+ All Categories
Home > Documents > Enciclopedia relatiilor internationale. Vol. 1 2cdn4.libris.ro/userdocspdf/808/Enciclopedia...

Enciclopedia relatiilor internationale. Vol. 1 2cdn4.libris.ro/userdocspdf/808/Enciclopedia...

Date post: 05-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 45 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
13
DAN DUNGACIU COORDONATOR ExCICLOPEDIA RELATIILOR INTERNATIONALE A-M Volumul I - tfr
Transcript

DAN DUNGACIUCOORDONATOR

ExCICLOPEDIARELATIILOR

INTERNATIONALE

A-MVolumul I

-tfr

CupnrNs

Enciclopediacaproiect..... .....9Ghidulcititorului .......11Listldeintriri .....13IntriridelaAlaM. ......I7Contribuliileautorilor ..597Autorii(ordinealfabeticd) ...... .....601Bibliografiegenerall ....607Index ..... 677

Acordul Central-European de LiberSchimb. CEFTA (Central EuropeanFree Trade Agreement) este un acordmultilateral de liber schimb semnat la2 1 decembrie lgg2,laCracovia (Polonia),

din inifiativa a trei state: Polonia,Cehoslovacia qi Ungaria. Ulterior au ade-

rat mai multe state: in 1996 Slovenia, in1997 Rominia, in 1999 Bulgaria, in2002Croafia, in 2006 Republica Macedonia,in 2007 Bosnia gi Herfegovina, RepublicaMoldova, Serbia, Muntenegru, Albania,Kosovo.

Acordul a fost semnat in ideea creiriicadrului favorabil facilitlrii schimburi-lor comerciale ln contextul disparilieiCAER*, dar gi ca un exercifiu de preadera-re la Uniunea Europeani* qi de adaptare lapiafa comuni. Documentul constitutivprevedea liberalizarea treptati a schim-burilor comerciale industriale gi agricoledintre statele membre.

in cadrul reuniunii prim-miniEtrilor

firilor membre ale Pactului de Stabilitatepentru Europa de Sud-Est*, desfiguratela Bucuregti in anul 2006, a fost semnatAcordul de aderare gi modernizare a

CEFTA. Noul Acord, care-l inlocuia pe cel

semnat in anul 1992, prevedea un gradextins de liberalizare a comerlului, meca-nisme de colaborare qi cooperare in acest

domeniu, modalit[1i de apirare comer-ciali gi de rezolvare a litigiilor comercia-le dintre statele membre. De asemenea,

CEFTA-2006 prevedea anularea tuturortaxelor vamale, atAt de import, cit gi de

export, gi a limitirilor cantitative pentruprodusele industriale qi majoritatea celoragroindustriale, scopul fiind cregterea co-

merplui intre firile membre, crearea unuicadru propice pentru investiliile striine.

CEFTA are o serie de structuri care

gestioneazi punerea in aplicare a Acor-dului. Cel mai important este ComitetulMixt, prezidat prin rotafie de lirilemembre, pe timp de un an. ComitetulMixt supravegheazi aplicarea Acorduluigi ia decizii privind eliminarea in conti-nuare a barierelor comerciale dintre state,

in domeniile in care acestea mai existl.Anual, se desfigoarl summit-ul CEFTA,la care participi prim-minigtrii firilormembre, in cadrul ciruia este evaluatiactivitatea organizafiei gi sunt transmisemesaje politice in privinla viitoarei orien-tiri a CEFTA.

Prin crearea zonelor de comerf liber,

CEFTA a avut gi rolul de a pregiti aceste

{iri pentru aderarea la UE. Polonia,Cehoslovacia, Ungaria, Slovenia, RomAnia,

Bulgaria qi Croafia s-au retras din orga-nizalie la data aderirii lor la Uniunea

t7

Europeanl. in prezent, lirile care suntmembre ale CEFTA au rimas Republica

Macedonia, Bosnia qi Herfegovina,Republica Moldova, Serbia, Muntenegru,Albania gi Kosovo. \C.A.V.)

BibliografieNeagoe, Stelian (coord.), lnstitufiile, or-

ganiza[iile internalionale ;i Romdnia, vol. l,Bucuregti, Editura Institutului de $tiinfePolitice gi Relalii Internafionale, 2013.

www.cefta.int, accesat la la 7 iulie20l6.www.miepo.md, accesat la la 7 ialie20l6.

Acordul de la Bretton Woods. ABW a

fost incheiat in cadrul Conferin(ei Mone-tare qi Financiare a Nafiunilor Unite des-

figurate in intervalul l-22 iulie 1944 laBretton Woods (New Hampshire, SUA),

care a avut ca temi reglementarea proble-melor monetare gi financiare dupl inche-

ierea celui de-Al Doilea Rizboi Mondial*.ABW prevedea reconstruirea sistemuluimonetar internafional afectat de marea

crizd financiari din 1929 qi de cel de-AlDoilea Rizboi Mondial.

ABW a creat un sistem de manage-

ment monetar care a stabilit normele re-

lafiilor comerciale qi financiare intrestatele lumii industriale de la mijloculsecolului XX. Sistemul Bretton Woods a

fost primul exemplu de ordine monetarl,negociat de state nafionale independente;

menit si reglementeze relafiile monetare

dintre ele. La conferinfi au participat730 de delegali din 44 de !iri, firi sta-

tele care ftceau parte din Axd, blocul mi-litar care luptase impotriva Alialilor in cel

de-Al Doilea Rizboi Mondial.ABW consacra dolarul ca fiind mo-

neda (forte) comerciali pe plan mon-dial qi avea acoperire in aur. Noul sistem

Enciclop edia rela{iilor inter nalionale

monetar lega monedele firilor partici-pante de dolarul american, care a fost eva-

luat la 35 de dolari uncia de aur, in baza

etalonului de schimb aur (Gold Exchange

Standard), care se traducea prin atribui-rea unei anumite greutifi in aur tuturormonedelor, ficdndu-se apoi paritatea cu

dolarul. Toate monedele convertibilefluctuau in raport cu dolarul american.

Urma ca toate statele care aderau la acest

sistem si respecte regulile ratei de schimb.

in cadrul acestui sistem, ratele de schimb nuputeau si fie modificate printr-o decizie

unilateral[.Economiile de piafi funcfionau pe

baza certitudinii cI va exista intotdeau-na o monedi de compensare, dolarul,

Ei un stat care le va feri de colaps, America(McCauley, L999:132). Daci unul dintremarile state capitaliste s-ar fi pribugit, co-

munigtii ar fi pututprelua puterea qi aceas-

ta ar fi putut provoca o reaclie in lanf, care

ar fi avut drept consecinli subminareacapitalismului la scari globaln. DorinfaSUA de a-qi deschide pia[a pentru bunuri

Ei produse in exterior a constituit factorulmajor in expansiunea economici rapidiatit a Uniunii Europene*, cAt gi a |aponiei.

inbaza Conferinlei au fost infiinlateimportante institu{ii financiare: FondulMonetar Internalional*, care s-a dez-

voltat ca organism permanent, gi Banca

Mondiali* cu componentele sale, intrecare Banca Internalionali pentru Recon-

strucfie gi Dezvoltare*, creati pentru a

accelera reconstruclia postbelici, pentrustabilitate politici gi promovarea picii.

Statele semnatare ale ABW acceptau

astfel si renun{e parfial la suveranitatea lorin domeniul monetar qi financiar in favoa-

rea unor instanfe financiare internafionale.

18

Enciclop edia rela{iilor int er na[ionale

ABW prevedea, aqadar, convertibilita-tea valutelor pentru tranzacfiile comerci-ale, fixarea ratei de schimb, obligativitatea

firilor membre de a se afilia la FMI, pre-cum gi o serie de obligafii cu titlu general

pe care statele care aderaula FMI trebuiausi gi le asume. Prevederile acordului au

devenit operative la sfArgitul anului 1958,

cand toate monedele europene au devenitconvertibile.

Nu tofi europenii erau insi favorabilidominaliei americane. in general, socialig-

tii vest-europeni percepeau capitalismulamerican ca pe un frAu, dar, atunci cdLnd

ajungeau in funcfii apelau Ia imprumutu-rile americane (McCauley, 1999: I34).Uniunea Sovietici de atunci a decis si ri-mind in afara ABW qi a refuzat si adere lainstitufiile sale (FMI qi Banca Mondialn).

Generozitatea americanilor a dat unimpuls refacerii economiilor europene.Nivelul actual de prosperitate economi-ci a Occidentului se sprijin[ pe ABW.Acest sistem monetar s-a pribugit ln anul1e71. [S.C.]

BibliografieMcCauley, M artin, Rusia, America ;i Rdzb oiul

Rece, laSi, Polirom, 1 999.

www.britannica.com/EBchecked/topic/7 899 4 I Br etton -Wo o ds- Conference, acce -

sat la 17 aprilie2}l4.www.web.worldbank. org/WBSITE/

EXTERNAL/EXTAB OUTUS/EXTARCHIVES/0,,contentMDK:2 1 82 667 6 -pagePK:3 67 26 - plPK. 437 37 8 - theSite P K : 2 9 5 06, 00.

html, accesat laLT aprilie2}l4.

Acordul General pentru Tarife giComerf . Cunoscut mai cu seami sub for-ma acronimului englez GATT (General

Agreement of Tartffs and Trade), Acordul

General pentru Tarife gi Comer{ este untratat interguvernamental, elaborat dininifiativa Organizafiei Nafiunilor Unite*,care reglem enteazd desfigurarea comer-

fului internafional. A fost elaborat de

23 de state membre ale ONU in cadrulConferinfei pentru Comer! gi Ocuparea Forfei de Munci, fiind semnatin 1947

gi intrind in vigoare la data de 1 ianuarie1948. Jirile fondatoare ale GATT sunt:Australia, Belgia, Brazilia, Birmania,Canada, Cehoslovacia, Ceylon, Chile,China, Cuba, Franfa, India, Liban,Luxemburg, Norvegia, Noua Zeelandi,Olanda, Pakistan, Regatul Unit al MariiBritanii gi Irlandei de Nord, Rodezia de

Sud, SUA, Uniunea Sud-Africane. GATTeste unul din cele trei organisme interna-

[ionale create in interiorul sistemului fun-damentat pe Acordul de la Bretton Woods"

dupi Al Doilea Rizboi Mondial* - cele-

lalte doui fiind Fondul Monetar Interna-

fional* gi Banca Mondial[*.Cu timpul, numirul de membri a cres-

cut, iar obiectivului principal aI GATT -de a reglementa comerful intre statelemembre - i s-a adiugat gi cel de a ajutastatele subdezvoltate si in curs de dezvol-tare in ceea ce privegte derularea relaliilorlor comerciale cu alte state.

Lucririle GATT sunt cunoscute maicu seami sub denumirea de runde de tra-tative,in cadrul cirora s-au purtat nego-cieri tarifare gi netarifare. Aceste runde se

deruleazl pe durate uneori destul de

lungi: Runda de la Geneva (aprilie-oc-tombrie 1947); Runda de la Annecy,Franfa 09a9); Runda de la Torquay,Anglia (1950-1951); Runda de la Geneva( 1955- 19s6); Runda Dillon (1960-1962);

Runda de la Geneva (1964-1967); Runda

r9

Tokyo (1973-1979); Runda Uruguay(re86-r9e4).

Runda Uruguay a dus la transforma-rea GATT in urma semniriiAcordului de

I a Mar r ake ch in altd, or ganizaf ie cu anver-

guri globald, Organizafia MondialS a

Comer[ului*, incepAnd cu I ianuarie 1995,

cu 140 demembri. [A.V]

BibliografieNeagoe, Stelian (coord.), lnstitufiile, organi-

za{iile internalionale ;i Romhnia, vol. I,Bucureqti, Editura Institutului de $tiinlePolitice gi Relalii Interna{ional e, 2013.

www.consiliulconcurentei.ro, accesat la 15 au-

gust 2016.

www.wto.org., accesat la 15 august 2016.

Acordul Nord-American pentruComerf Liber. Cunoscut mai cu seam[dupi acronimul englezesc NAFTA(North American Free Trade Agreement),

Acordul Nord-American pentru Comer!Liber este un tratat semnat la 17 decem-

brie L992 intre Statele Unite, Canada gi

Mexic, intrat in vigoare la 1 ianuarie1994. Acordul este insolit de doui anexe,

respectiv Acordul Nord-American pen-tru Cooperare in domeniul Mediului(NAAEC, North American Agreement on

Environment Cooperation) qi AcordulNord-American pentru Cooperare in do-

meniul Muncii (NAALC, North American

Agreement on Labor Cooperation).

NAFTA qi-a propus realizarea unuispaliu de liber schimb economic gi comer-

cial care si cuprindi cele trei economii de

pia!6 de pe continentul nord-american,practic frri bariere interne tarifare gi ne-

tarifare (Bognanno, Ready, 1993). Tra-tatul a inlocuit vechiul Acord de liberschimb dintre Statele Unite qi Canada(FTA, Free Trade Agreemenf), semnat pe

En ciclop edia relaliilor inter na{ionale

2 ianuarie 1988, extinzAnd spre sudul

continentului aria de aplicare gi diversifi-cdndu-i prevederile.

Majoritatea schimburilor comerciale

intre Statele Unite gi Canada functio-nau deja ln regim duty-free,la momentul

adoptirii NAFTA. Principala mizi a con-

stituit-o, agadar, inglobarea piefei mexica-

ne in spafiul de liber schimb creat inprealabil de cele doui economii de pialldezvoltate din America de Nord. O in-fluenli aparte a avut-o NAFTA gi asupra

procesului de consolidare democratici aMexicului (Baer, Weintraub, 1994), mai

degrabi prin intensificarea colaboririisectorului economic, societifii gi guver-

nului acestei firi cu partenerii coresPun-

zitori din Statele Unite gi Canada, decAt

prin existen[a unor criterii politice expli-

cite ale Acordului.Barierele tarifare in relalia cu Mexicul

urmau si fie eliminate gradual in primiizece arti delaintrarea invigoare a Acordului,

in timp ce pentru exporturile americane de

produse agricole in sudul continentului,

Mexicul a solicitat gi a oblinut o clauzi de

amAnare a eliminirii taxelor vamale de 15

ani. Pentru economia mexicani, agricultu-

ra avea o importanfi deosebiti, ceea ce ex-

plicl interesul guvernului de a prelungi citmai mult posibil etapa de protecfie a pro-

ducitorilor interni, acegtia din urmi fiindlnsl foarte interesafi si poati exporta liber

in Statele Unite gi Canada (Orme |r., 1996).

Din acest motiv, in domeniul agriculturiiMexicul a condifionat semnarea NAFTAde negocierea unor acorduri separate cu

Statele Unite gi Canada.

intre NAFTA qi tratatele UniuniiEuropene* existi unele asemd,niri, dar gi

20

Enciclop edi a relaliilor internali onale

diferenle semnificative (Gruber, 2000).

NAFTA gi Tratatul de la Maastricht* au

fost negociate, semnate, ratificate gi au in-trat in vigoare aproximativ in acelagi timp,in primii ani dupi incheierea RizboiuluiRece*. Ambele se aplici in prezent unuitotal al populaliei de circa 480-500 de mi-lioane de cetl]eni. Ambele au avutlabaziideea lnfiinflrii unei piele comune, care

s[ stimuleze schimburile comercialetransfrontaliere, mobilitatea regionali(continentall) qi crearea de noi locuri de

muncd. Totugi, NAFTA este doar un tratateconomic, clarlimitatla crearea unui spa-

[iu de liber schimb, neavAnddimensiuneaintegririi politice pe care au avut-o de lainceput tratatele europene. Politicile co-mune gi nivelul institulional supranafio-nal lipsesc in cazul NAFTA, structuraadministrativi creati limitindu-se la unSecretariat cu trei seclii ,,in oglindi": unala Ottawa, una la Washington gi una laMexico City, finanfate gi organizate la ni-vel nalional. Singurul obiectiv al Secreta-

riatului este solufionarea disputelor care

apar intre p[r[i cu privire la aplicarea pre-

vederilor Tratatului. I VN. ]

BibliografieBaer, Delal M., Sidney Weintraub (eds.), The

NAFTA Debate: Grappling with Uncon-ventional Trade lssues, Lynne RiennerPublishers, 1994.

Bognanno, Mario F., Kathryn ]. Ready (eds.),

The North American Free Tiade Agreement:

Labor, lndustry, and Government Perspec-

tives, Praeger, 1993.

Gruber, Lloyd, ,,NAFTA and Beyond: Is Free

Trade Contagious?", in Lloyd Gruber,Ruling the World: Power Politics and the Rise

of Supranational lnstitutiors, PrincetonUniversity Press, 2000, pp. 122-167.

Orme fr., A. William, UnderstandingNAFTl\:Mexico, Free Trade and the New NorthAmerica, second edition, University ofTexas Press, 1996.

Acordul Sykes-Picot. ASP din 1916,

cunoscut oficial qi ca Acordul Asia Minor,a fost o inlelegere secreti intre guvernulMarii Britanii, reprezentat de citre Sir

Mark Sykes, gi cel al Franfei, reprezentat

prin Frangois Georges-Picot, cu aproba-

rea Imperiului Rus (prin ministrul slu de

externe Sergei Dmitrievich Sazonov). Cei

doi erau buni cunoscitori ai ImperiuluiOtoman gi ai lumii turco-arabe, Sykes fi-ind autorul mai multor clrfi dedicate spa-

liului islamic gi istoriei otomane, bazate pe

vizitele sale efectuate in Levant gi Anatolia,in timp ce Georges-Picot a fost un diplo-mat francez de carieri, care, dupi ce a

servit ca secretar in cadrul Ambasadei

franceze din Copenhaga, a fost numit, la

sfArgitul Primului Rlzboi Mondial*, infunclia de consul general la Beirut, fiindapoi detagat la Cairo.

La acea vreme, puterile occidentalecontrolau deja o bunl parte din fostele

teritorii arabe, desprinse din ImperiulOtoman. Astfel, Algeria Ei Tunisia erau

sub influenla Franfei, Libia sub influenfaItaliei, in timp ce Marea Britanie avea sub

controlul siu zona Golfului Aden, zona

Golfului Persic, Omanul gi Kuweitul. inacest context, Acordul semnat in mai1916 urma si delimiteze cu preciderezona Levantului qi a Tirrciei de astizi, care

urmau si intre in sferele de influenfi* ale

Franfei, Marii Britanii Ei Imperiului Rus.

Semnarea ASP se baza pe premisacoriform cireia Antanta va reugi si invin-gi Imperiul Otoman (aliat al Puterilor

21

DAN DUNGACIUCOORDONATOR

EXCICLOPEDIARELATIILOR

INTERNATIONALE

N-ZVolumul II

I

rfr

CupnrNs

Listldeintriri .......7IntrlridelaNlaZ.. ....'.11Contribuliileautorilor ...601Autorii(ordinealfabeticl) ......605Bibliografiegenerali .....611Index """ 681

Nation-building. NB este procesul de

formare a identiti[ii na]ionale, ingredientfundamental pentru coerenf a statului-na-

!iune*. Loialitatea fali de comunitateanafionali, gi implicit fafn de stat*, este

(re)produsi de procesele de NB ce cultivlun exceplionalism in nuce. in general,

identitatea* produce sentimentul de lo-ialitate gi apartenenp la un grup specific.

Emofia generatl de identitatea nalionalieste insi una aparte, de vreme ce ar trebuis[ imping[ in fundal loialitilile suscitate

de apartenen{a la grupuri etno-religioase

sau unitl]i sociale premoderne, precumtriburi, sate, comuniti[i etnice, regiuni, 9is[ creeze loialitatea fa[i de comunitatea

nafionali, o loialitate suslinuti de senti-

mentul continuitifiiintimp qi al diferenfi-erii fali de alte grupuri nafionale.,,Defi nesc

identitatea nalionali drept sentimentulcolectiv susfinut de credinfa apartenenfei

la aceeaqi naliune, ce implicl cele maimulte dintre trisiturile care o fac diferitifafl de alte naliuni" (Guibernau,2013:39). Pentru oblinerea unui sentiment co-

lectiv de acest fel, procesul de NB trebuiesi transfere emo{iile gi loialitatea tipiclpentru grupurile primare, de tipul fafi infafi, citre grupul nafional, susfine Sinisa

Malesevic. insi nu toate statele reugesc

aceasti performan!6. Violen{a simbolic[exercitati de statul-nafiune, care nu are

experienfa administrativi a statului na!i-

onal* este mai pufin eficienti. Statele de

acest fel, de reguli state cu anverguri ad-

ministrativiL redusi, care sunt lipsite de

capacitatea institufional[ de a penetra

societatea in puncte multiple, se confrun-ti cu probleme serioase atunci cAnd vine

vorba de stabilizarea identitililor colecti-ve. De altfel, Malesevic corcleazd,succesul

procesului de NB cu nivelul de dezvoltare

institulionali a statului. Totodati, el avan-

seazl gi demonstreazl ipoteza potrivitcireia violenfa organizati depinde de

dezvoltarea statului. Din aceasti perspec-

tivi, rizboaiele, revolufiile, insurgenfele

etc. nu sunt provocate unilateral de nali-onalism, ci mai degrabi de dezvoltarea

organizalional[ de lungi durat6, seconda-

ti de nivelul de sofisticare ideologicl. De

aici concluzia ci violen[a simbolici exer-

citati prin procesul de NB este corelat[ cu

gradul de dezvoltare a capaciti{ii infra-structurale a statului. ,,Acumularea biro-cratici a coerci{iei qi dezvoltarea ideologicide tip centrifugal susfin condiliile istori-ce in care loialitatea organizafionalI se

transformi in identificare nalionali"(Malesevic, 2013: ll4). Succesul procesu-

lui de NB depinde qi de gradul de omoge-

nitate etnici a populafiei de pe teritoriulstatului, consideri Llobera. In contempo-

raneitate insi, mai pufin de 107o dintre

11

Enciclop edia r elaliilor interna{ionale

statele existente au o omogenitate etniciridicati, in timp ce, in majoritatea celor-lalte cazuri, grupul etnic majoritar repre-zintipufin peste 50%o din totalul popula[iei(Connot 1994). Walker Connor aratb cir

a fost nevoie de sute de ani pentru confi-'gurarea culturall a englezilor gi francezi-lor de astizi. E imposibil deci si formezimalaezieni sau tanzanieni intr-o singurlgenerafie. Mai mult decAt atdt, acolo undeasimilarea culturali nu s-a produs, intru-cAt aparilia statului-nafiune nu a fost pre-

cedati de existenla statului nafional,aceasta nici nu se va produce, conchideConnor. De aici problemele de stabilizarea identitl]ilor colective cu care se con-frunti statele cu capacitate administrativiredusi, de reguli statele din periferia sis-

temului mondial modern*, a ciror secu-

ritate politici este fragili.ApelAnd la o viziune modernist[,

Montserrat Guibernau constati existenfaunei palete variate de strategii utilizate de

stat pentru construirea identitifii nafio-nale, respectiv credinla intr-o culturi co-muni, istorie unici, eroi, vdrste de aur sau

perioade de glorie nafionali. in primulrAnd este vorb a de realizarea unei imaginiomogene a nafiunii prin propagarea uneiistorii gi culturi comune. Istoria qi culturacomune creeazi o temporalitate specifici,un timp ontologic al naliunii, care gene-

reazi sentimentul perenitl{ii comunititiinafionale de-a lungul veacurilor. Ritua-lurile nafionale, intocmai precum cele re-ligioase, asiguri astfel intoarcerea citre unillo tempore nafional, citre timpul originaral nafiunii. De remarcat cimomentul nag-

terii nafiunii este unul glorios qi unic, cul-tura gi istoria naliuniipromovind, de fapt,geniul naliunii respective. Ingredientele

utilizate in acest proces de structurare a

culturii qi istoriei comune sunt extrase cuprecidere din cultura grupului etnic domi-nant. Totodati sunt promovate simbolurigi ritualuri menite sd reproduci sistematic

sensul comunit5|ii intre ceti[enii statu-

lui-nafiune, ca de pildi ziua nafionali,monumentul soldatului necunoscut, pan-

teonul nafional, imnul nafional, drapelulnafional, celebrarea eroilor gi a persona-

htetilor culturale gi politice ale nafiuniietc. Unul dintre ritualurile centrale ale

,,cetifenizlrii', proces prin care se operea-

z[ diferenfa dintre cei care fac parte dincomunitatea cetilenilor 9i cei care suntexclugi din aceasti colectivitate politici,este votul. Pentru istori cii fr ancezi,proce-

sul de votare are valenfe religioase princaracterul siu solemn: locul unde se vo-teazl,intrarea in cabina de vot care aduce

cu intrarea in confesional, urna de vot asi-

milatl altarului etc. Toate aceste elemente

sanctifici actul electoral. in plus, ritualulvotului ii diferenfiazi pe cetifeni de non-ceti{eni gi indici astfel cine formeazi. na-

fiunea (Schnapper, 1998). Nu in ultimulrdnd, existenla unei ameninfiri externe,

,,iminenti, potenliali sau inventati"(Guibernau, 2013),este de naturi s[ rein-chege comunitatea nalio nall, car acter iza -

ti de reguli de un nivel ,,banal ' de agregare.

in acest sens, politica externi este utilizatiqi ca strategie de alterizare sau de orienta-

lizare, indeosebi de citre comunititileimaginate* prin excelenfl, precum Statele

Unite, Federafia Rusi, Australia etc.

Unul dintre aspectele ratate de abor-

dirile clasice ale formirii nafiunii, livratede Benedict Anderson, Eric Hobsbawmsau Anthony D. Smith, este cultura popu-lari. Procesele de NB utilizeazl nu numai

l2

Enciclop edi a rela{iilor internafionale

operele literare, traditiile inventate sau ri-tualurile publice pentru ranforsarea unei

culturi publice. Dincolo de elementele

culturii inalte deci, in malaxorul proce-

selor de NB intri gi ingredientele cul-turii cotidiene, ca de exemplu teatrul,concertele de muzic6, arhitectura, moda,

locurile populare de intAlnire, tirgurilepopulare, radioul, televiziunea, internetul

etc. (Edensor,2002).

Celebrarea infrastructurii materiale a

statului este un alt procedeu utilizat pen-

tru construirea gi intirirea identitifii na-

fionale. Astfel, pentru Leo Coleman, care

il interprete azd irrtr -o manieri personalipe Durkheim qi ideea acestuia de conqti-

infi colectivi, infrastructura este un to-

tem al congtiinfei colective. in viziunea luiDurkheim, sentimentele colective nu de-

vin congtiente de ele insele. Cu excep[ia

cazului in care, adaugi Durkheim, senti-

mentele colective sunt concentrate intr-osimbolistici specifici sau performate informe ritualice caracteristice. Din aceasti

perspectivi, simbolurile se transformlintr-un releu al reprezentirilor colective,

ajutAnd la propagarea emofiilor asociate

cu apartenenp Ia o anumiti comunitate.

In India bunioard, infrastructura, repre-

zentati de industria grea, antropomorfi-zeazL colectivitatea politicl a nafiunii inreprezentirile poelilor. Semnificativ e

faptul ci, in cazul Indiei, infrastructuracoloniali a fost perceputi de citre intelec-

tualii ghidafi de un referenlial nafionalistca blocind dezvoltarea unei civilizaliimarcate de particularismul indian. O in-frastructurl de export, meniti si excaveze

plus-produsul economiei locale cvasi-na-

turale era mai curAnd un simbol al declinu-lui civilizafional al Infiei. Infrastructura

colonialI apiruti in India era perceputica o formi de disciplini materiali gi teh-

nologici, ce transforma atit solul cAt gi

oamenii in resurse, dar care, implicit, iiimprima Indiei profilul unei organizafiipolitice guvernabile (Col eman20l4: 467).

Cu toate acestea, industria grea, constru-itd in India cu ajutorul Uniunii Sovietice

in anii'50, este prezentatdde poetul local

Ved Mehta drept un ,,lanf strilucitor la

gAtul patriei noastre mami". Cercetirileetnografice, intreprinse in India la finele

anilor'90 de citre Jonathan Perry, au scos

in eviden[i faptul c6, in pofida criticii pu-

blice constante aduse economiei etatizate,

la nivellocal se menfin reprezentlrile des-

pre liantul dintre industria grea, Putereastatului, apartenenla politic[ gi capacita-

tea statului d e a organiza aspirafiile colec-

tive. Chestiunea nu e deloc surprinzitoarein condiliile in care, in cadrul lndianN ational Congress Planning Committee

Report din 1949, infrastructura electricieste prezentatl ca singele veritabil al in-dustriei nafionale ori ca fiind vitali pen-

truviala nafionali, in general. Comparativcu India, unde infrastructura colonialiare nevoie de interpretarea intelectualilorde dreapta pentru a se transforma intr-unvector al congtiinfei nafionale, in Scolia

infrastructura energetici construitl cu

subven[ii din partea Londrei a avut un im-pact direct asupra emergenfei unei con-qtiin[e na{ionale independente. Dup[ A1

Doilea Rizboi Mondial*, grafie eforturi-lor lui Thomas Johnston, apare North ofScotland Hydro-Electric Board (NSHEB),

organizafie care a1ezain centrul eforturi-lor de modernizare a Scofiei exploatarea

resurselor locale de api. ,,PAni in 1971,

aproape toate fermele qi 907o dintre

T3

En ciclop edia relaliilor inter nalion ale

gospodiriile din Highland gi Island fuse-seri' electrificate. Viafa cotidiani a unorarealuri vaste ale Scoliei fusese transfor-mati, gi fuseseri create noi centre, undeputerea, capacitatea asisten{iali a statuluigi, implicit, propriile puteri ale Sco{iei,puteau fi clar observate" (Coleman,20l4:468). Coleman arati ci NSHEB constru-iegte, in anii'70,o termocentrali alimen-tatd cu petrol la Peterhead, in preajmaoragului Aberdeen gi a cdmpurilor pe-trolifere din Marea Nordului. Semnifica-tiv pentru modul in care industria greacontribuie la cristalizarea congtiinfei na-lionale e sloganul arborat la inaugura-rea termocentralei de la Peterhead: ,,It'sScotland's Oill". Mai mult decdt at6t, indiscursul de Anul Nou din 2012,primulministru scolian din partea ScottishNational Party, Alex Salmond, aprecizatci independenfa Scofiei va fi asiguratd deaqa-numitele,,hidden powers", respectivresursele de api gi cele de petrol, ce vor fiexploatate prin intermediul infrastructu -rii energetice. Sintagma ,,hidden powers"fusese utilizatd mai devreme de scriitorulqi poetul Hugh MacDiarmid, pentru aconexa trecutul, prezentul gi viitorul co-mun al scofienilor. [I.D.]

BibliografieColeman, Leo, ,,Infrastructure and Interpre-

tation. Meters, Dams and State Imaginationin Scotland and India", in AmericanEthologist,vol. 41, no. 3,2014,pp.457 -472.

Connor, Walker, Ethnonationalism. The euestfor Understanding, P rinceton, princetonUniversity Press, 1994.

Edensor, Tim, National ldentity, popular Cul-ture and Everydayl@, NewYor( Berg,2Ol2.

Guibernau, Montserrat, Belonging. Solidarityand Division in Modern Societies,Cambridge, Polity, 2013.

Malesevic, Sinisa, Nafior -States and Nationa-lisms, Cambridge, Polity, 2013.

Schnapper, Dominique, Community of Citi-zens. On the Modern Idea of Nationality,London, Tiansaction Publishers, 1994.

Nafionalism arab. NA se referi la pro-iectul, mai degrabi ideologic decdt poli-tic, de unire a tuturor arabilor, indiferentde apartenen{a etno-religioasi a acestora,intr-o na{iune arabi. Diferen{a dintreNA gi islamul politic reziddintr-o ummaseculari si circumscrisl la lumea arabi,in contrast cu o colectivitate universal[,coagulati de Islam. Cu alte cuvinte, arhi-tec{ii ideologici ai NA, precum sirianulMichel Aflaq, au militat pentru un stat-na-

fiune* panarab, de sorginte seculari. Eirespingeau astfel ideea unui stat islamic gipercepeau Islamul mai degrabi ca pe o ci-vilizalie qi mai pufin ca pe o religie, accep-tind insd ci religia poate fi un ingrediental identitilii arabe (Tibi, 1997). Funda-mentele filosofice ale NA au fost furnizateindeosebi de Sati al-Husri, care a incercat,printr-o serie de scrieri cu caracter doctri-nar, si separe religiade politici in OrientulMijlociu*, un clivaj timid profildndu-se,ln acest sens, pdni in 1967.Potrivit ideilorcentrale sus{inute de al-Husri, ,,religia se

referl la interacliunea dintre om gi Dum-r,ezeu, in vreme ce patria este de interespentru tofi" (Tibi, 1997:228).1n temeiulacestei aser{iuni, Islamul era finut departede conotaliile politice. Tot in scopul di-feren{ierii Islamului de politici scrie giegipteanul Ali Abd al-Raziq. in cea maiimpoitanti lucrarea a sa,Islam and theForms of Government, publicatdin 1925,al-Raziq argumenta ci Islamul este odoctrini religioasi, dar nu gi o ideologie*

t4


Recommended