumite produse agricole. În numeroase cazuri, aceste niveluri minime de preț sunt mai ridicate decât nivelul prețurilor existente la nivel mondial pentru aceleași produse. Atunci când anumite produse agricole trebuie exportate către țări terțe (= în afara UE), este necesară o compensare a prețurilor între prețul de la nivelul UE și cel de pe piața mondială. Această compensare are loc prin plata unor restituiri la export în favoarea exportatorilor. Restituirile la export variază în timp, în funcție de sectorul produsului vizat și de produsele în cauză.

Schema de plată unică: Schemă de ajutor care a înlocuit majoritatea plăților de ajutoare directe existente anterior și în cadrul căreia ajutorul este complet decuplat de obligația de a produce. În locul obligației de a produce, plata integrală a ajutorului este condiționată de menținerea de către fermieri a tuturor terenurilor lor în bune condiții agricole și de mediu (BCAM) și de respectarea de către fermieri a cerințelor legale în materie de gestionare (CLG) – cerința privind „ecocondiționalitatea”. Statele membre pot oferi sprijin viticultorilor prin alocarea unor drepturi la plată în sensul titlului III capitolul 3 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003, în conformitate cu punctul O din anexa VII la regulamentul respectiv.

Vinuri cu denumire de soiuri: Vinuri fără indicație geografică pentru care este permisă, în anumite condiții, menționarea soiului de struguri. Aceste vinuri sunt eligibile pentru sprijin în cadrul măsurii privind promovarea.

08Sinteză

IUniunea Europeană (UE) ocupă primul loc în producția mondială de vin. În 2008, Consiliul a introdus o reformă a organizării comune a pieței vitivinicole, al cărei obiectiv esențial era îmbunătățirea competitivității producătorilor de vin din UE și obținerea unui echilibru între cerere și ofertă, în condițiile unui excedent struc-tural persistent al ofertei în raport cu cererea, existent de mai mult timp. Printre instrumentele financiare principale ale acestei reforme s-au numărat schema temporară de defrișare și instituirea unor programe naționale de sprijin, prin intermediul cărora fiecare stat membru are posibilitatea de a alege dintre 11 măsuri disponibile pe acelea pe care le consideră cele mai adecvate pentru situația sa specifică.

IICurtea a acoperit, în cadrul unui audit anterior1, măsura de defrișare a plantațiilor viticole, măsură care avea ca scop principal echilibrarea ofertei în raport cu cererea. În cadrul auditului care face obiectul prezen-tului raport, Curtea a examinat dacă sprijinul pentru investiții și pentru promovare acordat în sectorul vitivi-nicol este bine gestionat și dacă rezultatele sale în ceea ce privește competitivitatea vinurilor produse în UE sunt demonstrate. Curtea concluzionează că gestio- narea sprijinului acordat în sectorul vitivinicol pentru investiții și pentru promovare în primii ani acoperiți de audit a fost afectată de deficiențe la nivelul concepției și al implementării, deficiențe care sunt evidențiate în prezentul raport, și că impactul asupra competitivității vinurilor produse în UE nu era întotdeauna demonstrat.

IIINecesitatea introducerii unei noi măsuri de investiții specifice sectorului vitivinicol nu este demonstrată, întrucât aceasta exista deja în cadrul politicii de dez-voltare rurală. Această măsură suplimentară constituie o sursă de complexitate, creând obstacole adminis-trative și ducând, în unele state membre, la întârzieri la nivel de implementare sau la o limitare excesivă a sferei de aplicare a investițiilor eligibile. La momentul auditului, o proporție semnificativă din alocările inițiale efectuate de statele membre pentru măsura privind investițiile a trebuit să fie realocată pentru alte măsuri din cadrul programelor naționale de sprijin.

1 Raportul special nr. 7/2012, „Reforma organizării comune a pieței vitivi-nicole: progresele realizate până în prezent” (http://eca.europa.eu).

IVÎn plus, măsura privind investițiile nu a fost pusă în aplicare ținând seama în mod corespunzător de principiul economicității. Majoritatea statelor membre auditate nu s-au asigurat că doar proiectele viabile beneficiază de ajutor, existând, de asemenea, riscul unor cheltuieli excesive, întrucât caracterul rezonabil al costurilor proiectelor nu era evaluat în mod sistematic.

VAcțiunile de promovare sunt adesea utilizate mai degrabă pentru consolidarea piețelor decât pentru câștigarea unor piețe noi sau recâștigarea unor piețe vechi de desfacere. În ciuda faptului că se urmărea acordarea unei preferințe IMM-urilor, s-au finanțat și întreprinderi mari.

VIStatele membre au fost insuficient de selective la punerea în aplicare a măsurii privind promovarea. În special, Curtea a identificat cazuri clare în care benefi-ciarii ar fi suportat costul acțiunilor pentru promovare chiar și fără sprijinul din partea UE. Mai mult, costurile acțiunilor de promovare, cheltuielile generale și cos-turile organismelor de punere în aplicare erau insufici-ent justificate, în sensul că documentația justificativă aferentă era fie deficitară, fie incorectă. Acest lucru subminează eficacitatea verificărilor documentare ale statelor membre menite să garanteze realitatea și eligi-bilitatea acțiunilor de promovare.

VIIFondurile disponibile destinate de către statele membre măsurii privind promovarea, înscrise în buget pentru perioada de programare 2014-2018, sunt mai mult decât dublate în comparație cu fondurile din perioada de programare anterioară2. Având în vedere dificultățile întâmpinate de statele membre pentru a cheltui bugetul 2009-2013 alocat inițial acțiunilor de promovare, există riscul ca bugetul pentru peri-oada 2014-2018 să fie stabilit la un nivel prea mare, punând astfel în pericol aplicarea principiilor bunei gestiuni financiare.

2 În perioada de programare 2009-2013, s-au cheltuit 522 de milioane de euro pentru măsura privind promovarea. Pentru perioada de programare 2014-2018, statele membre au alocat 1 156 de milioane de euro acestei măsuri (UE-27), ceea ce înseamnă o creștere cu 121 % față de fondurile cheltuite în perioada anterioară.

Sinteză 09

VIIIComisia și statele membre auditate nu produc încă suficiente informații relevante cu ajutorul cărora să se poată demonstra rezultatele directe care pot fi atribuite măsurilor. În ceea ce privește măsura privind investițiile, efectul investițiilor din cadrul OCP nu poate fi separat cu ușurință de efectul investițiilor din cadrul dezvoltării rurale. În cazul măsurii privind promova-rea, indicatorii de rezultat utilizați acoperă mai multe variabile care se află în afara influenței acțiunilor de promovare. În consecință, rezultatele măsurilor nu sunt încă demonstrate.

IXPe baza acestor observații, Curtea recomandă următoarele:

Referitor la măsura privind investițiile:

(a) Pentru a eficientiza schema de ajutor, Comisia ar trebui să monitorizeze absorbția fondurilor, să analizeze dacă există o nevoie pentru această mă-sură și dacă sectorul vitivinicol, în comparație cu alte sectoare agricole, necesită un ajutor suplimen-tar pentru investiții.

(b) Statele membre ar trebui să atenueze riscul la adresa economicității printr-o evaluare sistematică a caracterului rezonabil al costurilor proiectelor și a viabilității financiare a solicitanților. Rezultatul acestor evaluări ar trebui să fie documentat în mod corespunzător. Comisia ar trebui să se asigure că sta-tele membre aplică aceste controale în mod eficace.

Referitor la măsura privind promovarea:

(a) Regulamentul aplicabil ar trebui să restricționeze posibilitatea ca beneficiarii individuali să prezinte în fiecare perioadă de programare un program de promovare pentru aceleași țări vizate. Comi-sia ar trebui, de asemenea, să limiteze sfera de aplicare a măsurii în ceea ce privește eligibilitatea acțiunilor de publicitate pentru branduri și să pună mai mult accentul pe favorizarea accesului IMM-urilor la măsura privind promovarea.

(b) Pentru a reduce la minimum riscul efectului de balast, Comisia ar trebui să se asigure că statele membre, în cadrul procedurilor lor de selecție, solicită beneficiarilor să demonstreze în mod clar că au nevoie de sprijin din partea UE și că bugetul UE nu finanțează costuri normale de exploatare.

(c) Comisia ar trebui să se asigure că cheltuielile co-nexe, cum ar fi cele ale organismelor de punere în aplicare și cheltuielile generale sunt justificate în mod corespunzător și sunt limitate la un procentaj maxim din costurile totale.

(d) Statele membre ar trebui să asigure existența unei piste de audit suficiente care să permită corelarea fiecărui ajutor pentru promovare cu acțiuni precise și documentate în mod corespunzător.

(e) Comisia ar trebui să solicite statelor membre să evalueze mai aprofundat rezultatele proiectelor de promovare. În special, rezultatele acțiunilor de promovare ar trebui să fie evaluate mai degrabă la nivelul beneficiarului decât pentru întregul sector vitivinicol al Uniunii. Statele membre ar trebui să asigure o mai bună utilizare a rapoartelor întocmite de beneficiari la încheierea acțiunilor de promovare, cu scopul de a evalua și de a compila rezultatele acestora.

(f) După trecerea unei perioade de timp suficien-te, Comisia ar trebui să analizeze în ce măsură bugetul alocat programelor naționale de sprijin pentru perioada 2014-2018 corespunde cu nevoile din sectorul vitivinicol al Uniunii Europene și cu capacitatea de absorbție a statelor membre. Pe baza acestei analize, Comisia ar trebui să reajuste-ze bugetul, acolo unde este necesar, pentru a se asigura că acesta stimulează statele membre să fie mai eficiente în aplicarea măsurilor.

10Introducere

Sectorul vitivinicol în Uniunea Europeană

01 Uniunea Europeană (UE) ocupă primul loc în producția mondială de vin. Dispunând de o suprafață viticolă de circa 3 milioane ha, UE produce, în medie, în jur de 158 de milioane hl de vin per campanie viticolă. Consu-mul mediu anual în cadrul UE este de aproximativ 127 de milioane hl3. În cursul campaniei viticole 2011/2012, s-au exportat către țări terțe în jur de 23 de milioane hl de vin și s-au impor-tat 14 milioane hl, ceea ce corespunde unei valori de piață de 8,6 miliarde de euro și, respectiv, 2,4 miliarde de euro4 (a se vedea bilanțul de aprovizionare pentru vin din anexa I).

02 În 2005, atunci când Comisia a început activitatea sa de pregătire a reformei organizării comune a pieței (OCP), exis-ta un excedent structural de producție de vin estimat la 18,5 milioane hl.

03 Într-o comunicare a Comisiei către Consiliu și Parlamentul European5, Comisia afirma că motivul principal al reformei OCP era reprezentat de dez-echilibrul din ce în ce mai mare dintre cerere și ofertă. În 2007, Comisia a pu-blicat o evaluare de impact6, în care a evaluat situația existentă în sectorul vitivinicol al UE. Această evaluare de impact confirma dezechilibrul nesus-tenabil de pe piață, precum și o pier-dere a competitivității vinurilor UE în comparație cu cele din afara UE.

04 În 2008, organizarea comună a pieței vitivinicole a fost reformată prin Regu-lamentul (CE) nr. 479/2008 al Consi-liului7. Conform evaluării de impact, două dintre obiectivele principale ale reformei OCP vitivinicole au fost următoarele:

— sporirea competitivității vinului european și

— asigurarea unui echilibru mai bun între cerere și ofertă.

05 Începând cu 1 august 2008, măsu-rile de intervenție pe piață, precum măsurile privind distilarea, restituirile la export și depozitarea, au fost reduse treptat, iar la 31 iulie 2012, aceste măsuri au fost eliminate în totalitate8. Cheltuielile aferente măsurilor de intervenție pe piață au scăzut de la 364 de milioane de euro, cifra valabilă cu un an înainte de implementarea reformei OCP vitivinicole (2007/2008), la zero în 2012/2013.

3 Eurostat, bilanțul de aprovizionare pentru vin, media pentru ultimele cinci campanii viticole (2007/2008-2011/2012).

4 Sursele datelor: Eurostat, baza de date Comext, date extrase la 24 iulie 2013.

5 COM(2006) 319 final din 22 iunie 2006.

6 SEC(2007) 893 final din 4 iulie 2007.

7 Regulamentul (CE) nr. 479/2008 al Consiliului din 29 aprilie 2008 privind organizarea comună a pieței vitivinicole, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999, a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003, a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 și a Regulamentului (CE) nr. 3/2008 și de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 2392/86 și a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 (JO L 148, 6.6.2008, p. 1). În august 2009, acest regulament a fost abrogat, iar OCP vitivinicole a fost integrată într-o OCP unică stabilită prin Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări comune a piețelor agricole și privind dispoziții specifice referitoare la anumite produse agricole (JO L 299, 16.11.2007, p. 1).

8 A fost menținută doar măsura privind distilarea subproduselor întrucât scopul ei este de a asigura producția unui vin de calitate și producția de vin în condiții de protecție a mediului.

11Introducere

06 Principalele instrumente financiare care caracterizează organizarea co-mună a pieței vitivinicole rezultată în urma reformei pentru perioada de pro-gramare 2009-2013 sunt următoarele:

(a) Defrișarea voluntară a plantațiilor viticole; scopul acestui instrument a fost de a crea un sector vitivini-col adaptat la condițiile pieței, în sensul că, prin intermediul său, era posibilă eliminarea definitivă a plantațiilor viticole mai puțin competitive. Această schemă de defrișare s-a încheiat în campa-nia viticolă 2010/2011, în cadrul său fiind defrișate 161 166 ha de suprafață viticolă. Fondurile alocate de UE pentru schema de defrișare s-au ridicat la aproximativ 1 025 de milioane de euro.

(b) Programele naționale de sprijin, denumite și „pachete financiare naționale”, prin care un anumit bu-get este pus la dispoziția fiecărui stat membru în vederea elaborării unui program de sprijin care este valabil cinci ani și care este format din mai multe măsuri ce pot fi selectate dintr-o listă de 11 măsuri disponibile9. Aceste programe de sprijin sunt înaintate Comisiei spre aprobare. 18 state membre beneficiază de un buget anual des-tinat programelor lor naționale de sprijin. Pentru prima perioadă de programare de cinci ani, bugetul global este de 5,3 miliarde de euro. Bugetele anuale corespunzătoare fiecărui stat membru vizat sunt prezentate în anexa II.

(c) Transferul unor sume10 către programele de dezvoltare rurală existente cu scopul de a spori sprijinul acordat dezvoltării rurale în regiunile viticole.

07 În afară de schema de plată unică11, măsurile cele mai importante din punct de vedere financiar introduse de statele membre în programele lor naționale de sprijin pentru perioada de programare 2009-2013 au fost măsura privind restructurarea și reconver-sia plantațiilor viticole (constituind 43 % din bugetul alocat programelor naționale de sprijin, și anume peste 2 miliarde de euro de-a lungul perioa-dei de cinci ani), măsura privind pro-movarea și măsura privind investițiile (aceste două măsuri reprezentând fiecare câte 10 % din bugetul alocat programelor naționale de sprijin, mai exact 522, respectiv, 518 milioane de euro) (a se vedea graficul 1). Scopul acestor trei măsuri este de a spori competitivitatea sectorului vitivinicol, reflectând intenția urmărită în cadrul noii OCP vitivinicole de a trece de la măsuri de intervenție pe piață la mă-suri orientate spre cerințele pieței.

9 Aceste măsuri sunt următoarele: restructurarea și reconversia plantațiilor viticole, recoltarea înainte de coacere, fondurile mutuale, asigurarea recoltei, schema de plată unică, promovarea, investițiile, distilarea subproduselor, precum și alte trei măsuri temporare care s-au încheiat la 31 iulie 2012 (distilarea alcoolului alimentar, distilarea de criză, folosirea mustului de struguri concentrat).

10 Sume stabilite la articolul 190a alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, pe baza cheltuielilor anterioare efectuate în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului din 17 mai 1999 privind organizarea comună a pieței vitivinicole (JO L 179, 14.7.1999, p. 1) pentru măsuri de intervenție destinate reglementării piețelor agricole, așa cum sunt menționate la articolul 3 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (JO L 209, 11.8.2005, p. 1).

11 Schema de plată unică se numără printre măsurile disponibile în cadrul programelor naționale de sprijin, însă nu este considerată ca fiind de natură să contribuie în mod direct la competitivitatea sectorului vitivinicol. Fondurile alocate acestei măsuri în cursul perioadei 2009-2013 se ridică la 510 milioane de euro.

12Introducere

08 Măsura privind investițiile constă în sprijin acordat pentru investiții cor-porale sau necorporale în instalații de transformare, în infrastructura unității vinicole sau în comercializarea vinu-lui. Obiectivul acestui sprijin este de a îmbunătăți performanța globală a în-treprinderii12. Statele membre trebuie să definească operațiunile de investiții considerate eligibile. Unul dintre pla-foanele maxime ale ajutorului13 în ceea ce privește costurile investițiilor eligibi-le este de 40 %, procent care poate varia, în cazul proiectelor selectate de Curte, de la 6 000 de euro pentru o mașină nouă de aplicat dopuri me-talice la 10,3 milioane de euro pentru construcția și dotarea unei societăți cooperative noi în care sunt asociate mai multe cooperative.

12 Articolul 103u din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

13 Alte plafoane maxime ale ajuto-rului: 50 % în regiunile clasificate drept regiuni de convergență în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a anumitor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european și Fondul de coeziune și de abrogare a Re-gulamentului (CE) nr. 1260/1999 (JO L 210, 31.7.2006, p. 25), 75 % în regiunile ultraperiferice în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 247/2006 al Consiliului din 30 ianuarie 2006 privind măsurile specifice din domeniul agriculturii în favoarea regiu-nilor ultraperiferice ale Uniunii (JO L 42, 14.2.2006, p. 1) sau 65 % în insulele mici din Marea Egee, în sensul Regulamentului (CE) nr. 1405/2006 al Consiliului din 18 septembrie 2006 de stabilire a măsurilor specifice în domeniul agriculturii în favoarea insulelor mici din Marea Egee și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 (JO L 265, 26.9.2006, p. 1).

Gra

ficul

 1 Proporția corespunzătoare fiecăreia dintre cele mai importante măsuri din cadrul programelor naționale de sprijin (perioada de programare 2009-2013)

Restructurare 43 %

Promovare 10 %

Alte măsuri* 14 %

Schema de plată unică 10 %

Investiţii 10 %

Măsuri încheiate** 13 %

* Distilarea subproduselor, asigurarea recoltei, recoltarea înainte de coacere și planurile aflate în derulare în baza Regulamentului nr. 1493/1999.

** Măsuri încheiate începând cu campania viticolă 2012/2013: sprijinul pentru distilarea alcoolului alimentar, pentru distilarea de criză și pentru folosirea mustului de struguri concentrat.

Sursa: Comisia Europeană – tabel financiar transmis de fiecare stat membru vizat, octombrie 2013.

13Introducere

09 Măsura privind promovarea constă în sprijinul pentru „măsuri de infor-mare sau de promovare în țările terțe a vinurilor comunitare, în vederea îmbunătățirii competitivității acestora în țările respective”14. Această măsură cuprinde următoarele:

— relații publice, acțiuni de promova-re sau de publicitate, care subli-niază în mod special avantajele produselor comunitare, în princi-pal în ceea ce privește calitatea, siguranța alimentară sau respecta-rea mediului;

— participarea la evenimente, târ-guri sau expoziții de importanță internațională;

— campanii de informare, în speci-al privind regimurile comunitare referitoare la denumirile de origine, indicațiile geografice și producția ecologică;

— studii ale noilor piețe, necesare pentru extinderea piețelor de desfacere;

— studii de evaluare a rezultate-lor acțiunilor de promovare și informare15.

10 Plafonul maxim al ajutorului pentru acțiunile de promovare este de 50 % din costurile eligibile, care pot varia, în cazul proiectelor selectate de Curte, de la 30 000 de euro pentru acțiuni legate de relații publice la 32,6 mili-oane de euro pentru o serie completă de acțiuni de promovare precum cele descrise la punctul anterior.

11 Măsurile privind investițiile și promo-varea cuprinse în programele naționale de sprijin fac obiectul gestiunii parta-jate între Comisie și statele membre. Aceasta înseamnă că responsabilitatea globală pentru gestionarea măsurilor îi revine Comisiei, deși punerea în aplica-re a măsurilor este încredințată statelor membre. Prin urmare, implementarea măsurilor privind investițiile și promo-varea și instituirea sistemelor de con-trol aferente se află într-o mare măsură sub răspunderea statelor membre16. Beneficiarii finali ai acestor măsuri trebuie să respecte condițiile prevă-zute de legislația UE și de legislația națională/regională.

14 Pe baza Regulamentului (CE) nr. 3/2008 al Consiliului din 17 decembrie 2007 privind acțiunile de informare și promovare pentru produsele agricole pe piața internă și în țările terțe (JO L 3, 5.1.2008, p. 1), Comisia poate acorda ajutor direct pentru campaniile de informare privind sistemul Uniunii Europene de clasificare a vinurilor. Astfel de campanii de informare au un caracter general, fiind diferite de acțiunile de sprijin specific care fac obiectul prezentului raport. La 21 noiembrie 2013, Comisia a propus abrogarea și înlocuirea Regulamentului nr. 3/2008. Conform acestei propuneri, ajutorul ar trebui să fie pus la dispoziție pentru măsurile de informare și de promovare care grupează vinul împreună cu alte produse agricole, cu condiția să nu se beneficieze de ajutor în cadrul altor măsuri ale UE.

15 Articolul 103p din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

16 Articolul 76 din Regulamentul (CE) nr. 555/2008 al Comisiei din 27 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește programele de sprijin, comerțul cu țările terțe, potențialul de producție și privind controalele în sectorul vitivinicol (JO L 170, 30.6.2008, p. 1), care pune în aplicare regulamentul de bază al Consiliului privind OCP în sectorul vitivinicol, prevede următoarele: „Fără a aduce atingere dispozițiilor specifice ale prezentului regulament sau ale altor reglementări comunitare, statele membre instituie măsuri și controale, atunci când acestea sunt necesare, pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 și a prezentului regulament. Acestea trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive, astfel încât să ofere o protecție adecvată intereselor financiare ale Comunității.”

14Sfera și abordarea auditului

12 Ultimul raport special întocmit de Cur-te cu privire la OCP vitivinicole a fost publicat în 201217. Raportul respectiv a acoperit cele două scheme de ajutor cu cea mai mare importanță financiară în cadrul reformei OCP vitivinicole – defrișarea plantațiilor viticole și re-structurarea și reconversia plantațiilor viticole – și a analizat în special contribuția acestora la echilibrarea ofertei în raport cu cererea pe piața vitivinicolă a UE, acesta fiind de altfel unul dintre cele două obiective majore ale reformei (a se vedea punctul 4). Pentru a realiza un audit complet al reformei OCP vitivinicole, Curtea și-a propus să acopere măsurile importan-te pentru competitivitate selectate de către statele membre în programele lor naționale de sprijin: investițiile și promovarea. Obiectivul auditului a fost de a furniza răspunsuri la următoarea întrebare: „Este sprijinul acordat de UE pentru investiții și promovare în sec-torul vitivinicol bine gestionat și sunt demonstrate rezultatele acestui sprijin în ceea ce privește competitivitatea vinurilor produse în UE?”

13 Auditul a evaluat dacă măsurile privind investițiile și promovarea au fost concepute în mod corespunzător. De asemenea, Curtea a examinat datele disponibile rezultate din monitorizare și evaluare pentru a stabili dacă Comi-sia și statele membre au obținut rezul-tatele scontate în mod eficient. În ceea ce privește măsura privind investițiile, Curtea a auditat deja eficiența unor măsuri similare de investiții din cadrul politicii de dezvoltare rurală18. Prin urmare, Curtea s-a concentrat pe as-pecte legate de economicitatea acestei măsuri, cum ar fi viabilitatea financiară și caracterul rezonabil al costurilor investițiilor care au beneficiat de spri-jin. Această sferă a auditului se reflectă în următoarele întrebări secundare:

(a) Este măsura privind investițiile din cadrul OCP vitivinicole concepută în mod corespunzător și imple-mentată cu respectarea principiu-lui economicității?

(b) Este măsura privind promovarea concepută în mod adecvat și im-plementată în mod eficient?

(c) Sunt efectele măsurilor demons-trate în mod corespunzător?

14 Auditul s-a axat pe proiecte finanțate în perioada cuprinsă între campaniile viticole 2008/2009 și 2010/2011, acope-rind mai exact primii trei ani de punere în aplicare a reformei. Curtea a vizitat serviciile de resort ale Comisiei și următoarele state membre și regiuni: Austria, Franța – regiunile Aquitania și Languedoc-Roussillon, Italia – re-giunile Lazio și Veneto, Portugalia și Spania – regiunea Catalonia. Cele cinci state membre vizitate sunt cele cărora le corespund 95 % și, respectiv, 82 % din cheltuielile pentru măsurile privind promovarea și investițiile în prima peri-oadă de programare (2009-2013).

17 Raportul special nr. 7/2012 (http://eca.europa.eu).

18 Rapoartele speciale nr. 8/2012, nr. 1/2013 și nr. 6/2013 (http://eca.europa.eu).

15Sfera și abordarea auditului

15 În total, s-au efectuat vizite la fața locului la 37 de beneficiari: 23 pentru proiecte de promovare, 11 pentru pro-iecte de investiții și 3 pentru proiecte atât de promovare, cât și de investiții. În plus, au fost selectate 73 de proiecte în scopul verificării documentare. În total, au fost analizate 113 proiecte (79 pentru măsura privind promo-varea și 34 pentru măsura privind investițiile)19. Eșantionul a fost extras în funcție de caracterul semnificativ al proiectelor și de tipul de beneficiar, astfel încât să fie selectate o gamă de proiecte reprezentative pentru cele finanțate în statul membru în cauză.

19 S-a analizat un număr mai mare de proiecte de promovare decât proiecte de investiții deoarece în două state membre selectate măsura privind investițiile a fost pusă în aplicare cu întârziere, iar un stat membru a decis să nu pună în aplicare această măsură.

16Observații

Partea I – Este măsura privind investițiile din cadrul OCP vitivinicole concepută în mod cores-punzător și implementată cu respectarea principiu-lui economicității?

16 O concepție adecvată este esențială pentru o bună gestiune financiară. Prin intermediul măsurii privind investițiile, se acordă sprijin din fonduri publice tipului de întreprindere care este, de asemenea, eligibil pentru finanțare din partea UE în cadrul politicii de dezvol-tare rurală. Pentru ca această măsură din cadrul OCP vitivinicole să poată fi considerată ca fiind bine concepută, ea trebuie să răspundă unei nevoi bine definite care să nu fie vizată și de alte măsuri existente. De asemenea, ea nu ar trebui să cauzeze o sarcină admi-nistrativă suplimentară inutilă pentru autoritățile de implementare.

17 Pentru a pune în aplicare măsurile de investiții ținând seama în mod cores-punzător de principiul economicității, statele membre trebuie să instituie controale și proceduri administrative pentru a se asigura că:

(a) sprijinul este acordat proiecte-lor viabile din punct de vedere financiar: pentru a evita irosirea fondurilor publice pe proiecte care eșuează prematur, statele membre ar trebui, prin controale corespun-zătoare ale viabilității, să analizeze soliditatea situației financiare a solicitantului și să documenteze o astfel de analiză;

(b) costurile proiectului care sunt declarate de către beneficiari sunt rezonabile. Această verificare ar trebui efectuată cu ajutorul unui sistem de evaluare adecvat, cum ar fi costurile de referință, compara-rea mai multor oferte sau utilizarea unui comitet de evaluare.

Necesitatea unor măsuri suplimentare privind investițiile în cadrul OCP vitivinicole nu este demonstrată ...

18 Chiar dacă măsura privind investițiile din cadrul OCP vitivinicole se aplică în mod specific la sectorul vitivinicol (neavând o aplicare generală pentru toate sectoarele agricole), ea acoperă, în esență, aceeași sferă de aplicare ca măsurile de sprijin pentru investiții din cadrul dezvoltării rurale nr. 121 („Mo-dernizarea exploatațiilor agricole”) și nr. 123 („Creșterea valorii adăugate a produselor agricole și forestiere”). În plus, astfel cum se arată în caseta 1, măsura din cadrul OCP vitivinicole are același obiectiv precum cele două măsuri de investiții din cadrul dezvol-tării rurale.

19 Odată cu noua organizare comună a pieței vitivinicole, regiunile viticole au la dispoziție mai multe fonduri în cadrul dezvoltării rurale, ca urmare a majorării creditelor bugetare alo-cate pentru programele de dezvol-tare rurală în regiunile respective. În conformitate cu anexa Xc la Regula-mentul (CE) nr. 1234/2007, începând cu 2011, creșterea este de 121,4 milioa-ne de euro20 pe an.

20 Pentru 2009 și 2010, acest transfer bugetar a fost de 40,5 și, respectiv, de 80,9 milioane de euro.

17Observații

20 Pentru perioada 2009-2013, nouă state membre (Republica Cehă, Germania, Spania, Franța, Italia, Cipru, Ungaria, Austria și Slovacia) au inclus măsura privind investițiile în programele lor de sprijin naționale, în timp ce nouă state membre (Bulgaria, Grecia, Litu-ania, Luxemburg, Malta, Portugalia, România, Slovenia și Regatul Unit) nu au făcut acest lucru22. Portugalia a decis să nu includă măsura privind investițiile în cadrul programului său național de sprijin, pe motivul că programul de dezvoltare rurală punea deja la dispoziție un sprijin adecvat în acest sens: într-adevăr, pentru perioa-da de programare 2007-2013, în ceea ce privește dezvoltarea rurală, 13,5 % din bugetul total aferent celor două măsuri de sprijin pentru investiții din cadrul dezvoltării rurale a fost alocat sectorului vitivinicol din Portugalia.

21 Curtea consideră că nu este clar de ce sectorul vitivinicol necesita în mod special ajutor suplimentar pentru investiții, întrucât acest tip de ajutor era deja disponibil pentru toate sec-toarele agricole în cadrul politicii de dezvoltare rurală, iar creditele bugeta-re alocate în favoarea dezvoltării rurale în regiunile viticole au fost majorate (a se vedea punctul 19). Nu a existat niciun studiu și nicio analiză care să stea la baza deciziei de a se pune la dispoziție sprijin suplimentar.

22 Lituania a alocat întregul său pachet financiar național măsurii privind promovarea. Luxemburg (începând cu 2009/2010), Malta și Regatul Unit au alocat întregul lor pachet financiar național schemei de plată unică.

Măsurile de investiții din cadrul OCP vitivinicole și din cadrul dezvoltării rurale au același obiectiv

(a) măsura privind investițiile în cadrul OCP vitivinicole [articolul 103u alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007]: „Sprijinul poate fi acordat pentru investiții corporale sau necorporale în instalații de trans-formare, în infrastructura unității vinicole sau în comercializarea vinului care îmbunătățesc performanța globală a întreprinderii [...]”.

(b) măsura 121 din cadrul dezvoltării rurale [articolul 26 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1698/200521]: „Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (b) punctul (i) se acordă pentru investițiile materiale și/sau nemateri-ale care: (a) ameliorează nivelul global de performanță al exploatației [...]”.

(c) măsura 123 din cadrul dezvoltării rurale [articolul 28 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005]: „Ajutorul prevăzut la articolul 20 litera (b) punctul (iii) se acordă în cazul investițiilor materiale și/sau nema-teriale care: (a) ameliorează nivelul global de performanță al întreprinderilor [...]”.

21 Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului din 20 septembrie 2005 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO L 277, 21.10.2005, p. 1).

Case

ta 1

18Observații

... iar implementarea investițiilor din cadrul OCP vitivinicole a suferit întârzi-eri sau a fost limitată în unele state membre ...

22 Deoarece măsurile de investiții din ca-drul OCP vitivinicole și din cadrul dez-voltării rurale au început să fie derulate în paralel odată cu campania vitico-lă 2008/2009, riscul de dublă finanțare trebuia să fie redus la minimum. Prin urmare, statele membre aveau obligația de a finanța în cadrul măsu-rilor aferente OCP operațiuni diferite față de cele finanțate în conformitate cu programele de dezvoltare rurală23. Necesitatea de a defini și de a asigura respectarea unei linii de demarcație între măsuri foarte asemănătoare (în special între măsura 123 din cadrul dezvoltării rurale și măsura privind investițiile din cadrul OCP vitivinicole) a sporit sarcina administrativă a state-lor membre, care au trebuit să își modi-fice programele de dezvoltare rurală existente, înainte de a pune în aplicare măsura privind investițiile aferentă OCP vitivinicole.

23 În Italia și în Spania, obligația de a de-fini această linie de demarcație a cau-zat întârzierea semnificativă a punerii în aplicare a măsurii privind investițiile în cadrul OCP vitivinicole24. În aceste state membre, programele de dezvol-tare rurală sunt gestionate la nivel re-gional; așadar, fiecare regiune în parte a trebuit să definească această „linie de demarcație”. A existat o întârziere de trei ani în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurii în cadrul OCP vitivinicole. În Italia, suma prevăzută inițial a fost cheltuită doar în proporție de 44 %.

24 În plus, delimitarea dintre operațiunile eligibile în temeiul diferitelor mă-suri a limitat în mod excesiv sfera de aplicare a măsurii din cadrul OCP în Spania. Deși conținutul măsurilor de investiții din cadrul dezvoltării rurale nu s-a schimbat, doar investițiile reali-zate de beneficiarii spanioli în UE, dar în afara teritoriului național spaniol, erau eligibile pentru ajutor în cadrul OCP vitivinicole. În consecință, Spania a cheltuit doar 295 000 de euro, pentru singurul proiect prezentat, în pofi-da faptului că erau prevăzute inițial fonduri în valoare de 148 de milioane de euro pentru a fi cheltuite în cursul întregii perioade 2009-2013.

25 În Austria și în Franța, linia de demarcație a fost stabilită la nivel cen-tral și măsura privind investițiile a fost pusă în aplicare deja în campania viti-colă 2008/2009, fără să se înregistreze întârzieri.

Statele membre vizitate oferă o garanție limitată că doar proiectele viabile din punct de vedere financiar sunt sprijinite ...

26 Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede la articolul 103u alineatul (2) că „sprijinul nu se acordă întreprinde-rilor în dificultate”25. Cu toate acestea, dacă la momentul depunerii cererii de finanțare o întreprindere cu o situație financiară precară nu este considerată a fi în dificultate, viabilitatea proiectu-lui prezentat de întreprinderea în ca-uză poate fi pusă în pericol. Legislația actuală nu prevede în mod explicit obligația statelor membre de a efec-tua controale ale viabilității înainte de acordarea ajutorului.

23 Articolul 20 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 555/2008 prevede următoarele: „Nicio operațiune nu beneficiază de sprijin în temeiul articolului 15 din Regulamentul (CE) nr. 479/2008 în cadrul unui program național de sprijin în conformitate cu titlul II din regulamentul respectiv, pentru un anumit stat membru sau pentru o anumită regiune, dacă operațiunea respectivă este prevăzută pentru sprijin în programul de dezvoltare rurală al statului membru sau al regiunii în cauză în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1698/2005.”

24 COM(2012) 737 final din 10 decembrie 2012 precizează la punctul 4.3. următoarele: „Unele probleme de demarcare față de acțiuni similare din programele de dezvoltare rurală au provocat întârzieri în punerea în aplicare a acestei măsuri în special în Italia și Spania.”

25 Conform orientărilor comunitare privind ajutorul de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor aflate în dificultate, „o întreprindere este considerată a fi în dificultate în cazul în care nu este capabilă, din resurse financiare proprii sau cu resursele pe care le poate obține de la proprietarii/acționarii sau de la creditorii săi, să oprească pierderile care, fără intervenția externă a autorităților publice, o vor condamna, aproape sigur, pe termen scurt sau mediu, la faliment”.

19Observații

27 Comisia nu a furnizat statelor membre niciun fel de orientări referitoare la procedurile de selecție a proiectelor pentru măsura privind investițiile. În cadrul auditului, s-a constatat că, dintre cele patru state membre vizitate care au pus în aplicare măsura privind investițiile, doar o regiune din Italia (Veneto) a efectuat controale perti-nente ale viabilității, inclusiv verificări ale situației financiare a beneficiarilor (a se vedea caseta 2). Autoritățile din regiunea Lazio din Italia au aplicat un sistem de evaluare mai puțin detaliat, bazat pe compararea conturilor anuale ale solicitantului din anul care precede investiția cu efectele estimate a fi pro-duse de investiție în conturile aferente anului care urmează investiției.

28 În Austria și în Franța, procedurile de selecție s-au bazat pe principiul „primul venit – primul servit”. Chiar dacă întreprinderile aflate în dificultate erau neeligibile, lipsa unor proceduri de selecție adecvate a avut drept consecință faptul de a nu se putea garanta că, din totalitatea proiectelor eligibile, doar cele viabile erau sprijini-te (a se vedea caseta 2).

Controale ale viabilității: Exemple de bune practici și de practici ineficiente

În Italia (regiunea Veneto), fuseseră stabilite criterii de selecție care utilizau inclusiv un instrument informatic pentru evaluarea performanței previzibile a investiției, pe baza datelor economice prezentate de către bene-ficiar. Doar proiectele care demonstrau o sustenabilitate economică puteau beneficia de finanțare, ceea ce însemna că proiectele neviabile erau excluse în mod automat.

În Austria, Curtea a identificat un proiect de investiții pentru o linie de îmbuteliere care a primit finanțare în 2009, dar care aparține unei societăți cooperative aflate în prezent în lichidare. Nu a existat niciun criteriu de selecție care să fi putut permite detectarea faptului că proiectul acestei cooperative nu era sustenabil în raport cu situația financiară a acesteia. Cererea de finanțare a acestei cooperative a fost aprobată în pofida rezultatelor sale anuale negative și a capitalului care se afla în descreștere de dinaintea realizării investiției, precum și a pierderii continue a membrilor încă din 2006.

Case

ta 2

29 În Spania, procedurile de selecție constau într-o evaluare a viabilității proiectului și a situației financiare a beneficiarului. Cu toate acestea, nu este necesară obținerea unui punctaj minim de evaluare pentru ca un pro-iect să fie selectat.

20Observații

... și nu evaluează în mod sis-tematic caracterul rezonabil al costurilor proiectelor

30 Statele membre ar trebui să verifice cererile de finanțare a proiectelor pentru a se asigura că cheltuielile care urmează a fi rambursate din fondurile UE sunt rezonabile, inclusiv să veri-fice cererile în raport cu costurile de referință și cu diferitele oferte depuse, astfel încât obiectivul măsurii să fie îndeplinit la un cost rezonabil26, adică în mod eficient. Auditul a evaluat dacă statele membre au instituit un sistem oficial de evaluare a caracterului rezo-nabil al cheltuielilor.

31 În cadrul auditului, s-a constatat că doar două dintre cele patru state membre vizitate care au implementat măsura privind investițiile au aplicat astfel de proceduri. Autoritățile din Ita-lia (Veneto și Lazio) și Spania evaluează caracterul rezonabil al costurilor prin intermediul unor proceduri formale înainte de aprobarea cererii. În special, solicitanții trebuie să prezinte pentru operațiunile de investiții trei oferte diferite, indicând oferta pentru care își exprimă opțiunea. Validitatea acestei opțiuni poate fi evaluată de către un evaluator extern.

32 Cu toate acestea, evaluarea caracte-rului rezonabil al costurilor efectuată de autoritățile italiene (din Veneto și Lazio) a fost subminată de faptul că achiziția de butoaie din lemn pentru învechirea vinului a fost considerată ca fiind un cost de investiții eligibil deși acestea trebuie, de obicei, să fie înlocuite după trei ani. În Franța și în Austria, astfel de investiții nu erau considerate operațiuni eligibile.

33 Chiar dacă, într-o serie de orien-tări recente27, Comisia consideră achiziționarea de butoaie din lemn ca fiind o investiție eligibilă potențială, regulamentul prevede o durată a investiției de cel puțin cinci ani28. În-trucât butoaiele sunt utilizate, în gene-ral, numai pentru trei ani, achiziționarea lor nu este în conformitate cu cerințele UE. De asemenea, având în vedere durata redusă de viață a unei astfel de investiții, se creează un risc semnificativ ca butoaiele să fie achiziționate mai curând pentru a le înlocui pe cele exis-tente decât pentru a spori capacitatea pentru învechirea vinului.

34 În Franța și în Austria, evaluarea caracterului rezonabil al costurilor nu s-a realizat prin intermediul unor proceduri formalizate. Ea s-a realizat cu ajutorul cunoștințelor specializate deținute de persoana care a examinat cererea de finanțare. În consecință, Curtea nu a identificat nicio probă care să ateste că statele membre respective evaluează în mod sistematic caracterul rezonabil al costurilor proiectelor. Mai mult, nu exista obligația de a prezenta oferte diferite de la furnizori potențiali.

26 Articolul 24 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 65/2011 al Comisiei din 27 ianuarie 2011 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului în ceea ce privește punerea în aplicare a procedurilor de control și a ecocondiționalității în cazul măsurilor de sprijin pentru dezvoltare rurală (JO L 25, 28.1.2011, p. 8), care a devenit aplicabil investițiilor în cadrul OCP în baza articolului 77 alineatul (5) din Regulamentul nr. 555/2008, prevede următoarele: „[Controalele administrative asupra cererilor de ajutor vizează în special următoarele elemente]: caracterul rezonabil al costurilor prezentate, care se evaluează printr-un sistem de evaluare adecvat, cum ar fi utilizarea costurilor de referință, compararea diferitelor oferte sau un comitet de evaluare”.

27 Orientări pentru punerea în aplicare a programelor naționale de sprijin în sectorul vitivinicol în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 1234/2007 și (CE) nr. 555/2008 din 25 februarie 2013.

28 În conformitate cu articolul 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005, la care face trimitere articolul 103u din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

21Observații

Partea II – Este măsura privind promovarea con-cepută în mod adecvat și implementată în mod eficient?

35 Acțiunile de promovare „se referă la vinuri cu denumire de origine prote-jată sau indicație geografică protejată sau la vinurile pentru care se indică soiul viței”29. Toate celelalte vinuri sunt neeligibile pentru măsura privind promovarea.

36 Pentru ca această măsură să poată fi considerată ca fiind concepută în mod corespunzător și implementată în mod eficient, ea ar trebui:

— să vizeze beneficiarii care au nevoie de subvenții publice în vederea atingerii obiectivelor măsurii, și anume consolidarea reputației vinului de calitate din UE și recâștigarea vechilor piețe de des-facere și câștigarea unor piețe noi30;

— să acorde prioritate microîntreprin-derilor și întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri)31;

— să fie astfel implementată încât să se asigure că există o pistă de audit suficientă pentru a justifica reali-tatea și eligibilitatea acțiunilor de promovare.

Sprijinul pentru promovare este acordat și unor societăți de mari dimensiuni cu o reputație deja consolidată și cu o tradiție de export ...

37 În ciuda preferinței legiuitorului de a favoriza IMM-urile, în toate statele membre vizitate, cu excepția Austriei, sprijinul pentru promovare a fost acor-dat unor mari societăți producătoare de vin care au o lungă tradiție de ex-port32. Unele dintre acestea sunt deja prezente în țări terțe cu parteneri locali sau dispun de proprii distribuitori și de propriile rețele comerciale. Nevoia de a acorda sprijin de la bugetul UE unor astfel de întreprinderi nu este evidentă (a se vedea caseta 3). Mai mult, dispo-nibilitatea ajutorului UE pentru astfel de scopuri incită aceste întreprinderi să reducă proporțional propriile fon-duri destinate acțiunilor de promovare.

38 Curtea consideră că, în acest context, subvențiile primite în baza măsurii privind promovarea din cadrul OCP vi-tivinicole nu contribuie în mod eficient la consolidarea reputației vinului pro-dus în UE și nici la câștigarea unor noi piețe de desfacere sau la recâștigarea celor vechi. În cazul societăților mari, deja bine implantate pe aceste piețe, subvențiile au mai degrabă efectul de a proteja sau a consolida cotele de piață deja existente. În astfel de cazuri, întrucât consolidarea prezenței pe o anumită piață reprezintă o activitate constantă a acestor societăți pentru a rămâne prezente și vizibile pe piață, contribuția UE pentru acest tip de acțiuni devine, în esență, o subvenție parțială la costurile lor operaționale.

29 Articolul 103p alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007.

30 Considerentul 5 al Regulamentului (CE) nr. 479/2008.

31 Articolul 4 din Regulamentul nr. 555/2008: „Se acordă prioritate microîntreprinde-rilor, întreprinderilor mici și mijlocii [...]”.

32 În Spania, Franța, Italia și Portugalia, unii beneficiari auditați aveau deja implantate filiale pe piețele din țări terțe cu scopul de a realiza comercializarea produselor lor înainte ca finanțarea din cadrul OCP să fie disponibilă. În Spania, doi mari beneficiari desfășurau acțiuni de promovare în țări unde erau implantați de peste 60 de ani.

22Observații

39 Acest lucru este confirmat de faptul că astfel de beneficiari mari solicită, de la an la an, subvenții pentru acțiuni de promovare în aceleași țări terțe, cum ar fi Statele Unite ale Americii, care reprezintă piața cea mai vizată33. Astfel de acțiuni de promovare nu pot fi considerate, prin urmare, ca fiind destinate deschiderii unei piețe noi sau recâștigării unor cote pe piețele deja existente.

40 Atunci când Regulamentul nr. 555/2008 a intrat în vigoare, sprijinul pentru acțiunile de promovare nu putea fi acordat pentru mai mult de trei ani pentru un anumit beneficiar, pentru o anumită țară terță. Cu toate acestea, regulamentul a fost ulterior modificat de două ori, de fiecare dată extinzân-du-se posibilitatea de a permite ca aceiași beneficiari să beneficieze de ajutor pentru perioade mai lungi. Prima modificare a oferit posibilitatea de a re-înnoi o singură dată, pentru o perioadă de maximum doi ani, durata sprijinului pentru programele privind acțiunile de promovare34. A doua modificare prevedea posibilitatea ca beneficiarii din perioada anterioară de programare să fie sprijiniți din nou pentru aceeași țară terță vizată35 pentru o perioadă de maximum cinci ani. Prin urmare, beneficiarii pot beneficia de subvenții pentru acțiuni de promovare pe o piață vizată pentru întreaga perioadă de programare 2009-2013 și își pot reînnoi durata sprijinului pentru acțiuni de promovare în următoarele perioade de programare (2014-2018 și ulterior).

33 COM(2011) 774 final din 18 noiembrie 2011, p. 11.

34 Articolul 1 alineatul (1) din Re-gulamentul (UE) nr. 772/2010 al Comisiei din 1 septembrie 2010 de modificare a Regulamentu-lui (CE) nr. 555/2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regu-lamentului (CE) nr. 479/2008 al Consiliului privind organizarea comună a pieței vitivinicole în ceea ce privește programele de sprijin, comerțul cu țările terțe, potențialul de producție și privind controalele în sectorul vitivinicol (JO L 232, 2.9.2010, p. 1).

35 Articolul 1 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 202/2013 al Comisiei din 8 martie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 555/2008 în ceea ce privește depunerea programe-lor de sprijin în sectorul vitivini-col și schimburile comerciale cu țările terțe (JO L 67, 9.3.2013, p. 10) prevede ca „pentru fiecare perioadă de progra-mare, durata sprijinului pentru promovare și informare să nu depășească trei ani pentru un anumit beneficiar într-o anumită țară terță; cu toate acestea, dacă este necesar, acesta poate fi reînnoit o sin-gură dată, pentru o perioadă de maximum doi ani”.

Exemple de subvenții pentru promovare acordate unor mari producători de vin renumiți

Acțiuni de promovare subvenționate în cazul șampaniei („champagne”)

Între 2009 și 2012, s-au cheltuit fonduri UE în valoare de 2,4 milioane de euro pentru subvenționarea unor acțiuni de promovare derulate de o serie de producători de șampanie. Reputația denumirii de origine proteja-tă (DOP) „champagne” este recunoscută de mult timp.

Spania (Catalonia): șase beneficiari constituiau 88 % din fondurile totale aprobate pentru perioada 2009-2011

În Spania (Catalonia), există o preferință clară de a acorda sprijin pentru promovare unor beneficiari cu o prezență deja puternică pe piața internațională și cu o importantă experiență de export. Ca urmare, cea mai mare parte din fondurile disponibile pentru promovare pentru perioada 2009-2011 a fost atribuită câtorva societăți mari. În această perioadă, 79 de solicitanți au primit sprijin în valoare totală de 15,2 milioane de euro. 88 % din această sumă – 13,4 milioane de euro – s-a acordat unui număr de șase solicitanți, printre care se nu-mără întreprinderi sau grupuri de întreprinderi cu peste 750 de angajați fiecare și cu o cifră anuală de afaceri de peste 200 de milioane de euro (astfel de societăți nu sunt eligibile pentru măsura privind investițiile).

Case

ta 3

23Observații

41 Curtea consideră că aceste două mo-dificări au stimulat acțiunile de pro-movare menite să consolideze piețele, ceea ce nu constituie însă un obiectiv stabilit de legislația UE (a se vedea punctul 38).

42 În plus, acțiunile de publicitate având ca scop sprijinirea unei mărci comer-ciale deja consolidate pe piață nu sunt excluse de la finanțare. Curtea a constatat numeroase exemple în care finanțarea din partea UE a înlocuit pur și simplu cheltuielile de publicitate suportate anterior de întreprinderi. Curtea consideră că sprijinul pentru publicitatea unei mărci comerciale consacrate, care nu face decât să înlocuiască cheltuielile comerciale suportate anterior de întreprinderea însăși cu finanțarea UE, nu corespunde scopului inițial al măsurii, și anume acela de a sprijini piața vitivinicolă, și nu brandurile consacrate (a se vedea și punctul 44).

... și care este posibil să fi putut întreprinde acțiunile de promovare și fără sprijin din fonduri publice (efect de balast – deadweight)

43 În perioada de programare 2009-2013, sumele alocate pentru finanțarea proiectelor de promovare au fost mai mari decât ajutorul financiar solicitat. În contextul existenței unor fonduri su-ficiente alocate măsurii privind promo-varea, statele membre tind să sprijine toate proiectele eligibile în loc să aplice proceduri de selecție stricte pentru a se asigura că doar cele mai bune proiec-te, dintre cele eligibile, beneficiază de

ajutor din fonduri publice. În acest sens, în cadrul auditului, s-a constatat că niciunul dintre statele membre auditate nu a verificat dacă solicitanții aveau într-adevăr nevoie de sprijin public. Acordarea de subvenții unor beneficiari care ar fi realizat investiția în acțiuni de promovare chiar și fără finanțare (așa-numitul efect de balast) reduce eficiența fondurilor UE, întrucât, într-o astfel de situație, nu sunt necesare chel-tuieli publice pentru atingerea obiecti-velor măsurii privind promovarea.

44 În patru dintre cele cinci state membre auditate, auditul a revelat cazuri clare în care a existat un efect de balast. De exemplu, în tabelul prezentat în continuare se indică bugetul pentru promovare pus la dispoziția benefici-arilor din Franța, Austria și Portugalia pentru anii 2007 și 2008 (înainte de implementarea OCP vitivinicole) și pentru anii 2009-2011 (implementarea măsurii privind promovarea în cadrul OCP vitivinicole). Auditul a permis să se constate că, în aceste cazuri, fondurile UE au înlocuit o parte semnificativă din costurile de promovare anterioare suportate de societățile respective. În timp ce, în 2008, partea din cheltuieli aflată în sarcina beneficiarului portu-ghez a fost de 1,2 milioane de euro, în 2009, cheltuielile sale bugetare proprii au fost reduse la 0,3 milioane de euro, alte 0,3 milioane de euro fiind finanțate de UE. O tendință similară a fost observată în cazul beneficiarilor din Austria și Franța. Acest lucru ilus-trează faptul că finanțarea din partea UE a înlocuit o parte semnificativă din resursele cheltuite anterior de către societăți în loc să mărească cheltuielile globale pentru măsura privind promo-varea. Serviciile de audit ale Comisiei au semnalat deja acest fenomen în rapoartele lor de audit.

24Observații

45 În plus, Curtea a identificat mai multe cazuri în care subvențiile UE acopereau costuri interne care erau deja supor-tate înainte de introducerea măsurii privind promovarea. De exemplu, în Spania, au fost finanțate costuri-le salariale36 pentru personalul care fusese angajat de beneficiar pentru gestionarea acțiunilor de promovare în țările terțe, exact pe același post, încă din 2002. Mai mult, în cazul elemen-tului de cost „Misiuni comerciale de lungă durată”37, costurile interne care ar fi fost suportate de beneficiar, cum ar fi închirieri de sedii pentru birouri, asigurări medicale și două salarii supli-mentare, au fost considerate ca fiind cheltuieli eligibile.

46 Atunci când subvenția din partea UE înlocuiește o parte din costurile curente de promovare sau acoperă cheltuieli pe care beneficiarul le-ar fi suportat oricum, Curtea consideră că cheltuielile de la bugetul UE au în mod clar un efect de balast și, prin urmare, ele constituie o utilizare ineficientă a fondurilor UE.

36 Acest beneficiar a pre-zentat, pentru campania viticolă 2008/2009, „costuri salariale” în valoare de 90 761 de euro.

37 55 515 euro pentru campania viticolă 2008/2009.

Tabe

l Fondurile UE înlocuiesc parțial cheltuielile curente suportate de unii beneficiari în scopul promovării

Beneficiar din Țara vizată Bugetul pentru promovare, în euro 2007 2008 2009 2010 2011

Portugalia Statele Unite

Cheltuielile de promovare ale beneficiarului 910 200 1 164 900 323 866 304 305 304 200

Angajamentul de finanțare din partea UE în cererea aprobată 0 0 323 866 304 305 304 200

Total 910 200 1 164 900 647 732 608 6010 608 400

Franța Statele Unite

Cheltuielile de promovare ale beneficiarului 1 045 000 1 186 000 725 000 743 500 797 500

Angajamentul de finanțare din partea UE în cererea aprobată 0 0 725 000 743 500 797 500

Total 1 045 000 1 186 000 1 450 000 1 487 000 1 595 000

Austria Statele UniteElveția

Cheltuielile de promovare ale beneficiarului 26 983 54 278 58 442 46 143 25 993

Finanțarea plătită de UE 0 0 0 8 215 25 064

Total 26 983 54 278 58 442 54 358 51 057

25Observații

47 După cum s-a explicat mai sus, întrucât suma disponibilă alocată de statele membre măsurii privind promovarea a fost mai mare decât cererea reală, statele membre nu au fost stimulate în niciun fel să aplice proceduri de selecție eficace. În ciuda dificultăților întâmpinate la cheltuirea sumelor mai reduse care fuseseră alocate pentru perioada 2009-201338, alocarea pla-nificată a fondurilor pentru măsura privind promovarea, pentru următoa-rea perioadă de programare (2014-2018), a fost majorată, fiind stabilită la 1 161 de milioane de euro39, deși nu s-a efectuat nicio analiză pentru a demon-stra o eventuală nevoie crescută. Lu-ând în considerare toate ineficiențele explicate la punctele anterioare, Curtea consideră că, prin punerea la dispoziție a unui nivel excesiv de fon-duri pentru această măsură, riscurile utilizării ineficiente a acestor fonduri sunt considerabil mai mari.

Până în 2013, cheltuielile eligibile nu au fost definite în mod clar

48 Cheltuielile eligibile nu au fost de-finite nici în Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, nici în Regulamentul (CE) nr. 555/2008. Lipsa unei definiții prevăzute în legislație pentru „chel-tuielile eligibile” a condus la o incerti-tudine și la o instabilitate a legislației naționale în ceea ce privește aplicarea măsurii. A fost nevoie de o etapă de adaptare, în care s-au adus mai multe clarificări și modificări reglementărilor naționale40. Acest fapt a dat naștere unor practici divergente de la un stat membru la altul. Au avut loc interpre-tări diferite ale termenului „cheltuieli eligibile” de către diferitele organisme de control din unele state membre.

49 Regulamentul (CE) nr. 555/2008 a fost modificat recent41 pentru a clarifica anumite aspecte ale „cheltuielilor eligibile”. Această modificare preve-de eligibilitatea costurilor cu perso-nalul. Cu toate acestea, articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune prevede că „nu sunt supor-tate din fond cheltuielile aferente costurilor administrative și de personal efectuate de statele membre și de beneficiarii ajutoarelor finanțate de FEGA”. Dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 555/2008 care reglementează măsura sunt, prin urmare, în mod clar în contradicție cu Regulamentul (CE) nr. 1290/2005.

50 Costurile cu personalul nu ar trebui să fie eligibile, deoarece finanțarea lor favorizează apariția efectului de balast (a se vedea punctul 45).

51 Recentele orientări ale Comisiei42, cu toate că nu au un caracter juridic obligatoriu43, clarifică anumite aspecte referitoare la cheltuielile eligibile.

38 În iunie 2008, prima alocare pentru promovare stabilită de către statele membre în cadrul programelor lor naționale de sprijin se ridica la aproape 830 de milioane de euro. În octombrie 2013, această alocare a fost redusă cu 37 %, mai exact la 522 de milioane de euro. Toate statele membre, cu excepția României, care au ales să pună în aplicare măsura privind promovarea, și-au redus alocarea previzionată în 2008 în acest sens, astfel încât fondurile au trebuit să fie realocate către alte măsuri.

39 Conform programelor naționale de sprijin ale statelor membre transmise Comisiei în august 2013 (UE-28).

40 De exemplu, Franța a publicat cel puțin opt texte juridice cu privire la punerea în aplicare a măsurii privind promovarea.

41 Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 752/2013 al Comisiei din 31 iulie 2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 555/2008 în ceea ce privește programele naționale de sprijin și comerțul cu țări terțe în sectorul vitivinicol (JO L 210, 6.8.2013, p. 17).

42 Orientări pentru punerea în aplicare a programelor naționale de sprijin în sectorul vitivinicol în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 1234/2007 și (CE) nr. 555/2008 - Promovarea vinului pe piețele țărilor terțe – 26 aprilie 2013.

43 Declarația de declinare a responsabilității de pe prima pagină a orientărilor: „Scopul acestui ghid este de a veni în sprijinul statelor membre. El este publicat doar cu titlu informativ și consultarea conținutului său nu este menită să înlocuiască consultarea altor surse juridice aplicabile sau consultanța necesară oferită de un expert juridic, acolo unde este cazul”.

26Observații

Statele membre nu veri-fică întotdeauna dacă are loc o eventuală dublă finanțare neconformă cu reglementările

52 Statele membre au obligația să se asigure că sunt prevăzute controale menite a evita duplicarea neregu-lamentară a finanțării măsurilor în temeiul reglementărilor aferente OCP vitivinicole și al altor scheme comuni-tare sau naționale.

53 În Portugalia, patru din șase benefici-ari vizitați au beneficiat de ajutor din partea UE atât în cadrul OCP vitivinico-le, cât și în cadrul Fondului european de dezvoltare regională (FEDER). Chiar dacă Curtea nu a identificat cazuri de dublă finanțare, în absența unor dovezi care să ateste că autoritățile de management portugheze efectuează controale încrucișate cu cheltuieli-le aferente FEDER, un risc de dublă finanțare a acelorași cheltuieli din două surse ale UE persistă.

54 În unele state membre, din cauza coexistenței mai multor posibilități de finanțare naționale/regionale pentru promovarea vinurilor în țări terțe, nu este garantată transparența în ceea ce privește ajutoarele pentru promovare acordate pentru sectorul vitivinicol al Uniunii Europene. În Franța, chiar dacă există un cadru juridic național care exclude acumularea, alături de ajuto-rul primit în cadrul OCP vitivinicole, a altor surse de sprijin financiar, riscul unei duble finanțări nu este gestionat în mod corespunzător. De fapt, Curtea a descoperit cazuri de dublă finanțare (a se vedea caseta 4).

Exemplu de dublă finanțare din partea UE și din surse de finanțare naționale în Franța

Un beneficiar a primit, pentru aceeași acțiune de promovare, 2 000 de euro în temeiul OCP vitivinicole și 4 250 de euro în cadrul unei scheme naționale de ajutor. Chiar dacă suma este una limitată, acest caz de-monstrează că autoritățile franceze nu verifică în mod corespunzător dacă există un risc de dublă finanțare neconformă.

Case

ta 4

27Observații

Lipsa unei piste de audit sufi-ciente compromite eficaci-tatea controalelor efectuate de statele membre vizitate pentru a garanta realitatea și eligibilitatea acțiunilor de promovare

55 Controalele trebuie să fie „eficace, proporționale și disuasive, astfel încât să ofere o protecție adecvată interese-lor financiare ale Comunității”. Spre de-osebire de măsura privind investițiile, cadrul juridic al UE nu impune în mod explicit efectuarea unor controale la fața locului pentru operațiunile de promovare, dar subliniază necesitatea efectuării unor controale eficace și disuasive44.

56 Dintre cele cinci state membre vizitate, doar Italia efectuează controale la fața locului în țări terțe în timpul execută-rii acțiunilor de promovare. Celelalte state membre nu supun controlului acțiunile de promovare în țările terțe. Spania efectuează controale la fața locului numai pe teritoriul său pentru acțiunea de promovare „Călătorii de informare (jurnaliști, importatori, coor-donatori de piață etc.) în zona în care se obține vinul”.

57 Numeroase acțiuni de promovare – în special degustările de vinuri – sunt, prin natura lor, efemere și impalpabile, în sensul că ele nu lasă nicio urmă con-cretă care să poată fi verificată ulterior. Deoarece nu există controale la fața locului, o pistă de audit completă care să permită o reconciliere integrală a acțiunii specifice de promovare cu facturile corespunzătoare acestora este esențială.

58 În Spania, Franța, Italia și Austria, auditorii au constatat că facturile examinate adesea nu conțineau detalii suficiente cu privire la natura acțiunilor de promovare întreprinse. De obi-cei, astfel de facturi se refereau la un contract sau o acțiune de promovare globală care fuseseră executate, fără a oferi precizări în legătură cu diferi-tele elemente de cheltuieli legate de acțiunile de promovare.

59 În Italia, anumiți furnizori de servicii de promovare prezentau în mod siste-matic astfel de facturi globale, fără să furnizeze niciun document justificativ care să permită corelarea cheltuielilor declarate cu acțiunile de promovare specifice (a se vedea caseta 5).

44 Articolul 76 din Regulamentul (CE) nr. 555/2008: „[...] statele membre instituie măsuri și controale, atunci când acestea sunt necesare, pentru a asigura aplicarea corespunzătoare a Regulamentului (CE) nr. 479/2008 și a prezentului regulament. Acestea trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive, astfel încât să ofere o protecție adecvată intereselor financiare ale Comunității.”

Exemplu de factură globală, în sprijinul căreia nu exista niciun alt document justifi-cativ și care a fost rambursată din fondurile UE

În Italia, o factură care conținea următoarele informații: „Program de promovare a vinului italian: februarie-aprilie 2011 – 482 743,47 USD” a fost prezentată în cadrul cererii de plată a ajutorului, un procent de 50 % din valoarea acesteia fiind rambursat din fondurile UE. Nu s-au furnizat detalii suplimentare sau documente justificative pentru suma facturată, cum ar fi copii ale facturilor pentru fiecare dintre elementele costurilor suportate în cursul executării acțiunilor de promovare.

Case

ta 5

28Observații

60 În Franța, pentru perioada de progra-mare 2009-2013, beneficiarii măsurii privind promovarea puteau prezenta cereri de plată bazate doar pe un tabel recapitulativ al facturilor, certificat de o societate de audit (nu erau solici-tate facturi în sprijinul cererilor de plată). Tabelele respective nu certifică eligibilitatea cheltuielilor și informațiile pe care le conțin nu sunt suficient de detaliate încât să permită o verificare adecvată a cererii. Dată fiind această situație, controalele administrative ba-zate pe astfel de tabele recapitulative nu pot fi eficace. Acest lucru sporește semnificativ riscul să se finanțeze cheltuieli neeligibile în cadrul OCP vitivinicole.

61 În timpul vizitei de audit în Franța, Curtea a detectat un număr de fac-turi neeligibile care au fost incluse în aceste tabele și care au fost finanțate în cadrul OCP (a se vedea caseta 6).

Acțiuni de promovare a vinului – bilete VIP la turneul de tenis de la Roland Garros - finanțate în proporție de 50 % din fondurile UE

Un beneficiar a prezentat în cererea de plată pentru acțiunea „Călătorii de informare (jurnaliști, importatori, coordonatori de piață etc.) în zona în care se obține vinul” un tabel recapitulativ al facturilor conținând o sumă în valoare de 3 405 euro. Pe baza acestui tabel, autoritățile franceze au considerat suma ca fiind o cheltuială eligibilă. 50 % din această sumă, și anume 1 703 euro, a fost finanțat din fondurile UE.

Suma pentru care s-a solicitat rambursarea corespundea în realitate unei facturi pentru trei bilete VIP la turne-ul de tenis de la Roland Garros, care nu pot fi considerate drept o acțiune de promovare a vinului.

Case

ta 6

62 Un exemplu notabil de justificare insu-ficientă a costurilor suportate de către beneficiari este cazul așa-numitelor „organisme de punere în aplicare”. Beneficiarii pot desemna un organism de punere în aplicare pentru a orga-niza și a coordona operațiunile lor de promovare. Cheltuielile acestor

organisme care asistă beneficiarul la implementarea măsurii sunt eligibile în Italia, Portugalia și România. În aceste state membre, organismele de pune-re în aplicare sunt adesea plătite pe baza unei cote forfetare (un procent din costurile globale ale acțiunilor de promovare) fără o justificare suficientă a serviciului prestat.

29Observații

Onorarii și cheltuieli generale ale organismului de punere în aplicare, în valoare totală de 268 110 euro pentru un an

În Italia, organismului de punere în aplicare contractat de un beneficiar i s-au plătit onorarii în sumă de 208 530 de euro – fără să existe o descriere detaliată a serviciului prestat –, și anume 7 % din costul acțiunilor de promovare, care s-a ridicat la 3 milioane de euro pentru un proiect de promovare (campania vitico-lă 2009/2010). În acest caz particular, acțiunile de promovare fuseseră efectuate de către beneficiar. În plus, beneficiarul a primit, la rândul lui, suma de 59 580 de euro pentru cheltuielile generale suportate (2 % din acțiunea de promovare). Curtea consideră că, în cazul în care operațiunile de promovare sunt efectuate exclusiv de către beneficiar, remunerarea unui organism de punere în aplicare reprezintă un cost excesiv și nejustificat.

63 În România, utilizarea unui astfel de organism de punere în aplicare este obligatorie. Onorariile acestor orga-nisme sunt eligibile la o rată forfetară de 13 % din cheltuielile globale ale proiectului, fără să fie necesară nicio justificare pentru serviciul furnizat. Între 2009 și 2012, România a cheltuit 1,5 milioane de euro din fondurile UE pentru acțiuni de promovare, din care aproximativ 200 000 de euro pentru organismele de punere în aplicare. În Portugalia și în Italia, organismele de punere în aplicare pot primi, de asemenea, până la 13 % din costul acțiunilor de promovare.

64 Cheltuielile generale definite, în spe-cial, ca fiind „cheltuieli de coordonare, cheltuieli de administrare, cheltuieli de gestionare” sunt eligibile în toate statele membre vizitate, cu excepția Austriei. În 2013, Comisia a autorizat45 rambursarea cheltuielilor generale în limita a 4 % din costurile efective de realizare a proiectelor. Natura anumi-tor cheltuieli generale (de exemplu, cheltuielile de coordonare, de gestio-nare etc.) este, cel puțin parțial, aceeași cu cea a activităților desfășurate de or-ganismele de punere în aplicare pen-tru pregătirea și executarea acțiunilor de promovare.

45 Regulamentul (UE) nr. 752/2013 prin care se introduce artico-lul 5a alineatul (2) în Regula-mentul (CE) nr. 555/2008 al Comisiei.

Case

ta 7

30Observații

Partea III – Sunt efectele măsurilor demonstrate în mod corespunzător?

Monitorizarea și evaluarea măsurilor se concentrează asupra realizărilor și asu-pra execuției financiare, dar nu există încă suficiente informații cu privire la rezul-tatele obținute

65 Gestionarea adecvată a unei măsuri de sprijin public necesită, în primul rând, ca obiectivele măsurii să fie precise și cuantificate46. O examinare regulată a informațiilor relevante cu privire la resurse, la realizări și la rezultate este de asemenea esențială pentru a obține informații actualizate, cu ajutorul cărora să se determine dacă măsura evoluează pe măsura așteptărilor. Ar trebui totodată să se efectueze evalu-ări periodice ale sprijinului și acestea ar trebui să utilizeze, printre alte surse, informațiile rezultate în cursul monito-rizării. Doar cu ajutorul unor informații de monitorizare și de evaluare relevan-te și fiabile, Comisia și statele membre vor putea să demonstreze ce anume au realizat cu banii publici.

66 Curtea a examinat dacă programele naționale de sprijin ale celor cinci state membre auditate includ obiective adecvate și indicatori-cheie de resur-se, de realizări și de rezultate care să permită monitorizarea și evaluarea realizării obiectivelor respective.

67 Pentru perioada de programare 2009-2013, niciunul dintre statele membre vizitate nu stabilise, în programul său național de sprijin, obiective cuantifi-cate pentru măsura privind investițiile. În ceea ce privește măsura privind pro-movarea, dintre statele membre vizi-tate, doar Austria, Spania și Portugalia stabiliseră anumite obiective cuantifi-cate cu privire la creșterea exporturi-lor de vin către țări terțe47. Din cauza acestei lipse de obiective comune și cuantificate care să fie stabilite ex ante, este dificil pentru autoritățile naționale să dispună de instrumente adecvate pentru a măsura efectele măsurilor de promovare și de investiții. Mai mult, acest lucru face imposibilă obținerea unei situații consolidate privind efecte-le măsurilor la nivelul UE.

68 În ceea ce privește indicatorii care se referă la măsurile privind investițiile și promovarea, rapoartele anuale trans-mise Comisiei de către statele mem-bre48 nu furnizează detalii decât cu privire la resursele utilizate, la realizări și la execuția bugetară. Într-adevăr, pe baza acestor rapoarte, se poate constata că monitorizarea este în ge-neral completă pentru aceste aspecte (numărul beneficiarilor finanțați, fon-durile cheltuite, tipul investițiilor sau al acțiunilor de promovare efectuate), dar și că nu există suficiente informații care să indice rezultatele obținute. În mod similar, informațiile de la nivelul UE publicate de Comisie49 nu conțin indicatori de rezultat cu ajutorul cărora să se evalueze efectele măsurilor OCP vitivinicole. În plus, pentru promovare, singurii indicatori din cadrul planului de gestiune se referă fie la resurse-le utilizate, fie la realizări, cum ar fi „Partea de promovare în sectorul vitivi-nicol în cadrul programelor naționale de sprijin” și, respectiv, „Nivelul de execuție și utilizarea eficientă a pro-gramelor naționale de sprijin în secto-rul vitivinicol”50.

46 Articolul 103l din Regula-mentul (CE) nr. 1234/2007: „Programele de sprijin sunt alcătuite din următoarele ele-mente: (a) o descriere detaliată a măsurilor propuse, precum și obiectivele cuantificate ale acestora; [...] (f) criteriile și indicatorii cantitativi care urmează să fie utilizați pentru monitorizare [...].”

47 S-au stabilit, pentru sfârșitul perioadei de programare, o creștere de 25 % în Austria și o creștere de 767 000 hl, respectiv de 537,7 milioane de euro în Spania și, pentru 2012, îndeplinirea obiectivului de 1 milion hl de exporturi către țări terțe, cu o valoare de 250 de milioane de euro, în Portugalia.

48 Articolul 188a din Regula-mentul (CE) nr. 1234/2007: „La data de 1 martie a fiecărui an și pentru prima dată până la 1 martie 2010, statele membre înaintează Comisiei un raport privind punerea în aplicare […] a măsurilor prevăzute în programele lor de sprijin”.

49 COM(2012) 737 final și COM(2011) 774 final.

50 Planul de gestiune 2013 al Direcției Generale Agricultură și Dezvoltare Rurală.

31Observații

69 Statele membre vizitate solicită beneficiarilor să prezinte un raport de activitate la nivelul lor individual după punerea în aplicare a acțiunilor de promovare subvenționate. Chiar dacă nivelul calitativ al acestor rapoar-te variază considerabil, ele nu sunt în realitate utilizate (de exemplu, pentru a analiza și a compila date) cu scopul de a evalua efectele proiectelor de promovare. Per ansamblu, lipsesc informații exhaustive cu privire la rezultatele și la impactul măsurii. De fapt, auditul a revelat că doar în unele rapoarte de evaluare51 sau studii la nivel de țară, statele membre au oferit unele indicații referitoare la rezultatele obținute în urma sprijinului pentru investiții și promovare.

70 Mai precis, Franța și Austria au evaluat rezultatele investițiilor cu ajutorul indicatorului „Tendința vânzărilor de vin în termeni de volum și de valoare”. Italia a utilizat indicatorul „Numărul de întreprinderi care introduc produse, procese și/sau tehnologii noi”. Indi-ferent de relevanța și de fiabilitatea acestor indicatori de rezultat, Curtea a constatat că dublarea ajutorului pen-tru investiții, prin acordarea acestuia atât în cadrul OCP vitivinicole, cât și în cadrul dezvoltării rurale (a se vedea punctul 18 și caseta 1), face imposibilă atribuirea fără echivoc a rezultatelor raportate sprijinului acordat în cadrul OCP vitivinicole (a se vedea secțiunea următoare). Rezultatele sprijinului pentru promovare sunt măsurate prin intermediul indicatorului „Exporturi-le de vin către țările terțe vizate”. În opinia Curții, acest indicator este prea general, el nefiind limitat la beneficiarii măsurii, și cuprinde numeroase variabi-le care afectează întregul sector vitivi-nicol și care sunt în cea mai mare parte în afara influenței acțiunilor de promo-vare (a se vedea punctele 74-80).

Efectele investițiilor din cadrul OCP nu pot fi sepa-rate cu ușurință de efectele investițiilor din cadrul dez-voltării rurale ...

71 Astfel cum s-a menționat deja în caseta 1, măsura privind investițiile din cadrul OCP vitivinicole are același obiectiv precum cele două măsuri de investiții din cadrul dezvoltării rurale. Mai mult, volumul total al finanțării acordate celor două măsuri de dezvol-tare rurală în sectorul vitivinicol este comparabil, în unele state membre, cu cel al măsurii privind investițiile din cadrul OCP vitivinicole52.

72 Coexistența măsurilor de investiții în cadrul a două scheme diferite îngre-unează evaluarea rezultatelor dato-rate strict măsurii privind investițiile din cadrul OCP vitivinicole. 55 % din beneficiarii selectați în scopul acestui audit au primit sprijin pentru investiții în ambele scheme, OCP vitivinico-le și dezvoltare rurală. Chiar dacă se presupune că creșterea globală a performanței se datorează ambelor măsuri de investiții, este imposibil să se determine care parte din această creștere a performanței îi este atribu-ită uneia sau alteia dintre măsuri (a se vedea caseta 8).

73 Prin urmare, este dificil să se evalueze exclusiv efectele măsurii aferente OCP vitivinicole și, astfel, să se poată evalua eficacitatea acesteia.

51 Anexa V la Regulamentul (CE) nr. 555/2008.

52 De exemplu, în Austria, între 2009 și 2012, 20,6 milioane de euro au fost cheltuiți pentru investiții în sectorul vitivinicol în cadrul dezvoltării rurale și 21 de milioane de euro au fost cheltuiți în cadrul OCP vitivinicole.

32Observații

Beneficiar francez care a primit ajutor pentru investiții atât în cadrul dezvoltării rurale, cât și în cadrul OCP vitivinicole pentru campaniile 2009/2010 și 2010/2011

Tipul ajutorului Investiția Costurile eligibile, în euro

Participarea UE, în euro

OCP vitivinicole Echipamente pentru vinificație (cuve) 694 279 277 711

M123 din cadrul dezvoltării rurale Linie de îmbuteliere și echipamente pentru stocare 1 863 483 372 69753

53 Ajutorul regional a fost tot de 372 697 de euro.

Aceste investiții sunt complementare.

Între 2008 și 2011 s-a înregistrat o creștere globală a performanței întreprinderii – o creștere a cifrei de afaceri și a venitului net. Nu este posibil să se determine cât anume din această creștere i se datorează fiecăreia dintre cele două măsuri.

Case

ta 8

Exporturile de vin ale state-lor membre către țări terțe au înregistrat o creștere ...

74 Începând cu 2009, exporturile de vin din UE către țări terțe au crescut substanțial, atingând un nivel re-cord cantitativ de 23 de milioane hl, respectiv, un nivel record valoric de 8,9 miliarde de euro în 2012 (a se vedea graficele 2a și 2b).

75 Conform graficului 2a, între 2005 și 2008, exporturile de vin din țările UE-27 a crescut cu 28 %, iar între 2009 și 2012 – în cursul punerii în aplicare a măsurii privind promova-rea – exporturile de vin au crescut cu încă 64 %. Această creștere a coincis cu introducerea măsurii privind promovarea. Graficul 2b ilustrează, de asemenea, faptul că, având în vedere tendința înregistrată la nivelul exporturilor de vin către țări terțe, acestea reprezintă o piață de desfacere potențială din ce în ce mai mare pentru vinul produs în UE. O astfel de evoluție pozitivă a vânzărilor de vin în interio-rul UE este puțin probabilă, deoarece piața internă este deja saturată (un potențial minor continuă să existe în statele membre importatoare de vin).

33Observații

... dar este dificil să se stabilească în ce măsură aceasta poate fi atribuită în mod direct măsurii privind promovarea

76 Cu toate acestea, creșterea observată nu poate fi atribuită în mod neechivoc măsurii privind promovarea. O serie de factori externi, cum ar fi creșterea pute-rii de cumpărare a consumatorilor din țările terțe, modificări ale condițiilor de comerț internațional, producția de vin în țările terțe au avut, de asemenea, o influență directă asupra exporturilor de vin din țările UE-27. Prin urmare, ast-fel cum s-a menționat deja în mai multe rapoarte ale Comisiei54, nu este posibil să se stabilească în ce măsură există o legătură de cauzalitate între măsura privind promovarea și performanța în materie de exporturi la nivelul statelor membre și la nivelul UE.

77 Creșterea actuală a exporturilor de vin se datorează, în principal, unui număr limitat de țări, cum ar fi Chi-na55, al cărei consum de vin a crescut considerabil în ultimii ani. Graficele 3a și 3b prezentate în continuare arată că, între 2007 și 2012, consumul de vin în China a crescut cu 3,9 milioane hl, iar exporturile de vin ale țărilor UE-27 către China au crescut cu 2,2 milioa-ne hl. Acest lucru sugerează că evoluția exporturilor țărilor UE-27 către China a fost puternic influențată de factori externi, cum ar fi creșterea economică și creșterea puterii de cumpărare a con-sumatorilor din țara respectivă. Chiar și în lipsa unei acțiuni de promovare, există o creștere a consumului de vin.

Gra

ficul

 2a

și G

rafic

ul 2

b Exporturile de vin din țările UE-27 către țări terțe și către Statele Unite (în miliarde de euro)

Exporturile de vin din țările UE-27 către principalele țări terțe (în milioane de euro)

0

2

4

6

8

10

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

mili

arde

de e

uro

Ţări terţeStatele Unite

0

200

400

600

800

1 000

2007 2008 2009 2010 2011 2012

mili

oane

de e

uro

ElveţiaCanadaJaponia

RusiaChina

Sursa: Eurostat, baza de date Comext, date extrase la 26 iulie 2013.

54 SEC(2011) 1371 final. Raportul final: Evaluation des mesures appliquées au secteur vinicole dans le cadre de la Politique Agricole Commune (Evaluarea măsurilor aplicate în sectorul vitivinicol în cadrul politicii agricole comune), octombrie 2012 (http://ec.europa.eu/agriculture).

55 Valoarea exporturilor dinspre UE-27 către China a crescut cu 280 % între 2009 și 2012.

34Observații

78 În plus, în ciuda creșterii exporturilor în termeni absoluți, vinurile exporta-te din țările UE-27 au pierdut cote de piață în principalele țări terțe vizate de acțiunile de promovare (a se vedea

graficul 4). Doar în Elveția și Japonia, vinurile produse în UE-27 și-au mărit cota pe piața vinului importat. Această pierdere a cotelor de piață urmează să fie analizată de Comisie.

Gra

ficul

 3a

și G

rafic

ul 3

bG

rafic

ul 4

Consumul de vin în China

Cota aferentă UE-27 (%) din importul realizat de partenerii comerciali majori

1 Previziuni.

Sursa: Pentru consumul de vin, Organizația Internațională a Viei și Vinului (International Organisation of Vine and Wine – OIV): Raport statistic privind vitivinicultura mondială. Pentru exporturile de vin ale țărilor UE-27: Eurostat, baza de date Comext, date extrase la 17 septembrie 2013.

Sursa: Organizația Națiunilor Unite, baza de date Comtrade, date extrase la 20 septembrie 2013.

Exporturile de vin dinspre UE-27 către China

13 000

14 000

15 000

16 000

17 000

18 000

2007 2008 2009 2010 2011 20121

1000

hl

0

20

40

60

80

100

Statele Unite China Japonia Mexic Canada Rusia Elveţia

2007 2012

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

2007 2008 2009 2010 2011 201210

00 h

l

35Observații

79 Conform articolului 103p alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007, nu toate vinurile sunt eligibile pentru aplicarea măsurii. Vinuri precum vinu-rile de masă pentru care nu se indică soiul de struguri nu sunt eligibile (a se vedea punctul 35). În cazul în care acțiunea de promovare este eficace, performanța exporturilor de vinuri eligibile dinspre țările UE-27 către țări terțe ar trebui să fie mai bună decât în cazul altor vinuri.

80 Cu toate acestea, din punctul de vedere al valorii exporturilor, vinurile eligibile nu prezintă o evoluție evident mai bună decât în cazul altor vinuri. În ceea ce privește vinurile eligibile, rata anuală de creștere este de 14,8 %, atingând o valoare a exporturilor de 8 059 de milioane de euro (și anume, 15,4 milioane hl) în 2012, în timp ce, pentru vinurile neeligibile (alte vi-nuri), rata de creștere este de 14,5 %56, valoarea exporturilor ajungând în 2012 la 806 milioane de euro (și anume, 7,1 milioane hl) (a se vedea graficul 5). Această comparație a unei evoluții foarte similare a exporturilor de vinuri eligibile și a exporturilor de vinuri neeligibile în cadrul măsurii privind promovarea indică un puternic efect de cauzalitate al altor factori aflați în joc în evoluția exporturilor.

Gra

ficul

 5 Evoluția valorii exporturilor de vin dinspre UE către țări terțe (2010=100)

Sursa: Eurostat, baza de date Comext, date extrase la 25 iulie 2013.

100

105

110

115

120

125

130

135

2010 2011 2012

Vinuri eligibile (DOP, IGP, vinuri cu denumire de soiuri)Alte vinuri

56 Rata de creștere anuală medie a valorii exporturilor dinspre UE-27 către țări terțe între 2010 și 2012 – baza de date Comext.

36Concluzii și recomandări

81 În cadrul reformei OCP vitivinicole, statele membre pot utiliza bugetul UE pentru a finanța proiecte de investiții și de promovare care urmăresc creșterea competitivității producătorilor de vin din UE.

82 Acest audit a căutat să obțină răspun-suri la întrebarea următoare: „Este spri-jinul acordat de UE pentru investiții și promovare în sectorul vitivinicol bine gestionat și sunt demonstrate rezulta-tele acestui sprijin în ceea ce privește competitivitatea vinurilor produse în UE?” Curtea concluzionează că gestio-narea sprijinului acordat în sectorul vi-tivinicol pentru investiții și pentru pro-movare în primii ani acoperiți de acest audit a fost afectată de deficiențe la nivelul concepției și al implementării, deficiențe care sunt evidențiate în prezentul raport, și că impactul asupra competitivității vinurilor produse în UE nu era întotdeauna demonstrat.

83 În urma auditului, s-a constatat că mă-sura privind investițiile nu este conce-pută în mod corespunzător, deoarece, în primul rând, necesitatea introducerii unei noi măsuri de investiții specifice sectorului vitivinicol nu este de-monstrată, ea existând deja în cadrul politicii de dezvoltare rurală. Nu există niciun studiu și nicio analiză care să susțină propunerea privind existența unei nevoi suplimentare pentru secto-rul vitivinicol.

84 Măsura de investiții suplimentară con-stituie o sursă de complexitate, creând obstacole administrative, întrucât trebuia definită o linie de demarcație artificială între cele două tipuri de ajutor pentru investiții. În unele state membre, acest fapt a dus la întârzi-eri la nivel de implementare sau la o limitare excesivă a sferei de aplicare a investițiilor eligibile (punctele 18-25).

Recomandarea 1

Pentru a eficientiza schema de aju-tor, Comisia ar trebui să monitorizeze absorbția fondurilor, să analizeze dacă există o nevoie pentru măsura privind investițiile și dacă sectorul vitivinicol, în comparație cu alte sectoare agricole, necesită un ajutor suplimentar pentru investiții.

85 Măsura privind investițiile din cadrul OCP vitivinicole nu a fost pusă în aplicare ținând seama în mod cores-punzător de principiul economicității. Majoritatea statelor membre auditate nu s-au asigurat că doar proiectele viabile beneficiază de ajutor (puncte-le 26-29). Există riscul unor cheltuieli excesive, întrucât caracterul rezonabil al costurilor proiectelor nu era evaluat în mod sistematic înainte de acordarea ajutorului (punctele 30-34).

37Concluzii și recomandări

Recomandarea 2

Statele membre ar trebui să atenueze riscul la adresa economicității printr-o evaluare sistematică a caracterului rezonabil al costurilor proiectelor. Re-zultatul acestei evaluări ar trebui docu-mentat în mod corespunzător. În cazul în care este posibil, ar trebui să fie stabilite etaloane de referință pentru elemente de cost comune, astfel încât să se faciliteze evaluarea costurilor din propunerile de proiecte.

Statele membre ar trebui să efectueze controale ale viabilității pentru a eva-lua soliditatea situației financiare a so-licitantului și să documenteze o astfel de analiză.

Comisia ar trebui să se asigure că sta-tele membre dispun de sisteme eficace pentru a efectua verificări ale carac-terului rezonabil al costurilor și ale perspectivelor de viabilitate financiară ale proiectelor.

86 În urma auditului, s-a constatat că măsura privind promovarea nu este concepută în mod adecvat și nu este pusă în aplicare în mod eficient. Acțiunile de promovare sunt adesea utilizate mai degrabă pentru consoli-darea piețelor decât pentru câștigarea unor piețe noi sau recâștigarea unor piețe vechi de desfacere. Necesitatea de a consolida o piață este o preocu-pare constantă a producătorilor de vin care intenționează să își mențină cota de piață. Se pune astfel problema dacă asemenea acțiuni de promovare pot avea un efect durabil fără să se bazeze excesiv pe sprijinul continuu din par-tea UE. În plus, sprijinul pentru publici-tatea unei mărci comerciale consacrate nu corespunde scopului inițial al mă-surii, și anume acela de a sprijini piața vitivinicolă, și nu brandurile consacrate (punctele 37-42).

Recomandarea 3

(a) Regulamentul aplicabil ar trebui să restricționeze posibilitatea ca beneficiarii individuali să prezinte în fiecare perioadă de programare un program de promovare pentru aceleași țări vizate.

(b) Comisia ar trebui, de asemenea, să limiteze sfera de aplicare a măsurii în ceea ce privește eligibilitatea acțiunilor de publicitate pentru branduri, pentru a se evita ca finanțarea din partea UE să înlocu-iască cheltuielile operaționale ale beneficiarului, și ar trebui să pună mai mult accentul pe favorizarea accesului IMM-urilor la măsura privind promovarea.

87 Bugetul disponibil pentru acțiunile de promovare a fost mai mare decât cererea și, prin urmare, statele membre nu au fost suficient de selective la pu-nerea în aplicare a măsurii. În special, acestea nu au verificat în mod siste-matic dacă solicitanții aveau o nevoie demonstrabilă de sprijin public. Mai mult, în ciuda faptului că se urmărea acordarea unei preferințe IMM-urilor, s-au finanțat și întreprinderi mari. Ca urmare, auditul a identificat cazuri clare de efect de balast (deadweight), în care ajutorul pentru promovare a acoperit costuri normale de exploa-tare care ar fi fost oricum suportate de beneficiar în cursul normal al operațiunilor, fără sprijinul din partea UE (punctele 43-51).

38Concluzii și recomandări

Recomandarea 4

Pentru a reduce la minimum riscul efectului de balast, Comisia ar trebui să se asigure că statele membre, în cadrul procedurilor lor de selecție, solicită be-neficiarilor să demonstreze în mod clar că au nevoie de sprijin din partea UE și că bugetul UE nu finanțează costuri normale de exploatare.

88 Costurile acțiunilor de promovare, chel-tuielile generale și costurile organisme-lor de punere în aplicare erau insufici-ent justificate, în sensul că documentația justificativă aferentă era fie deficitară, fie incorectă. În lipsa unor controale la fața locului, insuficiența documentelor justi-ficative subminează eficacitatea verifică-rilor documentare ale statelor membre menite să garanteze realitatea și eligibi-litatea acțiunilor de promovare. În plus, statele membre nu acordau o atenție sufi-cientă reducerii la minimum a riscului ca aceeași acțiune de promovare să benefi-cieze de dublă finanțare neconformă cu reglementările (punctele 52-64).

Recomandarea 5

(a) Comisia ar trebui să se asigure că cheltuielile conexe, cum ar fi cele ale organismelor de punere în aplicare și cheltuielile generale sunt justificate în mod corespunză-tor și sunt limitate la un procentaj maxim din costurile totale.

(b) Statele membre ar trebui să asigu-re existența unei piste de audit su-ficiente care să permită corelarea fiecărui ajutor pentru promovare cu acțiuni precise și documentate în mod corespunzător. De aseme-nea, ele ar trebui să verifice în mod sistematic că acțiunea de promo-vare respectivă nu beneficiază de finanțare dublă neconformă, pro-venită din alte surse de finanțare naționale sau ale UE.

89 În plus, rezultatele măsurilor în ceea ce privește îmbunătățirea competitivității vinurilor din UE nu sunt demonstrate. Informațiile în materie de monito-rizare și de evaluare referitoare la resursele utilizate, la realizări și la execuția financiară a măsurilor sunt adecvate. Cu toate acestea, Comisia și statele membre nu produc suficiente informații relevante cu ajutorul cărora să se poată demonstra rezultatele directe care pot fi atribuite măsurilor. În ceea ce privește măsura privind investițiile, combinarea sprijinului din cadrul OCP vitivinicole cu sprijinul pentru investiții din cadrul dezvoltării rurale face imposibilă izolarea efec-telor datorate strict OCP vitivinicole. În cazul măsurii privind promovarea, indicatorii de rezultat utilizați acoperă mai multe variabile care se află în afara influenței acțiunilor de promovare (punctele 65-80).

Recomandarea 6

Comisia ar trebui să solicite statelor membre să evalueze mai aprofundat rezultatele proiectelor de promovare. În special, rezultatele acțiunilor de promo-vare ar trebui să fie evaluate mai degra-bă la nivelul beneficiarului decât pentru întregul sector vitivinicol al UE. Statele membre ar trebui să asigure o mai bună utilizare a rapoartelor întocmite de beneficiari la încheierea acțiunilor de promovare, cu scopul de a evalua și de a compila rezultatele acestora.

39Concluzii și recomandări

90 În fine, fondurile disponibile destina-te de către statele membre măsurii privind promovarea, înscrise în buget pentru perioada de programare 2014-2018, sunt mai mult decât dublate în comparație cu fondurile din perioada de programare anterioară57. Având în vedere dificultățile întâmpinate de sta-tele membre pentru a cheltui bugetul actual alocat acțiunilor de promovare, există riscul ca bugetul pentru perioa-da 2014-2018 să fie stabilit la un nivel prea mare, punând astfel în pericol aplicarea principiilor bunei gestiuni financiare (punctele 43 și 47).

Recomandarea 7

După trecerea unei perioade de timp suficiente, Comisia ar trebui să analize-ze în ce măsură bugetul alocat pro-gramelor naționale de sprijin pentru perioada 2014-2018 corespunde nevo-ilor din sectorul vitivinicol al Uniunii Europene și capacității de absorbție a statelor membre. Pe baza acestei analize, Comisia ar trebui să reajusteze bugetul, acolo unde este necesar, pen-tru a se asigura că acesta stimulează statele membre să fie mai eficiente în aplicarea măsurilor.

57 În perioada de programa-re 2009-2013, s-au cheltuit 522 de milioane de euro pentru măsura privind promovarea. Pentru perioada de programa-re 2014-2018, statele membre au alocat 1 156 de milioane de euro acestei măsuri (UE-27), ceea ce înseamnă o creștere cu 121 % față de fondurile cheltui-te în perioada anterioară.

Prezentul raport a fost adoptat de Camera I, condusă de doamna Rasa BUDBERGYTĖ, membru al Curții de Conturi, la Luxemburg, în ședința sa din 9 aprilie 2014.

Pentru Curtea de Conturi

Vítor Manuel da SILVA CALDEIRAPreședinte

40AnexeA

nexa

 I Bilanțul de aprovizionare la nivelul UE-27 – Principalele elemente

1 000 hl

2005/06 2006/07 2007/08 2008/09 2009/10 2010/11 2011/12

Producție utilizabilă 171 015 174 483 159 416 160 154 160 208 153 121 156 845

Stocuri finale 173 359 167 578 168 314 170 776 167 441 162 444 159 304

Consum uman brut 138 255 134 541 130 354 127 086 127 417 121 290 127 886

Total distilare1 30 663 30 452 15 890 19 606 19 982 16 339 17 413

Exporturile de vin către țările terțe 15 547 19 633 17 763 15 829 18 802 21 968 23 352

Importurile de vin din țările terțe 13 279 13 993 13 672 13 985 15 039 14 961 14 895

1 Distilarea de criză, distilarea alcoolului alimentar, distilarea subproduselor și distilarea pentru obținerea unor rachiuri cu denumire de origine (de exemplu, Cognac).

Sursa: Eurostat, bilanțul de aprovizionare pentru vin, date extrase la 25 septembrie 2013.

41Anexe

Anexa Xb la Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului

Anexa Xb Bugetul pentru programele de sprijin [menționat la articolul 103n

alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007]

în mii EUR

Exercițiul bugetar 2009 2010 2011 2012 2013 începând cu 2014

BG 15 608 21 234 22 022 27 077 26 742 26 762

CZ 2 979 4 076 4 217 5 217 5 151 5 155

DE 22 891 30 963 32 190 39 341 38 867 38 895

EL 14 286 19 167 19 840 24 237 23 945 23 963

ES 213 820 284 219 279 038 358 000 352 774 353 081

FR 171 909 226 814 224 055 284 299 280 311 280 545

IT1 238 223 298 263 294 135 341 174 336 736 336 997

CY 2 749 3 704 3 801 4 689 4 643 4 646

LT 30 37 45 45 45 45

LU 344 467 485 595 587 588

HU 16 816 23 014 23 809 29 455 29 081 29 103

MT 232 318 329 407 401 402

AT 8 038 10 888 11 313 13 846 13 678 13 688

PT 37 802 51 627 53 457 65 989 65 160 65 208

RO 42 100 42 100 42 100 42 100 42 100 42 100

SI 3 522 3 770 3 937 5 119 5 041 5 045

SK 2 938 4 022 4 160 5 147 5 082 5 085

UK 0 61 67 124 120 120

1 Plafoanele naționale din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 pentru Italia corespunzătoare anilor 2008, 2009 și 2010 se reduc cu 20 de milioane EUR, iar sumele respective au fost incluse în sumele din bugetul pentru Italia pentru anii 2009, 2010 și 2011, așa cum sunt stabilite în prezentul tabel.

Ane

xa II

42

(1) Argument strategic: programele de sprijin pentru sectorul vitivinicol sunt concepute astfel încât să crească gradul de competitivitate a sectorului, în timp ce programele de dezvoltare rurală sunt con-cepute astfel încât să asigure dezvoltarea durabilă a zonelor rurale. Prioritățile de sprijin pentru sec-torul vitivinicol nu se suprapun cu cele stabilite în cadrul politicii de dezvoltare rurală. Datorită progra-mului de sprijin pentru sectorul vitivinicol, sectoru-lui i se garantează alocarea directă a fondurilor din bugetele de investiții ale Comunității.

(2) Argument financiar: în cadrul programelor de spri-jin pentru sectorul vitivinicol, statele membre nu au obligația de a furniza o contribuție financiară, națională sau regională.

În general, este recunoscut faptul că promova-rea produsului reprezintă o modalitate-cheie de a crește vânzările și de a deschide noi piețe, chiar dacă impactul este dificil de apreciat.

Comisia recunoaște că punerea în aplicare a pro-gramelor de sprijin a întâmpinat anumite dificultăți în faza de început, după cum s-a subliniat de către Curte în cadrul auditului său pentru primii trei ani de programare (2009-2013). Din acest motiv, Comisia a introdus o serie de modificări la regula-mentul de punere în aplicare și a elaborat orientări menite să explice și să clarifice procedurile care reglementează selecția, eligibilitatea, monitorizarea și controlul măsurilor finanțate în cadrul programe-lor. Desigur, Comisia este pregătită să aducă toate modificările necesare textelor, luând în considerare răspunsurile primite.

Rezumat

Răspuns comun la punctele I-VIIIComisia accentuează faptul că reforma organizării comune a pieței vinului, adoptată de Consiliu în 2008, și-a îndeplinit deja unul din obiectivele-cheie, și anume acela de restabilire a echilibrului pieței; de asemenea, este clar că s-au înregistrat progrese considerabile în direcția îndeplinirii celui de al doi-lea obiectiv, care este creșterea competitivității în sectorul vitivinicol. A încetat acordarea de finanțare de la bugetul european pentru distilarea la scară largă, fără ca piața să fie afectată, iar valoarea și volumul exporturilor către țările terțe au crescut, în special datorită măsurilor de reformă.

În plus, Consiliul și Parlamentul tocmai au a con-firmat utilitatea reformei sectorului vitivinicol, prin păstrarea principiilor sale în Regulamentul (CE) nr. 1308/20131 cu privire la noua organizare comună a piețelor pentru perioada 2014-2020, demonstrându-și astfel voința de a acorda acestor măsuri timpul necesar pentru a-și maximiza impac-tul, extinzând, totodată, gama de submăsuri din cadrul programelor de ajutor (noua măsură privind inovarea, posibilitatea de a desfășura acțiuni de promovare care vizează piața internă, prelungi-rea restructurării pentru replantarea din motive fitosanitare).

Investițiile efectuate în cadrul programelor de spri-jin pentru sectorul vitivinicol sunt complementare celor efectuate în cadrul programelor de dezvoltare rurală. Este o strategie deliberată a legiuitorului ca aceste două programe să se deruleze în paralel.

1 JO L 347, 20.12.2013.

Răspunsurile Comisiei

Răspunsurile Comisiei 43

În ceea ce privește punctul VII referitor la alocarea pentru promovare, Comisia nu împărtășește opinia Curții conform căreia există riscul ca statele mem-bre să fi stabilit bugetul de promovare la un nivel prea ridicat. În anexa financiară la Regulamentul Consiliului nu există fonduri alocate în mod specific promovării. Statele membre își prezintă programul de ajutor cu defalcări orientative, pe care le pot modifica de două ori pe an, în funcție de nevoile exprimate. În această privință, merită reamintite obiectivele reformei sectorului vitivinicol adoptată de Consiliu în 2008: (1) restabilirea echilibrului pieței (schema de defrișare 2009-2011) și (2) îmbunătățirea competitivității (prin măsuri „structurale”). Prima etapă a fost finalizată, iar cuantumul echivalent defrișării a fost transferat către programele de ajutor, astfel cum se prevedea în cadrul reformei, pentru a majora suma destinată acestor măsuri, care au un caracter „structural” mai pronunțat decât promovarea și investițiile. Prin urmare, s-a prevă-zut creșterea sumelor alocate măsurilor de către statele membre. Când a fost adoptată reforma OCP, în decembrie 2013, Consiliul și Parlamentul nu au dorit să modifice abordarea adoptată la momentul reformei sectorului vitivinicol (inclusiv în ceea ce privește alocarea bugetară). Au consolidat, de ase-menea, măsura privind promovarea prin deschide-rea acesteia către piața internă pentru măsuri axate pe informații referitoare la consumul responsabil de vin și la sistemele DOP/IGP din Uniune.

În ceea ce privește punctul VIII referitor la rezul-tatele măsurilor, ar trebui adăugat faptul că întot-deauna este dificil să se izoleze efectele unei anu-mite politici de factorii externi politici respective. Cu toate acestea, prin stabilirea atentă a metodolo-giei de evaluare, este posibil să se măsoare efectele diferitelor instrumente/măsuri (de exemplu, prin utilizarea de informații statistice). Comisia organi-zează periodic evaluări privind impactul general al unei politici în conformitate cu Regulamentul financiar (la fiecare 6 ani).

În ceea ce privește punctul III referitor la demarca-rea dintre investiții în ambele programe, Comisia dorește să sublinieze faptul că linia de demarcație este, în prezent, foarte clară, evitându-se astfel riscul dublei finanțări și al unei sarcini adminis-trative inutile. Întârzierea observată în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurilor la începutul programului poate fi, de asemenea, explicată prin alte motive, de exemplu, dificultatea de a obține garanții bancare din cauza crizei.

În ceea ce privește punctul IV referitor la respec-tarea principiului economicității de către măsura privind investițiile, Comisia subliniază faptul că în cadrul auditurilor sale verifică dacă statele membre au evaluat caracterul rezonabil al costurilor măsu-rii. În conformitate cu dispozițiile Regulamentului (CE) nr. 1290/2005, auditurile verifică dacă statele membre au adoptat toate actele cu putere de lege și actele administrative și au luat orice alte măsuri (administrative și de supraveghere) necesare pentru a asigura protecția eficientă a intereselor finan-ciare ale Uniunii. În acest sens, auditurile au, de asemenea, rolul de a verifica dacă statele membre au respectat principiile bunei gestiuni financiare, care include, printre altele, o evaluare a caracterului rezonabil al costurilor.

În ceea ce privește punctul V referitor la consoli-darea piețelor, Comisia consideră că unul dintre obiectivele măsurii privind promovarea vinului în țările terțe este creșterea numărului de puncte de desfacere a vinului. Acest lucru poate fi realizat prin întreprinderea de acțiuni pe piețele unde există deja puncte de desfacere, precum și pe piețele noi sau pe cele unde s-a pierdut o poziție deținută ante-rior. În cazul pătrunderii pe piețe noi, poziția dobân-dită trebuie să fie consolidată. Legislația comunitară nu exclude acest lucru2; mai mult, deși se exprimă o preferință pentru IMM-uri, întreprinderile mari pot să beneficieze, de asemenea, de asistență, întrucât este o chestiune de preferință, și nu de eligibilitate.

2 Articolul 103p alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că sprijinul „se acordă pentru măsuri de informare sau de promovare în țările terțe a vinurilor comunitare, în vederea îmbunătățirii competitivității acestora în țările respective”.

Răspunsurile Comisiei 44

În cursul auditurilor sale având ca obiect măsura privind investițiile, Comisia verifică dacă statele membre au evaluat caracterul rezonabil al costuri-lor măsurii. În conformitate cu dispozițiile Regula-mentului (CE) nr. 1290/2005, auditurile verifică dacă statele membre au adoptat toate actele cu putere de lege și actele administrative necesare și au luat orice alte măsuri (administrative și de suprave-ghere) necesare pentru a asigura protecția eficientă a intereselor financiare ale Uniunii. În acest sens, auditurile au, de asemenea, rolul de a verifica dacă statele membre au respectat principiile bunei ges-tiuni financiare, care include, printre altele, o evalu-are a caracterului rezonabil al costurilor.

Chestiunea generală a selectării proiectelor de investiții, în special în ceea ce privește verificarea caracterului rezonabil al costurilor și a viabilității proiectelor (ex ante), va fi abordată în cadrul reu-niunilor Comitetului de gestionare al OCP.

Referitor la măsura privind promovarea

(a) Comisia consideră că, în funcție de circumstanțe, beneficiarii pot avea acces la măsură în a doua perioadă de programare, de exemplu, pentru a-și consolida poziția pe piață în aceeași țară terță. Chiar dacă obiectivul măsurii este îmbună tă țirea competitivității vinurilor DOP/IGP și a vinurilor cu denumire de soi, iar acest obiectiv trebuie reali-zat, normele nu împiedică identificarea anumitor mărci. Poate fi important pentru beneficiari, care plătesc 50 % din costurile proiectului, să poată atrage atenția asupra mărcii lor, astfel încât să fie recunoscuți de piețele-țintă și, prin urmare, să își sporească vânzările. În plus, modificările la Regu-lamentul (CE) nr. 555/2008 și adoptarea orientări-lor în 2013 permit exprimarea unei preferințe mai clare pentru IMM-uri.

(b) Regulamentul Consiliului autorizează acordarea de ajutoare în cazul în care măsurile luate respectă normele în vigoare. Procedura de selecție, astfel cum este definită în regulament și în orientările menționate la litera (a), prevede, printre altele, o evaluare a impactului preconizat al măsurilor privind creșterea cererii.Comisia va discuta cu statele membre despre adaptarea orientărilor pentru a se asigura o com-plementaritate a proiectelor de promovare finanțate de UE cu acțiunile existente, în scopul de a se evita riscul efectului de balast.

IX

Referitor la măsura privind investițiile

(a) Consiliul și Parlamentul tocmai au confirmat, în decembrie 2013, utilitatea reformei sec-torului vitivinicol prin păstrarea principiilor directoare ale acesteia în cadrul Regulamentu-lui (CE) nr. 1308/2013 privind noua organizare comună a piețelor pentru perioada 2014-2020. În consecință, și-au demonstrat voința de a acorda instrumentelor reformei sectorului vitivinicol timpul necesar pentru a-și produce efectele pe deplin, extinzând, totodată, gama de submăsuri din cadrul programelor de ajutor (noua măsură privind inovarea, posibilitatea de a desfășura acțiuni de promovare care vizează piața internă, prelungirea restructurării pentru replantarea din motive fitosanitare).

În ceea ce privește absorbția fondurilor, Comi-sia monitorizează lunar sumele primite de beneficiari.

În conformitate cu articolul 110 din Regulamen-tul orizontal nr. 1306/2013, Comisia se va asigura că impactul combinat al tuturor instrumentelor PAC este măsurat și evaluat în raport cu obiecti-vele comune ale PAC. Aceasta include o evaluare a coerenței instrumentelor PAC până în 2018 (pri-mele rezultate). În acest context, în 2018, Comisia va analiza modalitățile de a include o evaluare a valorii adăugate generate de introducerea sprijinului pentru investiții, atât în cadrul OCP vitivinicole, cât și al dezvoltării rurale. Ar trebui subliniat faptul că informațiile privind impactul unei politici se pot obține numai după trecerea unei perioade suficient de îndelungate de timp.

(b) Comisia consideră că această parte a recoman-dării se adresează statelor membre.

Legislația comunitară oferă statelor membre un cadru pentru asigurarea continuității proiectelor ex‑post [articolul 103u alineatul (5) din Regula-mentul (CE) nr. 1234/2007].

Răspunsurile Comisiei 45

A treia analiză costuri/beneficii trebuie să fie prezentată de statele membre până la data de 1 ianuarie 2017.

Comisia ar dori să sublinieze faptul că informațiile privind punerea în aplicare a măsuri-lor (informații privind monitorizarea) ar trebui să fie diferențiate de informațiile privind rezultatele și impactul acestor măsuri (informații privind evaluarea). Datele de evaluare se pot obține numai după trecerea unei perioade de timp.

(f) În conformitate cu articolul 110 din Regulamentul orizontal 1306/2013, Comisia se va asigura că impactul combinat al tuturor instrumentelor PAC este măsurat și evaluat în raport cu obiectivele comune ale PAC. Acest fapt include o evaluare a eficienței instrumentelor PAC până în 2018 (primele rezultate). În acest context, în 2018, Comisia va analiza modalitățile de includere a unei evaluări cu privire la utilizarea bugetului alocat schemei de sprijin pentru sectorul vitivinicol și impactul acesteia. Ar trebui subliniat faptul că informațiile privind impactul unei politici se pot obține numai după trecerea unei perioade suficient de îndelungate de timp.

Introducere

11Regulamentul financiar prevede că statele membre și Comisia trebuie să își îndeplinească obligațiile de control și de audit care le revin și să își asume responsabilitățile care rezultă din acestea. În special, atunci când execută sarcini de punere în aplicare, cum ar fi implementarea măsurilor privind promo-varea și investițiile, statele membre trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii.

(c) Comisia consideră că această recomandare a fost luată în considerare pentru perioada de programare 2014-2018.Această chestiune a fost abordată la articolul 53 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1308/2013 al Consiliului și în Regulamentul de punere în apli-care (UE) nr. 752/2013 al Comisiei din 31 iulie 2013, care adaugă articolul 5a la Regulamentul (CE) nr. 555/2008 al Comisiei, și în orientări.

(d) Această recomandare se adresează statelor membre.

(e) Comisia consideră că această recomandare a fost luată în considerare pentru perioada de programare 2014-2018.Pentru noua perioadă de programare, Comisia a propus, în orientările sale, exemple de indicatori pe care statele membre pot să îi propună bene-ficiarilor pentru evaluarea rezultatelor măsurilor de promovare în funcție de acțiunea întreprinsă.

În cadrul analizării proiectelor de programe pentru perioada 2014-2018, Comisia a solicitat statelor membre să furnizeze indicatori cores-punzători pentru fiecare măsură în parte. Pro-gramele de sprijin includ în prezent o secțiune care oferă informații mai clare privind criteriile și indicatorii cantitativi utilizați pentru monitori-zare și evaluare. Statele membre au fost invitate să demonstreze legătura dintre obiectivele fixate pentru fiecare măsură și indicatorii utilizați pentru a evalua progresele înregistrate în vede-rea realizării acestor obiective.

La data de 1 martie 2014, statele membre au obligația de a prezenta cea de a doua analiză costuri/beneficii3 a programelor de sprijin. Aceasta trebuie să conțină informații relevante pentru analizarea programelor din prima peri-oadă de programare, și anume 2009-2013.

3 Prima analiză costuri/beneficii a fost prezentată la data de 1 martie 2011, fiind, prin urmare, limitată la primii doi ani de punere în aplicare a programelor.

Răspunsurile Comisiei 46

19Într-adevăr, au fost transferate sume pentru dezvol-tare rurală și au fost alocate unor programe în regi-uni vitivinicole. Aceste sume nu au fost însă alocate în mod specific sectorului vitivinicol.

20România a introdus măsura privind investițiile pentru noua perioadă de programare 2014-2018.

21Având în vedere problemele privind competitivi-tatea din acest sector, demonstrate prin distilarea pe scară largă care a avut loc în prima parte a nou-lui mileniu, și ținând cont de eliminarea treptată a măsurilor de piață, Comisia a considerat posibi-litatea de a acorda sprijin pentru investiții ca fiind o evoluție pozitivă pentru acest sector.

A se vedea, de asemenea, răspunsurile la punctele 18 și 19.

22În statele membre importante nu au existat întâr-zieri sau restricții în ceea ce privește punerea în aplicare. Având în vedere riscurile de suprapunere a celor două scheme de sprijin, Comisia a consi-derat că era esențial să se stabilească o linie de demarcație pentru a asigura buna gestionare a bugetului și pentru a risipi temerile exprimate de Curte în repetate rânduri.

Comitetul de gestionare a propus trei tipuri de demarcare, care au fost aplicate programelor: (1) demarcarea pe operațiune, care s-a concreti-zat prin modificarea articolului 20 alineatele (2) și (3) din Regulamentul (CE) nr. 555/2008, (2) demar-carea în funcție de data angajamentelor finan-ciare și (3) excluderea măsurii sau a unora dintre operațiunile unei măsuri din cadrul unui program.

Observații

18În decembrie 2013, Consiliul și Parlamentul au confirmat utilitatea reformei sectorului vitivinicol, prin păstrarea principiilor sale în Regulamentul (CE) nr. 1308/20134 privind noua organizare comună a piețelor, demonstrându-și astfel voința de a oferi măsurilor reformei sectorului vitivinicol timpul necesar pentru a-și maximiza impactul, ceea ce a însemnat continuarea investițiilor în cadrul celor două scheme de sprijin.

Investițiile efectuate în cadrul programelor de spri-jin pentru sectorul vitivinicol sunt complementare celor efectuate în cadrul programelor de dezvoltare rurală. Este o strategie deliberată a legiuitorului ca aceste două programe să se deruleze în paralel.

(1) Argument strategic: programele de sprijin pentru sectorul vitivinicol sunt concepute astfel încât să crească gradul de competitivitate a sectorului, în timp ce programele de dezvoltare rurală sunt con-cepute astfel încât să asigure dezvoltarea durabilă a zonelor rurale. Prioritățile de sprijin pentru sec-torul vitivinicol nu se suprapun cu cele stabilite în cadrul politicii de dezvoltare rurală. Datorită progra-mului de sprijin pentru sectorul vitivinicol, sectoru-lui i se garantează alocarea directă a fondurilor din bugetele de investiții ale Comunității.

(2) Argument financiar: în cadrul programelor de spri-jin pentru sectorul vitivinicol, statele membre nu au obligația de a furniza o contribuție financiară, națională sau regională.

Caseta 1A se vedea răspunsul la punctul 18.

4 JO L 347, 20.12.2013.

Răspunsurile Comisiei 47

Răspunsul comun al Comisiei la punctele 26 și 27Consiliul și Parlamentul, la fel ca și Comisia, au stabilit norme privind controlul ex‑post în ceea ce privește caracterul durabil al operațiunilor. Articolul 103u alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2003 prevede că articolul 72 din Regula-mentul (CE) nr. 1698/2005 (dezvoltare rurală) se aplică mutatis mutandis în cazul ajutoarelor pentru investiții în cadrul programelor naționale de ajutor (vin)5. Dispoziții similare au fost stabilite la articolul 50 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1308/2013, care face trimitere la articolul 71 din Regulamentul (CE) nr. 1303/2013, care înlocuiește articolul 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005.

Chestiunea generală a selectării proiectelor de investiții, în special în ceea ce privește verificarea caracterului rezonabil al costurilor și a viabilității proiectelor (ex‑ante), va fi abordată în cadrul reuniu-nilor Comitetului de gestionare al CMO.

28Aplicarea principiului „primul venit, primul servit” nu implică în mod necesar lipsa unui control menit să verifice viabilitatea proiectului. Procedurile de selecție din Austria și din Franța nu au împiedicat ca proiectele aprobate în final să fi verificate și să fie declarate viabile.

În cazul în care nu există o dispoziție specifică privind acest aspect în Regulamentul (CE) nr. 555/2008, se aplică normele bunei gestiuni financiare [cf. articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005].

A se vedea răspunsurile la punctele 26 și 27.

5 Articolul 72 din Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 precizează că toa-te proiectele finanțate trebuie să fie durabile, adică statul membru trebuie să se asigure că operațiunea nu suferă, în termen de cinci ani de la data deciziei de finanțare de către autoritatea de gestiona-re, nici o modificare importantă, inclusiv încetarea unei activități.

Stabilirea acestei linii de demarcație, care nu a fost prevăzută inițial în regulamentul de punere în aplicare, a însemnat că programele au trebuit să fie adaptate în cadrul ambelor programe de sprijin. Odată ce au fost elaborate liniile clare de demarcație, au fost limitate costurile administrative suplimentare pentru administrațiile naționale.

23Este mai dificil să se stabilească o linie de demarcație în statele membre regionalizate, cum sunt Spania și Italia.

Vița de vie se cultivă în toate regiunile Italiei și este un sector important din punct de vedere economic, ecologic și social. Fiecare regiune are propriile sale caracteristici, iar pentru unele dintre acestea a fost dificil să se stabilească linia de demarcație. Cu toate acestea, linia de demarcație este acum stabilită în detaliu în regiunile în cauză. Această măsură este considerată a fi una dintre cele mai importante pentru îmbunătățirea competitivității, în special de la eliminarea măsurilor de intervenție. În 2013, cuan-tumul cheltuielilor aferente acestei măsuri ar trebui să se ridice la 55 de milioane EUR (17 % din bugetul pentru această măsură în 2013).

Cu toate acestea, există și alte motive care pot explica întârzierile observate în primii ani ai peri-oadei de programare: dificultățile în obținerea garanțiilor bancare din cauza crizei financiare sau amânarea punerii în aplicare a cadrului legislativ pentru această măsură la nivel național sau regional.

A se vedea răspunsurile la punctul 22.

24A se vedea răspunsurile la punctele 22 și 23.

Răspunsurile Comisiei 48

33A se vedea răspunsurile la punctele 26 și 32.

34A se vedea răspunsurile la punctele 30-31.

37Comisia este de părere că regulamentul Consiliu-lui permite acordarea de ajutor pentru acest tip de beneficiari dacă acțiunile întreprinse respectă condițiile prevăzute de regulament.

De asemenea, ar trebui subliniat faptul că măsura a permis ajutarea unei game variate de întreprin-deri, inclusiv organizații interprofesionale și coope-rative de viticultori, care reunesc un număr mare de viticultori și de producători de vin.

Modificările la Regulamentul (CE) nr. 555/2008 și adoptarea orientărilor în 2013 fac posibilă îmbunătățirea eligibilității costurilor, a calității selecției proiectelor, precum și a punerii în apli-care, a monitorizării, a supravegherii și a evaluării acțiunilor întreprinse. Procedura de selecție pre-vede, de exemplu, evaluarea impactului estimat al acțiunilor privind creșterea cererii [articolul 5 aline-atul (2) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 555/2008] pentru produsele în cauză.

29A se vedea răspunsurile la punctele 26-28.

Caseta 2A se vedea răspunsurile la punctele 26-28.

Răspuns comun la punctele 30-31Statele membre folosesc deseori liste de prețuri standard care corespund prețului pieței pentru anumite operațiuni (de exemplu, în domeniul construcțiilor). Deoarece beneficiarul contribuie financiar la proiect, acesta este, de asemenea, inte-resat să obțină prețuri mai mici.

În cursul auditurilor sale având ca obiect măsura privind investițiile, Comisia verifică dacă statele membre au evaluat caracterul rezonabil al costurilor măsurii. În conformitate cu dispozițiile Regulamen-tului (CE) nr. 1290/2005, auditurile verifică dacă statele membre au adoptat toate actele cu putere de lege și actele administrative necesare și au luat orice alte măsuri (administrative și de supraveghere) necesare pentru a asigura protecția eficientă a inte-reselor financiare ale Uniunii. În acest sens, auditu-rile au, de asemenea, rolul de a verifica dacă statele membre au respectat principiile bunei gestiuni financiare, care include, printre altele, o evaluare a caracterului rezonabil al costurilor.

32Orientările desemnează achiziționarea de butoaie de lemn ca operație eligibilă.

Comisia ar dori să sublinieze faptul că, în multe cazuri, butoaiele de stejar sunt utilizate pentru o perioadă mai lungă de trei ani și, uneori, pentru o perioadă de până la zece ani.

Simpla înlocuire a butoaielor nu este eligibilă [articolul 17 din Regulamentul (CE) nr. 555/2008]. Într-adevăr, este important să se facă distincție între eligibilitatea butoaielor și eligibilitatea înlocuirii butoaielor. Un butoi este eligibil (în cazul în care este utilizat pentru o perioadă mai mare de cinci ani); înlocuirea unui butoi nu este eligibilă.

Răspunsurile Comisiei 49

38Comisia nu împărtășește opinia Curții.

Unul dintre obiectivele măsurii de promovare în țările terțe este creșterea numărului de puncte de desfacere a vinului, nu numai pe piețele consoli-date, ci și pe piețe noi sau pe cele unde s-a pierdut o poziție deținută anterior. În cazul deschiderii de piețe noi, acestea ar trebui să fie consolidate, parțial prin creșterea cotei de piață. Normele comunitare nu împiedică acest lucru6. În plus, deși se exprimă o preferință pentru IMM-uri, întreprinderile mari pot beneficia, de asemenea, de asistență. Întreprinderile mari sunt în avangarda7 promovării tuturor vinurilor europene în țările terțe, unde este mai dificil pentru societățile mici să ia inițiative în materie de promo-vare. În Italia, de exemplu, întreprinderile mari pun în aplicare măsuri prin crearea de efecte multiplica-toare, prin intermediul asociațiilor în participațiune temporare.

Modificările la articolul 5 litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 555/2008 și adoptarea orientărilor din 2013 ar trebui să permită îmbunătățirea calității selecției și, în special, să fie preferate în mod mai clar IMM-urile, noii beneficiari și beneficiarii care vizează o nouă țară terță8.

A se vedea și răspunsul la punctul 37.

6 Articolul 103p alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede că ajutorul se acordă pentru măsuri de informare sau de promovare luate în țările terțe în favoarea vinurilor comunitare, în vederea îmbunătățirii competitivității acestora în țările respective.

7 În ceea ce privește capacitățile de autofinanțare ale întreprinderilor mari, ar trebui avut în vedere faptul că eforturile de promovare nu sunt eforturi tradiționale de a investi într-un produs care trebuie să îndeplinească o necesitate evaluată cu atenție. De efectul campaniilor de promovare beneficiază mai degrabă alte întreprinderi decât cele care realizează investițiile (întreprinderile care fabrică produse din aceeași gamă și cu aceeași origine geografică). Astfel, toți operatorii din sector beneficiază de eforturile financiare făcute de întreprinderile cele mai mari pentru a-și promova produsele.

8 Orientările recomandă, în special, analizarea proiectelor pe baza unei grile de selecție, cu puncte pentru fiecare criteriu de selecție și selectarea proiectelor pe baza unei evaluări a punctelor forte ale fiecărui proiect. Statul membru ar trebui, prin urmare, să aleagă proiectele care oferă cel mai bun raport calitate/preț și să prefere IMM-urile, noii beneficiari și beneficiarii care deschid o piață nouă.

Caseta 3A se vedea, de asemenea, răspunsul la punctul 37.

Acțiuni de promovare subvenționate în cazul șampaniei

Comisia consideră că, deși șampania are un renume în UE și într-o serie de țări terțe, aceasta are, de asemenea, numeroși concurenți care, cu toate că nu au dobândit încă același statut, își cresc cota de piață, mai ales pe anumite piețe de importanță strategică. În plus, efectele crizei economice pot, în anumite cazuri, să conducă la consumul de alte tipuri de vin spumant sau de produse similare, în locul șampaniei. În cazul în care anumite produse ar fi excluse, deoarece au o reputație suficient de bună, această reputație ar trebui să fie măsurată în mod obiectiv în raport cu reputația altor produse și ar trebui să se ofere o justificare pentru finanțarea promovării altor produse din aceeași gamă; o ast-fel de situație ar putea ridica probleme în ceea ce privește tratamentul echitabil.

Șase beneficiari din Spania (Catalonia) constituiau 88 % din fondurile totale aprobate pentru perioada 2009-2011.

Aceasta este situația din Catalonia, fiind vizată o întreprindere mare care a beneficiat de un ajutor în valoare de 8,1 milioane EUR (din cele 15,2 milioane EUR acordate în această comunitate autonomă). Verificând informațiile prezentate de autoritățile spaniole în anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 555/2008 și analizate de serviciile Comisiei reiese că în Spania, în cursul aceleiași perioade, s-au acordat ajutoare în valoare totală de 61 de milioane EUR pentru 350 de întreprinderi, inclusiv „Consejo Regulador DOC a Rioja” și „Fundación Castilla la Mancha Tierra de viñedos”, care reprezintă un număr mare de întreprinderi.

Răspunsurile Comisiei 50

În ceea ce privește cea de a doua modificare la regulament, Comisia este de părere că una și aceeași întreprindere poate avea acces la măsură în a doua perioadă de programare, în special în vederea consolidării pieței, în cazul în care res-pectă condițiile regulamentului, mai ales în ceea ce privește acțiunile eligibile și selecția. În orice caz, este vorba despre un proiect nou și despre nu des-pre o prelungire a proiectului inițial. Trebuie să facă obiectul unei selecții ad hoc.

A se vedea, de asemenea, răspunsurile la punctele 38 și 43-46.

41A se vedea răspunsurile la punctele 38-40.

42Chiar dacă obiectivul măsurii este îmbunătățirea competitivității vinurilor DOP/IGP și a vinurilor cu denumire de soi, iar acest obiectiv trebuie realizat, normele nu împiedică identificarea anumitor mărci. Poate fi important pentru beneficiari, care plătesc 50 % din costurile proiectului, să fie capabili să atragă atenția asupra mărcii lor, astfel încât să fie recunoscuți de piețele-țintă și, prin urmare, să își sporească vânzările.

A se vedea, de asemenea, răspunsul la punctul 37.

43A se vedea răspunsul la punctul 37 și nota de sub-sol 46.

44A se vedea răspunsurile la punctele 37 și 43

Comisia va discuta cu statele membre despre adap-tarea orientărilor pentru a se asigura o complemen-taritate a proiectelor de promovare finanțate de UE cu acțiunile existente, în scopul de a se evita riscul efectului de balast.

39Informațiile prezentate de statele membre în conformitate cu anexele V și VIII la Regulamentul (CE) nr. 555/2008, arată că, în general, beneficiarii vizează mai multe piețe.

Raportul Comisiei privind punerea în aplicare a măsurii de promovare arată că numai 37 % din proiectele finanțate vizează o singură piață, în timp ce majoritatea au în vedere între două și șapte piețe diferite. S-a observat, de asemenea, o concentrare semnificativă a acțiunilor, 75 % dintre acestea vizând șapte țări (Statele Unite ale Americii, China/Hong Kong, Japonia, Mexic, Canada, Rusia și Elveția).

Statele Unite reprezintă piață cea mai frecvent vizată, cu 22 % din acțiuni.

Concurența pe piața americană este foarte puter-nică. De aceea, este vital ca întreprinderile să fie prezente acolo, parțial pentru deschiderea de noi puncte de desfacere și pentru menținerea celor existente. Este esențial ca întreprinderile să se facă mai bine cunoscute în vederea asigurării unor flu-xuri comerciale stabile în viitor.

A se vedea și răspunsul la punctul 38.

40Posibilitatea de a extinde sprijinul cu cel mult doi ani a fost adoptată în 2010, în urma întârzierilor observate în statele membre și în țările terțe, din cauza formalităților administrative. O astfel de extindere a fost posibilă numai după o evaluare a acțiunilor deja întreprinse.

Răspunsurile Comisiei 51

48Pentru a furniza noi parametri pentru aceste măsuri, Comisia a adoptat în 2013 orientări menite să ajute statele membre să își stabilească programarea pen-tru perioada 2014-2018, pe baza experienței dobân-dite în primii ani de programare (a se vedea nota 4 de subsol a Curții).

A se vedea, de asemenea, răspunsurile la punctele 37, 49 și 51.

49Această chestiune a fost deja luată în considerare la articolul 53 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1308/2013 al Consiliului și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 752/2013 al Comisiei din 31 iulie 2013, care adaugă articolul 5a la Regulamen-tul (CE) nr. 555/2008 al Comisiei, și în orientări9.

Înainte ca aceste dispoziții să fie adoptate, în 2007, eligibilitatea costurilor administrative și a costu-rilor cu personalul au făcut obiectul unei inter-pretări interne de către Direcția Generală pentru Agricultură10.

50Costurile cu personalul și cheltuielile generale pot fi eligibile atunci când sunt în strictă legătură cu acțiunea; acestea trebuie însă să fie reglementate de un cadru, așa cum este cazul în prezent.

A se vedea, de asemenea, răspunsul la punctul 49.

9 Articolul 53 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1308/2013 furnizează temeiul juridic prin care Comisia este împuternicită să adopte acte delegate prin care se stabilesc norme referitoare la costurile administrative și de personal care pot fi incluse în programele de sprijin. Articolul 5a din Regulamentul (CE) nr. 555/2008 prevede parametri pentru cheltuielile cu personalul și cheltuielile generale, care trebuie să fie strict legate de pregătirea, punerea în aplicare sau monitorizarea acțiunii în cauză. Orientările adoptate în 2013 definesc cheltuielile în cauză cu mai mare exactitate.

10 Nota Adonis 005778 din data de 1 martie 2007; aceasta a subliniat faptul că articolul 13 din Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 este în general conceput pentru a împiedica asumarea de către FEGA a costurilor cu personalul și a cheltuielilor administrative în punerea în aplicare a PAC; nota a subliniat, de asemenea, faptul că acest ar-ticol nu a fost conceput astfel încât să împiedice FEGA să finanțeze costurile cu personalul implicat în furnizarea de servicii specifice. Prin urmare, în opinia Comisiei nu există nici o contradicție.

45A se vedea răspunsurile la punctele 37-46.

Chestiunea eligibilității costurilor cu personalul și a cheltuielilor generale este abordată la punctul 49.

46Ar trebui remarcat faptul că este dificil să se excludă situațiile în care beneficiarii ar fi desfășurat astfel de acțiuni fără sprijinul UE. Obiectivul măsurii este creșterea competitivității. Toți producătorii trebuie să aibă aceleași șanse să aplice măsura.

A se vedea, de asemenea, răspunsurile la punctele 43, 44 și 45.

Comisia va discuta cu statele membre despre adap-tarea orientărilor pentru a se asigura o complemen-taritate a proiectelor de promovare finanțate de UE cu acțiunile existente, în scopul de a se evita riscul efectului de balast.

47Nu există o alocare specifică pentru măsura privind promovarea.

Comisia ar dori să sublinieze faptul că este respon-sabilitatea statelor membre să furnizeze o defalcare a sumelor pentru fiecare măsură pe baza nevoilor lor și care să se încadreze în bugetul anual alocat măsurii respective prin regulamentul Consiliului și al Parlamentului European. Această defalcare măsură cu măsură are un caracter indicativ, iar statele membre pot reajusta sumele pentru fiecare măsură de două ori pe an. Prin urmare, statele membre sunt cele care au decis dacă să acorde sau nu prioritate acestei măsuri.

A se vedea și răspunsul la punctul 43.

Răspunsurile Comisiei 52

Pentru a compensa lipsa verificărilor în țările terțe, Comisia a propus în orientări să se întocmească o listă a facturilor și a documentelor care urmează a fi prezentate, în vederea controlului11.

Comisia acordă atenție necesității de îmbunătățire a calității controalelor care au ca obiect această măsură, în special prin intermediul unor eventuale modificări ale orientărilor.

56A se vedea răspunsul la punctul 55.

57Chestiunea controalelor privind acțiunile care au o natură impalpabilă, cum sunt degustările de vin, este abordată în cadrul orientărilor, care prevăd în prezent obligația de a se prezenta facturi și docu-mente de însoțire. Printre acestea se pot număra, de exemplu, fotografii, copii ale articolelor, liste de participanți, certificate care să confirme participa-rea la târguri comerciale etc.

A se vedea, de asemenea, răspunsul la punctul 55.

11 Punctul 8 din orientări: Cererile de plată adresate autorității naționale competente ar trebui să fie însoțite de copii ale facturilor originale și ale documentelor justificative ale beneficiarului, care trebuie clasificate pe linii bugetare. Toate aceste documente ar trebui să fie incluse într-un tabel recapitulativ, împreună cu sumele exprimate în euro și, pentru statele membre care nu se află în zona euro, în moneda națională și în euro. Dacă este necesar, se poate solicita traducerea documentelor. Toate documentele justificative ar trebui să conțină următoarele informații: furnizorul, serviciul prestat cu detalii privind legătura cu măsura prevăzută, data, suma (fără TVA) și numărul de înregistrare. Acestea ar trebui să fie însoțite de dovada plății. Documentele justificative pot fi, de exemplu, un certificat de confirmare a participării la un târg, fotografii, copii ale articolelor, liste de participanți etc. În cazul în care există subcontractanți, facturile acestora ar trebui să indice cu claritate la ce parte a unei operațiuni se referă fiecare cost. În cazul în care există o singură factură, aceasta ar trebui să fie defalcată pe operațiuni și pe costuri; în caz contrar, ar trebui să existe o factură separată pentru fiecare operațiune. În cazul efectuării unui audit la fața locului, autoritatea națională competentă și inspectorii Comisiei ar trebui să poată inspecta documentele originale, clasificate în conformitate cu aceste norme.

51Orientările reprezintă un instrument util pentru statele membre în procesul de punere în aplicare a măsurii privind promovarea. Este esențial să existe o definiție clară a cheltuielilor eligibile. Acesta este motivul pentru care definiția a fost inclusă în orien-tări. Ar trebuie remarcat faptul că statele membre au salutat în mod deosebit acest document care vine în sprijinul prezentării perioadei de programare 2014-2018. Orientările au, de asemenea, avantajul de a fi adaptabile în funcție de nevoile exprimate, oferind astfel statelor membre și producătorilor un grad sporit de securitate în momentul punerii în aplicare a măsurii.

53Comisia a acordat o importanță deosebită acestui aspect atunci când a analizat programele din peri-oada 2014-2018.

Observațiile Curții vor fi luate în considerare de Comisie în cadrul auditurilor viitoare ale măsurilor privind promovarea și investițiile.

Caseta 4Comisia va urmări acest aspect în cadrul procedurii de verificare și validare a conturilor.

55Comisia recunoaște faptul că efectuarea unor controale la fața locului în țările terțe constituie o problemă, deși legislația comunitară nu prevede obligația de a se efectua un astfel de control.

Chestiunea controalelor la fața locului a fost ridicată atunci când s-a negociat cu statele membre noua perioadă de programare. România, Italia, Spania și Slovacia, în special, au prevăzut controale în țări terțe în programele lor. Celelalte state membre susțin că acest tip de control în țările terțe ar fi prea costisitor și nu este rentabil.

Răspunsurile Comisiei 53

64Conform orientărilor, costurile pot fi considerate eligibile în cazul în care acestea nu au fost imputate deja la o altă categorie de cheltuieli13.

A se vedea, de asemenea, răspunsul la punctele 62 și 63.

Caseta 7A se vedea răspunsurile la punctele 55, 62, 63 și 64.

65Este important să existe date fiabile de moni-torizare. Cu toate acestea, există și alte surse de informații, cum ar fi statisticile și studiile. În plus, trebuie să se găsească un echilibru între canti-tatea de informații necesare pentru satisfacerea necesităților în materie de politică, pe de o parte, și costurile administrative și cheltuielile generate de colectarea de date, pe de altă parte.

Comisia ar dori să sublinieze faptul că informațiile privind punerea în aplicare a măsurilor (informații privind monitorizarea) trebuie să fie diferențiate de informațiile privind rezultatele și impactul unei politici (informații privind evaluarea). Acestea se pot obține numai după trecerea unei perioade suficiente de timp.

67Atunci când administrațiile statelor membre au elaborat proiectele de programe în 2008, acestea se aflau la începutul unui proces de învățare. Mai multe state membre au întâmpinat dificultăți în elaborarea unor obiective corespunzătoare pentru noile măsuri introduse. Prin urmare, a existat adesea o lipsă de obiective cuantificate în prima perioadă de programare.

13 Punctul 6 din orientări: Costurile eligibile acoperă numai costurile acțiunilor realizate și suportate de beneficiar după data intrării în vigoare a contractului și înainte de expirarea acestuia. Costurile eligibile sunt eligibile doar în măsura în care: - pot fi verificate; - nu includ niciun cost aplicat deja unei alte categorii de cheltuieli; - nu sunt finanțate din alt proiect.

58A se vedea răspunsurile la punctele 55 și 57.

59A se vedea răspunsurile la punctele 55 și 57.

Caseta 5A se vedea răspunsurile la punctele 55 și 57.

60A se vedea răspunsurile la punctele 55 și 57.

Caseta 6Comisia va urmări acest aspect în cadrul procedurii de verificare și închidere a conturilor.

Răspuns comun la punctele 62 și 63Articolul 5 litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 555/2008 descrie costurile cu personalul și chel-tuielile generale (acestea din urmă limitate la 4 %) suportate de beneficiar pentru pregătirea și pune-rea în aplicare a acțiunii. Spre deosebire de practica actuală din cadrul schemei de ajutoare definită de Regulamentul (CE) nr. 3/200812, referitoare la pro-movarea orizontală, nu este necesar să se recurgă la un organism de punere în aplicare. Dacă se recurge totuși la un astfel de organism, pentru serviciul în cauză trebuie să se prezinte facturi și documente doveditoare, astfel cum se descrie în orientări (a se vedea nota de subsol 56 a Curții).

Recurgerea la un organism de punere în aplicare nu mai este obligatorie în România. Au fost intro-duse dispoziții noi în programul de ajutor aferent perioadei 2014-2018. În prezent, legislația națională prevede în mod clar posibilitatea ca beneficiarul să pună singur în aplicare întregul proiect, cu respec-tarea anumitor condiții.

A se vedea, de asemenea, răspunsurile la punctele 55 și 64.

12 JO L 3, 5.1.2008.

Răspunsurile Comisiei 54

69Pentru noua perioadă de programare, Comisia a propus, în cadrul orientărilor, exemple de indi-catori pe care statele membre să îi poată pune la dispoziția beneficiarilor, astfel încât rezultatele măsurii privind promovarea să poată fi evaluate pe baza acțiunilor întreprinse.

În plus, Comisia organizează periodic evaluări ale impactului general al unei politici în conformitate cu Regulamentul financiar (la fiecare șase ani).

A se vedea și răspunsul la punctul 67.

70Comisia împărtășește opinia Curții cu privire la fap-tul că este întotdeauna dificil să se izoleze impactul unei politici de factori din afara politicii. Cu toate acestea, elaborarea atentă a metodologiei de eva-luare ne permite să aproximăm efectele diferitelor instrumente/măsuri (de exemplu, utilizând statis-tici). Se cuvine a fi reamintit însă faptul că reforma din sectorul vitivinicol ar trebui analizată ca un set de măsuri complementare.

A se vedea, de asemenea, răspunsurile la punctele 69, 72 și 75-80.

71A se vedea răspunsul la punctul 18.

72O evaluare bine concepută poate face posibilă apro-ximarea efectelor măsurilor luate la diferite niveluri. Sistemul de monitorizare și evaluare este conceput pentru a supraveghea punerea în aplicare a măsu-rilor la nivel de politică și/sau de program, și nu la nivelul fiecărui beneficiar.

Astfel cum s-a menționat la punctul 18, prin modul său de concepere, dezvoltarea rurală are o dimen-siune regională, în timp ce OCP vitivinicole are o dimensiune sectorială.

La analizarea proiectelor de programe pentru peri-oada 2014-2018, Comisia a insistat ca statele mem-bre să furnizeze indicatori corespunzători pentru fiecare măsură în parte. În prezent, programele de ajutor includ, într-o formă mai clară, o secțiune pri-vind criteriile și indicatorii cantitativi utilizați pentru monitorizare și evaluare. În această secțiune, statele membre sunt invitate să demonstreze legătura dintre obiectivele stabilite pentru fiecare măsură și indicatorii pentru evaluarea progreselor înregistrate în îndeplinirea acestor obiective.

La data de 1 martie 2014, statele membre au obligația de a prezenta cea de a doua analiză costuri/beneficii14 a programelor de sprijin, care ar trebui să conțină elemente pentru analizarea programelor din prima perioadă de programare, și anume 2009-2013.

A treia analiză costuri/beneficii trebuie să fie prezentată de statele membre până la data de 1 martie 2017.

A se vedea, de asemenea, răspunsul la punctul 65.

68Rapoartele anuale sunt menite să furnizeze informații cu privire la punerea în aplicare a pro-gramelor de ajutor. Acest fapt înseamnă că rapoar-tele trebuie să se concentreze mai mult asupra informațiilor și a punerii în aplicare sub aspect financiar și mai puțin asupra rezultatelor și a impac-tului; într-adevăr, evaluarea poate fi efectuată numai după trecerea unei perioade de timp sufici-ent de lungi.

A se vedea, de asemenea, răspunsurile la punctele 65 și 67.

14 Prima analiză costuri/beneficii a fost prezentată la data de 1 martie 2011, fiind, prin urmare, limitată la primii doi ani de punere în aplicare a programelor.

Răspunsurile Comisiei 55

77Piața chineză este foarte specifică. Consumul pe cap de locuitor este mai mic de 1 litru (în timp ce în Europa, consumul pe cap de locuitor este de aproximativ 30 de litri). Deși consumul de vin este în creștere, vinurile europene concurează cu vinuri din Australia, Chile și Africa de Sud, care pot beneficia de tratament preferențial în ceea ce privește tarifele la import.

A se vedea, de asemenea, răspunsul la punctele 39 și 75.

78Fără măsura privind promovarea, pierderile înre-gistrate în ceea ce privește cotele de piață ar fi fost, probabil, mai mari.

Comisia a analizat perspectivele și a atras atenția asupra riscului de a înregistra pierderi ale cotei de piață în anumite țări terțe. Riscul poate fi cau-zat de dimensiunea redusă a întreprinderilor din UE, de segmentarea sectorului sau de restricțiile privind vinurile cu denumire de soi din diferite state membre.

Vinurile europene trebuie să lupte pentru a-și menține cotele de piață. Promovarea este un instru-ment foarte important.

Ar trebui evidențiat faptul că Comisia tocmai a lansat un studiu privind competitivitatea vinurilor europene în țările terțe și în UE; studiul va analiza în special factorii-cheie ai competitivității vinurilor UE comparativ cu vinurile din țările terțe și obstacolele care stau în calea îmbunătățirii acesteia.

Răspuns comun la punctele 79 și 80Chiar dacă sunt întreprinse acțiuni de promovare în favoarea anumitor categorii de vinuri, toate cele-lalte vinuri beneficiază în mod indirect de pe urma acestora, deoarece vor avea un efect pozitiv asupra imaginii și a consumului altor tipuri de vin.

73A se vedea răspunsul la punctul 72.

75Comisia confirmă datele comerciale vitivinicole euro-pene, care scot în evidență faptul că este avantajos să se continue acțiunea de promovare în țările terțe.

Astfel, graficele 2a și 2b indică în mod clar creșterea valorii exporturilor, deși această tendință este puternic influențată de creșterea prețului la struguri și la vin.

Pe piața chineză, vinurile din UE trebuie să facă față concurenței vinurilor locale (83 % din consumul Chinei) și a vinurilor din Chile (scutite de taxe vamale), Australia și Africa de Sud.

Având în vedere această concurență foarte puter-nică, este extrem de important să se promoveze vinurile Uniunii pentru menținerea cotei de piață.

76Este dificil să se izoleze efectele măsurii privind pro-movarea asupra competitivității unui sector. Chiar și atunci când procedurile de evaluare și de selecție sunt optimizate, rămâne întotdeauna un grad de incertitudine.

Acesta nu este însă un motiv suficient pentru a pune sub semnul întrebării meritele măsurii; măsura este pe deplin justificată, deoarece este indispensabilă în contextul liberalizării comerțului și al intensificării concurenței din partea principalilor noștri concurenți, cum ar fi Statele Unite, care au politici publice de promovare (bugetul le permite să finanțeze măsuri de ajutor pentru export).

Cu toate acestea, ar trebui să fie posibil să se îmbunătățească evaluarea prin utilizarea de indi-catori corespunzători la nivelul beneficiarilor (a se vedea răspunsul la punctul 69) și printr-o analiză mai aprofundată a măsurii de către statele membre.

A se vedea răspunsurile la punctele 69 și 70.

Răspunsurile Comisiei 56

83Comisia consideră că măsurile specifice privind investițiile în OCP vitivinicole sunt importante pen-tru creșterea competitivității.

În decembrie 2013, Consiliul și Parlamentul au confirmat utilitatea reformei sectorului vitivinicol din 2008, prin păstrarea principiilor sale în Regula-mentul (CE) nr. 1308/201317 privind noua organizare comună a piețelor. Astfel, acestea și-au demonstrat voința de a oferi măsurilor reformei sectorului vitivi-nicol timpul necesar pentru a-și produce efectele pe deplin, ceea ce a însemnat continuarea investițiilor în cadrul celor două scheme de ajutoare.

A se vedea răspunsul Comisiei la recomandarea 1.

84Dat fiind riscul de suprapunere între cele două scheme de ajutoare, Comisia a considerat că este esențial să se stabilească o linie de demarcație (neprevăzută inițial) din motive de bună gestiune bugetară. Demarcarea dintre programe este acum clară și ar trebui să permită evitarea riscului de dublă finanțare.

Întârzierile înregistrate în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurii în primii ani ai perioadei de programare pot fi explicate și prin alți factori, cum ar fi dificultatea de a obține garanții bancare, din cauza crizei economice.

17 JO L 347, 20.12.2013.

Concluzii și recomandări

82Auditul a avut ca obiect primii trei ani din perioada de programare 2009-2013, care marchează introdu-cerea acestor măsuri. După o perioadă de rodaj, sta-tele membre au fost mai bine pregătite să-și pună în aplicare programul de măsuri, în special în ceea ce privește execuția bugetului.

Comisia a pus în aplicare instrumente menite să îmbunătățească implementarea, monitorizarea și controlul măsurilor din cadrul acestor programe [șapte modificări la Regulamentul (CE) nr. 555/200815, orientările cu privire la restructurare, investiții și promovare în țările terțe16].

În ceea ce privește competitivitatea, este, desigur, dificil de izolat de efectul acestor două măsuri asu-pra competitivității sectorului vitivinicol, care este al doilea obiectiv al reformei sectorului vitivinicol din 2008, întrucât primul obiectiv (restabilirea echilibru-lui pieței) a fost deja îndeplinit. Reforma sectorului ar trebui analizată ca un set de măsuri complemen-tare. Cu toate acestea, merită evidențiată creșterea constantă a exporturilor, în ceea ce privește valoa-rea și volumul, într-un context mondial din ce în ce mai competitiv, în pofida recesiunii din 2008 și 2009, care a urmat crizei economice.

15 Regulamentul (CE) nr. 42/2009 (JO L 16, 21.1.2009), Regulamentul (CE) nr. 702/2009 (JO L 202, 4.8.2009), Regulamentul (UE) nr. 772/2010 (JO L 232, 2.9.2010), Regulamentul (UE) nr. 568/2012 (JO L 169, 29.6.2012), Regulamentul (UE) nr. 568/2012 (JO L 169, 29.6.2012), Regulamentul (UE) nr. 202/2013 (JO L 67, 9.3.2013) și Regulamentul (UE) nr. 752/2013 (JO L 2010, 6.8.2013).

16 Orientări pentru punerea în aplicare a programelor naționale de sprijin în sectorul vitivinicol în conformitate cu Regulamentele (CE) nr. 1234/2007 și nr. 555/2008 din 25 februarie 2013 și din 26 aprilie 2013.

Răspunsurile Comisiei 57

Normele comunitare pun la dispoziția statelor membre un cadru pentru analizarea ex post a carac-terului durabil al proiectului [articolul 103u alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007].

În plus, Comisia verifică dacă statele membre eva-luează caracterul rezonabil al costurilor în timpul misiunilor sale de audit care au ca obiect măsurile privind investițiile. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1290/2005, auditurile verifică dacă statele membre au adoptat toate actele cu putere de lege și actele administrative corespunzătoare și au luat orice alte măsuri (administrative și de supraveghere) necesare pentru a asigura protecția eficientă a inte-reselor financiare ale Uniunii. În acest sens, audi-turile verifică, de asemenea, dacă statele membre au respectat principiile bunei gestiuni financiare, care include, printre altele, o evaluare a caracterului rezonabil al costurilor.

Chestiunea generală a selecției proiectelor de investiții, în special în ceea ce privește verificarea caracterului rezonabil al costurilor și a viabilității proiectelor (ex ante), va fi abordată în cadrul reuniu-nilor Comitetului de gestionare al OCP unice.

86Succesul politicii vitivinicole a UE în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor sale, inclusiv o creștere de 50 % a exporturilor, este un bun indicator al faptu-lui că măsura privind promovarea a avut un efect pozitiv.

Măsura privind promovarea în țările terțe își pro-pune, printre altele, să crească numărul de puncte de desfacere a vinului, ceea ce se poate realiza prin intermediul măsurilor care vizează nu numai piețele consolidate, ci și piețele noi sau cele care au fost pier-dute. În cazul deschiderii de piețe noi, acestea trebuie să fie consolidate. Normele comunitare nu împiedică acest lucru18. În plus, deși se exprimă o preferință pentru IMM-uri, întreprinderile mari pot primi, de ase-menea, ajutoare, întrucât aceasta este o chestiune de preferință, nu un criteriu de eligibilitate.

18 Articolul 103p alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 prevede: „Sprijinul în temeiul prezentului articol se acordă pentru măsuri de informare sau de promovare în țările terțe a vinurilor comunitare, în vederea îmbunătățirii competitivității acestora în țările respective”.

Recomandarea 1Consiliul și Parlamentul tocmai au confirmat, în decembrie 2013, utilitatea reformei sectorului vitivinicol prin păstrarea principiilor directoare ale acesteia în cadrul Regulamentului (CE) nr. 1308/2013 privind noua organizare comună a piețelor pentru perioada 2014-2020. În consecință, și-au demon-strat voința de a acorda instrumentelor reformei sectorului vitivinicol timpul necesar pentru a-și produce efectele pe deplin, extinzând, totodată, gama de submăsuri din cadrul programelor de aju-tor (noua măsură privind inovarea, posibilitatea de a desfășura acțiuni de promovare care vizează piața internă, prelungirea restructurării pentru replanta-rea din motive fitosanitare).

În ceea ce privește absorbția fondurilor, Comisia monitorizează lunar sumele primite de beneficiari. În conformitate cu articolul 110 din Regulamentul orizontal nr. 1306/2013, Comisia se va asigura că impactul combinat al tuturor instrumentelor PAC este măsurat și evaluat în raport cu obiectivele comune ale PAC. Aceasta include o evalua- re a coerenței instrumentelor PAC până în 2018 (primele rezultate). În acest context, Comisia va analiza modalitățile de a include o evaluare a valo-rii adăugate generate de introducerea sprijinului pentru investiții, atât în cadrul OCP vitivinicole, cât și al dezvoltării rurale. Ar trebui subliniat faptul că informațiile privind impactul unei politici se pot obține numai după trecerea unei perioade suficient de îndelungate de timp.

85A se vedea răspunsul Comisiei la recomandarea 2.

Recomandarea 2Comisia consideră că această parte a recomandării se adresează statelor membre.

În conformitate cu principiul subsidiarității și al gestiunii partajate, selecția proiectelor este de competența statelor membre și Comisia nu poate evalua caracterul rezonabil al costurilor ex ante.

Răspunsurile Comisiei 58

Comisia va discuta cu statele membre despre adap-tarea orientărilor pentru a se asigura o complemen-taritate a proiectelor de promovare finanțate de UE cu acțiunile existente, în scopul de a se evita riscul efectului de balast.

87Comisia a acordat o atenție specială îmbunătățirii calității selecției proiectelor pentru noua perioadă de programare 2014-2018, aducând modificări la Regulamentul (CE) nr. 555/2008 și adoptând orien-tări în 2013.

Procedura de selecție prevede, printre altele, o eva-luare a efectelor previzibile ale acțiunilor asupra creșterii cererii.

Atunci când s-a negociat noua perioadă de pro-gramare cu statele membre, s-a ridicat chestiunea controalelor la fața locului având ca obiect această măsură. Unele state membre impun efectuarea unor astfel de controale. Alte state membre susțin că acest tip de control ar fi prea costisitor și disproporționat din punctul de vedere al eficacității costurilor.

Pentru a compensa lipsa verificărilor în țările terțe, Comisia a propus în orientări să se întocmească o listă a facturilor și a documentelor care urmează a fi prezentate, în vederea efectuării controlului.

A se vedea, de asemenea, răspunsul la punctele 43-51 și la recomandarea 4.

Modificările la Regulamentul (CE) nr. 555/2008 și adoptarea orientărilor în 2013 îmbunătățesc cali-tatea selecției, în special prin faptul că se exprimă cu mai multă claritate preferința pentru IMM-uri, pentru noii beneficiari și pentru beneficiarii care vizează o nouă țară terță.

Normele nu exclud evidențierea mărcilor; obiectivul măsurii este acela de a îmbunătăți competitivitatea vinurilor DOP/IGP și a vinurilor cu denumire de soi. Pentru beneficiari, care participă la 50 % din costu-rile acțiunilor, poate fi important să atragă atenția asupra mărcii lor, astfel încât să fie recunoscuți de piețele-țintă și, prin urmare, să își sporească vânzările.

Recomandarea 3 (a)Comisia consideră că, în funcție de circumstanțe, beneficiarii pot avea acces la măsură în a doua perioadă de programare, de exemplu, pentru a-și consolida poziția pe piață în aceeași țară terță.

În plus, modificările la Regulamentul (CE) nr. 555/2008 și adoptarea orientărilor în 2013 îmbunătățesc calitatea selecției, în special prin fap-tul că se exprimă cu mai multă claritate preferința pentru IMM-uri, pentru noii beneficiari și pentru beneficiarii care vizează o nouă țară terță.

Recomandarea 3 (b)Chiar dacă obiectivul măsurii este îmbunătățirea competitivității vinurilor DOP/IGP și a vinurilor cu denumire de soi, iar acest obiectiv trebuie realizat, normele nu împiedică identificarea anumitor mărci. Poate fi important pentru beneficiari, care plătesc 50 % din costurile proiectului, să fie capabili să atragă atenția asupra mărcii lor, astfel încât să fie recunoscuți de piețele-țintă și, prin urmare, să își sporească vânzările. În plus, modificările la Regula-mentul (CE) nr. 555/2008 și adoptarea orientărilor în 2013 permit exprimarea unei preferințe mai clare pentru IMM-uri.

Răspunsurile Comisiei 59

Recomandarea 5 (a)Comisia consideră că această recomandare a fost luată în considerare pentru perioada de programare 2014-2018.

Chestiunea costurilor administrative și a costurilor cu personalul suportate de către beneficiar a fost deja luată în considerare la articolul 53 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1308/2013 al Consiliului și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 752/2013 al Comisiei din 31 iulie 2013, care adaugă articolul 5a la Regulamentul (CE) nr. 555/2008 al Comisiei, și în orientări.

În ceea ce privește organismele de punere în apli-care, în conformitate cu orientările, costurile pot fi considerate eligibile dacă nu au fost deja alocate la o altă categorie de cheltuieli.

Recomandarea 5 (b)Această parte a recomandării se adresează statelor membre.

Existența unei piste de audit suficiente este veri-ficată în mod implicit în timpul auditurilor de verificare și închidere a conturilor. În cazul în care dispozițiile în materie de reglementare impun efectuarea unor controale specifice și s-a demon-strat faptul că pista de audit are deficiențe, Comisia solicită luarea de măsuri corective și poate aplica o corecție financiară. În plus, pentru a compensa lipsa verificărilor în țările terțe, Comisia a propus în orientări să se întocmească o listă a facturilor și a documentelor care urmează a fi prezentate, în vederea efectuării controlului.

Recomandarea 4Regulamentul Consiliului autorizează acordarea de ajutoare în cazul în care acțiunile întreprinse înde-plinesc condițiile prevăzute în regulament. Proce-dura de selecție, astfel cum este definită la articolul 5 din Regulamentul (CE) nr. 555/2008 și în orientări, prevede, printre altele, o evaluare a impactului pre-conizat al măsurilor privind creșterea cererii.

Comisia va discuta cu statele membre despre adap-tarea orientărilor pentru a se asigura o complemen-taritate a proiectelor de promovare finanțate de UE cu acțiunile existente, în scopul de a se evita riscul efectului de balast.

88Comisia recunoaște faptul că efectuarea unor controale la fața locului în țările terțe constituie o problemă, deși legislația comunitară nu prevede obligația de a se efectua un astfel de control.

Chestiunea controalelor la fața locului a fost ridicată atunci când s-a negociat cu statele membre noua perioadă de programare. România, Italia, Spania și Slovacia, în special, au prevăzut controale în țări terțe în programele lor. Celelalte state membre susțin că acest tip de verificare în țările terțe ar fi prea costisitor și disproporționat din punctul de vedere al eficacității costurilor.

Pentru a compensa lipsa verificărilor în țările terțe, Comisia a propus în orientări să se întocmească o listă a facturilor și a documentelor care urmează a fi prezentate, în vederea efectuării controlului.

Comisia dorește să amelioreze calitatea controalelor care au ca obiect această măsură, în special prin intermediul unor eventuale adaptări ale orientărilor și ale normelor.

Răspunsurile Comisiei 60

Recomandarea 6Comisia consideră că această recomandare a fost luată în considerare pentru perioada de programare 2014-2018.

Pentru noua perioadă de programare, Comisia a propus, în cadrul orientărilor, exemple de indi-catori pe care statele membre ar putea să îi pună la dispoziția beneficiarilor, astfel încât rezultatele măsurii privind promovarea să poată fi evaluate pe baza acțiunilor întreprinse.

A se vedea și punctul 89.

90Comisia nu este de acord cu opinia Curții că există riscul ca statele membre să fi stabilit bugetul de promovare la un nivel prea ridicat. În anexa finan-ciară la regulamentul Consiliului nu există fonduri alocate în mod specific promovării. Statele membre își prezintă programul de ajutor cu defalcări orien-tative, pe care le pot modifica de două ori pe an, în funcție de nevoile exprimate.

În această privință, merită reamintite obiectivele reformei sectorului vitivinicol adoptată de Con-siliu în 2008: (1) restabilirea echilibrului pieței (schema de defrișare 2009-2011) și (2) îmbunătățirea competitivității (prin măsuri „structurale”). Prima etapă a fost finalizată, iar cuantumul echivalent defrișării a fost transferat către programele de ajutor, astfel cum se prevedea în cadrul reformei, pentru a majora suma destinată acestor măsuri, care au un caracter „structural” mai pronunțat decât promova-rea și investițiile. Prin urmare, s-a prevăzut creșterea sumelor alocate măsurilor de către statele membre.

89La analizarea proiectelor de programe aferente perioadei 2014-2018, Comisia a insistat ca statele membre să furnizeze indicatori corespunzători pen-tru fiecare măsură în parte. În prezent, programele de ajutor includ, într-o formă mai clară, o secțiune privind criteriile cantitative și indicatorii utilizați pentru monitorizare și evaluare. Statele membre sunt invitate să demonstreze legătura dintre obiec-tivele pe care le-au stabilit pentru fiecare măsură și indicatorii meniți să cuantifice măsura în care au fost îndeplinite obiectivele.

În plus, la data de 1 martie 2014, statele membre trebuie să prezinte cea de a doua analiză costuri/beneficii19 a programelor de sprijin, care ar trebui să conțină informații utile pentru analizarea progra-melor din prima perioadă de programare, și anume 2009-2013. A treia analiză costuri/beneficii trebuie să fie prezentată de statele membre până la data de 1 martie 2017.

Comisia ar dori să sublinieze faptul că informațiile privind punerea în aplicare a măsurilor (informații privind monitorizarea) trebuie să fie diferențiate de informațiile privind rezultatele și impacturile măsurilor (informații privind evaluarea). Aceste date se pot obține numai după trecerea unei perioade suficiente de timp.

Viitoarea evaluare a costurilor și a beneficiilor tre-buie să fie prezentată de statele membre înainte de data de 1 martie 2017.

19 Prima analiză costuri/beneficii a fost prezentată la data de 1 martie 2011, fiind, prin urmare, limitată la primii doi ani de punere în aplicare a programelor.

Răspunsurile Comisiei 61

Când a fost adoptată reforma OCP, în decembrie 2013, Consiliul și Parlamentul nu au dorit să își modi-fice principiile directoare adoptate la momentul reformei sectorului vitivinicol, inclusiv nivelul alo-cării bugetare. Au consolidat, de asemenea, măsura privind promovarea prin deschiderea acesteia către piața internă pentru acțiuni axate pe informații referitoare la consumul responsabil de vin și la siste-mele DOP/IGP din Uniune.

Recomandarea 7În conformitate cu articolul 110 din Regulamentul orizontal 1306/2013, Comisia se va asigura că impac-tul combinat al tuturor instrumentelor PAC este măsurat și evaluat în raport cu obiectivele comune ale PAC. Acest fapt include o evaluare a eficienței instrumentelor PAC până în 2018 (primele rezul-tate). În acest context, în 2018, Comisia va analiza modalitățile de includere a unei evaluări cu privire la utilizarea bugetului alocat schemei de sprijin pentru sectorul vitivinicol și impactul acesteia. Ar trebui subliniat faptul că informațiile privind impac-tul unei politici se pot obține numai după trecerea unei perioade suficient de îndelungate de timp.

CUM VĂ PUTEȚI PROCURA PUBLICAȚIILE UNIUNII EUROPENE?

Publicații gratuite:

• un singur exemplar: pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu);

• mai multe exemplare/postere/hărți: de la reprezentanțele Uniunii Europene (http://ec.europa.eu/represent_ro.htm), de la delegațiile din țările care nu sunt membre ale UE (http://eeas.europa.eu/delegations/index_ro.htm) sau contactând rețeaua Europe Direct (http://europa.eu/europedirect/index_ro.htm) la numărul 00 800 6 7 8 9 10 11 (gratuit în toată UE) (*).(*) Informațiile primite sunt gratuite, la fel ca și cea mai mare parte a apelurilor telefonice (unii operatori și unele cabine

telefonice și hoteluri taxează totuși aceste apeluri).

Publicații contra cost:

• pe site-ul EU Bookshop (http://bookshop.europa.eu).

Abonamente:

• de la agenții de vânzări ai Oficiului pentru Publicații al Uniunii Europene (http://publications.europa.eu/others/agents/index_ro.htm).

QJ-A

B-14-005-RO-C

ISSN 1831-0966

Uniunea Europeană pune la dispoziție fonduri pentru a sprijini investițiile în producția de vin și pentru a promova vinurile UE în țările terțe. În acest raport, Curtea a examinat dacă acest sprijin acordat sectorului vitivinicol este bine gestionat și dacă a îmbunătățit competitivitatea vinurilor UE. În cursul auditului, Curtea a constatat că necesitatea acordării unui ajutor pentru investiții în sectorul vitivinicol, în plus față de ajutorul deja disponibil în cadrul politicii de dezvoltare rurală, nu fusese demonstrată. Sprijinul pentru promovare a fost adesea utilizat mai degrabă pentru consolidarea cotelor de piață decât pentru câștigarea unor piețe noi. Mai mult, Curtea a identificat acțiuni de promovare care ar fi fost oricum întreprinse, chiar și fără sprijin din fonduri publice. În fine, impactul sprijinului asupra competitivității producătorilor de vin din UE nu era întotdeauna demonstrat. Curtea a formulat în atenția Comisiei și a statelor membre o serie de recomandări menite să remedieze deficiențele menționate în raport.

CURTEA DECONTURIEUROPEANĂ