Tratamente stomatologice Tratamente stomatologice la pacientii cu epilepsiela pacientii cu epilepsie

Curs anul V,MD

EpilepsiaEpilepsia

• Epilepsia = sindrom de etiologii diverse datorat unor descarcari neuronale excesive cu caracter paroxistic, tranzitor, intermitent si iterativ, exprimat clinic prin crize bruste cu tulburarea intermitenta a unor functii cerebrale (motorii, senzoriale, vegetative, psihice), adesea insotite de alterarea constientei. (Popoviciu L 1993 – modificat)

EpilepsiaEpilepsia

• Criza comitiala – comitialitate – partiala sau totala

= descarcari hipersincrone, excesive si anormale dintr-un grup de neuroni din SNC.

• Epilepsia = minim 2 crize convulsive (recurente) datorate unui proces patologic cronic.

EpilepsiaEpilepsiaClasificarea crizelor comitiale (Lowenstein DH – 2003)

1. Crize comitiale partiale - crize partiale simple (cu semne motorii, senzoriale, vegetative ,psihice) - crize partiale complexe - crize partiale cu generalizare secundara 2. Crize comitiale generalizate primar - absenta (petit mal) - tonico clonice (grand mal) - tonice - atone - mioclonice 3. Crize comitiale neclasificate - crizele neonatale - spasmele infantile

Crizele comitialeCrizele comitiale

Clasificarea (Lowenstein DH – 2003)

• Crizele comitiale partiale simple

Activitatea neurologica este focala la nivelul SNC

Crizele se declanseaza si se desfasoara cu pastrarea permanenta a constientei.

Crizele comitialeCrizele comitiale

CRIZELE PARTIALE SIMPLE : motorii, senzoriale, vegetative, psihice – fara alterarea evidenta a constientei

1. motorii: miscari clonice ale mâinii posibil asociate cu ale fetei- “marşul Jacksonian” : miscarile anormale se extind de la

extremitatile mainilor spre trunchi - “paralizia lui Todd” : pareza localizata scurta in regiunile

implicate motor, dupa criza - “epilepsia partialis continua” : atacul persista ore sau zile2. senzoriale: somatice (parestezii), vizuale, echilibru (vertij,

cadere), miros, vaz, gustativ 3. vegetative: transpiratii, piloerectie, flushing 4. psihice: frica, presimtiri

Crizele comitialeCrizele comitiale

• CRIZELE PARTIALE COMPLEXE : -activitate focala + pierderea relatiei cu mediul - bolnavul nu recepteaza stimulii externi (vizuali, verbali) - nu îşi aminteste fazele acute - atacul incepe cu o aura (criza partiale simpla) - miscari efectuate: mestecat, miscari ale buzelor care imita

diferite acte fiziologice, deglutitii, miscari ale membrelor - dupa atac este confuz, amnezic - revenirea completa poate dura pana la 30-50 minute

Crizele comitialeCrizele comitiale

• CRIZELE PARTIALE CU GENERALIZARE SECUNDARA- Cuprind ambele emisfere cerebrale - Se produce o criza generalizata - Manifestari frecvent tonico-clonice - Generalizare secundara = apar frecvent dupa crize

partiale simple - Clinic, greu de diferentiat de crizele tonico-clonice

generalizate primar (debutul focal se confunda cu o aură)

Crizele comitialeCrizele comitiale

• CRIZELE COMIŢIALE GENERALIZATE PRIMAR *iau nastere in ambele emisfere cerebrale simultan *nu se poate identifica un debut focal

1. Absentele (crizele de petit mal) : Pierderi scurte ale constientei (secunde) Debut si sfarsit brusc Nu exista stare de confuzie dupa criza Semne motorii bilaterale: clipit des, masticatie, miscari de mâiniIncep in copilarie 4 -15 ani (15-20 % din copiii cu epilepsie au asemenea

crize), pot exista de sine statatoareSe pot manifesta peste 100 de atacuri pe zi Implicatii sociale si semnificatii prognostice

Crizele comitialeCrizele comitiale

2. Crizele comitiale generalizate tonico-clonice (grand mal)Este prezent la 10 % din bolnavii cu epilepsie (Lowenstein DH)Debut brusc, fara aură (rar simptome premonitorii).Contractia tonica generalizata a muschilor (10-20 sec). Tipat dat de contractia laringelui si a muschilor expiratori. Acumulare de secretii oro-faringiene cu dispnee, cianoza, spume. Ocluzii brutale cu riscul muscarii limbii. Cresc frecventa cardiaca si tensiunea arteriala. Faza clonica: relaxare (se prelungesc treptat); apoi alternante cu faze tonice. Faza postcritica: hipotonie, hipersalivatie, respiratie stertoroasa, incontinenta. Revenirea se face printr-o tranzitie confuza postcritica variabila ca durata (ore). Cefalee, oboseala, dureri musculare timp de cateva ore.

Crizele comitialeCrizele comitiale

3. Crizele tonice. - Au debut brusc - Dureaza cateva secunde (pana la ½ minut) - Constau in contractia brutala si de scurta durata a corpului, a

mainilor sau a picioarelor - In criza, sunt blocate miscarile - Se produc mai frecvent in somn - Declansate in stare de veghe pot cauza caderi cu impact grav

pe planurile dure

Crizele comitialeCrizele comitiale

4. Crizele atone - Clinic: perderea brusca a tonusului muscular. - Clinic: caderea brusca (flectarea) a capului. - Clinic: prabusirea din ortostatism. - Durata: 1-2 secunde. - Constienta alterata tot pentru 1-2 secunde. - Pot exista factori favorabili declansatori. - Se pot manifesta in contextul unor sindroame epileptice.

Crizele comitialeCrizele comitiale

5. Crizele mioclonice - Sunt contractii musculare scurte ale corpului sau ale

segmentelor acestuia. - Constau in miscari bruste generalizate. - Exista si in forma fiziologica. - Se asociaza cu boli degenerative ale SNC si ca manifestare

de anoxie cerebrala. - Este patognomonica in epilepsia mioclonica juvenila. - Este greu de diferentiat de alte forme clinice de contractii

tonice si/sau convulsii.

Crizele comitialeCrizele comitiale• CRIZELE COMIŢIALE NECLASIFICATE Apar la copii. Sunt o expresie a imaturitatii SNC 1. Crizele neonatale: Sunt greu de observat de nespecialistApnee, devieri oculare, miscari ale bratelor sau picioarelor 2. Spasmele infantile: Mai frecvente pana la varsta de 1 an. Miscari bruste ale capului, corpului sau membrelor. Miscarile sunt repetate de 10-20 de ori. Patognomonic: flexia brusca a gatului si abdomenului cu extensia

membrelor (pozitia “in briceag”). Se asociaza frecvent cu alte disfunctii ale SNC in care exista intarzieri

in dezvoltare si redard mintal.

Atitudinea terapeutica intr-o criza Atitudinea terapeutica intr-o criza epilepticaepileptica

• Se intrerup manoperele stomatologice• Asezarea pacientului in pozitia de siguranta• Eliberarea cailor respiratorii superioare (lucrari protetice mobilizabile de

evitat)• Crizele epileptice cu durata scurta (secunde,autolimitante) nu necesita

tratament de urgenta• Diazepam i.v sau intrarectal (Desitin)-0,2-0,3 mg/kgcorp• Fenitoin i.v 15-20 mg/kgcorp• Fenobarbital i.m-20 mg/kgcorp• Statusul epileptic-urgenta majora• Depletive cerebrale

Efectele secundare ale medicatiei Efectele secundare ale medicatiei cronice antiepilepticecronice antiepileptice

• Leucopenie,trombocitopenie,anemie aplastica• Citoliza hepatica,colestaza hepatica• Scaderea concentratiei fibrinogenului si /sau a

factorului VIII de coagulare,inhiba agregarea plachetara(Valproatul de sodiu))

• Hiperplazie gingivala generalizata, hirsutism(Fenitoin)

• Tulburari cognitive(Fenobarbitalul)• Sdr.Stevens Johnson• Efect teratogen(Carbamazepina)