Pîeţral abemuneatahii;S ? » b b an • . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .l?s c ÎK3Bt6i»to de an . . * . . . .
Postre Resaânia 10 lei snanl.
4 coroana. 3 coroan*.
Esposiţia din Sibiiu.Sunt zece ani, de când meseriaşii
români din Sibiiu au arangeat prima esposiţie românească mai mare. Cu toţii ne aducem aminte de frumosul resultat dobîndit atunoi şi de mângâierea, ce o simţeau bătrânii nostrii, oari numai înainte ou 30 de ani abia aflau câte un meseria? româD, ţi acela în oondiţiuni inferioare, în Sibiiu. In aceşti 10 ani «Reuniunea meseriaşilor români* n'a stat pe loo, ci a desvoltat o activitate aya de mare, încât acum cu deplină încredere in isbândă se apucă de a doua esposiţie, care are să întreacă, suntem siguri, în toate privinţele pe cea dintâiu.
Din ştirile ce le-am dat până-acusa ge vede, că conducătorul meseriaşilor noatrii, dl Victor Tordăşianu, totodată şi sufletul «Reuniunii agricole», unde e secretar, s’a apucat cu o deosebită rîvnă de realisarea eapoaiţiei. Nu numai eă s’a pus în legătură cu .Reuniunea agricolă*, dar’ s’a adresat fi primăriilor comunale din comitatul Sibiiului, ce- rendu-le spriginul lor pentru votarea de premii şi formarea de comitete de femei, oari să adune obiecte din industria de casă, oa şi acestea ne fie espuse alăturea ou ale meseriaşilor. Pasul acesta al aranjatorului eapoaiţiei e de o importanţă cu atât mai mare, ou cât minunatele luorări ale ţărancelor noastre sunt prea puţin cunoscute în lume şi esposiţiile de lucrări săvirşite atât de economul, oât şi de meseriaşul nostru «unt cel dintâiu mijloc pentru de a le faoe cunoscute în lumea mare, dela oare
F O I T A .
Apare în flecare Duminecă
ajutor aşteptăm, Esposiţiile ne mai dau putinţa de a afla întru cât lucrarea noa- stră este mai presus |sau îndărătul lu- orării săvîrşite de alţii şi dacă materialul foloiit este cel mai potrivit. In fine premiile, ce se dau oelor mai vrednici, servesc şi ele drept îndemn şi încurajare pentru- o desăvîrşire tot mai
mare.Şi glasul conducătorului n’a răsu
nat pustiu. Primăjriile din Săligts, Răşinari, Avrig, Boiţa, Răhău, Tilişca etc. s’au grăbit să voteze sume mai mari sau mai mici in favorul esposiţiei, aproape 20 bănci româneşti au făcut acelaşi lucru. Mult trebue să ne înveseleaecă şi împrejurarea, că ideea a fost primită nu numai de Românii din comitatul Sibiiului, oi şi de fraţii mai din depărtare. La stăruinţa vrednicului preot român din Ecica-română (Bănat) harnic’.îe femei de-acolo au trimis o mulţime de ţesături de toată frumuseţa, învăţătorii din reuniunea aradană au trimis 10 cor. etc. etc.
Atîrnă acum dela rîvna conducătorilor poporului de pretutindenea, ca esposiţia aceasta, care se va ţine în luna Octomvrie, să fie o icoană frumoasă a muncii meseriaşului român şi a femeii române. Primării comunale, unde primăria nu e română, preoţii să se grăbească cu toţii a face propagandă pentru lucrul aceatR, raportând despre re- sultat comitetului din Sibiiu şi noi suntem siguri, oă poporul îi va aşoulta, dovedind şi de data aceasta, oe poate face Românul, pururea deştept şi harnic.
=>»<=
INSERATE8» tn b irou l adm ln ls tra ţlun je l (strada
Popl&cii nr. 15).Dn *ir gsraond p r in » dată 14 buşi, s doua-oară 12 bani
% treia-oarâ 10 bani.
O d ee is iu n e p rin c ip ia ră . M inistrul de interne a adres it într’un cas conaret o ordinaţiune cătră vicecomitele comitatului Pesta, prin care anuleazăo deoisiune a oficiului comitatens, care a refusat se iee ta cunoştinţă anunţarea despre ţinerea urni adunări poporale, nefiind nominaţi oratorii. împrejurarea aceasta nu poate constitui motiv de oprelişte.
D i n B u co v in a . După-cum cetim în «Deşteptarea*, in 21 şi 22 1. c. alegători din doue districte româneşti, Sto- rojineţ şi Rădăuţ, a’au pronunţat' asupra siluaţiunii nou create şi a activităţii deputaţilor români din partidele române unite. în ambele districte s a votat ou unanimitate încredere deplină deputaţilor, condamnându-se atitudinea politică neromânească a deputatului Florea Lupu şi încercările lui de a vîrî prin manopere clandestine destrăbălare în corpul naţional român.
Prin resoluţiile amintite alegătorii ’şi-au osprimat şi firma lor voinţă de a susţine situaţia politică actuală |i de a respinge ori-ce atao la solidaritatea politică a întreg poporului românesc.
Cu multă satisfaoţie au luat adunările la cunoştinţă, că sistemul de guvernare în Bucovina a luat un cur* spre mai bine faţă de poporul român, oui- tând aoeasta prin moţiuni de încredere la adresa preaidentului ţării, baronul Bourguignon. In fine adunările au votat aderenţe şi la adresa prim-ministrului Dr. de Korber pentru atitudinea ho- tărîtă, cu prilejul tratativelor privitoare la încheerea pactului cu Ungaria.
Un Pipăruş modem._ Parodie. —
(Urmare).Nu-’i vorbă! Umblă vorba .’n sat,Că omul, daoă dă de frică,Se faoe popă şi ’mpărat,Chiar fără voea lui... adicăSă beai ohiar duhot! Draci cu chică.Nu-’i nici de r îs ! Achim, săracul,A dat de-atâtea neplăceri, încât el simte-se ’n puteri De-a duce ’n câroă şi P® dracul,Ba chiar să-’l sue ’n vîrf de peri, Dar> _ imei ou veriguţă ’n coadă. G&tege oum bătăi să roadă!«Ce, frate! Nu vreai să mănânci. Aibi grij’ oă la minut voiu faoe Să treci pe pod în patru brânci. De-’ţi place, place; de nu- ţi place, Te ’nvăţ eu vitejii, sărace!
Zău, zău! Adecă dar’ tu vrei Să cauţi prin şepte ţări sihastru Pe fata craiului Albastru?’Ţi-ai pus de gând să mergi la smei? Dar’ ce poţi face tu la ei?De eşti viteaz, dă-!mi mâna! Adă!Din pumni, din trântă ori din spadă ? Că şi eu doar’ sunt bătSuş —Aibi grij’ că te fac tot grămadă,De geaba eşti tu Pipăruş!Te bat, oum baţi mărul ou schiapuri, Trei luni de zile «ă beai hapuri!»Şi pune mâna pe mănunchi Bălaurul, scoţând o spadă,Dar’ Pipfiruş e la spovadă,Şi de viteaz era ’n genunchi! «Proslavnice bălaur mare!Te rog aibi milă şi ’ndurare Şi nu lovi, oă faci păcat!Te rog, ou sufletul curat,Oum rogi pe sfântul din icoane!Să nu confunzi două persoane!Eu nu mă duo acum la smei,Căci n’am nimic să fac cu ei;
Şi nioi nu caut umblând sihastru, Pe fata craiului Albastru,Că n’am văzut de când sunt crai! Cinstită ’n veci «ă-’ţi fie faţa,Sâ-’ţi ţină Dumnezeu vieaţa,Şi looul prea cinstit ce-’l ai! MSria-Ta! Asounde-’ţi dinţii,Că nu sunt Pipăruş, mă jor!Mă bată Bfântu l Jov, toţi sfinţii Şi toţi vlădicii din sobor!Io-’s biet Achim al lui Cotor,Şi eată că mă ’nhaţă vina!* Bălaurul bufneşte 'n rîs Şi zice-apoi aprins oa focul:«Cum, nu eşti Pipăruş? Ai zi*.Că eşti — o, bată-te norocul! Eram să-’ţi petecesc cojooull Eşti Chim Cotor? De eşti Cotor, Te du cu Dumnezeu şi bine,Că n'am nici un prilej cu tine!»
(Va urma).
P*g. 398 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 34
PROCESUL „DARULUI DE PAŞTI". Tribunalul reg. din Cluj în şedinţa sa din 23 Aug. a decis, că faţă de dl Victor Lazăr cercetarea se declară de înclieiată, cu toate că judele de instrucţie din Sibiiu e însărcinat a coutinua cu confiscarea cărticelei. îa motivarea acestui decis se spune, că nu se poate prevede terminarea confiiscării, ear’ causa este de natură aşa de urgentă, înoât trebue pertractatâ înaintea altoi* procese mai veclii.
Se grăbesc jjatrioţiif
A fa ce rea d epu ta tu lu i serb P a vlo v ic i. Din Chiehinda-mare se vesteşte, că procurorul de stai a înaintat tribunalului aeuza contra deputatului Liubomir Pavlovici, pentru *aţî- ţare eontra naţiunii maghiare«.
A p r o A V I ş r S E R B A R E A L U I IL O S S U T H . P rez id en tu l cam e re i A p p o n y i a com u n ica t v i - cep res id en tu lu i p a rtid u lu i in d e - p e n d is t , eă e l va lua parte ofic ia l la s&rbarea cen tena ră a n a ş te r ii lu i lio ssu th , ca p r e s i - d e n t a l ca m erei, ş i va în v ita p e deputaţi a pa rtic ipa la, finire, s u b conducerea sa. L a m o r m â n t A p p o n y i va depune o c u tu m ă in ntsm eie cam erei.
C um ştim , cam era m a gh ia ră a, luat p a rte şi la în m orm â n ta rea lu i Iio ssu th , su b conducerea v icep res id en tu lu i de atunoi, con tele A n d ră ssy Tivadar.
D u p ă S ib iiu B is tr iţa . Con- siliţii comunal al oraşului Bistriţa, urmând pilda ceiui din Sibiiu, a hotărît se ies ou cel mai adâno regret la cunoştinţă ordinaţiunea ministrului Szell, oare impune prin ucazul lui folosirea numelui »Beszterez9«.. O nouă peatră la ridicolul edificiu al »ideiic.
R om â n ia şi R u sia . După oum se anunţă din Bucureşti, escadra română va pleca în curend la Sabasto- pol, ca se reîntoarcă visita făcută anul treout de escadra rusă la Constanţa. Din parte rusească li ss pregăteşte oaspeţilor români o primire splendidă.
F c e s i î p o p o r a l ® .D i n B ă n a t.
Culese de P e tra B o a , june.
Busuioc de sub păreip,Reu să mânoă două fese, Frunză verde de mohor,SS mânoă pentru ’n iioior, Bunraioo crescut în troc,Ceia doue face fo ’ ,Busuioc pringă fântână,Nu ştiu oare se rămână,Cele două se ’ntâlnia Şi amar se sfătuia,Când la lucru i§ duoaa,Tot din vorbă că mina Şi din gr; i t aşa grăia: Văruoa, varuca mea/Pe mine badea mă ia,Cu trei lanţe de păment Şi c’o sulă de argint.Frunză verde de alun Sâ’i fao casă priagă drum, Frunză verde de trifoi Să-’i iau plug cu patru boi,Să plece la ogorit Să sainene grâu mărunt.
S u ccesu l S lovacilor în A m e rica . Acţiunea întreprinsă de harnicii Slovaoi din America contra ridioării unei statue lui Kossuth pe piaţa principală din Cleveland a fost încununată ou suc* oes: Slovacii, Românii, Saşii, oari toomai de spiritul lui Kossuth, oare planează ca un nor negru asupra Ungariei, sunt alungaţi ou miile şi sutele de mii din patria lor, monopoliaată numai pentru o singură naţionalitate, vor scăpa cel puţin pe oeealaltă emisferă a pământului de a-'l ved& la loo de frunte cioplit din peatră.
E p isco p ii d in P ru s ia ş i che stia polonă . Conferenţa episcopilor prusiani, întruniţi anul aoesta in Fulda, s’a pronunţat cu unanimitate oontra siluirii, oe o faoe guvernul oprind propunerea religiunii în limba maternă. Totodată află necesară o moielioă papală în chestia polonă.
S lovacii ş i o rd in a ţiu n ea lu i JVlassics. Presa slovaoă apreciază după merit nesăbuitul ucaz al ministrului de instrucţie în privinţa maghiari- sării instrucţiei din şcoalele poporale nemaghiara. >Narodme Novinyc constată, că ordinul ţîntaşîe la îndobitocirea intenţionată şi sigură a copiilor. Chiar şi oând ar fi limba maghiară-de frumseţa şi bogăţia celei vechi eîine, o propunere în dimensiunile cerute de noua ordinaţiune, care negligă în măsură aşa de mare C8ÎeIaIto obiecte - de învăţământ, poate avă ca urmare numai tâmpirea elevilor. Pe lângă acestea, ordinaţiunea loveşte nu numai în art. 44 din 1868, dar’ oonstitue un atao contra vieţii şi esisten- ţei naţionalităţilor nemaghiare, lovind în sentimentele naţionale şi oprimând ideile, niauinţele şi necesităţile oele mai sfinte ale omului. Şi apoi eseoutarea! Nenorociţi învăţători, oari de aioi înainte nu veţi ave alt lncru, fără sS vîrîţi vorbe ■trăine în capetele nenorociţilor copii, cari de aioi înainte nu vor mai prinde nimio în sufletul lor, afară de forme săoi limbistice. Barnum are în Hamburgo şooală, unde dresează papagali, corbi şi alte pasări, ca să rosteasoă vorbe. Nu oumva ’tfi-a trimis Wlasaios aoolo pe omul ssu, oa să faoă studii, şi apoi pe basa celor esporiate aoolo a dat ordina-
Frunză verde de săcară,Grăegte fata mai mare,Fată mare dela vale:Argintul teu rugineşte,El cu tine năcăjeşte,Plugu-’i bun, toate «ă-’i plaoă,Dar' cu tine oe-o să faoă,Că de oât o’urîta ’n casă Mai bine mort după masă,Mai bine să putrezească, .Ca deoât să năcăjească.
D i n G h ioroc.Ouleae de N ico lae R asan d a .
Zis-o mama oătră mine,Că nu mă dă după tine,Că la tine-’s oshi suri Şi ziua şi noaptea furi.Lelişoară oshi tăi Şapte ţări aş da pe iei,Dragă şi guriţa ta Vinde-aş lumea pentru ea,Oohi tăi sânt două stele,Ce farmeci lumea ou ele.
ţiunea ? Destui oameni fug la Amerioa, a mai fost necesar un nou ordin, prin oare sS se îndobitooeasoă copiii, începând aproape dela leagăn!
1 D i n L u m e .> Peninsula-Baleanică.| Corespondentul dela >Neues Wiener | Tagblatt* publică în aceasta foaie un j interviev avut cu Sarafoff. în privinţa | oelor două comitete macedonene a de- | clarat Sarafoff, că o împreunare a lor î e esclusă. Deosebirea între oale două | comitete e, oă al lui Mihailovski voeşte ! sS-’şi restrîngă activitatea la Bulgaria,
al lui însă vrea să luore în Macedonia. Aoesta e şi adevăratul comitet, căoi dispune de 36 reuniuni orăşeneşti şi 14 săteşti, pe oând al lui Mihailovtki abia are 30. La întrebarea, daoă se va întâmpla oeva în Macedonia anul aoesta, a răspuns, oă totul atîrnă delaprovooa- ţiunile Turiei, oare un va întroduoe nioi oând reforme până un va fi constrînsă prin mijloace radicale la aoeasta. Macedonia poate fi salvată numai prin autonomie, aoeasta însă se poate realiaa numai ocupând provincia, fie prin un stat mare sau prin unul baloanio, oare ar primi pentru aoeasta un mandat european.
•Comitetul bulgaro macedonean de
aub presidenţia Iui Mihailovski publicăo notiţă în care tăgădueşte drepturile noului comitet, fiind ales de delegaţi neregulaţi.
O bandă de insurgenţi organisată de comitetul Iui Sarafoff a fost arestată de poliţia din Sofia.
Francia,La aărbările comemorative din
Maro-la-Tour, unde au fo«t presenţi mai mulţi generali şi deputaţi naţionalişti, s’au ţinut vorbiri şoviniste. Episcopul Turinaz din Nanoy s’a adresat Alsa- ţienilor veniţi acolo, >oa fără teamă de tunurile germane, ou toată nenorocirea, care ţine înoă încătuşată ţeara lor, să-’şi dovedească credinţa oătră patria lor oea veche şi să întrebe: Până-oând să mai aşteptăm după voi, când veniţi pentru eliberarea noastră ?<
Ştiri particulare venite din Brest şi din Paris semnalează lupte mari In Bre- tagne între ţărani şi armată.
Revoluţia, în nord vestul Franoief, e in toiul ei.
Mii de ţărani înarmaţi ou coase, furci, topoare s’au postat dinaintea şooalelor oongregaţionişte din Lesneven, Plougu- ernau şi Ploudaniel, împedeoând apropierea autorităţilor oivile pentru eva- ouarea looalurilor şi aplioarea peoeţilor pe uşi.
Prefectul a conjurat mulţimea în rebeliune să renunţe la o resistenţă ză- darnioă. A insistat asupra oonseoinţelor funeste ale unei prelungiri a împotrivi- rei la elocuţiunea legii.
S’a mai făoutj o ultimă încercare de înduplecare la oapitulare, — dar’ şi aoeasta infruotoasă.
Trupele de cavalerie au dat o şarjă in mulţimea compactă. Rebelii insă aa respins’o.
S’a pomandat atunci: foo!
Hr. 34 F O A IA P O P O R U L U I Pag. 399
Soldaţii au deSoăroat o «alvă în aer.S'a produs o sângeroasă înoăerare
între armată şi rebeli, fiind răniţi 16 bărbaţi fi 10 fete.
Un maior din trupele în faţa re- bolilor a refusat s6 ia parte la represiune.
Rusia .Zilele treoute a aflat Ţarul pe masa
din cabinetul lui de luoru o epistolă pro- văzută ou sigilul «Comitetului oentral al partidelor revoluţionare unite din Rusia*. In scrisoare Ţarul e provocat să pună capet terorismului şi arbitrarii- mului funcţionarilor lui şi să redee poporului rusesc libertatea gi drepturile sale. Daoă nu va ţine cont de această admoniere, răsbunarea poporului îşi va îndrepta armele direct oontra lui.
Ţarul e foarte îngrozit şi nu ’şi-a mai părăsit odăile de atunoi încoace. Nu e deoi mirare, dacă n’a . răspândit svonul, că vrea să renunţe la domnie în favorul fratelui Beu Mihaiu Alexandro viei. Se crede, că hotărîrea aceasta va fi irevooabilă, dacă Ţarevna nu-’l va dărui cu un moştenitor de tron în Septemvrie, când va naşte.
Rurii.Generalii buri au fost primiţi cu
mari demonstraţiuni la gara din Londra. Aclamaţiunile mulţimii nu încetau, Burii mulţumiau însă numai ridioând pălăriile, refusând se vorbească. Din Londra ■’au duo. la Cowes, unde au visitat pe regele, care ’i-a primit în mod afectuos- La convenirea cu regele nu s'a vorbit de politică, oi regele ’i a felioitat pentru valoarea lor, mulţumindu-le pentru tratamentul uman al prisonierilor şi urând prosperitate Afrioei-de-sud. Ziarul «T imes* deploră entusiasmul public pentru generalii buri, oari au refuaat de a asista la revista fiotei. «Times* îşi esprimă bănuiala, că generalii buri sunt de acord ou Kt uger şi cu Leyds.
Altminteri a fost primirea in Olanda. Auzindu se de sosirea generalilor buri, le-au eşit spre întimpinare poporaţiunea din toate oraşele şi satele de pe lângă rîul Maas. Aclamaţiunile mulţimii uriaşe erau îmbătătoare, generalii mulţumiau cu deosebită căldură, eşind din reservă observată în Anglia. Din Rotterdam au pleoat la Haaga, unde au fost primiţi cu aceeaşi căldură, apoi la Utrecht, unde e bătrânul Kriiger.
Adunarea convocată pe 24 1. o. la Iohannesburg pentru de a hotărî în privinţa formării unei corporaţiuni politice representative a fost amînată pe timp nehotărît.
Din Bruxella să anunţă, oă Ia întrunirea conducătorilor buri a triumfat ideia păcii. Contra păcii au fost numai Kriiger, Ltyds şi Reitz. In consecinţă Kriiger sâ retrage dela conducerea Burilor, pe care va lua-o Botha.
Ştiri mărunte.Cete de Marocani an ataoat un conduct
lrancez de proviant. In luptă au căzut mai mulţi morţi şi răniţi. Pentru urmărirea Marocanilor B’an trimis trupe.
In prima jumătate a lunei Septemvrie se vor judeca de cătră nişte tribunale estra-ordi-
nare colosalele procese ale ţăranilor ruşi revoltaţi. Şedinţele acestor procese vor fi seorete. Acusaţii sunt în număr de câteva sute.*
Pentru visita regelui Italiei în Berlin s’au luat măsuri estraordinare de pază. Toţi Italienii domiciliaţi în Berlin şi împrejurime şi suspecţi din vre-o cansă oare-care vor fi cu îngrijire supravegheaţi pentru de a preîntimpinaun eventual atentat anarchist.
Lui „Kozerdek".Foaea profesorilor dela coif giul re
format din Arad bate în unul din nu- merii sei trecuţi şaua, ca sfi priceapă calul, adecă procurorul, ’ l-se pare adeoă, că «Foaia Poporului* agită contra «ideei* lor, când îndeamnă pe Român, să mai şi închine cele şcoale străine şi se-’şi dee copilul cel puţin c&ţîva ani şi la şcoală românească. Motivul îl înţelege ori şi-cine, afară de cei-ce nu vreau, ca şi Românii tă aibă capete luminate. Românul, oare învaţă numai în limbi străine şi nioi după terminarea studiilor n’are prilej să se ooupe cu lucrările iscodite de spiritul românesc, rămâne ou mintea castrată şi astfel de oameni «unt slabi Hi ai patriei, după proverbul tocmai maghiar: «O te szegeny denever, te sem madăr, sexa eger*. De acest soiu d« oameni n’avem trebuinţă nioi noi, nici patria presta tot.
Culmea ridicolului o atinge »Kozer- dtk«, când se provoacă la catedra de limba română dela gimnasiul din Sibiiu, dela universităţile din Cluj şi Pesta, punend vîrf cu biblia lui Rskoczy şi toastul lui Tocilesou! La gimnasiul din Sibiiu se reduce propunerea limbei române la traduceri făcuta din româneşte in ungureşte şi lă deolamaţiuni despre 1848. Ce ispravă’ va face fostul funcţionar de poliţie în Cluj şi fostul agent electoral al lui Bânffy în Pesta, ne putem uşor închipui. Traducerea bibliei lui Rakoczy a fost un dar’ danaic, ca toate oele venite dela străini, el a vrut se facă propagandă pentru caiviniEin, dar’ nu să ne lumineze. Tocilesou a făcut amendă onorabilă, îndată-ce a ajuns la Bucureşti şi a vezut resultatul discursului lui nepreougetat.
Ianou? El a fost om cinstit, care■ a luptat pentru liberarea unui popor asuprit de veacuri. Aceasta însă n’a făcut-o pe pielea deaproapelui seu. De aceea constatăm un adevăr istoric, când zicem : D’alde Kossuth nu e vrednic să deslege nojiţele dela opincile unui omca Iencu.
Bună muncă sevîrşim, când îndemnăm pe Român să-’şi desvoalte cât mai mult însuşirile, ce ’i-le-a hărăzit Dumnezeu, şi aceste însuşiri nunt cele naţionale româneşti. Numai Românul, care e Român bun, poate fi şi fiiu bun al acestei patrii, care nu poate fi monopolizată numai pentru o naţionalitate.
Adunări culturale.— 20 August n.
De când s’a înfiinţat despărţământul «Sătmar— Ugocia* ai «Asociaţiunei*, perseoutat a fost el de publicul maghiar, şi pe oale indireotă chiar de autorităţile politice. N’a fost an să nu fi împe- deoat convenirile, sociale împreunate ou adunările generale, ba odată chiar şi
adunarea a fost oprită, din motive ridicole, sub cari se ascundea salvarea «ideii de stat*, oare în cugetul lor, aţa mult teren a câştigat prin aceste părţi.
La ultima adunare, ţinută în Iojib, să vorbea: «Se mergem Ia anul viitor în Ugocia, aceia şi aşa trăieso bine ou Maghiarii, şi apoi doar’ nu ne-or alunga şi de acolo*. Aşa s’a ţinut adunarea generală din anul acesta la Turf — în Ugocia in 10 August.
Din tăcerea lor adâncă’de până acum a urmat, oăUgocienii, asemenea Mărmăţe- nilor şi Oşenilor Sătmarului, fie crezuţi de Românii cei mai slabi. Preoţii acestor ţinuturi s’au vestit de maghiarofili — în oontul românismului, — cari nici în familiile lor nu vorbesc româneşte. In urmă le-a părut şi d lor prea multe oele puse în cârca lor, şi au căutat ocasiunea să dovedească, că şi ei sunt Români cu conştienţă şi ambiţie naţională.
Ooasiunea căutată au găsit-o; au chemat «Asociaţiunea* în Ugocia. Fac pregătiri frumoase, oa ziua de 10 Aug. Bă fie cât de solemnă şi memorabilă.» Literatura română şi oultura poporului român« — atât a fost destul, ca să umple de groază şi frică patrioţii îngri- jaţi. Lucru teribil — în Ugocia, — unde— între Ruteni — aşa progres frumos faoe maghiarisarea, Românilor le trebue cultură naţională. Adunarea n'au putut s§ o interzică, au oprit petrecerea de vară îndatinată, ca afluenţa inteligenţei române să nu fie aşa mare. Dar’ nici Ugocienii nu s’au dat aşa uşor învinşi. Parochul Turţului, venerabilul părinte Ioan Pop, învită despărţământul întreg
: de oaspe la caca lui privată, ear’ tine- ! retului îi aranjază o petrecere de vară. | S’a simţit mândru şi fericit, că a putut
să găzduească atâta suflet românesc la mesele Iui ospitale.
Pentru ostenelile avuta ’l au recompensat voia bună şi veselia, ce domnia oub deoursul serbărilor; stima ţi iubirea, cu care a fost întimpinat din partea publicului întreg.
La orele 9 a. m. celebrează misa solemnă opt preoţi din jur.
La orele l l 1/* deschide dl director, părintele Şuta, adunarea. îatr’o vorbire foarte bine contemplată la adresa poporului, ne desfăşură mai multe idei aotuale de mare importanţă.
Parochul Turţului părintele Ioan Pop binecuvintează în numele Ugocienslor deşpărţSmentul şi comitetul aceluia ; dă espresiune bucuriei generale oă pot primi «Asociaţiunea* şi la ei acasă. Doreşte ca să poarte sus steagul oulturei româneşti, ca să are brazdă adâncă şi pentru viitor şi se verse lumină în urma lor. Ugocianii le stau Ia disposiţie cu capitalul lor de forţe şi muncă, numai să reguleze ostaşi neobosiţi şi din rîndu- rile lor.
Urmează raportul comitetului. Se- oretarul Dr. V. Lucaoiu îşi esprimă bucuria, că in acest ţinut, cugetat perdut, a găsit atâta spirit şi inimă pentru cultură şi libertate. Felicitează comuna Turţ, oare poate sta sub conducerea bună şi înţeleaptă a unui paroch atât de brav. Raportează despre activitatea comitetului care a gravitat spre aflarea unui remediu în contra opreliştelor repe
?3£ 400 F O A I A P O P O R U L U I N.\ 34
ţi te; asemenea a lorutat terenul în toate detailuriie, de s’ar pute ţine oare adunarea generală din anul viitor în Săt- mar la Baia-mare, unde ou atâta dor yi iubire o aşteaptă deja din anii trecuţi. Buna disposiţie şi interesul general la inteligonţă ţi popor, va sili comitetul să urgiteze realiearea acestui plan, căci necesitatea unei adunări generale în Săt- mar nu mai poate îi chestie da discuţie. Aduce la cunoştinţa adunării, că au sosit dela comitetul central 69 cor. 70 bani pentru ajutorarea şcoalelor confesionale, asemenea şi hotărîrile fi dispoeiţiile oo- mitetului în chestia ortografiei. Agentură este nuHiai una în Seini, ear’ biblioteci poporple în Iojib, Moftinul-mio, Săsari, Seini, Şişeşti. Se impune deoi pentru viitor ca toată inteligenţa să se înscrie de membru şi să se înfiinţeze agenturi ţi biblioteci.
Cssaarul, dl părinte V. Ardelean, în raportul seu provonoă pe cei presenţi la contribuire şi le esplică poporenilor adunaţi chemarea şi intenţiunile nobile ale >Asociaţiuneic şi însemnătatea bibliotecilor poporale, prin care ei îşi pot însuşi cunoştinţele necesare pentru o eco- nomisare sănătoasă şi rodnică. Percep ţiuniîe au foat 439 cor. 98 bani erodatele 236 cor. 46 bani (comit, cnrjtral ’i-î'au trimis 203 cor. 46 bani) Stau r?nr’ la dis- posiţia despărţământului 236 ooroane 52 bani.
Sa aleg de delegaţi pentru adunarea generală dl director Şuta şi dl secretar Dr. V. Lucaciu.
Ca membri pe vieaţă s’au însoria: parochul local dl Ioan Pop, Ioan Hoţea, administrator în Sat-Sugatag şi Ioan Serbac, paroch în Vama.
Dl direotor mulţumind pentru ospitalitatea şi iubirea, ou care a font primită adunarea despărţământului încheie şedinţa la orele 4 p. ra.
Poftiţi la prânz de dl paroch, gazda oase;, ne-am sţezat la mesele bogate; buoatele gustoase şi vinul esoelent ne-a făout pe toţi veseli şi voioşi, a pornit şirul toastelor înfocate şi pline de sentiment $i iubire da neam.
După masă îndată s’a încăput pe- treoerea de vară Animaţia şi veselia era la culme. Mulţime de lume ; pot fi mândrii Ugocienii atâtea şi aşa frumoase fete la un loc, nam mai văzut, apoi de mai vorbeau şi româneşte tot aşa de frumos, atunci am puie fi mândri cu toţii.
Scrisori din Bucureşti.i
(Urmare şi fine).
O altă societate ardelenească, oare era aă aibă nenorooirea de a-’şi da sufletul în iarna anului acestuia — dupăo vieaţă de 5—6 ani, alinătoare de multe suferinţe, prin ajutoarele votate — daoă oaaraeni harnici şi devotaţi ei, ca d-nii Albu, Radu Simion Isaia, Bucur Pe- tre, Iosif eto. nu o scoteau din mânile unui farseur, fost preşedinte al ei (un pretins doctor), este » Unirea culturală a Românilor din Draos«. Societatea » Unirea*, pare ca şi * Frăţia*, despre oare vom vorbi mai în jos, se oompune esolusiv din loouitori ai comunei Draos, imigraţi în Bucureşti, şi dintre cari oea mal maro parte sunt în serviciul veohei
şi binereputatei oase » Capsa*, unde prino muncă cinstită şi oonştienţioaaă, mulţi Drăoşeni, câştigând deplina încredere a patronului lor, ’şi-au făout o atare, de oare puţini oameni de-ai noştri şi de aceeaşi categorie, pot să se bucure.
Comuna Draos asupra căreia s’au vărsat binefacerile acestei societăţi, oa din partea unor copii buni ai ei, ştie mai bine, ca ori-cine, ză aprecieze importanţa şi neoeuitatea esistenţei» Unirei<, oăreia îi aducem laudele noastre. Fondul societăţii trece oifra de 300 lei. »Sed nuna venis ad fortissitnutn*. înfiinţată la anii 1897—8. sub aripile protectoare şi puternice ale vestiţilor fraţi »Mircea«, proprietarii palatului în oare e instalată frumoasa şi oea mai cercetată bererie, numită: » Carul ou Bere*, societatea: Frăţia, a Românilor din Caţa, domiciliaţi în Buoureşti, îşi ridică majestos capul, oa o regină, pesta toate societăţile Transilvănenilor, graţie înţelepoiunei ou care dirigează destinele societăţii zelosul şi simpaticul ei preşedinte, dl Igna- tie Mireea, licenţiat în drept şi mare comerciant, împreună ou tovarăşii sei de acţiune: d-nii: F. I. Comşa, Q. Diaotil,I. I. Lungu, N. N. Corcea, Stef. Gavrilă,G. Comşa, (Bulev. Eliaabeta) eto. eto. Societatea *Frăţia* are la activul seu fapte cari ’i-au atras elogiile oficioase ale României. Aşa în anul 1898, când seoeta care a bântuit o mare parte a pământului scump al României, ducând la desperare prin miseria oe ameninţa pe ţărani, * Frăţia* a organisat sub patronajul marelui orator şi scriitor Barbu De- lavrancea, pe atunoi primarul Capitalei,o sărbare populară, împreunată ou dans, în grădina >Bragadiru*, oare a produs un beneficiu de aproape 300 lei, şi oari s’au dat primăriei, pentru a fi împărţiţi, unde se va crede de cuviinţă, pentru alinarea foamei şi a suferinţei, ear’ în anul 1900, iarna aranjază sub presiden- ţia de onoare a dlui Dr. C. Istrati, pe atunci ministru al cultelor şi instrucţiunii publice, un bal şi concert, în sala »>Teairul Eforiei*, pentru » Cantinele şcolare« din Buoureşti, oărora le-a dat întreg produsul net de 2500 lei.
Tot în scop de binefacere, pentru »Masa studenţilor*, dela unele gimnasii din Transilvania, societatea ^Frăţia* a votat şi trimis mai multe sute de oor. Nu mai vorbeso de ajutoarele date comunei Caţa in diferite ocaaiuni, de apărarea intereselor oulturale, economice şi naţionale; oum şi de frumoasele sume pe oari le-a întina oa o mână de ajutor, la atâţia studenţi săraoi şi la o mulţime de băieţi, pentru învăţarea vre-unei meserii.
Capitalul *FrăţieU, în aoest timp, treoe paste 8000 lei, şi prin multele do- naţiuni oe primeşte dela bine situaţii materialiceşte, membri ai ei, ne îndreptăţeşte a spera şi a-'i profeţa un viitor atrăluoit, şi aducător de bogate roade în câmpia vieţii noastre sbuciumate, naţionale. Aotivitatea aooietăţii »Frăţia* ne dispensează a-’i mai aduce laudele noastre. Vorbeso faptele!
Ar fi oa se mai vorbeso ceva şi despre societăţile, abia de ourând înfiinţate, dar’ foarte mult promiţătoare: »Dealul Cumetriei*, a Românilor din Vlă- deni şi *Mercheşana« (comit. Făgăraşului). Cum însă manifestaţiunile lor, lip-
sindu-le ocasiunea — nu sunt număroase, mă mărginesc a scoate la iveală numai ultima probă de aotivitate ce au desfăşurat, ou ocasiunea frumoasei sărbări poporale împreunată cu joo aranjată de toate aoeste societăţi de mai sus în prima zi de Rusalii la »Eforie* în urma propunerii dlui Sepiimiu B. Mureşanu, secretarul Ligei oulturale române şi un mare binevoitor şi spriginitor al sooie- tăţilor ardeleneşti, pentru formarea unui fond comun, din care să ae ajutoreze studenţii lipsiţi de mijloace în continuarea şi terminarea studiilor. — Domnii Mihail Stoenesou, Nistor Balcăş şi Za- harie Lalu sunt oei trei stîlpi puternioi, pe oari se razimă tinăra sooietate «Dealul Cumetriei* şi cari prin capacitatea şi zelul oe-’i însufleţeşte vor şti ridica societatea, în fruntea oăreia sunt, la prestigiul oe-’i dorim din toată inima.
Nu mai puţin vradnioi de toată lauda sunt membrii comitetului sooietăţii iMarcheşanat, domnii A. Boldea, I. Mo- ian, Laz ar Linoă eto., oari nu oruţă nimic pentru-oa se câştige un loo vrednic între societăţile ardeleneşti, pentru societatea lor mult promiţătoare.
Din alăturatul tablou de înoassări ale diferitelor societăţi, oari au aranjat balul dela 2 Iunie a. o., încasnări provenite numai din vinderea biletelor înainte de ţinerea balului, presidat de venerabilul domn Sava Şomănescu, marele şi ouno- soutul filantrop, ae poate deduoe până la un punot oare careva gradul de însufleţire şi zelul ce-’l pun aceste aooie- tăţi în urmărirea scopului determinat. ’Mi-am procurat anume aoest tablou, oând m’am hotărît să soriu despre societăţile ardeleneşti:
Sooietăţile au vândut bilete: >Fră ţia* în valoare de 143 lei; >Daaia Tra- iană< 40 lei; * Dealul Cumetriei« 107 lei; »Fraţii Români* 86 lei; » Unirea Culturală* (Draoa) 52 lei; »Mercheşana« 83 lei.
Banefioiul net al aoestei sărbări cu suma oe s’a mai făout seara la oasaă se urcă la 500 lei, plus un rest de 25 lei, datorit de societatea >Daoia Traiană* din înoaaaările efectuate.
După oât sunt informat toate aoe- ate sooietăţi ardeleneşti în dorinţa de a mări fondul destinat pentru diferite burse (stipendii) şi de a pută satisface la cât mai mulţi competenţi, vrednici de a fi ajutoraţi, vor oontinua prin mijloace potrivite a faoe tot posibilul pentru realisarea dorinţei lor.
Am soris deooamdată numai. asupra sooietăţilor ardeleneşti, pentru-oa să arăt oelor oari oontestă Românilor >de peste munţi*, imigraţi în România, interesul şi sacrificiile oe ei aduo după putinţa oausei oomune, dela mio până la mare, începând ou ţăranul din servioiul >boerului< in lupta sfântă şi titanică, pe oare o duo fruntaşii noştri din Transilvania şi Ungaria în oontra politicei draconica de maghiarisare, pe care au înau- gurat-o oreerii bolnavi ai unor şovinişti inconştienţi de oe voeso şi de prăbuşirea nu depărtată, pe oare ei o pregătesc Ungariei, prin manoperile lor.
Vom oontinua sorisorile după promisiune. Dumnezeu se fie ou neamulromânesc. Copândeann.
Nr. 34FO A IA P O P O R U L U I
Pag. 401
Despre dări şi aruneuri.'• (Urmare).
Dările de consum,proprietarii ăe cazane dela ţeară
trebue să înştiinţeze In «oria aau verbal, că vreau aS fiarbă rachiu, la percepto- ra t iau la aecţia gardei de vamă (fi- nanţi) înaărcinată cu boletarea rachiului.
Blanchetele pentru înştiinţare ae capătă la aecţia gardei de vamă aau la perceptorat (unde se dau boletele) şi coată de coală 4 bani.
Nu e în«8 fiecare secţie împuternicită ae dee bolete de rachiu şi aceaata se face ounosout în comună în modul obicinuit; şi aceea se face cunoscut, la care primărie aau şi alte peraoane (traficanţi) etc. trebue plătită aceaata dare, când aecţia are dreptul de boletare.
Darea ae plăteşte în cantitatea următoare:
o) După rachîu de prune, cireşe, vişine, apricoze, drojdii, vin, miere de fiecare hectolitru câte 3 oor. 60 bani.
b) După rachîu de coarne, mere,p e r e , porumbele, fragi, trevere de vinde fiecare hectolitru câte 1 coroană 80 bani.
e) După treveri de poame de fiecare hectolitru 1 cor 3 bani.
Afară de aoeea trebue plătit în locul dării de regale de până acum darea de conaun pentru apirtuoaae şi anume:
La cele de aub a) afară de dareade fert încă 40 bani.
La cele de aub b) încă 20 bani şiîa cele de aub c) înoă 13 bani.
Durata ferberii e la materiile înşirate «ub a) b) c) de cel puţin 24 ore.
Proprietarul de căzan trebue aă plătească dările aceatea atunoi când îşi ■coate boleta, fiind apoi liber de ori-ce îndatorire; numai cât «8 se ţină atrîna de conţinutul boletei, căci ori-ce abatere e înpreunată cu pedepse foarte aapre.
In boletă e indicată şi ora mce. perii şi a terminării arderii, ceea-ce trebue ţinut bine-’n aoamă pentru de-aie feri de pedeapsă.
P roprietarul de căzan are s8 gri- jeasoă, oa pe păretele de cătră stradă al casei sale b8 fie o tăbliţă, care s8
arete, că are căzan apoi trebue a8 gri- jeasoă de coala de revisiune (despre mă- aurarea căzanului), ca aceasta a8 fie bine păstrată şi a8 se poată da ori când gardiştilor spre vedere, în fine sigilul de pe copac şi de pe apirală sfinu fie stricat, căci în caz contrar urmează pedeapsă.
Dela 1 Ianuarie 1899 încoace poate introduce ori cine rachîu fără de înştiinţare sau încărcare cu dare. Despre darea pe bere şi despre darea de consum pe zăhar e aceeaşi disposiţîe (fie vorba de negustori, fie de persoane private). (Va urma).
Despre moştenire.(Urmare şi fine).
3. Dacă nu sânt neamuri nici de rîn- dul al doilea, atunci averea trece la moşi şt la bună precum şi la urmaşii lor.
Şi aici mă veţi înţelege mai bine din
tr’o pildă.Ilie Butuc a murit şi nu au rămas după
el nici copii, nici părinţi sau fraţi.Averea rămasă după el se va împărţi
în două părţi. Jumătate va fi a părinţilor tatălui seu, jumătate a părinţilor mamei sale. Fiecare jumătate ear’ se va împărţi în două:o parte .fiind a moşului, ceealaltă a bu
nei sale.Dacă vre-un moş sau bună a murit,
atunci partea ei va trece pe urmaşi, dacă are, dacă nu apoi pe celalalt soţ rămas în vieaţă.
Aşa să zicem că dintre moşii dinspre tată trăeşte numai bătrânul Iosif, ear’ Susana muierea lui a murit încă înainte de a murinepotul lor Ilie.
După Susana moşteneşte feciorul ei George, care aşadară e frate cu tatăl lui Ilie Butuc. Moşii dinspre mamă, adecă părinţii mamei lui iile au murit amendoi fără urmaşi.
Atunci jumătatea lor de avere va trece pe moşul dinspre tată adecă pe bătrânul Iosif
nu pe feciorul lui.* 4. Dacă nu sânt nici rudenii de rîndul
al treilea, atunci averea trece pe părinţii moşilor şi pe urmaşii lor adecă pe a 4 viţă.
Ear’ dacă şi aceştia au murit până atunci drept la moştenire are a 5 viţă, adecă moşii copiilor moşilor. După aceştia încă numai o viţă este, care ar fi să moştenească, adecă strămoşii moşilor celui răposat şi ur
maşii lor.
Acelaşi drept ca copiii legiuiţi îl au şi copiii nelegiuiţi dacă părinţii lor dupâ naşte- rea copiilor s ’a u cununat după toată regula.Pe când copiii nelegiuiţi, n’au drept de moştenire, decât după mama lor.
După rudeniile mamei lor deasemenea
nu pot moşteni.Cu totul altfel e cu privire la copii luaţi
de suflet. Aceştia moştenesc şi după părinţiilor de sânge şi după cei-ce 'i-au luat de
suflet.Să vă mai spun pe scurt şi despre
dreptul de moştenire, ce-’l are nevasta celui
răposat.Dacă după cel mort au rămas copîi,
atunci nevasta nu va căpăta nimic, ci ea va avea numai drept de folosinţă la o parte a averii. Anume dacă au rămas trei sau mai mulţi, atunci ea va ave drept folosinţă la atâta loc, cât capătă fiecare dintre copîi. Adecă dacă sfint 3 cop», nevasta va avă drept de folosinţă la a 3-a parte, dacă sunt 5 copîi, atunci numai la a 5-a parte.
Dacă nu au rămas copîi de loc, nevasta celui răposat va căpăta a patra parte din avere, care va fi chiar a ei, ear celelalte trei părţi vor fi ale neamurilor băr
batului.In urmă dacă nu rămân după bărbat
neamuri din cele 6 viţe despre cari v ’am vorbit mai sus, atunci toată averea trece la ne
vasta lui.Cu alte vorbe nevasta numai atunci va
moşteni averea întreagă a bărbatului,' dacă după acesta nu au rămas nici barem veri de
al patrulea.Puteţi vedea din acestea, că legea să
poartă cam maşter faţă de nevasta legiuită. Pentru-că nevasta care a trăit o vieaţă întreagă cu bărbatulseu şi a muncit cu el alăturea e mai vrednică se moştenească din averea, la care şi ea a trudit decât cutare neam de a treia sau patra spiţă de a bărbatului.
De aceea acum, când legiuitorii ţării în curănd vor face o carte nouă de legi, în care si dreptul de moştenire va fi făcut din nou, aşa ca să poată avea putere peste toată ţeara ungurească şi astfel şi peste Ardeal s au gândit să schimbe lucru aşa, ca pe viitor nevasta să nu mai ajungă la moştenire numai după cele mai depărtate rudenii ale bărbatului. De aceea au făcut aşa că în legea cea nouă dacă cel răposat n’are copîi după el nu moştenesc rudeniile, ci îndată muierea lui
legiuită.
Vulpea beareă.A fost odată ca nioi-odată, dacă nu
ar fi, nu a’ar povesti, pe când ae potcovea purecele... şi celelalte.... şi celelalte....
A fost odată un vânător, care de J câte-ori mergea la vânătoare, avea obi- ceiu b6 ia cu dînaul pe servitorul aeu, ear’ oând se întorcea înapoi, povestea oui vrea să-’l asculte, o mulţime de întâmplări minunate, care de când lumea nu trecuse nimănui nici măcar prin vis, şi la toate aoeste basme nu lipsea niciodată de a aduce ca martor pe bietul servitor, adevărat om al lui Dumnezeu- Azi aşa, mâne aşa, până când, într’o zi,acesta aătul de a f a c e mereu, de pomană, meseria ticăloasă de martor mincinos, îşi cerii seama dela stăpân şi voi cu tot dinadinsul, ca se-’şi ia ziua bună dela eL
Stăpânul stărui, ca s8 afle pricina aoestei neaşteptate hotărîri şi cu vorbeblânde îl întrebă: »Oare M .to tumeşti cu simbria ta şi ou traiul ce aiIn caaă la mine, de vrei să m8 laş i.«
— »S8 nu păcătuese, cucoane*, îi răspunse servitorul, »toate sunt bune la domnia-ta. Dumnezeu se-’ţi dea tot bine ! Dar’ să-’ţi spun curat şi să nu-’ţi fie cu supărare, uite, mă mustră cugetul de atâtea dovezi minoinoase, ce-’mi ceri să dau pe toată ziua, când începi, adecă să fie cu iertăciune, când începi să tai la palavre vânătoreşti. E păcat de Dumnezeu, cucoane, se mă afundez eu cu totul în fooul gheenei şi să port eu, săracul de mine, tot ponosul păcatelor, ou cari domnia-ta îţi încarci, de bunăvoe, sufletul. Lasă-m8 mai bine să mă duc cu D-zeu.<
Aşa vorbi servitorul şi stăpânul se puse pe gânduri; dar’ fiindcă el ouno- ştea preţul unei slugi drepte şi ere- dinoioase, se răsgândi bine şi îi răspunse într’astfel:
,Ia ascultă, băete! Văd că tu eşti om cu frica lui Dumnezeu. Rămâi la mine şi ajută-mă, ca să me deobar de părdalnicui meu de nărav. Crede-mă, nici eu n’aş voi s§ spun ceea-ce nu
prea este tocmai adevărat, dar’ ce să-’ i faoi năravului. Mă ia gura pe dinainte. Aşadar’ eă facem cum e mai bine; să facem între noi o învoială, ca să scap şi eu de aşa urît cusur, *8 rămâi şi tu împăcat cu sufletul. Gând. mă voiu afla In vre-o adunare, tu să stai la spatele mele şi cât vei auzi, că încep a croi câte una mai deochiată, tu »ă mă tragi de mâneca hainei, căci eu|îndată voiu îndrepta-o, după fiinţa adevărului*.
Aşa spuse şi aşa rămase să fiePeste câteva zile, şezând la masă
cu alţii, vânătorul începu să povestească, oă la o vânătoare, la care fusese de curând ’i-a eşit înainte o vulpe, care avea o coadă, lungă, lungă, cel puţia de cinciBtânjini!!!
Pe când in focul povestirii el ro- atia acestea cu cea mai deplină încredinţare, ca şi când lucrul ar fi fost întocmai după-cum el spunea, deodată se simţi tras de dindărfipt de mâneca surtucului, îşi aduse aminte de tocmeala cu ser-
Pag. 402 FO A IA P O P O R U L U I
Cam acestea ar fi lucrurile mai de căpetenie, pe cari am ţinut de lipsă să vi-le spun asupra moştenirei după lege.
Despre aceea sunt convins, că nu vă veţi fi întipărit în minte toate câte vi le-am spus, ba sfi poate că vor fi şi de aceia între d-voastră, cari nu m’au înţeles în tot locul, cu toate că mi-am dat silinţa să vă vorbesc la înţelesul d-voastră. Un lucru însă tot e bine se vi-’l însemnaţi şi anume aceea, că de câte ori se vor naşte între d-voastră certe şi neînţelegeri asupra unei averi moştenite, să vă cugetaţi bine că dreptul de moştenire al fiecăruia e hotărît până la un fir de păr, şi astfel înainte de ce v’aţi duce pe la judecăţi ca se vă facă dreptate, întrebaţi sau cereţi sfatul dela un om umblat într’ale leg'lor de moştenire. Acesta apoi cu legea în mână vă va spune hotărît, că oare aveţi drept sau nu şi dacă nu, atunci mai bine să vă lăsaţi |de pâra din care nu cu mult vă veţi alege. Pâ- rile prea multe şi mai ales pârile nedrepte îl aduc la sapa de lemn şi pe cel mai bogat om. Ear' noi Românii aşa săraci cum suntem, nu trebue să prăpădim înzădar nici un ban. Dacă vă veţi lua la inimă cuvintele acestea ale mele, sper că o se aveţi oare care câştig din cele-ce v’am cetit azi despre moştenire.
Turda. D r . T. M oldova n .
Comsrciu şi industrie românească.Iu scurtă vreme ae vor publica bi-
îanţeia «ooietăţilor noastre comerciale.In toate întreprinderile sunt vre
muri de decadenţă şi vremuri de avânt.— Nu putem înoă da aoum să preoisâm periodul, în care irăeao societăţile noastre comerciale şi peste tot industria românească.
Viitorul ne va «pune !Suntem înoă prea tineri noi Ro
mânii pe aceste terene încât e ou neputinţă a stabili o notă hotărîtă, cu care să oualifioăm apoi aceste întreprinderi.
La noi e foarte greu *ă dai vieaţă la întreprinderi nouă, căci oamenii noştri tuni prea pesimiţi, prea încep ou >considerantâle< înoă înainte de a începe acţiunea ou oare vrei să înpreti- neţii pe unul sau altul.
Toate acţiunile noue reclemă jertfe căoi numai aducând jertfe poate se progreseze o pornire.
vitorul; îşi luă vorba înapoi şi îudrep- tându-se că, in înferbinţsala vânătoarei nu va fi văzut tocmai bine, reduse coada vulpei până la vre o doi «tânjim.
O nouă smuceală de haină îl făvu s’o mai «curteze cu un stânjin.
La a treia, o cionti până la doi coţi.Simţind încă şi acuma efeotele re
strictive ale conştiinţei servitorului, se înduplecă a mai reteza din coada vulpei: »Doi coţi întocmai nu va fi fost, zise el aiudând, dar’ pe legea mea că era da un cot şi mai bine.
Servitorul, care se bucura aoum şi mulţumea în sine lui Dumnezeu, auzind pe stăpânul seu oum se lepădă din ce în ce mai mult de ispitele satanei, crezu că e momentul nemerit spre a ’l aduce la o deplină pocăinţă şi-’l mai trase încă odată de mânecă.
Dar’ răbdarea vânătorului era ajunsă la culme şi, întorcendu-se deodată înfuriat cătră neînblânzitul seu cansor, se răsti la dînsul, strigând in gura mare:
La noi — onoare esoepţiilor — doamne fereşte de jertfe.
Cel oare a dat sprijinul la vre-o acţiune nouă — ou toate oă aceasta cade şi în favorul lui — crede oă a deobligat pe acela care a luat iniţiativa.
Ba chiar îşi aroagă una şi alta, ou toate oă bietul iniţiator al vre-unei porniri numai preooupat de interesul general s’a pus Ia lucru, numai binele neamului îl urmăreşte, numai dorul de progres pe toată linia.
La noi dacă d. e. vre-o întreprindere încheie bilanţul cu perdere — pesimiştii noştri croeeo verdicte peste ver- diote, cari toate strică în viitor afacerii cu perderea.
Nu ştim să jertfim, nu avem pa- oienţă, nu aşteptăm periodul de avânt şi astfel stând lucrul nioi nu putem faoe şcoală în direcţiuni nouă.
Să privim la alta popoara!Germania stă astăzi pe terenul co*
moroiului şi industriei mai bine oa ori- şi-ce ţeară.
Şi cum ’şi-a câştigat tăria în co- merciu şi industrie?
Prin jertfe colosal de mari!Daoă ceri sprijinul dela oamenii
noştri — pretind se le faci bilanţul înainte da a începe afacerea, da care eşti preooupat! Suntem săraci, oe e drept, dar’ ou toate astea nu-'i bine oasă prea lăcomim după câştig.
Ar fi bine, oa la început să ne mulţumim şi numai cu câştigul moral, să ne mândrim că puterea noastră de muncă o estindem şi în alte direcţiuni neeaploatate de noi. Nicoiaa Macrea.
Esposiţiile industriale din Sibiiu.(T e r tn in p ro lu n g it ).
Prin adresa noastră cu data 20 Iulie n. o., am rugat primăriile noastre comunale respeotive oficiile parochiale oa în scopul asigurării bunei reuşite a espoaiţiilor noastre industriale, ce se vor aranja în luna Ootomvrie o. aioi în Sibiiu, Ee binevoeasoă:
1. a luora la instituirea a câte unui comitet din femeile fruntaşe, oari sub oonducerea cele: mai cu vază din oo- mtină să adune pe lângă consemnare obiectele vrednice de espus;........ .
>Bine, mişelule! Nu-'ţi este destul cu atâta? Ce vrei, se las vulpea bearoă? Dar1 mai bine se te ia pe tine draoul de o mie de ori, decât să rămâe vulpea mea fără ooadăc. odobescn .
E ÎS .Ţ ig a n u l ş i p ru n e le .
Un Ţigan intrase la lucrui câmpului la un Sas. Venind seara acasă, frâua ’i-a pus Ţiganului prune fierte pe masă, oa să mănânoe. Bietul Ţigan îmbuca la toată buoă tura pruna întreagă. Frâua certându-’l, oă îmbucă atâta deodată zise:
Ioane, îmbucă două odată!Ţiganul răspunde: Bine drăguţ
jupâneasă aşa oi faoe, -— şi îmbucând Ţiganul tot doue odată, frâua s’a năoă>: jit şi mai rău zicând : Nu aşa mo Ioane^ noi muncăm una tot două.
Oom. de Sîlc. Fleşer,? templar Sasosiz.
2. a crea din mijloacele comunei oâte unul iau mai multe premii în bani, premii oe ae poarte numele comunei şi să se deoeaină fie pentru produse din industria profesională, fie din oea de oasă;
3. a stărui pe lângă junii (feoiori şi fete) din comună să se deprindă sub conducerea celui mai destoinio în jocurile usiţate în oomună, cu cari să se produoă la sărbările împreunate ou es- posiţia şi în fine.
4. a ne transpune până la 15 August a. o. raport despre toate cele duse în îndeplinire.
Având în vedere, oă din mai multe părţi suntem rugaţi a mai amina terminul pentru înaintarea raportului — ne luăm voe a vesti pe toţi pe oari îi priveşte, oă prolungim prin aoeasta terminul de 15 August până la 1 beptem- vrie n. c. -
în oe priveşte îndeosebi esposiţia din industria profesională (meserii), la aceasta se primesc ca esponenţi meseriaşi de-ai noştri din ori-care localitate cu adaosul însă, că esponenţii afară de Sibiiu nu vor primi premii în bani afară de caşul, oă vre-unul din institutele noastre de oredit sau din comunele noastre destinează premiile de ele create anume pentru meseriaşii din partea looului.
Diplome însă vor primi toţi.Disposiţiunile privitoare la trimi
terea obiectelor etc., le vom publioa ulterior.
S ib iiu , 5/18 August, 1902.Pentru comitetul aranjator al es-
posiţiei:
Demetritt. Comşa,presid. Re un. agricole.
Victor Tordăşianu,.presid. Reun. meseriaşilor români
PABTEA E m i l i e iRoada câmpului.Anul acesta nu a umblat timpul
tocmai priinoios, pentru-oa să ne asigu- reze pretutindenea o recoltă .îmbelşugată de câmp. La începutul primăverii a domnit o secetă mai lungă, oare a împedeoat mult desvoltarea regulată a semănăturilor, după aoeea au urmat ploi torenţiale, icî colea ou grindină şi peatră mai mare, oari au înecat, ba pe unele loouri au chiar nimicit roada câmpului din anul aoesta.
Roada câmpului este un ân de munoă al economului, oare în ploaia oa şi în timp frumos trebue se o oultive şi apere de număroşii ei duşmani văzuţi şi nevăzuţi, oa Ia urmă să poată stringe reoolta dorită. Pe când o roadă îmbelşugată de câmp faoe buourie şi îndulceşte traiul la mii şi milioane de familii, pe atunoi o roadă slabă jsau cu totul nimioită adube întristare acelor familii, oomune şi ţinuturi, oari au ajuns la o asemenea soarte tristă, că să na poată strînge roada unui an de muncă şi astfel să nu aibă cele de lipsă pentru esistenţa lor de toate zilele. De aceea nu numai la noi,, oi pretutindenea strln- gerea roadelor de pe câmp, cu deose-
Hr. 34F O A IA P O P O R U L U I
Pag. 403
blre secerişul se faoe mai de cătră toţi economii ou multă bucurie «i voe bună, m r ’ om mai bogătani fao la afîrşitul aoe- luia şi câte o cunună, pe care apoi o cântă fetele |i feciorii când merg cu ea acasă, unde după aceea ae oapătează. ,
Economii aceia, cari au ajuna mstarea ferioită ca şi anul a ceata să aibăun seceriş mănos, cari ’şi-au umplutliambarele lor de grăunţe, pot să deelaudă lui Dumnezeu, că ’i a ferit de daune şi le-a asigurat încă pe timp de un an esistenţa lor şi a familiilor lor.Căoi grele sunt timpurile astăzi pentru toţi economii 1 Dar’ mai ou seamă pentru aceia, oari aunt siliţi oa tot din îoada câmpului aă-’şi plătească datoriile ior private, cătră stat, comună, şooală,biserică 9. a.
După datele mai nouă publicatede ministrul de agrioultură roada câmpului din anul acesta s’a socotit a fi ur-
imătoarea:Grâul da toamnă va da o roadă
mijlocie bună în partea din dreapta Dunării, între Dunăre şi Tisa şi intre Tisa şi Mureş; o roadă mijlooie va mai da şi în ţinutul din stânga Dunării, ear in unele părţi ardelene abia va da oroadă mijlocie. ' „' , ,
Grâul de toamnă abstrăgend unele ţinuturi înecate, bătute de grindină sau peatră sau culcate de multele vijelii şi | ploi, c a desvoltat normal atât apicul, 1
.oât şi grăunţele. Acestea încă sunt mai mari şi mai pline ca în anul trecut. Tente tot roada grâului din anul aceata ae preţueşte la 40,804200 măji metrice sau 6.94 m. m. de jugărul catastral mai simit cu 7 mii. de măji metr. ca în anul treout.
Săcara şi corcitura încă s au aes- voltat normal, aşa că roada lor deaae- menea se socoteşte a fi mulţămitoare. Peste tot la roada de săoară şi corcitură s’a băgat de seamă, oă anul aoesta nu e toomai aşa de bună ca în anul treout, de oare-ce sunt multe spice ou şirele de grăunţe ştirbe. Produoţiunea de pae insă va fi mai îmbelşugată, oa m anul treout. Peste tot roada de Băoară se socoteşte la 13,027.500 măji metnoe, laţă de 12,920900 măji metrice dm anultrecut. _ -
Orzul de toamnă oa şi cel de primăvară a foat ataoat pe unele loouri de tăciune şi de viermi. Pe lângă toate acestea spicele şi grăunţele s’au desvol- tat normal, aşa oă şi dela aoeastă săme nătură se aşteaptă o roadă mijlocie bună. Peste tot roada de orz se socoteşte la 12,004.900 m. m. faţă de 11.888,400 m. m.din anul treout.
Ovăsul nu a’a putut desvolta nor mal din causa secetei de astă-primăvară. Ploile, oari au urmat după aceea însă au mai îmbunătăţit starea lui de mai înainte. Dar’ deodată cu ploile s’au încuibat prin ovese şi o grămadă de bu- rueni şi gozuri, oăci ovăsul pe la noi nu se prea pliveşte, oi pe cele mai multe loouri *e lasă de-’l umple gozul, aşa oft pe locurile mai sterpe nioi nu se poate deavolta oum se cade din oausa aoelora. Pe lângă toate acestea ae. aşteaptă şi dela ovăa o roadă mijlocie. Peate tot roada de ovăa din anul aceata ae aoco- teşte la 10,739.500 măji metrice faţă de 10,626.300 m. m. din anul trecut.
Cucuruzul* pe oele mai multe locuri, nu promite o roadă toomai îmbelşugată. La aceaata a contribuit de o parte aeoeta de aată-primăvară, de altă parte ploile, oari au urmat după aoeea şi din bauaa cărora nu a’a putut să- vîrşi nici săpatul şi muşuroitul la timpul cuvenit. Cu toate aoeatea ae aşteaptă şi dela cucuruz o roadă de 25mii. m. m. t
Cartofii aau crumpenele a au des-voltat bine pe cele mai multe loouri şi promit o roadă mijlocie bună.
Strugurii au pătimit încâtva de răcelile şi îngheţurile de aată primăvară. Pe unde însă acelea nu le-au prea putut atrica aşa tare, pe a o o l o promit un culee mănos.
Poame au rămas puţine din causa răoelilor şi a îngheţurilor de pe primăvară. Chiar şi din cele rămase au mai căzut multe din causa vermilor, cari a’auîncuibat în ele.
Fenul atât pe fenaţele naturale, catşi pe cela măestrite promite o roadămijlocie bună. Dar’ timpul nestatornicdela începutul lui Iulie a îngreunat multuscatul aceluia. . *
Celelalte sămănături cultivate încă s’uu desvoltat normal, numai cât pe unele le-au prea umplut buruenile şi gozul din cauaa prea multelor ploi.
Peste tot luat deci, roada câmpului din anul acesta promite a fi mulţămitoare. Rămâne acum la buna chibzuinţă a fiecărui econom, ca să ş’o ştie împărţi astfel, ca să se poată ajunge ou ea până la cea din anul viitor.
Ioan Georgescu.
umblă după slujbă şi aceasta n u m j bine nu poate 8 pentru a rcu itu ri, care este şi va fi mult timp ci palul mijloc de bogăţie pentru Ro-
mâni.De altă parte, d e ş i aproape toţi
locuitorii rurali dispun împrejurul casei l o r de mici porţiuni de teren, acestaeste necultivat de loc, sau are cel mult 2— 3 straturi de ceapă şi usturoiu, ear cultura legumelor atât de necesară hranei se face mai numai de străini. Cultura pomilor, cel puţin la locuitorii de câmp, este cu totul necunoscuta, şi
I cum regimentele de infanterie mai cu 1 seamă au contribuit în a da până acum cea mai mare parte din puţinul contingent al ştiutorilor de carte la sate, toate acestea au făcut pe dl colonel Corvin, comandantul regimentului ae Romanaţi,, să creadă că tot armata ar putea să răspândească o cultură raţională a legumelor şi pomilor şi a adoptat, ca remediu, mijlocul de a întreţine soldaţii, pe cât este posibil, in timpul serviciului activ, în meseria de agricultor, făcend se dispară neplăcerea pentru agricultură din partea celor-ce au căpătat puţină ştiinţă de carte, obi- cinuindu-’i cu o cultură raţională, mai cu seamă a pomilor şi a legumelor, ca ducendu-se acasă să nu mai cumpere ce-'i trebue pentru hrana lui obicinuita dela străini, ci se le aibă dela el.
Agricultura în armata română.în armata română s’a început o
mişcare pentru a răspîndi cunoştinţele agriculturei raţionale şi grădinăritul printre soldaţi, cei mai mulţi fii de plugari. începutul ’l-a făcut dl colonel Corvin din Romanaţi.
De câtva timp, chestiunea agriculturei în armată se discută mult în străinătate. In Belgia s’a observat, căo mare parte din gradele inferioare, recrutate dintre argicultori, după terminarea serviciului activ, nu se mai gândesc a se întoarce la căminele lor spre a se ocupa eară cu agricultura, ci rămân prin oraşele, unde au fost in garnisoană mărind astfel numărul flămânzilor dela oraşe. Aceasta a făcut ca ministerul de interne şi cel de res- boiu să se gândească a găsi mijlocul de-a înlătura acest rău, şi ca leac au hotărît, ca pe pămenturile, de cari dispun corpurile de trupă, să se facă culturi si plantaţiuni cât de felurite, pen- tru-ca soldaţii recrutaţi dintre agricultori să fie ocupaţi zilnic, în orele libere, cu meseria lor de agricultori. In Italia si Francia mai cu seamă, pentru trupele din Algeria, s’au făcut aceleaşi încercări şi pare că s’a ajuns la frumoase
resultate. u *.-In România mulţi dintre soldaţi
cea mai mare parte veniţi la corpuri fără de-a şti ceti şi scrie după-ce âu învăţat puţină carte, parte din ei reuşind se obţină un grad de corporal sau sergent, la liberarea lor rămân la oraşe, unde cer slujbe. Chiar la sate
încă din toamna anului trecut a luat măsuri pentru pregătirea unei părţi din terenul ce regimentul are pentru instrucţie şi tir şi în această primayarâ s’au început a se cultiva pomi, viţa de vie cartofi, fasole şi tot felul de legume, într’un mod sistematic. S’a impărţiţ terenul cu această destinaţiune în mai multe parcele :
1. S’a destinat o porţiune de 5200m. p. împărţit în 8 dreptunghiuri egale corespunzătoare celor 8 companii permanente. în acestea companiile au sămănat şi cultivat ceapă, usturoiu, cartofi, pătlăgele vinete şi roşu, ardem, bob, linte, fasole, în fine tot felul de legume. Pe cele 4 laturi ale dreptunghiului ale unei compănn sau sădit butaşi de viţă de mai multe varie- tăti, ear’ în mijloc paralel cu laturea lungă, s’au plantat pomi sălbatici destinaţi a fi altoiţi mai târziu. Companiile cu oamenii de rînd, în orele libere îngrijesc şi fac tot lucrul trebuincios în grădinile lor. Cu aceste grădini, anul acesta, se fac numai espe- rienţe şi resultatul se prevede a fi dm cele mai fericite, fiindcă silinţa de a avea grădina cea mai bine cultivată şi cea mai frumoasă nu esistă numai intre compănii, ci chiar între soldaţu Este de admirat cum soldatul îşi dispută onoarea, că cuiburile semănate şi îngrijite de el, sunt mai frumoase decât ale vecinului seu.
Această ocupaţiune mai areavan- tăgiul, că procură soldatului în orele libere de serviciu o distracţie pe cat de utilă, pe atât de frumoasă şi avan- tagioasă.
2. Pe o suprafaţă de 8000 m. p- se cultivă de regiment pe o scară mai mare ca la compănii tot felul de legume. '
Pag. 40 4 F O A I A P O P O R U L U I Nr. 34
3. Pe o suprafaţă de 4500 m. P- s’au sămănat cartofi şi fasole, pen- tru-ca regimentul să se dispenseze de a mai cumpăra din comerciu aceste articole pentru hrana trupei.
Pentru-că fabricaţiunea măturilor ocupă în acest judeţ numai pe locuitorii din 2— 3 comune şi pentru a obicinuî pe sătenii din toate comunele cu o lucrare uşoară şi productivă în timpul când n’au de lucru la câmp, pe o suprafaţă de 10,000 m. p. s’au semănat mături, cari în timpul iernei se vor face de soldaţi.
'4. Pe o suprafaţă de aproape 10,000 m. p. s’au semănat lucernă şi trifoiu şi în mică cantitate sfecle de nutreţ pentru a servi de pildă soldaţilor în obţinerea nutreţului artificial pentru vite.
5. Pe toată întinderea terenului ce aparţine regimentului s’au plantat aproape 200,000 salcâmi, tei, frasini, ulmi şi diferiţi pomi sălbatici consti- j tuind aleie pe şosele, între pavilioanele trupei şi garduri vii despărţitoare între diferitele lucrări ale regimentului.
Regimentul mai are "o pepinieră de stejari şi una de salcâmi, de 4 ani, din care se alimentează diferitele lucrări de câmp.
împrejurul pavilioanelor oficereşti sunt 2 mici grădini cu câteva varie-
Toamnae bine să le dăm nutrement fluid, ca să-’fi poată potoli setea |i «8 le ferim de urdinare.
Contra urdinarii la vite tinere e bună făina de sorobeală de urez. Aceasta o dăm în cur» de 3 zile, de 2 ori pe zi oâte V* litru, feartă tot din proaspăt yi lăsată sg se domolească. Nutreţ verde nu dăm de Ioc, ci numai fen din anul trecut.
Ştiri economice, comerc. industr. jurid.Societăţile cooperative în Prusia
sunt în număr de 7.450 având 1.331,450 membri şi totalul angajamentelor de 211.238,815 mărci. Mijlocia membrilor este de 141 de societate.
Aceste societăţi se reduc la 5 grupe principale, anume: 1. Grupa societăţilor Schulze-Delitzsch — mai ales în oraşe — cuprinde 861 societăţi; 2. Grupa Hass cu 3,173 societăţi; 3. Grupa Raiffeisen cu 2,144 societăţi; 4. Societăţi diferite 1.700,'cari depind de o secţiune centrală; 5. Alte 1.488 societăţi cu totul independente.
Datoria Austro-Ungariei. La finele anului 1901, datoria publică generală a Austriei se urca la 5,447,346,258 coroane, datoria regatelor şi a ţfirilor representate în Reichsrath la 3 619,129,149, împreună 9,066,475,047 coroane, sau 370 536,509 coroane dobînzi
tăţi de flori şi cu trandafiri, altoiţi de soldaţi dintr’o mică pepinieră de măceşi, situată la sudul baracelor trupei.
6. S’au destinat 36,000 m. p. împărţiţi în 3 taboane, pentru păşu- « narea cailor oficereşti.
Taboanele sunt despărţite cu sîrmă, pentru a fi folosite treptat.
Căpitan Homoriceatitt.
SFATURI.Ghinda ca hrană galiţelor. Ex
perimenta făcute de mai mulţi economi au dovedit, că ghinda usoată în cuptor $i apoi măcinată e foarte bună hrană pentru galiţe (găini, eto.). Procedura e următoarea: în hrana obicinuită a galiţelor amestecăm puţină făină de ghindă şile-o dăm în «tare căldioioă. Mai consult e însă sg faoem din această făină ţipăi în mărime oât pumnul, pe cari apoi îi uscăm. Gând voim sg dăm galiţelor de mânoare, amestecăm în hrana obioînuită, pentru 12 găini a 10-a parte dintr'un ţipău de aceştia, după-ce ’1 am muiat întâiu In apă căldioioă. AceBt nutrement promovează în mare grad formarea ouglor.
Petele de bere Ca »g scoţi petele de bere de pe stofele de lână albă sau de coloare desohisă, trebue unsa petele eu gliţerină curată, se spală apoi cu apă j
eăldicică şi se calcă pe dosul stofei înoă umede. Culorile cele mai fine rgmân neatinse. .
Cercetaţi stupii! La sfîrfitnl lui August şi începutul lui Septemvrie trebue cercetaţi toţi stupii, oa se vedem, caree sărac in miere pentru de a-’i da autremeat, ca ig nu moară de foame
anuale. Datoria flotar.tă comună (bilete de stat) se urcă la aceeaşi epocă la 35,873,740 coroane.
Producţiunea untului din lumea întreagă. După ultima statistică, ţările cu populaţia albă au la un loc 63.880.000 de vaci, cari produc anual 2.640.000 tone de unt şi de brânză. Aceste vaci presintă un preţ de vre-o zece miliarde de franci. Statele- Unite au dublu atâtea vaci cât are Germania.
în EurOpa numai Rusia are un număr mai mare de vaci, adecă 10 milioane. Nici o ţeară nu produce, în raport cu estinderea şi cu numărul locuitorilor sei, atât unt cât Dane- marka. După această ţeară, locul de frunte îl ocupă Francia.
O măsură bună pentru ţerani.Banca agricolă din Bucureşti a avertizat ministrul de interne, că ţine la disposiţiunea ţăranilor sumele necesare pentru depozitarea a câte 100 hectolitri de cereale cel puţin.
Dar’ cum sânt numai puţini ţărani cul- tivători, cari posedă această sumă, banca agricolă zice, în avisul ei, că mai mulţi dintre ei pot să se asocieze pentru a depune cerealele lor la unul dintre ai lor, care va împrumuta In numele seu şi va repartiza apoi suma între asociaţi.
Producţiunea muştarnlni în România. Este foarte anevoioasă această producţie în România; Totuşi s’au făcut mari sforţări pentru a se avea muştar indigen. Primele încercări de producţie s’au făcut în anul 1893. Mijloacele de producţie s’au perfecţionat în 1901.; In acest an s’a importat muştar pentru suma de 72.768 Iei.
In România muştarul se cultivă de cătră ţărani în judeţul Constanţa ,şi în câteva co-
mune din Ilfov. Se speră că peste 3 -5 ani România să nu mai impoarte muştar folosind producţia indigenă.
Conservele în România. După o statistică făcută la ministerul domeniilor, se constată, că în fiecare an cele şase fabrici de. conserve din ţeară dau în consumaţie 250.000 chlgr. de conserve.
Cea mai veche fabrică din ţeară e a dlui Staicovici, care a fost înfiintatâ la anul 1874.
Fabricile de conserve, pe lângă cantitatea pe care o dau în consumaţia publicului, mai furnisează anual 250.000 chlgr. de conserve pentru armată.
Repausul de Duminecă e vorba să se întroducă şi pentru traficanţii de tăbac. Ordinaţiunea ministerială, care stabileşte toate amănuntele, e gata şi va fi încurend subscrisă.
A u r în Bănat. Câţiva capitalişti germani au căpătat concesiune dela ministerul ung. să spele aur în Nera. Instalaţiunile au costat 40.000 cor. Intr’o singură zi au spălat aur de 800 cor.
F E L U R I M I .Un nou fitil de lămpi pentrn
| petrol. H. Sarafian din New York a | înfiinţat de curend la Asnieres o uzină | pentru fabricaţiunea unui nou fitil pen-1 tru lămpi de petrol, oare face sg ce re-1 a liseze un adevgrat progres în acest | mod de iluminare. Caraoteristica acestui
fitil consistă în ineombustibilitatea sa absolută fi în absenţa complectă de ori-ce carbonizaţiune.: Noul fitil numit fitil )perpotuu este ţesut dintr’o materie specială menţinută de o armatură metalică. întrebuinţarea lui asigurăo lumină frumoasă, o flacără albă, ne- filând nici odată ţi comparabilă ou acea a sitei Auer. Consumaţiunea petrolului este foarte mioforată, nu este nici fum nioi pericol de esplosiune, nioi stiole sparte.
H. Sarafian a adus in Francia nu numai aceasta frumoasă invenţiune, ci şi unelte cu totul noue pentru fabri- oaţiune.
Pălării de hârtie. In Lyon s’a constituit o societate numită Societe Lu- miere, oare va revoluţiona cu totul preţul pălăriilor, prin sistemul de pălării de pae... de hârtie. Aceste pălării vor fi de doug feluri, atât pentru dame oât fi pentru bărbaţi. Preţul maximum va fi de 50 de centime pentru calitatea It.
Fundul pălăriei, oval, va fi de hârtie resistenţă. Mantaua pălăriei se menţine rigidă prin mijlocirea unui fel de fer subţire; pălăria are un strat de ver- nin în contra ploii.
Cele mai elegante imiteasă în perfecţie pălăria de pae. Preţul lor maximum va fi de 3 franci.
«Socielâ Lumierec ’şi-a brevetat invenţiunea sa.
C R O N I C A .D a ru l de Paşti“ e şi aoum
obiectul dragostei din partea autorităţilor judecătoreşti. Acum mai în urmă am primit ştiri despre confiscare dela dl Dionisiu Roman din Mediaş, apoi dela abonaţii Adam Luna din Rethely l Verşeţ, Nicolae T. Anton din Năseud, unde a mers judecătorul cu haiducii pe la toţi abonaţii, apoi prin cercul Rodnei. Felul, cum îşi îndeplinesc aceşti servitori ai dreptăţii (?) slujba, îl arată nimerit următoarea scrisoare, p rim ită dela o Româncă, de care e mândră naţia noastră:
»In 23 1. o. a’a făout parchisiţie domiciliară diui învăţător P. Pop diu Le- chinţa-săiseasoă pentru »Darul de Paşti*. Judele de tribunal din Ceuciş şi cu un scriitor al seu, însoţiţi de un sergent de gendarmi, de ajutorul de primar şi de un jurat, au fost la ouartirul învăţătorului, răscolind toate prin casă, prin podul cădi şi prin cămară. Nsfimddm- sul acasă, căci e lângă patul de dureri al unchiului seu, dl i. Papiu, preposit can. în Gherla, ’i-au rupt încuetorile dela un şifoner, visitând toata oe erau în el Au aflat nişte vestminte, i au căutat toate buzunarele, după aoeea au mera la şcoală, au visUaî şi acolo tot ou acel aş resultat, căci n’au aflat nimic, pentru-că dînsul n’a căpătat acea oarte.
După aceasta au mera la preotul local şi acolo încă s'au uitat prin ar- chivă, dar' neafiând nimic agitatoric, s’au pus la masa preotului şi au ojtnat odihniţi, gustând şi ospătându-se dtn mâncările şi vinul cel bun, oferit de preotul ou dragoste românească, precum e datina noastră la Români te ospetămpe străini. *
Românii din această comună ne- ştiind pentru-ce umblă Măriile lor, să temeau că cine ştie ce poate eă paţească învăţătorul lor. Ei îşi fac fel şi fel de poveşti şi tot nu pot şti adevărul. Pe învăţător îl ounosc de un om onest, şi ou atât se miră mai mult, că ce posnă mare a făcut, de umblă cu gendarmi după dînsul. Mai intarosant a fost inse, cum au umblat cu femeia, unde a lost în cuartir. De însemnat o, ca dînsul nefiind căsătorit în anul treout, a îosi înouartirat la nişte ţărani fruntaşi maghiari, cari îl iubeau ca pe fiiul lor, văzend cât e de nobil. Văzend femeia pe domnii susnumiţi s’a "P®1®®0*®* * a înoeput a-’i blăstăma zicend: »In casa mea să vină oameni de omenie, dai a aceştia ba*. Aceasta au spufro ei la masă în mai multe rînduri, rizend între ei. Ba cei mai mult, căci auzind «usnumita femeie, că la preotul 1®'* ^ t se mănânce, a trimis vorbă pe o fe^ei®si a zis: »Spune-’i la doamna preoteasă,eă la astfel de oameni să nu le dee nioi apă rece, decum să se ostenească cu mâncare, că nu sunt vredmoi*. Poftim, şi ai lor îi judecă fi batjocoreao, oa umblă pentru nimiouri, de bagă fricăîn oameni*. .
De lângă Timişoara ne sorie un abonent între altele următoarele: »In 23/VIII. la I I 1/» au venit doi olioianţi şi de loo au cerut >Darul de Fast1*,' ° au căpătat poruncă dela Sibuu să stri g »Darurile de Paşti* toate şi baş m or zgogit rău, oă am avut cartea pe masa. Vruiu să zic încoace, încolo, ei or ye- zut-o pe masă: o fi asta, că-1roşi . 9 luară şi eu am subsoriat ţi pr<oleoia. nu ştiu cine-’s aceştia, destu ^® • daoă un Ronân nu poate să- Şi citeascăistoria*.
— După-cum am mai spus, nu e nici o pricină de frioă. Goana oontra biografiei lui Buttanu & 0 woua 0
Din Blaj. în ultima, şedinţă a con- sistorului s'au luat disposiţii însemnate. Aşa la Cluj a fost numit ca protopop dl Dr. Elie Dăianu, apoi s’a hotărît ca «coala superioară de fete să fie declarată de şooală civilă, numindu-se director dl profesor Silvestru Neator, căruia ’i-s'au ataşat câţiva profesori dela gimnasta, cari vor preda de acuma înainte şi la şooala civilă de fete.
La teologie au fost numiţi ca profesori d-nii Al. Ciura, în looul dlui Dr. Dăianu, şi dlOotavian Prie, in looul răposatului Va». Raţiu, ear’ la gimnaaiu au fost numiţi doi profesori noi m persoanele domnilor Augustm Caliam şi Eugen Pantea.
Noi oficeri români. Ca întregire la numărul noilor oficeri eşiţi din şcoala militară din Sibiiu ni-»e scrie dm Brua următoarele:
Eremio Hamza la reg. de ţaf an nr. 64: Teodor Serb la reg. de întan* nr. 2; Eugen Negrey la reg. de mlanV nr 5 ; Mihail Mohora la reg. de mfant. nr. 47; Semproniu Luca la reg. de m- fant. nr. 43; Nioolae Mărginean la reg. de vânători nr. 28; în fine la jjony ezl:. D i m . Stoiacovici la reg. nr. :Stoica la reg. nr. 21. De tot 21, o sumă oare nioi când n’a fost aşa de mare,.
Am amintit şi pe dl Dim. Stoiacovici, care dogi nepot de preot şi încă fost stipendiat al fundaţiunn Gazadu, abia se mai poate număra intre Români, de oare-oe în familia sa, ce se ana în Esseg vorbindu-ae numai nemţeşte nu-!si cultivă limba maternă, ear la regiment, oare e croat, înoă nu se aud 3 vorbă românească.
Sat vrednic. Un călător, care a 8 treout prin Moldova-nouă (Bănat), acrie \ următoarele despre cela văzute aoolo:
Unde un Român mai harnic, zelos şi isteţ, să prinde de piept ou Jidanul m n e g o ţ şi-'l pune jos! Azi văzui o altă vadă de acestea: Trecâadpnn Moldova- nouă (în Bănat), comună mare, ou 4000 de locuitori, în popasul meu aflai, oă în această comună în oare vre o 800 de fumuri sunt numai romaneşti şi c®‘®; lalte nemţeşti, deşi euat 10-12 P^ăvăln (boite), nu este intre ele moi una jido- veasoă, oi numai româneşti şi nemţeşti. Si nu se poate aşeza aoi Jidan m ruptul capului. Cum vine unul să-şi încerce norooul, să aruncă toţi negustorii creştini asupra lui şi dau mărfurile cu preţuri cât elaă nu poată ţine, şi ’ţi-’ipustieso în scurtă vreme! Şi până cand au aceşti Moldoveni între ei oomeroiaiaţi naţlona- liati înflăcăraţi oa de pildă d-nul Ales. Marişesou, care arde de dorul dei a vedea pe Români mai presus de alţii, şi na toţi îi înoălzeşte pentru românism, - nici că va prinde rădăcină jidovimea nioi ungurimea pe aioi!
în alte sate, mai ales prin Ardeal, într’un sat ca acesta, le-ar nde mustaţa la oel puţin 6—7 Jidani bogaţi.
R o m â n distins la esposiţia din Verset «Drapelul* sorie următoarele.La e»posiţia industrială şi economicâ dmVârset locuitorul roman dm Berlişte (com. Caraş-Severin), Iuliu *n,°ăa esDUB mai multe sculpturi m lemn fă-
, Hînnul în mod artistic. Acesta Sculptori au atras atenţiunea tuturor noelora cari au cercetat esposiţia. Ministrul de agrioultură încă a fost încântat de obieotele oonstruite de Bosioo şi l-a lăudat asigurându-’l, că se va u g n i de Hînml După-oum suntem informaţi, mi* niatrai va trimite pe ţăranul-artist mtr o şooală industrială oa *8 se perfecţioneze în arta sculpturii. ^
if&g.
In tru m ărirea lu i Dumnezeu.
Şoroştin 2 rînduri vestminte de uainis-
T c o f " ’l C°â°*o\ia ia Elena, servitori, 1 păreohe de mânşoări negre de catifea în preţ de 5 cor. şi loan Şerban cu soţia «a Varvara, ^rvitor. un brâu negru de catifea in preţ de 3 oor.
în biserica noas râ din Corb%, pro- toDresbiteratul Avrigului, caro s a zidit la anul 1880, sub aotualul praot Nioolae Cucu, ae aflau num<ii sfoftuoile şi icoanele mutate din bisericuţa oea veche de lemn dar’ Atotputernicul Dumnezeu a îndemnat pe dl Vasile Cora, din Viştea- de-sus, a cumpăra pentru infrumaeţarea bisericii noastre 2 icoane la uşa împărătească ou rame aurite, 2 sfeşnice lângă icoane, o ţinătoare (cutie) de tinichea pentru tămâie ş. a. toate m preţ de 200
cor°a^cum de curând din iubire oural creştinească « ’a cumpărat unpalicandru de o frumieţă rară de sticlă cristalina ou 8 braţe eu preţul de 140 cor. de ur-mătorii t _ ., « i_
loan Petrişor, loan Boldea, Gala-tion Bâraan, Gaorge Ţaţiu, Nicolae D. Petrişor. loan I. Gândea, Nioolae S. re- trişor, PantiHraon Costea, Nioolae Opriş, George I. Bârsan, toţi din Corbi. Sim. Borzea, din Vişten-V-jos şi Nich;for Ganet-, din Ucaa-d(-jo«. Toţi acesUa înoă din anul trecut au emigrat in Amerioa; se vede, oă bunul Dumnezeu le-a ajutat aşa, încât au putut jertfi dm banii câştigaţi ou mari greutăţi şi sfintei noastre biserici. .
Pentru aoeste fapte creştineşti m numele întregului meu popor aduo cea mai ferbinte mulţumită. Nicolae Cucu, paroch gr.-or. ^
împuşcarea unui Român din Ho- morod. în ziua de 19 August pe la orele 6 p. m. un Român din Homorod se întorcea dela tirgul dm Barot, unde cumpărase nişte vite. Intre Agustm şi Racoş, voind să treacă pe podul de peste Olt al liniei ferate, cantonierul a vrut să-’l oprească. Românul nevoind probabil a da aacultsra ave/ t,s“ 8nţ"1îJI(; cantonierul a intrat ia canton, de unde aducând o puşcă a rănit cu o impuşoă- tură pe una din vite Ia picioare. Românul năcăjit de această faptă brutală a cantonierului ’l-a întrebat, că de oa îi împuşcă vitele şi că mai bine să-1 fi împuşcat pe el. deoât pe bou. *s *a‘- °ă te împuşo şi pe tine*, ar fi râBPu° “ °® tonierul, şi ou aoeasta a culoat _ la pământ cu o împuşcătură pe Roman. Ieri, în 20 August, a eşit o comisiune dm Sighişoara în anchetă la faţa looului şi a făcut autopsia cadavrului, oare a fonttransportat la Homorod. , ;î
Am ajuns, oa nu numai gandarmiisă ne împuşte ca pe vite, ci |i oea din urmă slugă dela calea ferată. Până când?
Convocare. Societatea pentru crearea unui fond de teatru naţional român* îşi va ţine adunarea ?a Ş0nef . ^ din aoest an în oraşul /de Duminecă şi Luni, în 25 şi 2b August v. (7 şi 8 Sept n.) Bigtrit*
Inteligenţa română dinva aranja cu ooasiunea 8Unuirale a »Sooietăţii pentru crearea unui fond de teatru român* în «ala C0a mare dela »Gewerbeverein« din Bistriţă uu mineoă în 7 Septemvrie n. ^. e. un con- cert-teatru şi Luni în 8 Sept n. a. o.o petrecere ou joc. .
— Comitetul despărţămâutului Făgăraş al »Asooiaţiunii< convoacă adunarea generală cercuală pe 31 August st. n. 1902 în Arpaşul-inferior, la care învită pe toţi membrii şi sprigmitorli »Asooiaţiunii».
Pag. 406 F O A IA P O P O R U L U I Nr. 84
C a ted ra la d in S ib i iu . Esc. Sa metr op. Ioan Meţianu a publicat
. o epistolă pastorală, prin oare provoacă pe toţi credincioşii se contribue cu obolul lor la zidirea catedralei, care e a tuturora. Glasul păstorului nu va suna în pustiu, mai ales că premerge cu pildă viie, oferind de astă-dată 5000 coroane.
Necrolog. Victor Mihâlyi de Apşa, metropolitul de Alba Iulia în numele seu, yi al fraţilor: Petru, deputat diotal, Ioan, protofiuc al comitatului Maramurăş, precum şi al. familiilor acelora, ou inima plină de durere dă de ştire, cumcă Bora lor Ilean'a Mihâlyi de Apşa, văduvă Antoniu Vărady de Kassa, în urma unei boala îndelungate, Duminecă, în 24 August, la 9 ore din zi, împărtăşită cu Sf. Sacramente, a adormit în Domnul în etate de 67 ani. Osemintele ‘ine vor aatruca în oimiterul gr. cat. din Blaj, Marţi în 26/13 August 1902, Ia 3 ore din zi. Fio-’i ţărînă uşoară fi pomenirea-’i binecuvântată!
— Mihail Oltean, învăţător la şcoala poporală confesională gr.-ort. română din Arad, după lungi şi grele suferinţe, în anul 51 al etăţii, 29 al fericitei aale căsătorii şi după un serviciu de 28 ani ca învăţător a încetat din vieaţă în 18 Aug. Inmonaentarea ’i-s’a făcui Marţi in 19 c.
Adunările săseşti din Sibiiu. In 23 fi 24 ’şi-au ţinut «Reuniunea medicilor din Transilvania*, înfiinţată nu de mult, >Reuniunea carpatină* fi »Reu- niunea pentru ştiinţele naturale* adunările Io? anuale în Sibiiu.
In adunarea medicilor s’au primit propuneri referitoare la creearea unui regulament de afaceri şi a unui statut pentru un fond de pensiune. Dl Dr. Simmacn a ţinut o scurtă prelegere despre mijloacele, prin cari să se tom bată tuberculoza.
Reuniunea carpatină, care are 1537 membri ordinari, dovedeşte prin activitatea, ce arată raportul că a desTol- tat, că merită recunoştinţa tuturor te lor-ce ştiu apreţia după merit importanţa unei astfel de reuniuni pentru patria noastră mai ângmtă.
In adunarea «Reuniunii pentru ştiinţele naturale * a ţinut prrsidentul prelegerea «Die UnTol'kcmmenheit des Sfo?fwech*els als Urcachn des Weid-ns und Vergehens im Ksmpf ums Dasein-, un estras din scrierea festivă, lucrată lot de dinvul.
Studenţii universitari.saşi încă au ţinut o adunare, în care a vorbit dl Dr. R. Schuller, sdv. despre Intrarea studenţilor saşi în reuniunile universitare maghiare. El a conclus, că pot intra, îndatâ-ce ar observa însă ceva, ce ar Ioti în sentimentul lor naţional, au da- torinţa să repăşeaacă.
Toate aceste adunări au decurs în felul obkîtiuitla compatrioţii noştri saşi: fără gălăgie, dar’ dovedind din partea tuturor intimitatea munoei, ce o depun în interesul poporului lor.
mPetrecere. Tinerii meseriafi fi eco
nomi din Ighîu aranjează la 31 Aug. n. a. c. în grădina Kise Balint din Ighîuo petrecere cu dans. începutul la 6 fi jum. ore seara. Venitul curat este destinai in favorul bibliotecii poporului din Ighîu.
*
Adunare amînată. Adunarea despărţământului >Blsj« al >Asooiaţiunii* şi petrecerea ce era să se aranjeze ou aoea ocasiune, din oause momentuoase se amină pe 7 Septemvrie st. n. 1902. Participa nţii din nou sunt rugaţi a se în- tinua cel mult până în 1 Septemvrie.
Stipendii dela Blaj. Consistorul publică cu terminul de 15 Septemvrie concurs pentru următoarele stipendii: a) 1 de 600 oor., 1 de 400 oor., 2 de oâte 200 cor , 2 de 120 oor., toate din fundaţiunea >Alex. Sterca Şuluţiu*; 1 de 300 cor., 3 de 120 cor., din fundaţiunea «Ioan Van- cea><, numită oassa archidieoesană ; 1 de 200 oor. din fund. >Tim. Cipariu*, 1 de 140 oor. din fund. >Tarţa«, 1 de 180 oor. din fund. «Alex. Micu«, 2 de 80 oor. din fund. »Part. Moldovan*, 1 de 34 cor. din fund. »D. Culean*, 4 de câte 630 cor. din fun. «Ramonţană*, 1 de 120 cor. din f. »Bobianâ«, 3 de câte 140 cor. din fund. >Gfîvril Vajda», 2 da câte 200 oor. din fund. «Alex. Filip«. Potenţii au fă dovedească :
a) oă sunt Români greo.-oat. miseri, născuţi în Tramilvania;
b) că pe lângă purtare morală bună au din studii oalouli de eminenţie ;
c) dintre concurenţi vor ave preferinţă, cari vor pute dovedi oă sunt consângeni cu piui fundator, spre care scop trebue se produoă atestat, compus de respectivul oficiu parochial, care să cuprindă tabela genealogică eeact dedusă ;
d) concurenţii la suplica, scrisă şi subscrisă cu mâna lor proprie în limba română, au să alăture te&timoniu scolastic în copie autentică, carte de botez, atestat de paupertate, testimoniu medical şi sg numească espres institutul, la care şi unde vor studia, în anul şcola- sţic 1902/3 şi să determine apriat suma fi soiul stipendiului, după oare suplică, că altcum suplica nu va fi luetă încon- sideraţiun?, preoum nioi suplicile întrate după terminul mai sus statorit.
Un conducător de munte perdut. După cum ni-se scrie din Porumbaoul- infer., înoă din 12 1. c. s’a perdut conducătorul de munte Ilie Roman din Porum- bacul-superior. El plecase cu 5 turişti, între cari Drl Bunea şi M. Jantea, prof. în Braşov, şi alţi 2 Români şi un German, să le arete drumul pe muntele Ne- goiu. Pe drum slăbind, a trebuit sg rămână pe loo, lăsând pe turişti singuri. Aceştia ajungând Ia oăsoaie au trimis pe un alt Român după el, fără ca să-’l mai poată afin însă, afară de opincile lui. Până în 25 August nu se aflase nimio despre el.
*.Fem eile ţărance româno din
Ecica română", la stăruinţa vrednicului paroch Valeriu Magdu de acolo, au espedat la adreaa dlui Victor Tordăşianu, priesident al «Reuniunii sodalilor români din Sibiiu*, anume pentru espo- siţia industrială, o ladă de lucrări ţesute şi confecţionate de mânile ţărancelor noastre din Ecica (comitatul Torontal). Intre lucrările de toată frumuseţa se găaeso covoare de pat cu preţul dela 40- 80 cor.; tovoare pentru divane (otoman) cu preţul de 80 cor.; covor de masă; covor de sub masă cu preţul de 130 cor., atrăiţi ieşcene, cătrinţe ieş- oane, ciupage (camison) fi brene ieşcane, în total 29 bucăţi cu preţul total de apioape 1000 cor. — Obiectele sunt însoţite de o descriere interesantă a lucrărilor fi se vor pune în venzare. După toată probabilitatea lucrările harnicelor Eoioane se vor espune fi înainte de esposiţie în galantarele fi vitrinele magaziilor de modă din Sibiiu.
Numărul 16 al „Foii şcolastice" din Blaj are următorul ouprini: E. Mihail Pavel. — Planul unei leoţiuni practice de cetire, de V. D. Ştefănesou. — Schiţare de prelegeri pedagogioe, de I. Fr. Herbart. — împăcare, naraţiune de Dr. L. Kellner. — Congresul corpului didaotio ţinut în Buourefti. — Istoricul fcoalei civile gr.-oat. de fete din Beiuf pe 1901/2. — De-ale reuniunii. — Recer- care. — Concurse.
Pentru reserviştii dela honvezLMinistrul de honvezi a dat un ordin prin oare hotăref te, oă reserviftii fi honvezii, cari au terminat iervioiul militar pot să se înştiinţeze în timp de 8 zile la primăria comunei, unde au să petreacă fi nu în 24 ore. '
«
O rîndunică albă. In Sâmbăta-de- jos un soldat dela herghelia militară de acolo a prins săptămâna treoută o rin- dunică albă, care a fost trimisă, ca esem- plar rar, la museul din Budapesta.
•Esamenele de brănişteri (pădu
rari, codreni) se vor ţine anul acesta şi în Sfghetul-Marmaţiei, Sibiiu, Braşov, Cluj, Timişoara, ear’ cele de ajutoare îa Gluj şi câteva oraşe dincolo de Tisa, şi anume în zilele de 13 Ootomvrie şi cele următoare. Rugările trebue înaintate la inspectoratul silvanal până la 1 Oefoni' vrie n. a. e.
Necuviinţă. Un ţăran din Streja- Cârţişoara ni-se plânge, că intrând în berăria Habermann să bee un păhar de bere, chelnerul ’şi-a bătut joo de el dan- du-’i nişte oţăt lihod în loc de berea cerută. Aşa înţelege omenia, cu cere e dator fiecărui oaepe ?
Maşina de îm blătit Negrija cu maşina de îmblătit cere mereu jertfe. Lui Trifan Marincea din Margitfalva ’i-a cjuns braţul drept în doba maşinei şi acolo ’i-s’a zdrobit. Aoeea; soarte a avut lucrătorul Iaoob Dimitrie din Ciacova, căruia ’i-a zdrobit maşina piciorul drept.
*Conducători harnici. Un cetitor
din Radna ne scrie, că trecend seara prin Sângiorgiul-român a aflat fetele şi flăoăii satului adunaţi la şcoală, unde preotul şi un instructor de musioă îi învăţa cântările liturgice de pe note* Fapta se laudă de sine.
*Din programa gimnasiului public
gr.-or. român din Brad pe anul şcolar 1901—1902 ce ne-a sosit relevăm următoarele date: La gimnaeiu su funcţionat dimpreună cu directorul 6 profesori ordinari, 1 învăţător definitiv de gimnastică şi doi catecheţi, 1 gr.-oat. şi1 rom.-oat. Numărul elevilor în cele 4- clase gimnasiale a font ou finea anului şcolar de 116. Observăm că programa este cam mancă. Lipseşte un conspect sumar după naţionalitatea şi confesia şcolarilor.
•
Fapte frumoase. Din Şoimuşul- român ni-se scrie: Locuitorii comunei noastre înoă în anii trecuţi în multe rînduri au cerut cârumăritul dela direoţiunea financiară şi acum în urmă ’l-au şi căpătat. în întreaga comună nu era numai un >Moigele<, care vindea după plac. Se îmbogăţiae Jidanul foarte. Cârcîma oorr-uoalâ era într'un Ioc Sn- gust şi necorăspunzător scopului, din care ceuaă primarul noitru, Petru Side- rias, precum şi mai mulţi alţi fruntaşi ai comunei s’au şi apucat înoă în primăvara a. o. de o casă spaţioasă întocmită cu o prăvălie potrivită şi corespunzătoare în toate.
Şi aoum, oa mai ourănd să ne ajungem scopul, oare e sg scăpăm de lipitoarea de Jidan din comună, e de lipsă, ca şi aoei oari inoă până aoum iubeso atâta pe Jupân şi muierile pe Jupăneasa să-’şi vină in ori şi să cunoască binele acestui luoru iscodit de fruntafii oomunei noaitre.
Sg-’l părăsim deoi cn toţii şi sunt sigur, ca toamna viitoare nu-’l mai apucă la noi.
j Esposiţiile in d u s tr ia le d in <S ib i iu . La rugămintea, adresată institutelor noastre eoonomioe-financiare, de oătră comitetul dirigent al esposi- ţ i i lo r in d u stria le , ce se vor aranja în toamna a; o., de reuniunea agricolă şi de cea a meseriaşilor români din Sibiiu, rugăminte pentru crearea de premii şi ajutoare pe seama esposiţiilor, au binevoit a pune la disposiţia comitetu lu i: Onorabila direcţiune a Institutului de credit şi eeonomîi »Sentinela« din Satul-nou ( Reva - Ujfalu) SO cor. ear' > Cordiana* din Foventea 20 cor.
*Post de profesor la institutul
pedagogico-teologic din Sibiiu. Pentru ocuparea unui post de profesor in secţiunea teologică la institutul ped. teol. da aici se pubiică concurs cu termin da30 de zile.
Etno'umentele împreunate cu aoest poat de profesor «uni cele normate în regulamentul saminarial §. 3 punct 6) şi §. 4 punct 7, anume m primii trei ani de probă salariu 1600 cor. şi 300 tor. bani de cuartir, ear’ după definitivară e&lariul întreg normal.
Cererile intrate după espirarea ter- minului indicat nu vor fi luate in considerare. Consisioriul arohidiecesan.
mDl Dr. Vasile Dan, advocat în
Sibiiu, avend în deaproapa considera- ţiune soopurile frumoase, urmărite da reuniunea română agricolă şi de cea a meseriaşilor români din Sibiiu, prin aran- giarea ssposiţiei industriale (de meserii şi manufaoturâ), a creat pentru esposi- ţie două premii, oari să poarte numele seu şi *ă se distribue: primul do 10 oor. pentru col mai frumos covor, confao- ţiune proprie ţărănească, şi ai 2-lea de alte 10 oor. pentru lucrul cel mai desă- vîrşit eepus de un meseriaş lăcătuş.
•Preoţi români la o serbare un
gurească. Din Sălsgiu ’i-se acrie »Gaz. Transilvaniei* următoarele: In Sept. se va desvăîi în Zelau monumentul lui "Wesseltmyi. Comitetul aranjator al festivităţilor a trimis invitări în toate părţile, ba a învitaî şi senatele bisericeşti gr.-cat. române, oerend re spuns dela cei-oe doresc a participa la acel praznic >pa- triotic*. Corespondentul »Gez. Trans.» spune cu scârbă, că s'au aflat doi preoţi rătăciţi, cari s’au dcjosit a promite, că vor asista la sărbare. Numele preoţilor* nu ni-le desoopere, oăoi speră, oă totuşi în cele din urmă îşi vor trage pe seamă şi nu se vor duce să sărbătorească memoria unui adversar incarnat al limbii şi naţionalităţii române.
*
Grij iţi de oopii. Din Noul-român ni-se sorie: Copilul ooonomului Ioan Bucuroasa, de 5 ani, a fost lăsat de părinţi acasă cu o fetiţă de 11 ani, ei du- cendu-se la seoere. Fetiţa a lăsat copi-
L iul ou alţi copîi la un_ vecin. Vrend j ac9atia s8 bea apă din găleata dela fân- ( tână, s’au apuoat ou toţii de găleată, cel
mic înoă a vrut s8 bae şi îmbulzindu-te a căzut în fântână, în care apa era de 2 m. de afundă. Din norocire nişte oameni din apropiere au auzit strigătele copiilor şi venind iute ’l-au scos nevătămat afară. G. V. Ballu.
R ea c ţiu n ea p o lon ă oontra opresiunii prusiane continuă. In 17 o. au ţinut Polonii în Berlin un meeting la oare au participat aproape 3000 persoane. Referentul Wrobel, redaotorul unei foi polone, a declarat pe Germani duşmanii seoulari ai Polonilor. în deoursul desbaterilor s’a accentuat de re- peţite-ori, că Polonii nu reounosc împăr-
ţirea Poloniei şi pentru ei nu esistă graniţe. Ei cer dela deputaţii lor din parlamente, oa s8 se priveasoă oa represen- tanţi ai Poloniei indivisibile. Fracţiunea polonă s’a dovedit inoapabilă; membrii ei sunt ştreberi şi idioţi politioi. Mai ourSnd va dispare Prusia, deoât că se germaniaaze Polonii şi s8-’şi peardă speranţa in restabilirea Poloniei. Adunarea a primit o reaoluţie, prin oare sa declară venzarea de păment polon guvernului, drept tradare a causei polone. Afară de aoeea s’au făgăduit a fi ou cea mai mare reeistenţă faţă de încercările da germa- nisare.
*Prim ire în clerioă. Supletor a’au
mai primit la cursul teologic al semin. arohid. din Sibiiu următorii tineri: 1. Vasiliu Buta din Rimeţ. 2. Trandafir Soorobeţ din Cârţişoara. 3. Valeriu Dra- goş din Finteuful-maro. 4 Onişor Ghibu din Sălişte. 5. Victor Murăşan din Maluţ. 6 Constantin Moldovan din Topliţa. 7. Ioan Rafiroiu din Arpatau. 8. Vasiloiu Săn- deanu din Tarda. ,
*O zălogire sângeroasă. Pa eco
nomul Jivan Gavrilov din Mocrin au vrut s8-’l esecveze. El s’ a împotrivit şi gendarmii 'l-au împuşcat fără milă.
*Un primar împuşcat. Primarul
din Ftk ;tegyo o i (Bihor), Vasile Jurcuţ a fost impufcat pe fereastră tocmai când era s8 se culoe. El a rămas mort pe loo. Nevasta lui Jurouţ zace greu bolnavă de spaimă.
*Dragoste oroato maghiară. Pe
casa parochială reformată din Nîkiczi (Croaţia) s’a arborat de ziua împăratului steagul unguresc. Noaptea ’l-au luat Croaţii jos şi ’l-au făcut bucăţi.
Saşii în Am erica nu numai că ’şi-au întemeiat o gazetă, dar’ Reuniunea lor de cântări şi ajutorarea bolnavilor ’şi-a zidit şi o casă frumoasă.
Internat român «s’ a înfiinţat în Serete (Bucovina) pe lângă, gimnasiul român de acolo. *
Alegere de praot. în Păuca a fost ales preot în 24 1. o. cu unanimitate de voturi teologul Patriciu Birbu.
* i
Foo. In Ogna-Sibiiului a fostsăp- tSmâna treoută un foc, aprinzenduse o claie de fen. Noroo, că n’a fost vent şi soldaţii erau aproape, căoi ou nădejdea la pompa comunală şi la ajutorul oamenilor de-acolo putea s8 ardă o stradă întreagă.
Atao pe drum. S Spotocean din Raooviţa a năvălit asupra femeii Maria Savu din Orlat, când trecea pe drumul Turnişorului, şi ’ i-a răpit 20 oor. H >ţul a fost prins în Cristian. ,
Contrabandist prins. In munţii Boiţei (Sibiiu) a fost prins un om, care aducea pe vama cucului şase oai şi 2 mânzi nevămuiţi. Caii vor fi sechestraţi pentru stat, afară de aceea va mai plăti şi o pedeapsă grea in bani.
*înoă un proces oâştigat Luni a
adui înalta Curie scntenţă în procesul de despărţire hlerarohioă a oomunei Dobriţa, diecesa Caransebeşului, şi a dat câştig de oausă Românilor, predându-le jumătate din averea comună bisericea- soă, oare se urcă la 100.000 coroane, şi condamnând pe Şerbi şi la purtarea speselor de prooes, în sumă de trei mii coroane. Interesele biserioei noastre le-a apărat dl Dr. Emil Babey, advooat în Budapesta.
F O A IA P O P O R U L U I,, Dela a legerile dietale.
alegerea din Iâszbereny, unde a reuşit după o grea luptă Albert App°py» e presidentul dietei, partida lui Bânffya făcut toate m i ş o l i i l e . oa să-1 tranteasoă şi bS ese Almâsy. îndeosebi a lucrat mult cu beuturi «i ou gulaşuri, pe cart însă cei căzuţi n’au vrut să le plătească toate. Aoum a hotărît tribunalul, cm cârcîmarui să-’şi capete paralele.
Pag. 407
Concursuri bis.-şcol.Archidieoesn gr.-or. Sibiiu. Post
do paroch din Mihăilem, ppresb. Bra* dului; capelan în Galaţi, ppresb. B istriţei; posturii* înv. Brăzeşii, ppresb. Lupşei; Haşfaleu, Saschis, Nadeşul-să- sesc, pprfsb. Siglrşosrei; Archita, Gri- halma, Roadeş, AImaş-Silişte, Braşeu, Burfuc, Glodqileşii, Godineşti, ppresb. I l ie i; Buceş• Vulcan, Bulzeştii-de sus şi B.- ds jos, Gebea (înv. suplent ou 400 cor.), Hărţăgmi, Luncoiul ds-sus şi Podele, (arab.) Selişte şi Trestia (amb.), lărefel, ppresb. Brad.
Diecesa greco-orientală Arad. Şoi- moş, protopresb. Arad; Petîrş, ppresb. Arad; Chigic, Copăcel, Zovan, Cetea, ppreeb. Peşteşului; Ier mata ppresb. Bo- roşineului; Minead. ppresb. Butenilor.
Ştiri din piaţă.Sibiiu Grâu, hl. 10.—11.20, să-
cară 6 80 - 7 60, orz 6 40-6.80, ovăs4.—4.80, cucuruz 8.40—9.60 cor. 10 ouă44—50 bani.
Piaţa banilor din Sibiiu. Galbi- nul 11.20; 20 lei (hârtie) 18.94; 20 lei (argint) 18,84; lira turcească 21.40 ; lira engleză 23.86; 20 maree 23.34; napoleonul19.02, rubla (hârtie) 252, rubla (arg.)2.44 cor.
Bursa din Budapesta Grâul, 50 hl. bănăţenesc 6.80-7.15; săcară (nouă) 5.90—6. — ; orz 5 15—5 40; ovgi 5.85—6.05 cuc. 5.15—5.25; oinoantin 5.90—6 — cor.
POSTA REDACŢIEI ŞI ADMINISTRAŢIEI.Dlui G V. Ballu, Nou rom. Mulţumim
pentru oele trimise. Oartea nu o mai avem, oă şi la noi au coufiscat-o Poesia o poţi face şi aşa.
Dlui A. Fetruţa, Poşaga Asupra D-tale ne-au venit 15 documente subscrise de martori, aşa că dacă am publioă cele-oe ne sorii, n’am mai isprăvi luorul nioi când. După-oum sun tem informaţi din Blaj, ohestia e pendentă aoolo, deoi se aşteptăm resolvarea oelor competenţi.
Dlui Ilie Androne, America. Nu sunt fără nemţeşti — englezezeşti, oum am trimis deja una. Preţul 60 or. + 10 or. porto.
Dlui I. Gâlţea, America. Dupi-oum ai vSzut suma trimisă s’a ajuns pentru oarte, mai r&mânend 50 or. Fonia costă în Amerioa 2 fL 50 cr. pe jumătate de an.
Dlui Ioachim Haida, Vulceşti. Dacă nu e regulament comunal, nu-’ţi poate opri nime gâştele de pe stradă. Oând nu-’ţi soseşte foaia la timp, cere dela oficiul postai o şedulă de re- clamaţiune, oare nu costă nimic, şi sorie pe ea numerul foii, oare nu ’ţl-a venit. Făcend de doue-trei ori aşa, o se-’l înţarce pe cel-oe nu-’şi . face slujba oum se oade.
Pentru redacţie ţi editură responsabil: V ictor Laz&r.- Proprietar: Pentru »Tipoprafia«, societate p«
acţiuni Iosif SAarschall.
Portretullai
Dr. Gregoriu Silaşilucrat după o fotografie, tipărit pe carton fin, n mărime de 24X32 cm. îl trimite francat
pentru 30 bani.,,T lp o g rd a "^ o c . ps a c ţ iu n i i
Pag. 408 F O A IA P O P O R U L U I Nr. 34
Nr. 910/1902. 65 3— 3
Publicaţii] ne.Comuna Sibiel dă în arendă pe cale de
licitaţiune publică în 7 Septemvrie a. c., d. a. ia 2 ore, casa comunală ce serveşte de cârcîmâ, pe un period de 3 ani începend din1 Ianuarie 1903.
Edificiul care e aşezat în centrul comunei constă din 3 odăi 1 bucătărie, şi 1 încăpere pentru prăvălie, — precum şi o cuglărie aparţinătoare de el.
Condiţiunile de licitaţiune în orele oficioase se pot privî în cancelaria comunală.
i- jib ie l, în 6 August 1902.
Primăria comunală.
Licitaţiunepentru zidire de biserioă.
. Pentru edificarea bisericei celei noiă gr.-cat. din Pojorta, vicariatul Făgăraşului, se publică prin aceasta licitaţiune minuendă. Licitaţiunea se va ţine în comuna Pojorta (comit. Făgăraşului), în ziua de 7 Septemvrie st. n. a. c. la 2 ore postmeridiane în şcoala gr.-cat. de-acolo.
Condiţiunile de licitaţiune se pot vede în cancelaria oficiului parochial.
P o jo r t a , în 22 August.
Valeriu Gusioilla Negrea,68 1—1 cooperator gr.-cat.
Un învăţăcelcare se fi împlinit etatea de 14 ani, se
primeşte în franzelăria lui
Nicolae Moldovan,comerciant şi franzeiar în Topliţa-română.
69 1—3
Local bund e <*î i ■ e i i u a ş i p r ă v ă l i e .
Subscrisul ocupat prea tare cu meseria mea de templar, în Orăştie şi afară de Orăştie, ne-avend timpul de lipsă de a me ocupa de cârcîma pe care am deschis-o de doi sni în capul Uliţei Căstăului în Orăştie, — sunt aplicat a da în arendă localul meu de cârcimă dimpreună cu licenţia-ce o are. .
Strada fiind foarte cercetată, în câr- eîmă e invertire mare, deci e foarte rentabilă. 66 2—2
Are licenţie de cârcimă, de trafica şi de sare.
O mică prăvălie în legătură cu cârcîma s’ar renta aci foarte mult!
La cas de bunăînvoire, sunt aplicat a vinde localul şi de tot, din mână liberă!
O n oiitrn M artin .măiestru templar, Orăştie (Szâszvâros).
O casăbine situată constătătoare din 6 odăi, curte, grădină, 2 pivniţe şi o verandă se află de venzare din mână liberă. La casă se află şi licenţă pentru beuturi, sare şi tutun. ,
In formaţiuni mai de-aproape dă Ioan Comşa, măiestru zidar, Sibiiu, str. Ranniclier nr. 7 (Conrad'sche Wiese). 67 2 -2
Grustav Diirr,m e c h a n i e .
Magazin de maşini de eusut şi de veloeipede,&ibiiu. Plaţa-raar© ni*. IO.
Recomandă depositul seu mare şi bine asortat cu toate felurile de maşini de cusut mai renumite din fabrici străine şi indigene pe lângă un preţ foarte moderat. 4 26—
Ca specialităţi se recomandă maşinile de cusut:
m*» Seidel & Naumaun, G. M. Pfaff.-'WToate acareturile maşinilor de cusut de ori-ce
• • $ fel precum ace, curele, oleitiri fine şi altele se aflăîntotdeauna în depositul meu. Reparaturile la maşinile de cusut de ori-ce fel sflnt esecutate prompt, ieftin şi conştienţios cu garanţie. Pentru fiecare maşină nouă de cusut cumpărată delamine dau 5 ani garanţie.
Liste de preţuri se trimit la oerere gratis şi franoo.
65 10—10
KtSIwkk
H
Atelier de lăcătuşerie în SibiiuSubsemnatul aduc la cunoştinţa onoratului P. T. public, cum că după
o praxă de mai mulţi ani în cele mai renumite ateliere din monarchie şi străinătate, ca al dlui Y a le r ian G ilîar, lăcătuşul de artă şi construcţie al curţii ces. şi reg. din Viena etc. etc., ’mi-am deschis un
atelier de lăcătuşerie ie artă si constructie» • *
In Sibiiu, Kosenanger nr. O (T îrgu l birâuzei)unde efectuesc tot felul de lucrări aparţinătoare acestei branşe, precum:
P o r ţ i d e f e r , " b a l c o a n e , t e r a s e ," • a l e r i i , g r i l a j u r i d e s c ă r i şi m o r m i n t e , m a r e l i i s e ,
a n t r e u r i , l u m i n ă t o a r e , c a s e p e n t r u f l o r i ( f l o r ă r i ) etc. etc.
în ori-ce stil şi după cele mai noue modele. — Afară de aceea am totdeauna în depositul meu cele mai practice şi mai bune
s©b© de bucătăriecât se poate de solid lucrate şi cu preţu rile cele mai m oderate.
Sperând că P. T. public mă va onora cu număroase comande, fiind singurul măiestru lăcătuş român aici în Sibiiu, semnez
Cu deosebită stimă
Eremie Pm^ece,măiestru lăcătuş. ig§J|
Descrierea Ardealului.Cine voeşte să cunoască frumoasa ţeara a Ardealului, şi cn deosebire M u n ţii -
Apuseni, patria lai Horia şi Ianon, să cetească scrierile lui Silvestra Holdev&n anoiae:
Ţeara-Noastră,descrierea părţilor sudice ale Transilvaniei şi Valea-Murişului, apoi
Z a r a n d u l şi Munţii-Apuseni,Ga 9 Uurtraţlnni fl « fchlţft.
Descrierile sânt facnte In iei âe călătorie, ca dstinele şi portarile Românilor şi ca multe legende despre dealuri, cetăţi, isvoare ş. a.
Fiecare carte costă 1 fi. (şi 5 cr. porto), în România 3 lei.Toate aiaroîa noastre aa apreciat tn cuvinte elogioase acette descrieri, unicele ce le « r e *
despre Transilvani» In liaba rom&nă.„Liga romănă“, scrie Intre altele:«Până astăii n’a eziitat In linba roaână o descripţie a aceitor regiuni atât de interesante dic
sui Multe pesete de vedere. Dl Silvestra Moldovan a r&spuni deci prin această pubHcaţiana ase!trebuinţe ce tntr’adrrSr »e naţia la noi. “ — *-* -* — —*«■------- -------------- ‘- 1 — î“' ; —amabilă pa care o meriţi.
Comande se jot face la
Sperăn, că publicai cetitor va faee acestei «crieri primirea
L i b r ă r i a W . K r a f f i b .
& WWW
Pentru tfpw mponwbîl Iosif UurtcbaD.