+ All Categories
Home > Documents > Epidemiologie Clinica

Epidemiologie Clinica

Date post: 30-Jan-2016
Category:
Upload: didu91
View: 270 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
Description:
epidemiologie
58
EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ
Transcript
Page 1: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Page 2: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Epidemiologia clinică – constă în aplicarea metodelor şi a principiilor epidemiologiei la problemele din medicina clinică, în scopul de a îmbunătăţi practica medicală, prin includerea rezultatelor bazate pe evidenţe obţinute şi verificate prin studii epidemiologice.

Page 3: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Domeniile de studiu ele epidemiologiei clinice:• definirea stării de normalitate şi anormalitate• evaluarea acurateţei testelor utilizate pentru

screening sau diagnostic• stabilirea cauzalităţii• cunoaşterea istoriei naturale a îmbolnăvirilor• stabilirea prognosticului bolii• aprecierea eficienţei unui tratament• aplicarea metodelor de prevenţie în practica clinică

Page 4: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

I. Definirea stării de normalitate şi anormalitate

A. normalul ca obişnuitB. anormalul asociat cu boalaC. anormalul ca tratabil

Page 5: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

A. Normalul ca obişnuitPopulaţia sănătoasă:• valorile ce apar frecvent – valori normale• valorile ce apar rar – valori anormale

Page 6: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

A. Normalul ca obişnuitCurba de distribuţie a frecvenţelor • Curba gaussiană:– normal: media aritmetică a valorilor +/- 2DS– anormal: valorile din afara intervalului Ẋ+/-2DS

Page 7: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Page 8: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

B. Anormalul asociat cu boala• trasarea curbelor de distribuţie a datelor individuale

pentru persoane din două loturi:– persoane normale (sănătoase)– persoane bolnave

• stabilirea punctului limită care separă clar cele două categorii

• suprapunerea parţială a celor două curbe se rezolvă în funcţie de parametrii de sensibilitate şi specificitate ai testului folosit

Page 9: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

C. Anormalul ca tratabil• apreciat prin trial-uri clinice controlate şi

randomizate• nivelul unui anumit parametru, pentru care

tratamentul devine benefic

Page 10: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

II. Acurateţea testelor screening sau de diagnosticAprecierea parametrilor testelor:• sensibilitate• specificitate• valoare predictiv pozitivă• valoare predictiv negativă• rata fals pozitivă• rata fals negativă

Page 11: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

III. Istoria naturală a îmbolnăvirilor

• se referă la stadiile evolutive ale bolii• se analizează prin studii de cohortă, „expuşi-

neexpuşi”

Page 12: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Istoria naturală a bolii neinfecţioase:• expunerea la factorul sau factorii de risc• stadiul asimptomatic• boală clinic manifestă• remisiuni, recăderi• regresie spontană sau sub tratament• vindecare• deces

Page 13: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Istoria naturală a bolii infecţioase:• momentul infectiv (contact micro-macroorganism)• incubaţie• debutul bolii• perioada de stare• vindecare (imunitate)• infecţie persistentă (portaj, cronicizare)• deces

Page 14: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

IV. Prognosticul bolii• util în alegerea tratamentului• parametrii (indicatori) utilizaţi:– supravieţuirea la 5 ani– indice de fatalitate– rata de remisie– rata de răspuns la tratament– recidiva

Page 15: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

V. Cauzalitatea• depistarea cazurilor care duc la apariţia bolii• modul în care pot fi influenţate situaţiile care

duc la îmbolnăvire

Page 16: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Cauzalitatea Cauza unei boli = eveniment, condiţie caracteristică, combinaţie de factori care joacă un rol important în producerea boliiCauza suficientă – produce sau iniţiază inevitabil producerea boliiCauza necesară – în absenţa ei boala nu apare

Page 17: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Relaţii între condiţia de suficient şi necesar pentru factor cauzal:Cauză necesară şi suficientăFactorul A → boală• relaţie mai rar întâlnită• caracteristică mai ales pentru BI

Page 18: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Cauză necesară dar nu şi suficientăFactorul A+B+C → boală• cauză multifactorială• factorul A este necesar, dar apariţia bolii e

condiţionată şi de prezenţa altor factori (B,C)• exemplu: infecţia cu Mycobacterium tuberculosis

pentru apariţia tuberculozei, alături de alţi factori implicaţi (imunosupresie, carenţe alimentare, condiţii de trai precare, etc.)

Page 19: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Cauză suficientă nu şi necesarăfactorul A sau factorul B sau factorul C → boală• cauză multifactorială • mai frecventă pentru boli neinfecţioase• factorul A produce boala, dar în absenţa

factorului A, pot interveni factorul B sau C

Page 20: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Cauză nici suficientă, nici necesarăfactorul A+factorul B sau factorul C+factorul D sau factorul E+factorul F → boală

• caracteristică pentru boli neinfecţioase, multifactoriale

• factorul A singur nu produce boala, este necesară asocierea cu factorul B, dar în absenţa lor boala poate apărea datorită altor factori (C, D, etc.)

Page 21: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Factori care intervin în cauzalitate:• factori predispozanţi• factori adjuvanţi• factori precipitanţi• factori de accentuare

Page 22: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Factori predispozanţi – modelează susceptibilitatea organismului faţă de agenţii etiologici:• vârsta• sexul• antecedente patologice

Page 23: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Factori adjuvanţi – favorizează apariţia şi evoluţia bolii• nivel socio-economic scăzut• condiţii de locuit improprii• carenţe alimentare

Page 24: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Factori precipitanţi – accelerează declanşarea bolii, în prezenţa factorului cauzator• infecţii oportuniste• suprainfecţii

Page 25: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Factori de accentuare – accentuează simptomatologia, determină cronicizarea unei afecţiuni de altă etiologie• expuneri repetitive• expuneri persistente

Page 26: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Criterii pentru stabilirea cauzalităţii:

• boli infecţioase– postulatele Koch-Henle

• boli neinfecţioase– ghidul de cauzalitate Doll şi Hill

Page 27: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Postulatele Koch-Henlemicroorganism = cauza bolii (agentul patogen)• microorganismul prezent la toate cazurile de boală• microorganismul izolat din produsele patologice şi

cultivat în condiţii de laborator• microorganismul inoculat la animal permisiv

produce boala experimentală• microorganismul poate fi izolat ulterior de la

animalul infectat experimental

Page 28: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Postulatele Koch:• nu mai sunt operante pentru toată patologia

infecţioasă• purtătorii sănătoşi de germeni• boli infecţioase pentru care agentul etiologic

se poate evidenţia (izola) doar în stadiile incipiente ale bolii

• nu sunt operante în cazul BNI, multicauzale

Page 29: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Ghidul de cauzalitate Doll şi Hill - cuprinde criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un factor de risc pentru a putea fi considerat cauză a bolii:

1. relaţie temporală2. putere de asociere3. plauzabilitate4. consistenţă5. relaţie doză-efect6. reversibilitate

Page 30: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Ghidul de cauzalitate Doll-Hill

1. Relaţia temporală:• cauza trebuie să preceadă efectul• expunerea la factorul de risc precede apariţia

bolii

Page 31: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Ghidul de cauzalitate Doll-Hill

2. Puterea de asociere între cauza posibilă şi efect evaluată prin măsurarea sau estimarea riscului de îmbolnăvire (RR, OR)

• asociere puternică• asociere slabă

Page 32: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Ghidul de cauzalitate Doll-Hill

3. Plauzibilitate biologicăcorespondenţă cu date anterioare, legate mai ales de mecanismul de producere a bolii

Page 33: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Ghidul dce cauzalitate Doll-Hill

4. Consistenţă (concordanţă)confirmare prin studii similare, efectuate în alte zone, la alte populaţii

Page 34: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Ghidul de cauzalitate Doll-Hill

5. Relaţia doză-efect – demonstrarea unei relaţii direct proporţionale între mărimea dozei de expunere la factorul de risc şi mărimea efectului obţinut (valoarea unor parametrii biologici sau intensitatea semnelor, simptomelor bolii)

Page 35: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Ghidul de cauzalitate Doll-Hill

6. Reversibilitatea – reducerea riscului de îmbolnăvire, reducerea efectului odată cu îndepărtarea factorului de risc

Page 36: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Tipuri de relaţii cauzale:• factor de risc A → boala• factor de risc A → factor B → boala• factor de risc A + factor de risc B + factor de

risc C → boala• Factor de risc A → boală B, boală C, boală D

Page 37: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Tipuri de relaţii cauzaleÎn cazul bolilor infecţioase apar relaţii cauzale simple, liniare, univoce:• cauza A produce efectul B• efectul B este produs de cauza A

Page 38: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Tipuri de relaţii cauzale

Relaţii cauzale în cazul BNI• relaţii cauzale multivoce• lanţuri cauzale• relaţii antagonice

Page 39: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Tipuri de relaţii cauzale în BNI

Relaţii cauzale multivoce (multiple):• cauza A determină efectele B1, B2, ....,Bnsau• cauzele A1, A2, ...., An determină efectul B

Page 40: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Tipuri de relaţii cauzale pentru BNI

Lanţuri cauzale: cauza A determină efectele B1, B2, ....., Bn, care la rândul lor devin cauze pentru efectul C sau efectele C1, C2, ....... ,Cn

Page 41: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Tipuri de relaţii cauzale

Relaţii antagonice – factori cu acţiune antagonicăfactor A + factor B -

boală

Page 42: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Studii epidemiologice care documentează cauzalitatea

Tipul de studiu Capacitatea de documentare a cauzalităţii

Trial controlat randomizat puternică

Studiu de cohortă moderată

Studiu caz martor moderată

Studiu transversal slabă

Studiu ecologic slabă

Page 43: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

VI. Aprecierea eficienţei tratamentului

• trialuri clinice controlate randomizate

Page 44: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Eficienţa tratamentului - parametrii utilizaţi pentru aprecierea rezultatelor terapeutice:

• eficacitatea

• eficienţa

• complianţa

Page 45: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Eficacitatea – măsoară efectele benefice ale unei intervenţii terapeutice în condiţii ideale (trial clinic randomizat controlat)

Page 46: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Eficienţa – măsoară efectele benefice ale unei intervenţii terapeutice în condiţii obişnuite

Page 47: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Complianţa – evaluează măsura în care pacienţii se conformează indicaţiilor terapeutice

Page 48: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

VII.Prevenţia în practica clinică

Prevenţia = ansamblul măsurilor medicale, sociale, economice şi politice care pot asigura reducerea sau eliminarea riscurilor de apariţie a unei boli la nivel populaţional

Page 49: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Nivelele prevenţiei:• prevenţia primordială• prevenţia primară• prevenţia secundară• prevenţia terţiară

Page 50: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Prevenţia primordială• depistarea condiţiilor care ar putea interveni

în cauzalitatea îmbolnăvirilor• înlăturarea pericolului de apariţie a factorilor

de risc (mediu ambiental, factori genetici)• măsuri ce vizează surse generatoare de factori

de risc

Page 51: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Prevenţia primordială – strategii prevenţionale

• strategii populaţionale

• strategii pentru grupe selectate ale populaţiei

Page 52: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Prevenţia primară

• limitarea incidenţei unei boli prin controlul factorilor de risc

Page 53: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Măsuri de prevenţie primară:• depistarea factorilor de agresiune pentru

sănătate• neutralizarea factorilor de risc• limitarea expunerii

Page 54: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Strategii de prevenţie primară:

• strategii populaţionale

• strategii individuale

Page 55: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Prevenţia secundară

• reducerea consecinţelor negative ale bolii prin depistarea precoce şi intervenţii terapeutice

Page 56: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Măsuri de prevenţie secundară:• depistarea precoce a persoanelor cu leziuni

sau modificări reversibile (screening)• reducerea sau eliminarea expunerii la factorul

(factorii) de risc• măsuri terapeutice precoce

Page 57: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Prevenţia terţiară• evitarea sechelelor grave• menţinerea capacităţilor morfofuncţionale

restante• recuperare• reintegrarea bolnavilor

Page 58: Epidemiologie Clinica

EPIDEMIOLOGIE CLINICĂ

Prevenţia bolilor infecţioase• prevenţia generală (igienizare, decontaminare,

etc.)• prevenţie specială (antibiotice, antivirale)• prevenţie specifică (vaccinuri, imunoglobuline

specifice)


Recommended