+ All Categories
Home > Documents > Eminescu prezentare bibl. mares crina

Eminescu prezentare bibl. mares crina

Date post: 21-Jun-2015
Category:
Upload: mares-crina
View: 2,693 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
69
Poţi zidi o lume-ntreagă, poţi s-o sfarmi..orice-ai spune, Peste toate o lopată de ţărână se depune. ....................................... ................ Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege, Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înţelege... Dar afară de acestea, vor căta vieţii tale Să-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale –
Transcript
Page 1: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Poţi zidi o lume-ntreagă, poţi s-o sfarmi..orice-ai spune,Peste toate o lopată de ţărână se depune........................................................Astfel încăput pe mâna a oricărui, te va drege,Rele-or zice că sunt toate câte nu vor înţelege...Dar afară de acestea, vor căta vieţii taleSă-i găsească pete multe, răutăţi şi mici scandale –............Toate micile mizerii unui suflet chinuitMult mai mult îi vor atrage decât tot ce ai gândit. ............”Scrisoarea 1 de Mihai Eminescu

Page 2: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

PE 15 IANUARIEse sărbătoreşte in acesti ani, cu aceleaşi declaraţii pompoase ziua de naştere a “Marelui Poet Naţional”, ajuns atât de faimos încât prea puţini îi mai cunosc astăzi intreaga opera. Incontestabil Mihai Eminescu a fost un vizionar, un om inteligent ce a depăşit cu mult gândirea epocii în care a trăit. Un om dotat cu talent scriitoricesc, un condei “periculos” pentru ignoranţi şi mincinoşi pentru că deţinea mijloacele de a-si propaga ideile şi a transmite mesajul de trezire naţională.

Page 3: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

• Imaginea lui a fost cosmetizată atât în epocă cât şi pentru posteritate, opera trunchiată corespunzător şi mesajul alterat. • De ce îl iubim pe Eminescu şi considerăm necesară reconsiderarea operei, vieţii, mesajului şi imaginii lui?• Pentru că el a iubit extraordinar de mult România şi poporul român. Patriotismul a fost poate cea mai definitorie calitate a lui Eminescu• El a militat pentru trezirea şi emanciparea românilor şi de aceea a avut atât de mult de suferit. • În epocă, el a fost acuzat de nebunie şi internat cu forţa pentru că ideile lui erau “periculoase”.• Pentru posteritate, el a fost prezentat apoi doar ca un poet romantic.

Page 4: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Mihai Eminovici s-a nascut la Botosani la 15 ianuarie 1850.Este al saptelea din cei unsprezece copii ai caminarului Gheorghe Eminovici.

Isi petrece copilaria la Ipototesti,in casa parinteasca si prin inprejurimi ,intr-o totală libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura,stare evocată cu adancă nostalgie în poezia de mai tarziu(“Fiind băiet”...sau “O,rămâi”).

Page 5: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Mihai Eminovici -elev1858-1859 urmează clasa a III a la “Naţional

Hauptschule” din Cernăuţi , este clasifical al 15 –lea din cei 72 de elevi

1859-1860 urmează clasa a IV a, este clasificat al 5-lea din cei 82 de elevi.

1860-1861 urmează la Ober –Gzmnasium din Cernăuţi clasa I de gimnazi si este al 11-lea dîn 23 în sem.I si al 23 în sem al II-lea.

1862-1863 repetă clasa şi la 16 aprilie părăseşte şcoala

Page 6: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Eminescu adolescent1864 – dă reprezentanţii de

teatru cu trupa Fanny Tardini Vlădicescu la Cernăuţi

- pe 5octombrie se angajează ca practicant la tribunalul din Botoşani, apoi copist la comitetul permanent

1865- martie obţine paşaport pentru Bucovina şi se îngrijeşte de biblioteca profesorului Aron Pumnul unde era student privat

1866 – moare Aron Pumnul care îi românizează numele de familie în EMINESCU

La 19 ani

Page 7: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Tinereţe şi privaţiuni

Călătoreşte mai mult pe jos la Blaj ("mica Romă", despre care-i vorbise Pumnul). Cu ghetele rupte şi o traistă în spinare (cu nişte cărţi şi caiete în care adunase folclor), Mihai coboară de pe dealul Hula în "vatra românismului" - Blaj, încearcă să-şi dea examenele, dar nu le ia, neavând condiţii de învăţătură. Fără parale, doarme într-un pod de fân, îmbucă din piaţă prune cu pâine neagră şi se scaldă în Târnava (fiind un bun înotător). Citeşte cu nesaţ cărţile de la gimnaziu, scrie versuri prin parcuri.

Page 8: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

1866 -18681866 Publică în revista Familia din

mai multe poezii Participă la adunarea anuala a

“Astrei” , la Blaj.1867 se angajeaza în trupa lui Iorgu

Caragiale ca sufleor şi copist şi face turnee în Galaţi,Giurgiu,Braila,Ploieşti.Traduce din Shiller şi apare poezia Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie

1868 face turnee în mai multe oraşe banaţene cu trupa lui Mihai Pascaly, se împrieteneşte cu I.L.Caragiale şi devine copistul Teatrului Naţional. Începe romanul Geniul pustiu.

Page 9: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

1869 - VienaAici a fost trimis de către tatăl său, care,

înspăimântat că fiul ar putea aluneca pe drumul ruşinos al actoriei, i-a promis o subvenţie de 18 galbeni pe lună, pentru ca să audieze cursurile de filozofie ale universităţii Vieneze, considerată cea mai veche (de limba germană) din Europa, după Praga.

Aici a studiat şi fratele lui, iar îndemnul lui Aron Pumnul, pentru care Viena era „patria culturii şi gândirii”, a fost hotărâtor pentru Eminescu.

Page 10: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Eminescu şi VienaSe ştie că nu a fost înscris ca student la

universitate, deoarece în acea perioada nu avea încă bacalaureatul, în schimb a fost admis – contra cost - ca audiant, fără drept de a se prezenta la examene, dar la încheierea fiecărui semestru i se trecea în „Index lectionum” faptul că a frecventat cursurile.

Aceasta i-a dat libertatea de a asista după voia inimii, la cursurile care-l interesau, la facultăţile de filozofie, drept şi medicină. In cele trei semestre urmate, între1869 şi 1872, el a audiat cursuri de filozofie practică, filozofia dreptului, istoria filozofiei (metafizica lui Aristotel, Descartes, Spinoza, Kant, Hegel, Schopenhauer – pe care intenţionează să-l traducă în româneşte, Nietzsche) istoria evului mediu, istoria Imperiului Roman, istoria Egiptului, logică, economie politică, ştiinţe financiare şi administrative, drept internaţional, medicină legală - asistând chiar la disecţii, cursuri de limba italiană şi spaniolă. Setea sa de a ştii era de nepotolit.

Page 11: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Adevărata sa cultură însă nu s-a format pe băncile universităţii vieneze, ci din cărţile pe care le citea la biblioteca curţii regale, sau acasă, împrumutate sau cumpărate de la anticari, din puţinii bani (care şi aşa erau insuficienţi) pe care-i primea de la părinţi.

Aşa cum relatează prietenul său, scriitorul Ion Slavici, de îndată ce veneau banii de acasă Eminescu dispărea pur şi simplu pentru toţi din jur şi închis în modesta lui odăiţă, devora cărţile cumpărate pentru ca apoi în criză de bani să le revândă. Alături de hrana spirituală, singura lui hrană era doar câteva ceşti de cafea.

Ion Ion SlaviciSlavici

Page 12: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

De perioada vieneză este legată o activitate deosebit de prolifă.

Spiritul său nesăţios în a cunoaşte, era aici în elementul său firesc. Nu pierde nici o ocazie pentru a se înstruii,

participă intens la viaţa studenţească, scrie la gazete studenţeşti articole cu tente politice, dar în acelaşi timp urmăreşte cu pasiune orice eveniment politic din ţară,

organizează de aici serbarea a 400 de ani de la întemeierea mănăstirii Putna. Se întâlnesc la mormântul lui Ştefan cel Mare studenţii , Ciprian Porumbescu, pictorul Bucevski

Sunt acuzati că apără ideile Junimii de la Iaşi

Page 13: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

1870 Activitatea literară

devine, încet-încet, tot mai intensă, debutând în revista “Convorbiri literare” cu poezia “Venere şi Madonă”. Publică apoi “Epigonii”, “Făt-Frumos din lacrimă”,

“Mortua est”, “Înger de pază” şi îl recomandă pe Slavici celor de la revista “Junimea”.

Page 14: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Ţara, problema Bucovinei îl preocupă1870 îl vizitează la Dobling de Anul

Nou pe domnitorul Al.I.Cuza

Iacob Negruzzi îi arată aprecierea sa pentru ce a publicat în Convorbiri literare

Page 15: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Muza poetului Veronica Micle, n. Câmpeanu, a fost o

poetă română. Tatăl ei, Ilie Câmpeanu, a fost cizmar. Orfană de tată, la vârsta de doar 14 ani, s-a căsătorit pe 7 august 1864 în Biserica Bob din Cluj cu profesorul Ştefan Micle. În anul 1872 l-a cunoscut la Viena pe Mihai Eminescu, cu care a legat o prietenie strânsă. Soţul ei, profesorul Ştefan Micle a murit în anul 1879, lăsând-o într-o situaţie materială destul de grea. În 1887 Veronica s-a mutat la Bucureşti, încercând să-l sprijine sufleteşte pe Eminescu.

Veronica Micle moare la mănăstirea Văratec în acelaşi an cu Mihai Eminescu.

Page 16: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

1873 scrie Luceafărul şi Călin

picturi : Balasa

A fost odată ca-n poveşti,A fost ca niciodată, Din rude mari împărăteşti, O prea frumoasă fată.

Şi era una la părinţiŞi mândră-n toate cele, Cum e Fecioara între sfinţiŞi luna între stele.

Din umbra falnicelor bolţiEa pasul şi-l îndreaptăLângă fereastră, unde-n colţLuceafărul aşteaptă.

Page 17: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Privea în zare cum pe măriRăsare şi străluce, Pe mişcătoarele cărăriCorăbii negre duce.

Îl vede azi, îl vede mâni, Astfel dorinţa-i gata; El iar, privind de săptămâni, Îi cade dragă fata.

Cum ea pe coate-şi răzimaVisând ale ei tâmple, De dorul lui şi inimaŞi sufletu-i se împle

Page 18: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Şi cât de viu s-aprinde elÎn orişicare sară,Spre umbra negrului castelCând ea o să-i apară.

Şi pas cu pas pe urma eiAlunecă-n odaie, Ţesând cu recile-i scânteiO mreajă de văpaie.

Şi când în pat se-ntinde dreptCopila să se culce,I-atinge mânile pe piept, I-nchide geana dulce;

Page 19: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Şi din oglindă luminişPe trupu-i se revarsă, Pe ochii mari, bătând închişiPe faţa ei întoarsă. Ea îl privea cu un surîs,El tremura-n oglindă,Căci o urma adînc în visDe suflet să se prindă.

Iar ea vorbind cu el în somn,Oftînd din greu suspină:- O, dulce-al nopţii mele domn,De ce nu vii tu ? Vină !

Page 20: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Cobori în jos, luceafăr blând,Alunecând pe-o rază,Pătrunde-n casă şi în gândŞi viaţa-mi luminează !

El asculta tremurător,Se aprindea mai tareŞi s-arunca fulgerător,Se cufunda în mare;

Şi apa unde-au fost căzutÎn cercuri se roteşte,Şi din adânc necunoscutUn mândru tânăr creşte.

Page 21: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Uşor el trece ca pe pragPe marginea feresteiŞi ţine-n mână un toiagÎncununat cu trestii.

Părea un tânăr voievodCu păr de aur moale,Un vânăt giulgi se-ncheie nodPe umerele goale.

Iar umbra feţei străveziiE albă ca de ceară -Un mort frumos cu ochii viiCe scânteie-n afară.

Page 22: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Din sfera mea venii cu greuCa să-ţi urmez chemarea,Iar cerul este tatăl meuŞi mumă-mea e marea.

Ca în cămara ta să vin,Să te privesc de-aproape,Am coborât cu-al meu seninŞi m-am născut din ape.

Page 23: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

O, vin ! odorul meu nespus,Şi lumea ta o lasă;Eu sunt luceafărul de sus,Iar tu să-mi fii mireasă.

Colo-n palate de mărgeanTe-oi duce veacuri multe,Şi toată lumea-n oceanDe tine o s-asculte.

- O, eşti frumos, cum numa-n visUn înger se arată,Dară pe calea ce-ai deschisN-oi merge niciodată;

Page 24: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Străin la vorbă şi la port,Luceşti fără de viaţă,Căci eu sunt vie, tu eşti mort,Şi ochiul tău mă-ngheaţă.

Trecu o zi, trecură treiŞi iarăşi, noaptea, vineLuceafărul deasupra eiCu razele-i senine.

Ea trebui de el în somnAminte să-şi aducăŞi dor de-al valurilor domnDe inim-o apucă:

Page 25: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Cobori în jos, luceafăr blând,Alunecând pe-o rază,Pătrunde-n casă şi în gândŞi viaţa-mi luminează !

Cum el din cer o auzi,Se stinse cu durere,Iar ceru-ncepe a rotiÎn locul unde piere;

Page 26: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

În aer rumene văpăiSe-ntind pe lumea-ntreagă,Şi din a chaosului văiUn mândru chip se-ncheagă;

Pe negre viţele-i de părCoroana-i arde pare,Venea plutind în adevărScăldat în foc de soare.

Din negru giulgi se desfăşorMarmoreele braţe,El vine trist şi gânditorŞi palid e la faţă; Dar ochii mari şi minunaţiLucesc adânc himeric,Ca două patimi fără saţŞi pline de-ntuneric.

Page 27: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Din sfera mea venii cu greuCa să te-ascult ş-acuma,Şi soarele e tatăl meu,Iar noaptea-mi este muma;

O, vin odorul meu nespus,Şi lumea ta o lasă;Eu sunt luceafărul de sus,Iar tu să-mi fii mireasă.

O, vin, în părul tău bălaiS-anin cununi de stele,Pe-a mele ceruri să răsaiMai mândră decât ele.

Page 28: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

 O, eşti frumos cum numa-n visUn demon se arată,Dară pe calea ce-ai deschisN-oi merge niciodată !        - Mă dor de crudul tău amorA pieptului meu coarde,Şi ochii mari şi grei mă dor,Privirea ta mă arde.

- Dar cum ai vrea să mă cobor ?Au nu-nţelegi tu oare,Cum că eu sunt nemuritor,Şi tu eşti muritoare ?

Page 29: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Nu caut vorbe pe ales,Nici ştiu cum aş începe -Deşi vorbeşti pe înţeles,Eu nu te pot pricepe;

Dar dacă vrei cu crezământSă te-ndrăgesc pe tine,Tu te coboară pe pământ,Fii muritor ca mine.

Page 30: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Tu-mi cei chiar nemurirea meaÎn schimb pe-o sărutare,Dar voi să ştii asemeneaCât te iubesc de tare;

Da, mă voi naşte din păcat,Primind o altă lege;Cu vecinicia sunt legat,Ci voi să mă dezlege.

Şi se tot duce... S-a tot dus.De dragu-unei copile,S-a rupt din locul lui de sus,Pierind mai multe zile.

Page 31: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

În vremea asta Cătălin,Viclean copil de casă,Ce împle cupele cu vinMesenilor la masă,  Un paj ce poartă pas cu pasA-mpărătesii rochii,Băiat din flori şi de pripas,Dar îndrăzneţ cu ochii,

Cu obrăjei ca doi bujoriDe rumeni, bată-i vina,Se furişează pînditorPrivind la Cătălina.

Page 32: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Dar ce frumoasă se făcuŞi mândră, arz-o focul;Ei Cătălin, acu-i acuCa să-ţi încerci norocul.

Şi-n treacăt o cuprinse linÎntr-un ungher degrabă.- Da ce vrei, mări Cătălin ?Ia du-t’ de-ţi vezi de treabă.

- Ce voi ? Aş vrea să nu mai staiPe gânduri totdeauna,Să râzi mai bine şi să-mi daiO gură, numai una.

Page 33: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Dar nici nu ştiu măcar ce-mi ceri,Dă-mi pace, fugi departe -O, de luceafărul din cerM-a prins un dor de moarte.

- Dacă nu ştii, ţi-aş arătaDin bob în bob amorul,Ci numai nu te mânia,Ci stai cu binişorul.

Cum vânătoru-ntinde-n crângLa păsărele laţul,Când ţi-oi întinde braţul stângSă mă cuprinzi cu braţul;

Page 34: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Şi ochii tăi nemişcătoriSub ochii mei rămâie...De te înalţ de subsuoriTe-nalţă din călcâie;

Când faţa mea se pleacă-n jos,În sus rămâi cu faţa,Să ne privim nesăţiosŞi dulce toată viaţa;

Şi ca să-ţi fie pe deplinIubirea cunoscută,Când sărutându-te mă-nclin,Tu iarăşi mă sărută.

Page 35: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Ea-l asculta pe copilaşUimită şi distrasă,Şi ruşinos şi drăgălaş,Mai nu vrea, mai se lasă,

Şi-i zise-ncet: - Încă de micTe cunoşteam pe tine,Şi guraliv şi de nimic,Te-ai potrivi cu mine...

Dar un luceafăr, răsăritDin liniştea uitării,Dă orizon nemărginitSingurătăţii mării;

Page 36: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Şi tainic genele le plec,Căci mi le împle plânsulCând ale apei valuri trecCălătorind spre dânsul;

Luceşte cu-n amor nespus,Durerea să-mi alunge,Dar se înalţă tot mai sus,Ca să nu-l pot ajunge.

Pătrunde trist cu raze reciDin lumea ce-l desparte...În veci îl voi iubi şi-n veciVa rămânea departe

Page 37: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

De-aceea zilele îmi suntPustii ca nişte stepe,Dar nopţile-s de-un farmec sfântCe nu-l mai pot pricepe.

- Tu eşti copilă, asta e...Hai ş-om fugi în lume,Doar ni s-or pierde urmeleŞi nu ne-or şti de nume,

Căci amândoi vom fi cuminţi,Vom fi voioşi şi teferi,Vei pierde dorul de părinţiŞi visul de luceferi.

Page 38: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Porni luceafărul. CreşteauÎn cer a lui aripe,Şi căi de mii de ani treceauÎn tot atâtea clipe.

Un cer de stele dedesupt,Deasupra-i cer de stele -Părea un fulger nentreruptRătăcitor prin ele.

Şi din a chaosului văi,Jur împrejur de sine,Vedea, ca-n ziua cea dentăi,Cum izvorau lumine;

Page 39: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Cum izvorând îl înconjorCa nişte mări, de-a-notul...El zboară, gând purtat de dor,Pân’ piere totul, totul;

Căci unde-ajunge nu-i hotar,Nici ochi spre a cunoaşte,Şi vremea-ncearcă în zadarDin goluri a se naşte.

Nu e nimic şi totuşi eO sete care-l soarbe,E un adânc asemeneaUitării celei oarbe.

Page 40: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

De greul negrei vecinicii,Părinte, mă dezleagăŞi lăudat pe veci să fiiPe-a lumii scară-ntreagă;

O, cere-mi, Doamne, orice preţ,Dar dă-mi o altă soarte,Căci tu izvor eşti de vieţiŞi dătător de moarte;

Reia-mi al nemuririi nimbŞi focul din privire,Şi pentru toate dă-mi în schimbO oră de iubire...

Page 41: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Din chaos, Doamne, -am apărutŞi m-aş întoarce-n chaos...Şi din repaos m-am născut,Mi-e sete de repaos.

- Hyperion, ce din genuniRăsai c-o-ntreagă lume,Nu cere semne şi minuniCare n-au chip şi nume;

Tu vrei un om să te socoţi,Cu ei să te asameni ?Dar piară oamenii cu toţi,S-ar naşte iarăşi oameni.

Page 42: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Ei numai doar durează-n vântDeşerte idealuri -Când valuri află un mormânt,Răsar în urmă valuri;

Ei doar au stele cu norocŞi prigoniri de soarte,Noi nu avem nici timp, nici loc,Şi nu cunoaştem moarte.

Din sânul vecinicului ieriTrăieşte azi ce moare,Un soare de s-ar stinge-n cerS-aprinde iarăşi soare;

Page 43: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Părând pe veci a răsări,Din urmă moartea-l paşte,Căci toţi se nasc spre a muriŞi mor spre a se naşte.

Iar tu, Hyperion, rămâiOriunde ai apune...Cere-mi cuvântul meu dentăi - Să-ţi dau înţelepciune ?

Vrei să dau glas acelei guri,Ca dup-a ei cântareSă se ia munţii cu păduriŞi insulele-n mare ?

Page 44: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Vrei poate-n faptă să arăţiDreptate şi tărie ?Ţi-aş da pământul în bucăţiSă-l faci împărăţie.

Îţi dau catarg lângă catarg,Oştiri spre a străbatePământu-n lung şi marea-n larg,Dar moartea nu se poate...

Şi pentru cine vrei să mori ?Întoarce-te, te-ndreaptăSpre-acel pământ rătăcitorŞi vezi ce te aşteaptă.

Page 45: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

În locul lui menit din cerHyperion se-ntoarseŞi, ca şi-n ziua cea de ieri,Lumina şi-o revarsă.

Căci este sara-n asfinţitŞi noaptea o să-nceapă;Răsare luna liniştitŞi tremurând din apă

Şi împle cu-ale ei scânteiCărările din crânguri.Sub şirul lung de mândri teiŞedeau doi tineri singuri:

Page 46: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

O, lasă-mi capul meu pe sân,Iubito, să se culceSub raza ochiului seninŞi negrăit de dulce;

Cu farmecul luminii reciGândirile străbate-mi,Revarsă linişte de veciPe noaptea mea de patimi.

Şi de asupra mea rămâiDurerea mea de-o curmă,Căci eşti iubirea mea dentăiŞi visul meu din urmă.

Page 47: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Hyperion vedea de susUimirea-n a lor faţă;Abia un braţ pe gât i-a pusŞi ea l-a prins în braţe...

Miroase florile-argintiiŞi cad, o dulce ploaie,Pe creştetele-a doi copiiCu plete lungi, bălaie.

Ea, îmbătată de amor,Ridică ochii. VedeLuceafărul. Şi-ncetişorDorinţele-i încrede

Page 48: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Cobori în jos, luceafăr blând,Alunecând pe-o rază,Pătrunde-n codru şi în gând,Norocu-mi luminează !

El tremură ca alte dăţiÎn codri şi pe dealuri,Călăuzind singurătăţiDe mişcătoare valuri;

Page 49: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Dar nu mai cade ca-n trecutÎn mări din tot înaltul:- Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,Dac-oi fi eu sau altul ?

Trăind în cercul vostru strâmtNorocul vă petrece,Ci eu în lumea mea mă simtNemuritor şi rece.

Mihai Eminescu

Page 50: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

1874-1875Bibliotecar si revizor scolar Deţine funcţia de bibliotecar la Biblioteca

Centrală din IaşiLa 15 iunie 1975 Titu Maiorescu, ministrul

învăţământului îi propune funcţia de revizor şcolar pentru iaşi şi Vaslui

5 septembrie trimite un raport la minister privind activitatea institutorului Ion Creanga şi propune reorganizarea şcolilor din Vaslui

Face un raport elogios asupra unei carti didactice a lui Creanga şi îl introduce la Junimea

Este acuzat de furtul unor carţi din Biblioteca din Iasi şi rămâne fără servici

Page 51: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

1877 ca ziaristÎncepe activitatea ziaristică la Ziarul

Timpul din Bucureşti

Jurnalistul Eminescu era cel putin la fel de profund ca poetul Eminescu si s-a dovedit ca era atata nevoie atat de poetul genial si mai ales de ,,luptatorul neobosit pentru neam si tara.’’

Page 52: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Cea mai însemnată parte a activităţii sale a fost dedicată gazetăriei şi politicii

Din 1876 devine ziarist profesionist - ocupatia sa principala pâna la sfarsitul vietii.

Debuteaza la Curierul de Iasi apoi, Din1877este redactor la TimpulÎn 1880 redactor sef si redactor pe

politica pâna in1883.

Page 53: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

POZIŢII INCOMODE PENTRU PUTERE

Eminescu duce campanii de presa dedicate chestiunii Basarabiei.

Critică aspru Parlamentul pentru înstrăinarea Basarabiei, este intransigent atăt faţă de politica de opresiune ţaristă (,,o adancă barbarie“) cât şi faţă de cea a Imperiului Austro-Ungar şi, totodată, işi acuză colegii, fruntaşii conservatori, că participă la înfiinţarea de instituţii bancare în scop de speculă.

Page 54: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Situaţia sa la ziar devine critică în 1880

mai ales după ce atacă proiectul de program al Partidului Conservator, lansat de Maiorescu, în care acesta pleda pentru subordonarea intereselor României si sacrifica romanii aflaţi sub puterea Imperiului Austro-Ungar. Câtă vreme guvernele de la Budapesta îi oprimau pe români, îngrădind accesul la şcoală şi Biserică, blocând cultivarea limbii materne - apropierea de Imperiu nu este posibilă şi nici recomandabilă, avertiza jurnalistul Eminescu.

Page 55: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

“Suntem bărbati noi sau nişte fameni, nişte eunuci caraghioşi ai marelui Mogul. Ce suntem, comedianţi, saltimbanci de uliţă să ne schimbăm opiniile ca şi cămaşile şi partidul ca cizmele?“ Eminescu Mihai

Ca urmare, în noiembrie 1881 Eminescu este inlocuit de la conducerea

Timpului, este retrogradat, iar noul redactor-sef îl ataca pe Eminescu chiar in ziarul pe care acesta il condusese.

Page 56: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Viena însă atrage ca un magnet şi conservatorii se cuplează cu liberalii.

P.P Carp, inalt fruntas conservator, devine ambasador al liberalilor la Viena şi cere sa i se pună surdină lui Eminescu .

Intr-o scrisoare catre Titu Maiorescu îi atrage atenţia: „şi mai potoliţi-l pe Eminescu!“.

Page 57: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Eminescu, considerat un lider primejdios

Eminescu avea o statura publica impresionanta si era perceput drept un cap al conservatorismului dar si al luptei pentru unitate nationala,coordonata ulterior printr-o intreaga retea de societati studentesti din orase centre universitare din cuprinsul monarhiei Austro-Ungare.

Pe langa ,,Societatea Carpatii“, au mai aparut la Budapesta Societatea „Petru Maior“, la Viena „Romania juna“,la Cernauti „Junimea“,„Dacia“, „Bucovina si Moldova“, in Transilvania societatea „Astra“ si, in vechea Romanie, „Liga pentru unitatea culturala a tuturor romanilor in vechea Romanie“, care avea filiale inculsiv la Paris.

Toate aceste organizatii se aflau in obiectivul serviciilor secrete ale Rusiei tariste si Austro- Ungariei, fiind intens infiltrate si supravegheate. Colectia arhivelor politice vieneze cuprinde numeroase rapoarte similare cu notele informative care priveau activitatea lui Mihai Eminescu.

Page 58: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

.In 1883, Eminescu realizează un tablou

al maghiarizarii numelor romanesti în Transilvania şi îl ridiculizează pe regele Carol I pentru lipsa sa de autoritate.

Condamnă guvernul liberal pentru politica externă şi internă, denunţă cârdăşia conservatorilor cu liberalii şi devine o povară incomodă pentru toată lumea.

Tiradele şi intransigenţa sa deranjau pe toată lumea. Eventualitatea că acesta să devină cândva parlamentar - ca mulţi alţi ziaristi, ar fi fost nefastă pentru puterile externe din jurul României, deoarece ar fi putut genera un curent politic ostil si neconvenabil intereselor acestora.

Page 59: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Importanţa internationala a zilei de 28 iunie 1883

Ungaria a rupt relatiile diplomatice cu statul român timp de 48 de ore, iar von Bismark i-a trimis o telegrama lui Carol I, prin care Germania ameninţa cu războiul.

In cursul verii,Imperiul Austro-Ungar a executat manevre militare in Ardeal, pentru intimidarea Regatului Romaniei, iar presa maghiara perorase pe tema necesitatii anexarii Valahiei.

Imparatul Wilhelm I al Germaniei a transmis de asemenea o scrisoare de ameninţări, în care soma Romania să intre în alianţa militară, iar Rusia cerea, de asemenea, satisfacţii.

Ziua de 28 iunie 1883 este o zi foarte importanta pentru istoria si politica Romaniei nu doar datorita arestarii lui Eminescu.

Page 60: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Din culisele arestarii din 28 iunie 1883 Pe de altã parte însã se stie cã Eminescu era în aceea

zi la baia Mitrasewschi, lângã strada Stirbei Vodã, nu departe de sediul Societãtii Carpatii,

societate interzisã de oficialitãti în aceeasi zi. Eminescu fusese dus acolo de cãtre Grigore Ventura

pentru a-l discredita, ceea ce îi si reuseste. Eminescu îsi iese din minti, Ventura îl pãrãseste.

Anuntã apoi imediat politia cã trebuie sã ridice un nebun de la baia Mitrasewschi.

Anuntã în acelasi timp pe Secãseanu si Ocãseanu, prietenii lui Eminescu, care sosesc imediat la locul respectiv, ajutându-l pe Eminescu sã îsi revinã în fire.

Ventura era redactorul ziarului L’Independence roumaine, ziar al cãrui director Emille Galli, fusese expulzat din România în aceeasi zi fatidicã de 28 iunie.

Galli nu este singurul expulzat în acea zi, aceeasi soartã a avut-o si ziaristul Zamfir C. Arbore, prietenul poetului si cu sigurantã multi altii.

Page 61: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

In mod brutal, in iunie 1883, munca sa este intrerupta si este introdus cu forta intr-un ospiciu.

Politia, sub comanda Puterii de stat, il transforma astfel pe Eminescu intr-unul dintre primii detinuti politici ai statului modern roman.

Oricum, este primul ziarist caruia I se pune calus in gura.

Page 62: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Baronul Von Mayr se ocupa cu spionarea lui Eminescu

Guvernul a desfiintat ,,Societatea Carpatii“ chiar la cererea reprezentantului Austro-Ungariei la Bucuresti, baronul Von Mayr, cel care se ocupa cu spionarea lui Eminescu.

Odata cu arestarea si internarea la balamuc a lui Eminescu au fost organizate razii si perchezitii ale sediului „Societatii Carpatii“ au fost devastate sediile unor societati nationale, au fost expulzate persoane aflate pe lista neagra a Vienei si au fost intentate procese ardelenilor.

Page 63: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Stirea despre boala lui Eminescu apare in ziarul Romanul antedatat pe 28 apare numarul din 29 :“Aflam ca Domnul Mihai Eminescu…”

Stirea va fi confirmata de Timpul peste trei zile, “Unul dintre redactorii acestei foi a incetat a mai lua parte la redactiune, atins fiind in mod subit de o grava boala”, asa suna.

Deci, este un anunt de destituire, nu mai face parte din redactie.

Exista insa un consens in epoca: un om atins de nebunie nu mai are voie sa faca parte din nici o functie publica,

Page 64: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

„Directiva de sus“ s-a aplicat la diferite nivele. Declararea nebuniei lui Mihai Eminescu este unul dintre ele.

Asa-zisele ,,interese de stat“l-au nimicit pe tanarul redactor - potentiala mare figura politica a Romaniei Mari.

Distrugerea lui Eminescu este deliberata si va duce la moartea sa.

Politia i-a sigilat casa, Maiorescu i-a ridicat manuscrisele si toate documentele depunandu-le la Academie ,dupa multi ani.

Page 65: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Zvonul nebuniei Se lanseaza zvonul nebuniei

inexplicabile, se insista pe activitatea sa poetico-romantica, se inventeaza povestea unei boli venerice.

Este apoi otravit lent cu mercur, sub pretextul unui pretins tratament contra sifilisului, este batut in cap cu franghia uda, i se fac bai reci in plina iarna, este umilit si zdrobit in toate felurile imaginabile.

Nu mai are unde sa scrie, se resemneaza cu situatia sa de condamnat politic si isi asuma destinul - nu fara insa a lupta pana in ultima clipa.

Page 66: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

13 ianuarie 1889, ultimul text ziaristic

In 1888, Veronica Micle reuseste sa il aduca pe Eminescu la Bucuresti, unde urmeaza o colaborare anonima la cateva ziare si reviste, iar apoi, la 13 ianuarie 1889, ultimul text ziaristic al lui M. Eminescu: o polemica ce va zgudui guvernul, rupand o coalitie destul de fragila, de altfel, a conservatorilor (care luasera, in fine, puterea) cu liberalii. Repede se afla, insa, ca autorul articolului in chestiune este „bietul Eminescu“.

Si tot atat de repede acesta este cautat, gasit si internat din nou la balamuc, in martie 1889. Astfel, Eminescu este scos complet din circuit, iar opera sa politica pusa la index. Defaimarea sa nu a incetat nici astazi, la 121 de ani de la uciderea sa.

Page 67: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Eminescu nu a fost nebun

Abia recent s-a dovedit, prin contributia unor specialisti in medicina legala - cum este Vladimir Belis, fost director al Institutului de Medicina Legala, sau cu aportul doctorului Vuia, ca mitul bolilor sale afost o intoxicare de cea mai joasa speta.

Page 68: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Punand cap la cap toate dovezile stranse ani de zile, Ovidiu Vuia scrie:

„Concluziile mele, ca medic neuropsihiatru, cercetator stiintific, sunt cat se poate de clare. Eminescu nu a suferit de lues si nu a avut o dementa paralitica“.

Creierul sau, dupa autopsie, s-a constatat ca are 1495 de grame, aproape cat al poetului german Schiller.

CreierulCreierul sau era sau era o dovada o dovada stanjenitoare a stanjenitoare a falsitatii teoriei falsitatii teoriei sifilisului –sifilisului –deoarece aceasta deoarece aceasta boala mananca boala mananca materia materia cerebralacerebrala

Page 69: Eminescu   prezentare bibl. mares crina

Asa-zisele “interese de stat” l-au nimicit pe tanarul redactor - potentiala mare figura politica a Romaniei Mari, tocmai in anul cand implinea 33 de ani, varsta jertfei lui

Ioan Botezatorul si a lui Iisus . Astfel,noi am inteles de ce o bogata

parte din viata sa nu ne-a fost prezentata; “Cu totii stim ca Mihai Eminescu a fost un mare poet, insa foarte putini cunosc amanunte din viata sa,care dezvaluie pasiunea,devotamentul si curajul de a-si urma cariera publicistica si de spune lucruri “incomode”.


Recommended