+ All Categories
Home > Documents > Endoscopia generalitati

Endoscopia generalitati

Date post: 15-Nov-2015
Category:
Upload: liviu-livax
View: 65 times
Download: 3 times
Share this document with a friend
Description:
Curs de endoscopie
22
INTRODUCERE INTRODUCERE Istoric Istoric Dovezi ale încercărilor de a observa cavităţile corpului omenesc se găsesc încă din perioada Greciei antice; în scrierile lui Hippocrate (460-375 IC) fiind descris un speculum rectal [228]. In ruinele de la Pompei s-a găsit un speculum vaginal cu trei lame. Aceste descoperiri arată un interes încă din zorii medicinii pentru vizualizarea cavităţilor corpului uman [22,236]. Progrese importante s-au făcut din secolul 17. Începuturile endoscopiei moderne se datorează încercărilor lui Phillip Bozzini (1773-1809),care a dezvoltat un endoscop numit de el “Lichtleiter” cu care a evitat problemele iluminării inadecvate. El a introdus in practica medicală ideea de endoscopie [243]. Acest endoscop lumina direct cavităţile corpului şi dirija imaginea către ochii investigatorului, folosind ca sursă de lumină o lumânare, lumina fiind proiectată în interiorul cavităţii cercetate cu ajutorul unei oglinzi, iar imaginea cavităţii era reflectată pentru vizualizare tot de o oglindă [268]. Dar comunitatea medicală din Viena a stopat aceste încercări datorită rivalităţilor existente şi a politicii. Însă
Transcript

INTRODUCERE

INTRODUCERE

Istoric

Dovezi ale ncercrilor de a observa cavitile corpului omenesc se gsesc nc din perioada Greciei antice; n scrierile lui Hippocrate (460-375 IC) fiind descris un speculum rectal [228].

In ruinele de la Pompei s-a gsit un speculum vaginal cu trei lame. Aceste descoperiri arat un interes nc din zorii medicinii pentru vizualizarea cavitilor corpului uman [22,236].Progrese importante s-au fcut din secolul 17. nceputurile endoscopiei moderne se datoreaz ncercrilor lui Phillip Bozzini (1773-1809),care a dezvoltat un endoscop numit de el Lichtleiter cu care a evitat problemele iluminrii inadecvate. El a introdus in practica medical ideea de endoscopie [243]. Acest endoscop lumina direct cavitile corpului i dirija imaginea ctre ochii investigatorului, folosind ca surs de lumin o lumnare, lumina fiind proiectat n interiorul cavitii cercetate cu ajutorul unei oglinzi, iar imaginea cavitii era reflectat pentru vizualizare tot de o oglind [268]. Dar comunitatea medical din Viena a stopat aceste ncercri datorit rivalitilor existente i a politicii. ns invenia lui Bozzini a stabilit principiile endoscopiei i a inspirat generaiile urmtoare de inventatori [236,243].

John D. Fisher (1798-1850) din Boston a descris un endoscop folosit iniial pentru inspecia vaginului, ulterior modificndu-l pentru inspecia uretrei i a vezicii urinare [236].

In 1853, Antoine Jean Desormeaux, un chirurg francez, a folosit pentru prima dat endoscopul lui Bozzini pentru a consulta un pacient. Muli l consider pe Desormeaux printele endoscopiei moderne. Instrumentul era un sistem de lentile i oglinzi, care folosea ca surs de lumin o flacr obinut din arderea unui amestec de alcool i terpentin. Desmormeaux a plnuit folosirea unei surse electrice, ns a abandonat ideea. Acest aparat a fost folosit mai ales n proceduri urologice, fiind primul care a folosit aceast explorare regulat [230].

Maximilian Nitze (1848-1906) a modificat invenia lui Edison i a creat prima surs de lumin electric. n data de 2 octombrie 1877 a prezentat primul endoscop, folosit ca i cistoscop [98]. Ca i invenia lui Bozzini, a fost folosit n proceduri urologice [269].

n 1881, Mikulicz i Leiter au preluat ideile lui Nitze privind sistemul optic rigid i l-au folosit pentru a construi primul gastroscop funcional.

Progrese importante s-au fcut odat cu introducerea n practica medical a endoscopului cu fibr optic. Aceste progrese sunt legate n special de numele lui Basil Elvis Hirschowitz de la Universitatea de medicin din Alabama.

El a fost cel care a perfecionat folosirea fibrelor optice i le-a folosit pentru crearea unui endoscop flexibil. Acest endoscop a intrat n practica medical n februarie 1957 cnd Hirschowitz a efectuat prima gastroscopie pe sine nsui, ca apoi la cteva zile s efectueze gastroscopia la un pacient. El a folosit fibroscopulprin 1954 cnd a citit un articol despre fibrele optice ale lui Hopkins and Kapany. n octombrie 1960, Hirschowitz a prezentat primul model de serie a gastroscopului. Acest endoscop diminua considerabil inconfortul pacientului prin faptul c era flexibil, iar diametrul aparatului era mic [103].

Se poate observa c istoria endoscopiei se poate mpri n 3 etape: etapa endoscopului rigid ( din 1805 pn n 1932), etapa endoscopului semirigid ( din 1932 pn n 1957) i etapa endoscopului flexibil (din 1957 pn n prezent).

Din acest moment dezvoltarea endoscopiei, i n particular a endoscopiei digestive, a cunoscut un trend mereu ascendent, inevitabil.

n prezent exist o mare varietate de proceduri endoscopice n ce privete tubul digestiv.

Astfel, endoscopia digestiv superioar, cunoscut i sub numele de gastroscopie, permite efectuarea mai multor proceduri medicale, cum ar fi: diagnostic eso-gastro-duodenoscopic, biopsii endoscopice, polipectomii endoscopice, tratament endoscopic al varicelor esofagiene, paleaie endoscopic a tumorilor esofagiene maligne cu proteze metalice expandabile, paleaie endoscopic a tumorilor esofagiene maligne prin coagulare n plasm de argon, marcaje limfatice cu tu de China n tumorile gastrice operabile, gastrostomii percutane endoscopice, dilataie pneumatic pentru achalazie, dilataia stenozei esofagiene, electrocoagularea cu electrozi multipolari, electrohidrocoagularea, fotocoagularea cu laser, injecii hemostatice.

Endoscopia digestiv inferioar cuprinde ca procedur rectosigmoidoscopia i colonoscopia. De asemenea endoscopia digestiv inferioar permite efectuarea de puncii biopsii n scop diagnostic i terapeuticn ultimii ani un rol din ce n ce mai important a revenit endoscopiei n diagnosticul i tratamentul tumorilor digestive. 1. Endoscopia digestiv superioar.

1.1.Tehnica endoscopiei digestive superioare.

Efectuarea unei endoscopii nu nseamn numai parcurgerea cu succes a unei traiectorii interne a tubului digestiv, aceasta trebuind s cuprind obligatoriu urmtoarele etape: evaluarea pacientului, obinerea consimmntului informat, pregtirea bolnavului, a endoscopului dar i a endoscopistului, sedare/anestezia, efectuarea propriu-zis a tehnicii, recuperarea pacientului i urmrirea imediat.

1.1.1. Evaluarea pacientului.

Fiecare bolnav cruia i s-a indicat EDS trebuie s neleag pe ct este posibil despre ce fel de procedur este vorba i s i se dea ansa s o accepte sau s o refuze. Explicaiile asupra procedurii i asupra a ceea ce se ateapt de la el trebuie s se fac n termeni obinuii. Exist n principiu dou modaliti prin care un pacient ajunge ntr-un serviciu de endoscopie: la indicaia gastroenterologului i la indicaia unui alt serviciu sau a medicului de familie. Un alt aspect important de evaluat naine de procedur este necesitatea unei monitorizri suplimentare (ECG, pulsoximetrie ) sau a profilaxiei endocarditei [8].

1.1.2. Consimmntul informat.

Este o etap obligatorie a practicii medicale prudente; acesta trebuie obinut n scris, dac este posibil. Un alt element care nu trebuie eludat este asigurarea c, n cazul folosirii sedrii sau a anesteziei, bolnavul nelege c nu i se permite s conduc dup endoscopie i trebuie s plece nsoit [20,207].

1.1.3.Pregtirea pacientului.

Const obinuit dintr-un post de 4-6 ore naintea endoscopiei. Se prefer efectuarea endoscopiei dimineaa dup o noapte de post. n condiii speciale(stenoz piloric, acalazie, stenoz esofagian) se recomand perioade de post mai prelungite sau/i aspiraie cu un tub de calibru mare.

Bolnavul trebuie parial s se dezbrace de hainele obinuite, s-i scoat ochelarii i s se mbrace ntr-un echipament de spital uor de scos la nevoie. Utilizarea anesteziei locale, sedrii sau a anesteziei generale este dependent de mai muli factori: tradiia laboratorului, tipul de instrumentare (diagnostic sau terapeutic), starea de anxietate a pacientului sau dorina acestuia, capacitatea laboratorului de a asigura monitorizarea n cursul endoscopiei i recuperarea post-procedur [20,207].

1.1.4.Sedarea i anestezia.

Anestezia faringian cu spray sau gargar cu xilin este util cnd se folosete singur sau cu sedare uoar. Prin diminuarea reflexului de gag se uureaz introducerea endoscopului [219].

Sedarea i anestezia. Utilizarea sedrii este o problem dependent att de bolnav ct i de medic i serviciul n care se efectueaz procedura. n principiu, dac bolnavul dorete, acesta trebuie sedat pentru procedur n condiiile absenei contraindicaiilor: vrste extreme, sarcina, reacii paradoxale la o sedare anterioar, hipoxemie (SaO2


Recommended