MARILENA LASCARLILIANA PAICU

VARIANTARAPIDAde pregdtire

A ESEULUIpentru Bacalaureat

Cuprins

Argument :.. . ......5CalendarulexamenuluideBacalaureat20l8 ......6(ompetenfegeneralegispecificevizate. .......7

Cum abordim (u succes subiectul al lll-leaal probei scrise de limba;i literatura romSni. . . . . . g

il$€eret*xre r*ffi&Bt# Effi s*c*lt{t e$ Xf;H*E** *i i,c} t

$m**Put**E see*$e*Eu$ aE HX-l**

,Pasoptismul.... .... 15

.ri literaturii in perioada pagoptisti:

.':irocluctie ln ,,Dacia literard" - Mihail Kogdlniceanu . . . 15

. . e la istorici, romantici, paqoptist6:

--. )'Jegruzzi , Alexandru LapuEneanul. prtrticularitdlile nuaelei; Ii. construcfia personajtrlui;

_ _..:rela{iadintredotrdpersonaje) ......77

. Epoca marilorclasici . . 32

- - :---ismul junimist: Junimea, Titu Maiorescu . . . 32

--::a romantici:l.lrirai Emine scu: Flosre albastrd $articularitdtile textului poetid . . 37

.. -r.r realistd, psihologici: Ioan Slavici, Maara cu rToroc

'.' u t i cttlsritdtile nuaelei; lL construc{ia personajului;..,datiqdintredoudpersonaje) ......42

:-:lia: i.L. Caragiale, O scrisoare pierdutd'-',tr t i cttl aritdfile comediei; Il. construclia p er sonaj ului;"dstisclintredoudpersanaje) ......58

' --'-:. ctrlt: lon Creangd, Poaesteq luiHarap-Alb'-'.;.r t i uiaritdtile basmului cult; il. construclin persanajultti;,Llatiadintredoudpersonajd . . . . . ' 73

"l:elungiri ale romantismului qi ale clasicismul.ui----::.r'ianGoga,Rugdciune(particularitdliletextuluipoetic) .....86

E-&Bere*sr r"* re*'Bt& s3*'€rt sec** *c$ * $ HH-f *e' r'. Perioada interbelici

- - :- .. LrrltLrralelliterare in perioada interbelicd:

-'-:--,:nismui,E.Lovines;... .....93

Poezia interbelicd (simbolism - modemism):GeorgeBacovia,Plumb(particularitdliletextuluipoeticsimbolist)... ..... 95

TudorArghezi,Testsment(particularitdliletextubripoetic) .....,100Lucian Blaga, Eu nu strivesc corola de minuni q lumii{particularitdliletextuluipoeticmodernist) . . . . ..105Ion Barbu, iiga Crypto qilaponaEnigel(partiuilaritafile textului poetic modernist) , . . 109

Poezia interbelicd (tradi(ionalismul):Ion Pillat, Aci sosi pe aremuri (pnrticularitdlile textultri poetic) . . . .114

Romanrrl interbelicRomanul psihologic, modern, subiectiv:Camil Petrescu, Llltima noapte de dragoste, tntLianaapte de rdzboi(1. particularitd{ile unui roman psihologic; Il. canstruc{in personajului;Ill. rela{ia dintre doud personaje) . . . . . . . 118

Romanul experienfei: Mircea Eliade, Maitreyi(1. particularitdlile wti romsn al experienlei; IL constructiapersonajului;1Il. retalia dintre doud personaje) . . . . . . . 134

Romanul realist de tip obiectiv cu tematicd rurali: Liviu Rebreanu, Ion(1. partiurlnritdlile unui rofitan interbelic studiat; II. constructia personaiului;

lll.retaliadintredoudpersonaje), ......150Romanul realist-balzacian, citadin; G. CSlinescu, Enigma Otitiei0. particularitdlile unui vornan realist-balzacitln; II. construclia personaiului;

lll. rela[ia dintre doud personaje) . . . . . . . 165

Romanul realist-mitic: Mihail Sadoveanu, B*ltagul(1. partitularitdlile unui romdn interbelic realist-mitic; ll. construclia personaiultti;

lll. rela{ia dintre doud persancje} , . . . . . . 181

Dramaturgia**Drama: Camil Petrescu, Suflete tari0. particularitdlile unei drame; ll. canstvuctia personajului;lll.reluliadiutredoufrpersonaje). ...,..197

V. Perioada postbeliciRomanul postbelic (1960*1980): Marin Preda, Moromelii(L particularitdlile unui roman postbelic; ll. construclia persanaiului;Ill.reta{iadintredoudpersonaje). ......210

**Romanul postbelic (dupi 198O la alegere, un roman):Mircea Nedelciu, Zmeuri de chmpie (1935)

{L particularitdlile uruti roman pastbelic, suis dupd L980; ll. relalia dintre doud persanaie) 229Filip Florian, Toate bufnilele {2072)(1. partiularitd{ile unui Tlmn1l postbelic, suis dupd L980; II. relalin dintre doui personaje} 237

Poezia postbelicS. Neomodernismul:Nichita StXnescu, Leaaied tfrndrd, iubirea(pnrtiailaritd[ile textului poetic] . .248

Teatrul postbelic: Marin SoresctL Iona( L partiurlaritd[ile unui text dramatic postbelic; lI: construc[ia personajului) . . .252

Literatura rominiin secolul al XIX-lea - inceputul

secolului al XX-lea

PASOPTISMUL,t.

Eseu despre Pagoptism.,,Docio literard"

Pasoptismul este un curent ideologic care exprimi viziunea, principiile;: starea de spirit a participanfilor la Revolu]ia de la 1,848. S-a configurat in

-rioada 1830 - 1860, cu premise in migcarea de innoire de dupd 1.821, qi a

::st animat de principiile iluministe preluate de la $coala Ardelean[, al cirei:obil esenlial fusese conqtiinfa nafionali.

Programul pagoptismubti vizeazd.dou[ coordonate: politicd gi culturali. in:a,lrul vieqii culturale are loc intemeierea invilimAntului nafional, a teatrului;: a presei, iar literatura incepe sd se diferentieze treptat de celelalte dome-::r. Afirmarea unei generalii de scriitori, gazetari, istorici 9i oameni politici,:"rmitd de posteritate generalia paqoptistS, determin[ inceputul modernitilii:.-.astre culturale. Scriitorii paqoptiqti au vocafia inceputurilor qi, poate de:.eea, disponibilitatea de a aborda diverse domenii, genuri, specii, mai multe:ruri de scriiturh. Polimorfismul preocupdrilor individuale se explicdin con-:rr.tul epocii.

Scriitorii sunt nevoifi ,,si ardi etapele" care se desfiguraser5 succesiv-:-. literaturile occidentale, in decursul a mai bine de un secol 9i jumitate.*-;rentele literare (iluminism, preromantism, romantism, clasicism, realism,:cipient) sunt asimilate simultan. Principala trdsdturd a literaturii pagoptiste::':lsta in coexistenla curentelor literare, nu numai in opera aceluiagi scriitor,: ;hiar in aceeaqi creafie.

Ca fenomen literar, pagoptismul este una dintre ipostazele romantismului::::ranesc, caracterizat[ prin spirit social qi nafionaf militantism gi mesianism,j:: care nu exclude insd tematica vie{ii intime, contemplalia gi cultivareal -:t-rreSCulUi.

Un rol esenlialin stabilirea unei direcfii unitare in dezvoltarea literaturii

-'.-rne unor reviste importante ale epocit, promovate de Mihail Kogdlniceanu:.l.;.in literard" (considerat[ promotoarea ,,direc]iei nafionale"), ,,Propdqirea";i .Ronfinis literard" .

Constituirea deplind a romantismului paqoptist a fost marcati de pro-i::i:nul teoretic ,,Introducfie" apdrttin,,Dacialiterard", redactat de Mihailr:gilniceanu. La inceputul articolului axat pe evidenfierea necesitdlii unei*:eraturi originale gi nafionale, Kogdlniceanu aratd c[ revista inauajeazds:::itorii romAni de pretutindeni s[ publice scrieri originale: ,,Aqadar foaiatn--c:irri tn fi un repertoriu general al literaturei romfrnegti".

Cele patru puncte ale articolului-program sunt:o Intemeierea spiritului critic in literatura romAnd pe principiul estetic:.Criticn noastrd zsa fi nepdrtinitoare; oom critica cartea, iar nu persoana".

cas.l-Cn-

naf".{e

lxa4$Ni/r-ntL&il

au,&n;zt$Jt$fauo.tt*

t,gm,antirlnu!"

15

,,9G,ciaitile)wAn"

o Afirmarea idealului de realizare a unitefi hmbii si a literaturii romAne:

,,!dlul nostru este realizarea dorinlii ca romAnii sd aibd o limbd si o literaturdcomund pentru toli".

r Combaterea imitafiilor qi a traducerilor mediocre: ,,Dorul imitatiei s-a

fdcut la noi o manie primejdioasd, pentru cd omoard tn noi duhul national.Aceastd manie este mai ales corsArqitoare in literaturd. 1...) Traducliile insdnu fac o literaturd".

o Promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspi-rafie in conformitate cu specificul nafional gi cu estetica romanticd:,,lstoria noastrd are destule fapte eroice, frumoasele noastre tdri sunt destulde mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitoregti gi de poetice pentru ca sd

putem gdsi gi la noi sujeturi de suis, fdrd sd aoem pentru aceasta trebuintdsd ne tmprumutdm de la alte na[ii" .

Prin precizarea surselor de inspiraliela temelor literare, dar qi prin diver-sele trimiteri spre trds[turile romantismului (aspirafia spre originalitate,refugiul in trecutul istorig aprecierea valorilor nafionale gi a folclorului, imbo-gifirea limbii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali), articolul,,lntr o duclie" devine un manifest liter ar1 al romantismului romAnesc.

1 Manifest literar - text cu valoare de document, esenfial pentru instituirea unei migcdriliterare/a unui curent literar, prin care se afirmi o noui conceplie literarS, de obicei in modpolemic fald de miqcarea anterioari.

16

Nuvela istorici, romanticS, pagoptisti:,,Alexandru Lapuyeonttl" de C. Negruzzil. Particularitilile unei nuvele studiate

- *f*xtPrima nuveli istorici din literatura romind, ,,Alexandru Lnpugneanul" de Costache\egruzzi, aparline prozei romantice, fiind publicatd in perioada pa;optistd, in primul:rumbr al revistei ,,Dacin literara" (1840).

".r'idertqeer*e e d*ui tr;is*E,e..de; a*e ntav*Ee!, Pr*asnF€ sffi tes$qsE detr Curent literar: nuveli romantici - argumente: tema de inspiralie istorich, construclia

liniar5, personaje excepfionale in situalii exceplionale, antiteza blAndefe - cruzime,culoarea epocii.

r Doud **e*ple, o replicd memorabild (,,Dacd uoi ntt md ore[i, ett ud oreLt..,", in capitolull1 9i o situa[ie exceplionali (scena uciderii celor 47 de boieri, in capitolul al lll-lea).

r Specia IiterarS: nuvelS istoricS. Raportul realitate - licIiune. Surse de inspira(ie:

,,Letopiseful ldrii Moldouei" de Grigore Ureche qi cel al lui Miron Costin.

{:i -,{Bf#etd? q#h,eu:tt Ftuc" prEc: r"*p*feu ."t* {# E+rrer Tema istoricS: lupta pentru putere in a doua domnie a lui Alexandru Ldpuqneanul

(7564 - 1569), inMoldova seiolului al XVI-lea.r Echilibrul compozi{ional: Nuvela cuprinde patru capitole, care hxeazS, momentele

subiectului, fiecare cu cate un mofto cu rol rezumativ: capitolul I (expozitiunea si

intriga) * ,,Dncd aoi nu md ore{i, eu ad urert..,"; capitolul al lllea (desfigurarea acliunii)-,,Ai sn dni snnta, dontrrrti!") capitolul al ltl-lea (punctul culminant) -,,Capul lui Moloc

.'r(m. ..": ca pitolu I al lV-lea (deznodamAntu l) - ,, Dc ma uoi scula, pre mtrl!i nm si popesc

;i err..." .

r Timpul ;i spaliul ac[iunii: a doua domnie a lui Ldpuqneanul, in Moldova.r Actiunea nuvelei. Capitolul I * expozifiunea (intoarcerea lui Alexandru LdpuEneanul

la tronul Moldovei, iitSO+, siintSlnirea cu solia boierilor) qi intriga (hotirArea domni-torului de a-Ei relua tronul). Capitolul a1 II-Iea - desflqurarea acfiunii (deciziile luatede domnitor in a doua domnie, urmate de discufia cu doamna Ruxanda). Capitolulal III-lea - punctul culminant (discursul domnitorului Ia mitropolie, ospdlul de Ia

iralat, uciderea celor 47 de boieri, a lui Mofoc, ,,leacul de fricd"). Capitoiul al IV-lea -.leznoddmantul 1o[rivirea ti ranului).

:'.:==Eglr.?Fi#i't* ## stflL*{:tl$r'*i gi ** H$mhei *$* *"r*ew*aeE

r Principalul conflict: lupta pentru putere intre domnitor si boieri; conflictul secundar,Jirrtrqclomnitor qi traclStorul IVlo.toc, ilustreazh dorin[a de rizbunare.

r Personajele sunt romantice: personaje exceplionale (au calitili gi de{ecte ieqite din.rrmun) in situa[ii excepfionale, construite in antiteza, liniare psihologic, rostesc.- -- !: -: -- - -- -,-- l^i t ^:ePllcr memoraDile.

r Modalitilile de caracterizare a personajeior: directe;i indirecte.r Personajul principal: Alexandru L5pugneanul este personaj romantic, ce intruchi-

:'eazi tipul domnitorului sAngeros, tiran qi crud.I Personaje secundare: Doamna Ruxanda apare in antitezi cu Lhpugneanul: blAndele

- .ruzime, caracter slab - caracter tare. Boierut Mo[oc reprezinl.6 tipul boierului tri-ditor, viclean, lag, intrigant.

e&qaSe&--q*!k5G,,wft

**qQddFrrttft

rftEf&

* Personajele episodice: Spancioc gi Stroici sunt tineri boieri patriofi cu rol justiliar, inantitezS cu boierul triddtor.

s Personajul colectiv, reprezentat de mullimea revoltati de tArgoveli, apare pentruprima datd in literatura noastrd.

* Tehnica narativi: inl6n1uirea. Perspectiva narativi: obiectiv5.ffi Stilul narativ se remarcS prin sobrietate, concizie. Registrele stilistice arhaic qi regional

contribuie la culoarea local6. Limbajul personajelor este un miiloc de caracterizareindirect5, mai ales prin replici memorabile, ,,Daid uoi nu md areli, eu 7)d ur€l.t", ,,Ptoqti,dar mulli!" etc.

il*nrla*aiePrima noastrd nuveli istoricd este o capodoperd, potrivit criticului G. CXlinescu: ,,NLfiie-

lc istaricd uAlexandru Ldpuqneunul" ar fi deaenit o scriere celebrd ca si "Hamlet" dacd lite'rotura romdni ar fi naut in ajutor prestigiul unei limbi uniaersale" .

.t\Bir\rlG,vl(u

\r*iaF*str8.

l. Eseu despre particularit5fileunei nuvele studiate

Context

Prima nuveld istoricd din literatura rom6nd, ,,AlexandruLdpugneanul" deCostache Negruzzi, aparline prozei romantice, fiind publicatd in perioadapqrcptisti, in primul numdr al revistei ,,Dacia literard" (1840). Este inspiratddin istoria nafionalS, potrivit recomandlrilor formulate de Mihail Kogdlni-oeanu in manifestul literar al romantismului romAnesc, articolul-programittihrlat,,Introduclie" .

I. Evidenlierea a doui trisituri ale nuvelei, prezente in textul dat

,,Alexandru Ldpugneanul" este o nuveli deoarece este o construc{ie

1[uroas[, epicd, in proz6,, cu un fir narativ central 9i conflict concentrat. Se ,. .deerve.o.,ii,iuintrigii,tendin!adeobiectivareaperSp".ti""i"u.uti""jia"ffisigurare a verosimilitetii faptelor prezentate. Personajele relativ pu{ine 9iGrracterizate succint pun in lumind trdsdturile personajului principal.

Este o nuveli romantici prin tema de inspirafie istoric[, personajeaceptionale in situafii excepfionale, construite in antitezd (blAndelea doam-rei Si cruzimea domnitorului), prin culoarea epocii redati in descrieri cureloare documentard (de exemplu: portretul hzic al doamnei in capitolul al]lea vestimentalia lui Lipugneanul in biserici, masa domneasci), gesturi

ryectaculoase gi replici devenite celebre.Doud exemple pentru romantism sunt replica memorabili rostitX de

lipugneanul ,,Dacd aoi nu md ureli, eu ad areu..." la intAlnirea lui cu solia, in capitolul I, replic[ preluatd din cronica lui Ureche, 9i situa{ia

[5, precum scena uciderii celor 47 de boieri, in capitolul aI III-leakativd pentru cruzimea tiranului medieval.

Nuvela istorici este o specie literard cultivatX de romantici, care se inspirdtrecutul istoric (Evut Mediu) in ceea ce privegte tema, subiectuf persona-

i{e $l culoarea epocii (mentalitdqi, comportamente, relalii sociale, obiceiuri,*stimenta{ie, limbaj).

Raportul realitate - ficfiune este ilustrativ pentru viziunea despre lumescriitorului pagoptist, care se inspir[ din ,,Letopise{ul ldtii Moldopei"lui Grigore Ureche gi din cel al lui Miron Costin. Din cronica lui Ure- acnfifafa

+i #r"ti*,,C. Negruzzi preia imaginea personalitd{ii domnitorului Alexandruunele fapte (uciderea boierilor) gi replici (mottoul capitolelor

i al lV-lea), dar modifici ficfional realitatea istoric[, potrivit esteticii roman-gi ideologiei pagoptiste. Degi istoria atestX faptul c[, la revenirea lui Ale-

ndru Lipugneanul, Moloc fuge in Poloni4 unde este decapitat, Negruzzi

;Estreazd ca personaj, ca sd il poatd caracteriza mai bine pe domnitor. Inuciderii lui Mofoc, Negruzzi se inspird din cronica lui Miron Costin.

crea$e a autorului este boierul Stroici, neatestat documentar gi care, prin

19

W1buLn*nantltm,

tefi.ewrpu

eeAil;l,aal

fit*wl

rtomenlzlx,talie.ehilui

atitudinea ireverenfioasd fafi de domnitor,reprezirrtd idealurile democraticeale pagoptigtilor.

2. Prezentarea subiectului nuvelei, prin raportare Ia tema acesteia

Nuvela istoricd are ca temi evocarea celei de-a doua domnii a lui Alexan-dru Ldpugneanul (1564-1569). Lupta pentru impunerea autorit[fii domnegti

gi consecinfele definerii puterii de cltre un domnitor crud se raporteazd larealitifile social-politice din Moldova secolului al XVI-lea.

Echilibrul compozifional, clasic, este realizat prin otganizarea textuluinarativ in patru capitole, care fixeazd momentele subiecfului. Capitolele poar-t[ cAte un motto cu rol rezurnativ, ce con(in cAte o replicd importantd: capito-lul I (expoziliunea gi intriga) - ,,Dacd aoi nu md ateli, eu ad oreu.. . " (rXspunsuldat de L[pugneanul soliei de boieri); capitolul al ll-lea (desfiqurarea acfiunii)

- ,,Ai sd dai samd, doamnd!" (avertismenful adresat de vdduva unui boier deca-

pitat doamnei Ruxanda, pentru ci nu opregte crimele sofului sdu); capitolulal III-lea (punctul culminant) - ,,Capul lui Moloc arem... " (cererea noroduluirevoltat); capitolul al IV-lea (deznoddmAntul) - ,,De md rsoi scula, pre mul[i am

sd popesc qi eu... " (ameninfarea impotriva tuturor rostit5 de Ldpugneanul care,

bolnau fusese cdlugdrit qi pierduse astfel puterea domneasc[).Acliunea nuvelei este pus[ Pe seama unor personaje ale ciror caractere

puternice se dezvdluie in evolulia gradati a conflictului. Timpul gi spafiulacfiunii sunt precizate gi conferd verosimilitate narafiunii. Nuvela incepecu intoarcerea lui L[pugneanul pe tronul Moldovei, in a doua sa domnie;acliunea se desf[goar[ apoi la curtea domneasc[ 9i la mitropolie. Ultimulcapitol red[ moartea domnitorului, patru ani mai tdrziu, in cetatea Hotinului.

Capitolul I cuprinde expoziliunea (intoarcerea lui Alexandru L5pugneanulla tronul Moldovei, in \564, in fruntea unei armate turceqti si intAlnirea cusolia format[ din cei patru boieri trimigi de domnitorul Tomga: VeverilX,Mo{oc, Spancioc, Stroici) gi intriga (hot5rArea domnitorului de a-gi relua tro-nul gi dorinfa sa de rizbunare fafi de boierii triditori).

Capitolul al Il-lea corespunde, ca moment al subiectului, desfdgurdriiacliunii gi cuprinde intAmplXri declangate de revenirea la tron a luiAlexandruldpugneanul: fuga lui Tomqa in Muntenia, incendierea cetifilorMoldovei, desfiinlarea armatei pdm6ntene, confiscarea averilor boieregti, uci-derea unor boieri, fapte urmate de intervenfia doamnei Ruxanda pe lAngd

domnitor pentru a pune capdt omorurilor qi de promisiunea pe care i-o face

acesta.Capitolul al III-lea (punctul culminant) confine mai multe scene foman-

tice, prin caracterul exceplional: discursul domnitorului la slujba religioasHde la mitropolie, ospdful de la palat gi uciderea celor 47 de boieri, omorArealui Moloc de cdtre mullimea revoltatd qi,,leacul de fricd" pentru doamnaRuxanda.

tn capitolul al IV-lea este inf5flgat deznoddmAntul, moartea tiranului prinotrdvire. Dupd patru ani de la cumplitele evenimente, Lipuqneanul se retragein cetatea Hotinului. Bolnav de friguri, domnitorul este c[lugdrit dupi obi-ceiul vremii. Deoarecg cAnd iqi revine, ameninld sX-i ucidi Pe toti (inclusiv

20

pe propriul fiu, urmagul la tron), doamna Ruxanda accept[ sfatul boierilorde a-l otrdvi.

3" Analiza, !a alegere, a dou5 coff*ponente de structur& gi de limbajale nuvelei

Conflictul nuvelei pune in lumini personajul principal. Conflictul prin-cipal, politic, relevi lupta pentru putere intre domnitor gi boieri. Conflictul

'ecundar, rdzbunarea domnitorului impotriva vomicului Moloc (boierul careil trddase in prima domnie), se declangeazdin primul capitol si se incheiein capitolul al III-lea. Conflictul social, intre boieri gi popor, este limitat larevolta mul(imii din capitolul al III-lea.

Contrastul dintre Ldpuqneanul gi doamna Ruxanda, evidenliat in capito-lul al Il-lea, plaseazd personajele intr-o relafie de antitez[ (inger - demon),;pecific romanticd.

Personajele sunt realizate potrivit esteticii romantice: personajeercepfionale (au calitef qi defecte iegite din comun) in situalii excepfionale,consiruite in antitezS, liniare psihologic. in funclie de rolul lor in acfiune, elesunt puternic individualizate, construite cu minuliozitate (detalii biografice,nediu, relalii motivate psihologic) sau portretizate succint.

Modalitilile de caracterizare a personajelor sunt directe (de citre nara-:or, de alte personaje, prin autocaracterizare) qi indirecte (prin fapte,limbaj,:omportament, relalii cu alte personaje, gesturi, atitudine, vestimentafie).

Titlul evidenliazd personalitatea puternici a personajului principal,erceplional (ieqit din comun) prin hotdrArea qi cruzimea sa, dar gi o caracte-istic[ a nuvelei ca specie narativ5, fapful cd interesul cade asupra construclieipersonajelor.

Alexandru L[pugneanul este personajul principal al nuvelei, personaj:omantic, excep{ional, care aclioneazX in situalii excepfionale (de exemplu:scena uciderii boierilor, a pedepsirii lui Mofoc, scena morlii domnitoruluirtrdvit). intruchipeazh,tiptidomnitorului sAngeros, tiran gi crud. El este con-struit din contraste, avAnd cahtefi qi defecte puternice. AvAnd ,,capacitatea de a

':e surprinde, intr-un mod conrsingdtor" ,Ldpugneanul este un personaj ,,rotltnd" ,

spre deosebire de celelalte personaje din nuvelS, ,,plate", ,,construite tn jurul'.'nei singure idei sau calitdti" (E.M. Forster).

Echilibrul dintre convenfia romanticd qi realitatea individuluisercalizeazdprin subordonarea tuturo trdsdturilor uneia principale qi voinla de putere,;are ii c5lduzeqte acfiunile. Crud, hothrAt, vicleary disimulat inteligent, bun.-unoscitor al psihologiei umane, abil politic, personajul este puternic indivi-lualizat. Prin forla sa excepfional5, domin[ in rela(iile cu celelalte personaje,:are sunf in generaf manipulate de cdtre domnitor. Naratorul omniscient il:aracterizeazd direct prin epitetele care precizeazd ipostazele personajului:.:'odd", ,,domnLrl", ,,tiranul", ,,bolnauLil" . Replicile sale memorabile ,,Dacd ooi nu-:i areli, eu od oreu...", ,,Proqti, dar mulli!" gi faptele sAngeroase, exceptionale:rin cruzime (piramida de capete), contribuie la caracterizarea indirecti a

iranului medieval, potrivit esteticii romantice.

u)aW,1tlin*i,pa!-,ul@d4Eunndb

mbdafil$ida catacte-4Lgaae

LonlrliwiretilfuIai

ti/ttuhi de,lrilttu]na,b

21

Lqtunku.i'm*$'e

crLlxnfijt

tohnirnru,tuatfun

nanalbn.

Doamna Ruxanda este un Pelsonaj secundar, de tip romantic, construitinantitezl,cu Lipugneanul:blAndele - cruzime, caracter slab - caractel tare. Ea

nu actioneazd, din vointe ProPde nici cAnd ii cere sofului s[u sd inceteze cu

omorurile, nici cAnd il otrdvegte. Astfel, prin contrast, pune in lumini voinlapersonajului principal.

Boierul Moloc leprezinte tipul boierului tr[dXtor, viclean, 1a9, intrigant.Nu urmdregte decAt propriile interese. De aceea il tridase pe Ldpugneanul inprima domnie, iar Ia intoarcelea acestuia, dtpl,refuzul de a lenunla la trorL

it lingugegt e ,psemenea cilinelui care tn loc sd muqce, linge milna care-l bate" . Este

lag in fala primejdiei, comportAndu-se grotesc cAnd incearci sd-l determinepe domn sd nu-l dea mullimii.

in antitezd cu boierul tridXtor sunt personajele episodice Spancioc gi Stro-

ici, cu rol justiliat, teprezerrtAnd boierimea tAnir[. Ei sunt ,,buni patrio{i",capabili s[ anticipeze migcdrile adversarului.

Personajul colectiV mullimea revoltatd de tArgovefi, apare pentru primadat[ in literatura noastrd. Psihologia mulfimii este surprins[ cu finele, gradat,in mod realist: strAngerea norodului nemulgumit la porlile curfii domnegti dincavzaunor vegti neldmurite, gdsirea unui vinovat pentru toate suferinfele:

,,Capul lui Moloc z)remt" . Se observd capacitatea domnitorului de manipularegi de dominare a gloatei. El orienteazd migcarea haotici a mullimii spre expri-marea unei singure dorinfe, in acelagi timp rdzbunAndu-se pentru tridareade odinioar[ a vornicului Moloc.

Tehnica narativi este simpld: narafiunea romanticd se desfdgoar[ linear,cronologic, prin inldnfuirea secvenfelor narative 9i a episoadelor.

Perspectiva narativi este obiectivd, iar naraliunea la persoana a III-a (vizi-unea,,dinddrdt") amintegte, prin concizie, de relatarea cronicarilor.

Stilul narativ se remarci prin sobrietate gi concizie. Registrele stilisticearhaic gi regional conferl culoarea locald (trdsdturi romanticd), prin expresiipopulare, regionalisme (,,we{', ,,pdnd"), arhaisme (,,spahii", ,,z)ornic", ,,armas").

Concluzie

Prima noastri nuveld istoricX este o capodoperd a speciei, potrivit criti-cului G. Cdlinescu: ,,Nuaela istoricd <<Alexandru Ldpuqneanul" ar fi deztenit o

scriere celebrd ca gi<<Hamlet, dacd literatura romilnd ar fi aout in ajutor prestigiul unei limbi unizter-

sale". Nuvela lui C. Negruzzi ilustreazi principiile ideologiei pagoptiste gi ale

romantismului romAnesc, dar elementele romantice preponderente coexistd

cu elemente clasice. De asemenea, scriitorul deschide drumul observafieirealiste.

,.ulttolrdtitL

22