Eroarea si dolul in Noul Cod CivilConform art. 1207 din Noul Cod Civil, contractul poate fi anulat la cererea prii care la momentul ncheierii contractului se afla ntr-o eroare esenial, dac cealalt parte tia sau, dup caz, trebuia s tie c faptul asupra cruia a purtat eroarea era esenial pentru ncheierea contractului. Eroarea este esenial (a) cnd poart asupra naturii sau obiectului contractului (de exemplu, dac unul dintre co-contractani credea c ncheie un contract de ntreinere i nu un contract de vnzare), (b) cnd poart asupra identitii obiectului prestaiei (de pild, dac unul dintre cocontractani credea c va cumpra un anume bun, dar, de fapt, achiziioneaz un altul) sau asupra unei cantiti a acesteia n absena creia contractul nu s-ar fi ncheiat, ori (c) cnd poart asupra identitii persoanei sau asupra unei caliti a acesteia n absena creia contractul nu s-ar fi ncheiat (spre exemplu, atunci cnd s-a ncheiat un contract de mandat sau de intermediere n considerarea calitilor personale mandatarului sau intermediarului). Eroarea care privete simplele motive ale contractului nu este esenial, cu excepia cazului n care prin voina prilor asemenea motive au fost considerate hotrtoare. Pentru a putea fi invocat, n concordan cu art. 1208 din Noul Cod Civil, eroarea trebuie s fie scuzabil n sensul c respectivul contract nu poate fi anulat dac faptul asupra cruia a purtat eroarea putea fi, dup mprejurri, cunoscut cu diligene rezonabile. De asemenea, nu se poate invoca eroarea asumat, respectiv eroarea care poart asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invoc sau, dup mprejurri, trebuia s fie asumat de acesta. Partea care este victima unei erori nu se poate prevala de aceasta contrar exigenelor buneicredine. Buna-credin este prezumat, co-contractantul trebuind s aduc probe n sensul c partea care invoc eroarea o face cu rea-credin. O noutate de reglementare const n faptul c dispoziiile privitoare la eroare se aplic n mod corespunztor i atunci cnd exist o eroare de comunicare sau de transmitere a informaiilor sau documentelor. Mai exact, aceste dispoziii sunt aplicabile i n situaiile n care eroarea poart asupra declaraiei de voin ori n cele n care declaraia a fost transmis inexact prin intermediul unei alte persoane sau prin mijloace de comunicare la distan. Simpla eroare de calcul nu atrage anularea contractului, ci numai rectificarea, afar de cazul n care, concretizndu-se ntr-o eroare asupra cantitii, a fost esenial pentru ncheierea contractului. Eroarea de calcul trebuie corectat la cererea oricrei pri. Cu titlu de noutate, Noul Cod Civil admite i posibilitatea invocrii erorii de drept, respectiv eroarea asupra existenei sau coninutului unei norme juridice. Eroarea de drept este considerat esenial atunci cnd privete o norm juridic determinant, potrivit voinei prilor, pentru ncheierea contractului. Cu toate acestea, eroarea de drept nu poate fi invocat n cazul dispoziiilor legale accesibile i previzibile. Partea care a fost n eroare la momentul ncheierii unui act juridic civil are dou posibiliti: de a cere anularea actului juridic sau de a cere adaptarea acestuia.

Adaptarea contractului n caz de eroare este un mecanism nou, reglementat de art. 1213 din Noul Cod Civil, ce presupune ca partea care a fost n eroare s cear printr-o notificare executarea contractului n modul n care aceast parte a neles clauzele acestuia. Adaptarea contractului se poate face numai cu consimmntul celeilalte pri. Astfel dup ce a fost informat asupra felului n care partea ndreptit s invoce anulabilitatea a neles contractul i nainte ca aceasta s fi obinut anularea, cealalt parte trebuie, n termen de cel mult 3 luni de la data cnd a fost notificat ori de la data cnd i s-a comunicat cererea de chemare n judecat, s declare c este de acord cu executarea sau s execute fr ntrziere contractul, astfel cum a fost neles de partea aflat n eroare. n ceea ce privete vicierea prin dol a consimmntului, aceasta intervine, conform art. 1214 din Noul Cod Civil, atunci cnd partea s-a aflat ntr-o eroare provocat de manoperele frauduloase ale celeilalte pri ori cnd aceasta din urm a omis, n mod fraudulos, s-l informeze pe contractant asupra unor mprejurri pe care se cuvenea s i le dezvluie. O deosebire important fa de vechiul Cod Civil este c dolul poate determina anularea contractului indiferent de elementul asupra cruia poart i indiferent dac elementul respectiv era determinant sau nu pentru ncheierea contractului. Sub imperiul vechii reglementri, dolul nu ducea la anularea contractului dect n situaia n care era decisiv pentru ncheierea contractului. Astfel, n cazul n care manopere dolosive ntrebuinate determinau acceptarea de ctre cealalt parte a unor clauze mai puin favorabile, nu se putea invoca nulitatea actului juridic ncheiat, ci se puteau cere numai despgubiri. Aceast posibilitate, de a cere despgubiri, este pstrat ca opiune pentru cel al crui consimmnt a fost viciat, care are dou posibiliti: de a cere anularea contractului, mpreun cu daune-interese, sau de a cere meninerea acestuia i reducerea prestaiei sale cu valoarea daunelor-interese la care ar fi ndreptit. Dolul poate proveni i de la un ter, n cazul n care cealalt parte a cunoscut sau, dup caz, trebuia s cunoasc dolul la ncheierea contractului. av. partener Cornel POPA, av. Ruxandra FRANGET Autor: Catalina Mircea (foto dreapta), partener SCA Mircea si Asociatii Raportul de mandat este o forma esentiala pentru functionarea societatii moderne, de la sfera individuala la functionarea economiei, fiind reglementat intr-o viziune noua prin prevederile din noul Cod Civil al Romaniei, aprobat prin Legea 287/2009 care va intra in vigoare la data de 1 octombrie 2011. Sintetic vorbind, mandatul este un instrument foarte util prin faptul ca realizeaza punti si faciliteaza actiunea umana depasind barierele create de distantele geografice

si de timpul limitat pe care il avem la dispozitie. Vom intalnim mandatul intr-o multitudine de situatii, atat in cazul persoanelor fizice care apeleaza la mandat pentru a putea plati datorii curente sau mandatul dat reprezentantilor salariatilor ori liderilor sindicali pentru negocierea contractelor colective de munca cu angajatorii, cat si in cazul persoanelor juridice care numesc administratori ai societatilor comerciale pentru gestionarea afacerii si reprezentarea in fata tertilor. Si acestea sunt doar cateva dintre exemplele pe care le putem da. In cadrul relatiilor comerciale, mandatul faciliteaza, printre altele, incheierea tranzactiilor la distante mari sau cresterea fortei de vanzari prin folosirea reprezentantilor de vanzari si a comisionarilor. Conform regulilor de drept comun, prevazute in Codul Civil, Mandatul este contractul prin care o parte, numita mandatar, se obliga sa incheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte parti, numita mandant art. 2.009. Definitia data nu se deosebeste de cea existenta in art 1.532 al Codului Civil din 1865, dar Noul Cod Civil aduce noutati esentiale in ceea ce priveste continutul si executarea contractului de mandat. Vom intalni in Noul Cod Civil distinctia facuta intre mandatul cu reprezentare tratat pe scurt in continuare si mandatul fara reprezentare si, de asemenea, o distinctie intre mandatul gratuit (se presupune ca mandatul dat intre doua personae fizice este gratuit) si mandatul cu titlu oneros (dat de regula unui profesionist). Una dintre cele mai importante noutati aduse de Codul Civil in aceasta materie va fi in ceea ce priveste forma si intinderea mandatului. Pana la aparitia Noului Cod Civil, un subiect foarte controversat a fost durata mandatului, in speta, a procurilor. Se nastea intrebarea cat timp este valabila o procura, iar raspunsurile difereau: de la 6 luni la durata nelimitata, pana la revocarea expresa, in functie de actul care trebuia semnat in baza mandatului respectiv. Acum avem acest aspect important reglementat de art. 2.015: "Daca partile nu au prevazut un termen, contractul de mandat inceteaza in 3 ani de la incheierea sa". Publicitatea revocarii procurii autentice notariale Daca procura a fost data in forma autentica notariala, in vederea informarii tertilor, notarul public caruia i se solicita sa autentifice revocarea unei asemenea procuri este obligat sa transmita, de indata, revocarea catre Registrul national notarial, tinut in format electronic, potrivit legii. Notarul public care autentifica actul pentru incheierea caruia a fost data procura are obligatia sa verifice la Registrul national notarial daca acea procura a fost revocata.

Dispozitiile mai sus mentionate sunt aplicabile si in cazul autentificarilor realizate de misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei. Intinderea mandatului In ceea ce priveste intinderea mandatului, conform art. 2.016. (1) Mandatul general il autorizeaza pe mandatar sa efectueze numai acte de conservare si de administrare. Pentru incheierea actelor de instrainare sau grevare, tranzactii ori compromisuri, pentru a se putea oblige prin cambia sau bilete la ordin ori pentru a intenta actiuni in instant, precum si pentru a incheia orice alte acte de dispozitie, mandatarul trebuie sa fie imputernicit in mod expres. Obligatia de a da socoteala Potrivit Noului Cod Civil, orice mandatar este tinut sa dea socoteala despre gestiunea sa si sa remita mandantului tot ceea ce a primit in temeiul imputernicirii sale, chiar daca ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului. In perioada in care bunurile primite cu ocazia executarii mandatului de la mandant ori in numele lui se afla in detinerea mandatarului, acesta este obligat sa le conserve. Aceasta obligatie exista si in cazul administratorilor persoanei juridice, sub forma descarcarii de gestiune anuale care este confirmata in Adunarea Generala Ordinara a Asociatilor ori Actionarilor. Dobanzile la sumele datorate Mandatarul datoreaza dobanzi pentru sumele intrebuintate in folosul sau incepand din ziua intrebuintarii, iar pentru cele cu care a ramas dator, din ziua in care a fost pus in intarziere. Aici legea distinge dupa cum mandatarul intrebuinteaza in interes personal sau nu sumele de bani incasate. Dovada ca a folosit banii in interes propriu va fi greu de procurat daca operatiunile nu au avut loc prin intermediul unei institutii financiare. Raspunderea pentru obligatiile tertilor In lipsa unei conventii contrare, mandatarul care si-a indeplinit mandatul nu raspunde fata de mandant cu privire la executarea obligatiilor asumate de persoanele cu care a contractat, cu exceptia cazului in care insolvabilitatea lor i-a fost sau ar fi trebuit sa ii fi fost cunoscuta la data incheierii contractului cu acele persoane. Pluralitatea de mandatari

In absenta unei stipulatii contrare, mandatul conferit mai multor persoane pentru a lucra impreuna nu are efect daca nu a fost acceptat de catre toate aceste persoane. Cand mai multe persoane au acceptat acelasi mandat, actele lor il obliga pe mandant, chiar daca au fost incheiate numai de una dintre aceste persoane, afara de cazul cand s-a stipulat ca vor lucra impreuna. In lipsa de stipulatie contrara, mandatarii raspund solidar fata de mandant daca s-au obligat sa lucreze impreuna. Aplicabilitatea acestei prevederi exista si in cazul unui consiliu de administratie, cand avem numiti mai multi administratori la o societate. Substituirea facuta de mandatar Mandatarul este tinut sa indeplineasca personal mandatul, cu exceptia cazului in care mandantul l-a autorizat in mod expres sa isi substituie o alta persoana in executarea in tot sau in parte a mandatului. Chiar in absenta unei autorizari exprese, mandatarul isi poate substitui un tert daca: a) imprejurari neprevazute il impiedica sa aduca la indeplinire mandatul; b) ii este imposibil sa il instiinteze in prealabil pe mandant asupra acestor imprejurari; c) se poate prezuma ca mandantul ar fi aprobat substituirea daca ar fi cunoscut imprejurarile ce o justifica. Mandatarul este obligat sa il instiinteze de indata pe mandant cu privire la substituire. Daca substituirea nu a fost autorizata de mandant, mandatarul raspunde pentru actele persoanei pe care si-a substituit-o ca si cum le-ar fi indeplinit el insusi. Daca substituirea a fost autorizata, mandatarul nu raspunde decat pentru diligenta cu care a ales persoana care l-a substituit si i-a dat instructiunile privind executarea mandatului. In toate cazurile, mandantul are actiune directa impotriva persoanei pe care mandatarul si-a substituit-o. Obligatiile mandantului In lipsa unei conventii contrare, mandantul este obligat sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare executarii mandatului. Mandantul va restitui mandatarului cheltuielile rezonabile avansate de acesta din urma pentru executarea mandatului, impreuna cu dobanzile legale aferente, calculate de la data efectuarii cheltuielilor. Despagubirea mandatarului

Mandantul este obligat sa repare prejudiciul suferit de catre mandatar in executarea mandatului, daca acest prejudiciu nu provine din culpa mandatarului. Remuneratia mandatarului Daca mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca mandatarului remuneratia, chiar si in cazul in care, fara culpa mandatarului, mandatul nu a putut fi executat. Pluralitatea de mandanti Cand mandatul a fost dat aceluiasi mandatar de mai multe persoane pentru o afacere comuna, fiecare dintre aceste persoane raspunde solidar fata de mandatar de toate efectele mandatului. Dreptul de retentie al mandatarului Pentru garantarea tuturor creantelor sale impotriva mandantului izvorate din mandat, mandatarul are un drept de retentie asupra bunurilor primite cu ocazia executarii mandatului de la mandant ori pe seama acestuia. Modurile de incetare a mandatului Pe langa cauzele generale de incetare a contractelor, mandatul inceteaza prin oricare dintre urmatoarele moduri: a) revocarea sa de catre mandant; b) renuntarea mandatarului; c) moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului. Cu toate acestea, atunci cand are ca obiect incheierea unor acte succesive in cadrul unei activitati cu caracter de continuitate, mandatul nu inceteaza daca aceasta activitate este in curs de desfasurare, cu respectarea dreptului de revocare sau renuntare al partilor ori al mostenitorilor acestora. Mandantul poate oricand revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma in care contractul de mandat a fost incheiat si chiar daca a fost declarat irevocabil. Imputernicirea data unui nou mandatar pentru aceeasi afacere revoca mandatul initial. Mandatul dat in conditiile prevazute la art. 2.028 nu poate fi revocat decat cu acordul tuturor mandantilor. Efectele revocarii Mandantul care revoca mandatul ramane tinut sa isi execute obligatiile fata de mandatar. El este, de asemenea, obligat sa repare prejudiciile suferite de mandatar din cauza revocarii nejustificate ori intempestive.

Renuntarea mandatarului Mandatarul poate renunta oricand la mandat, potrivit noului cod civil, notificand mandantului renuntarea sa. In situatia mandatului administratorului, acesta poate pretinde remuneratia pentru actele pe care le-a incheiat pe seama mandantului, adica al societatii, pana la data renuntarii. Mandatarul este obligat sa il despagubeasca pe mandant pentru prejudiciile suferite prin efectul renuntarii, cu exceptia cazului cand continuarea executarii mandatului i-ar fi cauzat mandatarului insusi o paguba insemnata, care nu putea fi prevazuta la data acceptarii mandatului. Moartea, incapacitatea sau falimentul uneia dintre parti In caz de deces, incapacitate sau faliment al uneia dintre parti, mostenitorii ori reprezentantii acesteia au obligatia de a informa de indata cealalta parte. In cazul prevazut la alin. (1), mandatarul sau mostenitorii ori reprezentantii sai sunt obligati sa continue executarea mandatului daca intarzierea acesteia risca sa puna in pericol interesele mandantului ori ale mostenitorilor sai. Necunoasterea cauzei de incetare a mandatului Tot ceea ce mandatarul a facut, in numele mandantului, inainte de a cunoaste sau de a fi putut cunoaste cauza de incetare a mandatului, este socotit ca valabil facut in executarea acestuia. Incetarea mandatului in caz de pluralitate de mandatari In lipsa unei conventii contrare, mandatul dat mai multor mandatari obligati sa lucreze impreuna inceteaza chiar si atunci cand cauza incetarii il priveste numai pe unul dintre ei. Ca o concluzie, apreciem ca prin intrarea in vigoare a Noului Cod Civil este creat un cadru legal general modern care va imbunatati circuitul civil, aducand mai multe clarificari in problematici controversate sau nereglementate pana in prezent Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_26189/Contractul-de-mandat-inNoul-Cod-Civil.html#ixzz1kYM9aIGRTutela n noul Cod Civil Un domeniu important n care Legea nr. 287/2009 aduce modificri semnificative l reprezint modalitatea n care sunt abordate mijloacele legale de ocrotire a persoanei fizice. Comparnd reglementarea actual cu cea anterioar noului Cod Civil (Codul familiei - Legea nr. 4/1953, abrogat i Legea nr. 272/2004 privind protecia i promovarea drepturilor copilului - art. 40 al.1, art. 41 i art. 42, abrogate), constatm c, dac n mare mijoacele de ocrotire a persoanei fizice rmn aceleai tutela, curatela i punerea sub interdicie-, modalitatea de aplicare a acestor msuri comport modificri notabile.

Pentru c n practic cele mai frecvente situaii ntlnite sunt cele care reclam instituirea tutelei pentru minorul lipsit de ocrotire, vom prezenta aceast noiune, prin prisma noilor reglemetri ale Legii nr. 287/2009 privind noul Cod Civil. Dispoziiile art. 110 din Legea nr. 287/2009 statueaz n mod explicit care sunt cazurile de instituire a tutelei minorului: "cnd ambii prini sunt, dup caz, decedai, necunoscui, deczui din exerciiul drepturilor printeti sau li s-a aplicat pedeapsa penal a interzicerii drepturilor printeti, pui sub interdicie judectoreasc, disprui ori declarai judectorete, mori, precum i n cazul n care, la ncetarea adopiei, instana hotrte c este n interesul minorului instituirea unei tutele." Reiternd parial dispoziiile art. 115 din Codul familiei, legiuitorul pstreaz obligaia de informare a instituiei competente (n vechea reglementare autoritatea tutelar iar n reglementarea actual instana de tutel), obligaie care trebuie dus la ndeplinire de ctre "persoanele apropiate minorului", alturi de "administratorii i locatarii casei n care locuiete minorul", "serviciul de stare civil", n cazul nregistrrii decesului unei persoane, "notarul public", cu ocazia deschiderii procedurii succesorale, "instanele judectoreti i organele administraiei publice locale, instituiile de ocrotire, precum i orice alt persoan." (art. 111 din Legea nr. 287/2009). Observm c n noua reglementare dispare i termenul prevzut de art. 115 din Codul familiei ( 5 zile "de la data cnd afl de existena unui minor lipsit de ngrijire printeasc" ), acesta fiind nlocuit de "sintagma de ndat ce afl de existena unui minor lipsit de ngrijire printeasc". Mergnd mai departe cu analiza acestei instituii, constatm c, n scopul ocrotirii interesului superior al minorului, legiuitorul extinde sfera situaiilor de incompatibilitate cu activitatea de tutore. Astfel, din dispoziiile art. 113 din Legea nr. 287/2009, reinem c nu poate fi tutore: " - minorul, persoana pus sub interdicie judectoreasc sau cel pus sub curatel; cel deczut din exerciiul drepturilor printeti sau declarat incapabil de a fi tutore; cel cruia i s-a restrns exerciiul unor drepturi civile, fie n temeiul legii, fie prin hotrre judectoreasc, precum i cel cu rele purtri reinute ca atare de ctre o instan judectoreasc; cel care, exercitnd o tutel, a fost ndeprtat din aceasta n condiiile art. 158; cel aflat n stare de insolvabilitate; cel care, din cauza intereselor potrivnice cu cele ale minorului, nu ar putea ndeplini sarcina tutelei; cel nlturat prin nscris autentic sau prin testament de ctre printele care exercita singur, n momentul morii, autoritatea printeasc." Aadar, n esen, orice persoan fizic cu deplin capacitate de exeriiu poate fi tutore, dac nu se afl ntr-una dintre celelalte situaii amintite mai sus. Dac vreuna dintre aceste situaii survine pe parcursul exercitrii tutelei, persoana respectiv va fi ndeprtat de la exercitarea tutelei, numindu-se un nou tutore. Noutatea absolut introdus de Legea nr. 287/2009 se refer la modalitatea de numire a tutorelui. Dac n reglementarea anterioar (Codul familiei - Legea nr. 4/1953), aceast atribuie revenea autoritii tutelare, n lumina dispoziiilor noului Cod Civil, desemnarea tutorelui se poate face de ctre nsui printele minorului sau de ctre instana de tutel. Reprezentnd o preluare a dreptului anglo-saxon,

instituirea posibilitii ca printele n via i cu deplin capacitate de exerciiu, s numeasc un tutore pentru copilul su, consolideaz premisele exercitrii drepturilor i a ndatoririlor printeti i respect n totalitate interesul superior al minorului. Conform dispoziiilor art. 114 din Legea nr. 287/2009, desemnarea tutorelui de ctre printe se realizeaz prin "act unilateral sau prin contract de mandat", n form autentic. Msura poate fi stabilit i prin testament. Printele poate oricnd revoca desemnarea tutorelui, fiind suficient un act sub semntur privat n acest sens. Mai trebuie menionat i c persoana care a fost desemnat tutore pe aceast cale nu poate fi nlturat de la tutel de ctre instana de judecat, dect (temporar) dac se afl n vreuna dintre situaiile prevzute de art. 113 din Legea nr. 287/2009 sau dac "prin numirea sa interesele minorului ar fi periclitate" (art.116 al.1 din Legea nr. 287/2009) . n situaia n care nu exist un tutore desemnat de ctre printe, instana de tutel va numi ea nsi tutore "o rud sau un afin ori un prieten al familiei minorului, n stare s ndeplineasc aceast sarcin, innd seama, dup caz, de relaiile personale, de apropierea domiciliilor, de condiiile materiale i de garaniile morale pe care le prezint cel chemat la tutel" (art. 118 din Legea nr. 287/2009). Cu privire la procedura de numire, precizm c este obligatoriu acordul viitorului tutore (cu excepia situaiei cnd tutorele este numit pe baza unui contract de mandat, caz n care viitorul tutore nu poate refuza tutela dect pentru motivele prevzute de art. 120 al.2 din Legea nr. 287/2009). Ascultarea minorului care a mplinit vrsta de 10 ani este obligatorie. Numirea se face n camera de consiliu, prin ncheiere definitiv, care " se comunic n scris tutorelui i se afieaz la sediul instanei de tutel i la primria de la domiciliul minorului" (art. 119 al. 4 din Legea nr. 287/2009). Referitor la situaiile n care o persoan poate refuza s fie numit tutore, fa de fosta reglementare (art. 118 din Codul familiei), prin prevederile art. 120 al. (2), noul Cod Civil restrnge sfera acestora, identificndu-se patru cazuri: "cel care are vrsta de 60 de ani mplinii; femeia nsrcinat sau mama unui copil mai mic de 8 ani; cel care crete i educ 2 sau mai muli copii; cel care, din cauza bolii, a infirmitii, a felului activitilor desfurate, a deprtrii domiciliului de locul unde se afl bunurile minorului sau din alte motive ntemeiate, nu ar mai putea s ndeplineasc aceast sarcin." n scopul urmririi i satisfacerii interesului superior al minorului, tutela are prin esena sa un caracter personal i gratuit, exepie fcnd situaiile enumerate de art. 122 - 123 din Legea nr. 287/2009. Pentru o gestionare ct mai eficient a activitii desfurate de tutore i pentru a avea un control asupra ndeplinirii de ctre acesta a obligaiilor cu privire la persoana i bunurile minorului, noul Cod Civil introduce instituia Consiliului de familie, noiune preluat tot din dreptul anglo saxon. Consiliul de familie va fi numit tot de ctre instana de tutel i va fi compus din "3 rude sau afini, innd seama de gradul de rudenie i de relaiile personale cu familia minorului" sau n lipsa acestora, chiar din "alte persoane care au avut legturi de prietenie cu prinii minorului sau care manifest interes pentru situaia acestuia" (art. 125 al.1 din Legea nr. 287/2009). Constituirea, funcionarea, atribuiile i nlocuirea Consiliului de familie se desfoar sub atenta supraveghere a instanei de tutel.

Referitor la regulile de exercitare a tutelei, menionm c principiul fundamental este c aceasta trebuie s se desfoare numai n interesul superior al minorului "att n ceea ce privete persoana ct i bunurile acestuia" (art. 133 din Legea nr. 287/2009). Raportndu-ne la vechile reglementri coninute de art. 126 i urm. din vechiul Cod al familiei, observm c, prin dispoziiile noului Cod Civil, legiuitorul transfer atribuiile autoritii tutelare i ale delegatului acestuia ctre instana de tutel i Consiliul de familie (dac acesta exist). Astfel, cu privire la exercitarea tutelei asupra persoanei minorului, hotrrile se vor lua de ctre tutore, "cu avizul Consiliului de familie" (art. 136 din Legea nr. 287/2009). Sunt exceptate de la aceast regul, msurile cu caracter curent. Minorul va avea domiciliul la tutore i numai pe cale de excepie, i cu autorizarea instanei de tutel, acesta va putea avea i o reedin. Cu toate acestea, n situaiile n care educarea i pregtirea profesional a minorului reclam acest lucru, tutorele poate decide ca minorul s aib o reedin, instana de tutel fiind ncunotiinat de ndat. n spiritul protejrii interesului superior al minorului, art. 138-139 din Legea nr. 287/2009 limiteaz puterea de decizie a tutorelui asupra schimbrii felului nvturii sau al pregtirii profesionale pe care minorul o primea la data instituirii tutelei (i care n cele mai multe cazuri fusese aleas de printe). Conform textelor de lege amintite, pentru a lua o decizie n acest sens este obligatorie ncuviinarea instanei de tutel, iar n situaia n care minorul a mplinit vrsta de 14 ani, instana de tutel nu poate schimba "felul nvturii sau al pregtirii profesionale hotrte de prini" sau pe care minorul le primea "la data instituirii tutelei". Este obligatorie ascultarea minorului care a mplinit vrsta de 10 ani. O a doua component a exerciiului tutelei o reprezint drepturile pe care tutorele le are asupra bunurilor minorului. Oferind o reglementare mult mai detaliat dect cea prevzut de fostul Cod al familiei, Legea nr. 287/2009 ncearc s protejeze ntr-o modalitate ct mai eficient patrimoniul minorului rmas fr ocrotire legal. Se d o mai mare importan activitii de inventariere a bunurilor minorului i se acord o atenie sporit creanelor pe care tutorele sau membrii Consiliului de familie le au fa de minor. Reinnd dispoziiile art. 140 al. (2) din Legea nr. 287/2009, cu ocazia inventarierii bunurilor minorului, tutorele i membrii Consiliului de familie au obligaia de a declara n scris "creanele, datoriile sau alte pretenii pe care le au fa de minor". n caz contrar, intervine prezumia legal c acetia au renunat la ele, mergndu-se pn la sancionarea acestora cu nlturarea din funcie. Aliniatul (4) al aceluiai text de lege consfiinete posibilitatea plii voluntare a creanelor pe care la au fa de minor, tutorele, soul acestuia, o rud n linie dreapt a acestuia sau fraii sau surorile acestora, doar cu autorizarea instanei de tutel. Cu privire la administrarea bunurilor minorului, menionm c aceasta trebuie s se realizeze cu bun credin, finalitatea acesteia constituind-o bunstarea minorului. n desfurarea acestei activiti,

tutorele numit are, de plano, calitatea de administrator al bunurilor altuia, fiind inut de respectarea dispoziiilor legale n aceast materie. Pn la mplinirea vrstei de 14 ani, minorul va fi reprezentat n actele juridice de ctre tutore, iar dup mplinirea vrstei de 14 ani, acesta le va putea ncheia singur, cu "ncuviinarea scris a tutorelui" sau a "curatorului" (conform art. 143 i art.146 din noul Cod Civil), excepie fcnd donaiile i actele prin care se garanteaz obligaia altuia, care i sunt total prohibite. Legea nr. 287/2009 acord o importan deosebit actelor de dispoziie pe care tutorele ar putea s le ncheie pe numele minorului. Raportndu-ne la dispoziiile art. 144 din noul Cod Civil, constatm c tutorelui i este interzis s ncheie urmtoarele acte juridice, sub sanciunea anulrii acestora: - donaiile i actele prin care se garanteaz obligaia altuia (pe numele minorului); - actele de nstrinare, mpreal, ipotecare ori de grevare cu alte sarcini reale a bunurilor minorului, actele de renunare la drepturile patrimoniale ale acestuia i orice alte acte ce depesc dreptul de administrare, n lipsa avizului Consiliului de familie i a autorizrii instanei de tutel; Singura excepie o reprezint "bunurile supuse pieirii, degradrii, alterrii ori deprecierii, precum i cele devenite nefolositoare pentru minor" (art. 144 al.4), pentru a cror nstrinare nu sunt necesare avizul Consiliului de familie i autorizarea instanei de tutel. Oprindu-ne asupra acestei dispoziii legale, ne atrage atenia sintagma de "bunuri nefolositoare", expresie care, n opinia noastr comport un grad de subiectivism ridicat, crend premisele unei decizii incorecte din partea tutorelui, decizie care poate fi n dezavantajul minorului i care, n lipsa avizului Consiliului de familie i a autorizrii instanei de tutel nu este supus niciunei forme de control. n acest context, o reformulare a expresiei sau o revenire la un plafon valoric adecvat (de maniera n care acesta era instituit de art. 129 al.4 din fostul Cod al familiei) ar remedia neregula. Revenind asupra limitelor impuse de legiuitor asupra actelor pe care tutorele le poate ncheia pe seama minorului, este de observat c sunt excluse din sfera acestora i actele juridice "ncheiate ntre tutore sau soul, o rud n linie dreapt ori fraii sau surorile tutorelui, pe de o parte, i minor, pe de alt parte", sub sanciunea unei nuliti relative (art. 147 din Legea nr. 287/2009), excepie fcnd unele vnzri la licitaia public. Noul Cod Civil reglementeaz i situaiile n care ntre minor i tutore apar interese contrare, situaii care nu sunt de natur s conduc la nlocuirea tutorelui, dar care pot afecta vdit exercitarea tutelei i pe cale de consecin, interesul superior al minorului. n aceste cazuri, art. 150 din Legea nr. 287/2009 permite numirea unui curator special. Conform aceluiai text de lege, aceeai msur se aplic i atunci cnd "din cauza bolii sau din alte motive tutorele este mpiedicat s ndeplineasc un anumit act n numele minorului " sau "pentru motive temeinice, n cadrul procedurilor succesorale". Cu privire la modalitatea de exercitare a tutelei, menionm c o obligaie extrem de important a tutorelui este darea de seam a acestuia. n vechea reglementare, tutorele avea obligaia s prezinte anual autoritii tutelare o dare de seam despre modalitatea n care a ngrijit de persoana minorului i

a

administrat

bunurile

acestuia.

n actuala reglementare, atribuia de control este preluat de instana de tutel, creia tutorele este obligat s i prezinte anual aceeai dare de seam. Conform art. 152 al. (2) din Legea nr. 287/2009, termenul de depunere a acesteia este de 30 de zile de la sfritul anului calendaristic. Termenul anual nu poate fi prelungit dect de ctre instana de tutel (fr a depi 3 ani) i numai n situaiile n care "averea minorului este de mic nsemntate". Finalitatea acestui demers o constituie verificarea socotelilor cu privire la veniturile i cheltuielile fcute cu minorul, i n cazul n care acestea sunt corecte, descrcarea tutorelui. Tot pentru o mai mare responsabilizare a celui care desfoar activitatea de tutore ct i pentru a ntri garania respectrii drepturilor minorului, noul Cod Civil reconfirm posibilitatea de a formula plngere mpotriva tuturelui cu privire la "actele sau faptele pgubitoare pentru minor" (art. 155 al.1 din Legea nr. 287/2009). Plngerea poate fi fcut de minorul care a mplinit vrsta de 14 ani, de consiliul de familie i de membrii acestuia, dar i de oricare dintre persoanele amintite la art.111 din noul Cod Civil. Plngerea va fi soluionat de instana de tutel n regim de urgen, printr-o ncheiere executorie. Cu privire la cazurile de ncetare a tutelei, Legea nr. 287/2009 identific dou tipuri de situaii: cele care duc la ncetarea propriu-zis a tutelei (situaia care a dus la instituirea tutelei nu se mai menine i moartea minorului) i cele care duc la ncetarea funciei tutorelui (moartea acestuia, ndeprtarea acestuia de la tutel sau nlocuirea sa). Referitor la ncetarea funciei tutorelui prin moartea acestuia, noutatea o reprezint transmiterea sarcinilor tutelei ctre motenitorii tutorelui decedat, pn la numirea unui nou tutore (conform art. 157 din Legea nr. 287/2009). Cu siguran c aceast msur a fost introdus tot n scopul protejrii drepturilor i intereselor minorului pus sub tutel. Astfel, prin preluarea temporar a sarcinilor specifice tutelei de ctre motenitorul tutorelui decedat pn la numirea unui nou tutore, se urmrete nlturarea i minimizarea efectelor pe care decesul tutorelui le-ar putea avea asupra drepturilor i intereselor minorului. Reiternd dispoziiile art. 138 al. (2) din vechiul Cod al familiei, noua reglementare prevede ndeprtarea tutorelui de la tutel dac acesta "svrete un abuz, o neglijen grav sau alte fapte care l fac nedemn de a fi tutore, precum i dac nu i ndeplinete n mod corespunztor sarcina". Reinnd prevederile art. 160 i urm. din Legea nr. 287/2009, identificm obligaia tutorelui sau a motenitorilor acestuia ca la ncetarea din orice cauz a tutelei, s prezinte instanei o dare de seam general. Numai dup verificarea socotelilor i predarea bunurilor, instana de tutel va da fostului tutore sau motenitorilor si descrcare de gestiune. Aceast descrcare de gestiune nu l exonereaz de rspundere pe fostul tutore pentru un prejudiciu cauzat minorului din culpa sa, iar noul tutore numit are obligaia s cear celui dinti repararea pagubei. n caz contrar, noul tutore va fi obligat el nsui la repararea prejudiciului.

Concluzionnd cele prezentate, reinem c pn la intrarea n vigoare a Legii nr. 287/2009, n materia tutelei principala instituie implicat era autoritatea tutelar, procedura avnd mai mult un carcater administrativ i numai n cazuri extraordinare judiciar. Prin modificrile aduse, i mai ales prin instituirea instanei de tutel, noul Cod Civil transfer practic aceast procedur din sfera administrativului n sfera judiciarului, crend o nou instituie de drept, la nivelul creia jurisprudena este nc n faz de pionerat i a crei evoluie merit urmrit.