Slide 1

Energetic n activitatea fizicGugeanu BogdanOberterescu SebastianGr. IV An. III1Viaa inseamna micare,micarea inseamn consum,dar i producie de energie.Energia eliberat din trofine pe calea reaciilor metabolice,se transform in energie de micare-in principal i in energie caloric,o parte find utilizat in procesele de resintez metabolic.

Energia chimc consumat prin transformarea in energie mecanic,rezult din transformarile biochimice la care sunt supuse trofinele alimentare in interiorul organismelor vii la nivel celular.

Trofinele energoproducatoare,in mod direct sau indirect,sunt:-glucidele,lipidele,proteinele,vitaminele,srurile minerale i apa.

Energia eliberata este msurat in calorii-kilocalorii i/sau jouli-kilojouli.

Kilocaloria este cantitatea de cldur necesar ridicrii temperaturii unui litru de ap cu un grad celsius,de la 15 C la 16 C, in condiii standard. Un kilojoul este cantitatea de energie cheltuit pentru deplasarea unei mase de 1 kg pe o distan de 1 mcu o for de 1 N(newton).1 kcal=4,184 J1 J=0,239 kcal Prin ardere in vivo trofinele elibereaz o anumit cantitate de energie,diferitmult inferioar cele eliberate in vitro, in bomba calorimetric.1g glucide=4,1 kcal 1g lipide=9,3 kcal1g proteine=4,1 kcal1g alcool=7,1 kcaln urma arderilor trofinele mai elibereaz i ap,care va constitui sectorul apei endogene,din cadrul aportului hidric zilnic al organismului,care este aproximativ egal cu necesarul energetic zilnic.10g glucide=6,1 g ap10g lipide=10,7 g ap10g proteine=4,1 g apNecesarul zilnic energetic al individului , se poate calcula in funcie de parametrii si antropometrici( T, G) corelai cu vrsta,totul corelat cu efortul depus, deci cu energia cheltuit in cursul diverselor activitai cotidiene.Individul in stare de repaus absolut intr-o incint care asigur echilibru termic, fiind i in repaus digestiv, consum energie doar pentru meninerea funciilor vitale.Acest consum energetic va reprezenta deci necesarul pentru metabolismul bazal, fiind de aproximativ 1kcal/kg corp/or.Odat alimentele ingerate, organismul va depune un efort suplimentar, invizibil,necesar prelucrrii acestora i care reprezint in medie 10 % din totalul cheltuielilor energetice pe 24 de ore,ce poart numele de aciune dinamic specific a alimentelor.n funcie de perioada fiziologic, din punct de vedere al vrstei,ct i in funcie de temperatura mediului ambiant,la calculul necesarului energetic zilnic se vor aduga ori scdea 5 10 15 % din totalul calculat in condiii obinuite pentru subiectul luat in considerare.La calculul raiei alimentare se va ine cont deci, de o anumit repartiie procentual a trofinelor de baz,in funcie de momentul sportiv ct i mai ales de ramura sportiv practicat.Din punct de vedere al alimentelor, vom ine cont si la acestea, de o anumit repartiie procentual, in funcie de grupa din care fac parte:-carne si derivate4-8 %-lapte i derivate 10 %-ou 3-4 %-grsimi12-17 %3-35% n funcie de -pine i cereale25-45 %vrst.-legume,fructe17-18 %-zahr i derivate 7-8 %Se va mai ine cont i de raportul optim dintre trofinele de origine vegetal si cele de origine animal , ct i dintre grupa mono- i dizaharidelor fa de cea a polizaharidelor:Glucide-70 % polizaharide -30 % mono- i dizaharide

Lipide 70 % animale - 30 % vegetale

Proteine 60 % animale - 40 % vegetale

Am artat mai sus, c din toate aceste elemente ingerate in urma transformrilor metabolice, biochimice, rezult energie utilizat n principiu pentru micare, o mare parte fiind eliberat sub form de cldur.La un muchi, procentul de energie consumat(energia chimic a trofinelor), care poate fi transformat in lucru mecanic este mic, de numai 2025 %restul transformndu-se in caldur.Cauza acestei eficiene reduse este pierderea a circa jumtate din aceast energie in procesele de formare a ATP.Chiar i aa, doar 40-45 % din energia inmagazinat in ATP va putea fi utilizat ulterior.Eficiena maxim se poate obine doar la muchiul care se contract cu vitez medie.Dac muchiul se contract cu vitez redus sau fr deplasare, se vor elibera cantitai mari de caldur de ntreinere, chiar daca lucrul mecanic este minim sau chiar nul.Pe de alt parte , daca contracia este foarte rapid , cantiti mari de energie sunt utilizate pentru nvingerea friciunii vscoase din interiorul muchiului nsui, reducndu-se astfel din nou eficiena contraciei. n mod obinuit eficena maxim se obine atunci cnd viteza de contracie a muchiului este n jur de 30% din viteza maxim de contracie a aceluiai muchi. Energetica contraciei musculare De-a lungul timpului, au existat o serie de teorii care au ncercat s explice mecanica i energetica contraciei musculare. n ceea ce privete energetica contraciei musculare , se pare c ultimele cercetri au reuit s elucideze , aproape in totalitate problema.Mare majoritate a energiei biochimice este depozitat in aa numitele legturi fosfat-macroergice, situate in principal la nivelul ATP, ADP i PC.Fiecare din aceste legturi, notat cu semnul (~ ) , depoziteaz in jur de 11Kcal/mol energie.

Formula general a Acidului Adenozintrifosforic (ATP) este:ATP=adenozin PO4 ~ PO3 ~ PO3Cele trei sisteme metabolice importante in furnizarea energiei pentru contracie muscular sunt:I FosfocreatinaCreatin+PO3ATPII GlicogenAcid lacticEnergieIII GlucozADP Acizi grai+ O2 CO2+H2O de AminoaciziAMPureeContracie

Fosfocreatina se poate descompune n creatin i ion fosfat, elibernd astfel o cantitate mare de energie. De fapt , legatura macroergic a PC are o cantitate uor crescut de energie fa de acelai tip de legturi din ATP.Din acest motiv, PC poate furniza uor , energie suficient pentru reconstituirea legturilor macroergice ale ATP.Majoritatea fibrelor musculare conin de doua chiar de trei ori mai mult fosfocreatin decat acid adenozintrifosfat.Fosfocreatina alturi de acidul adenozintrifosforic repezint sistemul energetic fosfagen, care poate susine puterea maxim a contraciei musculare pentru 10-15 secunde , echivalentul unei curse de 100 m plat.Vorbim , n acest caz , despre metabolismul anaerob a lactacid.Sistemul glicogen acid lactic, reprezint etapa metabolismului anaerob lactacid.n aceast etap se produc mari cantiti de ATP, fr consum de O2.Dei n cadrul metabolismului anaerob lactacid se formeaz de 2,5 ori mai multe molecule de ATP dect in cadrul ciclului Krebs, viteza de elaborare a ATP este doar din viteza sistemului fosfagen.n condiii optime, sistemul glicogen - acid lactic poate furniza energia necesar contraciei musculare n urmtoarele 30 - 40 secunde, dup cele 10 - 15 secunde acoperite de sistemul fosfagen.Sistemul aerob, adic etapa de oxidare a trofinelor n mitocondrie, va produce energie pentru eforturile de rezisten.Trofinele din alimente, dup o serie de etape intermediare, se combin cu oxigenu, pentru a elibera cantiti mari de energie, care vor fi utilizate pentru - reconvertirea AMP n ADP, apoi a ADP n ATP ct i furnizarea energiei de micare. Prin compararea celor trei sisteme energetice n ce privete rata maxim de refacere a ATP, vom avea urmtoarea imagine: sistem aerob 1 molecul ATP/ min sistem glicogen acid lactic2,5 molecule ATP/ min sistem fosfagen 4 molecule ATP/ min n ce privete valorile relative pentru anduran , din punctul de vedere al energiei furnizate de sistemele metabolice mai sus amintite, vom avea urmatoarea imagine:sistem fosfagen10-15 secsistem glicogen-acid lactic30-40 sec (n plus)sistem aerob timp nelimitat, practic, att ct in rezervele nutritive ale organismuluiDeci, sistemul fosfagen este cel mai utilizat de muchi pentru rbufnirile de putere, iar sistemul aerob pentru activitatea sportiv prelungit.ntre acestea dou, sistemul glicogen - acid lactic, care furnizeaz energia in poziia a doua, este extrem de impoortant in cursele intermediare.

Definim drept capacitate de efort fizic posibilitile sistemului muscular activ de a elibera prin glicoliz anaerob sau fosforilare oxidativ energia necesar pentru producerea unui lucru mecanic de un nivel ct mai nalt posibil i meninerea acestuia un timp ct mai indelungat posibil.Clasificarea clasic i uzual imparte efortul n:

Efort de scurt durat predominant anaerob;- for vitez;- neuropsihic - neuromuscular

Efort de lung durat predominant aerob;- rezisten;-cardiorespirator metabolic muscular.

3. Eforturi mixte aerobe + anaerobe;- neuropsihic;- jocuri sportive,alergari atletism(400-1500 m),box,scrim

Pentru ct mai exact clasificare a eforturilor, Neumann(1988) , folosete 8 sisteme funcionale, i anume:

1. Circulaia coronar , avnd ca valoare de msur frecvena cardiac.2. Consumul maxim de O2, avnd ca parametru de analizat VO2 max. 3. Schimburi energetice, caracterizate de raportul procentual aerob/anaerob.4. Consumul de energie ce msoar cantitatea de energie ce caracterizeaz o anumit activitate, Kj/ min sau Kj/ total (1Kcal= 19 Kj).5. Epuizarea glicogenului, care analizeaz procentul de glicogen din muchi.6. Lipoliza, care ia in consideraie cantitatea de acizi grai liberi(AGL)n mmol/litru.7. Glicoliza face referiri la cantitatea de lactat, exprimat in mmol/litru.8. Proteinoliz creatinin , exprimat prin uree acid uric.BibliografieDiana Matcu, Problematic neuroreabilitrii in patologia neurologic lezional , Ed. Eurobit, Timioara, 2010

Brzu Mariana Valentina, Fiziologia efortului-Note de curs- Ed. Mirton, Timioara, 2002

Lector dr. Med. Elena-Taina Rinderu, Fiziologia efortului fizic-curs- Reprografia Universitii din Craiova , 1996