.

UI

Domnia de ~aptezeci ~i doi deani a hliLudovk alXlV-lea -

epoca Regehli Saare -a fastmarcatil de grandoareasuprema ~i de increderea insine care au apilrut in intreagaculturil francezd, de klliteraturil ~i pi:cturil piinil klarhitecturil ~i me~te~uguri.

L UdOViC al XlV-lea a devenit rege al FranteiIn 1643, la varsta de patru ani. Din 1661 -

anul mol1ii prim-ministrului sau de lncre-dere, Cardinalul Mazarin -pana In anul mol1iisale, 1715, Regele Soare a domnit ca monarhabsolut al celei rnai populate tari din Europa. Indecursul domniei sale, Franta a devenit O taraunita ~i prospera. Stabilitatea politica ~i prospe-ritatea econornica au creat condi1;ii pentru1nflorirea artelor ~i a me~te~ugurilor.

O A Palatul Versailles (dreapta-jos). JulesHardouin Mansart a fost cel care a extinspartea frontala a gradinii pana la o lungimede 402 de metri. Tot el a proiectat ~i celebraSala a Oglinzilor (dreapta-sus).

O in anul 1682, Ludovic al XIV-Iea a declaratVersailles re~edin~a a regelui. Palatul, la inceputdoar o cabana de vanatoare, s-a inal~at apoi ca unsimbol al puterii ~i opulen~ei lui Ludovic al XIV-Iea.

Ludovic considera arta ca o expresie a supre-matiei intemationale a Frantei. Artele ~i me~te$u-gurile erau organizate de stat, cu scopul declaratde a m:lri gloria 1;arii ~i a simbolului ei in via1;:l, aRegelui insu~i, in ochii lurnii. Prim-ministrul luiLudovic, Jean-Baptiste Colbert (1619-1683) a fostnurnit responsabil cu produc1;ia artistica, insapolitica era trasata chiar de regele Ludovic.

Proiectarea cladirilor mareteA .

In ciuda faptului ca amestecul statului In dome-niul artelor a degenerat adesea in monotonie sauchiar obtuzitate, arta franceza ofidala din a douajurnatate a secolului al XVII-lea poate fi caracte-rizata printr-o suprerna grandoare ~i incredere insine. in anii ce au precedat domnia lui Ludovical XIV-lea, s-au construit foarte pu1;ine cladiri.Regele Soare a schimbat acest lucru intr-un mod

esen1;ial. El a poruncit sa se construiasc~ noi cla-diri splendide, In stil clasic, pentru a exprimagloria noii epoci. Una dintre cele mai reu~itearhitecturi din Paris a fost creata In timpul luiLudovic al XIV-lea. Arhitectullui, Jules HardouinMansalt (1646-1708), a construit gratioasa PlaceVendome, cu colonade, acolo unde astazi esteplasat hotelul Ritz; Pont Royale a fost construitpentru traversarea Senei spre noul Tuileries. in1676, Ludovic a inaugurat Les Invalides, un spitalpentru veterani care putea g~zdui pana la 7000de soldati varstnici sau rnniti.

pana ~i arhitectura militarn a excelat, datorita,mai ales, inginerului militar Sebastien de Vauban(1633-1707). El a revolutionat proiectareafortaretelor care ap~rau granitele Frantei.

Primul proiect de constructie, de mareamploare al regelui a fost extinderea Luvrului,

65

EPCCA REGELUI SCARE

t O Taina Miruirii, alui Nicholas Poussina fost pictat in stilullui t3rziu, mai degra-ba auster. in conse-cin,a, el a fost consi-derat a ti prea diferitfa,a de gusturilecontemporane carepreferau splendoa-rea mai exuberanta,baroca.

O Aceasta comodadin pin masiv.

incrustata cu alama,

abanos, filde~ ~ibaga estecaracteristica stiluluide mobila caredecora palatele luiLudovic al XIV-Iea ~ialte palate dinsecolul al 17-lea.

"'"co~z

~~

~~'0.,-"j

0

-"~£..-0;

'fl

O Tapiseria Vizita luiLudovic al XIV-Iea laAtelierele Gobelins, ii

prezinta pe apropia~iiregelui aratandu-iacestuia diferitecarpete ~i obiectepre~ioase, pentru a

ob~ine incuviin~arealui. Lucrarea este

realizata din lana,intre,esuta cu fire dinaur ~i argint

]"5"'

vechiul palat fortificat din Paris, care ast!zi a~-POSte~te cea mai important! colectie de arta aFrantei. Pentru a proiecta noua aripa estica aLuvrului a fost chemat marele arhitect baroc ita-lian Bemini (1598-1680), Insa schitele lui au fostrespinse 1n favoarea celor executate de un arhi-tect francez necunoscut, Charles Perrault.Caracterul francez ai clasicismului epocii luiLudovic al XIV-lea nu trebuia pus la 1ndoiala.

Cel mai mare monument construit 1n timpuldomniei lui Ludovic al XIV-lea i1 reprezint!magnificul palat de la Versailles, simbol ai puteriiRegelui Soare. Niciunde altundeva nu sunt maibine reprezentate rafmamentul politicii ~i arteifranceze decat 1n aceste cladiri marete, gradinile1ntinse ~i ceremonialul opulent de la Versailles.

Regele veselPa1atul a fost construit 1n jurul unei mici cabanede vanatoare, construit! de tatal lui Ludovic(regele Ludovic ai xrn-lea) pentru el Insu~i, laVersailles. In tinerete, Ludovic, Impreuna cuprietenii sai adolescenti, petreceau adesea 1njurul cabanei, departe de adultii de la curte. In1663, o alt! petrecere avea sa-l inspire 1nconstruirea noului pa1at. Arnbitiosul ministru defmante, Nicholas Fouquet (1615-1680), l-a invitatpe rege ~i 1nca 6000 de oaspeti la o petreceresomptuoasa la noua lui casa de la tara, 1nlocalitatea VaU)(-le-Vicomte, la sud-est de Paris.

Fouquet pregatise o petrecere opulent!, cuba1et, piese de teatru ~i o barca 1n forma deba1ena, din care, 1n timp ce se deplasa 1ncet de-a lungul unui canal artificial construit 1n gradina,se lansau focuri de artificii. Atat castelul cat ~iamploarea spectacolului demonstrau ca Fouquetdevenise foarte bogat ~i, 1n decurs de o luna,Ludovic l-a arestat acuzandu-l de delapidare.urmand la doar cateva luni dupa moartea cardi-nalului Mazarin, dizgratia 1n care a cazutFouquet a marcat sf~itul guvemarii ~trilorplini de putere. Ludovic s-a hotarat sa prade

66

Vaux, luand statui, arbori de portocali, tapiserii ~iargint.Iria la Versailles dar, mai presus de orice,i-a angajat pe cei trei arhiteqi principali ai Vaux-le-Vicamte: LeVau, LeBrun ~i LeNatre.

Lucrarea original~ a lui Louis LeVau (1612-1670) de la Versailles poate fi astazi admirat.Idoar prin intermediul imaginilar contemporane,deoarece lucrarea a fast distrusa, in cea maimare parte, de Jules Hardouin Mansart, care, in.1670, dup~ moartea lui LeVau, a devenitarhitectul regelui. Contributia cea mai insemnat.Ia lui Mansart la decorarea interioara a palatuluia reprezint.I celebra Galerie des Glaces (GaleriaOglinzilor), construit.I intre 1678-1684. Oglinzile-pe vremea accea obiecte de lux, rare ~i foartescumpe -erau separate prin intermediul unarpila~trii din marmura verde. Pe comi5ele bogatdecorate sunt plasate diverse trafee aurite.

Andre LeNatre (1613-1705) a fast desemnatdirector al grildinilar regale. Ef a fast cel maimare arhitect de grildini ai secalului ~i principiilelui reflecta, in mod evident, spiritul epocii sale,celebrand ratiunea ~i ordinea in lupta cu haosulnaturii. Cea mai cunoscut.I creatie a lui este, pro-babil, aranjamentul arhitectural de pe ChampsElysees, celebrul bulevard din Paris, caracterizat,ca ~i grildinile din Versailles, prin formalismexagerat, linii drepte ~i motive geometrice.

LeNotre nu agrea ~i evita utilizarea florilorintens colorate Insa a acceptat transferarea a miide arbori maturi la Versailles, din intreaga Franta.Apa a jucat un rol foarte important ~i chiarinviorntor in gradini1e de la Versailles, la fel ca ~iin Vaux -de la in~timile sale, Versailles se l~udacu aproximativ 1400 de fantani arteziene carefunctionau cu ajut6ru1 unui sistem complex de

pompe.in anumite puncte ale gr~dinii erau

amplasate diferite sculpturi. Ele erau cople~itorde clasice, atat ca stil cit ~i ca tem:l, cu zei ~izeite romane ce reflectau admiratia lui Ludovical XIV -lea pentru Roma antica pe care oconsidera un model de disciplin:l a puterii.

Elegan~aConstruit ca un simbol al puterii, al unitatiifranceze $i al autoritatii centralizate a regelui,palatul de la Versailles a devenit o expozi1;iepennanenta pentru artele $i me$te$ugurilefranceze, unde diplornatii $i al1;i vizitatori str;liniputeau admira -$i chiar cornanda -unele dintrecele rnai frumoase $i rnai la moda creatii dinFranta.

Una dintre politicile lui Ludovic se referea lairnbunata1;irea balantei de pla1;i a Frantei. inmomentul Incoronarii lui, Franta era aproape

Sfilntul Ion alloi Rafael este expos fata in fata cuRegele David, al loi Domenichino, deasopra

patuloi regal.

Stilul oficialAcademia de Pictura, 1nfiintata 1n anul 1648, aajuns 1n anul 1661 sub directa conducere a luiColbert. El i-a marit ~i mai mult faima ~i a facut-o mult mai exclusivista. Art~tii erau 1nvata:ti sacreeze 1n 'sti1ul oficial' -o versiune modificata abarocului italian. Daca In lucrarile lor arti5tiiunnau acest sti1, ei erau apai selectati pentru alucra 1n slujba statului.

Charles LeBrun era un decorator de interiorde mare geniu dar ~i un pictor de clasa.Desemnat, 1n anul 1662, ca pictor de casa alregelui, el a devenit, practic, dictatorul arteioficiale din timpul domniei regelui Ludovic alXIV-lea, marcind sti1ul care reflecta pampa,fonnalismul ~i opulenta care existau la curteaRegelui Soare. LeBrun a proiectat cea mai mareparte a statuilor de la Versailles ca ~i mobila,tapiseria, argintaria ~i covoarele. Poussin ~iLorrain s-au inspirat din teme moderne, dar la felca 1n cazul gradinilor lipsite de culoare ale lui

] LeNotre, culoarea era mai putin impartanta~ decat linia.

O Ludovic al XIV-Iea ~i familia lui, de Jean Nocret.Mul,i pictori contemporani au imortalizat familiaregala, reprezentand-o ca zei ~i zei,e clasice. Aici,regele ia intruchiparea lui Apollo, zeul luminii.

O Autoportret de Nicholas Poussin. Artistul~i-a petrecut cea mai mare parte a vie'ii in Italiaunde a dobandit un stil distant, reflexiv. intr-ocalatorie pe care a efectuat-o in fran,a, la Paris,el a criticat sincer arti~tii de curte francezi.

falimentara -chiar ~i bijuteriile coroanei fuseseraamanetate -~i aproape toate bunurile de luxerau importate, mai ales din ltalia. Regele erafoarte hotarat sa elibereze Franta de aceastadependenta fata de tarile sWine. Pentru a realizaaceasta, Ludovic ~i Colbert au adus In Franta pecei mai buni me~te~ugari -sticlari din ltalia,aurari din Anglia, fierari din Gemlania -~i le-aucreat conditii sa lucreze In atelierele din Franta,unde 1i Invatau meserie pe ucenicii francezi.

in anull667 , au fost dublate ta:xele pe impor-turi ~i Colbert a creat Atelierele Coroanei dinGobelins. Aceste ateliere erau inflintate, ca unita-te privata, Incl din anul 1662, 1nsa Colbert adeclarat ca telul artei este de a-l se1Vi pe rege.

Me~te~ugurileSub conducerea directorului artistic, CharlesLeBrun (1619-1690), atelierele Gobelins audevenit caminul multor me~te~ugari, de la tesa-tori de tapiserii ~i tfunplari pana la bijutieri ~i fie-rari. Mobilele realizate la Gobelins erau fQarte or-namentate ~i grele (de~i rar mai grele decatmobila din argint masiv din camera de lucrua regelui -curand topita pentru a platirazboaiele duse de rege). Curbele decorative,coloanele ~i motivele antice erau foarte desutilizate In desene, In vreme ce omamentele cuaiama, baga ~i sidef erau la mare pret.

Ludovic al XIV-lea a fost ~i un mare patron alpicturii ~i a largit mult colectia deja Inceputa decltre regele Francisc I (1494-1547), care acumparat celebrul tablou Mona Lisa ~i multe altecapodopere realizate de Leonardo da Vinci, carese afla astazi expuse la Luvru. Multe alte tablourigeniale sunt expuse la Versailles. De exemplu,

(;7

EPOCAREGELUISOARE

O A!ceste, de Racine,a avut prima reprezen-ta,ie la Versailles, inanu! 1676. Ludovic a!XIV-Iea ~i membriisuitei lui au fost maripatroni ai artelor .

O Fedra, eroina trage-diei cu acela~i nume, alui Racine, victima acruzimii pasiunii. Fedradistruge barbatul pecare-1 iube~te dupa care

se otrave~te.

O O scen3 din Avarul lui Moliere. Avari1iapersonajului principal aduce nenorocire lui ~ifamiliei sale. Moliere a utilizat adeseacomedia pentru a demasca ipocrizia uman3.

ceea ce prive~te Binele ~i Mul, In comparatie cucele ale lui Comeille; ele sunt victime ale unorpasiuni distrugatoare 1nsa luptele lor interioaresunt abordate printr-un limbaj ~e disec:l ca unbisturiu. Un exemplu In acest sens poate fireprezentarea pe care artistul a dat-o dragostei ~igeloziei, In Fedra (1677), sau a dragostei ~idatoriei, In Berenice (1670). Trasatura comunacaracteristic:l ambilor scriitori o reprezinta strictasupunere fata de ideea clasica de unitate.

Muzica pentru via't3Ludovic ai XIV -lea iubea muzica. Se trezea ~i seImbraca acompaniat de sunetul muziciiinterpretate" In gradinile palatului Versailles. Lacapela din Versailles au fost interpretatemotetele lui Lully, violo~tii acompaniau cinaregelui ~i, In nop1;i1e de vara, Ludovic 1mpreunacu prietenii lui se 1mbarcau In gondole ~i navi-gau pe cana1ele d~ gradinilede la Versailles, Invreme ce o orchestra de muzicieni li urmau, peo platforma plutitoare. ~i In compozitiile muzica-le, ca ~i In pictura, culoarea era rnai putin adm-irata, fiind rnai mult apreciata Iinia. Aceasta areprezentat una din trasaturile principale ale mu-zicii compuse de unul dintre muzicienii favoritiai regelui, Jean-Baptiste Lully (1638-1687) care adevenit ~i Maestru al Muzicii Regelui..

O data cu apropierea de sfi1L5itul secolului,fairna Versailles-ului a Inceput sa paleasca. Unrazboi de lunga durata seca Incet vistieria tariidar ~i morala. Un nou spirit religios a Inceput saafecteze curtea regala. Un stil atat de opulent nuputea supravietui In fata declinului politic alFrantei, a celui economic sau a mortii RegeluiSoare, care a survenit In anul 1715. Curteniieleganti au Inceput sa paraseasc:l palatul de laVersailles ~i sa se relntoarca la Paris. Fastul carea caracterizat marea epoca a Regelui Soare luase

sfi1L5it.

LeBrun ern un unna~ allui NicholasPoussin.El ~i Claude Lonain au fost cei mai celebri pictoriai epocii 1nsa ambii au prefernt sa tr:liasca 1nItalia, 1n ciuda insistentelor cu care au fostasaltati de ins~i Regele Soare pentru a se stabili1n Frnnta.

Compararea stilului de pictura al secolului alXVII-lea frnncez cu cel olandez poate fi intere-santa. Tema principala care se regasea 1n artaprospera, republican:l, olandeza, ern domestica,u~or de recunoscut, flind foarte lumeasca -sce-ne domestice de zi cu zi, ce aratau interioareleobi$nuit ale apartamentelor clasei de rnijloc sau

68

chiar unele scene rnai deocheate. Spre deosebirede acestea, arta francez:1 prezenta ritualurile ~iceremoniile de la curtea regala sau chiar temple-le clasice, care erau rnai pe placul francezilor.

La Versailles traiau mii de curteni pe careLudovic 1ncerca sa-i ~i distreze. Jocurile de norocerau foarte populare, cu mize rnari ~i escroche-riile erau numeroase. Ca parte a spectacolelorcare aveau loc seara, se jucau numeroase piesede teatru dar existau ~i jocuri de artificii, feeriisau chiar spectacole de balet. Regele 1nsu~i eraun foarte bun dansator ~i participa adesea laspectacolele de balet care aveau loc la Versailles.

Dramaturgiain decursul unui spectacol care se desfa~ura laLuvru, Ludovic l-a 1nta1nit pentru prirna data peMoliere (1622-1673) -pe atunci director-actor.Regele s-a 1mprietenit cucind cu drarnaturgulcare a scris o serie de mari comedii ce au ra:rnas~i astazi la fel de actuale ca ~i 1n secolul al XVII-lea. Ludovic al XIV-lea a devenit chiar na$ul debotez al primului fiu al celebrului Moliere.

La fel ca cei rnai mari scriitori ai epocii sale,Moliere era un fm psiholog ~i In lucrarile lui ademascat pre1;iozitatea dar ~i ipocrizia dinsocietatea contemporana lui. in piese precumMizantropul, din 1666, sau Avarul, reprezentata1n 1668, drarnaturgul s-a folosit de comedie cuscopul foarte serios de a diseca motivele care seascund 1n spatele comportamentului uman.

Jean Racine (1639-1699) ~i Pierre Comeille(1604-1684) erau printre cei rnai mari tragedieniai epocii. in piese cum ar fi Cidul (1636) sauPolyeucte (1643), Corneille a explorat rela1;iadintre datorie ~i pasiune, 1ntr-un limbaj deliberatprecis ~i analitic.

Racine, al carui trecut ca jansenist l-adetem1inat sa creadacu ardoare 1n omnipotentapacatului, a creat personaje foarte nesigure 1n