RZBOIUL INFORMATIONAL
Corector: Alexandra Ionescu
Nici parte diii acest volum nu poate fi copiat
tar permisiunea scris a Editurii SOLARIîfPRINT.
Drepturile de distribuie în strintate aparin,
în exclusivitate. Editurii SOLARIS®PRINT.
Cartea prin pot:
[email protected]
STRINU, EMIL, R&zboiul Informaional / Strinu Emil. - Bucureti :
Solaris Print. 2009
ISBN 978-606-92077-3-4
ISBN 978-606-92077-3-4
RZBOIUL INFORMATIONAL
Motto: O informaiepe care o ai nu este cea pe care o vrei
O informaie pe care o vrei nu este cea de care ai
nevoie O informaie de care ai nevoie nu
este cea pe care o
poi obine O informaie pe care o poi obine cost mai mult
decît poi s plteti
PREFA
Analiza tipurilor de agresiuni* la care a fost/este supus ara
noastr în prezent duce la oncluzia c cel mai grav fenomen cu care
ne confruntm acum (mai grav chiar decît cele din sfera economic)
este un complex proces de destructvrare a realitii
etnice romineti.
Prin aceste aciuni se urmrete lovirea i alterarea/ distru- gerea
celui mai intim i preios filon al nainuii române - Fiina
Naional
Autorii sunt state, corporaii transnaionale, grupuri i grupri de
interese mai mult sau mai puin oculte, unele acionând la vedere
altele în ascuns, chiar i de pe teritoriul naional.
Mijloacele de atac sunt unele „domestice" ce acioneaz „pe fa", cum
sunt mass-media i internetul cât i altele conspirate ce in de modul
de operare al serviciilor speciale i ageniilor secrete de
informaii.
Cile de atac sunt cele specifice rzboiului informaional,
rzboiului imagologic, rzboiului psihologic i nu în ultimul rînd
rzboiului psihotronic.
Pentru cunoaterea i identificarea unora dintre cele mai utilizate
forme i procedee de ducere a rzboiului informaional am strns în
prezentul volum preri i concepii ale unor specialiti de marc în
domeniu.
Prezenta lucrare are un caracter de referin i adun la un loc unele
din cele mai semnificative tendine i orientri actuale i de
perspectiv din domeniul rzboiului informaional.
8 GENERAL DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
Oficial, conceptul de rzboi electronic ( R.I.) a fost lansat în
Statele Unite, în decembrie 1992 (la aproape doi ani de la Rzboiul
din Golf, considerat a fi „rzboiul pilot" în carc s-au folosit
mijloace specifice R.I.).
In septembrie 1995, Departamentul Aprrii al SUA, a publicat
prima definiie oficial a rzboiului informaional: „Rzboiul
informaional reprezint aciunile întreprinse pentru a obine
superioritatea informaionali, prin afectarea infor- maiilor
adversarului, a proceselor i sistemelor informaionale,
în paralel cu aciunile întreprinse pentru a apra propriile
informaii, procese i sisteme informaionale."
Multora dintre noi le este înc în minte transmisia în direct a
rzboiului din Golf de ctre reeaua de televiziune american CNN. Dar
s nu uitm i de transmisia în direct la Televiziunea Naional a
Revoluiei Române din Decembrie 1989.
Pentru specialiti, jurnaliti dar i pentru publicul larg
prezentul volum deschide noi orizonturi ale cunoaterii
realitii actuale, confruntate cu numeroase provocri nonconvenionale
i asimetrice printre care i cu un nou tip de rzboi: Rzboiul
Cunoaterii...
Dr. Emil Strinu
Sheila E. WidnalT
Competiia pentru informaie este la fel de veche ca i conflictele
umane. Este o caracteristic virtual definitorie a umanitii.
Naiunile, corporaiile i indivizii caut, fiecare, s-i mreasc i s îi
protejeze depozitul propriu de informaii, în
timp ce încearc s îl penetreze pe cel
al adversarului. Aproximativ din 1970 au avut loc îmbuntiri
extraordinare în mijloacele tehnice de colectare, stocare,
analizare i transmitere a informaiilor.
Au fost scrise topuri întregi despre impactul acestei revoluii
tehnice asupra conducerii rzboiului, în special de
la "Fuitunaîn
Deert". Totui, majoritatea acestor lucrri se
concentreaz, în principal, asupra dezvoltrilor tehnice, nu
asupra modului în care aceste dezvoltri au impact asupra
doctrinei.
Acest material va formula întrebri importante pentru
strategii US Army i Air Force i va da rspunsuri ferm bazate pe
definiii concise, experien instituional i pe concepte
doctrinale.
In acest proces se va clarifica de ce competiia pentru informaii,
care a aprut în zorile istoriei, este dintr-o dat un subiect
central al siguranei naionale. Mai aproape de cas, acest domeniu va
descrie, de asemenea, modul în care ar trebui s evolueze doctrina
Air Force i US Army pentru a face fa
* General, USAF, Chief of Staff " Secretary of the Air Force
" Secretary of the Air Force
1 0 GENERAL DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
rzboiului informaional. Scopul final este o fundamentare
serios pe care s se bazeze inevitabilele schimbri în
organizarea, pregtirea, dotarea i mobilizarea forelor i
capacitilor militare. Deoarece are loc o revoluie tehnologic
1 penetrând în for prin sistemele informaionkle i prin
integrarea lor în viaa noastr de zi cu zi i ducând la
termenul , informaia".
Tehnologiile legate de informaii concentreaz date, mresc imens
viteza de prelucrare i transmitere a
datelor i asociaz intim rezultatele în aproximativ
orice aspect al vieilor noastre. Era
informaiei transform toate operaiunile militare prin
faptul c furnizeaz comandanilor informaii far precedent din punctul
de vedere al cantitii i calitii z. Comandantul, care are avantajul
în ceea ce privete observarea spaiului de lupt, analiza
evenimentelor i distribuirea informaiilor, posed un puternic, dac
nu decisiv, avantaj în raport cu adversarul.
înainte de a continua, trebuie s facem distincia
între rzboiul epocii informaionale i rzboiul
informaional. Facem aceast distincie deoarece majoritatea
literaturii trateaz rzboiul informaional i progresele în tehnologia
informaiei sinonim.
Rzboiul epocii informaionale folosete tehnologia informaional ca pe
o unealt de a asigura economii, fr precedent de timp i fore,
în operaiunile noastre de lupt. în ultim instan, rzboiul epocii
informaionale va afecta toate operaiunile de
lupta 3.
'Baza tehnologic a sistemelor informaionale s-a schimbat radical
din 1970. Aceste schimbri includ creterea capacitii de stocare, a
vitezei de accesare, vitezei de execuie a instruciunilor i
vitezelor de comunicare. Datorit acestor schimbri, sistemele
informaionale penetreaz în viaa noastr. Considerm aceasta ca fiind
dovada prima facie a unei revolu ii . Totui , acest
capito l nu intenioneaz s rspund întrebrii daca aceste schimbri
constituie o revoluie sau mcar o evoluie.
2 Aici, conceptul de calitate se refer la oportunitate,
specificitate i concretee.
i concretee. 3 Rachetele de croazier exploateaz tehnologiile
erei informaionale
RZBOIUL INFORMAIONAL 11
Prin contrast, rzboiul informaional, subiectul acestui document,
vizualizeaz informaia în sine ca pe un domeniu separat, o arm
puternic i o int operativ.
Informaia, dup cum vom arta în cele ce urmeaz, este dependent de
tehnologie. Totui, tehnologia erei informaionale transform în fapte
o posibilitate teoretic: manipularea direct4
a informaiilor adversarului. Acesta este firul conductor
al acestui document.
CE ESTE INFORMAIA? Aceast întrebare este elementar, dar crucial.
Este imposibil discutarea coerent despre rzboiul informaional fr a
defini riguros conceptul central: informaia.
Informaiile deriv din fenomene. Fenomenele, faptele sau
evenimentele observabile, sunt tot ce se întâmpl în
jurul nostru. Pentru a deveni informaii, fenomenele trebuie
percepute i interpretate. în consecin, informaiile sunt rezultatul
a dou elemente: fenomenele (datele) percepute i instruciunile
necesare pentru a interpreta aceste date i a le da
sens.
Aceast distincie este important i poate fi uor sintetizat într-un
paradox familiar: dac un copac cade, dar nu e nimeni în împrejurimi
ca s aud aceast cdere, a fcut zgomot? Copacul în cdere a cauzat
unde de presiune în atmosfer, un fenomen. Zgomotul, informaia
denotând cderea copacului, survine atunci când urechea cuiva
detecteaz undele de presiune, creând date, i instruciunile
creierului manipuleaz datele în sunetul care poate fi recunoscut ca
un copac în cdere dac nu exist o persoan care s îl aud (sau s îl
vad).
Fenomenele devin informaii prin observaie i analiz. Prin urmare,
informaiile sunt o abstracie
a fenomenelor. Informaiile sunt rezultatul percepiilor i
interpretrilor noastre, indiferent de mijloace. Dup cum exemplifica
cu claritate copacul în cdere, definirea informaiei presupune dou
caracteristici:
4 Manipularea direct modific informaiile adversarului, în timp
ce ocolete perspectiva adversarului, analitic sau procesul
deciziei.
ce ocolete perspectiva adversarului, analitic sau procesul
deciziei.
• Informaia: date i instruciuni. Reinei c definiia este
distinct pentru informaii i pentru
tehnologie. Totui, ce putem face cu informaiile i cât de repede o
putem face, este foarte dependent de tehnologie.
Tehnologia dezvolt dramatic mijlocele noastre observaionale,
dezvolt i concentreaz depozitele de date i accelereaz prelucrarea
instruciunilor. Folosim termenul urmtor pentru a circumscrie
elementele dependente de tehnologie asociate cu informaiile:
• Funcia informaionali: orice activitate presupunând
achiziia,
transmisia, stocarea i procesarea informaiilor.
De exemplu, sistemul care spune unei maini s staneze optzeci de
capace de butuc realizeaz o funcie informaional. Presa de metal
care le staneaz nu o face.
Dup cum s-a menionat anterior, comandantul, având informaii mai
bune, deine un avantaj asupra adversarului. Operaiunile militare
formuleaz cereri speciale de funcii informaionale, cutând s-i dea
comandantului un avantaj informaional.
Supravegherea i recunoaterea sunt puterile noastre de observaie.
Inteligena i analiza vremii sunt bazele pentru orientarea
observaiilor. Folosim aceste baze pentru a forma un "Air Tasking
Order", care comand i conduce operaiunile de execuie i monitorizare
în dirijarea conflictului. Navigaia de precizie faciliteaz
îndeplinirea misiunii. împreun, acestea sunt tipurile de funcii
informaionale militare care faciliteaz toate operaiunile
militare. Folosim termenul colectiv de funcii informaionale
militare pentru a descrie funciile informaionale de stimulare a
forei.
Funcii
Informaionale Militare: orice funcie informaional
sprijinind i facilitând mobilizarea forelor militare. Aceast
definiie servete la delimitarea funciilor
informaionale militare importante de universul total al funciilor
informaionale.
La nivel de înalt strategie, naiunile urmresc s obin,
exploateze i protejeze informaiile în sprijinul obiectivelor lor.
Aceast exploatare i protecie poate avea loc de exemplu în arenele
economice, politice sau militare. Cunoaterea informaiilor
adversarului este un mijloc de dezvoltare a capacitilor proprii, de
degradare sau contracarare a capacitilor inamicului i
protejare a activelor proprii, inclusiv propriile
informaii.
Asta nu e nou. Efortul de descoperire i exploatare a informaiilor a
început de prima dat de când un grup de oameni a încercat s
dobândeasc un avantaj asupra altuia.
Rzboiul informaional const din vizarea informaiilor i funciilor
informaionale ale inamicului, protej&ndu-le pe ale
noastre, cu intenia de a deteriora voina sau
capacitatea de lupt a acestuia.
Concentrându-ne asupra informaiilor i funciilor informaionale,
definim rzboiul informaional ca:
Rzboiul Informaional: orice aciune
de refuz, exploatare,
corupere i distrugere a informaiilor i funciilor inamicului;
protecia proprie împotriva acestor aciuni i exploatarea
funciilor
proprii informaionale militare5 .
Rzboiul informaional este orice aciune de protejare a propriilor
funcii informaionale, indiferent de mijloce. întrirea
i protejarea centralei împotriva atacului aerian este rzboi
informaional. La fel este i utilizarea unui program anti-virus
pentru protejarea soft-ului instalaiei.
Rzboiul informaional este un mijioc, nu
o finalitate, în exact acelai mod în
care rzboiul aviatic
este un mijloc, nu o finalitate.
Putem folosi rzboiul informaional ca un mijloc de dirijare
a
5 Aceast definiie depinde numai de natura aciunii,
nu de cum aceasta este realizat.
este realizat.
14 GEN ERA L DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
atacului strategic i interdiciei, de exemplu, exact
la fel cum putem folosi rzboiul aviatic pentru a
dirija atacul strategic i interdicia.
Militarii au încercat întotdeauna s obin sau s afecteze informaiile
necesare unui adversar pentru a-i mobiliza efectiv forele.
Strategiile trecute se bazau, în mod tipic, pe msuri de genul
disimulare i diversiune 6 pentru a influena deciziile,
afectând percepiile factorilor de decizie. Deoarece
aceste strategii au influenat informaiile prin procesul de
percepie, ele atacau indirect informaiile inamicului.
Adic, pentru ca diversiunea s fie eficient, inamicul trebuia sa fac
trei lucruri:
• s observe diversiunea; • sa o analizeze ca realitate; • s
acioneze în baza ei, conform scopurilor, pentru care
diversiunea a fost realizat. Totui, mijloacele moderne de realizare
a funciilor
informaionale confer informaiilor un plus de vulnerabilitate:
accesul i manipularea direct.
Tehnologia modern permite acum unui adversar s schimbe sau s creeze
informaii fr a se baza pe observare i interpretare. Iat o scurt
list de caracteristici ale sistemelor informaionale moderne creând
aceast vulnerabilitate: stocarea concentrat, viteza de
accesare, transmiterea dispersat a informaiilor i capacitatea
sporit a sistemelor informaionale
de a dirija aciuni într-o manier autonom. Msurile
inteligente de securitate pot reduce, dar nu pot elimina aceast
vulnerabilitate; absena lor o face frapant.
Militarii nu sunt înclinai s încredineze succesul lor în
lupta norocului. Deci trebuie s ne dirijm eforturile în rzboiul
informaional spre mai mult decât vizarea informaiilor adversarului:
trebuie i s ne protejam informaiile i toate
6 Repetm: Rzboiul in fo rma io na l indir ect: A schimb a
informaia adversarului prin crearea de fenomene pe care adversarul
trebuie s le observe i s le analizeze. Rzboiul informaional, când
este
operaiunile aferente. Air Force depinde esenialmente de
funciile informaionale militare, ceea ce ne face vulnerabili la
agresiunea informaional. Integritatea funciilor noastre
informaionale militare, ca i a informaiei în sine, depinde
esenialmente i în manier direct de succesul operaiunilor noastre
militare.
Rzboi informaional
Operaiunile psihologice folosesc informaiile pentru a
afecta
ra ionamentul inamicului. Rzboiul electronic refuz inamicului
informaii corecte. Diversiunea militari induce inamicul în
eroare în ceea ce
privete capacitile sau
inteniile noastre7 .
1 6 GENER AL DE BRIGAD DR. EM IL STRINII
Distrugerea fizic poate realiza rzboiul informaional
prin afectarea elementelor sistemului informaional prin conversia
energiei stocate în energie distructiv. Mijloacele de atac lizic
variaz de la bombe convenionale pân la arme cu impulsuri
electromagnetice.
Mijloacele de siguran urmresc s împiedice adversarul s
aile despre capacitile i inteniile noastre în plan
militar 8.
Era informaiei a prevzut mijloace noi i practice pentru a refuza,
exploata, corupe sau distruge informaia, la fel ca vulnerabilitile
ce fac aceste atacuri posibile. Doctrina US Army i Air
Force nu cunoate i nu definete aceste atacuri asupra informaiei, pe
care noi le numim 'atacul informaional'.
Atacul informaional degradarea direct a informaiei fr
schimbri
vizibile a entitii acesteia înuntrul creia sc
afl.
Atacul informaional, constrâns de
definiia informaiei, este limitat la modificarea direct a
datelor i instruciunilor. Este, prin urmare, tocmai
un alt mijloc de conducere a rzboiului informaional, unul a cror
efecte imediate nu include schimbri vizibile a entitii înuntrul
creia aceasta se afl.
Ca s spunem aa, dup ce a devenit subiectul atacului informaional
o funcie informaional nu se poate
distinge de starea ei original, decât prin verificarea
datelor i instruciunilor sale
Aa cum am descris anterior, exist dou ci de a influena funciile
informaionale ale adversarului: direct i indirect.
Rzboiul informaional indirect afecteaz informaia creând fenomene,
pe care adversarul la va percepe, interpreta i aciona asupra
lor.
Diversiunea militar, atacul psihic i dezinformarea tradiional îi
ating elurile indirect. De exemplu, inta decepiei este de a
determina adversarul s ia decizii incorecte; decepia reuind acest
lucru prin crearea unei realiti aparente.
8 Msurile de securitate curente includ OPSEC, COMSEC i
Msurile de securitate curente includ OPSEC, COMSEC i
COMPUSEC. Ca evoluie a tehnologiei informaionale, aceste msuri de
securitate mai mult ca sigur vor evolua în forme total
diferite.
RZBOIUL INFORMAIONAL 1 7
în general, aceast substituie creaz fenomene pe care inamicul
trebuie s le observe. Reuita, oricum, depinde de câteva
condiii: adversarul, în realitate s observe fenomenul i ulterior s
îl transforme în date; s-1 analizeze în informaia dorit i s
acioneze în baza informaiei, în maniera dorit.
Rzboiul informaional direct afecteaz informaia prin modificarea
componentelor sale, fr a se baza pe puterile adversarului de
percepere i interpretare. Atacul informaional acioneaz direct
asupra informaiei adversarului. De curând toate
funciile informaionale sunt însi controlate de
informaie, atacul informaional putând fi direct împotriva
celor mai multe funcii informaionale.
Rzboiul informaional direct, centrul atacului informaional,
acioneaz asupra informaiilor adversarului, fr a se baza pe funciile
de culegere, analiz i decizie ale lui. Poate scurtcircuita
bucla OODA10 (Observaie, Orientare, Decizie i Aciune)
prin crearea unor observaii i perturbrii orientrii, sau o
poate decapita prin impunerea unor decizii sau provocarea
unor aciuni. O scurt ilustrare va servi pentru a demonstra diferena
între aplicaiile rzboiului informaional direct i indirect:
Scopul nostru, folosind diversiunea militar, este s facem
adversarul s cread c exist o escadril de aparate de lupt acolo unde
de fapt, nu este nici una, i s acioneze, în baza acestei informaii,
într-o manier benefic pentru operaiunile noastre.
Rzboiul informaional indirect: folosind diversiunea
militar, putem construi piste false i hangare false, i s
generm alte activiti suficiente pentru a
prezenta o imagine convingtoare. Ne bazm pe
adversar s observe pseudo-operaiuniJe de lupt i s le interpreteze
c fiind reale (contrar
detectrii lor ca false). Doar atunci
aceasta devine informaia pe care vrem ca adversarul s o aib.
Rzboiul informaional direct: în sens contrar,
dac folosim atacul informaional pentru a crea escadrila de lupt în
baza de informaii a adversarului,
rezultatul - decepia - este precis acelai. Dar
mijloacele acestui rezultat, care depind de resurse, timp i
nesiguran, sunt dramatic diferite.
Latura defensiv a msurilor de securitate a rzboiului informaional
vizeaz protejarea informaiei (previne ca un adversar s conduc cu
succes rzboiul informaional împotriva funciilor
noastre informaionale). Msurile de securitate curente ca
OPSEC i COMSEC sunt mijloace tipice de
prevenire, detectare i rsturnare a aciunilor indirecte ale
adversarilor asupra funciilor noastre informaionale.
In contrast, msurile de securitate ca COMPUSEC includ
prevenirea, detectarea i rsturnarea aciunilor informaionale
directe asupra funciilor noastre informaionale. Msurile de
securitate viitoare trebuie s evolueze în raport cu progresele
tehnologiei informaionale. Consecutiv, noi msuri vor lua
probabil forme total diferite, de msurile de securitate de
astzi, înrdcinate în cerinele de securitate anterioare.
Aa cum demonstreaz exemplul simplu din aceast lucrare, trebuie s
evitm s cdem victima efectelor profunde i pgubitoare ale
rzboiului informaional.
Din dou motive. în primul rând, pentru c rzboiul informaional ofer
mijloace importante pentru îndeplinirea misiunilor forelor aeriene,
în al doilea rând, pentru c integrarea larg rspândit a sistemelor
informaionale în operaiile forelor aeriene
transform funciile noastre informaionale militare într-o
int valoroas. Un exemplu ipotetic folosind atacul informaional arat
cum rzboiul informaional poate îndeplini o misiune tipic
Air Force:
Interdicia împiedic sau întârzie ajungerea resurselor eseniale la
unitile combatante. în acest sens, o abordare const
RZBOIUL INFORMAIONAL 1 9
ale adversarului, marcând în mod intenionat eronat acele poduri ca
fiind distruse, ceea ce determin factorii de planificare s
redirijeze forele i resursele. Ambele modaliti realizeaz
acelai scop; atacul informaional ofer posibilitatea de a ne expune
activele unui atac.
Ca exemplu, evideniind necesitatea unei aprri robuste împotriva
unei agresiuni informaionale, imaginai-v haosul care ar apare dac
un adversar ar reui s penetreze baza noastr de date cu alocare în
timp a forelor. Schimbri subtile în ea ar fi suficiente pentru a
reduce aproape la zero capacitile noastre de protecie.
în prezent, doctrina US Army i Air Force recunoate
rzboiul aerian i rzboiul spaial. Totui, doctrina nu identific
misiuni separate pentru rzboiul aviatic sau rzboiul spaial, în loc
de asta, ambele interfereaz rolurile i misiunile. Similar rzboiul
informaional nu poate fi clasificat ca o misiune singular. A face
aceasta ar însemna un eec pentru integrarea
complet a rzboiului informaional în doctrina forelor
aeriene.
S ne amintim c misiunile sunt sarcini operaionale îndeplinite
pentru obinerea obiectivelor militare. Rzboiul aerian este
un mijloc, definit de mediu, pentru executarea
acelor misiuni. Exist trei obiective ale rzboiului aerian:
• controlul spaiului aerian în timp ce protejm
forele noastre de aciunile inamicului;
• exploatarea controlului aerian pentru angajarea forelor
proprii împotriva inamicului i sporirea general a eficienei
forelor noastre.
în doctrina noastr, obiectivele controlului, exploatarea cât i
sporirea eficienei se transpun în rolul spaiului aerian, în aciunea
i sporirea forelor. în multe privine, informaia poate fi
considerat ca un domeniu 11 aa cum sunt uscatul, marea,
aerul i spaiul.
Informaia are caracteristicile12 sale proprii de micare,
greutate i topografie aa cum spaiul, aerul, marea i uscatul au
trsturile lor distincte. Exist paralele conceptuale
puternice între conceperea aerului i informaia ca domeniu.
înaintea frailor Wright, aerul, care evident exista, nu era un
teren propice pentru operaiuni militare practice i de anvergur.
Similar, informaiile existau înainte de epoca informaional. Dar
epoca informaional a schimbat caracteristicile domeniului
informaiei ca operaiunile militare de anvergur din interiorul ei s
devin practice.
Rzboiul informaional ca i rzboiul aerian este mijlocul definit de
domeniul în care urmeaz s fie executate misiunile militare. Exist
trei obiective ale rzboiului informaional:
• controlul domeniului informaional în aa fel încât s-1 • putem
exploata în timp ce protejm funciile noastre informa- ionale
militare, de aciunile inamicului:
• exploatarea controlului informaional pentru angajarea rzboiului
informaional împotriva inamicului;
• sporirea general a eficacitii forelor prin dezvoltarea deplin a
funciilor informaionale militare.
Primul obiectiv al rzboiului informaional, de a controla domeniul
pentru ca s îl putem exploata în timp ce protejm funciile noastre
informaionale militare de aciunile inamicului, are o contribuie
semnificativ la controlul spaiului de lupt.
în prezent, doctrina forelor aeriene recunoate dou misiuni
pentru controlul spaiului de lupt: antiaerian i antispaial.
Misiunile antiaeriene au ca obiective controlul aerului; misiunile
antispaiale au ca obiectiv controlul spaiului. Claritatea i
consistena ne cer s numim acele activiti, dedicate controlului
informaional, contrainformaii.
12 Pmântul, marea, aerul i spaiul sunt domenii înuntrul carora
noi putem desfura operaii militare. Fiecare domeniu înuntrul
su
informaional.
în plus, contrainformaia, la fel ca misiunile antiaeriene i
antispaiale, are atât aspecte ofensive cât i defensive. Contra-
informaia ofensiv, ne face capabili s folosim domeniul informaional
i îl face pe adversar incapabil sa-1 foloseasc.
Mijloacele tipice includ, atacul fizic, diversiunea militar,
operaiile psihologice, rzboiul electronic i atacul informaional.
Contrainformaia defensiv, include atât aciuni active cât i pasive
pentru a ne proteja de aciunile rzboiului informaional ale
adversarului. Ea este realizat, de exemplu, prin aprarea fizic,
securitatea fizic, OPSEC, COMSEC, COMPUSEC i serviciile de
informaii.
Controlul aerospaial ne face capabili s folosim teritoriul aerului
i spaiului fr s suferim pierderi substaniale i s producem
pagube însemnate inamicului ce deine aceste teritorii.
Contrainformaia în colaborare cu misiunile antiaeriene i
antispaiale caut s creeze un astfel de mediu.
Al doilea obiectiv al rzboiului informaional este s exploateze
controlul nostru asupra informaiei, în aplicarea rzboiului forelor
aeriene, misiunile de atac strategic, interdicia i susinerea aerian
exploateaz controlul aerian. Similar rzboiul informaional ar putea
fi folosit s realizeze aceleai obiective. Am citat deja un exemplu
despre felul în care rzboiul informaional poate realiza interdicia.
El, de asemenea, poate realiza atacul strategic.
S presupunem c vrem s limitm mobilitatea pe termen lung a
inamicului prin restricionarea aprovizionrii cu com-
bustibil. în primul rând, îi identificm rafinriile, ca cea
mai convenabil int de realizare a acestui el.
Prin cercetare, identificm în continuare rafinriile specifice care
au cea mai mare capacitate de producie. La fiecare rafinrie gsim c
exist un turn de cracare critic. Organizm o lovitur i cu o
admirabil economie de for, realizm scoaterea din
cu o admirabil economie de for, realizm scoaterea din
2 2 GENERAL DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
funciune a rafinriilor prin distrugerea numai acelor turnuri în
timp ce lsm restul neatins. Acesta este un exemplu clasic de atac
strategic.
Aceeai situaie. Ca în toate rafinriile moderne i acestea au vaste
sisteme de control automat. Aceste funcii informaionale vaste ofer
o int potenial pentru rzboiul informaional. La
începutul conflictului, noi am
realizat o misiune contrainformativ ofensiv prin
penetrarea i caracterizarea sistemului de control automat al
rafinriei.
în acest proces, am descoperit câteva puncte informaionale
vulnerabile, care ne-au ajutat s stabilim mijloacele pentru
afectarea operaiunilor rafinriilor, Ia o dat care rmâne la alegerea
noastr. Mai târziu, în timpul conflictului, combinat cu
interdicia i operaiunile de la sol, alegem s exploatm una
dintre vulnerabiliti. In acest fel, am scos din funciune rafinriile
lor. i'acesta este un exemplu clasic de atac strategic.
Tehnologia informaional este deja puternic înglobat în operaiunile
noastre militare, punând la dispoziie cantiti inimaginabile de
informaii. Exploatând aceste informaii avem la dispoziie posibiliti
de lovire; bazându-ne pe acestea se creeaz
inevitabil vulnerabiliti, poteniale deformaii. Aceasta,
combinat cu progresele atât în abilitate cât i în localizarea i
distrugerea punctelor de comand i control (C2), fac
C2 mai mult ca oricând o int realizabil.
Istoria a artat c operaiunile militare de succes pot realiza
lovituri eficiente prin paralizarea abilitii inamicului de a
exercita comanda i controlul. Aviatorii l-au considerat,
întotdeauna un obiectiv important i au
depus eforturi mari împotriva C2in aceste dou motive,
eforturile pentru perturbarea i distrugerea elementelor de comand i
control ale adversarului ne-au determinat s identificm
o misiune separat în aplicaiile forelor.
Atacul C2: aciune împotriva oricrui element al
Doctrina noastr curent nu include o
astfel de misiune. Pentru a umple acest spaiu gol,
vom include operaiile informaionale în sporirea forelor. Câteva
exemple de operaii informaionale sunt: supravegherea, recunoaterea,
comanda i controlul, comunicaiile, identificarea conflictelor,
inteligena, precizia zborului i vremea.
Trstura distinct a misiunilor operaiunilor informaionale este c se
ocup în primul rând cu informaiile atât ca resurse cât i ca
produs.
Rolul i misiunile puterii aerospatiale
Controlul aerospaial Misiuni ale forelor Sporirea forelor Sprijinul
forelor
Antiaerian Atacul strategic Transportul aerian Baze OPS &
DEF
Antispatial Interdictia Alimentarea în aer Logistica
Contra -infonratiile Sprijinul aer ial Transportul în spaiu
Sprijinul
Atacul C2 Operaii speciale Operational
Operaii informaionale Sprijinul pe orbit
Operaiile informaionale: orice aciune presupunând
achiziia, transmisia, stocarea i procesarea informaiilor
ce sporesc angajarea de fore militare.
Deoarece avem nevoie de informaii relevante, veridice i oportune
pentru tot ceea ce facem, operaiile informaionale susin
conducerea misiunilor pe parcursul tuturor celor patru roluri, de
la controlul aerospaial la sprijinul forelor.
Operaiile informaionale asigur comandanilor abilitatea s observe
spaiul de lupt, analiza evenimentelor i forele directe. Operaiile
informaionale asigur logisticienilor abilitatea de a cunoate ce
este în dotare i unde este necesar. Operaiile
2 4 GEN ERAL DE BRIGAD DR. EM IL STRINII
cunoate unde este inta, cum este aprarea ei i s selecteze care este
cea mai corespunztoare arm.
In final rzboiul
informaional se interfereaz cu toate rolurile i
misiunile forelor aeriene. Este un alt mijloc de conducere a
misiunilor noastre tradiionale. Oricum exist trei sarcini
operaionale superioare prin care rzboiul informaional ne face
capabili sa executm, ceea ce nu este convenabil tratat de ctre
doctrina noastr actual: contrainformaia, Atacul C2 i operaiile
informaionale.
Similar, am hotrât s excludem dou misiuni care nu mai sunt
relevante potrivit regruprilor misiunilor: rzboiul
electronic, anterior cuprins în cadrul creterii forelor, care este
acum însumat de ctre rzboiul informaional; supravegherea i
recunoaterea ce sunt considerate, acum,
momente ale operaiilor informaionale.
Oricum, aceast list nu este exhaustiv. Aa cum am artt titlul
acestui material, ideile coninute vizeaz bazele i nu
întreaga construcie. Invariabil, pe msur
ce forele aeriene se acomodeaz în totalitate cu revoluia
tehnologiei informaionale, se pot ridica sarcini operaionale
adiionale care la rândul lor vor aduga sau exclude unele
misiuni.
In sens larg, aceste baze continu s ofere un test veridic
pentru rzboiul informaional, toate noile misiuni având nevoie
s îl susin i s îl treac.
Focarul rzboiului informaional este orice funcie informaional
indiferent dac este C2, un sistem de control al unei rafinrii sau o
central telefonic. C2 reprezint numai o parte a
universului funciilor informaionale militare.
Statul Major definete comanda i controlul:
Comanda i controlul: exercitarea autoritii i
direciei, de
ctre un comandant corespunztor
desemnat asupra forelor
distribuite Sn îndeplinirea misiunii.
RZBOIUL INFORMAIONAL 2 5
dispunerea i angajarea de fore, sau acelora care protejeaz
prietenoasa amabilitate a comandaniilor s fac aceasta. Aa cum
am artat, rzboiul informaional nu atac numai procesul C2 ci, de
asemenea, puterea de lupt însi a inamicului.
Cu alte cuvinte, prin definiie, C2W nu este asociat cu reducerea
sau anularea abilitii sau dorinei unitilor de lupt de a executa
ordinele lor. Operaiile psihologice tactice i contramsurile
electronice de autoprotecie afecteaz abilitatea unitilor s execute
ordinele.
Dar ele, în nici un caz, nu afecteaz abilitatea comandanilor s emit
ordine acelor uniti i nici abilitatea lor de a primi acele ordine.
Dei extraordinar de important, politica de comand i control a
rzboiului este numai o aplicaie particular a rzboiului
informaional.
Pentru ca militarii s se concentreze numai asupra C2W, ar trebui s
ignore alte inte legitime. Pentru aceasta rzboiul informaional i
activitile lui ajuttoare instruirea i aspectele de dotare, sunt
eseniale ca C2W s fie deplin eficient.
Noi am stabilit c rzboiul informaional
este important pentru forele aeriene din dou motive. In primul
rând, de când funciile noastre informaionale militare reprezint o
int valoroas noi trebuie s facem eforturi importante de aprare. In
al doilea rând, cum exemplele din aceast lucrare arat c rzboiul
informaional este un mijloc potenial de realizare a misiunilor
tipice forelor aeriene: atacul strategic, interdicia etc. Mai
temeinic forele aeriene deja produc rzboiul informaional
prin sisteme cum sunt EF-111 i "Compass Call".
Dar, într-un sens mai larg, rzboiul informaional ar putea fi un
mijloc de conducere a oricrei misiuni pe care serviciul deja o
exercit - serviciul este în cea mai buna poziie, ca s aleag
mijloacele cele mai bune pentru finalizarea lor. Fiecare serviciu
are cerinele sale operaionale unice.
In cele din urm armata este cea mai calificat s decid care
mijloace sunt cele mai corespunztoare pentru
atingerea scopurilor
mijloace sunt cele mai corespunztoare pentru
atingerea scopurilor
2 6 GEN ERA L DE BRIGAD DR. EM IL STRINII
pe care comandantul Statului Major le-a stabilit pentru
armat. Ca un rezultat al expertizei unice a serviciului cerinele
proprii OODA, logisticii etc., fiecare serviciu are preocupri
pentru rzboiul informaional. în dezvoltarea construciei doctrinale
în acest material am folosit terminologia i exemplele forelor
aeriene.
Acesta este fondul nostru, acetia sunt termenii i spaiul cu care
suntem obinuii. Dar argumentul pe care noi îl prezentm nu este
dependent de terminologie, înlocuirea termenilor forelor aeriene,
cu cei ai armatei ori ai marinei vor lsa concluziile
neschimbate.
CONCLUZII: Revoluia informaional, care a aprut
rapid, nu arat semne de încetineal. In msura in care forele aeriene
devin mai sofisticate din punct de vedere tehnologic, în aceeai
msur devin dependente tehnologic. Trebuie s folosim aceast
sofisticat tehnologie pentru a beneficia de toate oportunitile pe
care informaia le ofer ca int.
De asemenea, trebuie s fim contieni c echipamentele
noastre tehnice pot reprezenta o posibil deformaie
vulnerabil. Sistemele noastre robuste de aprare ale funciilor
informaionale pot reprezenta ceea ce ne face pe
noi sa nu fi întâmpinat eecuri militare.
Informaia, combinat cu funciile informaionale,
are trsturi distincte care garanteaz ca s fie considerat un
domeniu, la fel cum uscatul, marea, aerul i spaiul sunt
domenii.
Rzboiul informaional nu ocup un loc minor în doctrina forelor
aeriene. La fel ca rzboiul aerian, rzboiul informaional poate
face parte din multe misiuni AFM 1-1. La fel ca atunci când rzboiul
spaial a fost integrat in doctrina forelor aeriene, tratarea
informaiei ca un domeniu, ne d posibilitatea, acum, s adugm alte
misiuni:
Contrainformaia: Aciune dedicat pentru a controla spaiul
informaional.
Atacul C2: Orice aciune împotriva oricrui element al
Operaiile informaionale: Orice aciune presupunând achiziia,
transmisia, stocarea sau procesarea informaiilor care implic
mobilizarea forelor militare.
De la primul Rzboi Mondial, aviatorii au trebuit s controleze
efectiv spaiul aerian pentru a angaja puterea aerian. Mai mult,
superioritatea în aer i spaiu este virtual "sine gua non" pentru
angajarea forelor terestre i navale. Informaia este urmtorul
domeniu pe care trebuie s-1 controlm pentru a opera
eficient i cu cea mai mare economie de fore.
La începui am artat c lupta pentru informaii este atât de veche ca
primul conflict uman. Ea implic creterea i protecia stocului nostru
de informaii i timp ce le penetreaz i limiteaz pe cele ale
adversarului.
Recenta explozie în tehnologia informaional îndeamn punerea
în discuie a rzboii lui informaional în i din afara guvernului,
intind funciile informaionale ale inamicului, în timp ce
le protejeaz pe ale noastre, cu intenia de degradare a voinei i
capacitii sale de lupt.
Pentru aviatori, controlul spaiului de
lupt este misiunea nr. 1. Odat cu progresele în
tehnologia informaiilor, aviatorul trebuie s dovedeasc
superioritatea în informaii aa cum au superioritate în aer i
spaiu.
Numai cu aceste domenii sub controlul nostru putem efectiv
angaja activele noastre. Funciile informaiei militare
sunt eseniale pentru operaiunile noastre de lupt, ele sunt un
instrument de realizare a obiectivelor comandantului Forelor Unite.
intind funciile informaionale ale adversarului îl împiedicm s i le
realizeze.
în aceast lucrare am expus buzele doctrinei rzboiului informaional.
Scopul nostru este s oferim o baz larg acceptat pentru
adoptarea doctrinei forelor aeriene la epoca informaional. Ultima
int? S încorporam rzboiul informaional în felul în care Air Force
organizeaz, antreneaz, echipeaz i acioneaz.
care Air Force organizeaz, antreneaz, echipeaz i acioneaz.
Definiii • Atacul C2: Orice aciune împotriva oricrui element
al
sistemului de comand i control al adversarului. • Comand i
control: Exercitarea autoritii i direciei, de
ctre un comandant corespunztor desemnat asupra forelor distribuite
în îndeplinirea misiunii.
• Contrainformaia: Aciune dedicat pentru a controla
spaiul informaional.
• Contrainformaia defensiv: Aciune ce protejeaz funciile
noastre militare de adversar.
• Rzboiul informaional direct: A schimba informaia
adversarului prin crearea de fenomene tar a implica intervenia
funciilor perceptive i analitice.
• Rzboiul informaional indirect: A schimba informaia
adversarului prin crearea de fenomene pe care adversarul trebuie s
le observe i s le analizeze.
• Informaia: Date i instruciuni. • Atacul
informaional: Degradarea direct
a informaiei fr
schimbri vizibile a entitii acesteia, înuntrul creia se afl. •
Funcia informaional: Orice activitate presupunând
achiziia, transmisia, stocarea i procesarea informaiilor. •
Operaiile informaionale: Orice aciune presupunând
achiziia, transmisia, stocarea sau procesarea informaiilor care
implic mobilizarea forelor militare.
• Rzboi informaional: Orice aciune de refuz, exploatare,
corupere i distrugere a informaiilor i funciilor inamicului;
protecia proprie împotriva acestor aciuni i exploatarea
funciilor informaionale militare.
• Funcii informaionale militare: Orice funcie infor- maional
sprijinind i facilitând mobilizarea forelor militare.
Contrainformaia ofensiv: Aciune împotriva funciilor
informaionale ale adversarului.
informaionale ale adversarului.
RZBOIUL INFORMAIONAL DEFENSIV
DAVID S. ALBERTS*
Rzboiul informaional a devenit' sinonim cu revoluia în tehnologiile
informaionale i cu potenialul acestora de a transforma strategii
militare i capabiliti. Exist un consens în privina ideii
potrivit creia prosperitatea naional, dac nu chiar supravieuirea,
depinde de abilitatea noastr de a dezvolta efectiv tehnologia
informaional. Fr s fim capabili s aprm informaia vital, procesele i
sistemele informaionale, o astfel de strategie este sortit
eecului.
RI este adesea considerat ca fiind definit de un set particular de
inte - factori de decizie, informaie, procese i sisteme
informaionale. Asocierea spaiului de conflict („battlespace") i a
RI este în constant cretere, depind situaiile militare tradiionale.
în unele medii, RI este asociat cu creterea tehnologiilor
informaionale, pentru a obine o eficien sporit.
Acest lucru a lrgit la maxim înelesul conceptului de RI i a semnat
mult confuzie. Pentru acest motiv, în materialul de fa,
sintagma „strategii informaionale" se refer la recunoaterea i
utilizarea informaiei i tehnologiei informaionale ca instrument de
putere naional, care poate fi independent de, sau complementar cu,
prezena i operaiile militare.
întinderea sau spaiul de conflict, al strategiei RI, poate fi
definit de juctori i de cele trei dimensiuni - natura, nivelul i
zonele interaciilor lor (Figura 1). Statele nu sunt singurii
juctori. Actorii non-statali (grupuri politice, etnice i
religioase, crima
" Institutul de Studii Naionale Strategice,-Universitatea
Naional
de Aprare Washington D.C.
3 0 GEN ERA L DE BRIGAD DR. EM IL STRINII
organizat, organizaii internaionale i transnaionale, persoane care
au acces la tehnologia informaional etc.) sunt api s angajeze
atacuri informaionale i s dezvolte strategii informaionale pentru
a-i atinge scopurile. în ultima vreme, termenul de „rzboi" a fost
folosit destul de neglijent (exemple: Rzboiul Srciei, Rzboiul
Drogurilor, Rzboiul Crimei), îns acest lucru nu trebuie s surprind.
RI a evoluat îh ultimii ani i a devenit un termen atotcuprinztor,
referindu-se la activiti disparate, unele dintre ele fiind de mult
timp asociate ideii de competiie, de conflict i de rzboi.
Acestea includ activiti mergând de la campanii de propagand
(incluzând rzboiul mass-mediei) la atacuri (fizice sau nu) contra
comandanilor, surselor lor de informare, i mijloacelor de
comunicare cu forele lor. Sub aceast umbrel larg, cunoscut ca fiind
RI, putem gsi activiti ce sunt asociate cu concepte i operaii
militare, incluzând îneltoria, rzboiul de comand i control (C2W) i
operaii psihologice (Psyops). Progresele tehnologice au adugat noi
forme de rzboi: rzboiul electronic (EW) i rzboiul hackerilor.
Termenul de „Rzboi informaional defensiv" (RI-D) se refer
la toate aciunile întreprinse pentru a se apra împotriva atacurilor
informaionale (atacuri asupra factorilor de decizie, informaiei,
proceselor informaionale
i mijloacelor de comunicare a deciziilor lor).
în sens strict, din moment ce aceste atacuri pot fi lansate pe timp
de pace ctre inte civile de ctre grupuri care nu sunt
militare, atât strine cât i autohtone, în loc de RI-D ar trebui s
se utilizeze termenul de „Strategie a Rzboiului
informaional defensiv".
Aceast privire de ansamblu, asupra RI-D, nu încearc s rezolve
problemele aprrii împotriva diferitelor tipuri de atacuri
informaionale, ci mai degrab dorete s focalizeze atenia pe subsetul
RI, care implic atacuri asupra structurii noastre informaionale,
incluzând ceea ce a devenit cunoscut ca fiind „rzboiul hackerilor",
i în forma sa mai serioas, „rzboiul
X
u T3 D — 'A- •3 E> o z . s
IHWI»1K1IM
tS
3 2 GENERAL DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
Aprarea împotriva atacurilor informaionale are câteva
caracteristici în comun cu eforturile societii de a combate boala,
drogurile i crima. Notarea acestor similariti ne ajut
s încadrm problema, s oferim câteva lecii utile i s ne
servim de o unitate de msur.
înainte de a trece în revist câteva similariti dintre combaterea
RI-D i aceste probleme mai vechi, trebuie spus c, în timp ce
eradicarea atacurilor informaionale nu poate fi o ateptare realist,
progrese semnificative pot fi fcute în aprarea contra
tuturor tipurilor de atac, astfel c riscurile pot fi meninute la
nivelurile acceptabile. A ne apra include posibilitatea de a
preveni atacuri, de a face inofensive atacurile i de a
controla pagubele cauzate de acestea.
Problema RI-D este similar cu problemele întâlnite în eforturile de
combatere a bolilor, drogurilor i crimei. în primul rând,
soluionarea oricreia dintre aceste probleme necesit eforturi din
partea unui anumit numr de organizaii publice i private.
în al doilea rând, este puin probabil, dat fiind competiia
pentru resurse, ca vreunul dintre aceste eforturi s fie
sponsorizat în totalitate. De aceea, ne putem atepta s nu fie
asigurat niciodat un nivel suficient de sponsorizare a programelor
RI-D, aa cum spun c ar trebui, cei care sunt responsabili cu
problema RI-D.
în al treilea rând, acestea nu sunt probleme statice. Cartelurile
de droguri i criminalii cu siguran înva din greelile lor. Chiar i
viruii înva. De aceea, forele de aprare sunt nevoite s in
pasul cu atacanii.
în al patrulea rând, contientizarea i implicarea public vor atinge
apogeul doar acompaniate de mari eforturi pentru soluionarea
problemei. Aceste scurte perioade de interes vor fi urmate de lungi
perioade, în care graba de a soluiona problema va face loc apatiei.
A menine sponsorizarea i progresul, în perioadele de
încercare de câtigare a interesului public, va fi una dintre
principalele provocri din aceast zon.
RZBOIUL INFORMAIONAL 3 3
ajusteze comportamentul pentru a trata problema atacurilor RI i a
consecinelor lor nedorite.
In sfârit, soluiile vor presupune compromisuri. Acest lucru este
datorat tensiunilor naturale care exist între numeroii deintori de
mize. Tensiunile dintre întrirea legii i protecia libertilor civile
sunt câteva exemple clasice, care au aprut în domeniul
informaional.
Atacurile asupra sistemelor informaionale sunt deja un fapt curent
în viaa de zi cu zi, în
Epoca informaiei. Dei o mic parte din aceste
atacuri au drept rezultat pierderi semnificative i daune, marea
majoritate produc pagube mici (care ar echivala cu infraciuni cum
ar fi: înclcarea proprietii private, vandalismul minor sau
furturile mici).
A fost estimat c mai mult de 90% dintre aceste atacuri sunt comise
folosindu-se mijloace i tehnici disponibile marelui public
(incidente raportate de CERT), c doar 1 din 20 de atacuri este
observat de victim, i c doar 1 din 20 este raportat
(aceste ultime dou statistici sunt rezultatul studiului DISA
[„Defensive Information Systems Agency"]. Cote similare
au fost raportate i de ctre alte instituii). Cu toate
acestea, se pare c raportarea cotelor ar putea fi în cretere.
îngrijortoare este prezena unei ameninri „strategice"
tehnice.
Mijloacele care exist pot cauza daune serioase bunurilor
informatice publice i private, proceselor i sistemelor
informaionale i pot compromite integritatea informaiei vitale.
Analitii n-au dificulti în identificarea grupurilor care au
motivaii i oportuniti pentru a lansa astfel de atacuri.
Dat fiind vulnerabilitatea noastr, ca naiune, un RI bine planificat
i coordonat poate avea consecine strategice.
Un astfel de atac, sau ameninarea unui astfel de atac, poate veni
în contradicie cu obiectivele politicii noastre externe, poate
degrada performana noastr militar, poate duce la pierderi economice
semnificative i chiar la subminarea încrederii cetenilor notri în
abilitatea guvernului de a-i proteja cetenii i interesele.
i interesele.
3 4 GENERAL DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
Chiar dac pân acum nu a existat vreun atac care s
constituie o astfel de ameninare, simpla existen a mijloacelor prin
care se poate duce un astfel de atac, cuplat cu multitudinea
motivelor i oportunitilor care exist, reflect starea noastr prezent
de vulnerabilitate. Aceste circumstane cer aciuni defensive în
interesul publicului. Trebuie s fim mai degrab „proactivi", decât s
reacionm dup o informaie de tip ,,Pearl Harbour". Din ce
în ce mai des, un atac strategic reuit va indica
calea i îi va încuraja pe alii s plnuiasc
atacuri similare. De aceea trebuie s ripostm întrindu-ne latura
defensiv.
Fiecare epoc a vzut rzboiul transformat de tehnologiile i
conceptele
acelui timp. Epoca informaiei promite s nu
fie diferit din acest punct de vedere, de predecesoarele sale. Unii
au denumit rzboiul din Golf ca fiind primul „Rzboi informaional",
alii l-au numit ultimul rzboi din Epoca industrial. Puterea
informaiei a fost clar demonstrat în contextul conflictului
tradiional. Informaia a îmbuntit efectiv eficiena tuturor
aspectelor rzboiului, de la logistic, la comand, control,
comunicaii, i computere, informaii, supraveghere i recunoatere
(C4ISR).
Eficiena SUA i a aliailor si, în rzboiul din Golf, a împiedicat cu
siguran adversarii poteniali de a rspunde forelor noastre într-o
manier pe care Irakul a încercat-o i a stimulat-o. Prin
tehnologiile avansate i prin globalizarea economiei, rzboiul
digital ofer posibilitatea unei eficiene mai
mari, devenind astfel o strategie pe care adversarii poteniali se
gândesc s o adopte, pentru a îndeplini nite obiective pentru
care anterior se cuta o soluionare prin mijloacele rzboiului
tradiional.
Rzboi digital, un subset a ceea ce noi numim RI, implic atacuri
care nu sunt fizice asupra informaiei, proceselor
informaionale, i infrastructurii informaionale, care
compromite, altereaz, produce daune, întrerupe sau distruge
informaia i/sau întârzie, aduce confuzie, îneal i blocheaz procesul
informaional i decizional.
informaional i decizional. Rzboiul digital posed câteva dintre
caracteristicile pentru
RZBO IUL INFORMAIONAL 3 5
care factorii militari abilitai se luptau în trecut: precizie la un
pre sczut, neparticipare i secret.
Rzboiul militar amenin capacitatea armat a unei ri de a
se interpune între populaie i „dumanii statului", provocând
astfel pierderea refugiului. Importana refugiului poate fi
dedus din dorina noastr de a cheltui
importante resurse, în diferite domenii,
pentru a asigura cetenilor notri un refugiu funcional în caz
de ptrunderi teritoriale.
O alt caracteristic a atacurilor informaionale provine din
pierderea refugiului. Atacuri de acest gen, atunci când sunt
mai mult decât un incident izolat, creeaz o percepie a
vulnerabilitii, a pierderii controlului i a încrederii în
capacitatea unui stat de a asigura protecie. Impactul poate s
întreac cu mult pagubele produse.
Aceast reacie neliniar între daune reale i daune sociale face ca
problema rzboiului digital s fie o provocare special, deoarece
creeaz o nepotrivire între rspunsurile raionale de aprare i
eficiena lor.
Cum rspunde cineva la un set serios de atacuri infor- maionale? A
rspunde cu fore militare tradiionale poate fi un fapt neacceptat
politic sau poate fi ineficace. De cele mai multe ori, nu exist un
consens privind modul de a trata un astfel de atac, chiar i printre
persoanele din domeniul aprrii, care sunt preocupate de
aceste probleme.
Dat fiind poteniala eficien a unui rzboi digital ca instrument de
putere pentru concureni i pentru actorii nonstatali, noi, ca
societate, trebuie s lum în serios Epoca informaiei i noua sa form
de rzboi. Dac nu o vom face i dac ne vom baza doar pe arme i
concepte de rzboi tradiionale, vom ajunge s
construim în secolul XXI propria noastr linie Maginot,
care poate fi distrus cu viteza luminii.
Exist persoane care au sugerat c nu suntem, aa cum s-a
pretins, atât de vulnerabili la atacurile informaionale,
datorit
3 6 GENERAL DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
i elasticitate. Acestea au scos în eviden suprapunerile existente
la nivelul acestor sisteme i consider c ar fi foarte greu, pentru
oricine, s distrug complet un set dat de servicii.
Au artat lipsa de interoperabilitate dintre sistemele
motenite, i spun c ar fi imposibil pentru atacatori s ajung foarte
departe prin ptrunderea chiar i a celor mai slabe sisteme i
folosirea lor drept ci de acces pentru a ataca alte sisteme. Ei
spun c sistemele noastre i interrelaionrile lor sunt dificil
de îneles chiar i pentru noi, deci cu atât mai
mult pentru potenialii adversari.
Cu siguran este o doz mare de adevr în fiecare argument.
Dar aceast colecie de puncte de vedere are dezavantajele sale.
în ce privete consideraiile asupra securitii, cinci
puncte trebuie subliniate.
• în primul rând, important nu este faptul dac un atac poate sau nu
s distrug în totalitate un sistem sau un tip de serviciu, ci dac
sunt suficiente daune pentru a atrage atenia i a provoca un
comportament de panic, care poate crea la
rândul su, o problem semnificativ, de importan
naional.
în al doilea rând, redundanele în sisteme sunt numai pariale i
neplanificate. De aceea ele nu sunt nici complete, nici de
încredere.
în al treilea rând, sistemele noastre, multe fiind proiectate i
construite cu puin sau chiar fr atenie pentru securitate, sunt
dificil de protejat i de securizat.
în al patrulea rând, deoarece nevoile de interconexiune i
interoperabilitate cresc, din ce în ce mai
multe sisteme sunt legate prin diverse „lucrri auxiliare".
Aceste poteci, compromit în multe cazuri, securitatea.
în final, lipsa de securitate produs de aceste sisteme provoac
renunarea la cererea de servicii, ceea ce face ca operaiile s fie
mai eficiente în multe domenii. Sistemele noastre uzuale au i alte
dezavantaje. De exemplu, lipsa interoperabilitii duce la risipirea
resurselor i la
diminuarea eficacitii operaiilor. Un lucru
RZBOIUL INFORMAIONAL 3 7
binecuvântare deghizat, ci mai degrab sursa problemelor care
trebuie s fie rezolvate, astfel încât noi s putem profita din plin
de oportunitile pe care tehnologiile informaionale
ni le procur.
Primul pas în abordarea oricrei probleme implic
dezvoltarea unei înelegeri a mediului („stri
ale naturii") cu care avem de-a face,
a opiunilor pe care le avem i
a obiectivului care este cutat. Acest lucru cere o
identificare a variabilelor relevante, acelora care pot s
influeneze semnificativ rezultatul, dar i- subsetul acestor
variabile relevante, care sunt controlabile, care formeaz
baza pentru proiectarea operaiunilor.
într-o problem atât de complex ca RI-D, formularea problemei
rezolv trei aspecte. în primul rând, furnizeaz un schelet util
pentru discuie. în al doilea rând, servete s menin
atenia focalizat pe acele arii specifice, care sunt fie
necunoscute, fie în disput. în al treilea rând, servete ca unitate
de msur pentru msurarea progresului.
în acest caz, mediul corespunde naturii ameninrii
cu care avem de-a face, vis-â-vis de
vulnerabilitile infrastructurii noastre informaionale, în
timp ce opiunile noastre corespund strategiilor pe
care le adoptm i aciunilor pe care le întreprindem pentru a ne apra
pe noi înine. Obiectivul cutat corespunde
nivelului performanei infrastructurii, definirea i msurarea
sa fiind o provocare însemnat prin ea însi i a ei înii.
Un punct bun de pornire este încercarea de a dezvolta o înelegere a
naturii ameninrii sau mai precis a spectrului ameninrilor
relevante. Aceasta presupune o identificare a ameninrilor poteniale
i o estimare a probabilitii lor. în mod normal, s-ar construi un
set de stri ale naturii care sunt reciproc exclusive i colectiv
exhaustive, astfel încât o probabil funcie a densitii s
poat fi folosit. Strile naturii la care ne referim, corespund
ameninrilor poteniale, grupate dup un criteriu logic, menit s
faciliteze analiza modului în care o strategie de aprare trateaz
fiecare din aceste ameninri.
Având un concept iniial al naturii i irul ameninrilor
3 8 GEN ERA L DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
poteniale, cineva poate s dezvolte strategii de aprare
alternative i seturi de aciuni corespunztoare, pentru a le opune
uneia sau mai multor ameninri. Depinde mult, îns de ce variabile
credem noi c putem sau c ar trebui s controlm.
Fiecare strategie de aprare, cu setul su corespunztor de aciuni,
trebuie apoi s fie analizat în funcie de fiecare ameninare.
Rezultatele acestor analize vor fi o caracterizare a rezultatelor
sau a efectelor obinute prin urmrirea fiecrei
strategii de aprare care s in cont de fiecare ameninare.
Aceste efecte, care sunt în principal descrieri ale rezultatelor
(de exemplu: numrul penetrrilor i consecinele lor), trebuie apoi s
fie traduse în msuri de valoare, msuri care reprezint
impactul lor. Costurile
i beneficiile asigura o baz raional pentru
realizarea unei strategii de aprare corespunztoare. Datorit rolului
central pe care tipologia ameninrilor îl joac în formularea
problemei, ne vom întoarce atenia acum, asupra examinrii
acestor categorii de ameninri.
O înfiare grafic a topologiei ameninrii este prezentat în
Figura 2. Natura neregulat a spaiului
indic faptul c graniele sale nu sunt bine definite. Cu
toate acestea, ameninrile se pot grupa dup criteriul gravitii
consecinelor lor (de la stânga la dreapta). Consecinele asociate
unui eec merg de la consecine limitate i izolate, la consecine de
proporii catastrofice.
într-o serie de imagini, de la Figura 3 pân la Figura 6, sunt
înfiate diferite aspecte ale topologiei ameninrii. In Figura 3,
spaiul ameninrii este împrit în trei zone. In partea din stânga a
spaiului putem s grupm marea majoritate a ameninrilor, a
ameninrilor de fiecare zi. Aceste ameninri de fiecare
zi („Everyday Threats"), au un anumit cost, îns nu amenin
securitatea noastr naional. în partea din dreapta a spectrului
ameninrii este o mic suprafa care reprezint acele ameninri
strategice care au implicaii asupra securitii naionale. A
treia zon conine ameninri care pot avea implicaii asupra securitii
naionale. Aceste ameninri potenial strategice
(„Potentially
naionale. Aceste ameninri potenial strategice
(„Potentially Strategic Threats") reprezint o provocare dificil,
aparte.
RZBOI UL INFORMAIONAL 3 9
Exist un numr relativ mic de ameninri, cu care marea majoritate ar
fi de acord c au implicaii strategice (Figura 4), care trebuie
aprate cu mult vigoare. Atacurile împotriva sistemelor care
controleaz armele de distrugere în mas („WMD") sau asupra reelei
noastre de comunicaii urgente („MEECN") aparin clar acestei
categorii.
•
Figura 2. Spaiul ameninrii
Atacurile asupra infrastructurii noastre naionale (Figura 5) nu
aparin clar unei singure zone a tipologiei ameninrilor, ci tuturor
celor trei clase de ameninri. Aceste atacuri, asupra siguranei
publice,
sistemelor i serviciilor de distribuire
a energiei, asupra sistemelor i serviciilor financiare i de
comunicaii au implicaii diferite i consecine care depind de natura
specific i
• NCA • Câteva C3I
i profit
Figura 5. Infrastructura ameninrilor
în timp ce unele dintre aceste atacuri pot avea consecine serioase,
sub forma unor pierderi semnificative de date, servicii întrerupte
sau bunuri i servicii furate, numai un mic numr dintre
aceste atacuri izolate poate avea consecine potenial
strategice.
Cu toate acestea, atacurile asupra infrastructurii pot fi serioase,
dac sunt bine planificate i bine coordonate. Pentru aceasta este
nevoie de un adversar cu un scop bine definit, cu un sistem
sofisticat i cu o bun organizare. Acestui tip de atac i se
potrivete denumirea de rzboi digital („Digital
Warfare"). în funcie de nivelul de sofisticare
al unui atac, consecinele acestuia pot ajunge pân la
consecine strategice.
Un punct important, care trebuie subliniat, este cel al naturii
haotice a atacurilor
asupra infrastructurii. Comportamentul haotic
presupune o relaie nelinear între input i output, unde
predicia devine extrem de dificil, dac nu imposibil. Dou scenarii
ilustreaz aceast natura haotic.
4 2 GENERAL DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
în al doilea caz, o serie de atacuri pot da dovad de un
comportament haotic atunci când suma consecinelor lor nu poate fi
determinat prin adugarea consecinelor lor individuale, sau când
efectul lor cumulat întrece de departe suma efectelor individuale,
a unei serii de întâmplri independente.
Aceste dou scenarii nu sunt modele neobinuite. Aceste modele se
regsesc i în natur dând natere unor discipline tiinifice, cum ar fi
cele ale complexitii, ale catastrofei, i teoria
complexitii.
La fel stau lucrurile i în privina atacurilor asupra intelor
comerciale, reprezentate în Figura 6. în categoria ameninrilor de
zi cu zi intr atacuri care, în Epoca informaiei, sunt o
versiune a fraudei i furtului - o continuare a crimei gulerelor
albe i o transformare a unei crime mai violente într-o form care nu
e fizic.
Aa cum a artat Dr. Horton (PDSAD (C31)), când unul dintre cei mai
celebri hoi de bnci a fost întrebat de ce jefuiete bnci (dat
fiind faptul c ele sunt aa de bine aprate), acesta a remarcat:
„acolo sunt banii". Ei bine, „digital money" (bunurile i
serviciile) reprezint banii în Epoca informaiei.
Rzboi
I —
economic
Figura 6. Ameninri privind intele
RZBOIUL INFORMAIONAL 4 3
Ca i atacurile asupra infrastructurii, atacurile asupra
intelor comerciale se pot manifesta în funcie de circumstane, de la
ameninri de fiecare zi pân la ameninri strategice. Atacurile asupra
intelor comerciale, realizate de ctre diferite organizaii, nu
vizeaz, de obicei, în mod direct banii, ci mai
degrab informaii vitale (ex. secrete comerciale) i
au un mare potenial de a provoca efecte mai serioase decât
furturile izolate. Aceste atacuri, sub forma spionajului comercial,
au consecine potenial strategice, mai ales atunci când sunt vizate
ramuri industriale cheie, de ctre companii strine.
Spionajul comercial se transform în rzboi economic, care ar putea s
aib consecine strategice, atunci când exist eforturi dirijate de
state, de organizaii internaionale, sau de alte grupuri
strine.
Aa cum se poate vedea din seria de înfiri grafice ale tipologiei
ameninrii prezentate mai sus, ameninarea este multidimensional,
într-un fel dezordonat chiar, i se poate comporta într-o manier
haotic. Natura dinamic i interactiv a ameninrii face
aprarea împotriva atacurilor s fie mai dificil.
Atacatorii i aprtorii sunt prini într-o btlie continu a
inteligenelor i resurselor
(Figura 7). Din pcate, atacanii poseda câteva
avantaje. De exemplu, atacatorul poate s aleag timpul, locul,
mijloacele i metoda de atac. Latura tehnologic este tot de
partea atacatorului, deoarece este foarte dificil s
dezvoli aprri perfecte la un pre pe care s i-1 permii. De
aceea, vor exista întotdeauna „guri".
Care dintre acestea vor fi exploatate rmâne o necunoscut pân
în momentul atacului. Din acest motiv, atacul este, de obicei, cu
un pas înaintea aprrii. Atacatorii au, de asemenea, avantajul de a
putea controla atacul, mult mai uor decât ar putea s-o fac cei
atacai.
â
52 § §•g
RZBOIUL INFORMAIONAL 4 5
Orice întâmplare este un mediu de studiu pentru atacatori i aprtori
- este un mediu dinamic. în acest mediu organic, atacatorii înva
din atacurile nedetectate în momentul desfurrii lor, indiferent dac
au fost reuite sau nu. Atât atacatorii cât i aprtorii se
perfecioneaz i jocul continu.
Acest aspect al ameninrii indic faptul c aprarea trebuie
s constituie o preocupare continu. De asemenea,
sugereaz faptul c strângerea i analizarea informaiilor despre
atacuri este vital pentru a putea ine pasul cu atacatorii. în
concluzie, aprtorii trebuie s fie activi i s-i asume eforturi care
s conduc la o anticipare a metodelor
atacului, astfel încât s poat fi dezvoltat o aprare
eficace.
Problema privind eficacitatea unei aprri
în faa unei varieti de atacuri poteniale este exacerbat
de: incapacitatea noastr de a dezvolta o relaie simpl,
între un tip de atac sau ameninare i o organizare, de relaia
esenial, neliniar, dintre rezultat i valoare i de faptul c
variabilele-cheie nu sunt sub controlul nostru.
Descompunerea unei probleme ne ajut, uneori, s facem
progrese, uurând, cel puin, stabilirea
responsabilitilor la nivelul instituiilor. Aa cum am vzut, problema
RI-D rezist descompunerii de-a lungul liniei organizaionale.
Aceasta se întâmpl deoarece exist o slab cartografiere a relaiei
dintre ameninare i organizare, din dou puncte de vedere.
în primul rând, inta organizational a atacului este foarte
puin legat de topologia ameninrii, deoarece atacul
unei anumite organizaii, poate avea drept rezultat un set de
consecine, care lrgesc spectrul ameninrilor.
4 6 GENERAL DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
se comport într-o manier haotic. Acest lucru introduce în ecuaie o
doz mare de incertitudine.
Dac aceste dou caracteristici ale problemei RI-D nu
prezint provocri semnificative, ne confruntm totui cu faptul
c unele dintre variabilele-cheie, care au influen asupra
rezultatelor i valorilor acestor rezultate, sunt numai parial
controlabile. De exemplu, fiecare dintre urmtoarele variabile, dac
este pe deplin controlabil, ar putea fie s reduc semnificativ
numrul sau severitatea atacurilor, fie s reduc
impactul atacurilor: proliferarea tehnologiei, nivelul de
contientizare i pregtire a personalului, disponibilitatea
expertizei pe computer, sistemul de aprare i percepiile
publicului.
Am ajuns la sfâritul discuiei
despre natura i caracteristicile
RI-D. în continuare este prezentat i discutat un posibil mod de
soluionare a problemei.
Soluia propus în acest material este cea a unei strategii de
„aprare în adâncime", strategie care implic o succesiune de
bariere defensive, din ce în ce mai puternice sau „mai
înalte", ce acioneaz împreun, pentru a descompune
spectrul ameninrilor la componentele manageriale. în continuare,
vom detalia aceast strategie a RI-D, natura separrii
responsabilitilor, unele din condiiile obligatorii pentru
realizarea unui progres, provocrile- cheie care apar, respectiv
elementele unui plan de aciune pentru organizaiile cu
responsabiliti în domeniul RI-D.
Strategia de „aprare în adâncime" propus, prezentat în Figura 8,
const în trei linii de aprare. Fiecare linie de aprare este
proiectat în aa fel încât s ia în considerare ameninrile asociate
cu o anumit zon a tipologiei ameninrii.
Prima linie de aprare este aprarea împotriva atacurilor
zilnice, care constituie partea cea mai consistent a
tipologiei de ameninare. Pe baza informaiei disponibile, marea
majoritate a acestor atacuri pot fi respinse cu aprri de baz.
Cele mai înalte niveluri de aprare, asociate atacurilor
potenial strategice sau strategice sunt
responsabile cu
1-
= g iia « 1
.o X •a Im " •g fi 0 iz • • •
• o«a>
I
•
§>Î3
4 8 GENERAL DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
De exemplu, atacurile cu implicaii strategice ar trebui s treac de
primele dou linii de aprare, care ar trebui s filtreze toate
atacurile, exceptând doar adversarii cei mai pricepui, cei mai
persisteni, cu cele mai bune i mai performante resurse. Acesta
înseamn c am putea s ne concentrm eforturile asupra monitorizrii
unui segment mai redus al populaiei, fapt ce va spori ansele de a
obine în aprare succesul scontat.
Strategia defensiv înseamn, de asemenea, posibilitatea de a aplica
diferite abordri filozofice fiecrei linii de aprare, în fiincie de
natura ameninrii. Cele dou puncte de vedere ale spectrului
filosofic pot fi acceptate ca abordri intitulate „mai întâi
informaia", respectiv „mai întâi securitatea".
în zona zilnic a tipologiei de ameninare, abordarea noastr a
pus accent pe accesul la informaie. în zona
strategic, se pune accent în pomul rând
pe securitate, prin restricionarea accesului i
a conexiunii.
Figura 9 reprezint grafic o separare a responsabilitii
primare pentru RI-D, între sectorul public i cel
privat, ca o funcie a tipologiei de ameninare. Termenul
„primar" este utilizat pentru a sublinia faptul c, atât
instituiile publice cât i cele private au responsabiliti în privina
RI-D, chiar dac acestea sunt asociate, într-un anumit domeniu,
unuia din sectoarele public sau privat.
Zonele tipologice asociate ameninrilor zilnice sau strategice sunt
cele mai evidente. Responsabilitatea primar pentru ameninarea
zilnic ar trebui s revin sectorului privat. Rezolvarea
acestei ameninri reprezint costul de a face afaceri în Era
informaiei. Presupunând costul relativ sczut al aprrii
împotriva acestor tipuri de ameninri, atribuirea acestei
responsabiliti sectorului privat devine posibil. Mai mult,
organizaiile private sunt evident în cea mai bun poziie pentru a
înelege propriile sisteme informaionale i nevoile i preocuprile
clienilor lor.
Rspunsul la ameninrile strategice este evident sarcina sectorului
public, dei o aprare adecvat va implica unele coordonri cu sectorul
privat i cu organizaiile internaionale, în special când aprarea
este construit pentru a face fa
RZBOIUL INFORMAIONAL 4 9
Ameniofarea zilnic poate fii ar trebui
s fie respinsdefiecareinstituie -Costul de a face afaceri
în era informaiei -Exist soluii la cost sczut pentru majoritatea
ameninrilor -Instituiile sunt în cea mai bun postur pentru a
înelege sistemele
/clienii
5 0 GENERAL DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
Este mai puin evident posibilitatea stabilirii responsabilitii
primare de aprare împotriva ameninrilor din zonele potenial
strategice ale topologiei de ameninare. Aceast zon ar putea fi
numit „zon de colaborare", unde este nevoie ca sectorul public i
cel privat s conlucreze pentru a înelege ameninarea i pentru a
dezvolta mecanisme eficiente care s in cont de ea.
Eforturile pentru a realiza o colaborare efectiv vor necesita
depirea perspectivelor diferite de înelegere ale instituiilor.
Instituiile comerciale tradiionale trateaz atacurile zilnice ca un
simplu cost necesar pentru a face afaceri, ce nu difer
semnificativ de un furt. Contramsurile luate au o valoare
ateptat definit i sunt angajate când costul lor efectiv este mai
mic decât valoarea lor ateptat.
Instituiile tradiionale din sectorul privat rspund la evenimente de
probabilitate relativ redus cu costuri posibil mai mari, rezultate
din cumprarea de asigurri sau obinute prin furnizarea unei asigurri
proprii.
Perspectiva securitii informaiei, oferit de instituiile ce opereaz
cu informaii i sisteme considerate vitale pentru securitatea noastr
naional, este destul de diferit. Spre deosebire de
numeroasele atacuri informaionale asupra sistemelelor din sectorul
privat, costul unei bree în securitatea unor informaii de importan
naional nu poate fi uor determinat. Evidenierea costului actual, al
unui incident specific, este datorat faptului potrivit cruia
protecia sporit a integritii unor informaii de securitate naional i
a sistemelor ce le vehiculeaz are o valoare intrinsec înglobat.
Riscul evitrii este rspunsul adoptat în aceste situaii.
RZBOIUL INFORMAIONAL 5 1
Aceste situaii sunt coninute în zona potenial strategic a
topologiei de ameninare. Se propune ca în aceast zon, spre
deosebire de abordarea simpl „dolari i
ceni", specific zonei zilnice a tipologiei de ameninare
sau abordrii prin evitarea riscului, specific zonei
strategice a tipologiei de ameninare, s se
adopte o abordare de management
al riscului colectiv. Acesta este evident un domeniu care
necesit ca aprrile s fie coordonate îndeaproape.
Urmând firul logic a ceea ce am prezentat în
legtur cu natura acestei probleme, ar trebui s fie
evident pentru oricine c orice încercare de a realiza gestionarea
RI-D într-o abordare centralizat este sortit eecului. Dac cineva
are vreo îndoial, ar trebui s-i reaminteasc de ameninarea slab
existent la cartografierea organizaional, care previne rezolvarea
efectiv a problemei cu „lanuri de comand pure" i limitele
posibilitii Guvernului sau ale unei alte instituii, de a controla
variabile relevante.
Potrivit urgenei i importanei acestei
probleme este necesar o viziune pro-activ. Totui ar
trebui s fie evident c o abordare de tip „laissez-faire"
(rezolvare de la sine) este de asemenea sortit eecului.
Este necesar o form de orchestraie (sincronizare) colectiv
pentru a dezvolta gradul de contientizare (luare în
considerare) i înelegere a ameninrii pentru a dezvolta, în
consecin, aprrile necesare. Guvernul trebuie s stabileasc ceea ce
eu am numit „cadru pentru progres".
Rolurile i responsabilitile specifice sectorului public i
privat vor fi diferite, în funcie de tipul de ameninri pe
care le- am evideniat în scurta noastr trecere în revist a fiecrei
din cele trei zone importante ale tipologiei de ameninare. în timp
ce aceast discuie s-a focalizat pe rolurile,
responsabilitile i nevoia de colaborare dintre
structurile specifice SUA, problema RI-D a depit graniele naionale.
Fr acorduri internaionale specifice i cooperare între naiuni i
organizaii internaionale, posibilit
i cooperare între naiuni i organizaii internaionale, posibilitatea
noastr colectiv de a gestiona ameninrile va fi minim.
Dezvoltarea celor ase
domenii identificate în grafic vor netezi
considerabil drumul nostru i ne vor accelera progresul.
în primul rând, una din condiiile obligatorii pentru progres este
luarea în considerare a problemei i a complexitilor ei,
precum i generarea unui climat ce va facilita
discuia i cooperarea între multe grupuri i organizaii,
care trebuie s fie parte a acestui efort. Potrivit evenimentelor
recente privind unele aspecte de securitate a informaiilor, avem
nevoie s începem reconstruirea legturilor dintre unele grupuri i
organizaii din sectorul public i privat.
în al doilea rând, este important s ne desfurm activitatea
potrivit unei viziuni bine definite, care s evidenieze clar
ce încercm s realizm i rolul corespunztor Guvernului.
în al treilea rând, „regulile jocului" trebuie dezvoltate i
promulgate. Multe din legile i regulamentele noastre curente
nu iau în considerare realitile Erei informaiei. Un set de reguli
trebuie s se refere la stabilirea standardelor de securitate
informaional sau la un nivel minim de aprare ce trebuie asociat cu
diferite tipuri de date i servicii informaionale. Acestea vor fi
similare cu recentele standarde private.
în al patrulea rând, interesul propriu, chiar lmurirea interesului
propriu i dorina indivizilor i organizaiilor de a fi buni
ceteni, nu sunt suficiente pentru a ne asigura c vor fi dezvoltate
i angajate aciunile i aprrile cele mai potrivite.
Trebuie furnizate organizaiilor guvernamentale resursele
necesare pentru a ajuta la implementarea acestui cadru pentru
progres i la implementarea aprrilor necesare. E nevoie, de
asemenea, s oferim stimulente care s încurajeze organizaiile din
sectorul public. în anumite cazuri particulare, Guvernul va
fi nevoit chiar s furnizeze fonduri organizaiilor din sectorul
privat, pentru a pune la punct un sistem de securitate
eficient.
sa sporeasc cooperarea (incluzând stabilirea coninutului
colaborrii, a grupurilor i a locurilor special destinate).
în al aselea rând, avem nevoie s stabilim responsabilitatea
pentru numrul mare de sarcini pe care le implic un RI-D. Avem
nevoie s decidem chestiuni de jurisdicie. Avem nevoie s delimitm
obligaiile i le facem cunoscute. In final, este necesar s stabilim
clar responsabilitatea fiecrei organizaii. Natura responsabilitilor
organizaionale este discutat detaliat în continuare.
Nici unul din cele ase aspecte ale cadrului pentru progres nu
încurajeaz ideea punerii în practic prea curând a acestuia.
Considerând numai nevoia de revizuire a procesului legislativ,
putem observa c va mai dura câtva timp înainte ca aceti
stâlpi de fundamentare s fie la locul lor. Totui e necesar s
începem deja s purtm o discuie despre aceste elemente i sa încercm
s inem atenia focalizat pe acest subiect.
Responsabilitile organizaiilor din sectorul public i privat difer
în funcie de zona de ameninare. în fiecare zon de ameninare, de la
cea zilnic la cea strategic, fiecare sector al societii are unele
responsabiliti.
Responsabiliti privind ameninrile zilnice. Responsabilitatea primar
pentru zona zilnic a tipologiei de
ameninare revine sectorului privat. în primul rând, organizaiile
din sectorul privat trebuie s-i asume responsabilitatea pentru
protecia propriilor lor sisteme. Când legile i regulamentele
de securitate vor fi formulate i adoptate, aceste organizaii vor fi
de asemenea responsabile pentru aderarea la aceste reguli ale
jocului.
Dat fiind timpul necesar pentru dezvoltarea i punerea în funciune a
unui cadru legal i regulamentar pentru operarea cu numrul mare de
elemente ale securitii informaionale, se propune ca
pe baz voluntar, organizaiile din sectorul privat s-i asume
responsabilitatea pentru raportarea incidentelor. Este
s subliniem importana culegerii i analizei de informaii
ansamblu de cunotine referitoare Ia aceste atacuri, eforturile
pentru construirea aprrilor vor fi semnificativ
îngreunate
Guvernul (incluzând nivelul federal, statal i local) trebuie s-i
asume responsabiliti certe pentru aceast regiune a tipologiei de
ameninare. în mod evident, Guvernul poart responsabilitatea pentru
protecia sistemelor proprii i pentru impunerea legilor i
regulamentelor corespunztoare. Dat fiind importana realizrii
colaborrii internaionale în privina acestei probleme, ce nu
cunoate granie statale, Guvernul trebuie s realizeze negocierea
tratatelor i acordurilor necesare.
Evident, culegerea datelor despre propriile sisteme este, de
asemenea, responsabilitatea Guvernului. Dat fiind importana
schimbului de informaii, necesar obinerii unei imagini precise a
situaiei, Guvernul trebuie s stabileasc mecanisme pentru
distribuirea, analiza datelor i furnizarea rezultatelor. Vor trebui
abordate elemente referitoare la
clasificarea i securitatea datelor. Trebuie gsit o soluie
pentru a obine informaiile de care organizaiile i indivizii au
nevoie pentru a se putea apra ei înii.
Guvernul federal are responsabilitatea pentru aprare în
zona strategic a tipologiei de ameninare, utilizând suport din
partea sectorului privat i a guvernelor locale. Dat fiind dinamica
i natura interactiv a acestei situaii, este important ca ameninarea
s fie îneleas cât mai bine. Cu toate acestea, utilizând informaia
culeas precum i informaia raportat de alii, Guvernul federal are
responsabilitatea analizei strategice.
Guvernul federal are nevoie, de asemenea, s dezvolte o strategie de
descurajare a potenialilor atacatori. Sistemele strategice trebuie
s fie monitorizate i trebuie elaborate operaii de
supraveghere.
Evident, Guvernul federal are responsabilitatea protejrii
informaiei strategice i a sistemelor ce colecteaz, stocheaz,
prelucreaz i transmit aceste informaii.
RZBOIUL INFORMAIONAL 5 5
pierdute sau compromise, dar pentru elaborarea celor mai
eficiente planuri ar trebui simulat o astfel de
situaie.
Sectorul privat are, de asemenea, un rol de jucat în aceast zon a
tiopologiei de ameninare. Mai întâi, multe sisteme strategice
depind, într-o anumit msur, de disponibilitatea i integritatea
sistemului privat sau de informaiile din sistemele guvernamentale
de stat i locale. în al doilea rând, unele sectoare private
sau unele sisteme informaionale guvernamentale locale i de stat pot
fi atât de importante încât au, indiferent de inteniile i scopurile
atacatorilor, un caracter strategic. în cele dou cazuri,
organizaiile trebuie s coopereze cu Guvernul federal pentru a
proteja aceste sisteme informaionale. Dezvoltarea unei
înelegeri adecvate a ameninrii necesit ca toate organizaiile s
raporteze incidente i s partajeze datele referitoare la atacurile
care au avut loc. Astfel, alt responsabilitate ce trebuie s fie
asumat de organizaiile din sectorul privat este promptitudinea
raportrii incidentelor.
Separarea responsabilitilor pentru aceast zon a tipologiei de
ameninare nu este atât de uor de realizat ca pentru celelalte dou
zone. în aceast zon de colaborare, organizaiile din sectorul
public i privat trebuie s gseasc ci i s creeze mecanisme ce
genereaz o percepie distribuit asupra- naturii ameninrii, în
particular asupra acelor aspecte ale situaiei ce sporesc
probabilitatea consecinelor strategice. Suplimentar, ar
trebui s fie gsite modaliti pentru a întri aprarea noastr, prin
posibilitatea de a diminua efectele atacurilor în aceast zon
i chiar de a le împiedica s aib consecine strategice.
în aceast zon e necesar ca Guvernul s colaboreze pentru dezvoltarea
înelegerii ameninrii, în timp ce sectorul privat trebuie s sprijine
eforturile Guvernului prin furnizarea datelor incidente. De
asemenea, Guvernul trebuie s aib iniiativa în dezvoltarea
coordonrii mecanismelor proiectate, s sprijine atât îmbuntirea
înelegerii cât i coordonarea aprrilor.
îmbuntirea înelegerii cât i coordonarea aprrilor. Cele dou mari
provocri asociate acestei zone de ameninare
5 6 GENERAL DE BRIGAD DR. EMIL STRINII
sunt, mai întâi, identificarea începutului unui atac cu semnificaie
strategic, caracterizarea naturii i scopului atacului i în al
doilea rând, efectuarea tranziiei de la „starea de pace" la „starea
de rzboi". Succesul proceselor i mecanismelor dezvoltate prin
coordonarea acestei tranziii va fi important pentru succesul
oricrei strategii a RI-D. Acest lucru include nu numai îmbu- ntirea
tehnicilor i instrumentelor de detectare, dar i îmbuntirea
posibilitii de a stpâni un atac, i în felul acesta de a limita
extinderea pagubelor i consecinelor sale. E nevoie ca Guvernul s
asiste sectorul privat în aceste eforturi prin
furnizarea resurselor i suportului tehnic. Resursele pot lua
forma unor taxe-stimulent