BIBLIOTECA DE AUR CORBSI

Petre Ghelmez

ENIGMELECIVILIZATIILOR

Carte pentru copii

Editura CORESI

7

9

34

43

51

6r

71

8z

PETRE GHELMEZ

CUPRINS

TL]I{ELULTIMPULUI

MESOPOTAMIA - LEAGANUL CELEI DINTAIMARI CIULIZATII A ANTICHITATII

SCRISUL _ A DOUA MEMORIE A OMENIRII

TURNUL BABEL

TACEREA SFINXULUI

ZIDULCHINEZESC

MAYA$II

MA$TrLE CAREVORBESC

PAMANTUL - URIA$UL NoSTRU BLAND cU6 MILIARDE DE LOCUITORI iN SPATE

N OTA BI o - B I B LI )GRAFI CA

ENIGMELE CIWLIZATII LOR

TUNELUL TIMPULUI

Timpul nu are inceput qi nu are sfArqit - spun filo-

zofii, iar noi n-avem de ce si nu-i credem. PAnd acum

nimeni nu a putut demonstra inceputul timpului Si nimeni,

de asemenea, nu poate vorbi despre sfirEirul rrmpului. Nici

spaliul se pare ci nu are inceput qi nici sfArqit. Putem vorbi

de inceputul gi sfArqitul unui lucru anume, ori al unei

acliuni anume. Putem spune cd un fluviu incepe aici qi

sfArqeqte acolo; o !ar5, un continent, un ocean - de

asemenea. Dar spaliul continud dincolo de continent, de

ocean, de planetd, de galaxie chiar, pAnX unde, nimeni nu

gtie. Noi qtim doar atAt: cd intre cutare ani gi in cutare loc

s-a intdmplat cutare ori cutare lucru. A inflorit ori s-a stins

o civilizalie sau alta; a arut loc un rdzboi sau altul; s-a zidit

un oraq ori altul. $tim mai mult ori mai puiin despre ce a

/osf; qtim foarte mult din ceea ce este; gi incercdm sd qtim,

sI binuim cAt mai mult, din ceea ce ua.1t. Este fireasca

iscodire a minlii omului. Agezali mereu in prezent, ca

intr-un adevirat tunel aI timpului, vrem sd qtim cAt mai

mult despre noi inqine, privind cdtre vechile civiliza{ii

PETRE GHELMEZ

dispdrute, citre civilizaliilecivilizatiile viitoare.

-\t\\

prezente qi, de ce nu, cdtre

ENIGM ELE CIW LIZATI I LOl<

ME,SOPOTAMIA - LEAGANUL

CELEI DINTAI MARI CIVILI'1ATIIA ANTICHITATII

Vorbeam despre acest miraculos tunel aI timpului,

unde noi ne afl5m mereu in punc|.tl prezent. Dar pentru a

gti unde se afl5 acest punct prezent gi, apoi, cAnd s-a

intAmplat cutare ori cutare lucru, oamenii au simlit, de

multd vreme, nevoia impd4irii acestui fluviu invizibil al

timpului, {hri inceput gi fird sfArgit, intr-un fel de diviziuni,

care, la modul imaginar, s5-1 marcheze, in raport, de pild5,

de miqcarea astrelor, de configurarea boltii ceregti, inraport de Lunb ori Soare sau, mai tirziu, de miqcarea Pd-

mAntului. Au apirut astfel calendarele. Mai pulin

perfeclionate la inceput, apoi din ce in ce mai exacte. Popu-

laliile sumero-babiloniene, de exemplu, despre care vom

vorbi in aceste pagini, aveau un calendar de rz luni lunare,

ceea ce didea in total 354 de zile. Adicd mai pulin cu rr zile

decAt anul nostru modern, care numdrb 365 de zile. Acest

calendar era corectat cu o lund in plus la trei ani. Tot

babilonienii au impdr{it ziua in rz ore duble, ore impdrfite,

PETRE GHELMEZ

la rAndul 1or, in 6o de minute duble, care, gi acestea, se

impd4eau in 6o de secunde dubie.

Bine, bine, avem anii, avern grada{iilq dar de unde

incepem numerotarea, dacX timpul nu are inceput qi nicisfarqit? Au fost calendare care, pAnd la un moment dat, au

numirat anii, de la un aga-numitinceput aI lumii. Dar cum

fiecare popor socotea ce acest inceput a ar,rrt loc la o altddatd, invdlatii au ajuns la concluzia sd numere anii, in cele

din urmd, de la naqterea lui Christos pe pimdnt, care, inaceasti viziune, s-a petrecut in anul r al erei noastre. inscrierile istorice aceasta se insemneazS, dupd cifrele anului,

cu literele d.Ch., adicd dupd. Christos, ori e.n., adicd. era

noastrd. Tot ce s-a petrecut inainte de aceasti datd se

insemneazd cl i.Ch., dupd scrierea cifrelor anuiui, adicd

inainte de Chrisfos; ori cu literelei.e.n., adicd.inaintea erei

noostre.

Civiliza{ia mesopotamianX, despre care vorbim, aapdrut la inceputul mileniului al IVlea i.Ch., intr-un spa-

liu de circa I ooo km lungime gi 4oo km ldlime, aflat intrefluviile Tigru gi Eufrat, din Asia Mic5, fluvii care,

unindu-se, se varsX in Golful Persic. Daci adundm cele

patru milenii de dinainte de Christos cu cei peste z ooo de

ani, de dupi Christos, inseamni cd aceastd civilizalie a

inceput sd se dezvolte acum circa 6 ooo de ani! Daci am

socoti cd un rAnd de oameni ar fi treit aproximativ 5o de

ani, in medie, asta ar insemna c[ de atunci qi pAnd ast[zi

ENTGM E LE CIW LIZATI I LO R

au trecut aproximativ rzo rinduri de oameni sau generalii.

Socotind, de asemenea, ci voi, dragi cititori, aveli acum in

medie, in jur de 13 ani, inseamnd cd vechea civiliza{ie

mesopotamiand a inceput in urmi cu... de 46r ori qi jumd-

tate vArsta voastrd! Nu-i putin lucru, trebuie sd

recunoagtem!

Dar ce inseamnd Mesopotamia? Nici mai mult, nici

mai pulin decdl fara dintre doud JTuuii in limba greacd

veche, aqa cum a numit-o istoricul grec Polybios, care a

scris despre ea.

Trci popoare puternice qi regii lor

Vorbind despre civilizalia mesopotamiand, care a

durat, intre fluviile Tigru gi Eufrat, mai bine de 3 ooo de

ani, ne referim de fapt la trei popoare mai importante gi la

cultura lor specificd, dezvoltatb in acest spatiu. Mai intAi

sumerienii, care au ocupat la inceput mai ales coasta

Golfului Persic. Ei aveau spirit iscoditor; apoi akkadienii,

cdtre mijlocul Mesopotamiei, care au infiinlat Babilonul.

Ei erau oameni foarte practici qi doritori si cucereasci qi

alte pdmAnturi; asirienii, in nordul Mesopotamiei, popor

rizboinic, sdngeros, dar cu un deosebit spirit organizatoric.

PETRE GHELMEZ

De-a lungul celor 3 ooo de ani, cAt a durat civilizaliamesopotamiani, in fruntea celor trei popoare s-au succedat

mai mulli regi. Istoria a relinut, pentru faptele lor deose-

bite, fie privind construcliile, fie privind rdzboaiele, numele

mai multora, dintre care noi amintim pe Urukagina (2373-

zSZr i.Ch.) regele Sumerului; pe Sargon I (2354-zzZgi.Ch.); Hammurabi (17z8-1686 i.Ch.) qi Nabukadnezar(6oS-S6z i.Ch.) cunoscut mai ales sub numele Nabucodo-

nosor, pe care il dd Biblia, regi ai Babilonului. Hammurabieste cunoscut ca un mare cuceritor qi organizator. De la el

a rdmas renumitul cod de legi, care-i poarti numele: Codul

Hammurabi. Sargon al 71-lea (7zt-7o5 i.Ch.) Si Assurba-

nipal (668-627 i.Ch.) in greceqte Sardanapalos, sunt regi

asirieni: rizboinici, buni organizatori de oqti qi renumitriprin vitejia lor.

Regii mesopotamienilor erau considerali reprezen-

tanlii zeilor pe pimdnt, locuiau in palate cu dimensiunicolosale uneori, erau foarte bogali, avAnd mari intinderi de

pdmAnt, iar in jurul lor roia o curte numeroasd de scribi,inalli funclionari, meseriagi, medici, vrdjitori.

Mesopotamienii credeau in viala de dincolo de moar-

te qi nu o datd, cAnd regele murea, erau sacrificati mai mullioameni de cufte, nobili, soldali, servitori, femei, pentru aJinsofi pe suveranin lumea cealaltd.

in localitatea Ur, de pild[, unde s-au descoperit I B5o

de morminte, se afld, printre acestea, qi 16 morminte de

EN I GM ET,E CIVI LIZAT'I I LOR

regi, datAnd din intervalul 3 5oo-3 2oo i.Ch. Unele dintre

ele conlin mai multe persoane sacrificate, pentru aJ insoti

pe rege in uia[a uiitoare: 5 soldati qi ro femei de la curte

intr-un mormAnt; 43 de persoane intr-altul; cAte 5o de

persoane in alte doui morminte; 74 de persoane, intre care

68 de femei, intr-alt mormAnt. Nu era ugor, ba, se pare,

riscul era destul de mare sd fii curtean la regii

sumero-asiro-babilonieni !

O paradd a modei de acum b.ooo de anrfiri... pantaloni!

Clima fiind bldndi in cea mai mare parte a anului,

sumerienii se imbricau foarte simplu: un fel de fustd injurul coapselor, vara, cu bustul gol, gi un cojoc mi1os, de

oaie, iarna, pentru birbali; femeile purtau rochii lungi pAnb

la glezne. Marea mullime umbla desculld. Nobilii purtau

sandale din piele. imbrdc[mintea regelui qi a marilor

demnitari se deosebea, desigur, de a populaliei obignuite.

Regele, de pildd, imbrdca o tunici, un fel de haind care iiajungea pAni la genunchi, strAnsb cu o centur5 la mijloc.

CAnd s-a dezvoltat meqtequgul lesutului, bdrbalii au

inceput sd poarte o tunici, lungd pAni deasupra genun-

chilor qi cu mAnecile scurte. Mai tArziu, vegmintele regilor