Erasmus, dragostea mea

E R A S M U S,

D R A G O S T E A M E A

Conţinutul acestui material nu constituie în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

ERASMUS, DRAGOSTEA MEA

CENTRUL DE INFORMARE EUROPE DIRECT IAŞINAME] 1

În activitatea noastră, interacţionăm cu sute de tineri într-un an, mulţi dintre ei elevi şi

studenţi.

Campaniilor noastre de informare au avut adesea ca subiect programul Erasmus, unul

dintre cele mai cunoscute ale Uniunii Europene. Am interacţionat cu beneficiari ai acestuia, ti-

neri care au avut parte de câteva luni de educaţie şi formare într-o altă ţară și care s-au întors

plini de entuziasm, bucuroși să împărtășească propria lor experiență altor tineri.

Unii dintre ei au răspuns invitației noastre de a le vorbi și altora despre cum i-a schimbat

pe ei această încercare minunată din viața lor și ne-au fost alături la diverse evenimente în care

au interacționat cu alți tineri, motivându-i și încurajându-i să aplice și ei la ceea ce înseamnă

Erasmus.

În septembrie 2014, Comisia Europeană a prezentat cel mai studiu despre impactul

acetuia. Una dintre informațiile preluate apoi masiv de presă a fost că ”programul european de

schimb de studenți a contribuit la nașterea a un milion de copii de la înființarea sa în 1987.”

Cu siguranță, această cifră se va mări considerabil până în 2017, când Erasmus va împlini

30 de ani. Dar aceasta este doar una dintre concluziile studiului. La finalul acestei broșuri, veți

găsi și alte date foarte interesante.

Până acolo, aveți posibilitatea de a citi mărturiile celor 4 entuziaști studenți ieșeni care au

acceptat să povestească cum au trăit ei experiența Erasmus și ce beneficii, personale și profesio-

nale, le-a adus acesta.

Două dintre aceste mărturii au fost culese și publicate de echipa Centrului de Informare

Europe Direct Iași în Buletinele noastre informative, încă din 2013. Celelalte trei ne-au fost tri-

mise în 2015.

Ne place să credem că cei patru studenți, prietenii noștri, și-au îmbogățit prin Erasmus,

nu doar propria viață, ci o vor îmbogăţi și pe cea a celor care vor citi textele lor.

Paul Matei,

Coordonator

Centrul de Informare Europe Direct Iaşi



În 2012, cel mai de succes program de schimburi de studenți, Erasmus, a aniversat 25 de

ani. Mobilitatea Erasmus este și acum in centrul strategiei Comisiei pentru combaterea somaju-

lui in randul tinerilor, concentrandu-se in special pe dezvoltarea abilitatilor studentilor.

Androulla Vassiliou, comisarul european pentru Educatie, Cultura, Multilingvism si

Tineret, de la acea vreme , sublinia importanța programului “Erasmus este una dintre poveștile

de succes ale Uniunii Europene: este cel mai cunoscut și cel mai popular program. Schimburile

Erasmus au permis studenților să își îmbunătățească cunoștințele de limbi străine și să își dez-

volte abilități ca adapatabilitatea, abilități care contribuie la creșterea șanselor de angajare. De

asemenea, programul ofera oportunitati pentru profesori si alte categorii de personal sa anali-

zeze cum functioneaza in alte tari sistemele de educatie superioara si sa se intoarca acasa cu

cele mai bune idei”.

Până în 2020, Erasmus+ (2014-2020) își propune să încurajeze dezvoltarea competențelor

și a capacității de inserție profesională și să ofere noi oportunități de educație, formare și stagii

pentru tineri.

Programul beneficiază de un buget total de 14,7 miliarde de euro și va oferi unui număr

de peste 4 milioane de europeni posibilitatea de a studia, de a se forma, de a câștiga experiență

profesională și de a participa la programe de voluntariat în străinătate.

Erasmus+ reunește șapte programe ale UE în domeniul educației, formării și tineretului și

susține, pentru prima dată, sportul și stimulează cooperarea dintre mediul educațional și cel pro-

fesional, pentru a facilita acoperirea deficitului de competențe cu care ne confruntăm astăzi în

Europa.



Cristina, în 2013



Impresiile mele despre experiența Erasmus:

“ERASMUS” a fost unul dintre cuvintele pe care le-am auzit încă din perioada liceului și

acest lucru nu se datorează faptului că am aflat informații despre Erasmus din Rotterdam, teolog și

erudit olandez, însemnat umanist din perioada Renașterii, ci pentru că am avut ocazia să mi se poves-

tească despre “experiența Erasmus” prin intermediul unor studenți beneficiari ai acestui program.

Erasmus cuprinde acțiuni destinate cooperării europene în domeniul învățământului superior. Prin

această modalitate este sprijinită dezvoltarea dimensiunii europene a studiilor universitare și postuni-

versitare, acoperindu-se toate disciplinele și domeniile de studiu.

În ceea ce privește raportarea mea la acest program, pot spune că Erasmus este ceea ce trăiesc

acum. Începând cu luna februarie, vreme de 5 luni, mobilitatea de studii amintită îmi dă ocazia să

schimb mediul academic oferit de Facultatea de Drept din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza”

din Iași cu cel al Universității din Granada, Spania. Dându-mi seama că este timpul să trec de etapa în

care preferam negrul pe alb și punctele pe “i”, în anul II de facultate am decis să aplic pentru această

mobilitate. Astfel, plecând de la dorința de a evolua, încurajări din partea apropiaților, informații utile

oferite atât în cadrul facultății, cât și în afara ei, un test de limbă, un dosar de aplicare, un interviu și un

zbor de aproape 4 ore cu avionul, am ajuns să fiu parte a cotidianului spaniol, având în portofel „tarjeta

de estudiante”.

Ca la orice început de drum, bineînțeles că există întrebări, incertitudini, neliniști, însă am

preferat să urmez sfatul lui Charlie Chaplin, care spunea că “viața este minunată dacă nu îți este frică

de ea” și să încerc să mă adaptez cât de bine și de repede pot. Deși durează câteva zile, poate săptă-

mâni, luni, până ajungi să simți ritmul andaluz, până când te pierzi în mulțime ca orice alt spaniol,

până când descoperi detalii pe care ochii de turist nu ți le dezvăluie într-o primă fază, nu pot spune

despre acest proces de adaptare și de integrare că a fost unul dificil. Am fost primită ca orice persoană

ajunsă pe tărâm spaniol pentru a studia, fără să conteze prea mult dacă sunt româncă, dacă vin dintr-o

altă țară europeană sau dacă pentru mine “acasă” este Asia sau America.

Totuși, stă în natura oamenilor să pună etichete de genul “român”, „francez”, „polonez”, “me-

xican”, însă consider că acestea sunt mai degrabă cu scop statistic decât o modalitate de a te raporta la

o persoană, care să te facă să îți schimbi comportamentul făță de cel ce se află în fața ta, vorbindu-ți cu



un accent spaniol puțin stângaci și gesticulând cât se poate de mult pentru a te face să înțelegi ce vrea

să îți transmită. Chiar și așa, cred că ceea ce contează, cel puțin aici în Granada, este faptul că ești

student Erasmus. Universitatea fiind una destul de mare, orașul, universitar prin esență, a știut să se

adapteze acestor studenți temporari, oferind modalități cât mai diverse de dezvoltare atât pe plan aca-

demic, cât și social: petreceri tematice, schimburi interlingvistice, conferințe specifice, excursii și alte

facilități. Astfel, integrarea nu doar că nu este dificilă, ci este susținută în mod concret de componenta

locală.

Dacă ar fi să analizez avantajele și dezavantajele pe care mi le oferă statutul de bursier euro-

pean, pot afirma cu certitudine că procentul înclină semnificativ în sfera avantajelor. În primul rând,

acest program îmi dă ocazia să fiu parte a unui sistem educațional diferit de cel din România. Astfel,

am descoperit noi forme de a vedea anumite aspecte ale vieții universitare, la care înainte nici nu mă

gândisem. Nu mai puțin adevărat este faptul că sunt elemente ce există în sistemul românesc pe care

le-aș păstra dacă ar trebui să construiesc un model de sistem educațional. Făcând o comparație între

cele două sisteme, ajungi să cauți tot ceea ce este mai util și mai bun în fiecare dintre ele pentru o evo-

luție eficientă și durabilă.

În al doilea rând, experiența Erasmus este o concentrație de diversitate, cutume, provocări,

cultură, schimb de informații, dezvoltare pe plan lingvistic, devenind un catalizator în procesul de

dezvoltare personală, un vârtej care ia prin surprindere și pe cea mai prevăzătoare persoană, pentru a o



aduce înapoi la final cu un plus de experiență, o viziune lărgită în domenii diverse și dorința de a fi

profesionistă și competitivă în ceea ce realizează.

Pe durata acestei mobilități pot spune că am făcut lucruri pe care în țară le-aș realiza într-un

timp mult mai îndelungat și, în orice caz, nu în aceeași manieră. Unul dintre scopuri a fost să îmi per-

fecționez limba spaniolă, dar nu m-am gândit că voi ajunge să învăț, chiar și la un nivel de bază, cuvin-

te din alte limbi ce înainte nu îmi treziseră interesul. De ce să nu recunosc, este cât se poate de plăcut

să auzi de la un alt Erasmus cum îți urează în limba română să ai o zi frumoasă sau mult succes la

prezentarea unui proiect, pentru ca mai apoi tu să îi răspunzi în limba lui maternă, în semn de mulțumi-

re pentru urările făcute și pentru modul frumos în care a ales să ți le adreseze.

Oprindu-mă asupra relației pe care am stabilit-o cu ceilalți studenți, fie ei străini sau spanioli,

dar și asupra modului în care văd ei România, pot spune că diferențele ce există între noi, firești, de

altfel, nu creează o barieră, ci dimpotrivă, ne ajută să realizăm o comunicare mai eficientă. Fiecare



dintre noi este interesat să afle cât mai multe despre cultura, percepțiile, cotidianul altei țări și nu există

o modalitate mai bună de a realiza acest lucru decât discutând cu un reprezentant al acelui stat, într-un

mediu relaxat, prietenesc. Despre România s-au auzit destul de multe lucruri, mai mult sau mai puțin

pozitive, mai mult sau mai puțin adevărate, adaptate sau nu realității actuale, însă acest lucru nu mă

face decât să conștientizez și mai tare că unul din rolurile mele aici este și acela de a arăta cum sunt

românii cu adevărat. Astfel, m-am bucurat să aud cuvinte precum: “Până să te cunosc pe tine, aveam o

cu totul altă părere despre România. Nu credeam că voi, românii sunteți așa în această privință”.

Încercând să sistematizez dezavantajele acestei experiențe, mi-am dat seama că aceasta este o

muncă destul de ușoară, întrucât nu ar fi prea multe de spus. Eu văd noțiunea de “dezavantaj” ca pe o

lipsă a ceva sau ca o privare de ceva din prezent ori din viitor. Astfel, îmi lipsesc familia, prietenii,

spiritul românesc, mâncarea “ca la mama acasă”, evenimentele ce fac parte din rutina românului, locu-

rile dragi, însă grație mediilor de comunicare și a ceea ce trăiesc aici, există un echilibru care îmi per-

mite să nu văd jumătatea goală a paharului.

Referindu-mă la felul în care această mobilitate a schimbat modul meu de a mă raporta la sta-

tutul de cetățean român și european, pot spune că am dat peste un paradox: am ajuns să conștientizez

mult mai mult nu doar faptul că sunt cetățean european, lucru care se întâmplă aproape automat, având

în vedere că intru în contact cu mediul european, prezent în cadrul acestui program într-o formă cât se

poate de complexă și completă, ci și acela că sunt cetățean român. Participând la o petrecere dedicată

națiunilor din care făceau parte studenții Erasmus, mi-am dat seama că tricolorul pe care îl aveam

pictat pe față și pe care îl purtam la mână căpăta pentru mine o însemnătate mult mai puternică. Nicio-

dată înainte nu mi se păruse atât de frumos și deosebit ca atunci când l-am regăsit pierzându-se, dar

cunoscând totodată drumul, printre alte zeci de steaguri. Poate că de un astfel de moment are nevoie

fiecare dintre noi pentru a putea înțelege cu adevărat ce anume caracterizează poporul român.

Despre statutul de bursier european sau despre provocările și satisfacțiile oferite de această

mobilitate de studiu aș putea spune și scrie multe lucruri, însă acum mă rezum la a da un sfat celui ce

își dorește să facă, să știe, să înțeleagă mai mult: Nu contează ce vârstă avem, ce au fost obișnuiți să

facem sau să gândim, din ce mediu venim și de la ce premise pornim. Călătoria de 1000 de mile începe

cu un pas. Mergi, vezi și DEVII!

Cristina Grigore, 2013



Luca, în 2013



O experiență de neegalat!

Nu încerca să devii o persoană de succes ci o persoană valoroasă! (Albert Einstein).

Fiecare reușită începe cu decizia de a încerca! Cât adevăr concentrat într-o singură pro-

poziție! Am absolvit Colegiul Național „Eudoxiu Hurmuzachi” în anul 2010 în calitate de șef de

promoție. Profilul absolvit (matematica-informatică intensiv) mi-a oferit o mare libertate de ori-

entare. În final, după două oferte de studii în Marea Britanie și una în Danemarca în domeniul

economic, precum și după plasarea printre primii studenți admiși la Academia de Studii Econo-

mice din București la două dintre facultățile acesteia, am ales să acced în lumea umaniștilor și

anume studiile juridice și nu altundeva decât în universitatea cu cea mai îndelungată tradiție din

țară – Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru-Ioan Cuza”, Iași.

Oportunitățile pe care acest domeniu le oferă tinerilor după absolvire sunt inimaginabil de

diverse dar sunt accesibile bineînțeles doar celor care le caută și mai mult, celor în măsură să le

acceseze. Dreptul, un domeniu extrem de vast ce nu va putea vreodată fi cunoscut în detaliu și în

întinderea sa de către o singură persoană. Cu toate acestea, este esențială dezvoltarea într-o anu-

mită direcție de care suntem atrași în mod deosebit.

Încă din anul I, am simțit că pentru a te desăvârși în această arie nu e suficientă prezența

la cursuri sau seminarii. Poziția de reprezentant al studenților în Consiliul Facultății sau implica-



rea în activitățile de voluntariat (Președinte al Asociației Europene a Studenților în Drept – EL-

SA Iași 2012/2013) au fost ingredientele optime pentru a aduce un plus pe planul dezvoltării per-

sonale și profesionale în perioada studenției. Un aspect important este însă faptul că sub nicio

formă obiectivele academice nu trebuie să fie accesorii voluntariatului, ci invers.

În timpul celui de-al doilea semestru al anului universitar 2012/2013 beneficiez de o mo-

bilitate de studiu ERASMUS la Universitatea Paris 13, membru fondator a Școlii de Drept

Paris Sorbona, Franța. Cu siguranță mulți studenți vor auzi în timpul studiilor despre oportunită-

țile unor burse ERASMUS, puțini vor avea curiozitatea să afle mai multe și mai puțini vor lua cu

adevărat hotărârea să aplice și să încerce o astfel de experiență.

Am obținut mobiltatea prin depunerea unei aplicații cu aproximativ nouă luni înainte de

începerea acesteia (în cazul meu, martie 2012). Selecția este făcută de către facultatea de origine

(Facultatea de Drept din Iași), numărul de locuri fiind limitat de parteneriatele încheiate între

universități. Referitor la condiții, aplicanții trebuie să aibă o medie de minim 8.00, să cunoască

limba universității gazdă lucru ce trebuie dovedit cu un atestat de limbă și de asemenea să depu-

nă un CV, o scrisoare de motivație precum și un plan de studii (ce anume urmăresc să studieze,

în linii generale).

Un CV bogat, completat cu numeroase activități extracuriculare (voluntariatul de exem-

plu) și nu numai, constituie cu siguranță un avantaj. Un alt aspect pe care îl consider extrem de

important este cel al cunoașterii la un nivel avansat măcar a unei limbi străine (Engleza, France-



ză, Germană). Liceul și facultatea sunt perioade în care acestă parte nu ar trebui deloc neglijată ci

din contră, perfecționată pentru că beneficiile vor fi imense pe termen mediu și lung. De aseme-

nea, un proiect de studiu (intențiile studentului pe latura academică) precum și o bună prestație în

cadrul interviului sunt decisive.

Condițiile de studiu și celelalte servicii puse la dispoziția studentului sunt specifice unei

țări occidentale: biblioteci ultramoderne deschise chiar și duminica, mediateci, săli dotate cu

toată aparatura necesară desfășurării cursurilor în mod adecvat și aplicării unor metode moderne

de predare (prezentări power point, sonorizare, etc) dar și o cafenea și un restaurant universi-

tar cu o incredibilă diversitate de specialități franceze și nu numai. Serviciile medicale sunt de

asemenea de ultimă generație iar posibilitățile de a face și sport sunt de asemenea extinse, având

posibilitatea în calitate de student erasmus de a alege orice activitate sportivă (înot, tenis, fotbal,

dans, fitness, yoga, arte marțiale, etc) ca și facultativă, gratuit.

Referitor la destinațiile din Franța cu care Facultatea de Drept, Univ. „Alexandru Ioan

Cuza” a încheiat parteneriate, se numără: Nice, Bordeaux, Lyon, Dijon, Angers și bineînțeles Pa-

ris. Deși studiul materiilor este o sarcină cât se poate de serioasă iar predarea acestora în limba

franceză nu este accesibilă oricui, în ochii mei nimic nu egalează dreptul francez (având în vede-

re și faptul ca a fost întotdeauna o sursă de inspirație pentru legislația românească), nimic nu

egalează Franța, “orașul luminilor” și oportunitățile de aici.

O facultate nouă, o locuință nouă, conexiuni fizice întrerupte cu toate contactele din Ro-

mânia. Aparent, începutul este dificil însă avantajele unei asemenea experiențe se descoperă pe

parcurs și cu siguranță balanța se înclină în sensul pozitiv. Pe parte academică, bursierii erasmus



au posibilitatea de a crea un plan de studii mixt, și anume de a alege materii atât din anul

corespuzător anului în care sunt înscriși dar și materii din programa altor ani, sau chiar altui ciclu

(spre exemplu, discipline studiate la master), obiectivul major rămânând cel al realizării unui

număr de 30 de credite ECTS. În plus, conexiunile cu un alt sistem european de învățământ cu

siguranță lărgesc orizontul de gândire celor ce au ocazia să le realizeze.

Comunitatea studenților Erasmus este una internațională. Cât despre prieteni, nu trebuie

decât să fii sociabil și rezultatele nu vor întârzia să apară. Majoritatea studenților Erasmus sunt în

același campus iar cu toții sunt extrem de deschiși unor noi prietenii. Cum ar fi sa iei masa cu

zece persoane de diferite naționalități europene și numai? Fiecare are atât de multe de transmis

despre țara sa, cultura sa. Începând cu studenți germani, islandezi, spanioli, italieni, austrieci, po-

lonezi, brazilieni și chiar indieni, acesta este mediul multicultural erasmus! După câteva săptă-

mâni, am devenit cu toții o adevărată familie.

Cât despre integrarea în mediul universitar, aceasta a fost într-adevăr puțin mai dificilă

dar cu puțin efort orice obstacol poate fi depășit. Ceea ce mi-am dorit și am și reușit a fost faptul

de lega prietenii și cu studenții francezi, născuți în Paris și care vor putea de fiecare dată să dez-

văluie lucruri noi despre facultate, despre metropola pariziană și mai mult să-ți ofere posibilitatea

de a le cunoaște mentalitatea. Chiar dacă inițial reticența acestora de a cunoaște un student străin

ce pentru un semestru are același statut și aceleași drepturi ca și ei, era destul de ridicată,

cunoscându-te treptat, integrarea a fost facilitată. Cadrele didactice și personalul administrativ au

fost încântate de prezența studenților erasmus iar disponibilitatea acestora de a oferi un sfat, un

sprijin mi-a accelerat integrarea. Deși uneori sceptici în ceea ce privește posibilitatea studenților

erasmus de a depune același efort și de a avea aceleași rezultate precum studenții francezi,

această poziție a fost imediat îndepărtată în momentul în care prin intervenții și prin rezultatele

obținute am format convingerea celor din jur că partea academică rămâne un obiectiv al unui

student erasmus. Mai mult, unele cadre didactice au apreciat integrarea rapidă pe care am reușit

să o realizez exprimându-și regretul față de durata de doar un semestru a mobilității.

Viața de student într-un cuvânt aici este: complexă. Începând cu activitățile ce presupun

cursuri și seminarii la facultate și care bineînțeles au aportul lor de fiecare dată binevenit, conti-

nuând cu partea socială dar mai ales culturală, Franța și Parisul vor fi întotdeauna o alegere bună.

Weekend-ul este de obicei rezervat vizitării de obiective turistice iar săptămâna activității aca-



demice (volum fiind unul relativ ridicat) precum și îmbinării acesteia cu activitățile sportive

(înot, jogging, etc).

Prima constatare la sosirea mea aici a fost: „Acest oraș e imens! Are atât de multe de

oferit!”. S-a dovedit a fi adevărată. Muzeele (la care intrarea este gratuită pentru toți tinerii cu

vârsta mai mică de 26 de ani) Louvre, Orsay, Centrul Pompidou, Atelerierul lui C. Brâncuși,

Pantheon, plimbările pe malul Senei, Turnul Eiffel, Moulin Rouge, catedrala Notre Dame, bazi-

lica Sacre Coeur, Opera Națională, Chateau Versailles, Disney Land, Arcul de Triumf sunt doar

câteva din nenumăratele atracții pe care Parisul le oferă. În plus, în vacanța din luna iunie

întenționez să vizitez Amsterdam, Normandie precum și sudul Franței (Coasta de Azur) iar dato-

rită distanței reduse acestea sunt oportunități ce nu trebuie lăsate să ne depășească.

O astfel de experiență te desăvârșește ca și student. Mi s-a deschis un mare apetit pentru

dreptul internațional și european și la momentul actual iau în calcul în mod serios revenirea aici

pentru urmarea unui masterat. Cât despre experiențele trecute, parcursul din cei doi ani și jumăta-

te de la Facultatea de Drept, Iași mi-au oferit un punct de plecare și o bază solidă pentru dezvol-

tarea actuală.

Am avut ocazia să cunosc o altă națiune. „Unitatea în diversitate” este un obiectiv înde-

lungat și un proces continuu de realizare a lui. Fără a-i cunoaște pe ceilalți, fără a ne adapta și a

ne îmbunătăți în permanență aptitudinile, modul de a acționa și de a gândi nu vom fi niciodată cu

adevărat cetățeni europeni. Uneori este extrem de greu să schimbi mentalitatea oamenilor sau să-

i faci să renunțe la prejudecăți dar nu este imposibil. Chiar dacă imaginea țării noastre în occi-

dent nu așa cum ne-am dori, ține de noi să o schimbăm printr-un plus de profesionalism, seriozi-

tate și rezultate excepționale!

Nu este deloc ușor să rezum o astfel de experiență extrem de complexă. Nu pot decât să

sper că o astfel de relatare a trezit și mai mult interesul de a cunoaște o altă cultură, de a te dez-

volta și de a construi pas cu pas o carieră de succes. Nu trebuie absolut deloc neglijat studiul

limbilor străine iar orice activitate întreprinsă trebuie îndeplinită cu un minim de dăruire și serio-

zitate. Trebuie să credem în potențialul nostru și să ne dezvoltăm și perfecționăm în direcția ce

ne atrage iar rezultatele nu vor întârzia să apară. Per aspera ad astram!

Luca Ciubotaru, 9.05.2013



Teodora, 2015



Îndemnuri pentru voi pentru o experiență Erasmus

Cu Erasmus ai posibilitatea să îți modelezi propria experiență într-o altă țară. Primul

semestru petrecut în Germania a fost în 2012, când am simțit într-adevăr beneficiile vieții de

student, iar anul trecut am aplicat din nou având idei mai mărețe. Acum, la a doua mobilitate

mixtă, sunt practicantă la un birou de avocatură, urmez cursurile pentru referendari (magistrați la

Curtea de conturi care verifică contabilitatea Statului) și voi fi studentă pentru un semestru la

Universitatea din Konstanz.

Mi-am propus să să fiu curajoasă. Începutul cere puțin efort pentru a putea ieși din

zona de confort. Ochii zilnic pe avizier sau pe site-uri, documentele ce trebuie obținute sau

completate, aşteptatul la multe uși, frica de limbă, de singurătate, de necunoscut sunt câteva din

problemele normale ce au fost întâmpinate de mine. Dar am considerat că nu trebuie să îmi pierd

motivația și mi-am dat seama că au meritat micul chin de îndată ce am ajuns aici și am dat de

primii prieteni, colegi de practică sau profesori amabili, pe care am ajuns în final să îmi doresc să

îi iau cu mine acasă.

Încerc să fiu deschisă pentru noutate și să găsesc soluții. Limba germană are câteva

cuvinte foarte interesante. “Fernweh” și “Heimweh” sunt două dintre ele și au semnificație

opusă. Primul sugerează “dorul de ducă”, dorință de distanță, de plecare și al doilea dorul de

casă. Eu am ales primul. Consider că dacă pleci cu dor de casă și începi să compari totul în

lumina negativă nu vei putea vedea frumusețea lucrurilor noi. Diferențele dintre oameni, dintre



comportamente său mentalități, diferitele sisteme administrative sau juridice sunt cele mai

interesante de observat pentru mine. Sesizarea acestora m-a ajutat să înțeleg societatea în care

trăiesc scurta experiență și ce aș putea să îmi însuşesc din ele. Mici probleme apar mereu. Fie că

e vorba de cazare sau de probleme de comunicare, cel mai bine e să mă concentrez pe soluție

decât să le las să mă afecteze.

E ușor să păstrez distanța, dar e mai plăcut să mă implici și să vorbesc. Deși dificilă

pentru început, acum limba germană sună normal și foarte plăcut. Și da, deși învăţ cu fiecare

conversație, deși uneori am sentimentul că nu pot exprima ceea ce doresc, și de multe ori ca

practicant folosesc dicționarul tot timpul, însă mi-a picat bine să înţeleg că nu trebuie să fie

perfect și că am voie să fac greşeli pe care ulterior să le corectez. Nu dau înapoi la o conversație

juridică mai dificilă, ci încerc să înțeleg și să întreb. Am prieteni germani, folosesc limba în orice

situație posibilă, și particip la activități locale. Plus, am învățat să fiu punctuală. Se spune că

simți într-adevăr spiritul german atunci când un autobuz are două minute întârziere fată de

programul afișat și vezi cum cei care așteaptă încep să privească ceasul secundă cu secundă. Pare

exagerat, dar de îndată ce te obișnuiești e adevărat și e plăcut să nu aştepţi autobuzul în stație în

necunoștință de timp.

Când timpul devine insuficient aici, încerc să îl planific. Zile din timpul săptămânii le

folosesc pentru practică, cursuri, studiu și mici ieșiri iar weekend-urile îmi place să le petrec prin



diferite orașe din Germania sau din alte ţări. Totul este accesibil dacă îți dorești și depui puțin

efort de căutare. Pentru asta mi-am propus o planificare continuă, atât înainte de plecare cât și în

timpul mobilității. Nu înseamnă că întodeauna mi-a reusit.

Procesul de selecție pentru mobilitate nu e dificil însa e bine să te informezi înainte

pentru a cunoaște termenele şi documentele necesare. De multe ori, personalul universităţii o să

fie mai prietenos dacă ai citit în prealabil toate datele postate pe site-ul universităţii şi de pe

grupurile de facebook. De altfel, este bine să iei legătura cu foşti studenţi erasmus pentru ca ei ar

putea să îţi împărtăşească micile dificultăţi pe care le-au avut sau pot să ofere sfaturi utile. Cu

privire la Germania, din punctul meu de vedere aici birocraţia nu este o problemă. Totul este

organizat, personalul diverselor instituţii este foarte amabil, înțelegători şi doritori să te ajute, în

deosebi când văd că încerci să le explici în limba lor maternă. Dar, da e necesar să îți păstrezi

motivația, căci aproape peste tot aştepţi puţin pe la niște uși. În timpul practicii am avut ocazia să

pot să interacţionez cu personalul instanţelor și să fiu privită cu multă deschidere şi prietenie.

Datorită dorinței de a învăța, mi s-a permis accesul la cursurile de formare a juriştilor

(referendari).

Pe de altă parte planificarea mi s-a dovedit utilă pentru a putea valorifica toate oportunitățile

ce îmi apar în cale. Consider că e important să îți iei exact ce ai nevoie de la experiența asta.



Îmi place diversitatea. Da, e greu să te exprimi într-o limbă străină și e plăcut să stai de

vorbă cu părinții sau cu prietenii de acasă mereu, dar nu asta e ideea dacă ai ales să pleci. M-am

atașat de oameni din diverse colţuri ale lumii și îmi place să evit prejudecăţile. Gașca mea de pri-

eteni din prima experiență Erasmus, Irem și Barbaros din Turcia, Ester din Italia și Tuuli din Es-

tonia se va reuni din nou anul acesta. De la fiecare am luat câte ceva și am cunoscut Europa prin

ei și cu ei. Acum, ca practicant, studiul îmi ocupă mult din timpul săptămânii, însă am ales să

stau în cămin ca să interacționez cât mai mult cu studenții de aici. În toată experiența mea am

văzut ce înseamnă un mediu multicultural, libertatea să treci dintr-o țară în alta fără formalități,

posibilitatea să alegi ce să faci. Din micile mele aventuri, m-a uimit nebunia orașului

Amsterdam, m-am îndrăgostit de oraşul Brugge, am văzut pentru prima dată oceanul Atlantic,

am văzut în patru zile și vara și iarna în Alpi și mi-am făcut prieteni în Praga.

Erasmus înseamnă ce vrei tu. Pentru mine reprezintă independență, călătorii și posibilitatea

să mă absorb cunoștințe din domeniile alese. Dar este indicat să fiu puţin responsabilă.

Practic, îți construiești singur o experiență. Oamenii care i-am ales în jurul meu sunt cei care mă

influențează. Poți alege să petrec timpul cu cine vreau și să călătoresc oriunde vreau dar a

presupus să prevăd potențialele probleme și să îmi cunosc limitele. De asemenea, administrarea

banilor e o chestiune importantă. Suma de bani oferită de program îți este vărsată în cont aproape

integral. Astfel, tu alegi bancă și e bine să cunoști procedurile și tarifele, alegi suma banii pentru

cheltuială astfel încât să rămână pentru necesitățile zilnice și să nu te trezești că ai nevoie să

împrumuți.

M-a ajutat să fiu persoana de astăzi. Experiența în Germania mă ajută să mă descopăr, să

înțeleg ce mi-ar plăcea și ce nu, să înțeleg ce pot face, să citesc oamenii și să prind curaj. În plus

oportunitățile apar la fiecare pas, dacă te-ai educat să le vezi. Îmi place că pot alege ce vreau și

ce nu, îmi place că pot să îmi fixez limite sau să le depășesc când consider că e necesar, îmi place

că am dat peste persoane care îți oferă un feedback constructiv și îl accept.

Experiența asta mi-o definesc eu, așa cum îmi doresc.

Teodora Bogza, 2015



Ioana, 2015



Erasmus: din afara zonei de confort în cea mai confortabilă zonă

Datorită mai multor prieteni care au fost cu Erasmus, m-am decis şi eu să aplic. Dintre

toate opţiunile, Grecia mi se părea cea mai potrivită pentru mine şi pentru viaţa de Erasmus pe

care mi-o imaginam.

Aş putea să încep cu „din cauza” dar momentan cred că se potriveşte mai bine ”datorită”,

deci datorită faptului că numărul de locuri pentru Grecia a scăzut şi eu am avut norocul să fiu a

treia când erau doar două locuri disponibile, am fost selectată pentru o bursă în Franţa. Nu am

primit prea bine ideea. De la planul meu în care mergeam în Atena, aveam 2 mese asigurate pe

zi, cazarea costa 150 de euro, învăţam în engleză, profesorii erau mai puţin exigenţi cu studenţii

Erasmus, vremea era foarte frumoasă, aveam plaja aproape ş.a. am ajuns să fiu trimisă în Bor-

deaux unde: cazarea la cămin este 241 de euro, învăţ să gătesc, cursurile sunt în franceză, sun-

tem evaluaţi la fel ca studenţii francezi, se întâmplă des să plouă, plaja este la o oră distanţă, pla-

ja e la ocean, nu la mare.

Şi totuşi, zic „datorită”. Probabil vă întrebaţi de ce. La interviu, un profesor la ale cărui opinii

ţin foarte mult, se bucura pentru mine deoarece ştia că această opţiune îmi va oferi mult mai mul-

te avantaje. Mama era şi ea bucuroasă. Franţa sună mult mai bine ca Grecia. Toţi îmi spuneau că



este decizia cea mai înţeleaptă. Eu nu întelegeam. În capul meu era: „De ce se bucură toată lu-

mea că trebuie să învăţ când eu vreau doar să petrec?”.

De fapt, Franţa pentru mine era înafara zonei de confort. Când am aflat câte lucruri noi o

să trebuiască să fac, mai multe decât credeam iniţial, m-am simţit un pic speriată. Am luat legă-

tura cu o studentă care era la acel moment în Bordeaux şi am început să mă interesez cum este

acolo. Ea era foarte încântată. Îmi spunea încontinuu că o să iubesc oraşul, că nu o să vreau să

mai plec, că nu este greu cu limba, că te obişnuieşti. Am început să cred toate astea. Timpul pâ-

nă să încep Erasmus-ul a trecut rapid.

Am ajuns la Bordeaux pe 25 ianuarie 2015. Când am ieşit din gară erau mulţi poliţişti şi

militari care delimitau o zonă unde nimeni nu avea acces. Tramvaiele nu mergeau şi toată lumea

se uita atent spre zona aia. După vreo 10 minute am observat o persoană ce se asemăna cu un

„genist” şi care se ducea spre un pachet, după care am auzit un mic „boom”. Se pare că fusese o

alarmă falsă dar ei şi-au luat toate măsurile necesare să evite un alt atac terorist. Interesant mod

de a-ţi începe Erasmus-ul. În acel moment întelegeam de ce toată lumea mă întreba dacă sunt

sigură că vreau să mai plec.

Într-un final, cu un bagaj de 30 de kg şi unul de 10 am ajuns la cămin. Am căutat în tot dosarul



toate actele necesare. Am avut noroc că mi-am făcut multe copii la acte pentru că aici ai nevoie.

Chiar dacă ei mi-au trimis acceptul în cămin, tot a trebuit să le prezint email-ul printat.

O prietenă din Germania spune deseori că francezii iubesc birocraţia. Prima săptămână

este groaznică. Oricât de optimist aş vrea să sune începutul acestei experienţe, nu este. Francezii

au nevoie de la tine de multe documente.

Trebuie să îţi faci un card francez, o asigurare socială care nici până acum nu ştiu la ce

mi-a trebuit, uneori te pun să îţi cauţi şi un garant pentru cămin, cu toate că trebuie să le plăteşti o

garanţie egală cu chiria pe o lună, dacă vrei un ajutor financiar pentru cămin trebuie să comple-

tezi un formular online, să-l downloadezi şi să mai adaugi copii la multe documente, în final do-

sarul trebuie dus la cei de la cămin care îl trimit mai departe.

Nu ştii niciodată dacă dosarul tău e bun cand îl trimiţi, şi ca să afli, trebuie să aştepţi o lună, sau

cel puţin aşa îţi zic ei, pentru că eu nici măcar după o lună jumate n-am primit vreun răspuns. A

trebuit să mă duc la ei, să mă vadă ca să-mi zică că într-un termen de 8-10 zile îmi evaluează do-

sarul şi primesc un răspuns.

Și acum, partea mai veselă. Poate te sperie vorbitul în franceză, dar să ştii că după prima

săptămână întelegi mai tot. Dacă încerci de la început să vorbeşti în franceză, în 2 săptămâni o să



poţi purta o conversaţie foarte uşor. Plus că ai 3 săptămâni de cursuri zilnice care te ajută, iar cei

de aici nu au pretenţia să ştii limba la perfecţie când sunt studenţi de-ai lor care fac greşeli. La

primul curs de drept civil, domnul profesor a proiectat pe tablă „le passé compose” ca să îi înveţe

pe studenţi cum să scrie.

Toate ideile despre Franţa mi-au fost repede demontate.

La facultate mi se pare mai uşor ca la noi. Au TD-uri(seminarii) la care trebuie să mun-

ceşti mai mult dar nu cred că este ceva imposibil de făcut.

Profesorii de aici par foarte apropiaţi de studenţii lor şi încearcă întotdeauna să găsească

noi metode pentru a-i ajuta în procesul de învăţare. Dacă vrei să faci un sport universitatea îţi

oferă gratuit şansa să alegi între sporturi precum yoga, zumba, surf, basket, înot, rugby, salsa,

escalada ş.a.

Oricând ai nevoie de un sfat în legătură cu ceva, sau doar vrei să mergi într-o excursie, te

duci la „Bureau vie étudiante”.

Pe site-ul universității găseşti email-ul profesorilor, informaţii despre un curs, îţi faci te-

ma online. În loc de legitimaţie ai un card cu care plăteşti la cantină, îl foloseşti să faci copii xe-

rox, împrumuţi cărţi de la bibliotecă, te duci să îţi speli hainele, îţi cumperi mâncare de la auto-

mat ş.a.

Între erasmuşi vorbeşti toate limbile pe care le ştii. De multe ori începem o propoziţie în

franceză şi o terminăm în engleză. Nu ştim cuvinte şi le spunem în propria limbă ca apoi să des-

coperim că ceilalţi au înţeles.

Dacă nu ştii prea multe despre o cultură, după 15 minute cu cineva de acolo afli cele mai

bune informaţii. Uneori ai vrea să nu mai cunoşti oameni noi pentru că nu te poţi decide la cine o

să te duci prima dată să-l vizitezi când termini aici. Ai curs a doua zi la 8:30 sau excursie cu de-

gustări de vin, dar cu o seară înainte îţi dai seama că toţi se întâlnesc în oraş. Nu de alta, dar cum

un prieten din Spania a spus: ”Noi suntem Erasmus, putem rezista doar cu 4 ore de somn!”.

Începi să cunoşti toate mâncărurile specifice şi îţi dai seama că ai vrea să ai un stomac

mai mare. Înveţi să planifici în 2 zile o excursie de o săptămână în 3 locuri diferite. Afli ce e

blablacar, couchsurfing şi auberge des jeunesse. Discuţi despre viitoarea ţară Erasmus din care

ţi-ai dori să faci parte, şi începi să stabileşti structura organizaţională. Încerci minunatele deser-

turi franţuzeşti, baghetele specifice, brânza şi vinul. Nu consideri că ai timp destul să încerci toa-

te lucrurile pe care ai vrea să le faci aici, şi ţi-ai dori să poţi rămâne un an. Te bucuri că nu eşti



acasă unde toţi colegii stau şi învaţă fără să îşi dezvolte noi calităţi, iar tu cunoşti multă lume,

încerci multe lucruri noi şi vrei ca nimic din toate astea să nu se termine.

Pentru mine, Erasmus s-a mutat dinafara zonei de confort în cea mai confortabilă zonă.

Iar ceea ce mă face cea mai fericită este că ştiu că o să am cele mai frumoase amintiri, de la dis-

tracţia pe care îţi este imposibil să o ratezi când eşti Erasmus, până la beneficiile pe care ţi le

aduce acest schimb multicultural.

Ioana Alexandra Rapceanu, 2015



Din nou, Cristina



Once Erasmus, forever Erasmus!

Experiența Erasmus reprezintă o perioadă plină de provocări culturale și cotidiene, dar și

de transformări durabile în viața tânărului aflat în căutarea unei mai bune variante a propriei per-

soane.

Ea este secunda în care ai rămas fără aer în fața frumuseții castelului vechi de peste 700

de ani, ce păstrează amprenta trecutului orașului în care realizezi mobilitatea de studiu, este mi-

nutul în care te-ai oprit din drumul tău pentru a asista la o reprezentație stradală de echilibristică,

este ora în care ai încercat să înveți cei câțiva pași de bază ai unui dans local.

Este ziua în care ai gătit cu drag preparate tradiționale românești pentru prietenii tăi inter-

naționali, este săptămâna în care ai fost martor al modului de celebrare a unei sărbători importan-

te, este luna în care ai susținut examenele în limba de studiu a universității la care te afli, dar pe

care ai trăit-o la o altă intensitate comparativ cu o sesiune din România, este semestrul sau anul

în care ai călătorit, ai căutat, ai descoperit, ai învățat, ai râs, ai plâns, ai dormit prea mult sau poa-



te prea puțin, ai făcut cunoștință cu niște străini veniți din toate colțurile lumii, pentru ca la final

să îți iei la revedere de la niște prieteni, sub promisiunea de a vă revedea cândva.

Această etapă a dezvoltării personale și profesionale este marcată însă și de o constantă,

care poate fi redată, într-un mod simplificat, astfel: “Once Erasmus, forever Erasmus”. Același

lucru aveam să îl afirm și eu la finalul mobilității de studiu pe care am desfășurat-o în 2013, pe

parcursul a 5 luni, la Universitatea din Granada, Spania. Fiind o persoană adeptă, mai degrabă, a

faptelor decât a vorbelor, am decis că este timpul să îmi depășesc din nou limitele și să optez, de

această dată, pentru o mobilitate de practică din cadrul programului Erasmus+.

Astfel, în perioada 17 februarie - 17 aprilie 2015, am beneficiat de un stagiu de practică la un

cabinet de avocatură din Polonia.



Având în vedere prima experiență Erasmus, poate că puzzle-ul ar fi fost mult mai ușor de

completat dacă intențiile mele s-ar fi canalizat tot pe o oportunitate spaniolă, cunoașterea limbii

și a vieții locale fiind factori importanți în procesul de adaptare. Cu toate acestea, am ales să

merg într-o țară despre care știam doar câteva chestiuni generale și a cărei limbă îmi era necu-

noscută, fără a avea vreun punct comun cu limbile romanice. Dincolo de alte motive personale,

am făcut această alegere gândindu-mă la resursele de care am nevoie în evoluția mea spre un om

mai bun și un profesionist pregătit.

În domeniul juridic, dezvoltarea capacității de a comunica cu varii tipuri de persoane,

având grade diferite de exprimare și de cunoaștere, reprezintă o necesitate. Chiar dacă activitatea

mea în cadrul instituției gazdă se desfășura în limba engleză, pulsul străzii era cel polonez. Ast-

fel, ajungi să acorzi mai multă atenție limbajului corpului și reacțiilor interlocutorului, căutând

totodată soluții pentru a reprezenta cât mai bine ceea ce vrei tu să transmiți.

Dincolo de aspectele legate de spațiul multicultural și lingvistic, mobilitatea de practică

prezintă câteva diferențe majore comparativ cu o mobilitatea de studiu. Dacă în semestrul în care

am studiat la universitatea din Granada am ajuns să cunosc câteva aspecte teoretice ale sistemu-

lui spaniol, experiența poloneză mi-a adus beneficiul de a lua contact direct cu partea practică a

sistemului juridic.

Lucrând cu avocați aflați în primul sau al doilea an de profesie, dar și cu avocați având o

experiență de 15-20 ani în domeniu, am putut să văd modalitatea de raportare la un caz specific a

fiecăruia dintre ei, identificând astfel modificările pe care activitatea practică le aduce cu timpul

în rutina profesională zilnică.

Referitor la etapele pe care trebuie să le parcurgă un student pentru a obține un internship

în străinătate prin programul Erasmus+, primul pas este reprezentat de găsirea unei instituții gaz-

dă, deosebindu-se astfel de mobilitatea de studiu, unde există deja un acord încheiat între univer-

sități. Aceasta este cea mai importantă acțiune ce trebuie întreprinsă de către student, o scrisoare

de intenție și un CV bine întocmite în limba engleză și/sau în limba țării luată în calcul ca opțiu-

ne reprezentând niște instrumente eficiente în scurtarea drumului până la obținerea unui răspuns

afirmativ.

După obținerea unei scrisori de acceptare, urmează etapa interviului și întocmirea actelor

necesare prin intermediul Biroului de Relații Internaționale de la universitate. Actele ce trebuie



întocmite nu sunt într-un număr foarte mare, însă este nevoie de puțină atenție, pentru ca toate

informațiile să fie corecte și corelate între ele.

Un sprijin în acest sens îl reprezintă coordonatorul Erasmus de la facultatea de care apar-

țineți, dar și cei care au beneficiat deja de o bursă de acest fel în anii anteriori. Deși am putea

spune cu ușurință, într-o primă fază, că sunt prea multe formalități de realizat, prea multe semnă-

turi de obținut, prea multe termene, totuși acestea sunt necesare și firești, suma primită drept

grant din partea programului Erasmus+ fiind una semnificativă, asigurând mare parte a cheltuie-

lilor ocazionate de desfășurarea stagiului în străinătate.

În încheiere, nu pot decât să îi îndemn cu inima deschisă pe toți cei care se arată interesați de

programul Erasmus+ să aplice pentru o mobilitate de studiu sau de practică, întrucât este una din-

tre cele mai plăcute maniere de a descoperi lucruri despre sine și despre contextul internațional, a

cărui element suntem fiecare dintre noi.

Cristina Grigore, 2015



Impactul Erasmus: programul de schimb de studenți al Uniunii Europene crește capacitatea de

inserție profesională și mobilitatea profesională*

În septembrie 2014, Comisia Europeană a prezentat Studiul privind impactul programului

Erasmus. Iată principalele concluzii:

Tinerii care studiază sau participă la activități de formare în străinătate nu numai că dobândesc

cunoștințe în anumite discipline, ci își consolidează anumite competențe transversale cheie care sunt

foarte apreciate de angajatori.

Studiul privind impactul programului Erasmus al Uniunii Europene, care vizează schimbul de

studenți, demonstrează că absolvenții cu experiență internațională au șanse mult mai bune pe piața forței

de muncă. Probabilitatea ca ei să fie afectați de șomajul de lungă durată este redusă la jumătate, în

comparație cu tinerii care nu au studiat sau nu au participat la activități de formare în străinătate; la cinci

ani după absolvire, rata șomajului lor este mai mică cu 23 %.

Studiul, realizat de experți independenți, este cel mai mare de acest fel și se bazează pe feedback-

ul primit de la aproape 80 000 de respondenți, printre care s-au numărat studenți și întreprinderi.

Studiul arată că, în luarea unei decizii de recrutare, 92 % dintre angajatori caută anumite trăsături

de personalitate pe care programul le dezvoltă, precum toleranța, încrederea, abilitățile de soluționare a

problemelor, curiozitatea, cunoașterea propriilor puncte forte/puncte slabe și hotărârea.



Testele administrate înainte și după perioada schimbului arată că studenții care participă la

programul Erasmus obțin scoruri mai mari pentru aceste trăsături de personalitate, chiar înainte de a

participa la program, iar până în momentul în care se întorc, diferența dintre scorurile obținute de ei și

scorurile obținute de ceilalți studenți crește în medie cu 42 %.

Studiul arată că, în luarea unei decizii de recrutare, 92 % dintre angajatori caută anumite trăsături

de personalitate pe care programul le dezvoltă, precum toleranța, încrederea, abilitățile de soluționare a

problemelor, curiozitatea, cunoașterea propriilor puncte forte/puncte slabe și hotărârea.



Testele administrate înainte și după perioada schimbului arată că studenții care participă la

programul Erasmus obțin scoruri mai mari pentru aceste trăsături de personalitate, chiar înainte de a

participa la program, iar până în momentul în care se întorc, diferența dintre scorurile obținute de ei și

scorurile obținute de ceilalți studenți crește în medie cu 42 %.

De asemenea, există o probabilitate mai mare ca foștii studenți Erasmus să formeze un cuplu cu

o persoană de altă naționalitate: 33 % din foștii studenți Erasmus au un partener de altă naționalitate, în

comparație cu 13% din cei care rămân în țara lor pe parcursul studiilor; 27% dintre studenții Erasmus își

întâlnesc partenerul în timpul programului Erasmus.

Pe această bază, Comisia estimează că, începând din 1987, este posibil ca aproximativ un milion

de copii să se fi născut din cupluri formate datorită programului Erasmus.

Până în 2020, programul Erasmus+ va oferi posibilitatea de a merge în străinătate unui număr de

4 milioane de persoane, printre care se numără 2 milioane de studenți și 300 000 de angajați din

învățământul superior.

În plus, programul va finanța 135 000 de schimburi de studenți și de personal care implică țări

partenere din afara Europei. Erasmus+ va fi și mai accesibil, datorită creșterii sprijinului lingvistic,

normelor mai flexibile și sprijinului suplimentar pentru persoanele cu nevoi speciale, provenind din

medii defavorizate sau din regiuni izolate.

E R A S M U S,

D R A G O S T E A M E A

Centrul de Informare Europe Direct Iaşi

Tel/fax: 0232 260 122

Structura-gazdă:

Asociaţia pentru Ecologie şi Dezvoltare Durabilă

Str. Păcurari, nr. 85, 700515, Iaşi, jud. Iaşi

Tel: 0232 260 410

Fax: 0232 257 012

Date post:	05-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	vantuong
View:	259 times
Download:	4 times

Erasmus, dragostea mea

Documents