+ All Categories
Home > Documents > EP Colocviu

EP Colocviu

Date post: 28-Sep-2015
Category:
Upload: bruasca-aa
View: 82 times
Download: 14 times
Share this document with a friend
Description:
EP
50
ECHIPAMENTE DE STOCARE PE DISCURI MAGNETICE 1) De ce se prefera uneori interogarea directa a controlerului IDE in locul citirii informatiilor din BIOS? R: Interfata IDE (Integrated Drive Electronics) a început sa fie folosita pe scara larga în sistemele personale pe la începutul anilor 90. Aceasta oferea o interfata între disc, BIOS si sistemul de operare prin intermediul a trei parametri - CHS - Heads (capete), Sectors (sectoare) si Cylinders (cilindri). Pe atunci, o capacitate de 528 MB parea de neatins, capacitate care era de fapt produsul valorilor maxime pe care cei trei parametri puteau sa le aiba (16 Heads, 63 Sectors si 1024 Cylinders, la o capacitate standard de 512 octeti pe sector). Odata cu aparitia capacitatilor peste 528 MB problemele, cum era de asteptat, au aparut si ele. Primele drive-uri de peste 528 MB nu puteau fi folosite la întreaga capacitate, pentru ca pur si simplu, nu exista o metoda de a accesa datele care depaseau aceasta limita. Ca un rezultat la aceasta situatie, controlerele de disc au început sa ofere BIOS-ului informatii fizic incorecte, dar acceptate de acesta, despre geometria discului, iar mai apoi BIOS-ul converteste aceste date în informatiile reale pentru a accesa întreaga capacitate. Solutia gasita a fost dezvoltarea standardului, care a evoluat în EIDE (Extended IDE),care avea o noua metoda de a adresa discul, numita LBA (Logical Block Addressing), adica fiecarui sector distribuindu-se câte un numar între 0 si 224, lasând controlerul sa converteasca aceasta adresa în formatul Heads, Sectors si Cylinders. Pe lânga alte îmbunatatiri, aceasta interfata suporta si alte unitati (CD-ROM, DVD etc) si interfata a fost redenumita ATAPI. Componenta BIOS a sistemului detecteaza, automat sau nu, tipul discului existent in sistem, precum si caracteristicile lui; dar nu intotdeauna caracteristicile fizice constructive ale discului coincid cu cele existente in BIOS, acest lucru datorandu-se componentei de detectie din BIOS sau utilizatorului. Deci interogarea BIOS-ului pentru aflarea
Transcript

ECHIPAMENTE DE STOCARE PE DISCURI MAGNETICE1) De ce se prefera uneori interogarea directa a controlerului IDE in locul citirii informatiilor din BIOS?R: Interfata IDE (Integrated Drive Electronics) a nceput sa fie folosita pe scara larga n sistemele personale pe la nceputul anilor 90. Aceasta oferea o interfata ntre disc, BIOS si sistemul de operare prin intermediul a trei parametri - CHS -Heads (capete), Sectors (sectoare) si Cylinders (cilindri). Pe atunci, o capacitate de 528 MB parea de neatins, capacitate care era de fapt produsul valorilor maxime pe care cei trei parametri puteau sa le aiba (16 Heads, 63 Sectors si 1024 Cylinders, la o capacitate standard de 512 octeti pe sector). Odata cu aparitia capacitatilor peste 528 MB problemele, cum era de asteptat, au aparut si ele. Primele drive-uri de peste 528 MB nu puteau fi folosite la ntreaga capacitate, pentru ca pur si simplu, nu exista o metoda de a accesa datele care depaseau aceasta limita. Ca un rezultat la aceasta situatie, controlerele de disc au nceput sa ofere BIOS-ului informatii fizic incorecte, dar acceptate de acesta, despre geometria discului, iar mai apoi BIOS-ul converteste aceste date n informatiile reale pentru a accesa ntreaga capacitate. Solutia gasita a fost dezvoltarea standardului, care a evoluat n EIDE (Extended IDE),care avea o noua metoda de a adresa discul, numita LBA (Logical Block Addressing), adica fiecarui sector distribuindu-se cte un numar ntre 0 si 224, lasnd controlerul sa converteasca aceasta adresa n formatul Heads, Sectors si Cylinders. Pe lnga alte mbunatatiri, aceasta interfata suporta si alte unitati (CD-ROM, DVD etc) si interfata a fost redenumita ATAPI. Componenta BIOS a sistemului detecteaza, automat sau nu, tipul discului existent in sistem, precum si caracteristicile lui; dar nu intotdeauna caracteristicile fizice constructive ale discului coincid cu cele existente in BIOS, acest lucru datorandu-se componentei de detectie din BIOS sau utilizatorului. Deci interogarea BIOS-ului pentru aflarea caracteristicilor discului nu da mereu informatiile dorite. De aceea, uneori se prefera interogarea directa a controlerului IDE din sistem.

2) Ce situatii pot cauza erori in executia programului DriveInfo de identificare a discului magnetic?R: Programul DriveInfo ruleaza pe platformele Windows si afiseaza pe ecran o serie de informatii particulare referitoare la dispozitivele de stocare a informatiei prezente in sistem,

Programul DriveInfo identifica toate discurile prezente in sistem, nu doar pe cele magnetice.

Pentru rularea programului pe sistemele de operare Windows 98 este nevoie de un fisier cu extensia.dll (Dynamic Link Library) diferit fata de cel necesar pentru rularea pe sistemele de operare Windows realizate in tehnologie NT. In acest sens, biblioteca a fost compilata pe ambele versiuni, iar pentru o instalare mai usoara a fost creat un setup.

3) Care sunt particularitatile fizice si logice ale unei unitati floppy disk fata de o unitate hard disk?R: Discheta asigura un mediu de nregistrare cu cteva calitatii. Suprafata

plana a dischetei permite accesul aproximativ aleatoriu. Ca si n cazul hard diskurilor,

datele sunt aranjate pe piste si sectoare.

Miscarea de rotatie a discului face ca sectoarele sa treaca pe sub un cap de citire/scriere, care se deplaseazaradial de la o pista la alta. Mai important, discheta este un mediu amovibil.

Mediul de stocare traditional pentru dischete este discul subtire, flexibil, nchis ntr-o carcasa protectoare.

Discul este, de fapt, un sandvis format din trei straturi, partea din mijloc fiind un substrat de poliester cu grosimea de aproximativ 3,5 miimi de inci, respectiv 80 microni.

Straturile exterioare reprezinta mediul de stocare propriu-zis, avnd o grosime de o miime de inci pe fiecare parte a substratului de poliester.

Grosimea stratului magnetic de pe substratul discului depinde de tipul dischetei

si de densitatea de stocare. Pentru tipurile de dischete uzuale, stratul magnetic masoara de la 0,035 miimi de inci la 0,1 miimi de inci (adica, de la 0,9 microni la 2,5 microni). n general, cu ct este mai mare densitatea de stocare, cu att este mai subtire stratul magnetic. De asemenea, particulele individuale sunt mai mici.4) Explicati modalitatile de adresare a unei locatii specifice de pe suprafata unui hard disk.

R: Pentru a citi o informatie de pe harddisk, trebuie nti identificat sectorul sau sectoarele pe care acesta se afla, dupa care capul de citire/scriere trebuie deplasat deasupra pistei pe care respectivul sector se afla.

Timpul pierdut cu aceasta operatie se numeste timp de cautare (Seek Time), cu valori medii cuprinse ntre 5 si 25 ms. Dupa ce capul a fost pozitionat deasupra pistei dorite, se mai introduce nca o ntrziere, numita Rotation Latency, pna cnd sectorul cautat se va roti pna sub capul de citire.

Cu vitezele actuale de 5400 si 7200 de rotatii pe minut, transferul unui anumit sector se realizeaza ntr-un timp foarte scurt, adevarata ntrziere fiind generata de cei doi factori amintiti: Seek Time si Rotation Latency. Rata sustinuta de transfer a unui disc este diferita de rata interna de transfer a drive-ului si este foarte foarte importanta pentru aplicatii multimedia si Internet, unde un flux continuu este cerut, iar aceasta se calculeaza incluznd ntrzierile aparute.

Optimizarea discului este una dintre cele mai simple metode de a creste performantele ratei de transfer, pentru ca ntre doua piste consecutive timpul de acces poate scadea sub 1ms.

5) Care sunt sarcinile unei interfete de disc magnetic?R: Aceasta oferea o interfata ntre disc, BIOS si sistemul de operare prin intermediul a trei parametri, CHS: Heads (capete), Sectors (sectoare) si Cylinders (cilindri).

6) Ce asemanari exista intre programul DriveInfo si rutina autodetect existenta in BIOS?R: Programul DriveInfo identifica toate discurile prezente in sistem, nu doar pe cele magnetice.

In cazul compact discului audio (CD-DA), se afiseaza numarul pistelor, precum si dimensiunea in minute a acestora. De asemenea, programul ofera o reprezentare grafica a partitionarii discului.

In cazul compact discurilor de date (CD-ROM) care contin mai multe sesiuni, programul raporteaza fiecare sesiune separat.7) Care este structura generala a unei inregistrari pe suport magnetic?R: Cerintele structurii de nregistrare sunt:

-sa aiba un reper de nceput de nregistrare care sa poata fi utilizat de

sistemul de acces (GAP);

-sa contina informatii necesare identificarii si verificarii adresei;

-sa indice corect nceputul si sfrsitul zonei efective de date;

-sa contina informatii de control pentru detectarea erorilor de

scriere/citire -gap-si-adresa inreg-ca-zona date-cd-gap

8) Ce metode de protectie la erori se aplica frecvent in cazul inregistrarilor pe disc magnetic?R: Codurile de transmitere a datelor previn aparitia erorilor n secventa de date, rezultnd detectia si corectia erorilor.

Codul BIP Bipolar

Se mai numeste si cod TB modificat. Limiteaza propagarea erorilor,

genernd simbolurile de cod conform regulilor

Dupa secventa de date de pe disc, pentru a asigura integritatea datelor, este nregistrata o alta portiune care contine un cod de corectie a erorilor, ECC(error-correction code), numit cod Reed-Solomon.

9) Cum se defineste un volum logic?R: Cilindrul se defineste ca totalitatea pistelor de pe toate fetele discurilor care au aceeasi distanta fata de centru. Toti cilindrii formeaza volumul.10) De ce capacitatea indicata de diverse programe de identificare a discurilor dintr-un sistem difera de la un program la altul?

R: O unitate de disc este caracterizata de urmatorii parametri (doar cei care prezinta interes in aceasta lucrare):

producator;

numar de serie (serial number);

numarul de cilindri: Ncil;

numarul de capete: Ncap;

numarul de sectoare pe o pista: Nsp;

numarul de octeti pe sector: Nos = 512

Formula de calcul a capacitatii de memorare a discului magnetic (formatat) este:

C = NcilNcapNspNos (octeti).

Componenta BIOS a sistemului detecteaza, automat sau nu, tipul discului existent in sistem, precum si caracteristicile lui; dar nu intotdeauna caracteristicile fizice constructive ale discului coincid cu cele existente in BIOS, acest lucru datorandu-se componentei de detectie din BIOS sau utilizatorului. Deci interogarea BIOS-ului pentru aflarea caracteristicilor discului nu da mereu informatiile dorite. De aceea, uneori se prefera interogarea directa a controlerului IDE din sistem.

11) Ce deosebiri exista intre programul DriveInfo si rutina autodetect existenta in BIOS?R: Programul DriveInfo identifica toate discurile prezente in sistem, nu doar pe cele magnetice.

In cazul compact discului audio (CD-DA), se afiseaza numarul pistelor, precum si dimensiunea in minute a acestora. De asemenea, programul ofera o reprezentare grafica a partitionarii discului.

In cazul compact discurilor de date (CD-ROM) care contin mai multe sesiuni, programul raporteaza fiecare sesiune separat.12) Definiti pentru geometria unui hard disk notiunile de pista, sector, fata, cilindru si rack.R: Indiferent de tipul mediului magnetic sau al mecanismului de actionare folosit de un disc, capul de citire/scriere trebuie sa isi opreasca miscarea laterala pe disc de fiecare data cand scrie sau citeste. Cat timp capul stationeaza, discul se roteste. De fiecare data cand discul efectueaza o rotatie completa, capul traseaza un cerc complet pe suprafata acestuia. Acest cerc se numeste pista.

Majoritatea sistemelor de discuri impart ficare pista in arce mai scurte, numite sectoare. Sectorul este unitatea de baza pentru cantitatea de informatii stocate pe un disc.

Cilindrul se defineste ca totalitatea pistelor de pe toate fetele care au aceeasi distanta fata de centru.

Track=pista

13) Care sunt modurile de adresare utilizate la un disc magnetic?R: Pentru a citi o informatie de pe harddisk, trebuie nti identificat sectorul sau sectoarele pe care acesta se afla, dupa care capul de citire/scriere trebuie deplasat deasupra pistei pe care respectivul sector se afla. Timpul pierdut cu aceasta operatie se numeste timp de cautare (Seek Time), cu valori medii cuprinse ntre 5 si 25 ms.

Dupa ce capul a fost pozitionat deasupra pistei dorite, se mai introduce nca o ntrziere, numita Rotation Latency, pna cnd sectorul cautat se va roti pna sub capul de citire. Cu vitezele actuale de 5400 si 7200 de rotatii pe minut, transferul unui anumit sector se realizeaza ntr-un timp foarte scurt, adevarata ntrziere fiind generata de cei doi factori amintiti: Seek Time si Rotation Latency.

Rata sustinuta de transfer a unui disc este diferita de rata interna de transfer a drive-ului si este foarte foarte importanta pentru aplicatii multimedia si Internet, unde un flux continuu este cerut, iar aceasta se calculeaza incluznd ntrzierile aparute. Optimizarea discului este una dintre cele mai simple metode de a creste performantele ratei de transfer, pentru ca ntre doua piste consecutive timpul de acces poate scadea sub 1ms.

Codurile binare studiate sunt: NRZI, FM, MFM, M2FM si PE.

14) Care sunt parametrii principali care definesc geometria unui hard disk?R: Pistele,cilindrii,sectoarele.15) Care sunt limitarile si imbunatatirile care pot fi aduse programului DriveInfo?R: Pentru rularea programului pe sistemele de operare Windows 98 este nevoie de un fisier cu extensia.dll (Dynamic Link Library) diferit fata de cel necesar pentru rularea pe sistemele de operare Windows realizate in tehnologie NT

16) Cum se poate forma o adresa a unei locatii de pe disc?

R: Un exemplu de structura de adresare (subsistem cu 8 unitati de discuri)

Structura de adresare

0 1 2 3 4 O unitate de legatura 8 unitati de discuri magnetice 400 cilindri 20 capete 6sectoare

17) In ce masura este permisa o toleranta a parametrilor fizici la HD?R: Intervalele GAP sunt necesare pentru actualizarea informatiei. Fiecare sector contine mai multe intervale, pentru a putea actualiza un cmp fara ale afecta pe celelalte. Pentru a identifica n mod unic cmpurile si pentru a sincroniza circuitele de deserializare, se apeleaza la o structura de 8 biti, definita anterior, marca. Marcile se spune ca violeaza codul de nregistrare, ceea ce presupune lipsa unuia sau a mai multor impulsuri de ceas.

Fiecare cmp are n plus doi octeti de control al redundantei ciclice CRC (cyclic redundancy check). De exemplu, pentru discul flexibil, polinomul generator al octetilor CRC este: g(x) = x16 + x12 + x5 + 1.

Acesta se aplica ansamblului marca + date, rezultnd n felul acesta cei doi octeti CRC. Ansamblul marca + date + CRC trebuie sa fie multiplu al polinomului generator g(x), asadar, octetii CRC reprezinta restul mpartiirii ansamblului marca + date la polinomul generator g(x). Se poate verifica astfel corectitudinea citirii datelor.18) Cum actioneaza programul DriveInfo pentru unitatile de disc optic prezente in sistem?

R: Programul DriveInfo ruleaza pe platformele Windows si afiseaza pe ecran o serie de informatii particulare referitoare la dispozitivele de stocare a informatiei prezente in sistem, cum sunt:

litera alocata discului (drive letter);

spatiul liber;

sistemul de fisiere;

numarul de serie (serial number);

spatiul total;

numele volumului (label).

19) Prezentati pe scurt caracteristicile controlerelor de disc magnetic.R: Capacitatea unitatiii de disc este cantitatea de informatii care se poate

memora pe discurile instalate la un moment dat n unitate:

C = dl dr S Nf ,

unde:

dl = densitatea liniara de nregistrare pe pista (bpi sau bpc);

dr = densitatea radiala de nregistrare a pistelor (tpi sau tpc);

S = suprafata coroanei circulare cuprinse ntre pista 0 de raza R0 si pista

maxima N de raza RN ;

Nf = numarul de fete active.

Pe lnga capacitatea totala, se poate indica si capacitatea formatata, care este mai mica dect capacitatea totala, deoarece se obtine n urma formatarii tuturor pistelor unui disc, ceea ce presupune alocarea anumitor zone pentru organizarea informatiei pe disc.

Densitatea liniara de nregistrare (dl) este raportul ntre numarul de date nregistrate si lungimea fizica a nregistrarii. Se masoara n biti pe inci (bpi) sau biti pe cm (bpc).

Densitatea radiala de nregistrare (dr) este numarul pistelor masurate pe unitatea de lungime de-a lungul unei raze a discului. Se masoara n piste (tracks) pe inci sau pe cm (tpi sau tpc).

Densitatea de nregistrare a tranzitiilor (dt) este raportul ntre numarul de tranzitii n magnetizarea nregistrarii si lungimea fizica a nregistrarii. Se masoara n inversiuni de flux de inci (flux reversals per inci) sau pe cm (frpi sau frpc).

Timpul de pozitionare pe pista (tp) este intervalul de timp necesar pozitionarii capului magnetic de pe pista curenta pe o alta pista dorita.

Timpul maxim de pozitionare (tpmax) este timpul de pozitionare pe ultima pista, pornind de la prima pista, sau invers.

Timpul mediu de pozitionare (tpm) este timpul calculat pentru accesul la o pista oarecare, pornind de la o alta pista oarecare:

unde:

tij = timpul de pozitionare de la pista i la pista j.

Timpul de acces la date dupa pozitionare sau timpul de cautare pe pista (tc) este durata necesara pentru ca datele utile de pe discul n rotatie sa ajunga n dreptul capului pozitionat. Valoarea medie a timpului de cautare pe pista este jumatate din perioada de rotatie a discului.

Timpul de acces (ta) este suma timpului de pozitionare pe pista (tp) si a timpului de cautare pe pista (tc):

ta = tp + tc .Timpul mediu de acces statistic este timpul mediu de acces calculat pentru o operatie complexa cu discul, caracterizata prin raportul ntre timpul total de lucru si numarul total de accese, din care se scade timpul n care nu se lucreaza cu discul.

Indexul este un semnal care precizeaza un punct de referinta pe circumferinta pistei.

Pista este spatiul de nregistrare accesibil capului magnetic la o rotatie completa a discului.

Sectorul este unitatea de nregistrare cu un numar standard de octeti.

Decalajul de vrf (peak shift) este variatia pozitiei vrfului impulsului citit, n raport cu pozitia sa normala.

Viteza de transfer rezulta din frecventa semnalului la capetele de citire/scriere si este conditionata de densitatea liniara si de viteza de rotatie a discurilor.

intervale GAP.

Marca reprezinta un octet cu configuratii unice ale bitilor de ceas, care ajuta la regasirea acestora pe disc. Programatorul are acces doar la cmpul de date. Formatarea pistei reprezinta scrierea intervalelor, a marcilor si a

cmpurilor de identificare/adresa de pe o pista. Formatarea discului consta n formatarea tuturor pistelor sale. Intervalele, marcile si cmpurile de identificare/adresa nu pot fi citite de programator.

Intervalele GAP sunt necesare pentru actualizarea informatiei. Fiecare sector contine mai multe intervale, pentru a putea actualiza un cmp fara a le afecta pe celelalte. Pentru a identifica n mod unic cmpurile si pentru a

sincroniza circuitele de deserializare, se apeleaza la o structura de 8 biti, definita anterior, marca. Marcile se spune ca violeaza codul de nregistrare, ceea ce presupune lipsa unuia sau a mai multor impulsuri de ceas.

Fiecare cmp are n plus doi octeti de control al redundantei ciclice CRC (cyclic redundancy check).20) Care sunt dificultatile care apar la scriere/citire din cauza densitatii ridicate de informatie?

R: Dificultatiile principale la reconstructia unui semnal din nregistrarea magnetica de densitate ridicata provin din:

distorsiunile semnalului datorate interfetei tranzitiilor adiacente;

micsorarea raportului semnal-zgomot (RSZ) odata cu cresterea densitatii de nregistrare.

La citire, semnalul are ntre 1 si 5 mV. Nu apar probleme la densitati mici, nsa la densitati mari apar distorsiuni de faza si de amplitudine. Pentru caracterizarea sistemelor de citire/scriere, s-a definit o marime numita indicelede rezolutie al capului (IR):amplitudinea semnalului de citire la frecventa ce mai naltaIR =amplitudinea semnalului de citire la frecventa ce mai joasaEste clar faptul ca ntotdeauna IR < 1. Un sistem cap-disc cu o valoare scazuta a lui IR presupune existenta unui sistem mai sofisticat de citire pentru compensarea distorsiunilor. METODE DE CODARE A INFORMATIEI PTR. SUPORT MAGNETIC1) Care sunt aplicatiile fiecareia dintre metodele binare de codare a informatiei pe suport magnetic?

R: Codul NRZI Non Return to Zero IAplicatie: benzi magnetice cu densitate mare.

Codul FM Frequency Modulation

Aplicatie: discuri magnetice in format simpla densitate (SD).Codul MFM Modified Frequency ModulationAplicatie: discuri magnetice in format dubla densitate (DD).

Codul M2FM 2-Modified Frequency ModulationAplicatie: discuri magnetice in format inalta densitate (HD).

Codul PE Phase Encoding sau cod ManchesterAplicatie: benzi magnetice de densitate medie.

Codul RLL Run Length Limited: Aceasta metoda permite ca pe disc sa fie nregistrate cu 50 % mai multe informatii dect prin metoda MFM si de trei ori mai multe informatii dect prin metoda FM. A fost utilizata pentru prima data de firma IBM pentru discurile instalate n sistemele de tip mainframe.

La sfrsitul anilor 1980, metoda a nceput sa fie utilizata si de producatorii discurilor pentru calculatoarele personale. Azi, practic toate unitatile de disc utilizeaza una din formele metodei RLL. Metodele FM si MFM pot fi considerate ca variante ale metodei RLL.

2) Care dintre cele doua coduri RLL prezentate in platforma este mai eficient si de ce?

R: Codul FM Frequency ModulationCodeaza un simbol de date in doua simboluri de cod. Primul simbol este intotdeauna o tranzitie, asigurand autosincronizarea, iar ultimul corespunde informatiei codate (tranzitie pentru 1).

Avantaj: se obtine eliminarea componentei de curent continuu

Dezavantaje: se dubleaza banda de semnal si se reduce raportulde densitate (DR = 0,5).

Codul MFM Modified Frequency ModulationNumele deriva din procedeul de micsorare a redundantei codului FM prin eliminarea tranzitiilor de sincronizare alaturate unei tranzitii de date.

Avantaj: raportul de densitate DR = 1.

3) Care este metoda de codare binara care ofera cea mai buna densitate de inregistrare?

R: Codul NRZI Non Return to Zero ISe reprezinta fiecare simbol 1 printr-o celula de tranzitie in magnetizare; celulele fara tranzitie corespund simbolului 0.

Avantaj: raport de densitate bun (DR = 1).4) Analizati metodele de codare ternare din punct de vedere al benzii de frecventa (dinamica semnalului rezultat ca urmare a vitezei de variatie in timp a impulsurilor generate).R: Codul TB Twinned BinaryReguli de generare a simbolurilor de cod:

simbolurile +1 si 1 alterneaza, indiferent cate simboluri de 0 sunt intercalate intre doua simboluri nenule succesive;

un simbol de cod nenul se genereaza la orice schimbare a naturii simbolului de date.

Codul DUO Duobinary

Este complementar codului TB, avand legea:

an = (1/2)b0 + (1/2)b1.

Reguli de generare:

simbolurile +1 si 1 nu alterneaza adiacent;

intre simboluri de informatie de acelasi fel se genereaza simboluri de cod de acelasi fel.

Codul BIP BipolarSe mai numeste si cod TB modificat. Simbolurile de cod rezulta conform regulilor:

0 se genereaza ca lipsa de impuls;

1 se genereaza ca impuls;

impulsurile de cod pozitive (+1) si negative (1) alterneaza, indiferent de celulele fara impulsuri dintre acestea5) Analizati metodele de codare ternare din punct de vedere al componentei continue.Codul TB Twinned Binarynu are componenta de curent continuu, prin alternarea polaritatii impulsurilor.Codul DUO Duobinarydatorita modului de generare, detine o componenta importanta de curent continuu.Codul BIP Bipolarasigura o componenta continua nula si limiteaza propagarea erorilor.

6) De ce se prefera ca la codurile RLL de lungime variabila sa se pastreze totusi o rata fixa?R: limitele intervalului fara sincronizare, corespunzatoare codurilor de adaptare (RLL): precizeaza valoarea maxima si minima pe care o poate lua distanta intre doua simboluri de inregistrare 1 pentru a evita interferenta inter-simbol (limita minima) si a permite sincronizarea (limita maxima)7) Care este valoarea ratei in cazul codului RLL (2,7)? Dar in cazul codului RLL (1,7). Explicati.

R: Varianta RLL (2,7) a fost, la nceput, cea mai raspndita forma a metodei RLL, deoarece densitatea informatiei nscrise ntr-o zona egala cu cea folosita de metoda MFM este mai mare de aproximativ 1,5 ori fata de metoda MFM.

Multe din unitatile de mare capacitate utilizate n prezent folosesc varianta RLL (1,7), care ofera o densitate de 1,27 ori mai mare dect metoda MFM, ntr-o zona de detectie a tranzitiilor mai mare dect cea de la MFM.8) Explicati in ce consta o metoda de codare RLL si care sunt parametrii acesteia?R: Prin metoda RLL nu se codifica un singur bit, ci un grup de biti n acelasi timp. Aceasta metoda reprezinta, de fapt, o familie de tehnici de codificare, deoarece exista doi parametri care definesc modul de codificare si, prin urmare, exista mai multe variante posibile. Numele metodei, Run Length Limited (run = sir de simboluri identice succesive) sau RLL (d,k), provine de la parametrii desi k, reprezentnd numarul minim si, respectiv, numarul maxim de celule de tranzitii permise ntre doua tranzitii de flux reale. Limita minima (d), care indica gradul de apropiere ntre doua tranzitii de flux consecutive, este necesara din cauza densitatiii de nregistrare limitate a suportului magnetic. Limita maxima (k) este necesara pentru pastrarea sincronizarii ntre unitate si controler.9) Prin ce se deosebeste un cod de translatie de un cod de transmisie a datelor?R: Pentru canalele discrete, stationare si fara memorie exista doua tipuri de coduri:

coduri de translatie a datelor, pentru canalele cu constrangeri;

coduri de transmitere a datelor, pentru canalele cu zgomot.10) Redefiniti cele 5 metode de codare binare in termenii codurilor RLL. Explicati.R: Metoda FM mai poate fi numita RLL (0,1) deoarece foloseste cel putin zero si cel mult o celula de tranzitii ntre doua tranzitii de flux Metoda MFM poate fi numita RLL (1,3), pentru ca foloseste cel putin una si cel mult trei celule de tranzitii ntre doua tranzitii de flux.Dintre variantele posibile, numai doua sunt mai raspndite: RLL (2,7) i RLL (1,7).

ECHIPAMENTE DE IMPRIMARE

1) Cum se face instalarea imprimantei in Windows?R: n general, fiecare program care ruleaza pe un calculator are un limbaj unic si are nevoie de un driver prin care sa comunice cu imprimanta. Programele care ruleaza ntr-un mediu standardizat, cum este Microsoft Windows, Imprimantele au nevoie de programe driver pentru a putea lucra cu softul de pe calculatorul gazda.

Un program driver este un fisier nmagazinat n calculatorul gazda si care ajuta softul acestuia sa comunice cerintele sale imprimantei. Prin urmare, un driver este un utilitar care transforma cererea de imprimare de la o aplicatie n instructiuni pe care imprimanta le poate ntelege.2) Cum se realizeaza conectarea imprimantei la calculator?R: cu driver-ul de imprimanta pentru a asigura o functionare corecta. Imprimanta este conectata la calculator printr-o interfata. Exista diverse tipuri de interfata, fiecare cu avantaje si dezavantaje. De obicei, notiunea de interfata include att conectorul imprimantei si al calculatorului, ct si cablul care leaga cele doua conectoare.3) Explicati de ce nu se poate folosi sistemul de baza RGB in cazul imprimarii in culori.R: adunarea proportionala a celor trei culori primare: R (Red), G (Green) si B (Blue), datorita faptului ca pixelii de pe ecran sunt surse luminoase. La imprimarea pe hrtie, principiul nu mai este acelasi, deoarece ochiul uman percepe ceea ce se reflecta de pe foaie, deci sinteza culorilor n acest caz este substractiva, cele trei culori de baza fiind turcoaz, C (cyan), mov, M (magenta) si galben, Y (yellow)4) Aratati care sunt avantajele conectarii imprimantei prin interfata USB?R: Legaturile care utilizeaza comunicatia seriala sunt mult mai lente dect cele paralele, dar pot fi utilizate pe distante mai mari. n cazul unei legaturi seriale simple, sunt utilizate doar doua fire: unul pentru transmiterea datelor, iar celalalt pentru receptie. Majoritatea legaturilor seriale au cel putin nca un fir n plus, dar acesta nu are niciun efect asupra vitezei de transfer. Firele suplimentare au rolul de a asigura protocolul handshaking, dar acestea sunt optionale, deoarece se pot trimite prin celelalte fire semnale software pentru handshaking, amestecate cu datele.5) Care sunt modurile de lucru ale aplicatiei EPM?R: Programul poate desena n dou moduri:

modul de poziionare text;

modul de desenare cu mouse-ul6) Ce rol are un driver de imprimanta?R: Un program driver este un fisier nmagazinat n calculatorul gazda si care ajuta softul acestuia sa comunice cerintele sale imprimantei. Prin urmare, un driver este un utilitar care transforma cererea de

imprimare de la o aplicatie n instructiuni pe care imprimanta le poate ntelege.7) Care este semnificatia pinilor pentru un conector USB de imprimanta?R: transmiterea datelor ; receptie

8) Care sunt particularitatile instalarii imprimantei intr-o retea de calculatoare?

R: Imprimantele au nevoie de programe driver pentru a putea lucra cu softul de pe calculatorul gazda. Un program driver este un fisier nmagazinat n calculatorul gazda si care ajuta softul acestuia sa comunice cerintele sale imprimantei. Prin urmare, un driver este un utilitar care transforma cererea de imprimare de la o aplicatie n instructiuni pe care imprimanta le poate ntelege.

Exista doua variante n ceea ce priveste driver-ele de imprimanta:

fiecare aplicatie vine cu programe driver pentru diferite tipuri de imprimante, iar utilizatorul trebuie sa caute un driver compatibil cu propria imprimanta;

fiecare imprimanta vine de la producator cu propriul driver, instalat de obicei pe o discheta sau, mai nou, pe un CD, unde, pe lnga driver-e, se mai pot gasi si programe de test, moduri de utilizare corecta si sfaturi practice n cazuri de functionare incorecta.

9) Realizati o analiza comparativa intre interfetele paralele si cele seriale din perspectiva posibilitatilor de lucru la distanta (in cazul folosirii imprimantelor).R: Comunicatia paralela ntre calculator si imprimanta este cea mai des ntlnita. Datele sunt stocate n calculator sub forma de octeti. n cadrul comunicatiei paralele, exista mai multe conexiuni individuale, fiecare dintre acestea transportnd cte un bit.

Legaturile care utilizeaza comunicatia seriala sunt mult mai lente dect cele paralele, dar pot fi utilizate pe distante mai mari. n cazul unei legaturi seriale simple, sunt utilizate doar doua fire: unul pentru transmiterea datelor, iar celalalt pentru receptie. Majoritatea legaturilor seriale au cel putin nca un fir n plus, dar acesta nu are niciun efect asupra vitezei de transfer.10) Realizati o analiza comparativa intre interfetele paralele si cele seriale din perspectiva vitezei de transfer (in cazul folosirii imprimantelor).

R: Interfata paralela: Uzual, sunt 8 conexiuni de date, permitnd unui octet sa fie transferat tot odata, dar, uneori, exista si 16 conexiuni de date, pentru transferul simultan a doi octeti.

Interfata seriala: Viteza standard a majoritatii legaturilor seriale este de 19.200 biti pe secunda, dar exista unele sisteme care pot lucra la viteze de cteva ori mai mari.11) De ce se introduce componenta suplimentara de negru (K) in cadrul sistemului de culoare CMYK?R: CMYK, care contin coli de plastic de dimensiunea unei pagini, acoperite cu coloranti pe baza de ceara. Punctele de cerneala sunt topite (n general, puncte binare, desi exista unele modele high-end care pot produce puncte de diverse nivele de intensitate) pe o hrtie termica speciala.

Rezolutia si viteza de tiparire sunt relativ scazute (2 ppm la 300 dpi), fapt care determina utilizarea acestei tehnologii doar n aplicatii specializate.12) Ce rol are o interfata de imprimanta?R: Imprimanta este conectata la calculator printr-o interfata. Exista diverse tipuri de interfata, fiecare cu avantaje si dezavantaje. De obicei, notiunea de interfata include att conectorul imprimantei si al calculatorului, ct si cablul care leaga cele doua conectoare.13) La ce se refera notiunea de emulare in cazul imprimantelor?R: foarte multe imprimante pot emula (vorbi) acelasi limbaj ca imprimantele mai cunoscute.

14) Care sunt sarcinile unui controler de imprimanta?R: Controlerul unei imprimante este punctul central al tuturor activitatilor ei mecanice si electronice, sincroniznd evenimentele n asa fel nct caracterele sa fie realizate exact asa cum apar pe ecran. Unele controlere pot chiar sa monitorizeze informatia care este trimisa prin interfata si pot descifra n ce limbaj a fost aceasta trimisa.15) Cum se defineste si in ce se masoara rezolutia la imprimare?R: Rezolutia se refera la calitatea tiparirii si reprezinta o masura a apropierii cu care imprimanta este capabila sa tipareasca doua puncte alaturate, sau, altfel spus, cte puncte poate plasa o imprimanta pe o lungime data. Legat de rezolutie, mai trebuie specificata si unitatea de masura: dpi, care se refera la numarul de puncte pe inci care poate fi produs de o imprimanta (dots per inch).16) Realizati o analiza comparativa intre interfetele paralele si cele seriale din perspectiva modului de conectare (in cazul folosirii imprimantelor).R: Interfata paralela Centronics, inventata de compania omonima producatoare de imprimante, este cea mai utilizata metoda de conectare a imprimantei la calculator. Aceasta foloseste o conexiune paralela de 8 biti si este unidirectionala. Protocolul de transmisie are loc pe fire separate.

n cazul unei legaturi seriale simple, sunt utilizate doar doua fire: unul pentru transmiterea datelor, iar celalalt pentru receptie. Majoritatea legaturilor seriale au cel putin nca un fir n plus, dar acesta nu are niciun efect asupra vitezei de transfer17) Cum se poate instala un set nou de caractere?R: n modul alfanumeric, imprimantei i se transmit codurile caracterelor, iar imprimanta, pe baza unei matrice, de obicei, predefinite, actioneaza acele corespunzatoare literei cu codul transmis.

Toate imprimantele dispun de cel putin un set initial de corpuri de litera.

Cele mai moderne detin seturi de corpuri de litere a caror marime poate fi modificata (numite uneori fonturi scalabile), ceea ce nseamna ca tiparirea se poate face la orice dimensiune, deoarece aceasta se poate schimba oricum se doreste. Daca exista fonturi scalabile, va fi necesar un singur fisier de corpuri de litere pentru orice dimensiune de corp de litere.

Prin corpuri de litera (fonturi) se ntelege un set de numere, litere si caractere speciale cu o anumita forma si marime.

18) Care sunt principalii parametrii si caracteristici ale unei imprimante, asa cum rezulta din programul de aplicatie Proiect?R: Imprimantele pot fi mpartite n doua mari categorii, n functie de contactul fizic dintre mecanismul de tiparire si hrtie: imprimantele cu impact (impact printers), la care acest contact fizic se realizeaza, si imprimantele fara impact (non-impact printers), la care contactul fizic ntre mecanism si hrtie nu se realizeaza.19) In ce mod se poate verifica starea imprimantei?R: test

ECHIPAMENTE DE INTRARE

1) Care este rolul structurii raster in cazul mouse-ului optic cu pad special?R: Mouse-ul optic cu suprafata raster. Acesta utilizeaza o dioda electroluminiscenta (LED) si un fotodetector. Dispozitivul se deplaseaza pe o placa speciala, formata dintr-un numar mare de benzi reflectorizante egal distantate ntre ele, dispuse ntr-o grila rectangulara.Mouse-ul prezinta doua LEDuri cu lumina n infrarosu avnd razele dispuse ntr-un unghi de 90.2) Care sunt dezavantajele unui mouse opto-mecanic?R: Dezavantajele cele mai des ntlnite la mouse-ul cu parte mecanica sunt determinate de prafuirea bilei, ceea ce duce la griparea cilindrilor. Acest tip de mouse este greu de depanat. Pentru a remedia acest inconvenient, bila de inox este nlocuita uzual cu una din coralzita, bila care se acopera cu o pelicula fina, pentru mbunatatirea conditiilor de contact.3) Cum lucreaza un mouse in mod text?R: Cursorul de mouse are doua reprezentari de baza:

n mod text;

n mod grafic.

La un moment dat, pe ecran este afisat un singur tip de cursor.

4) Cum lucreaza un mouse in mod text?R: Cursorul de mouse are doua reprezentari de baza:

n mod text;

n mod grafic.

La un moment dat, pe ecran este afisat un singur tip de cursor.

A. Cursorul n modul text dispune, la rndul lui, de doua tipuri individuale dereprezentare: cursorul hardware si cursorul software.

Cursorul hardware este cel care apare pe ecran la pornirea

calculatorului. Acesta este un cursor clipitor, care se deplaseaza pe ecran de la

un caracter la altul, putnd lua forma unui pixel sau a unei liniute. El este format

dintr-un bloc de 8 pixeli latime pe 16 pixeli n lungime. Un set orizontal de pixeli formeaza un set de baleiere, acesta fiind cel care determina aparitia cursorului.

Pixelii dintr-un set sunt numerotati, n general, de la 0 la 7 (sau de la 0 la 11, n functie de monitor), linia de vrf avnd numarul 0. Daca o linie este aprinsa, n zona respectiva apare clipirea pe ecran; n caz contrar, ea nu are niciun efect.

Cursorul software se deplaseaza tot de la caracter la caracter, dar utilizeaza atributele de afisare, pentru a influenta modul de aparitie al caracterelor pe ecran. Acest efect este creat prin doua masti a cte 16 biti, o masca a ecranului si o masca a cursorului. Valorile acestor masti determina noile atribute ale caracterelor, n momentul n care acestea din urma sunt acoperite de cursor. Masca ecranului decide care atribute ale ecranului se pastreaza, iar masca cursorului va decide n ce mod se modifica atributele pentru generarea cursorului.

nti se realizeaza un si logic (AND) ntre masca ecranului si bitii care definesc caracterul de pe ecran, iar apoi ntre rezultatul obtinut si masca cursorului se efectueaza un SAU exclusiv (XOR).5) Care sunt avantajele unui mouse opto-mecanic?R: robustete, cost relativ scazut, deplasare pe orice suprafata.

6) Din ce meniu se poate schimba contrastul imaginii la tableta grafica Wacom Graphire4?R: Effects: Soften; Sharpen; Orientation: Rotate, Scale, Flip Horizontal, Flip Vertical; Fill; Tonal Control: Brightness/Contrast, Equalize; Surface Control: Apply Lighting, Apply Surface Texture, Express Texture, Woodcut; Focus: Sharpen, Soften; Esoterica: Auto Van Gogh;

7) Care este rolul butoanelor suplimentare cu care este prevazut mai recent un mouse optic?R: usurinta

8) In ce consta reprezentarea unui mouse pe ecran?R: cursor

9) In ce meniu se gaseste comanda de rotire a imaginii la tableta grafica Wacom Graphire4?

R: Select: All; None; Invert; Reselect; Float Feather;

10) Care sunt domeniile de aplicatii practice ale tabletelor grafice de genul celei studiate?R: LCD, grafica11) Care este rolul celei de-a treia role a unui mouse mecanic?R: De asemenea, mouse-ul are si o a treia rola, care nu are un rol activ, ci foloseste doar la sustinerea bilei cauciucate.12) Cate butoane are creionul tabletei grafice Wacom Graphire4 si care sunt functiile acestora?R: creionul are un buton pentru clic-dreapta i un buton pentru dublu-clic;13) Cum lucreaza un mouse in mod grafic?R: Cursorul n modul grafic reprezinta o forma care se deplaseaza pe ecran peste imagine si este alcatuit dintr-un bloc de pixeli. Deplasarea pe ecran afecteaza punctele din spatele cursorului, astfel fiind create forma si culoarea sa. Locatia pe ecran a acestui tip de cursor este direct legata de un pixel din spatele sau. Acest pixel, utilizat de software pentru a determina coordonatele cursorului, se numeste punct de referinta.

14) Din ce categorie tehnologica si constructiva face parte tableta grafica Wacom Graphire4?R: Digitizorul Wacom folosete tehnologia electromagnetic numit give and receive resonance, care elimin necesitatea cablului pentru creion. La fiecare 20 de microsecunde se schimb distribuia rolurilor dintre tablet i creion de la emitor la receptor. n rol de emitor, tableta emite unde electromagnetice de o anumit frecven ce sunt recepionate de un circuit de rezonan paralel aflat n creion. Tensiunea indus n bobina circuitului este nmagazinat ntr-un condensator legat n paralel cu bobina. Energia nmagazinat aici este folosit de creion pentru a retransmite undele pe o alt frecven tabletei. Tableta, n modul receptor, poate localiza undele transmise de la creion i poate stabili poziia creionului.

15) Ce interfata utilizeaza tableta grafica Wacom Graphire4?

R: interfata USB.

Digitizorul Wacom Graphire4 face parte din categoria digitizoarelor cu gril electromagnetic. Creionul nu are fir deoarece este construit n tehnologia give and receive resonance. Pachetul conine tableta Graphire, creionul Graphire, un CD cu driverul i un CD cu aplicaia Corel Painter Essentials 2.

16) Care este rolul intreruperii INT 33H?R: Exista o ntrerupere soft care permite accesul la rutina de programare a mouse-ului, care este, de fapt, interfata de mouse Microsoft, INT 33H. Functiile oferite de aceasta interfata sunt suportate n mare masuratori de asa-numitele driver-e compatibile Microsoft.17) Cati octeti contine informatia transmisa de mouse-ul conectat prin cablu si care este semnificatia lor?R: COM2, pe portul PS/2 (direct pe placa de baza) sau, mai nou, pe portul USB.

Informatiile sunt transmise de catre mouse la fiecare 500-600 ms si sunt receptionate de calculator prin interfata V24. Aceste informatii contin 3 octeti. Primul octet reprezinta deplasarea pe coordonata x n ultimele 100 ms citite, al doilea reprezinta deplasarea pe coordonata y n acelasi interval, iar al treilea, starea logica a butoanelor.18) Care este principiul de functionare al unui mouse optic cu LED rosu?R: Utilizeaza o camera de dimensiuni foarte mici, care capteaza cte 1.500 de imagini n fiecare secunda. Capabil sa lucreze pe aproape orice tip de suprafata, mouse-ul dispune de un LED rosu, a carui lumina se reflecta de pe acea suprafata si este captata de un senzor CMOS. Senzorul CMOS trimite fiecare imagine n parte catre un procesor digital de semnal (DSP), care analizeaza imaginile si detecteaza structurile din imagine, sesiznd modificarile fata de imaginea precedenta. DSP-ul lucreaza cu viteza de 18 mips (milioane de instructiuni pe secunda). Pe baza schimbarilor de structura dintr-o secventa de imagini, DSP-ul determina miscarile mouse-ului si trimite calculatorului coordonatele corespunzatoare. Cursorul este astfel actualizat de cteva sute de ori ntr-o secunda, facnd ca deplasarea acestuia sa fie foarte lina. Rezolutia mouse-ului optic ajunge astfel la valoarea de 800 dpi (Logitech).19) Care este rolul camerei video in cazul mouse-ului optic cu LED rosu?R: camera de dimensiuni foarte mici, care capteaza cte 1.500 de imagini n fiecare secunda.20) Care sunt tipurile de mouse atasate direct la tastatura?R: Trackball-ul este un dispozitiv nrudit cu mouse-ul, diferenta constnd n faptul ca mouse-ul se misca pe un suport pe care actioneaza bila, iar la trackball bila se roteste direct cu mna.

Touchpad-ul este un mic ecran senzitiv, care simte degetul. Astfel, cursorul de pe ecran devine prelungirea degetului utilizatorului, acesta fiind un mod de utilizare natural al calculatorului21) Cate nivele de presiune are tableta grafica Wacom Graphire4 si ce rol au acestea?R: nivele de presiune: 512.

ECHIPAMENTE PTR.CODURI DE BARE1) Care credeti ca este codul de bare cel mai potrivit pentru evidenta cartilor dintr-o biblioteca?R: Codul 128 este un sistem de simbolizare continuu, utilizat pentru reprezentarea caracterelor ASCII. Fiecare caracter este simbolizat printr-un ansamblu de 11 module, repartizate pe trei bare i trei spaii. Are o cifr de control, asigurnd obinerea unei densiti mari de caractere. Este singura simbologie care grupeaz setul de caractere alfanumerice n trei subseturi care pot fi combinate: subsetul A codeaz caractere de tip uppercase, subsetul B codeaz caractere de tip lowercase, iar subsetul C codeaz doar numere.

Scanerul laser poate fi folosit de la distan mai mare dect celelalte echipamente de acest gen, de la 6 inch pn la 96 inch. Exist i scanere laser prevzute cu raza lung de aciune, care au posibilitatea de a citi informaia furnizat de cod de la o distan de 360 inch. Costul dispozitivului difer n funcie de varietatea de modele i de calitaile tehnice ale acestora.2) Cum poate fi modificata densitatea unei etichete in cod de bare?R: densitatea = numrul de caractere nscrise pe o lungime liniar dat. Densitatea este dependent de modulul codului de bare. Astfel, ele se mpart n: coduri ultra-dense (modulul mai mic dect 0,19 mm);

coduri de nalt densitate (modulul ntre 0,19 i 0,24 mm);

coduri de densitate medie (modulul ntre 0,24 i 0,3 mm);

coduri de densitate sczut (modulul ntre 0,3 i 0,53 mm);

coduri de densitate foarte sczut (modulul mai mare dect 0,53 mm); 3) Care sunt combinatiile de culori nerecomandate pentru bare si fond?R: Nu sunt recomandate combinaiile de culori apropiate, care genereaz un contrast slab: galben/alb, rou/alb, maro/alb, negru/verde, negru/albastru, negru/maro, negru/violet, rou/verde, rou/maro, rou/galben, rou/albastru.4) Enumerati parametrii unui specificator in cod de bare.R: Structura general a unui cod de bare liniar este caracterizat prin urmtoarele elemente: modulul (dimensiunea) = limea barei sau a spaiului cel mai ngust (cel mai mic increment);

elementul = un spaiu sau o bar msurat n numr de module;

caracterul (simbolul) = o combinaie oarecare de elemente;

caracterele de start i de stop = combinaii specifice de bare i de spaii, cu care ncepe, respectiv se termin codul de bare. Acestea permit echipamentului de citire s identifice nceputul i sfritul codului, precum i sensul de citire;

caracterul semnificativ = reprezint purttorul de informaie i este alctuit dintr-un numr constant de elemente;

caracterul de control (cifra de control) = servete pentru depistarea eventualelor erori i se bazeaz pe un algoritm specific fiecrui tip de cod. n anumite cazuri, cunoscnd aceast cifr se poate reconstitui codul deteriorat;

raia = raportul dintre elementele late i cele nguste;

densitatea = numrul de caractere nscrise pe o lungime liniar dat. Densitatea este dependent de modulul codului de bare. Astfel, ele se mpart n: coduri ultra-dense (modulul mai mic dect 0,19 mm);

coduri de nalt densitate (modulul ntre 0,19 i 0,24 mm);

coduri de densitate medie (modulul ntre 0,24 i 0,3 mm);

coduri de densitate sczut (modulul ntre 0,3 i 0,53 mm);

coduri de densitate foarte sczut (modulul mai mare dect 0,53 mm);

continuitatea/discontinuitatea standardului. Un standard se numete continuu dac codul ncepe cu o bar i se termin cu un spaiu, iar n cazul n care ncepe i se sfrete cu o bar se numete discontinuu;

zona liber = o zon de margine neimprimat, la majoritatea tipurilor de coduri avnd o lime de minimum 10 x dimensiunea codului, dispus la nceputul i la sfritul codului de bare. Asigur o citire corect, prin evitarea erorilor datorate unor semne grafice aflate n vecintatea codului;

codul n clar (linia de interpretare) = reprezint corespondentul codului de bare, format din caractere lizibile de ctre om. Astfel, n cazul n care, din diferite motive, nu este posibil citirea automat, se poate introduce codul manual;

jocul de caractere = lista complet a caracterelor de cod dintr-un anumit standard cu valorile binare asociate

5) Care sunt principiile de citire ale unei etichete in cod de bare?R: Etapa de citire presupune captarea informaiei ncorporat codului de bare, prin intermediul unui dispozitiv de citire, nregistrarea i decodarea ei, prin intermediul unui calculator, n vederea tranferrii ei n baza de date. Pentru citire, mpreun cu echipamentele de citire este furnizat i un software specializat n vizualizarea i decodarea codului de bare ales. In urma decodrii, prin intermediul unei aplicaii ce ruleaz pe calculator, datele sunt stocate n calculator. Apoi, codului de bare i se atribuie o caracteristic, cum ar fi preul. Dac este necesar, datele se pot obine i pe hartie, prin tiprire la imprimant. Unele cititoare ndeplinesc i functia de decodor, dar altele apeleaz la un dispozitiv extern.

6) Care este diferenta intre afisarile unui cod de bare cu si fara spatiator?R: Continuitatea/discontinuitatea standardului. Un standard se numete continuu dac codul ncepe cu o bar i se termin cu un spaiu, iar n cazul n care ncepe i se sfrete cu o bar se numete discontinuu;

7) Care este diferenta intre modul de afisare de la codul 2/5 industrial si cel de la codul 2/5 matriceal?R: Familia de coduri de bare 2/5 grupeaz trei standarde: codul industrial, codul matricial i codul ntreesut. Ele prezint urmtoarele caracteristici: dou elemente late pentru fiecare dintre caracterele de cinci elemente;

bare negre i intervale albe;

set de caractere numeric;

codare binar: lat = 1, ngust = 0; caracter de control de paritate par; caracter de control opional n mesaj8) Care sunt combinatiile de culori recomandate pentru bare si fond?R: Codurile de bare pot fi printate n aproape orice culoare, dar sunt recomandate: pentru spaii: alb, galben, rou, portocaliu; pentru bare: negru, albastru, verde, maro.9) Care este diferenta intre modul de afisare de la codul 2/5 industrial si cel de la codul 2/5 intretesut?R: Familia de coduri de bare 2/5 grupeaz trei standarde: codul industrial, codul matricial i codul ntreesut. Ele prezint urmtoarele caracteristici: dou elemente late pentru fiecare dintre caracterele de cinci elemente;

bare negre i intervale albe;

set de caractere numeric;

codare binar: lat = 1, ngust = 0; caracter de control de paritate par; caracter de control opional n mesaj.10) Cum se defineste si care sunt aplicatiile codului postal?R: Codul PostNet este un cod numeric utilizat de serviciul potal din Statele Unite pentru sortarea automat a scrisorilor. Caracteristica codului este aceea c barele sunt de dou nlimi diferite i sunt situate la distane egale. Fiecare caracter este reprezentat prin cinci bare, dou nalte i trei mici. Codul ncepe i se termin cu o bar nalt numit frame bar.

n condiiile proliferrii unei mari diversiti de coduri de bare, a devenit necesar gsirea unor soluii de uniformizare a lor pe plan mondial, obiectiv atins prin elaborarea sistemelor UPC (Universal Product Code) i EAN (European Article Numbering).

11) Cum se defineste si care sunt aplicatiile codului UPCA?R: Codul UPC, n varianta sa cea mai uzual, UPC-A, este un cod format din 12 caractere numerice care au semnificaiile: prima cifr reprezint o cheie a clasificrii (Key Number), cinci cifre identific productorul, urmtoarele cinci cifre produsul i ultima cifr este cifra de control. UPC-E este versiunea compresat a codului UPC-A, utilizat pe produsele care nu au suficient spaiu pentru imprimarea unui cod UPC extins.

12) Care sunt avantajele utilizarii unei densitati de valoare scazuta? Dar in cazul unei valori ridicate?

R: densitatea = numrul de caractere nscrise pe o lungime liniar dat. Densitatea este dependent de modulul codului de bare. Astfel, ele se mpart n: coduri ultra-dense (modulul mai mic dect 0,19 mm);

coduri de nalt densitate (modulul ntre 0,19 i 0,24 mm);

coduri de densitate medie (modulul ntre 0,24 i 0,3 mm);

coduri de densitate sczut (modulul ntre 0,3 i 0,53 mm);

coduri de densitate foarte sczut (modulul mai mare dect 0,53 mm); 13) Care este diferenta intre afisarile unui cod de bare cu si fara caracter de control?R: caracterul de control (cifra de control) = servete pentru depistarea eventualelor erori i se bazeaz pe un algoritm specific fiecrui tip de cod. n anumite cazuri, cunoscnd aceast cifr se poate reconstitui codul deteriorat;

ECHIPAMENTE DE AFISARE1) In ce fel influenteaza luminozitatea ecranului asupra focalizarii imaginii?R: Se foloseste o masca ce separa toata linia si care poarta numele de grila de apertura. Acest lucru duce la o crestere a luminozitatii ecranului si, deci, a claritatii imaginii. De asemenea, aceasta structura duce si la o focalizare mult mai buna, intrucat se poate folosi un curent mai mic (si deci un fascicol de electroni mai subtire, mai precis).

2) Descrieti tipurile de control exterior utilizate in cazul monitoarelor.

R: Ecran tactil: Senzorul de atingere reprezinta un panou din sticla clara, cu suprafata sensibila la atingere. Senzorul (panoul) este pozitionat peste ecran,astfel nct sa acopere toata suprafata vizibila a acestuia. Exista diverse tehnologii pentru detectarea atingerii, bazate pe fenomene si efecte fizice distincte.De obicei, senzorul este parcurs de un semnal (curent electric), iar atingerea ecranului duce la modificarea semnalului. Aceasta modificare este folosita pentru localizarea pe ecran a atingerii.

3) Care sunt reglajele realizate prin Nokia Display Test pentru imbunatatirea geometriei imaginii?R: Pentru a imbunatati geometria imaginii, se pot folosi urmatoarele reglaje:

latime

inaltime

centrare orizontala

centrare verticala

balans/inclinare

trapezoid

ortogonalitate

compensarea efectului de pern

4) Ce reprezinta jitter-ul?R: Jitter-ul reprezinta o usoara miscare perceputa la nivelul pixelilor imaginii, in cazul imaginilor statice. Imaginea apare ca fiind dinamica.

Jiterul este variatia intarzierii

Ideea este ca semnalul poate fi perturbat prin lantul de transmisie afectandui-se timpul in care este generat sau amplitudinea acestuia. De aici practic la semnale digitale exista sansa sa fie interpretat eronat la receptie si cum variatiile de jitter sunt aleatoare perturbarea este interpretata ca o crestere a nivelului de zgomot.De exemplu, Jitterul se percepe ca o pierdere a unor detalii, deci poate scade definitia semnalului receptionat.5) Care sunt tipurile controalelor folosite pentru stabilirea calitatii display-ului?R: Pentru a obtine culori, monitoarele trebuie sa fie capabile sa afiseze mai multe nivele intermediare de luminanta. Aceasta se face prin varierea tensiunii aplicate celulelor. Monitoarele LCD sunt capabile sa ofere pe fiecare element 64 de astfel de nuante (6 biti), fiind in clar dezavantaj fata de cele CRT cu 256 de nuante (8 biti). Cum un pixel are 3 componente, rezulta un total de 262.144 nuante (18 biti), spre deosebire de16.777.216 nuante (24 biti) true-colour de la CRT.

Problema culorilor este una dintre cele mai importante dezavantaje ale LCD-urilor, deoarece numarul de culori al aplicatiilor multimedia este, in general, destul de mare. O solutie adoptata de unii producatori este Frame Rate Control (FRC), ce presupune afisarea pe cadre succesive a unor nuante diferite, incercand astfel sa se mareasca numarul de culori. Daca, totusi, diferentele intre nuante sunt prea mari, apare senzatia de palpaire.

6) Ce reprezinta notiunea de convergenta?R: In principiu, convergenta reprezinta capacitatea monitorului de a alinia, in mod corect, componentele rosii, verzi si albastre ale unei imagini pe ecran.

7) Care sunt factorii care conduc la scaderea claritatii imaginii afisate?R: Un mod de afisare la o rezolutie inalta este o conditie prealabila pentru obtinerea unei imagini de calitate cat mai buna. Urmatorii factori pot reduce claritatea optima a imaginii focalizarea slaba

Efectul Moire

jitter-ul

Focalizarea: imaginea este creata de un fascicul de electroni care baleiaza ecranul. Daca fascicolul de electroni este precis aliniat la impactul cu luminoforul, atunci imaginea are o focalizare buna. Focalizarea este reglata, de obicei, in fabrica.

Efectul Moire poate sa apara pe toate monitoarele. Poate fi observat ca o deformare in forma de valuri a imaginii. Efectul Moire este cauzat de inteferenta intre masca CRT si rezolutia de afisare. In plus, la modul de afisare, anumite tipuri de imagini sunt uniform expuse la efectul Moire. In general, monitoarele cu o buna focalizare sunt predispuse la efectul Moire.Jitter-ul reprezinta o usoara miscare perceputa la nivelul pixelilor imaginii, in cazul imaginilor statice. Imaginea apare ca fiind dinamica.

8) Cum se realizeaza testul de sunet al monitoarelor?R: Sunetul de test se va auzi, in primul rand, in difuzorul din stanga. Sunetul trece, apoi, in mod treptat, catre difuzorul din dreapta.9) Cum se manifesta efectul Moire in cazul ecranelor cu tub catodic si cum poate fi redus acesta?R: Efectul Moire poate sa apara pe toate monitoarele. Poate fi observat ca o deformare in forma de valuri a imaginii. Efectul Moire este cauzat de inteferenta intre masca CRT si rezolutia de afisare. In plus, la modul de afisare, anumite tipuri de imagini sunt uniform expuse la efectul Moire. In general, monitoarele cu o buna focalizare sunt predispuse la efectul Moire.10) Cum pot fi sesizate erorile de convergenta verticala?R: Erorile de convergenta verticala pot fi sesizate in liniile sau marginile orizontale si viceversa.11) Care sunt tipurile de reglaje din cadrul aplicatiei Nokia Monitor Test referitoare la geometria imaginii?R: Deformarea geometrica a imaginii poate fi estimata cu ajutorul sablonului de test geometric. Pentru a imbunatati geometria imaginii, se pot folosi urmatoarele reglaje:

latime

inaltime

centrare orizontala

centrare verticala

balans/inclinare

trapezoid

ortogonalitate

compensarea efectului de pern

12) In ce constau diferentele la rularea aplicatiei Nokia Monitor Test pentru monitoare de tip CRT, LCD si TFT?R: Aceasta aplicatie este o colectie de modele de test care pot fi folosite pentru investigarea performantelor monitoarelor CRT.

13) Care sunt efectele reglarii tensiunii inalte?

R: Pentru accelerarea electronilor din fascicolul de electroni care scaneaza ecranul, este nevoie de o tensine inalta. Suprafetele stralucitoare de pe ecran creeaza o incarcare a sursei de tensiune inalta care duce la o cadere de tensiune. In schimb, aceasta duce la o marire a imaginii.14) Care este rolul mirei de control la aplicatia Nokia Monitor Test?R: Erori de convergenta in imagine, liniile se vor suprapune exact si rezultatul va fi o linie alba.

15) Care sunt considerentele care conduc la stabilirea valorilor pentru frecventele pe verticala si pe orizontala in cazul monitoarelor CRT?R: Exploarea intretesuta care permitea reducerea benzii, insa efectul de palpaire era sensibil mai mare (intrucat frecventa de repetite a imaginii pe ecran era redusa la jumatate).16) Cum se regleaza contrastul unui monitor pentru a preveni obosirea ochilor?R: Contrastul ajusteaza diferenta de stralucire dintre tonurile deschise si cele intunecate. Cu alte cuvinte, contrastul regleaza castigul amplificatorului video. Dupa setarea nivelului de negru prin reglarea luminozitatii, contolul contrastului se foloseste pentru stabilirea emisiei luminoase la un nivel confortabil.

Observatii: Utilizarea unui nivel inferior al contrastului previne obosirea ochilor.

17) Ce reprezinta jitter-ul pentru o imagine afisata pe ecran si cum se poate inlatura acesta?R: Jitter-ul reprezinta o usoara miscare perceputa la nivelul pixelilor imaginii, in cazul imaginilor statice. Imaginea apare ca fiind dinamica.18) Care este rolul grilei din fundal la aplicatia Nokia Monitor Test?R: Masurari, focalizari19) Care sunt consecintele aparitiei unor suprafete puternic stralucitoare pe ecran?

R: nociv ochilor si provoaca stari de oboseala;20) Cum poate fi reglat balansul de alb de catre utilizator la aplicatia Nokia Monitor Test?R: In mod normal, utilizatorul nu poate ajusta uniformitatea de alb sau uniformitatea luminozitatii. Balansul de alb (temperatura culorii) poate fi de cele mai multe ori reglat de catrezator.

21) Care sunt conditiile prealabile care trebuie indeplinite la lansarea aplicatiei Nokia Monitor Test pentru un monitor CRT?R: Inainte de a incepe:

lasati monitorul sa functioneze timp de 20 minute

demagnetizati monitorul

22) Cum se manifesta erorile de convergenta si in ce mod pot fi detectate?R: O linie alba de pe ecran este realizata din linii rosii, verzi si albastre (RGB). In cazul in care nu exista erori de convergenta in imagine, liniile se vor suprapune exact si rezultatul va fi o linie alba.

In cazul unor erori de convergenta, in locul liniei de culoare alba vor fi percepute linii de culoare rosu, verde si/sau albastru. Suprafetele colorate vor prezenta margini de culori eronate.

In principiu, convergenta reprezinta capacitatea monitorului de a alinia, in mod corect, componentele rosii, verzi si albastre ale unei imagini pe ecran.

Observatie : Erorile de convergenta verticala pot fi sesizate in liniile sau marginile orizontale si viceversa.

23) Cum se realizeaza controlul de calitate al imaginilor pentru ecranele CRT?R: Monitoare cu tuburi catodice (CRT)

Aceste tipuri de monitoare sunt, cu siguranta, cele mai raspandite.

Principalele caracteristici care au dus la aceasta raspandire sunt:

Calitate foarte buna a culorilor, din cauza evolutiei acestui tip de monitoare pe parcursul unei perioade mari de timp (cateva decenii);

ECHIPAMENTE DE COMUNICATIE1) Timpul de asteptare al tonului de apel se poate modifica? Printr-o comanda AT de baza sau prin una extinsa?R: Da. AT extinsa.Comanda ATDP0219494 cere modemului sa deschida linia, sa astepte tonul (modemul, in modul de dialog de tip dial-up, poate fi programat sa formeze numarul corespondentului imediat dupa deschiderea liniei, fara a verifica daca are ton) si, in cazul in care are ton, va forma numarul 0219494 in puls. In functie de ceea ce se intampla la celalalt capat al liniei, modemul va intoarce diferite informatii, cum sunt: no dial tone (daca nu exista ton); busy (daca numarul apelat este ocupat); no carrier (daca nu s-a reusit conectarea cu modemul partener); connect 9600 (daca s-a reusit conectarea la viteza de 9600 bps).2) Comanda ATZ&L1 este corecta? Daca da, din care categorie face parte?R: Da. Comenzile AT extinse La comenzile deja prezentate, se adaug i comenzile extinse. Comenzile extinse sunt precedate de simbolul &3) Care este rolul comenzilor extinse AT?R: Comenzile extinse sunt precedate de simbolul &. Exist, n funcie de productorul modemului, i alte seturi de comenzi extinse, care sunt delimitate de alte caractere, cum sunt caracterele * sau \. Una dintre comenzile extinse comune este comanda &T. Aceast comand cere modemului s efectueze anumite teste pentru diagnosticare.4) Care sunt particularitatile modelului TCP/IP?R: Scopul iniial al nivelului reea ("Internet Protocol") era s asigure rutarea pachetelor n interiorul unei singure reele. Odat cu apariia interconexiunii ntre reele, acestui nivel i-au fost adugate funcionaliti de comunicare ntre o reea surs i o reea destinaie.

n stiva TCP/IP, protocolul IP asigur rutarea pachetelor de la o adres surs la o adres destinaie, folosind i unele protocoale adiionale, precum ICMP sau IGMP. Determinarea drumului optim ntre cele dou reele se face la acest nivel.

Comunicarea la nivelul IP este nesigur, sarcina de corecie a erorilor fiind plasat la nivelurile superioare (de exemplu prin protocolul TCP). n IPv4 (nu i IPv6), integritatea pachetelor este asigurat de sume de control5) Cum poate dobandi modemul noi facilitati, in afara de cele implicite, de exemplu V.92?

R: V.92. Este o pereche format dintr-un modem analogic i unul digital, pentru utilizarea n sistemul telefonic cu rate de pn la 56 Kbps flux descendent i pn la 48 Kbps flux ascendent, folosind codare PCM n ambele sensuri i suportnd tehnologia modem n ateptare (Modem on Hold).

6) Care sunt particularitatile unui modem inteligent?R: Modemurile inteligente sau, cum mai sunt denumite, modemurile compatibile Hayes dup firma care a introdus acest tip de modem permit att comunicaii de date n mod transparent, ct i recepia i rspunsul la comenzi date de utilizator. Aceste modemuri accept setul de comenzi AT (toate comenzile ncep cu AT). Pot fi mai multe comenzi pe linie, pn la 40 de caractere, spaiile nu se iau n considerare.

Acest tip de modemuri se folosete pentru linii telefonice comutate, tip dial-up, adic linii la care mai nti trebuie s atepte tonul, s formeze numrul i s renune n caz de ocupat, iar, dac rspunde un modem, s negocieze cu acesta viteza de transfer maxim, protocolul de corecie i/sau compresie etc. Ideea este c, pn la stabilirea unei conexiuni modemul, este n modul de comand (n care accept comenzi). Dup stabilirea conexiunii i pn la terminarea ei, modemul este n modul de comunicaie transparent.

Un modem inteligent accept comenzi prin aceeai interfa prin care se realizeaz i schimbul de date. Unul dintre primele modemuri introduse pe pia a fost Smartmodem 1200, produs de Hayes Microcalculator Products Inc. Comenzile sunt n format ASCII, iar modemul poate rspunde prin aceeai interfa cu coduri de stare sau cu mesaje. 7) Prezentati (la alegere) o comanda extinsa si semnificatia ei.R: Dac se dorete citirea valorii registrului 6, se va trimite modemului comanda: ATS6? Modemul va rspunde printr-o valoare cuprins ntre 2 i 255, care indic timpul de ateptare a tonului de ctre modem, exprimat n secunde. Dac se dorete s se modifice durata de ateptare la 4 secunde, atunci va trebui trimis ctre modem urmtoarea comand: ATS6=4.

8) Comanda ATC este corecta? Daca da, ce realizeaza?R: porneste sau opreste putatoarea modemului9) Cum se realizeaza auto-testarea modemurilor?R: Majoritatea modemurilor isi pot executa un auto-test pentru verificarea functionarii corecte. Modul in care se realizeaza auto-testarea este urmatorul. Dupa initializarea auto-testului, emitatorul modemului este legat la receptor, taindu-se orice legatura anterioara la o linie de comunicatie. Datele emise sunt demodulate de catre receptor si trimise catre un comparator de sabloane, care include o memorie ROM continand aceeasi secventa de date care a fost emisa de generatorul de sabloane. Comparatorul de sabloane va compara datele si va intoarce OK sau O daca datele sunt corecte, respectiv ERROR (ER) daca nu s-a receptionat acelasi lucru.10) Deoarece comanda D este folosita pentru efectuare de apel, de ce nu se specifica un numar in cadrul conexiunii modem-modem?R: Modemul, n modul de dialog de tip dial-up, poate fi programat s formeze numrul corespondentului imediat dup deschiderea liniei, fr a verifica dac are ton.

11) Care mod de lucru trebuie ales inainte de efectuarea conectari celor doua modemuri din retea? De ce?R: modemul, n modul de dialog de tip dial-up12) Care sunt cele trei concepte esentiale utilizate de modelul OSI?R: Trei concepte sunt esentiale pentru modelul OSI:1.Servicii2.Interfete3.Protocoale13) Cum se pot seta parametrii modemului?R: Pentru a obine un modem (intern, clasic) trebuie s se implementeze urmtoarele componente:

un circuit DAA (Direct Access Arrangement), care permite accesul la reeaua telefonic public (PSTN) i ofer circuite de izolare i o conexiune RJ-11 pentru realizarea legturii fizice i electrice cu reeaua telefonic; un codec, care permite conversia de la semnalele analogice existente pe liniile telefonice la valorile discrete binare necesare lucrului cu procesorul; un DSP (Digital Signal Processor procesor digital de semnal), care demoduleaz semnalele binare primite de la codec n octei de informaie pentru procesor i moduleaz datele primite de la procesor n valori discrete binare; aceast component poate s realizeze i operaii intens computaionale, cum ar fi verificarea apariiei erorilor sau comprimarea/decomprimarea datelor; o memorie reinscriptibil (de exemplu, EEPROM), folosit pentru a permite obinerea de noi faciliti, i care ofer informaii despre produs i productor; un UART (Universal Asynchronous Receiver Transmitter), care permite realizarea conversiei ntre magistrala de date a modemului i magistrala procesorului sau magistrala sistemului.14) Care sunt informatiile furnizate de modem, in functie de ceea ce se intampla pe linia de comunicatie?R: eroare, date corecte15) Care este formatul de baza al comenzilor AT?R: Formatul de baza al unei comenzi este:AT comanda [parametrii] [comanda] [parametri] [] 16) Precizati alte tipuri de modemuri decat cele strict analogice.

R: modemul ZyXEL U90-E intelligent

17) Care registru memoreaza caracterul ASCII backspace?R: S5 caracter Backspace ASCII 8 ASCII 012718) Care sunt nivelele modelului de referinta ISO/OSI?R: 7 nivele:Aplicatie

Prezentare

Sesiune

Transport

Retea

Leg de date

Fizic19) Care sunt conditiile care trebuie indeplinite inainte de conectarea celor doua modemuri din retea? De ce?R: Se poate realiza conectarea intre modemuri, prin intermediul liniei telefonice. Pentru aceasta, trebuie sa existe doua statii cu modemuri, avand programul CSServer deja lansat. Inainte de realizarea conexiunii, mai trebuie initializat modul de lucru de tip linie inchiriata (AT&L1), deoarece modemurile sunt conectate direct prin intermediul unui cablu telefonic si nu prin reteaua telefonica, in acest caz nefiind necesara identificarea lor (din cauza conexiunii punct-la-punct). De la oricare statie se poate trimite unuia dintre modemuri comanda de preluare automata apel (ATA), iar oricare alta statie poate trimite celuilalt modem comanda de formare a numarului (ATD). Observatie. Este posibil ca ambele actiuni sa fie efectuate de la aceeasi statie, cu conditia de a lansa doua instante ale programului CSClient.

20) Care comenzi sunt trimise pentru initializarea modemului (din aplicatia CSClient) si care sunt semnificatiile acestora?

Initializare modem: modifica textul campului Comanda cu un sir corespunzator comenzilor de initializare standard (ATZ S11=50);

Descriere modem: modifica textul campului Comanda pentru a obtine informatii de la modem cu privire la producator (ATI1);

Resetare modem: modifica textul campului Comanda corespunzator comenzii de resetare modem (ATZ); Initiere apel: modifica textul campului Comanda pentru a face posibila initierea unei conexiuni cu un alt modem (ATD);

Preluare apel: modifica textul campului Comanda pentru a face posibil raspunsul la un apel initiat de un alt modem (ATA);


Recommended