8/13/2019 E.M.R BERE

1/31

Evaluarea si managementul riscului In industria

bauturilor alcoolice

Capitolul 1. Introducere

Evaluarea riscului este o component de baz a managementului integrat al mediului i,

mpreun cu managementul riscului, un proces fundamental care vine n ntmpinarea necesitii

i obligaiilor de a oferi sisteme sigure de munc i un mediu n care angajaii, publicul i

ecosistemele s nu fie expui hazardelor (pericolelor! Elaborarea unui program eficient de

management al riscului trebuie perceput ca o cale practic de angajare a unor responsabiliti,

de mplinire a unor motivaii, a ndeplinirii unor criterii de nelegere a situaiilor ce implic orice

fel de pericol (hazard pentru ntregul personal dintr"un amplasament n vederea creterii

siguranei i pentru identificarea i controlul activ al riscului!

#n conformitate cu $tandardul %ustralian %$&'$)*+-./ riscul este

posibiliatea de materializare a unui eveniment care va induce un impact asupra unor obiective!

Estimarea riscului este procesul utilizat pentru a determina prioritile

managementului riscului prin estimarea i compararea nivelelor de risc cu standardele, intele,

nivelele de risc sau alte criterii predeterminate n domeniul de risc!

0anagenmentul riscului reprezint aplicarea sistematic a politicilor de management,

procedurilor i practicilor n scopul identificrii, analizei, evalurii, diminurii i controlului

riscului!

1iscul n sistemele industriale generat de pierderile de producie sau de pericolul

producerii unor accidente ca rezultat al unor evenimente tehnice neprevazute are o importan

aparte!

1

8/13/2019 E.M.R BERE

2/31

Capitolul 2. Informatii generale despre S.C. Heineken Romania S.A.

2roductorul de bere 3eine4en 1omnia, parte a grupului olandez 3eine4en, a fost

fondat n /556, purtnd numele de 7rau 8nion! #ncepnd din martie .9, i"a schimbat numele

n 3eine4en 1omnia, iar n prezent portofoliul acoper branduri precum- 3eine4en, $ilva, :iuc

2remium, ;olden 7rau, 'eumar4t, 7ucegi, Edelabrica de bere :raiova a nceput producia la / aprilie /59, n /55) este privatizat i

i schimb numele n $: 7ere :raiova $%! =rei ani mai tarziu, n /559, fabrica este preluat de

grupul austriac 77%;!

%mplasamentul $!:! 3eine4en 1omania $!%! , punct de lucru :raiova ocupa o

suprafata de 6/9+,555 m.din care suprafata construita ../5,? m.si este situate pe platform

industrial din zona de nord"vest a 0unicipiului :raiova pe str! :alea $everinului nr! ? judetul

@olj!

2

8/13/2019 E.M.R BERE

3/31

Capitolul 3. escrierea procesului industrial

0ateria prim pentru fabricare berii este format din apa, malt, mlai, hamei si drojdie de

bere! 0altul este livrat din silozul de malt la sectia de fierbere cu ajutorul transportoarelormecanice! %ici este supus unei operatii de polizare n urma careia se obtine subprodusul- pleava!

Aperatiile de fabricare a berii sunt urmatoarele-

!acinarea maltului

0acinarea maltului este o operatiune pur mecanica si consta n sfrmarea bobului n

particule de diferite marimi pentru a favoriza att difuzia diferitelor substante solubile n apa de

plamadire ct si actiunea enzimelor asupra componentelor din bob! $e foloseste o macinare

umeda pentru malt!

"rasa#ul

Este procesul, n care are loc dezagregarea proteinelor, transformarea amidonului n

maltoza si dextrine n prezena apei si sub actiunea enzimelor ce s"au format la germinarea

orzului sau orzoaicei! 2rocesul se conduce automat cu un calculator de proces pe baza unor

diagrame de brasaj prestabilite! Aperatia se realizeaza n cazane de plamadire si zaharificare,prevazute cu sisteme de ncalzire cu abur si agitare mecanica! #n urma operatiei de brasaj se

obtine plamada de malt formata dintr"o faza solubila (must de malt si una insolubila (borhot!

@in punct de vedere al apelor uzate evacuate si a subproduselor rezultate, trebuie

mentionat ca-

" se recupereaza total pleava si borhotul rezultat, n buncare de colectare si se valorifica ca

furajB

" se recupereaza total trubulB

" se recupereaza ultima apa de spalare a borhotului si se reutilizeaza n procesul de brasajB

" se retin suspensiile printr"o cuva cu site, . x . x /,? m, aflata pe conducta de canalizare

evacuare ape uzateB

" suspensiile colectate se ridica de firma autorizata

3

8/13/2019 E.M.R BERE

4/31

$iltrarea mustului

$e face n cazane de filtrare n scopul separarii partii solubile de partea insolubila

(borhotul obtinute n timpul plamadirii! 2rocesul filtrarii are loc n doua etape- mai nti are loc

separarea mustului din borhot si apoi spalarea borhotului pentru a epuiza extractul ramas n el!

$ierberea mustului cu %amei

>ierberea mustului cu hamei se face n scopul solubilizarii si transformarii componentelor

esentiale ale hameiului, de a coagula substantele proteice, de a steriliza mustul, de a distruge

enzimele si de a concentra mustul! #n timpul fierberii se produce dizolvarea si transformarea

componentelor din hamei, precum si o evaporare a apei pentru concentrarea mustului! >ierbereamustului se realizeaza normal fara presiune ntr"un cazan $teine4er $tromboli pe o perioada de

timp ntre +" 5 minute!

Separarea trubului format la cald

$epararea trubului la cald (trub grosier se face cu ajutorul separatorului tip Chirlpool

:alDpso care functioneaza pe principiul hidrociclonului! =rubul obtinut se foloseste ca adaos la

borhot!

Racirea mustului

#nainte de a trece la faza de fermentare primara, mustul este racit la o temperatura

cuprinsa 6"/. :! %ceasta racire se realizeaza ntr"un schimbator de caldura cu o treapta cu agent

de racire numit apa subracita! @upa racire se face aerarea mustului de bere si transferul catre

fermentare!

$ermentarea mustului de bere

>ermentareaprimara si secundara a mustului de bere se realizeaza n tancuri cilindro"

conice (=:: cu manta de racire, numite unitancuri!

"Fermentarea primara consta n transformarea zaharurilor fermentescibile n alcool etilic

si :A. cu degajare de caldura! 7ioxidul de carbon provenit din fermentare se recupereaza si se

4

8/13/2019 E.M.R BERE

5/31

foloseste n procesul tehnologic! @rojdia folosita provine din statia de culturi pure a fabricii, fiind

obtinuta n urma unui process automatizat de propagare! @urata ciclului de fermentare primara

este de +"6 zile, functie de diagram de fermentare!

"Fermentarea secundaraa berii are loc n acelasi tanc ca si fermentarea primara racind

berea pna la temperatura de "/o:! 1acirea se realizeaza prin folosirea jachetelor de racire cu

glicol! 2rocesul de fermentare este condus sub presiune de bioxid de carbon, presiune creata n

tancurile de fermentare datorita eliberarii bioxidului n urma fermentatiei! 2resiunea de lucru

care se mentine n fermentatia secundara n tancurile de bere este de ,?",9 atm! n timpul

fermentatiei secundare, are loc si impregnarea berii cu bioxid de carbon, astfel nct n

produsul finit continutul de bioxid de carbon sa fie de minim )g&l! @urata totala a ciclului de

fermentare este n functie de sortimentul de bere si variaza de la /? zile la ./ zile! @in punct de

vedere al evacuarii apelor uzate trebuie mentionat ca se recupereaza drojdia uzata rezultata dinfermentatie n tancuri de recuperare si se valorifica!

$iltrarea berii

7erea dupa fermentare contine o suspensie aglomerata proteic, cele de drojdie si rasini de

hamei care trebuiesc ndepartate pentru ca berea sa aiba un gust mai placut, un aspect comercial

mai bun si un termen de valabilitatea mai mare! >iltrarea berii se face n trei trepte-

" treapta / " centrifugareB

" treapta . " filtrare prin membraneB

" treapta * F stabilizare coloidala!

&rocesul de blending

$e impune deoarece n prezent se foloseste tehnologia obtinerii de musturi concentrate n

vederea maririi capacitatii de productie! %cesta consta n dilutia automata a berii filtrate sicarbonatarea acesteia conform specificatiei de sortiment!

'inistirea

7erea filtrata se depoziteaza n tancul de linistire, pentru ca dioxidul de carbon acumulat

5

8/13/2019 E.M.R BERE

6/31

n bere, n timpul fermentatiei secundare sa ramana legat n bere si berea filtrata sa se

omogenizeze dupaoperatia de blending!

$iltrarea la rece a berii

7erea pregatita pentru mbuteliere se filtreaza la rece printr"o instalatie de filtrarecu membrane ceau o porozitate de ,)? microni!

Imbutelierea

7erea fabricata se mbuteliaza n recipiente de PET de capacitate .? ml, . ml,

/ml, ? ml,doze cu volum de ? ml,sticlacu volum de ** ml, ? ml si ++ ml, folosind

liniile Grones de mbuteliere! #nainte de mbuteliere, recipientele vor fi spalate si sterilizate!

8mplerea sticlelor se face dupa principiul nivelmetric si volumetric cu masini automate de

mbuteliat !

Ambalarea

@upa umplerea recipientilor, nchiderea se face cu capace specifice fiecarui

sortiment de produs sitip de recipient, acestea fiind etichetate la masina de etichetat, asezate si

ambalate n pachete din folie de plastic (baxuri, carton si cutii de carton&navete, iar apoi

ambalajele sunt aranjate pe paleti sitransportate la depozitul de produse finite!

@in punct de vedere al evacuarii apelor uzate trebuie mentionat ca

pierderile n procesul de productie si mbuteliere se ncadreaza n valorile stabilite deproducatorul utilajelor!

'ivrarea

Hivrarea se face nsotind produsul cu declaratie de conformitate, transportul realizndu"se

cu mijloace de transport rutier! =ransportul ca activitate este realizat pe baza contractuala, cu

firmespecializate de transport!

2rocesul de fabricare a berii este monitorizat si controlat de laborator pe baza unui 2lan

tehnologicde control!

6

8/13/2019 E.M.R BERE

7/31

Schema tehnologic de fabricare a berii

>igura nr! /" $chema tehnologic de fabricare a berii

7

8/13/2019 E.M.R BERE

8/31

Capitolul I(. Estimarea si managementul in riscului in cadrul unitatii S.C. Heineken

Romania S.A.

)!/! dentificarea surselor potentiale de risc

!A)ERII &RI!E SI A*+I'IARE

=ab! 'r! /

!A)ERII &RI!E C,-S*! S&ECI$IC I!&AC) AS*&RA

!EI*'*I

Arz&orzoaica /,* t&t 2rodus vegetal, degradabil

0alt /+,. 4g&t 2rodus vegetal, degradabil

0alt caramel .,? 4g&hl 2rodus vegetal, degradabil

0alai *,.+ 4g&hl 2rodus vegetal, degradabil

3amei ,+ 4g&hl 2rodus vegetal, degradabil

!A)ERII A*+I'IARE

@rojdie ,5 4g&hl 2rodus vegetal, degradabil

Enzime ,/*5 4g&hl 2rodus degradabil

Gieselgur ,. 4g&hl 0aterial filtrant, degradabil

2olDgel 2$:3 ,/.6 4g&hl 0aterial filtrant, degradabil

:lorura de calciu ,./5 4g&hl 'epericulos

@ioxid de carbon ,)99 4g&hl 'epericulos

:lorura de zinc ,6 g&hl 'epericulos

C,-CE-)RAII E &,'*A-I A!ISE 'A E(AC*AREA /- !EI*'/-C,-0*RA),R -I(E' E ,!,)

AER

Emisii

8

8/13/2019 E.M.R BERE

9/31

=ab! 'r! .

$a4a de proces &unct de prelevare Indicator

('A5C!A conform,! nr. 67251883

>abricarea maltului $ilozuri pulberi ? mg&'m*

:entral termica :os dispersie

pulberi ? mg&'m*

:A. / mg&'m*

$AI *? mg&'m*

'AI *? mg&'m*

A&A

:onditiile de evacuare a apelor uzate in reteaua de canalizare urbana sunt stabilite de

detinatorul retelelor de canalizare :A02%'% @E %2% AH=E'% $% :raiova, conform

contract si act additional si accord de racordare si deversare la sistemul public de canalizare al

0unicipiului :raiova nr! //1* din .9!//!.9!

%cestea trebuie sa fie in conformitate cu prevederile 3; nr! *?.&.?, privind

modificarea si completarea 3; nr! /66&.. pentru aprobarea unor norme privind conditiile de

descarcare in mediul acvatic a apelor uzate F '=2% ., Ard! nr! */&.+, precum si

recomandarile 7%= pentru acest sector!

S,'

$upratafa de 5 din platform fabricii de bere este betonata!

,!,)

=oate activitatile de pe amplasament vor respecta valorile limita de zgomot conform A0nr! /?.&??6&///5&?*.&9 din /* februarie .6 si $=%$ /5&/566 F privind JK %custica urbana,

limite admisibile ale nivelelei de zgomot!KK

9

8/13/2019 E.M.R BERE

10/31

CERINTE CARACTERISTICE BATSPECIFICE PENTRU FABRICAREA BERII A

ORGANIZATIEIS.C. HEINEKEN ROMANIA S.A.

Tab. Nr. 3

Cerinta caracteristicaBAT

Tehnici aplicate in cadrul

unitatiiComentarii privind

conormarea cuBAT

Recuperarea si purificareaCO2 rezutat !i" pr#cesu!e fer$e"tare% i$pic&"!'recuperarea% cur(tarea%c#$pri$area% uscarea%purificarea si ic)efierea.

*i#+i!u !e carb#" ,e"erat -"pr#cesu !e fer$e"tare pri$ar( aberii este recuperat cu aut#rui"staatiei !e recuperare a CO2.

Aceast( i"staatie c#ecteaz(%separ(% c#$preseaz(% usuc(%purific( si ic)efiaz( !i#+i!u !ecarb#"% -" /e!erea reutiiz(rii

acestuia -" pr#cesu !epr#!uctie.

Conformare cu BAT

Utiizarea siste$e#r !er(cire cu circuit -"c)is.

0" ca!ru s#ciet(tii e+ist('1 siste$ !e r(cire -" circuit -"c)ispe"tru c#$pres#ru afere"t i"iei

-$buteiere bere -" recipie"tePET1siste$ !e r(cire -" circuit -"c)isa /ase#r !e fer$e"tare1 siste$ !e r(cire se$i-"c)is a

c#"!e"sat#are#r cu e/acuareaapei !up( /erificareac#"!ucti/it(tii1 siste$ !e r(cire -" circuit -"c)ispe"tru c#$pres#aree !e aer si!e a$#"iac.

Conformare cu BAT

Epurarea ape#r uzate'1 pe"tru pri$a treapt( !eepurare% "eutraizarea esteese"tia( # ater"ati/(pri/i"! "eutraizarea ape#racai"e este utiizarea,aze#r !e ar!ere !e ace"traa ter$ic( sau a CO2!e a fer$e"tare41 treapta a !#ua !e epurarep#ate i"cu!e pr#ceseaer#be sau a"aer#be cea

S#cietatea !eti"e # i"staatie !eepurare a ape#r uzatete)"##,ice si feca#i! 5$e"aere perf#r$a"t(. Aceast(statie !e epurare are #capacitate !e 6.788 $39zi si estepre/(zut( cu $ai $ute trepte !eepurare'1 treapta $eca"ic(1treapta bi##,ic( a"aer#b(bazat( pe te)"##,ia EGSBreact#r cu pat !e "($# ,ra"uar

Conformare cu BAT

10

8/13/2019 E.M.R BERE

11/31

$ai #bis"uit( $et#!(aer#b( utiizat( a fabricie!e bere este pr#cesu cu"($# acti/at% iar cea $ai#bis"uit( te)"ic( a"aer#b(

este repreze"tat( !ereact#aree cu strat !e"($# a"aer#b sau cu pat!e "($# ,ra"uar41 !ac( e+ist( re,e$e"t(ri$ai stri",e"t pe"tru apauzat( e/acuat( !ec&t :7$,9 pe"tru CBO7 si 28 5 38$,9 pe"tru $aterii -"suspe"sie este "ecesar( #treapt( tertiar( !e epurare.

e+pa"!at4% si1 treapta bi##,ic( aer#b( cu"($# acti/.Nu este "ecesar( utiizarea u"eitrepte tertiare !e epurare.

N($#u !e epurare% carereprezi"t( # partei$p#rta"t( !i" !eseuries#i!e ,e"erate% p#atefi apicat pe tere".

*e#arece "($#u care rezut(!i" statia !e epurare a ape#ruzate "u este c#"ta$i"at c)i$icsi are u" ri!icat c#"ti"ut !e$aterie #r,a"ic(% acesta p#ate fi/a#rificat -" a,ricutur(% !up( #preaabi( !es)i!ratare% ca$ateria a$ei#rat#r a s#uri#rsau ei$i"at fi"a pri" !ep#zitarepe !ep#zitu !e !eseuri.

Recuperarea !r#!iei !up(fer$e"tare.

*r#!ia utiizat( a -"s($&"tareaberii -" pr#cesu !e fer$e"tarepri$ar( este reutiizat( !e $ai$ute #ri p&"( a epuizare.*r#!ia epuizat( este c#ectat(

-"tr1u" rezer/#r specia a$e"aat-" statia !e !r#!ie si !istrus(pri" aut#iz(. *r#!ia aut#izat(este !#zat( c#"tr#at -" statia !eepurare aape#r uzate te)"##,ice sifeca#i! 5 $e"aere -" /e!ereatrat(rii substa"te#r #r,a"icec#"ti"ute -" aceasta.

Conformare cu BAT

Fitrarea pr#!usuui utiiz&"!separarea cu;e$bra"(

Fitrarea berii se reaizeaz( pri"i"ter$e!iu u"ei i"staatii !efitrare care utiizeaz( ca $ateriafitra"t%

8/13/2019 E.M.R BERE

12/31

fizic# 5 c)i$ic si #r,a"#eptic si"u i"fue"teaz( ,ustu si $ir#suberii.

Recuperarea $ateriauuifitra"t atu"ci c&"! seutiizeaz( a!s#rba"ti$i"erai "aturai be"t#"it(%8 ? cu aut#ruu"#r sc)i$b(t#are !e c(!ur(1 sc)i$b(t#aree !e c(!ur( su"t!#tate cu siste$e !e c#"tr# ate$peraturii1 $ustu fiert se tra"sfer( -"/asee !e fer$e"tare pri$ar(%

Conformare

cu BAT

12

8/13/2019 E.M.R BERE

13/31

1 $i"i$izarea ti$puui !est#care a $ustuui rece pri"#pti$izarea sc)i$b(t#are#r!e c(!ur(% -" /e!ereapre/e"irii pr#!ucerii$ustuui

fierbi"te -" e+ces1 cresterea capacit(tii !est#care a $ustuui fierbi"tepe"tru pre/e"irea!e/ers(ri#r !i"rezer/#aree !e st#care1 r(cirea fer$e"tat#are#rutiiz&"! $a"tae saupa"#uri !e r(cire% -"/e!erea -$bu"(t(tiriieficie"tei cur(t(rii

1 utiizarea !e circuite !er(cire -"c)ise afer$e"tat#are pe"tru are!uce c#"su$u !e ap(1 st#carea si !ep#zitarea!r#!iei pe"tru a re!ucec#"ce"tratiie !e CBO7!i" apee uzate1 fitrarea berii pri" cur,eretra"s/ersa(% -"/e!erea re!ucerii

c#"su$uui !e ap( si ap#ua"ti#r !i" apee uzate.

!up( # preaabi( r(cire cuaut#ru u"ui sc)i$b(t#r !ec(!ur(

1 s#cietatea !eti"e /ase !efer$e"tare pri$ar( sisecu"!ar(4 a $ustuui cucapacitate $ai $are !ec&tpr#!uctia reaizat(1 r(cirea /ase#r !e fer$e"tarese reaizeaz( pri" $a"ta sauserpe"ti"e1 siste$u !e r(cire a /ase#r !efer$e"tare este -" circuit -"c)is

Reutiizerea apei ca!e !e ar(cirea $ustuui !e bere

Apa !e brasa utiizat( a r(cirea$ustuui se c#ecteaz( -"tr1u"rezer/#r situat -" e+teri#ruSectiei Fierbere si este reutiizat(

-" ca!ru sectiei -" pr#cesu !ep($(!ire a $ustuui%recuperarea e+tractuui !i"b#r)#t $as) fiter4 saupr#cesee !e i,ie"izare CIP4

i"statiie CIP ae SectieiFer$e"tare i a Sectiei Fitrare.

Conformare

cu BAT

13

8/13/2019 E.M.R BERE

14/31

=ab! 'r! )

$actorul demediu

&oluant Concentratie 9*.!.:

C.!.A.9*.!.:

mg5mc

Efecte asupra omului si amediului

%E1 pulberi * ?

%E1 :A. *? / :ontactul cu produsul poateproduce arsuri reci ori degerturi

%E1 'A. / *?

Este toxic,in concentratii ridicatepoate fi fatal! Contribuie laformarea ploilor acide i

favorizeaz acumularea nitrailor lanivelul solului care pot provocaalterarea echilibrului ecologicambiental!

%E1 $A. . *? 2oate cauza arsuri (ale ochilor,sistemului respirator si pielii!

%2% :a:l. .? .. 2rovoaca arsuri

%2% n:l. // 6

$ubstan clasificat ca fiind cu risc

pentru sntate sau mediu

%E1 '3) /? 5,?:auzeaza arsuri severe pentru pielesi leziuni ochilorB

%2% 3:l ? /%re o bun capacitate de infiltraren sol! toxic pentru viata acvatic

$ISA )EH-ICA E SEC*RI)A)ECO2 (Dioxid de Carbon)

PROPRIETATI FIZICE SI CI!ICE

14

8/13/2019 E.M.R BERE

15/31

$tare fizica la . L: - gaz comprimat

:uloare - fara culoare

0iros - inodor

0asa molara - ))

2unct de topire (L: - "?+!+

2unct de fierbere (L: - "96!? (s

=emperatura critica (L: - " *

2resiunea vaporilor la . : - ?9!* bar

@ensitate relativa in stare gazoasa (aerM/ - /!?.

@ensitate relativa in stare lichida (apaM/ - !6.

$olubilitate in apa (mg&l - .

Himite de inflamabilitate (N vol in aer - neinflamabil

%lte date - ;azul& vaporii mai greu decat aerul! $e poate acumula in spatii

inchise, in special la nivelul solului sau sub nivelul solului!

STA"I#ITATE SI REACTI$ITATE

2roduse de descompunere periculoase - nu este cazul

$tabilitate chimica - $tabil in conditii normale

%ATE TO&ICO#O'ICE

nformatii cu privire la toxicitate - 'u se cunosc efecte toxice pentru acest produs! $imptomele

sunt- dureri de cap, ameteli si voma, care duc la instalareainconstientei!

IFOR!ATII ECO#O'ICE

15

8/13/2019 E.M.R BERE

16/31

nformatii generale - 'u se cunosc efectele de deteriorare ale produsului asupramediului

inconjurator!

MASURI DE PRIM AJUTOR

0asuri de prim ajutor

" n cazul inhalarii- n concentratii mari poate cauza asfixierea! $imptomele acesteiasunt-

pierderea mobilitatii motrice si a cunostintei! Oictima nupoate sesiza pericolul de asfixiere!

:oncentratiile scazute de :A.pot accelera respiratia si cauzeaza dureri de cap! Evacuarea

victimelor din zona periculoasa se va face de catre salvator dotatcu aparat de respiratie autonom!

$e va asigura victimelor repausla pat si caldura. Se va chema medicul! n cazul producerii

stopului respirator, trebuie facuta respiratie artificiala!

" :ontactul cu pielea sau ochii- Achi se vor clati imediat cu apa cel putin /? minute! n caz de

arsura rece clatiti cu apa cel putin /? minute! %poi se vor aplicafese sterile! $e va apela la

consult medical!

" n cazul ingestiei- 'u se considera cale de contact!

MASURI DE PROTECTIE IMPOTRIVA INCENDIILOR

1iscuri specifice - %ctiunea focului asupra recipientului poate cauza spargerea &explozia

acestuia.

2roduse de ardere periculoase - 'u exista

$ubstante de stingere" $ubstante de stingere adecvate - $e pot utiliza toate substantele de

stingere cunoscute.

2roceduri speciale- @aca este posibil, opriti scurgerile de gazPzolati recipientul intr"o zona de

protectie sau asigurati racireaacestuia continua cu apa dintr"o pozitie protejata!

Ec%ipament special pentru pompieri - n spatii inchise se va utiliza aparat de respirat autonom!

!AS)RI %E #)AT I CAZ)# SCAPARI#OR ACCI%ETA#E

16

8/13/2019 E.M.R BERE

17/31

0asuri de protectie personala-

$e va evacua zona!% se purta aparatul de respirat autonom daca se constata caexista atmosfera

periculoasa la intrarea in zona!$e va asigura ventilarea adecvata!

0asuri de protectia mediului -

$e va incerca oprirea scaparilor de gaz!2reveniti patrunderea gazului in spatii inchise, canalizari,

pivnite,sau in orice spatii unde acumularile de gaz pot fi periculoase!

0asuri de curatare a zonei -

$e va asigura o buna ventilare a zonei!

MANIPULARE SI DEPOZITARE

0anipulare - $e va evita patrunderea apei in recipient! $e va evitarecircularea gazului in

recipient! 8tilizati numai componente deechipare adecvate naturii produsului, la presiunea si

temperatureprescrisa! n cazul in care aveti nelamuriri, contactati furnizorul

produsului!

@epozitare - 2astrati recipientii in locuri bine ventilate, la temperaturi sub?:, in spatii bine

ventilate!

LIMITAREA EXPUNERII PROTECTIE INDIVIDUALA

0asuri de protectie personala - $e va asigura oventilatie corespunzatoare. a manipularea

recipientilor" butelii cu gaze, muncitorii vor purta manusi deprotectie si incaltaminte cu bombeu

metalic!

$I;< )EH-IC< E SEC*RI)A)E S,2= 9io>id de sulf:21A21E=QR >:E S :30:E

0asa molar- +)

2unct de topire- "9?,? T:

2unct de fierbere- "/ T:

17

8/13/2019 E.M.R BERE

18/31

=emperatura critic- /?6 T:

@ensitate relativ, gaz- .,* (airM/

@ensitate relativ, lichid- /,? (

8/13/2019 E.M.R BERE

19/31

recipientul ntr"o zon de protecie sau se va rci continuu dintr"o poziie protejat!

0Q$81 02A=1O% 2E1@E1HA1 %::@E'=%HE

0suri de protecie personal! $e va evacua zona! $e va asigura ventilaie adecvat! @ac se

constat c exist o atmosfer periculoas, la intrarea n zona contaminat se va folosi aparat de

respiraie autonom i echipament de protecie antichimic!

!?suri de protec@ie a mediului

$e va mpiedica ptrunderea gazului n canalizri, pivnie, subsoluri sau n orice alte locuri unde

acumularea poate deveni periculoas!

$e va ncerca oprirea scurgerilor de gaz! $e va reduce evaporarea cu cea sau ap fin

pulverizat!

!etode de cur?@ire

#ncperile vor fi foarte bine ventilate! 2ardoseala se va spla foarte bine cu furtunul cu ap!Echipamentele contaminate i zona afectat se va spla cu ap din abunden!

'>A10%R =AI:AHA;:E

Extrem de coroziv pentru ochi, piele i tractul respirator, la concentraii ridicate! 2oate determina

edem pulmonar fatal.

'>A10%R E:AHA;:E

2oate determina schimbarea p3"ului n mediile acvatice!

$I;< )EH-IC< E SEC*RI)A)E -H6= 9Amoniac:

21A21E=QR >:E S :30:E

$tare fizica- ;az incolor la temperatura si presiune normala

!iros- intepator, iritant2rag de miros- ,+ F ?* ppm

p3- //,+ (in solutie apoasa- la /9 g&l la .T:

2unct de topire&inghet la / atm- /5+ G la //* h2a

2unct initial de fierbere si interval de fierbere la / atm- .) G at //* h2a

2unct de aprindere- 5.) G at //* h2a

19

8/13/2019 E.M.R BERE

20/31

2unct de explozie- exista limite de explozie definite in procente

1ata de evaporare- nu sunt informatii disponibile!

nflamabilitate- inflamabil

Himite inferioare& superioare de explozie- /+N limita inferioara, .?N limita superioara

2resiunea critica- //*, h2a

2resiunea de vapori- 6+// h2a la . T:

@ensitatea de vapori- ,99/ g&l (la T:

@ensitatea relativa a vaporilor (aer M /- !?5+

'>A10%R =AI:AHA;:E

Toxicitate acuta

Clasificare HS amoniac- 3 **/ F =oxicitate acuta * (=oxic daca este inhalat F nu se aplicapentru solutii!

Studii de suport

H:? + min sobolani masculi V femele- //?5 mg&mW aer '3* anhidru (gradare Glimisch.!

H:? /h soarece mascul- ).* ppm, '3* anhidru (gradare Glimisch .!

H:? /h sobolan- 95*5 mg&m* aer, '3* anhidru (gradare Glimisch .!

Coroziunea ie!ii" iritatie

Clasificare HS amoniac- 3 */) F :oroziv pentru piele /7 (:auzeaza arsuri severe pentru pielesi leziuni ochilor

Studii de suport

$olutie apa amoniacala /.N a fost coroziva pentru pielea iepurelui, '3)A3 (gradatie Glimisch

.!

$emne vizibile in patologia pielii aparute la sobolani la concentratii de ."* mg&l si mai mari,

'3* anhidru (gradatie Glimisch .!

Ingerarea- Este putin probabila, produsul este gazos la temperatura si presiune normala!@aca totusi are loc ingerarea, se produc arsuri chimice ale gurii, gatului, esofagului si

stomacului!

In%alarea- Expunerea la concentratii care depasesc cu putin limita admisa poate irita

ochii, nasul si gatul! :oncentratii mai mari pot provoca dificultati de respiratie, dureri in piept,

bronhospasm, colorarea salivei, edem pulmonar ( lichid in plamani !

20

8/13/2019 E.M.R BERE

21/31

Contactul cu pielea- Hichidul poate provoca roseata moderata pana la severa, inflamatii

si ulceratii ale pielii, in functie de gradul si durata contactului! Ha concentratii mari, gazul poate

provoca arsuri chimice! :ontactul indelungat cu pielea sau pe o suprafata mare a pielii poate

avea ca rezultat absorbtia unor cantitati potential daunatoare de substanta!

Contactul cu oc%ii Hichidul poate produce dureri, inrosiri si inflamatii ale conjunctivei,

rani ale irisului!

'>A10%R E:AHA;:E

%moniacul nu este persistent in mediul in care se gaseste, indiferent de natura acestui

mediu, deoarece sufera diverse procese de degradare!

AtmosferaF amoniacul este indepartat prin fotoli4a, reactionand cu radicali A3" produsi

pe cale fotolitica introposfera! :onstanta ratei de degradare- /!?(X!)x/"/* cmW molecule la .?L:!

!ediu acvaticF amoniacul este transformat de catre bacterii specifice in nitrati, prin

procesul de nitrificare. n prima etapa,itrosomonas oxideaza amoniacul la nitriti 'A."B in a

doua etapa,itrobacter oxideaza nitritii la nitrati 'A*"!

SolF amoniacul este transformat de catre bacterii, actinomicete si fungi in '3)Y prin

procesul de amonificare5minerali4are. %moniul este apoi convertit rapid in nitrati, ce vor fi

preluati si utilizati de catre plante sau returnati in atmosfera, in urma denitrificarii (reductiametabolica a nitratilor in ' sau '.A!

7ioacumularea amoniacului in biota nu este considerata de importanta in mediuB

acesta nu se acumuleaza in tesuturile bogate in lipide la fel ca substantele organice, chiar daca

nivelele de amoniac in sangele animalelor expuse pot creste in urma expunerii! =oate speciile

animale au dezvoltat mecanisme fiziologice efective de detoxifiere sau excretie! :oeficientul de

distributie- !.* n"Actanol & apa (log pA&C!

'ivelele de amoniac in sol sunt influentate de mineralizare, absorbtia de

catre plante, imobilizarea microbiana si fixarea in mineralele de argila! %moniacul este adsorbit

cu putere in sol, in particule de sedimente si coloizi in apa, aceasta adsorbtie rezultand in

concentratii ridicate de amoniac in sedimentele oxidate! n conditii anoxice, capacitatea

adsorbtiva este mai redusa, rezultand in eliberarea amoniacului in coloana de apa sau in stratul de

sediment oxidat superior!

21

8/13/2019 E.M.R BERE

22/31

$I;< )EH-IC< E SEC*RI)A)E HC' = 9Acid clor%idric:

21A21E=QR >:E S :30:E

%spect - Hichid incolor sau slab galbui

0iros - puternic ntepator, pragul de mirosM,/ la ? ppm

p3 ,/ (solutie ) N

=emperatura de aprindere nu se aprinde

2roprietati explozive nu este exploziv

2roprietati oxidante nu este oxidant

2resiunea de vapori ) mm3g la *o:

@ensitate relativa (apaM/ /,/5 g&cm*

$olubilitate n apa 6.* g&l la o:, 9. /g&l la .:, ?+/ g&l la +o:

%lte solubilitati n alcool, eter, benzen, acetona, acid acetic,

:oeficient de partitie octanol"apa, Go< neaplicabil

Oscozitate /,5 m2a!s la /?:

@ensitatea vaporilor (aerM/ /,.?9

'>A10%R =AI:AHA;:E

Efecte cronice Expunerea prelungita sau repetata poate duce la dermatite, conjunctivite,

gastrite, eroziunea dintilor, fotosensibilitate, edeme pulmonare! Expunerea repetat la vaporii

solutiilor pentru decaparea metalelor!

In%alare %cidul clorhidric solutie este corosiv si iritant pentru tractul respirator!

nhalarea de vapori (ceata, aerosoli poate determina aparitia necrozelor epiteliale ale bronhiilor

si traheei, tuse convulsiva, sufocanta, ulceratii! ritarea excesiva a plamnilor n urma expunerii

prelungite provoaca aparitia pneumoniilor si a edemelor pulmonare care pot fi fatale!

Contact cu pielea Este corosiv si iritant pentru piele si pentru toate tesuturile vii!

:ontactul cu acidul clorhidric solutie determina arsuri puternice, nrosirea zonei afectate,

posibile umflaturi si necroze!

22

8/13/2019 E.M.R BERE

23/31

Contact cu oc%ii :ontactul cu lichidul sau vaporii solutiilor cauzeaza arsuri dureroase,

ulceratii si necroza corneei!

Ing%itire #nghitirea este putin probabilasi poate fi fatalaB poate determina arsuri severe

ale gurii si stomacului! poate duce la sngerari ale nasului, gingiilor, ulceratii ale mucoasei

nazale si bucale!

'>A10%R E:AHA;:E

!obilitate #n aer, vaporii de acid clorhidric solutie sunt absorbiti n umiditatea de

suprafata, n apa de ploaie cnd se produce ionizarea acestuia! #n apa acidul clorhidric solutie

ionizeaza si este neutralizat n functie de capacitatea de neutralizare a apei impurificate!

#n sol solutiile de acid se infiltreaza repede! 2oate dizolva unele substante din sol care vor fi

transportate catre apele freatice!&ersistenta si degradabilitatea =impul de njumatatire n aer este de // zile! 0etodele

de determinare a biodegradabilitatii nu se aplica pentru substan@ele anorganice!

&otentialul bioacumulator'u se bioacumuleaza datorita solubilitatii mari n apa!

Alte efecte adverse Este considerat un impurificator slab pentru mediul acvatic!

=oxicitatea asupra mediului acvatic se manifesta prin scaderea p3"ului apelor, o valoare a p3"

ului de ? putnd produce mortalitatea n mediul acvatic!

6.2. Estimarea e>punerii

Estimare expunerii se calculeaza conform formulei-

%@@ M (:sx 1 x E> x E@ & (7C x %=

%@@ M doza medie zilnica (mg& 4g& ziB

:sM concentratia poluantului-

sol" (mg& 4g B

apa F (l& ziB

23

8/13/2019 E.M.R BERE

24/31

aer F (m* & zi

1 M rata de ingestie

E> M frecventa expunerii (./ zile & an

E@ M durata expunerii (ani

7C M 4g

%=M timpul de expunere M zile

"pentru substantele cancerigene, %=ME@ M 9 ani, / anM *+? zile

" pentru substantele necancerigene, %=ME@ M ? ani

" pentru adulti F + 4g @oza medie zilnica pentru fiecare caz

" pentru copii F .? 4g"prin programul 1$"

8/13/2019 E.M.R BERE

25/31

S,2 " F necancerigena F E@ M ? ani

%@@ M (:sx 1 x E> x E@ & (7C x %=

:$ M . l & zi

1 M /,/ ml & zi

E> M ./ zile & an

E@ M ? ani M *+? zile M %=

7C copii M .? 4g M .? x /+ mg

2entru copii (.? 4g

%@@ M (. x /,/ x ./ x ? x *+? & (.? x / + x ? x *+?

%@@ M 9).*? & .? x /+M BBB17 mg 5 m35 4i

2entru adulti (+ 4g

%@@ M . x /+ x ./ x ? x *+? & + x /+ x ? x *+?

%@@ M //9+ & + x /+ M BBBBD mg 5 m35 4i

6.3. Estimarea riscului ecologic

:t M : x 7%>

7%>:A.M

7%>$A.M@ioxidul de carbon si dioxidul de sulf nu se bioacumuleaza!

6.6. Evaluarea to>icitatii

3ZM%@@ & 1f@

1f@ co.M / mg&m*&zi

25

8/13/2019 E.M.R BERE

26/31

1f@so.M ? mg&m*&zi

3Z pentru :A. la copii- 3Z M %@@ & 1f@

3Z M ,*?& / M ,*?

" la adulti 3Z M ,/) & / M ,/)

3Z pentru $A. la copii 3Z M %@@ & 1f@

3Z M ,/+ & ? M ,*.

" la adulti3Z M ,9 & ? M ,/)

6. Caracteri4area riscului asupra sanatatii umane

@aca valoarea 3Z [ / efectele adverse asupra sanatatii umane sunt putin probabile!

@aca valoarea 3Z \ / efectele adverse asupra sanantatii umane sunt probabile!

@aca valoare 3Z \ / riscul cronic asupra sanatatii umane este ridicat pentru substanta

respective!

3Z:A. copii M ,*? ] /

3Z:A. adulti M ,/) ] /

3Z$A. copii M ,*. ] /

3Z$A. adulti M ,/) ] /

1ezulta ca efectele adverse asupra sanatatii umane sunt putin probabile!

ndicele de hazard

3i M ^nM i3Zn

3i M 3Z:A. Y 3Z$A.

3iM ,/*

6.7 Caracteri4area riscului ecologic

3Z M :t & =1O

=1O pentru :A. M ,5. mg & m*

=1O pentru $A. M ,6/ mg & m*

'u sunt efecte asupra ecosistemului!

26

8/13/2019 E.M.R BERE

27/31

6.D Evaluarea riscului conform ,rdinului 1F65188D

6.D.1 Anali4a calitativa a riscului

%naliza calitativa implica evaluarea urmatorilor factori-Pericolul* sursa- se refera la poluantii specifici, care sunt identificati pe amplasament,

nivelele de toxicitate, efecte particulareB

Calea de actionare- se refera la caile prin care substantele toxice ajung la punctul la care au

efecte daunatoare prin ingerare directa sau contact direct cu pielea sau prin migrare prin

sol&apa&aer!

Tinta sau receptorul- reprezinta obiectivele asupra carora actioneaza efectele daunatoare ale

anumitor substante toxice de pe amplasament- fiinte umane, animale, plante, resurse de apa,

cladiri!

=ab nr! )

Agentulpoluant

&ericolul Sursa Caleadepropagare

)intele 5Receptorii

Atingeretinta

Importanta risculuire4ultat

Actiunideremediere

pulberi 'epericulos >abricaremalt

nhalareBingerareBmigrare

0uncitoriide peamplasament

@a ,+

27

8/13/2019 E.M.R BERE

28/31

C,2 'epericulos >ermentare

nhalareBingerareBmigrare

0uncitoriide peamplasament

@a *,? identificareasurselor depoluantiatmosferici,informatii cuprivire lacerintelelegislativeprivindemisiile depoluanti naer, informatii

cu privire lareceptoriisensibili dinzon(;elaborareainventaruluiemisiilor dinamplasament;m(surareaemisiilor de lasurse majore;implementarea tehnicilorpentrucontrolulemisiilor de

particule.

28

8/13/2019 E.M.R BERE

29/31

-,2 =oxic 2roces deepurareape uzate

nhalareBingerareBmigrare

0uncitoriide peamplasament

@a ,.6

S,2 =oxic 2roces de

epurareapeuzateB:entralatermica

nhalar

eBingerareBmigrare

0uncitorii

de peamplasament

@a ,?9

CaCl2 'epericulos 0ateriiauxiliare

nhalareBingerareBmigrare

0uncitoriide peamplasament

@a /,/*

nCl2 'epericulos 0ateriiauxiliare

nhalareBingerareBmigrare

0uncitoriide peamplasament

@a /,*9

-H6 =oxic,:orosiv

:entralafrig

nhalareBingerareBmigrare

0uncitoriide peamplasament

@a /,?9

HCl :orosiv,=oxic

pentru viataacvatica

$ubstantechimice

utilizateininstalatie

nhalareBinger

areBmigrare

0uncitoriide pe

amplasament

@a ,?

6.D.2 Anali4a cantitativa a riscului

:alcularea riscului se poate baza pe un sistem simplu, unde probabilitatea si gravitateaunui eveniment sunt clasificate descrescator!

Clasificarea probabilitatii Clasificarea gravitatii

*Mmare *Mmajor

29

8/13/2019 E.M.R BERE

30/31

.Mmedie .Mmediu

/Mmica /Musor

:alcularea riscului-

1:A.M * x . 1 $A. M / x /

1:A.M + 1$A. M /

0atricea pentru determinarea cantitativa a riscului-

Agent poluant &robabilitate ravitate Risc

:A. * . +

$A. / / /

@eoarece concentratia dioxidului de carbon a deposit concentratia maxima admisa, am

considerat probabilitatea ca fiind mare, iar gravitatea medie, deoarece dioxidul de carbon nu este

periculos!

2entru dioxidul de sulf probabilitatea am considerat"o mica deoarece concentratia acestui

poluant nu depaseste concentratia maxima admisa, iar gravitatea este usoara deoarece

concentratia dioxidului de sulf este mica!

n concluzie, riscul in cazul dioxidului de carbon este mai mare decat cel al dioxidului de

sulf!

. Estimarea si managementul riscului prin aplicarea unei noi metodologii

!etoda HA,&Abiectivele metodei 3%A2 sunt-

" identificarea locurilor in care exist hazardeB

" determinarea particularitilor proiectelor prin care se pot identifica probabilitile de apariie a

unor evenimente nedoriteB

30

8/13/2019 E.M.R BERE

31/31

" stabilirea informaiei necesare n proiectare din perspectiva asigurrii fiabilitii instalaieiB

" iniierea i dezvoltarea studiilor cantitative de hazard i risc!

2rin intermediul 3%A2, se realizeaz o examinare critic, structurat, a instalaiilor

sau proceselor de ctre o echip experimentat din staff"ul companiei, n scopul identificrii

tuturor abaterilor posibile de la un anumit proiect, odat cu efectele nedorite ce apar drept

consecine asupra siguranei, operabilitii, mediului!

$uccesul sau insuccesul studiului depinde de patru aspecte-

" %curateea proiectului i a celorlalte date utilizate ca baz pentru studioB

" 2regtirea tehnic i experiena echipeiB

" :apacitatea echipei de a utiliza metoda ca un sprijin pentru vizualizarea

abaterilor posibile, cauzelor i consecinelorB

" :apacitatea echipei de a menine sensul proporiilor, mai ales atunci cnd se

evalueaz seriozitatea pericolelor care sunt identificateB

Ha completarea unui studiu 3%A2, rezultatele posibile sunt-

" #mbuntiri ale procedurilor de ntreinere&exploatare ale programelor de control i a

instruciunilor care au fost deja implementate cu modificri ale echipamentului realizate cu

costuri reduseB

" 8nele schimbri propuse pot atepta rezultatul unei evaluri cantitative mai detaliateB

" 1ecomandrile majore se implementeaz treptat, pe msura dobndirii de capitalB

" 0embrii echipei vor avea att o nelegere mai bun a planului&procesului i o mai bun

apreciere a hazardurilor i riscurilor poteniale dect dac studiul nu ar fi fost realizat!