-----DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMICPUNCTUL PE EUROPA

“Via]a se cere lungit@ cu ^naltesperan]e” Eschyl

c my b

c my b

Combina]ia euro, leu,dolar este când vesel@,când trist@. Cum mergaceste raporturi, cum mer-ge acest amestec }i câteste el de periculos?Cursul leului a avut,anul acesta, una din celemai agitate perioade dinperioada sa postdecem-brist@. De la 3,4107

cât era leul la sfâr}itul lui ianuarie, la3,1112, la începutul lui iulie, mi}carea estedestul de brusc@. Cum brusc@ a fost }imi}carea invers@, de revenire a monedeieuropene la 3,4026. Grea mi}care! Mult@agita]ie pe o pia]@ care nu }i g@se}te înc@metronomul de curs, de anul trecut, în careîn 12 luni a pierdut ceva mai mult de doibani, în timp ce în opt luni sui}urile }icoborâ}urile au fost duble, atât pe deo-parte, cât }i de cealalt@ a cursului. Toat@ aceast@ evolu]ie vine în contextul

în care euro evolueaz@ spectaculos pe pia]ainterna]ional@. La începutul anului, euro setranzac]iona cu 1,2993 dolari, dup@ ce 2006a fost un an de involu]ie constant@ pentrudolar, cu o accentuare a acestei situa]iispre sfâr}itului anului. Dar, de la 1,2993cât era la începutul anului, euro a crescut,a}a încât la începutul toamnei b@tea recorddup@ record, ajungând peste 1,41 }i nu d@semne s@ poat@ fi clintit de la acest curs.Cel mult, poate s@ se înt@reasc@, pentru c@ dejase discut@ despre un euro de 1,45 dolari. Cum se consum@ aceste evolu]ii pe pia]a

româneasc@? Speculativ, cum altfel. Celpu]in prima jum@tate a anului a scos to]ispeculan]ii la suprafa]@. Când leul câ}tigateren în raport cu euro, care la rândul s@ulua la trânt@ dolarul, care moned@ p@reacea mai în form@?

continuare ^n pagina 8

Riscul în procesul credit@rii

nr. 136 anul 3 vineri, 5 octombrie 2007 0,50 RON

Bucure}ti. Palatul Cotroceni, ^n debutul secolului trecut.

Emil DAVID

Macroeconomia

pag. 4Renate T@nase

Evolu]ii la burs@pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Frisoane de toamn@ în via]a românilor

Imaginea s@pt@m$nii

Cine }i-ar fi permis oare s@contrazic@ teoriile unor precursori detalia lui Adam Smith }i David Ri-cardo?... Cu siguran]@, nu oricine arfi fost capabil s@ fac@ acest lucru }inici Marx nu l-a f@cut, mai ales dac@vorbim despre ideile lui Ricardo. Nupentru c@ nu ar fi fost suficient debine înzestrat, din punct de vedere alintelectului, pentru a se opune pre-cursorilor s@i, ci întrucât nu avea in-teresul. Teoriile economice au servitîn multe situa]ii }i înc@ mai servesc }iîn prezent sus]inerii unor interese di-

plomatice, chiar dac@ creatorii lor nuau dorit ca acestea s@ fie influen]atede crezurile lor politice. Sfâr}itul seco-lului al XIX-lea nu face excep]ie dinacest punct de vedere, iar opera luiMarx, cu atât mai pu]in. Economiapolitic@ a capitalismului, în formare ladata la care el publica cea mai im-portant@ oper@ a sa, „Capitalul”, îioferea acestuia suficient spa]iu demanevr@ pentru a-}i pune în scen@ideile, de multe ori, mai mult decâteconomice. Dar, înainte de a prezen-ta concep]ia sa despre valoare, s@-lprezent@m pe Marx (1818 – 1883).

continuare ^n paginila 3

Toamna este, de regul@, anotimpul întrist@rilor. Abia întor}ide prin concedii, cu bugetele familiale sleite, românii se v@dasalta]i de zvonuri care, cel mai adesea, se transform@ în realit@]inefericite. Se scumpesc curentul electric }i gazele, benzina }imotorina, bunurile de consum }i alimentele de baz@, vine iarna}i presiunea asupra traiului de fiecare zi devine amenin]@toare.

La nivel superficial-declarativ, motivele acestei avalan}e descumpiri în lan] ni se ofer@ cu duiumul. Ba c@ a crescut pre]ulpetrolului, ba c@ s-a adâncit criza financiar@ în SUA, ba c@ s-apr@bu}it leul românesc. O umbr@ de adev@r exist@ în toate aces-tea: suntem, într-adev@r, o infim@ parte din pia]a global@ }i oriceseism dintr-un col] al lumii î}i propag@ efectele devastatoare }iasupra României. Ce-i drept, la noi parc@ mai grav decât la al]ii.Cum se explic@ aceasta, dincolo de evalu@rile superficiale }i celmai adesea speculative? Cum se explic@ faptul c@ în vremurilebune, de „boom” economic (}i au fost }i din acestea în Româniazilelor noastre, cel pu]in la nivel declarativ) pre]urile refuz@ s@scad@, pentru a exploda spectaculos, ori de câte ori se simte oadiere extern@? R@spunsul nu poate fi decât unul singur: pentruc@, în România, politicile de pre]uri r@mân haotice }i aberante.Potrivit acestora, orice scumpire intr@ în contul cump@r@torilor,pentru a afecta cât mai pu]in profiturile produc@torilor. O aseme-nea atitudine agresiv@ are câ}tig de cauz@ într-un mediu eco-nomic }i de afaceri lipsit de actori puternici }i numero}i, cu altecuvinte în afara unei concuren]e reale pe pia]@.

continuare ^n pagina 2

Ileana Ilie

Pensii private

pag. 2

Dan SUCIU

pag. 5

Un joc leu-valute

Valoarea în viziunea lui Karl MarxLect. univ. drd. Adrian [@ranMORO{AN

Ocuparea for]ei de munc@ reprezint@ unul dintre dezideratelestrategice ale majorit@]ii Statelor Lumii, cel pu]in în perioadacare a trecut de la al doilea r@zboi mondial. For]a de munc@poate fi privit@ ca fiind totalitatea aptitudinilor fizice }i intelec-tuale ce exist@ în personalitatea vie a omului }i pe care aces-ta le pune în func]ie atunci când creeaz@ bunuri economice.În economia capitalist@, concuren]ial@, for]a de munc@ faceobiectul „vânz@rii – cump@r@rii” în cadrul pie]ei for]ei demunc@. Cele dou@ elemente esen]iale ale pie]ei muncii, sau alepie]ei for]ei de munc@, cum mai este numit@ deseori, suntcererea de for]@ de munc@ }i oferta de for]@ de munc@.

Cererea de for]@ de munc@ constituie nevoia de munc@salariat@ ce se formeaz@, la un moment dat, într-o economiede pia]@, exprimat@ prin num@rul locurilor de munc@.

Oferta de for]@ de munc@ este reprezentat@ de persoane-le care î}i ofer@ for]a lor de munc@ a}a cum cererea provinede la întreprinderile care au nevoie de for]@ de munc@ pentrua produce. continuare ^n pagina 6

Vedere din Trier,ora}ul natal al lui Marx

drd. Cornelia IORD~NESCU

Modele strategice de ocupare a for]ei de munc@

drd. ec. Daniela PETRA{CU

urmare din pagina 1Este evident c@, pe orice seg-

ment de pia]@, existen]a unuinum@r mai mare de agen]i arascu]i considerabil concuren]a }inu le-ar mai îng@dui acestora s@opereze major@ri de pre]uri dup@bunul plac. Pe de alt@ parte, i-arsensibiliza în situa]iile conjuncturaleîn care costurile sau taxele scad,obligându-i s@ opereze reducericorespunz@toare ale pre]u-rilor devânzare.

Se pot face multe comentarii }ipe marginea atitudinii pasive a sta-tului fa]@ de evolu]ia pre]urilorinterne. Fire}te, nu pled@m pentruo interven]ie agresiv@ }i subiectiv@,dar atunci când se simte nevoiaîncuraj@rii unor anumite sectoarede produc]ie autohtone, sau a spri-jinirii produc@torilor de materii primeagricole, furnizori principali ai indus-triei alimentare, credem c@ o strate-gie la nivel na]ional se impune a fiactivat@. Cu atât mai mult cu cât,

în majoritatea statelor euro-pene,statul se folose}te frecvent deasemenea pârghii specifice. De ce, înRomânia, statul se face c@ nu aude}i nu vede cum unii î}i rotunjesc pro-fiturile, atentând la buzunarele cum-p@r@torilor, r@mâne înc@ o enigm@ ce]ine de avatarurile tranzi]iei.

Mai sunt îns@ }i alte elementecare produc dezechilibre grave, inclu-siv la nivel macroeconomic. De pild@,se constat@ abia acum, cu întârziat@îngrijorare, c@ reducerea dobânzilorla credite a încurajat o atitudine ge-neral@ excesiv consumatorist@. În felulacesta, românii au ajuns s@ simt@gustul traiului comod, acumulând da-torii. La circa 35 de miliarde de eurose ridic@, în prezent, gradul de înda-torare a popula]iei, prin credite ipote-care sau de consum! Adic@, aproxi-mativ 1700 euro pe cap de român!Îndatorarea declan}eaz@ îns@ amplepresiuni salariale. În cele din urm@,salariile au crescut în România, într-un ritm rapid, dar nu pe baze reale,în corelare cu productivitatea }i ren-tabilitatea produc]iei. Datoriile mari }i

cre}terile salariale se transfer@, logic,în pre]urile finale ale produselor. Avemastfel o alt@ explica]ie a exploziei pre-]urilor de pe pia]a româneasc@ }i, maigrav decât atât, avem certitudinea am-plific@rii în viitor a acestei tendin]e.

Pân@ unde se poate ajunge, to-tu}i, cu scumpirile? Pentru c@, dealiniat la pre]urile europene ne-amaliniat pân@ peste poate. Ba, la uneleproduse alimentare de baz@ batemtoate recordurile. Laptele, uleiul, ou@le,pastele f@inoase sunt deja cu multmai scumpe în România, decât în]@ri vestice precum Spania, Fran]a,Germania, Olanda. Când se va atingegradul de suportabilitate pentru ma-rea mas@ a consumatorilor români?Cum se vor putea respecta ]intele deinfla]ie pe care România }i le-a asu-mat în cursa ei de integrare euro-pean@? Predictibilitatea evolu]iiloreconomiei române}ti este din ce înce mai sc@zut@ – recunosc neputin-cio}i anali}tii vie]ii noastre economi-ce. S@ însemne asta c@ ne putema}tepta la tot ceea ce este mai r@ucu putin]@?

PRE[URI PENSII VINERI 5 OCTOMBRIE 20072

Emil DAVID

Frisoane de toamn@ în via]a românilor

%n dou@ s@pt@m$ni, peste 450.000de rom$ni s-au ^nscris la sistemul depensii private obligatorii. Reprezentan]iiCasei Na]ionale de Pensii sus]in c@, pân@la mijlocul lunii ianuarie 2008, în jur de4,2 milioane de români trebuie s@ aleag@un fond de pensii private. Sistemul pen-siilor private obligatorii este atractiv doarpentru 36& dintre români, în timp ce29& dintre ace}tia spun c@ nu vor coti-za la acest nou sistem. În plus, 42&dintre români nu au încredere în sis-temul privat de pensii obligatorii. Mul]idintre ace}tia nici nu }tiu ce presupuneaderarea la fondurile private obligatorii,iar cel mai pu]in informate sunt femeile.La fondul de pensii private sunt multmai deschi}i românii din Transilvania,Muntenia }i Moldova, arat@ studiul IMAS,realizat pe un e}antion de 1.229 per-soane, din 108 localit@]i ale ]@rii. Cer-cetarea a fost f@cut@ în perioada 8-22 sep-tembrie }i are o eroare de +/-2.8&

Pe 17 septembrie, a ^nceput, ofi-cial, campania de v$nzare pentru pensi-ile private obligatorii, care va continuape parcursul urm@toarelor patru luni. 17administratori }i tot at$tea fonduri,aproape 200.000 de agen]i de v$nzare^ncearc@ s@ conving@ circa 2,5-3 mili-oane de contributori s@ intre ^n sistem;cei care nu ^}i exprim@ op]iunea vor fiautomat redistribu]i, ^n luna ianuarie aanului viitor. C$teva companii au anun]atdeja rezultatele de v$nz@ri ob]inute ^nprimele zile de campanie: Generali Fondde Pensii, spre exemplu, a ̂ncheiat deja76.000 de semn@turi, ^n primele zecezile, ING Fond de Pensii - 178.000 desemn@turi, ^n prima s@pt@m$n@, AvivaPensii - 65.000 de semn@turi, ^n primas@pt@m$n@. Totu}i, num@rul final de par-ticipan]i cu care r@m$ne fiecare admi-nistrator va fi cunoscut doar dup@ pro-cesul de validare de la sf$r}itul campanieide v$nz@ri, dat fiind c@ dac@ un clientsemneaz@ cu dou@ companii de admi-nistrare, el are toate }ansele s@ ajung@s@ fie invalidat }i redistribuit aleator.

Aderarea la unul sau altul din fon-duri este o op]iune individual@ a parti-cipantului }i se face din propria ini]iativ@sau ̂n urma repartiz@rii sale aleatorii dec@tre Casa Na]ional@ de Pensii }i alteDrepturi de Asigur@ri Sociale (CNPAS).O persoan@, care ^ndepline}te condi]iilenecesare, dob$nde}te calitatea de par-ticipant la un fond de pensii administratprivat, dac@ a semnat un act individualde aderare (sau a fost repartizat aleato-riu de c@tre CNPAS).

Odat@ ce angaja]ii }i-au ales unfond de pensii, fie el obligatoriu sau facul-tativ, angajatorul este cel care are obli-ga]ia s@ vireze contribu]iile corespun-z@toare. %n fiecare dintre cei doi piloniai sistemului, circuitul banilor este diferit.

Primele contribu]ii c@tre adminis-tratorii de pensii private obligatorii(pilonul II) se vor face, cel mai proba-bil, dup@ prima parte a anului viitor. %nprima etap@, care a ^nceput pe 17 sep-tembrie }i va dura p$n@ pe 17 ianuarie2008, to]i angaja]ii cu v$rsta de maxim35 de ani trebuie s@ ̂}i aleag@ un admi-nistrator spre care s@ direc]ioneze oparte din contribu]iie lor din sistemul depensii. Pentru cei cu v$rste ^ntre 36 }i45 de ani, participarea este op]ional@.Dup@ ^ncheierea acestei etape, ^n carese pot exprima op]iunile pentru un fondsau altul, angaja]ii, ce au obliga]ia s@intre ̂n sistemul privat de pensii, dar nuau f@cut-o sunt automat redistribui]i spreun administrator. Redistribuirea se facealeator }i ]ine cont de cotele de pia]@ob]inute de fiecare administrator ^nperioada de v$nzare efectiv@. La ter-minarea acestor primi doi pa}i, CasaNa]ional@ de Pensii }i Alte Drepturi deAsigur@ri Sociale (CNPAS) va validadefinitiv a}a numitul Registru al Par-ticipan]ilor – un sistem de conturi indi-viduale pentru to]i participan]ii din sis-temul de pensii private obligatorii.

Primele contribu]ii c@tre sistemulprivat de pensii obligatorii se vor face,^n aceste condi]ii, cel mai devreme, ^nlunile martie sau aprilie 2008. %n 2008,contribu]ia care merge spre fondul de

pensii privat va fi de 2& din veniturilebrute, procent ce va cre}te progresiv cu0,5& ̂n fiecare an }i va ajunge, ̂n 2013,la 6&. Printr-o Ordonan]@ de Urgen]@publicat@ s@pt@m$na trecut@, Guvernulstabile}te c@ baza de calcul a contribu]ieide 2& este reprezentat@ de venitul brut}i nu de salariul brut, a}a cum era ante-rior prev@zut ^n legisla]ie. Altfel spus,pentru toate contribu]iile sociale pl@titede c@tre un angajat, baza de calcul in-clude acum, pe l$ng@ salariul brut, }iprime, stimulente }i alte venituri realizate.

%n pilonul II, angajatul care par-ticip@ la sistem nu resimte contribu]iaca pe o cheltuial@ ^n plus, iar angaja-torul nu poate participa cu contribu]iiproprii ^n completarea celor f@cute deangaja]i – a}a cum se ̂ nt$mpl@ la pen-siile facultative. La pensiile obligatorii,nici angajatul }i nici angajatorul nu aude f@cut nimic ̂n plus fa]@ de obliga]iileactuale. Din contribu]iile pe care anga-jatorii le vireaz@ }i ̂n prezent c@tre buge-tul de asigur@ri sociale, CNPAS va redi-rec]iona – cu ajutorul registrului parti-cipan]ilor - cota de 2& spre contul indi-vidual al fiec@rui participant din sistem.Pentru participan]ii din sistem pentrucare angajatorul nu a f@cut plata con-tribu]iilor, CNPAS va vira oricum cei 2&,urm$nd ca ANAF s@ recupereze ulterioraceast@ contribu]ie de la angajatorulrespectiv. %n eventualitatea neachit@rii latermen a contribu]iei datorate fonduluide pensii, persoana r@spunz@toare pen-tru aceast@ ^nt$rziere este obligat@ laplata unor dob$nzi }i penalit@]i egalecu cele stabilite pentru neplata obliga]iilorbugetare. Aceste dob$nzi }i penalit@]imerg tot spre contul individual al par-ticipantului care a fost prejudiciat - iarpentru aceste sume nu se percep comi-sioane de administrare. Banii nu ajung^ns@ direct la administrator, ci ^n con-turile b@ncilor depozitare - institu]ii decredit autorizate de Banca Na]ional@ }iavizate de c@tre CSSPP. Mai precis,depozitarul este cel care are ̂n p@straretoate activele unui fond de pensii admi-nistrat privat, ̂ n baza unui contract. Un

administrator poate desemna un singurdepozitar, care nu poate face parte dinacela}i grup financiar cu administratorul(acolo unde este cazul). Banca este ceacare, execut$nd ordinele de investi]ii aleadministratorului, plaseaz@ activele ^ndiferite instrumente financiare.

%n sistemul pensiilor facultative,procedura de colectare a contribu]iiloreste diferit@. Procedura este mai simpl@dec$t la pilonul II, ^n sistem nefiindimplicate institu]ii ale statului. %n primafaz@, angajatul semneaz@ actul de ade-rare - cu unul sau mai mul]i adminis-tratori, dat fiind c@ ^n acest caz partici-parea la mai multe companii este per-mis@. La pensiile facultative, limitarea]ine de valoarea contribu]iei, ce nu poatedep@}i 15& din veniturile lunare brute.Angajatorul poate, dac@ dore}te, s@ supli-menteze aceast@ contribu]ie cu una pro-

prie, de aceea}i valoare – condi]iar@m$n$nd ̂ ns@ ca valoarea final@ s@ nudep@}easc@ cota maxim@ de 15&. Odat@ce participantul }i-a ales administratoruldorit, angajatorul este cel care vireaz@contribu]iile c@tre fondul de pensiirespectiv, ce are un cont deschis labanc@. {i ̂n acest caz, banii nu ajung ̂ndirect conturile companiei de adminis-trare, ci ̂n cele ale fondului (depozitate,practic, ^ntr-o banc@ independent@,desemnat@ ^n prospectul fondului).

Una dintre cele mai importanteschimb@ri pe care le aduce sistemul pri-vat de pensii ]ine, a}adar, de modalitatea^n care sunt colecta]i }i p@stra]i baniieconomisi]i pentru perioada retragerii dinvia]a activ@. Pentru prima dat@, fiecareangajat ^}i poate economisi, ^n propriuls@u cont, exact at$]ia "bani albi" pe c$tdore}te s@ aib@ la vremea pension@rii.

Rom$nii nu au ^ncredere ^n pensiile privateAproximativ jum@tate dintre români nu au încredere în sistemul privat de pensii. La fel demulŃi sunt }i cei care nu }tiu ce înseamn@ aderarea la un fond de pensii private obligatorii,potrivit unui studiu realizat de Imas pentru Realitatea TV.

Ileana ILIE

urmare din pagina 1Filozof, economist, istoric }i revo-

lu]ionar, el este, f@r@ îndoial@, cel maiinfluent gânditor socialist al secolului alXIX-lea. Pu]in cunoscute în timpul vie]iisale, ideile economistului german voravea un impact deosebit asupra poste-rit@]ii, influen]ând modul de organizare}i de conducere al activit@]ii economicedin unele ]@ri, chiar }i în prezent. În con-tinuare, vom încerca s@ relev@m princi-palele idei legate de teoria valorii aleoperei lui Marx precum }i neajunsurileacestora, în cazul în care ele exist@.

Marfa, afirm@ acesta, preluând oidee a c@rei paternitate îi apar]ine luiAristotel, este, în primul rînd, un lucrucare satisface o anumit@ trebuin]@ aomului; ea este, în al doilea rînd, unlucru care poate fi schimbat pe un altlucru. Utilitatea, spune el, este cea careîi confer@ unui bun o valoare de între-buin]are în timp ce valoarea de schimb(sau valoarea economic@) este, în pri-mul rînd, un raport, propor]ia în careun anumit num@r de valori de întrebu-in]are de un fel se schimb@ pe un anu-mit num@r de valori de întrebuin]are dealt fel. Pân@ aici, nimic nou fa]@ deideile predecesorilor. Experien]a zilnic@,spune Marx, ne arat@ c@ milioane }imiliarde de astfel de schimburi consi-

der@ în permanen]@ egale între ele totfelul de valori de întrebuin]are, chiardintre cele mai diferite }i mai pu]incomparabile. Ce au, oare, comun aces-te lucruri diferite, care sunt considera-te în permanen]@ egale unele cu altele?Sunt ele cu adev@rat egale unele cualtele, din punctul de vedere al valoriilor de întrebuin]are?... Dup@ Marx, da.

Elementul lor comun, spune aces-ta, este faptul c@ sunt produse alemuncii. Schimbând produsele lor,afirm@ Marx, oamenii consider@ egaleîntre ele cele mai diferite feluri demunci. Produc]ia de m@rfuri este unsistem de rela]ii sociale în care diferi]iproduc@tori creeaz@ produse diferite, iartoate aceste produse sunt considerateegale între ele prin schimb. A}adar,concluzioneaz@ economistul, ceea ceeste comun tuturor m@rfurilor nu estemunca concret@ depus@ într-o anumit@ramur@ de produc]ie, o munc@ de unanumit fel, ci munca omeneasc@ abs-tract@, munca omeneasc@ în general.Totalitatea for]ei de munc@ a uneisociet@]i date, reprezentat@ prin sumavalorilor tuturor m@rfurilor, continu@ el,este una }i aceea}i for]@ de munc@omeneasc@; miliarde de acte de schimbdovedesc acest lucru. Putem concluzio-na, deci, c@ orice marf@ luat@ ca atarenu reprezint@ decît o anumit@ parte din„timpul de munc@ socialmente nece-sar”. M@rimea valorii ei este determi-nat@ de cantitatea de munc@ socialmen-te necesar@, sau de timpul de munc@socialmente necesar pentru producereaunei anumite valori de întrebuin]are.„Prin faptul c@ în procesul schimbuluiei (oamenii) consider@ produsele lordiferite ca fiind egale între ele ca valo-ri, ei consider@ muncile lor diferite cafiind egale între ele ca munc@ ome-neasc@. Ei nu }tiu acest lucru, dar îlfac” afirm@ Marx. „Ca valoare deschimb, toate m@rfurile sunt doar can-

tit@]i determinate de timp de munc@solidificat”. Etalonul general al m@suriivalorii este deci, dup@ Marx, timpul demunc@ solidificat. Acesta reprezint@, încazul oric@rui bun, timpul de munc@socialmente necesar pentru ob]inereaacelui bun, adic@ timpul de munc@necesar în medie pentru producerea lui.Definindu-l astfel Marx elimin@ posibili-tatea apari]iei unor anomalii, de genulvalorilor mari pentru produsele ob]inutede muncitori neîndemânatici, pe careutilizarea no]iunii de „timp efectiv” le-ar fi generat. În stabilirea cantit@]ilorde munc@ pe care le con]in produsele„nu se pot pune pe acela}i plan }i nupot fi adunate f@r@ precau]ii orele demunc@ ale muncitorilor necalifica]i }icele ale muncitorilor califica]i. Acestediferen]e de calificare trebuie s@ fie tra-duse în diferen]e de cantitate”. Cumvom ]ine, îns@, cont de diferen]ele decalificare ale muncitorilor în determina-rea valorii timpului de munc@ social-mente necesar? Exist@ un raport deschimb, afirm@ Marx, între cantit@]ilecomplexe }i cele simple de munc@, darnu afl@m din opera sa care este modulde determinare a acestui raport. El pares@ indice c@ trebuie s@ ]inem cont detimpul de munc@ necesar form@rii dife-ritelor calific@ri, dar nu exprim@ explicitacest lucru. „P@catul originar” al luiMarx nu provine, îns@, de aici. Chiarfundamentul construc]iei teoriei sale }ianume ecua]ia munc@=valoare este ex-trem de fragil, motiv pentru care con-cluziile sale privind natura valorii }i aplusvalorii sunt, în opinia noastr@,departe de adev@r.

Marx în]elege prin plusvaloarecre}terea valorii ini]iale a banilor pu}iîn circula]ie. Se }tie c@, pe o anumit@treapt@ de dezvoltare a produc]iei dem@rfuri, banii se transform@ în capital.Marx nume}te cre}terea valorii ini]iale abanilor pu}i în circula]ie plusvaloare. Elcrede c@ plusvaloarea nu poate izvorâdin circula]ia m@rfurilor, c@ci aceastanu cunoa}te dec$t schimbul de echiva-lente; ea nu poate izvorâ nici dintr-unspor de pre], c@ci pierderile }i c$}ti-gurile cump@r@torilor }i ale vînz@torilors-ar compensa reciproc în timp cevaloarea nu ar avea de suferit. Pentrua ob]ine plusvaloare, „posesorul... debani ar trebui... s@ descopere... pe pia]@o marf@ a c@rei valoare de întrebuin]ares@ aib@ ea îns@}i însu}irea specific@ dea fi surs@ de valoare”, o marf@ al c@reiproces de consumare s@ fie în acela}itimp un proces de creare de valoarespune Marx }i continu@ prezentându-neaceast@ marf@: for]a de munc@ a omu-lui. Consumul ei are loc prin munc@,iar munca creeaz@ valoare. Posesorulde bani cump@r@ for]a de munc@ lavaloarea ei, determinat@, ca }i valoareaoric@rei alte m@rfi, de timpul de munc@necesar pentru producerea ei (adic@ decostul între]inerii muncitorului }i a fa-miliei sale). Cump@rînd for]a de munc@,posesorul de bani este îndrept@]it s@ oconsume, adic@ s@ cear@ muncitoruluis@ lucreze un anumit num@r de ore, s@presupunem c@ opt ore. Dar, în prime-le (patru n.n.) ore -timpul de munc@„necesar”-, afirm@ Marx, muncitorulcreeaz@ un produs care acoper@ cheltu-ielile necesare între]inerii sale, iar încelelalte (patru n.n.) ore - timpul demunc@ „suplimentar”- el creeaz@ un„plusprodus” nepl@tit de capitalist, adic@plusvaloarea. Observ@m c@, în opinia sa,se cump@r@ }i se achit@ valoarea deschimb a puterii de munc@, dar ceea cese ob]ine este valoarea de întrebuin]area muncii.

Prin urmare, din punctul de vede-re al procesului de produc]ie, trebuiedeosebite dou@ p@r]i ale capitalului:

capitalul constant, cheltuit pentru mij-loacele de produc]ie (ma}ini, unelte demunc@, materii prime etc.) - a c@ruivaloare trece neschimbat@ (dintr-o dat@sau treptat) în produsul finit - }i capi-talul variabil, cheltuit pentru for]a demunc@. Dup@ Marx, valoarea acestuidin urm@ capital nu r@mâne neschim-bat@, ci cre}te în procesul muncii, princrearea plusvalorii. Intr@rile în procesulde produc]ie vor fi formate, deci, dincapitalul constant }i capitalul variabil, întimp ce ie}irile vor cuprinde valoareatransferat@ din capitalul constant }ivaloarea nou creat@ format@ din salarii}i plusvaloare. A}a încât, pentru aexprima gradul de exploatare a for]eide munc@ de c@tre capital, plusvaloareanu trebuie raportat@ la întregul capital,ci numai la capitalul variabil, afirm@Marx. Rata plusvalorii, cum nume}te elacest raport, va fi, în exemplul nostru,de 4/4, adic@ de 100&.

Valoarea pe care utilajele }i mate-riile prime o adaug@ prin procesul de pro-duc]ie este, deci, cea la care acestea secump@r@. Dobânda pentru capitalul fixavansat este inclus@ în ra]ionamentul luiMarx, dar este considerat@ parte a plus-valorii însu}it@ de de]in@torul de capital- }i nu sum@ cuvenit@ acestuia pentruparticiparea sa la activitatea productiv@-deci func]ie de for]a de munc@ anga-jat@. Acest lucru trebuie, îns@, dovedit.Vom prezenta, în acest sens, demons-tra]ia contestatarilor teoriei lui Marx.

Potrivit celor spuse etalonul gene-ral de m@sur@ al valorii de schimb este,în opinia lui Karl Marx, timpul demunc@ solidificat (t), indiferent de acti-vitatea economic@ la care facem referi-re, munca fiind cea care determin@valoarea de schimb a diverselor m@rfuripe pia]@. Rezult@ c@ produsele ob]inuteca urmare a unor consumuri egale defor]@ de munc@ vor fi schimbate pen-tru cantit@]i egale de bani. În conse-cin]@, la o cantitate de capital variabil(v) egal@, plusvaloarea (s) va fi egal@pentru c@ unitatea de timp de munc@solidificat este remunerat@ la fel indife-rent de sectorul economic supus anali-zei, deci, rata plusvalorii simbolizat@ s/v(plusvaloarea pe unitate de munc@ con-sumat@) va fi constant@ pentru toateactivit@]ile economice care compun oeconomie na]ional@. Capitalul fix (c)aferent unei unit@]i de munc@ consu-mat@ (c/v) difer@, îns@, în func]ie desectorul de activitate la care facem re-ferire. În consecin]@, dac@ s/v este uni-form între ramuri, dar c/v difer@,s/(c+v) va diferi, de asemenea între

diversele activit@]i economice. Dar Marxpune în vedere faptul c@ prin interme-diul unei concuren]e puternice dintrecapitali}ti se asigur@ rate uniforme deprofit, indiferent de sectorul la care nereferim. Îns@ pentru ca rata profituluicare este chiar raportul s/c+v s@ fieegal@ pe ansamblul activit@]ilor econo-mice trebuie ca produsele ob]inute prinutilizarea unor cantit@]i egale de munc@s@ nu fie vândute pe cantit@]i egale debani. }i astfel, ajungem la o mare con-tradic]ie. Plecând de la premisa c@ pro-dusele ob]inute ca urmare a unor con-sumuri egale de for]@ de munc@ vor fischimbate pentru cantit@]i egale de banipunem în eviden]@, dimpotriv@, faptulc@ acest lucru nu se întâmpl@ aproapeniciodat@. Marx a realizat disfunc]io-nalit@]ile modelului valorii pe care l-acreat }i a încercat s@ includ@ mareacontradic]ie în teoria sa, dar explica]iileg@site nu sunt suficient de conving@-toare pentru a o ]ine în via]@. Dar, fap-tul c@ teoria valorii munc@ î}i p@streaz@valabilitatea doar în cazul particular încare raportul dintre capital }i munc@ esteconstant pentru toate ramurile econo-mice, nu a împiedicat România dinain-tea anului 1989, precum }i alte ]@ri dinzona de influen]@ a URSS s@ o trans-forme în doctrin@ economic@ oficial@.

Majoritatea speciali}tilor în studiulcosturilor din ]ara noastr@ defineaucategoria de cost de produc]ie, plecândde la teoriile lui Marx, profesorul uni-versitar Cornel V. Olariu, somitate îndomeniu a ultimelor decenii ale secolu-lui XX, nef@când excep]ie de la regul@.„Nivelul consumului de munc@ vie }i alconsumului de munc@ trecut@, în con-di]iile asigur@rii calit@]ii corespunz@toarea produselor fabricate, asigur@ un anu-mit cost al produc]iei de care depinde,în primul rând, rentabilitatea întreprin-derii” afirm@ acesta. Observ@m c@ spe-cialistul recurge la teoria valorii munc@,pentru definirea categoriei de cost. Acestareflect@ doar consumul de munc@ „vie }itrecut@”. Dac@, înainte de 1989, teoriavalorii munc@ era singura doctrin@ oficialacceptat@ pentru fundamentarea valorii,cercet@torii fiind de cele mai multe ori,sili]i de împrejur@ri, s@ recurg@ la aceastapentru explicarea diverselor fenomene eco-nomice, dup@ c@derea regimurilor comu-niste, situa]ia s-a schimbat radical. Cutoate acestea, observ@m în continuaremulte cazuri de fundamentare a acti-vit@]ilor practice ale firmelor pe supor-turi teoretice n@scute din teoria valoriimunc@. Puterea de convingere a aces-teia nu s-a stins înc@.

VINERI 5 OCTOMBRIE 2007 3TEORIE ECONOMIC~

dr. Adrian [@ranMORO{AN

Valoarea în viziunea lui Karl Marx

Karl Marx

Zilele trecute, într-un interviu acor-dat pentru România, pre}edinta Comi-siei pentru Afaceri Economice }i Mone-tare din Parlamentul European, d-na Per-venche Beres, a precizat c@ efectele cri-zei financiare din Statele Unite potajunge, cu întârziere, }i în ]ara noastr@,dup@ ce acestea s-au resim]it deja înunele ]@ri ale Uniunii Europene, precumGermania, Fran]a, Italia }i nu în ultimulrând, în Marea Britanie. În acord cuaceast@ conjunctur@, pre}edintele BCE,dl. Jean Claude Trichet, a fost pus însitua]ia ca, în urm@ cu aproximativ os@pt@mân@, s@ intervin@ pe pia]@, prininjectarea a peste 200 de miliarde deeuro, pentru acoperirea unor cereri delichiditate din sistem.

În anul 2006, pre]ul locuin]elor dinSUA a cunoscut prima sc@dere dup@aproape 11 ani, pentru ca în 2007acestea s@ se vând@ cu zeci de mii dedolari mai ieftin. Astfel, criza de pepia]a financiar@ din Statele Unite }i,implicit, cea interna]ional@, are leg@tur@cu pre]ul imobilelor sus]inute de credi-tul ipotecar. Criza creditelor ipotecarese datoreaz@ amplorii împrumuturilor(sub forma unor produse bancare preacomplexe }i subevaluate din punct devedere a riscurilor) oferite unor clien]icare nu au mai putut face fa]@ proprii-lor datorii. Creditele „subprime” (stan-dard) caracterizeaz@, în Statele Unite, opia]@ a creditelor ipotecare ce ia în cal-cul, pentru acordarea de împrumuturi,doar valoarea estimat@ a bunurilor unuiclient, nu }i „istoria” sa bancar@. Acestfapt a determinat, a}a cum era de

a}teptat, efecte pozitive, înc@ din 2004,printr-un trend ridicat anual al acestorîmprumuturi, la 500 – 600 miliarde dedolari. Dar, iat@ c@ au ap@rut }i efecte-le negative, previzibile sau nu, înc@ deatunci! Cauzele crizei financiare actualedin Statele Unite s-a datorat, pe de oparte, practic@rii de c@tre institu]iile ban-care a unor politici de creditare laxe, ca-racterizate de relaxarea condi]iilor de credi-tare, prin care se acordau împrumuturiunor persoane ale c@ror istorii de cre-dit erau negative, clien]ii cu problemeîn rambursarea unui împrumut uzualputând astfel s@ ob]in@ resurse finan-ciare suplimentare, dar la costuri multmai ridicate. În aceste condi]ii, debito-rii au intrat în incapacitate de a-}i maiputea pl@ti ratele de credit, iar multefonduri de investi]ii legate de b@nci auintrat în colaps, generând o criz@ acut@de lichiditate, care „cerea” interven]ii aleb@ncilor centrale. Pe de alt@ parte, con-tribu]ii la accentuarea crizei a avut-o }ieroarea de gestiune a politicii practica-te de FED (Banca central@ a SUA –Federal Reserves) prin men]inerea do-bânzii de finan]are la acela}i nivel, înciuda semnalelor tot mai dese care in-dicau încetinirea cre}terii economice.

Mortin Feldstein (pre}edintele Bi-roului Na]ional de Studii Economice),unul dintre cei mai importan]i econo-mi}ti americani, a precizat, zilele trecu-te, într-un comunicat relatat de Reuters,c@ pia]a imobiliar@ american@ ar puteadeclan}a o recesiune economic@ în Sta-tele Unite, dac@ nu reduce drastic do-bânda de referin]@ de pân@ la 1&. Acestaa admis c@ înal]ii responsabili sunt con-frunta]i cu o dilem@: s@ reduc@ dobân-da de referin]@ }i s@ se confrunte apoicu infla]ia, sau s@ nu ac]ioneze }i, înconsecin]@, s@ e}ueze în încercarea dea evita recesiunea.

Replica acestei pozi]ii a venit, dinpartea conducerii Fed, Ben Bernanke,care a precizat, la începutul lunii trecu-te, c@ nu va salva investitorii afecta]i depierderi cauzate de propria activitate.Îns@, oficialul american a recunoscut c@pierderile economice, generate în lumede criza pie]ei ipotecare din SUA, audep@}it multe a}tept@ri. Astfel, în 18

septembrie, FED a decis sc@derea cu0,5& atât a ratei dobânzii cheie, cât }ia dobânzii pentru împrumuturile acor-date b@ncilor comerciale, pentru a evitao extindere a acestei crize financiarec@tre alte sectoare economice }i, impli-cit, de pe alte pie]e financiare.

De men]ionat este }i faptul c@efectele crizei s-au r@sfrânt }i asupracursului de schimb, ca }i efect secun-dar pe burs@, aceasta deoarece mareparte din creditele neperformante acu-mulate de creditorii americani au fostacoperite prin vânzarea unor pachetemari de ac]iuni pe burs@, determinândpierderi masive la Bursa de la WallStreet, la care ac]iunile au sc@zut cumai mult de 300 de puncte.

În ceea ce prive}te efectele crizeidin SUA asupra României, majoritateaanali}tilor }i consultan]ilor din domeniusus]in c@ posibilitatea apari]iei unei astfelde crize imobiliare, similar@ pie]ei ame-ricane, este exclus@, atât timp cât Româ-nia }i-a format o pia]@ de profil semni-ficativ@ abia de doi-trei ani, fiind astfelo pia]@ tân@r@, în dezvoltare, cu un po-ten]ial ridicat de investire, care nu sepoate compara cu cea american@, aflat@în expansiune de mai bine de zece ani.

În România, pre]ul propriet@]ilor, înspecial al apartamentelor vechi, a cres-cut, din 2003 pân@ în 2007, de aproape10-12 ori, ajungând de la 100 de dola-ri metrul p@trat, pân@ la 1000-1100 eurometrul p@trat, caracterizând pia]a imobi-liar@ ca fiind o pia]@ supraînc@lzit@ (cali-ficativ acordat chiar de Standard&Poor),datorat@ îmbun@t@]irii situa]iei economi-ce }i a unei cereri excesive, care dep@-}e}te cu mult oferta acestei pie]e. Acestecondi]ii fac presiuni asupra pre]ului,men]inându-l la nivel ridicat. Dac@, înmomentul de fa]@, pia]a imobiliar@ dinRomânia ar fi fost în echilibru, adic@cererea de locuin]e ar fi fost acoperit@de ofert@, pe majoritatea segmentelor declientel@, impactul crizei americane s-arfi sim]it foarte puternic pe pia]a româ-neasc@. Motiva]ia acestei afirma]ii const@în faptul c@ investitorii în real estate, lanivel global sau regional, trec cu sigu-ran]@ printr-o criz@ de lichidit@]i }i tre-buie acoperite eventualele pierderi pen-tru unele proiecte din Europa sau SUA,de aceea este de a}teptat ca noile in-vesti]ii s@ fie cel pu]in amânate saudac@ nu chiar abandonate.

Pe de alt@ parte, baza pre]ului imo-biliar ridicat se datoreaz@, ca }i în eco-nomia SUA, creditului ipotecar, careeste principalul beneficiar al noilor con-di]ii de creditare ce fac obiectul ultime-lor schimb@ri realizate de institu]iile decredit din România, dup@ ce recentelereglement@ri ale B@ncii Na]ionale aupermis acestora s@ adopte propriile po-litici de creditare. Noile condi]ii de cre-ditate vizeaz@ o cre}tere a gradului deîndatorare a clientului de la 35& pân@la 65-70& }i o sc@dere a avansului depân@ la 10& sau chiar eliminarea aces-tuia, ceea ce a generat, a}a cum era }ifiresc, cre}terea costului creditului. To-tu}i, chiar }i în aceste condi]ii laxe apoliticii de creditare, institu]iile de cre-dit sunt determinate s@ fie mult maiprudente în acordarea creditelor (prinîncadrarea clien]ilor în diferite categoriide risc), pe de o parte, pentru a sus]inestabilitatea financiar@ }i a evita o supra-îndatorare a popula]iei cu efecte devas-tatoare asupra pie]ei, iar pe de alt@parte pentru c@ pruden]a b@ncilor esteun factor primordial, impus printr-o se-rie de reglement@ri solicitate de Co-misia European@, concretizate în diferi-te norme emise, la rândul lor, de BancaNa]ional@, }i care trebuie respectate încalitate de nou stat membru al UniuniiEuropene. Prin urmare, pia]a creditelordin România este mult mai controlat@,iar relaxarea acestora se face etapizat,ceea ce va avea ca efect o tranzi]ie lent@c@tre o sc@dere a vânz@rilor imobiliare.

De precizat este }i faptul c@ majo-ritatea creditelor imobiliare acordate deinstitu]iile de credit din România suntacordate în lei sau în euro, ceea ce faceca efectele dolarului s@ fie nesemnifica-tive, din acest punct de vedere.

Un alt factor determinant al unuipre] ridicat pe pia]a imobiliar@ estemarja de profit a investitorilor imobiliaridin România, care sunt foarte mari. Aceastase datoreaz@ }i faptului c@ pia]a imobi-liar@ din România este nereglemetat@, opia]@ în care nu se poate cunoa}tepre]ul mediu al locuin]elor (a}a cum secunoa}te în alte state ca, de exemplu,Marea Britanie sau Spania) }i în carese lucreaz@ cu dou@ pre]uri – cel afi}at}i cel real.

Concluzionând, criza din StateleUnite nu a avut efecte asupra pre]uluipracticat pe pia]a imobiliar@ din Ro-

mânia, cel pu]in nu pe termen scurt,datorit@ particularit@]ilor evidente care odeosebe}te net de cea a Statelor Unite.Totu}i, oficiali ai autorit@]ii monetaresus]in c@ evenimentele din SUA au avutefecte asupra altor componente aleeconomiei }i anume asupra deprecieriileului, manifestat@ în ultima perioad@,deoarece mul]i investitori }i-au retrasbanii din România, pentru a contribui cuinjec]ii de capital în regiunile afectate delipsa lichidit@]ilor. Reprezentan]ii B@nciiNa]ionale au prezentat aceast@ depre-ciere a leului ca fiind cea mai mare dinultima perioad@, fa]@ de alte monedena]ionale din regiune, dar au apreciatc@ aceast@ corec]ie este normal@, avândîn vedere faptul c@ leul a avut anteriorcea mai mare apreciere din regiune, }iprivind pe o perioad@ de un an de zile,numai în dou@ zile deprecierea leului afost peste 1&, în timp ce alte monedeau avut sl@biri mai dese de peste 1&.

În ceea ce prive}te m@surile deprevenire a manifest@rii efectelor crizeidin SUA, unele recomand@ri ne suntf@cute chiar de c@tre oficialit@]ile Parla-mentului European (d-na Pervenche Beres,mai sus amintit@) prin aten]ia deosebit@pe care Banca Na]ional@, în calitate deautoritate monetar@ }i de supravegherepruden]ial@ a sistemului bancar româ-nesc, ar trebui s@ o acorde activit@]iib@ncilor str@ine care activeaz@ pe pia]abancar@ din România. Aceasta deoare-ce, la sediile centrale ale acestor b@ncidin ]ara de origine, este posibil s@ fiavut ceva dificult@]i legate de criza dinStatele Unite, ceea ce ar determinaefecte cu întârziere asupra României.

În prezent, activeaz@ 7 sucursaleale b@ncilor str@ine în România, }i anume:ING Bank, Banca Italo-Romena, AngloRomanian Bank, Garanti Bank Interna-tional, Bloom Bank Egypt, Banca diRoma }i Bank of Cyprus. Pozi]ia aces-tor b@nci str@ine în total sistem bancarromânesc reflect@, conform rapoartelorBNR, o cot@ de pia]@ determinat@ capondere a activului net bilan]ier în totalsistem bancar, de 5,8& la sfâr}itul anu-lui 2006 (8,5& sfâr}itul anului 2004,7,5& sfâr}itul anului 2005), iar ponde-rea capitalului social al acestora în vo-lumul agregat al sistemului bancar estede 7,8& la sfâr}itul anului 2006 fa]@ de6,1&, înregistrat la sfâr}itul anului2004, }i 7,0&, la sfâr}itul anului 2005).

MACROECONOMIA VINERI 5 OCTOMBRIE 20074

c my bc my b

c my bc my b

Banca Central@ European@

Trezoreria Na]ional@ a Statelor Unite ale Americii (FED)

Supraveghere }i pruden]@ pentru b@ncile comerciale - cerin]@ a prevenirii crizei financiare din Statele Unite

prep. univ. drd. Renate T~NASE

VINERI 5 OCTOMBRIE 2007 5

c my bc my b

c my bc my b

CREDITARE RISC

Orice activitate economic@ implic@risc, care în cazul b@ncilor este maipregnant, deoarece, nu poate fi nimic mairiscant decât s@ colectezi banii disponi-bili de pe pia]@, s@-i împrumu]i diver-}ilor clien]i pe perioade lungi de timp,bazându-te pe promisiuni }i prognoze pri-vind afacerea }i mai pu]in pe colatera-le, care fie sunt insuficiente, fie foartegreu sau chiar imposibil de valorificat.

Datorit@ evolu]iei economice, laora actual@, în lume, un num@r tot maimare de oameni se ocup@ de manipula-rea banilor în beneficiul }i contul altora.

Cei ce vehiculeaz@ banii, la rândullor fac bani din asta, înv@]ând, mun-cind, creând }i dându-}i sufletul, caorice alt om pentru munca lor. Aceast@preocupare a evoluat c@tre o dimensiu-ne atât de ampl@, încât ast@zi nici numai conteaz@ cum sunt câ}tiga]i sauprocura]i banii, munci]i sau nu, devinetot mai mult esen]ial ca ei s@ fie folo-si]i în vreun fel, trecu]i dintr-o mân@ înalta, astfel încât s@ produc@ predatoru-lui }i primitorului o satisfac]ie, dac@ nu ma-terial@, m@car moral@. La sfâr}itul aces-tui exerci]iu, participan]ii la joc ajung s@se compare direct sau indirect între ei,s@ se confrunte, s@ se aprecieze sau s@se evolueze reciproc în capacitatea lorde a fi mai buni, mai tari, mai duri, maiputernici, mai milo}i, mai îng@duitori,mai atractivi sau mai independen]i.

Primul dintre riscurile bancare cucare se confrunt@ o societate bancar@este riscul de credit care exprim@ posi-bilitatea ca debitorii s@ nu-}i onorezeobliga]iile de rambursare a creditului.Riscul de credit este, într-o formularegeneral@, riscul pierderilor determinatede înc@lcarea obliga]iilor debitorilor pre-v@zute în contractul de credit. Întârzie-rea pl@]ii dobânzilor sau ratelor repre-zint@ manifest@ri ale unui asemenearisc. În forma sa final@, riscul creditu-lui poate aduce b@ncii mari pierderidatorate falimentului debitorului.

Falimentul unui client al b@ncii,este rezultatul unei evolu]ii degradate întimp }i ale c@rei etape sunt percepute}i considerate optime de orice creditor.În astfel de condi]ii, banca, pentru pre-

venirea riscului creditului i-a din timpm@suri prin realizarea unei selec]ii stric-te a debitorilor.

Dintre m@surile de prevenire a ris-cului cel mai des utilizat@ în domeniulbancar este sistemul de delegare adeciziilor de acordare a creditelor.

Acest sistem permite:- descentralizarea deciziilor;- angajarea, în limite minime, a respon-sabilit@]ii personale;- angajarea responsabilit@]ii colectiveprin comitete, comisii }i alte astfel degrupuri constituite ca atare }i abilitatede a decide asupra acord@rii creditului,în func]ie de o anumit@ scar@ gradual@stabilit@.

Stabilirea deciziilor de creditare asociet@]ilor comerciale se realizeaz@ prin-tr-o analiz@ complex@ a proiectelor ur-m@rind eficien]a economic@ a acestoraprecum }i posibilit@]ile reale de ram-bursare a creditelor de c@tre societ@]ilecontractante.

Pe de alt@ parte nu sunt de negli-jat rezultatele analizei financiare a soli-citantului de credit, determinate pe operioad@ de timp bine stabilit@ (prinnorme interne de creditare, fiecare banc@are propriile termene de calcul }i com-para]ie), precum }i aprecierea asupramotiva]iei profesionale, comportamentu-lui moral }i credibilit@]ii echipei de con-ducere a societ@]ii creditate.

Nu în ultimul rând, trebuie avuteîn vedere elementele de asimetrie a in-forma]iilor }i hazard moral, care în anu-mite situa]ii pot avea un rol decisiv.

Pentru luarea deciziilor de acorda-re a creditelor pe palierul retail (persoa-ne fizice) lucrurile sunt mult simplifica-te, întrucât se bazeaz@ pe analiza veni-turilor acestora, întocmindu-se în acestsens fi}a scoring }i în cazuri impuse,pe garan]ii. Metoda scorului se reali-zeaz@ cu ajutorul programelor informa-tice care prelucreaz@ date referitore laclien]ii persoane fizice cu referire la:profesie, situa]ie familial@, situa]ie patri-monial@, venituri anuale, impozite dato-rate, alte cheltuieli financiare.Experien]a ]@rilor dezvoltate subliniaz@necesitatea dezvolt@rii portofoliului deinforma]ii cu privire la to]i clien]ii b@ncii}i a unei baze de prelucrare a infor-ma]iilor de referin]@, ca o cale princi-

pal@ de consolidare a pozi]iei b@ncii înraporturile sale cu clien]ii, independentde talia lor, }i ca o arm@ redutabil@ înprevenirea }i evitarea riscului creditului.Deoarece riscul de credit este unul dinprincipalele riscuri ce trebuie comb@tutede societate, statul prin legi, prinnorme impuse de Banca Central@,creeaz@ b@ncilor un sistem de protec]ie,ce trebuie promovat permanent.

În acest context este important c@b@ncile s@ fie primele interesate înimplementarea legisla]iei }i a normelor}i reglement@rilor impuse de BancaCentral@, prin utilizarea riguroas@ a unuicontrol intern de îndrumare precum }ia unui control extern care s@ nu fieaxat în mod expres pe sanc]iuni ci s@aib@ un rol comunicativ }i constructiv. Experien]ele mai îndelungate legate deriscul creditului pot orienta b@ncile îndou@ sensuri, în lupta lor pentru dimi-nuarea riscului creditului:- fie a aborda domenii de angajare cât maidiversificate în scopul limit@rii riscurilor;- fie în a se specializa în câteva seg-mente de pia]@ bine conturate, unde sepoate exercita o activitate de prevenire}i evitare a riscurilor cu un aparat }iun instrumentar perfect strunit.

Unul din principalele riscuri cureferire la activitatea bancar@ în general}i la cea de creditare bancar@ în modspecial este riscul deontologic.

Riscul deontologic: reprezint@ ris-cul de procedur@ sau riscul de controlintern, care corespunde riscului legatde nerespectarea de c@tre banc@ a prin-cipiilor deontologice specifice sectoruluibancar. Profesia bancar@ posed@ o foar-te puternic@ deontologie care este com-parabil@ cu cea a medicilor, avoca]ilorsau preo]ilor. În Fran]a, o ordonan]@din anul 1673 asupra Comer]ului preci-za c@ „primul lucru pe care trebuie sa-l observe un agent de banc@ este de acunoa}te totul, de a în]elege totul }i dea nu spune nimic”.

Fiecare ]ar@, prin propriile legi ban-care impun norme }i reguli ce trebuierespectate de c@tre institu]iile bancare}i personalul acestora. Din acest punctde vedere func]ionarii bancari trebuie:- s@ fie transparen]i, în ceea ce prive}teopera]iunile lor personale;- s@ aib@ un comportament exemplar;- în cazul unei demisii s@ nu d@unezeb@ncii (concuren]@ loial@).

Totodat@ aceste norme impun }iopera]iuni interzise angaja]ilor b@ncilor:- s@ nu comunice ter]ilor (persoane fizi-ce sau juridice) informa]ii referitoare laopera]iunile clien]ilor }i ale b@ncii;- s@ nu profite de informa]ii confiden]iale;- s@ nu abuzeze de o anumit@ pozi]ie

pe care o de]in în banc@;- s@ nu accepte cadouri sau orice alteavantaje materiale;- s@ nu utilizeze bunurile b@ncii în sco-puri personale.

Potrivit Dic]ionarului Enciclopedic,prin no]iunea de risc se în]elege posi-bilitate de a avea de înfruntat un peri-col, o pagub@, un necaz; pericol, incon-venient posibil.

Prin risc bancar se în]elege ele-mentul de incertitudine care poate afec-ta activitatea societ@]ii bancare sauderularea unei opera]iuni economico-financiare a acesteia.

În cazul specific al riscului ban-car, subiectul îl reprezint@ institu]ia ban-car@. Având în vedere calitatea aceste-ia, de intermediar în rela]iile economii– investi]ii, prezentarea cadrului teore-tic general al riscului bancar presupu-ne raportarea la un întreg ansamblu deelemente care compun aceast@ rela]ie.Astfel, riscul bancar trebuie privit ca uncomplex de evenimente cu consecin]eadverse pentru banc@, de cele maimulte ori independente, prin faptul c@pot avea cauze comune sau prin faptulc@ producerea uneia poate genera înlan] }i alte evenimente adverse.

Un element care caracterizeaz@din plin particularit@]ile de pia]@ func-]ional@ îl reprezint@ riscul. Concretizân-du-}i virtu]ile reglatoare între cerere }iconsum, pia]a asociaz@ activit@]ii tutu-ror societ@]ilor comerciale o doz@ derisc, mai mare sau mai mic@, evident@sau mascat@. În fapt, selec]ia pe careo operez@ mecanismele pie]ei între agen-]ii economici competitivi }i cei necom-petitivi, asociaz@ oric@rei activit@]i eco-nomice riscul e}ecului.Printre elementele care pot contribui laapari]ia riscului de credit se pot enu-mera:- situa]ia conjunctural@ a economiei;- degradarea situa]iei financiare a debitorilor;- criteriile }i condi]iile de acordare acreditelor;- profesionalismul }i corectitudinea sa-laria]ilor bancari;- seriozitatea clien]ilor b@ncilor

Procedurile de limitare a risculuise bazeaz@ de regul@ pe trei principii:- selectivitatea, care const@ în alegereaatent@ a beneficiarului de credit;- utilizarea unui sistem de limite, concre-tizat în plafonarea global@ a angajamentelor;- diversificarea, manifestat@ prin diviza-rea riscurilor }i evitarea concentr@riiacestora asupra unor întreprinderi, acti-vit@]i sau zone.

În procesul de preîntâmpinare aapari]iei riscului de credit, un rol im-portant revine adopt@rii de c@tre banc@

a unei atitudini pruden]iale fa]@ declientela b@ncii. De fapt, aceast@ atitu-dine este impus@ b@ncilor prin lege }idecurge, în primul rând, din rolul b@n-cilor, a sistemului bancar în economie.Situa]ia economic@ }i financiar@ a între-prinderilor }i a persoanelor fizice, a fa-miliilor, este pe larg îmbinat@ în proce-sul serviciilor bancare }i orice destabi-lizare a b@ncilor poate conduce la mul-tiple fenomene de criz@ în economie.

Fiecare banc@ este obligat@ s@ ela-boreze un program propriu de cunoa}-tere a clientelei, care s@ corespund@naturii, m@rimii, complexit@]ii }i întinde-rii activit@]ii sale }i s@ fie adaptat lagradul de risc asociat categoriilor declien]i pentru care aceasta presteaz@servicii bancare.

Programele de cunoa}tere a clien-telei trebuie s@ cuprind@ ca minim deelemente:- o politic@ de acceptare a clientului;- proceduri de identificare a clientului}i de încadrare a acestuia în categoriade clientel@ corespunz@toare;- modalit@]i de întocmire }i p@strare aeviden]elor corespunz@toare;- monitorizarea opera]iunilor derulateprin conturi în scopul detect@rii tran-zac]iilor suspecte }i procedura deraportare a acestora;- modalit@]i de abordare a tranzac]iilordin jurisdic]iile în care nu exist@ regle-ment@ri corespunz@toare în domeniulprevenirii sp@l@rii banilor;- proceduri }i sisteme de verificare amodului de implementare a programe-lor elaborate }i de evaluare a eficien]eiacestora;- programe de preg@tire a personaluluiîn domeniul cunoa}terii clientelei.

Finan]ele, b@ncile }i pia]a de capi-tal alc@tuiesc un imperiu care î}i extin-de frontierele dincolo de imagina]ia noas-tr@. Acest imperiu ne subjug@ via]a }ine face pe to]i (oameni, institu]ii, gu-verne }i na]iuni) s@ depindem de pu-terea }i de „mizeria banului”.

În acest context este necesar s@con}tientiz@m c@ ne îndrept@m spre olume dominat@ tot mai mult de civili-za]ia financiar@. Civiliza]ie care trebuies@ recunoa}tem, c@ la ora actual@ acu-muleaz@ min]ile cele mai creative alesociet@]ii, pe care în alte vremuri leatr@gea arta, }tiin]a sau filozofia.

Având în vedere toate acestea nueste exclus s@ întâlnim, între cei ceconduc }i domin@ lumea financiar@ (cade altfel în orice domeniu social, eco-nomic, politic), persoane care au drept]el, înainte de orice, propriul interes.Interes care în cele mai multe situa]iiare un singur scop: BANUL.Vedere din Vene]ia, ora}-republic@ promotor al activit@]ii bancare

Paris - Banca Fran]ei

Riscul în procesul credit@riidrd. ec. Daniela PETRA{CU

OCUPARE VINERI 5 OCTOMBRIE 20076

urmare din pagina 1Pân@ la marea criz@ economic@ a

anilor 30, mul]i economi}ti sau oamenipolitici au crezut c@ pia]a for]ei demunc@ poate func]iona pe baza reglaju-lui natural pe care îl ofer@ raportul din-tre cerere }i ofert@. Dup@ aceea }i maiales dup@ dezvoltarea teoriei lui Keynes,a devenit clar c@ anumite imperfec]iuniale reglajului natural al pie]elor trebuiecompensate. Mai mult, a devenit clarfaptul c@ rezultatele aduse de anumitereglaje naturale ale pie]elor prin rapor-tul cerere – ofert@, nu sunt de dorit }itrebuie evitate. M@surile de interven]ie astatului în ceea ce prive}te reglajul dife-ritelor tipuri de pie]e poart@ denumireade politici publice. Politicile publice carese refer@ la pia]a for]ei de munc@ si laocuparea for]ei de munc@ poart@ denu-mirea de politici publice de ocupare afor]ei de munc@.

De}i fiecare ]ar@ are propria saabordare cu privire la politicile de ocu-pare, unii autori consider@ c@ de-a lun-gul timpului s-au desprins, trei modelemari de abordare strategic@ în ceea ceprive}te strategia de ocupare, }i anume:1. Modelul vest-european – care sebazeaz@ pe politica guvernului de ocu-pare a for]ei de munc@. Potrivit acestuimodel întreprinderile sunt obligate prin

legii s@ protejeze locul de munc@ al sa-laria]ilor, închiderea întreprinderilor marieste o excep]ie }i este posibil@ numai încazuri speciale, situa]ie în care întreprinde-rea este obligat@ s@ anun]e salaria]ii dintimp }i s@ pl@teasc@ acestora desp@gubiri;2. Modelul japonez – care se bazeaz@ peaportul corpora]iilor pentru atenuarea efec-telor adverse ale restructur@rii economice;3. Modelul nord-american – care se ba-zeaz@ pe contribu]ia }omerului sau apersoanelor care se preg@tesc s@ devin@}omere în g@sirea unui loc de munc@,f@r@ a neglija totu}i aportul politicii gu-vernului federal }i al corpora]iilor. Mo-delul nord-american promoveaz@ o interven-]ie mai redus@ a statului în ceea ce pri-ve}te ocuparea decât interven]ia public@propus@ de c@tre modelul vest-european.

În ceea ce prive}te modelul vest –european de politici de ocupare, acestaa fost construit pe principiile StatuluiSocial }i este ast@zi unul dintre dome-niile prioritare de ac]iune în cadrul poli-ticilor Uniunii Europene.

Transpunerea actual@ a acestui mo-del în m@suri de tipul politicilor publiceeste asigurat ast@zi de c@tre strategia euro-pean@ de ocupare (European EmploymentStrategy EES). Aceast@ strategie a fostlansat@ în noiembrie 1997, în cadrulLuxembourg Jobs Summit, }i î}i propu-nea obiectivul ambi]ios de a asiguraprogrese importante în domeniul ocu-p@rii într-un interval de 5 ani. Evaluareaprogreselor realizate în anul 2002 a dusla precizarea a cinci mari direc]ii pentruEES, respectiv ocuparea complet@, pro-ductivitatea }i calitatea muncii, înt@rireacoeziunii sociale }i incluziunea. Acestedirec]ii }i planurile de ac]iune au trebuitpuse de acord cu ]intele stabilite în anul2000 (martie) în cadrul Strategiei Li-sabona ce }i-a propus ca în zece anieconomia Uniunii Europene s@ devin@cea mai competitiv@ }i dinamic@ econo-mie din Lume. Astfel, din punct devedere al ocup@rii, Strategia Lisabona

prevede ca în zece ani la nivelul UniuniiEuropene rata de ocupare s@ fie celpu]in 70&, iar num@rul mediu al femei-lor ocupate s@ dep@}easc@ 60&.

Comisia European@ a stabilit caStatele Membre s@ adopte un plan ca-dru pentru realizarea obiectivelor }i ]in-telor comune, plan care s@ asigurecoordonarea politicilor de ocupare, pen-tru aceasta Comisia urmând s@ folo-seasc@ ca instrumente� Linii directoare integrate� Programe na]ionale de reforme� Rapoartele de ocupare comune� Recomand@rile� Rapoartele anuale de progres la nive-lul Uniunii Europene.

Metoda de lucru pentru implemen-tarea EES este cunoscut@ sub numelede Open Method of Co-ordination (me-toda coordon@rii deschise), care se ba-zeaz@ pe cinci mari principii, }i anumesubsidiaritate, convergen]@, înv@]are mu-tual@, abordare integrat@, managementpe obiective.

Modelul japonez este în primulrând legat de o structur@ social@ }imentalitate diferit@, dar }i de o struc-tur@ economic@ mult diferit@ de ceaeuropean@ sau nord-american@. Un nu-m@r foarte important dintre japonezisunt angaja]ii unor corpora]ii na]ionaleenorme, care sunt cumva similare cucompaniile de stat. Prin tradi]ie, lucr@-torii japonezi consider@ c@ depind întoate aspectele vie]ii lor de companie }ide organiza]ia sindical@ care îi repre-zint@. Acestea sus]in o re]ea important@}i complicat@ de securitate social@, fi-nan]ând locuin]e, studii sau masa zil-nic@ pentru lucr@torii lor. Lucr@torulavea un contract pe via]@ cu compania,care chiar dac@ nu are form@ scris@func]iona ca }i contract psihologic, iarcompania prelua r@spunderile de securi-tate social@ în cea mai mare m@sur@.Devotamentul pentru companie era consi-derat ca fiind mult mai important decâtvia]a privat@ sau familia }i mul]i japo-nezi erau mai degrab@ preocupa]i deceea ce puteau face pentru companie,decât de ceea ce puteau face pentru ei.

Anii ‘90 au adus modific@ri impor-tante, datorate atât globaliz@rii, cât }irestructur@rii marilor companii na]ionalejaponeze, care au pus problema reduce-rii dependen]ei lucr@torilor de companii-le angajatoare, din punct de vedre alsecurit@]ii sociale }i crearea unui sistemcare împrumut@ caracteristici ale siste-mului european sau american. Tinerelegenera]ii de lucr@tori japonezi sunt totmai pu]in dispuse s@ accepte contracte-

le tradi]ionale pe via]@ }i principii pre-cum cele care spun ca loialitatea }idevotamentul fa]@ de companie suntcele mai importante valori. Anul 2007este considerat de c@tre anali}ti critic,pentru c@ iese la pensie genera]ia foar-te numeroas@ a celor n@scu]i în perioa-da 1947 – 1948, ceea ce pune econo-mia în fa]a unui deficit de for]@ demunc@ important, agravat de cre}tereapopula]iei tinere care nu caut@ slujbepân@ la 23-24 de ani (fenomen numitsindromul lingurii de argint) }i de sc@-derea general@ a gradului de ocupare.Globalizare, dincolo de efectele conside-rate negative, aduce }i o posibil@ solu]iepentru Japonia, pentru c@ tot mai multefemei renun]@ la via]a tradi]ional@ }i seangajeaz@ sau devin antreprenori. Dinpunct de ocup@rii, Japonia va trebui s@fac@ fa]@ trecerii de la responsabilitateacorporatist@ la responsabilitatea Statului

sau Autorit@]ii Publice în ceea ce pri-ve}te problemele de ocupare, fenome-nele de sub-ocupare pentru categoriiimportante precum tinerii, coexistând cufenomenul de lips@ de for]@ de munc@.

Modelul nord-american promoveaz@mai degrab@ principiul r@spunderii indi-viduale a lucr@torului pentru soarta }icariera sa, interven]ia Statului fiind multmai mic@ decât în Europa, iar r@spun-derea corporatist@ în domeniul ocup@rii}i }omajului fiind mult redus@ fa]@ demodelul japonez. Mul]i anali}ti consi-der@ c@ modelul american individualist,bazat în mare parte pe efortul personalal lucr@torului (fiind vorba aici nu numaide efortul de a g@si sau men]ine un locde munc@, ci }i de efortul financiar con-siderabil pentru a-}i asigura un nivelbun de securitate sau asigur@ri sociale}i medicale) ar fi cheia competitivit@]iisporite a economiei nord-americane.

Modele strategice de ocupare a for]ei de munc@

Vedere din Lisabona

drd. Cornelia IORD~NESCU

BURSAVINERI 5 OCTOMBRIE 2007 7

Ultima sesiune de tranzac]ionaredin luna septembrie, }i implicit, ziua celeide-a trei scaden]e din an, s-a dovedit}i cea mai lichid@ a lunii trecute, in-vestitorii realizând 8038 contracte, cu ovaloare de peste 31 milioane lei. Aces-tora li s-au ad@ugat }i închiderile dela scaden]@, reprezentând 16.558contracte, astfel c@ rulajul total alzilei de vineri 28.09 s-a ridicat laaproximativ 24.600. Raportat laîntreaga lun@ recent încheiat@ totalula ajuns la peste 125.300 contracte.Prin urmare, în primele trei trimestredin acest an au fost încheiate2.904.761 contracte, volum care încompara]ie cu cel corespunz@torperioadei similare din 2006 este cu16& mai mare. Din totalul precizat,2.877.881 contracte au fost realizateîn pia]a fu-tures }i 26.880 în cea aop]iunilor. Din punct de vedere va-loric, suma echivalent@ rulajului seridic@ la circa 9,6 miliarde lei adic@2,87 miliarde de euro. Astfel, va-loarea la 9 luni din anul în curs seridic@ la nivelul celei din întreg anultrecut. Raportat la acela}i interval detimp valoarea trans-ferurilor dinperioada ianuarie-septembrie 2007este dubl@ fa]@ de cea din ianuarie –septembrie 2006. Aceast@ cre}tere va-loric@ se explic@ atât prin prisma rula-jului superior, dar mai ales datorit@pre]urilor mai ridicate ale cota]iilor.

Pe active suport, în cele trei tri-mestre cele mai c@utate s-au doveditDESIF 2 Moldova, cu 1.365.326 mili-oane de contracte, reprezentând echi-valentul a peste 1,36 miliarde ac]iuni.Pe locul doi se afl@ DESIF 5 Olteniacu 1.222.657 contracte, adic@ peste1,22 miliarde de ac]iuni. Cu 108.138contracte DETLV se plaseaz@ pe locultrei în ierarhia la 9 luni, perioad@ încare participan]ii în pia]a la termen}i-au mai îndreptat aten]ia c@tre DESIF3, DERRC, DESNP, raportul ROL/EUIRO }i derivatele pe aur, produselansate la data de 2 iulie anul curent.

Lider neschimbat în topulintermediarilor

În luna celei de-a treia scaden]edin 2007, SSIF Broker Cluj s-a impusca lider deta}at în ierarhia intermedi-arilor din pia]a sibian@ a derivatelor,

cu un total de 50.284 contracte. Trenaliderului a fost sus]inut@ SSIF Van-guard Bucure}ti, care, prin 38.446contracte încheiate, au ocupat loculsecund. Primele dou@ locuri au fostastfel similare cu cele din august. Pelocul trei s-a clasat SSIF BT Securi-ties cu 17.597 contracte, în urcarecu un loc raportat la luna anterioar@.Casa de brokeraj Eastern Securities acoborât un loc, pân@ pe pozi]ia apatra, cu un volum de 17.170 con-tracte, iar pe cinci s-au clasat Estin-vest, cu pu]in peste 17.000 con-tracte, în sta]ionare. De remarcat, înaceste condi]ii diferen]ele infime din-tre locurile trei }i cinci. Dintre SSIF-urile cu evolu]ii bune se mai deta-}eaz@ SSIF Orizont Vest care auurcat un loc în top, aflându-se pe}ase cu mai mult de 16.000 con-tracte. Dup@ ce, în luna august, Car-patica Invest coborâser@ pe locul 13în clasament, SSIF- ul sibian a reu}itîn septembrie, s@ reintre în top 10,cele 10.222 contracte asigurându-lelocul 7. Pe locurile opt }i nou@ seafl@ dou@ societ@]i din Bucure}ti,anume GM Invest cu 9358 contracte}i Delta Valori Mobiliare cu 9147contracte, pentru ca pe zece s@ seclaseze Trend Bac@u cu aproape9100 contracte.

În ceea ce prive}te topul peprimele trei trimestre domina]ia SSIFBroker este evident@ totalul transfe-rurilor realizate de societatea din Clujurcând la 925.627 contracte. SSIFVanguard a ob]inut locul secund cu670.514 contracte, iar Eastern Securi-ties pozi]ia a treia, cu 457.895 con-tracte. Carpatica Invest s-a men]inutpe locul patru în ierarhia la nou@ luni cupeste 343.000 contracte, iar pe cinci s-aclasat Estinvest cu 313.654 contracte.

Debut promi]@tor pentru derivateleCodmag }i Transelectrica

În prima }edin]@ din octombrieinvestitorii au încheiat 1241 tranzac]iiînsumând aproape 6500 contractefutures }i options cu o valoare de25,7 milioane de lei. Plasamentele aufost realizate pe fondul aprecierilorcota]iilor iar num@rul pozi]iilor futu-res a crescut. Începând cu sesiuneade luni, 1 octombrie, participan]ii înpia]a sibian@ au avut la dispozi]ie optnoi instrumente derivate. Dintre aces-tea se remarc@ debutul cu dreptulpentru derivatele pe ac]iunile CodmagBra}ov cu simbolul DECOMI, care auatras 26 contracte, încheiate pentruscaden]a decembrie la pre]uri între1,95 }i 2,08 lei/ac]iune. Ultimele

tranzac]ii au fost încheiate la 2lei/ac]iune, pre] care indica o evolu]ieascendent@ de 22 bani. Dintre noilelansate au atras aten]ia }i derivatelepe ac]iunile ArmaxGaz Media} listateîn pia]a Rasdaq, care au tran-zac]ionate în premier@ la un pre] de59,5 bani/ac]iune, pentru scaden]adecembrie. De notat a fost }i evolu]iaderivatelor Transelectrica Bucure}ticare la prima apari]ie în pia]@ auatras un volum echivalent cu 13.000ac]iuni. Pre]urile DETEL, pentru sca-den]a decembrie au variat între 38,8}i 39,5 lei/ac]iune, maximul zilei fiind}i pre]ul de cotare. „{edin]a a fostuna în care, pe lâng@ tranzac]ionareaderivatelor financiare dominante labursa sibian@, investitorii au luat pul-sul unora din noile produse, debutulacestora fiind promi]@tor” a declaratun broker. DESIF 5 s-au men]inut cu3106 contracte, primele în ierarhiade lichiditate iar DESIF 2 au benefi-ciat de 2839 contracte }i ^n sectorulpetrolier DERRC au avut din nou oevolu]ie bun@ soldat@, cu realizarea aaproape 200 contracte.

A doua }edin]@ din octombrie acoincis cu revenirea lichidit@]ii la unnivel superior. Au fost încheiate12.653 contracte futures }i options,volumul fiind aproape dublu, în raportcu sesiunea precedent@. O asemeneaevolu]ie a condus }i la cre}terea valo-rii corespunz@toare transferurilor carea atins totalul de 53 milioane de lei.Tranzac]iile au fost perfectate în con-textul aprecierilor consistente, aceast@direc]ie persistând pentru a doua zila rând. „Nivelul bun al cre}terilor nuputea l@sa indiferen]i investitorii fu-

tures, care au luat cu asalt derivatelefinanciare, cu atât mai mult cu cât,în urma acumul@rilor din ultimeledou@ zile, s-au putut marca frumoaserandamente long” a declarat un bro-ker sibian. Cu aproape 6500 con-tracte DESIF 5, au devenit cele maitranzac]ionate derivate ale zilei. Deri-vatele pe ac]iunile SIF 2 au f@cut }iele obiectul unei tranzac]ion@rii in-tense ajungând la 5858 contracte.Din nou s-a remarcat interesul pen-tru derivatele Transelectrica, volumulacestora reprezentând echivalentul a23.000 ac]iuni. DETEL decembrie aufost cotate la 40 lei/ac]iune, în urcarecu 50 bani.

Miercuri, pe fondul corec]iilorresim]ite mai ales în sectorul finan-ciar, au fost încheiate 7618 contractea c@ror valoare echivalent@ s-a ridi-cat la 30,7 milioane de lei. „Dup@revenirea în for]@ de mar]i, pia]a s-area}ezat pe volumele obi}nuite.{edin]a a agitat totu}i spiritele }i areadus o parte important@ de specu-latori, dar ziua mo]iunii a adus }i otemperare a cota]iilor, basis-ul re-ducându-se din nou semnificativ înspecial în privin]a derivatelor finan-ciare. Expectativa pie]ei din acestmoment vizeaz@ o serie de eveni-mente politice }i economice în des-

f@}urare }i este posibil ca perioada detranzac]ionare în canale de pre] s@ semen]in@, pân@ la l@murirea lor”, a de-clarat Mirabela Coos, broker la SSIFBroker Cluj. {edin]a s-a dovedit priel-nic@ deschiderilor de pozi]ii futures,totalul acestora ajungând la 40.272,în cre}tere cu 1750 fa]@ de nivelulatins mar]i. ”Num@rul pozi]iilor acrescut înc@ de la debutul zilei,ajungând în jurul a 41.500, pentru cape final s@ se mai reduc@, prin pris-ma unor închideri care ilustreaz@prezen]a activ@ a speculatorilor intra-day” a explicat un broker. Derivatelepe ac]iunile Transelectrica au fosttranzac]ionate din nou, de aceast@dat@ investitorii îndreptându-se }ispre prima scaden]@ din 2008 pentrucare DETEL au fost evaluate la 42,5lei/ac]iune. Pentru decembrie 2006DETEL au fost cotate la 40,2 lei/ac]iune, în urcare cu 20 bani. DECO-MI decembrie au fost tranzac]ionatela 2 lei/titlu, în coborâre cu 5 bani.O uncie de aur a fost cotat@ pentrufinalul anului la 722 USD, pre] însc@dere cu 8 dolari. Volumele gene-rate de DESIF 2 }i DESIF 5 le-auadus acestora primele dou@ locuri întopul de lichiditate. DESIF 2 au atras3752 contracte, iar DESIF 5 au ben-eficiat de 3524 contracte.

La bursa sibian@

Valoarea rulajului a dep@}it 9,6 miliarde Ron de la începutul anului

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

MONED~ VINERI 5 OCTOMBRIE 20078

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedere aleautorilor, care pot fi diferite de

cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Portul Balcic (Bulgaria), la ^nceputul anilor ‘20.

Evident, leul! Cum veniturilesunt în lei tot mai tari, de ce s@ nuapelezi la credite în euro tot maislabi? E super s@ amesteci b@uturitari cu cele slabe }i e principalacombina]ie care face euforia valutar@mai pl@cut@. În fond, se ajunge larate de credit real tot mai mici de peurma unor credite în euro sau îndolari. În consecin]@ în iulie }i au-gust creditele în valut@ au luat-orazna }i au crescut cu 12 }i apoi 14la sut@. Septembrie, luna când leul s-a t@iat, va transforma euforia în mah-mureal@. Poate nu se va sim]i ime-diat, dar dac@ cursul leului va daacelea}i semnale, octombrie nu arecum s@ sc@pa de aceast@ senza]ieinevitabil@ dup@ consumul sc@pat desub control sau dup@ amestecurinepotrivite. Privind cifrele de indica-tori monetari pare îns@ c@ lumea s-a împ@r]it în speculan]ii care au vrut

s@ profite de curs }i ignoran]ii careau continuat, ba chiar au crescut ratade depozitare în valut@, în acelea}icondi]ii valutare defavorabile pentrueuro }i dolar. August a adus o cre}-tere a depozitelor în valut@ cu peste7 procente }i e una din cele maimari rate de cre}tere din ultimeleluni pentru depozite recomensate cudobânzi de maximul 3&, dobânzimult sub cele 6 procente pe care leofer@ în medie depozitele în monedana]ional@. O diferen]@ de dobând@care a atras fondurile str@ine atuncicând au vrut s@ fac@ bani speculândmoneda în înt@rire }i decalajul dedobând@ în favoarea leului. Aceast@socoteal@ simpl@, de}i este conving@-toare pe fond, nu i-a convins pe to]i ceicare vor s@ fac@ economii. Cel pu]inîn aceast@ var@ cu agita]ia aceastavalutar@, depozitele în lei nu au pututtrece de o cre}tere de un procent.

Cei care se joac@ a}adar cueuro, leu, dolar, cei care gust@ din

aceast@ combina]ie periculoas@, suntunii dintre ei doritori de credite înlei, speculatori ai contextului favora-bil monedei na]ionale (}i perdan]i ainoii conjuncturi valutare), iar al]iiresemna]i cu depozite valutare slab bo-nificate în ciuda unei existen]ei uneiop]iuni mai bune }i la îndemân@,aceea a depozitelor în lei. De}i pardiferi]i }i unii }i ceilal]i au ceva încomun. O neîncredere în leu. Suntcei care preiau leul doar ca b@uturaslab@ între cele dou@ t@rii. În fond, omoneda dincolo de conjunctura demoment are acea valoarea pe care i-o d@ încrederea pe termen lung pecare utilizatorii ei i-o confer@. Saualtfel spus, o moned@ e a atât teputernic@ pe cât de utilizat@ e. Dac@valuta bate leu, înseamn@ c@ de}i amie}it de sub fascina]ia valutei, amr@ma}i atra}i de euro dolar }ireperele se scriu în aceste monedenu în lei fie ei tari, înt@ri]i, valoro}isau atractivi pentru fondurile str@ine.

Dan SUCIUUn joc leu-valute

?