-----DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMICPUNCTUL PE EUROPA

“Omul tr@ie}te nu numaidin ce creeaz@, dar }i dinceea ce }tie s@ admire”

N. D. Cocea

c my b

c my b

nr. 144 anul 3 vineri, 30 noiembrie 2007 0,50 RON

Poarta Ausra din Vilnius

Emil DAVID

Katrina

pag. 3Bogdan V$n@toruEvolu]ii la burs@

pag. 7Decebal N. Tod@ri]@

Imaginea s@pt@m$nii

Câteva elemente, mai mult }i mai pro-fund legate de problemele actuale aleînv@]@mântului universitar francez. Po-trivit celor spuse de doamna ValeriePécresse, ministrul Educa]iei, Cerce-t@rii }i Tehnologiilor, legea propus@ deDomnia Sa, în ce prive}te autonomiauniversit@]ilor, nu reprezint@ decât o pri-m@ „c@r@mid@” la un edificiu menit s@„refondeze rela]iile între universit@]i, }icercetare, marile }coli }i polii industri-ali moderni”. Este vorba, în fapt, de ”oanume întârziere a înv@]@mântului su-

perior francez, de a fi finan]at, în cer-cet@rile sale, de c@tre sectorul privat.Trebuie reproiectat@ rela]ia înv@]@mânt-cercetare-inovare, asupra c@reia, dealtfel, exist@ numeroase convergen]edin punct de vedere politic dreapta-stânga”. Un exemplu – punct de ple-care îl reprezint@ Universitatea public@din California, care a f@cut s@ reu-}easc@ profesional, în activit@]i „de vârf”,foarte mul]i tineri, cu costuri de }co-larizare rezonabile, mai mult de jum@-tate din studen]i fiind bursieri.

continuare ^n pagina 2

Itinerar francez

Eveniment 2007

pag. 8Ileana Ilie

Dan Popescu

Epopeea diamantelor

pag. 4 - 5

continuare ^n pagina 6

Indicatori de m@surare a societ@]ii

informa]ionale Dup@ cum aminteam ̂n num@rul trecut, ̂n numeroase lucr@ri, de-

fini]ia societ@]ii informa]ionale con]ine, implicit, }i criteriile care pot stala baza m@sur@rii acesteia. Astfel, tehnologiile informa]iei }i comuni-ca]iilor }i ponderea acestora în economia na]ional@, contribu]ia sectoa-relor produc@toare }i consumatoare de informa]ie la PIB, sau ponde-rea popula]iei ocupate în sectoare de activitate care sunt corelate cuTIC, au devenit cele mai utilizate concepte în definirea societ@]ii infor-ma]ionale }i, în acela}i timp, criterii de evaluare a dezvolt@rii acesteia.

Crearea societ@]ii informa]ionale, ca suport al societ@]ii baza-te pe cunoa}tere, a devenit un obiectiv comun, la nivel de individ}i de ]ar@. Evaluarea progreselor este posibil@ doar prin utilizareaunor indicatori care s@ m@soare cât mai exact gradul de p@trunderea elementelor de noutate pe care le presupune societatea infor-ma]ional@. Indicatorii vor face posibil@ evaluarea progreselor indi-viduale f@cute de fiecare ]ar@ }i, în acela}i timp, vor permite reali-zarea unor compara]ii între ]@ri. În acest context, indicatorii careofer@ imagine concret@ asupra st@rii unui sistem dat se vor cons-titui în instrumente de fundamentare a politicilor în domeniu.

Sistemul de indicatori utilizat în evaluarea societ@]ii informa-]ionale trebuie v@zut ca un sistem dinamic în cadrul c@ruia vor fi in-clu}i în timp indicatori noi, iar al]ii î}i vor pierde relevan]a în anumi-te etape de dezvoltare a societ@]ii informa]ionale. Prin urmare, multi-tudinea studiilor existente }i pozi]iile bine precizate deja ale organis-melor interna]ionale specializate nu fac inutil@ încercarea de a iden-tifica indicatorii potrivi]i pentru fiecare ]ar@ }i pentru fiecare moment.

Dac@ mai era nevoie de o dovad@ limpede c@ românii numai cred în nimeni }i nimic, cu atât mai pu]in în minunile }ifantasmele ce încap într-o urn@ de vot, am avut-o în duminicaEuro-votului }i Referendumului. Imaginile TV }i relat@rile preseide la fa]a locului ne-au adus în case dimensiunile unui absen-teism f@r@ precedent în istoria postdecembrist@ a României. Unboicot tacit }i o dezam@gire cople}itoare au f@cut ca interesulpoliticienilor s@ r@mân@ paralel cu r@spunsul popula]iei. Dup@ cumse }tie, aproape trei sferturi (!) din cet@]enii ]@rii nu s-au sim-]it câtu}i de pu]in îmboldi]i s@-}i abandoneze obi}nuin]ele dumi-nicale, pentru deplasarea la o sec]ie de votare. Mai trist@ }i, înacela}i timp, mai sugestiv@ ni se pare constatarea c@ românii depeste hotare par s@-}i fi dus cu ei în bagaje lehamitea de realit@-]ile române}ti. Ve}tile de prin cele 181 de sec]ii de votare, ame-najate pentru ei în 95 de ]@ri, confirm@ c@ }i pe acolo a b@tutacela}i vânt de indiferen]@ }i resemnare. Tr@gând o linie sub re-zultatele finale ale scrutinului de duminic@, rezult@ c@ românii audevenit insensibili }i la mesajele na]ionalist-patriotice, }i la îndem-nurile de factur@ religioas@, la cele cre}tin-democrate sau acutrevendicative.

Raluca SAVApag. 5

Reevaluarea imobiliz@rilor corporale

Sorbona

Detalii de noiembrie… (II)Dan POPESCU

2 iulie 2007. Leulera cotat la 3,1112 înraport cu euro. 23noiembrie 2007: co-ta]ia leului a ajuns la3,6221 în raport cumoneda european@.Aceste cifre trebuie re-]inute, pentru c@ exist@o bun@ }ans@ ca ele

s@ m@rgineasc@, pentru o perioad@ de timp,culoarul de varia]ie a monedei na]ionale.Între aceste cote, leul va fluctua într-operioad@ mult mai pu]in fast@ decât lunilecare au trecut. De fapt, aceast@ sc@derede 14& în aceste patru luni, trei s@pt@-mâni }i …dou@ zile (o coinciden]@ demn@de numerologia mistic@!) a însemnat ceamai mare depreciere a leului într-o perioa-d@ scurt@ de timp, din epoca infla]iei desub 10 procente. Aceast@ (in)volu]ie a leu-lui nu trebuie dramatizat@. Dar rapiditateacu care leul a pierdut tot ce acumulase înmai mult de un an de zile a indus u}oaretemeri legate de stabilitatea unui sistemeconomico financiar. F@r@ s@ fie o oglind@perfect@ a economiei, evolu]ia leului spuneceva despre anumite tendin]e }i la rânduls@u trimite anumite mesaje legate de sta-rea aceasta a economiilor }i finan]elor ro-mâne}ti într-o în]elegere circular@ a rea-lit@]ii. {i aceste semnale induse }i apoipercepute de economia româneasc@ suntextrem de controversate pentru o econo-mie care depinde de stare, de percep]iepoate la fel de mult ca }i de realitate.

Dan SUCIU

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 2

Silvia M~RGINEAN

Euro-scepticismul la români

Cele mai grelezile ale leului

UNIUNEA EUROPEAN~ ITINERAR FRANCEZ VINERI 30 NOIEMBRIE 20072

urmare din pagina 1Ce-i drept, blaza]i }i sceptici au

cam fost românii dintotdeauna. {i înurm@ cu nu }tiu câte veacuri, cânda}teptau, cu frica în sân }i f@r@ vreosperan]@, t@v@lugul n@v@litorilor de totfelul incendiindu-}i de bun@ voie avu-tul s@r@c@cios, otr@vindu-}i fântâniles@pate cu propria sudoare }i propri-ile mâini }i c@utând ad@postul precaral codrilor, în a}teptarea reîntoarceriila vetrele pârjolite.

{i în istoria mai apropiat@, cânds-au l@sat strivi]i de }enilele tancu-rilor sovietice cotropitoare, acceptândcu resemnare o jum@tate de secol de jugcomunist, importat din stepele f@r@sfâr}it ale unor cuceritori fanatici.

{i în vremurile nu prea înde-p@rtate, când au suportat f@r@ crâc-nire dictatura unui personaj paranoic,participând la coruri bine orchestratede osanale }i a}ezându-se mai apoicumin]i la cozi interminabile pentruhran@ }i benzin@.

P@rea s@ ne fi lecuit de bleste-mul resemn@rii }i apatiei, într-un de-cembrie de foc }i sânge, pe care l-amconfundat prea u}or cu momentulîndelung a}teptat al rena}terii noas-tre. Eroarea a fost des@vâr}it@ }i pl@-tit@ cu anii grei ai unei tranzi]ii dure-roase, în tenebrele c@reia a germinatdin nou, mai descurajator ca în tre-cut, s@mân]a peren@ a scepticismuluiromânesc. Din 2007, putem cel multvorbi de o… etap@ calitativ superioa-r@ a acestuia. Avem m@car dreptul dea-l boteza cu un nume mai preten-]ios: euro-scepticism…

Fapt este c@ o campanie elec-toral@ agitat@ }i costisitoare de prezen-tare }i desemnare prin scrutin na]io-nal a reprezentan]ilor no}tri în Parla-mentul European – a celor mai bunidin peste 18 milioane de votan]i, celpu]in a}a s-ar putea crede }i spera– s-a încheiat într-un fiasco total,într-o mare de indiferentism care nedeta}eaz@ din nou, în culori prea pu-]in m@gulitoare, de plutonul mem-brilor Comunit@]ii Europene. Blazarea,apatia cu care trei sferturi din româniau tratat acest capitol, care mar-cheaz@, vrem-nu vrem, reprezentarea}i identitatea noastr@ european@, expri-m@ lehamitea aleg@torului român fa]@de politic@ }i politicieni, neîncredereasa funciar@ în gargara electoral@, înpromisiuni f@r@ sor]i de împlinire, re-fuzul lui de a asista la gâlcevi inter-minabile, cu iz de mahala balcanic@.{i mai înseamn@ ceva: c@ teme pre-cum alegerea parlamentarilor europeni}i referendumuri ce]oase vizând a}a-zisa reformare a clasei politice nu seafl@ pe agenda de priorit@]i dureroasea aleg@torilor români.

Putem pune pariu c@, la noi, azi,cu totul alte teme i-ar putea însufle]i peromâni, constituind prilejuri de aprig@dezbatere public@. S@ alegem câteva:

1. Escaladarea gradului de înda-torare a popula]iei, în paralel cuîndatorarea ]@rii, este, f@r@ îndoial@, unsubiect serios de reflec]ie. Pe cinepoate l@sa indiferent informa]ia desvehiculat@ c@ volumul creditelor deconsum }i ipotecare a dep@}it demultcifra de 40 miliarde euro, în vremece România în ansamblu î}i spore}tealarmant deficitul comercial, prindezechilibrul tot mai accentuat dintre

importuri }i exporturi? Ce remedii seimpun, cât se mai poate tr@i pe dato-rie }i pân@ unde ne putem acopericu plapuma concep]iei de tip con-sumatorist „cump@r, deci exist”?

2. Cum }i cine trebuie s@ ]in@ înfrâu tendin]ele infla]ioniste care ne go-lesc buzunarele? Nu este acesta cumvascenariul prin care se vor neantizapromisele cre}teri de pensii }i nepro-misele cre}teri salariale din 2008?

3. De ce r@sar, ca ciupercile du-p@ ploaie, noile sedii ultraelegante deb@nci, în vreme ce, în spitale, se adân-ce}te mizeria, bolnavii stau câte doiîn pat, f@r@ hran@ }i medicamente?

4. Cum se face c@ cei mai mul]idintre ale}ii poporului î}i rotunjesc lasume de milioane de euro conturilepersonale, dintr-un salariu sau o indem-niza]ie relativ modeste?

5. Cine îi protejeaz@ pe româniidin lumea prin care i-au risipit nevo-ile }i speran]a într-un trai mai bun,de excesele unor aparate de ordinerepresive }i abuzive?

6. Care este locul Românieiîntr-o Europ@ }i o lume globalizat@?Care este brandul de ]ar@ cu }ansem@car minime de succes în compe-ti]ia interna]ional@ a valorilor?

Am fi cinici }i iresponsabili, dac@nu am recunoa}te c@ acestea (}i alte-le) sunt teme cu adev@rat europene,pentru o ]ar@ care abia }i-a câ}tigatun statut european. Din p@cate, poli-ticienii no}tri au speculat pe cât au pu-tut, în folos propriu }i partizan, mo-mentul 1 ianuarie 2007, evitând maiapoi s@ pun@ în dezbaterea na]iuniitoate aceste chestiuni de via]@ }imoarte pentru destinul nostru.

Românii sunt poate sceptici }i

apatici, dar nu sunt pro}ti! Duminic@,ei au sanc]ionat drastic derizoriul }ifanfaronada steril@ cu care sunt ser-vi]i de ani buni, diminea]a, la prânz}i seara. Prin non-participare, }i-aupus semn@tura }i }tampila pe fali-mentul unei politici care s-a îndep@r-tat nefiresc }i condamnabil de proble-mele lor cotidiene. Cet@]eni europeni,românii vor s@ dezbat@ }i s@ fie p@r-ta}i la o politic@ de tip european.Euro-scepticismul la români nu este,

totu}i, o boal@ incurabil@, domnilorpoliticieni! „Pacien]i” cumin]i }i coo-peran]i, românii au f@cut dovada bu-nei lor credin]e în anii grei ai etapeianteaderare, când s-au ar@tat a fi ceimai optimi}ti dintre toate ]@rile pre-g@tite pentru intrarea în marea fami-lie european@. Oferi]i-le leacurile po-trivite, tratamentul adecvat, }i ve]i aveasurpriza s@ asista]i la o rena}terespiritual@ spectaculoas@. Sau, poate,nici nu v-o dori]i…

Euro-scepticismul la româniEmil DAVID

urmare din pagina 1O mare parte a cercet@rilor a

fost finan]at@ de priva]i. Or, tocmaipe o asemenea baz@, a dezvolt@rii, pen-tru universit@]ile franceze, a rela]iilorde finan]are contractual@ cu firmeleprivate – expresii înalte ale unor pie-]e tehnologice de elit@ – s-ar puteaob]ine }i costuri sociale mai mici dar}i o deschidere social@ mai mare.

Ce ar presupune un astfel deobiectiv, în cadrul înv@]@mântului supe-rior francez? Cert este c@ a devenit}i devine aproape imposibil, pentruaceea}i universitate, s@ exceleze întoate domeniile, în toate compartimen-tele. Pe de o parte, o anume „masi-ficare” a înv@]@mântului superior pre-tinde mari eforturi financiare – multedin partea statului – pentru primelecicluri ale universit@]ilor, cheltuieli sa-lariale ridicate. Dar trebuie investi]ibani }i în tinerii „în licen]@”, }i întinerii „în masterat”, }i în tinerii doc-toranzi. Pe de alt@ parte, imperativulde a dezvolta de fond cercetarea înfacul-t@]i pentru a nutri o „economiea inov@rii” oblig@ la recrutarea unorcercet@tori-profesori care, în foartemulte situa]ii, nu au acela}i profilprecum profesorii capabili s@ fac@ s@reu}easc@ tinerii în primul ciclu destudiu. Nu trebuie neap@rat urmatexemplul californian – nici în StateleUnite, de altfel, el nu este caracte-ristic universit@]ilor – dar trebuie re-flectat asupra lui }i a semnifica]iilorsale. În timp, s-ar putea decanta uni-versit@]i – în spe]@ facult@]i – cu unfoarte bun nivel, cu un foarte bunrandament pentru primul ciclu, poate

acela}i, dar }i altele pentru master,în sfâr}it, universit@]i – cu prec@dereunele dintre terminalele lor – cu rezul-tate excelente în cercetare, în doctora-te. Se pot constitui astfel chiar socie-t@]i, federa]ii, trusturi universitare.Este un lucru capital pentru o ]ar@de a avea universit@]i de excelen]@în cercetare. Nu întâmpl@tor, în Ger-mania, au fost recent votate „super-credite” pentru cele mai bune 10universit@]i ale lor de cercetare. Nueste – nu ar fi – deloc eficient, social}i nici individual, ca elementele celemai dotate din liceu s@ mearg@ spreacele }coli, spre acele universit@]iunde forma]iunea de cercetare nu

este destul de dezvoltat@. {tiin]eleexacte se afl@, practic, în „inima” unuiastfel de paradox. Cercetarea respec-tiv@ cea mai înalt@ condi]ioneaz@ pro-gresul tehnologiilor înalte, indispensa-bile pentru a rezolva problemele deenergie, de mediu }i supraînc@lzire aTerrei, de comunica]ii etc. Dar, par-ticiparea la o astfel de „aventur@” nuprea motiveaz@, în prezent, studen]ii:licen]ele }tiin]ifice diminueaz@, iarelevii cei mai merituo}i, studen]ii ceimai buni „prefer@ cursuri de mana-gement, în locul studiilor de matema-tic@, chimie, fizic@ etc.”. Este aici }io anume „logic@ a profitului”, careac]ioneaz@ doar pe termen scurt…

Nu trebuie promovat@ – se afirm@în mediile universitare franceze – niciideea unor „universit@]i cu 2 viteze”,nici cea a unor „universit@]i cu 3viteze”, ci conteaz@ cel mai mult, înmod esen]ial, hot@râtor, „excelen]a”.„Excelen]a” este esen]ial@. {i în acestsens se relev@, îns@, câteva proble-me. Printre ele, cea a „cercet@rii fun-damentale”. Pu]ine firme se v@desctotu}i interesate s-o sus]in@. {i, atun-ci, s-ar putea ca ea s@ „p@leasc@” înfa]a cercet@rii aplicative, mult maidorit@ de întreprinderi. Ce poate sus-]ine, astfel, statul?... Un clivaj caretrebuie rezolvat. Pu]ini sunt cei caresus]in ideea unor „mici” sau „mari”universit@]i, nu este deloc r@u s@ aisemnele unor foarte bune reu}itepentru primul ciclu de studen]i, saupentru masterate, pentru doctorate,important este s@ fie dinamiza]i între-prinz@torii, energiile. Pentru a demon-stra tocmai c@ statul nu se dero-beaz@ în a sus]ine financiar univer-sit@]ile, cheltuielile bugetare aferenteînv@]@mântului superior francez vorspori, în 2008, cu 15&, un bun mo-tiv pentru studen]i în a în]elege „com-peti]ia” lor cu via]a, dar }i faptul c@banii aloca]i de c@tre stat vor spori.„S-ar v@di astfel structuri care ardemonstra c@ universit@]ile francezeschimb@ realmente secolul”, afirm@mai mul]i profesori…

Alte lucruri importante? O, des-tul de multe. Printre ele, o declara]ie„}oc” a marelui Lester Brown, carearat@: „Bugetele noastre de ap@rare,de ast@zi, trebuie s@ fie consacratemai ales stabilit@]ii climatice, alimen-tare }i politice”. Nu prea este decomentat în acest sens. „Suntem în

ceasul al 12-lea, dar nu vedem }i nuauzim deloc orologiul, mai subliniaz@renumitul cercet@tor. Tot ceea ce euconstat este accelerarea fenomene-lor… În Groenlanda, pe vârfurileHimalaya-ei, peste tot, ghe]arii se afl@în regresiune dramatic@. Consecin]eleposibile? Cre}terea nivelului m@rilor,ceea ce înseamn@ c@, nu peste multtimp, Manhattan, Londra sau Amster-dam-ul vor fi sub ape. Va fi, de ase-menea, dispari]ia Gangelui în vremeasezonului secetos – v@ pute]i imagi-na India f@r@ Gange? Ceea ce nou@ne era team@ pentru un viitor înde-p@rtat, se realizeaz@, de fapt, în fa]anoastr@, sub ochii no}tri, la scaraunei genera]ii”. „Acceptarea unor schim-b@ri drastice trebuie s@ se impun@ caatare, mai scrie Brown. «Le businessas usual», reglarea doar prin pia]@, neduce la catastrof@. Tentativele noas-tre de solu]ionare e}ueaz@ astfel întragedii. Iat@ ethanolul: Statele Unites-au lansat în produc]ia de carburantpe baz@ de plante, pentru a reducedependen]a lor energetic@. Rezultatul:pre]ul cerealelor este, de-acum, inde-xat cu pre]ul energiei. Exist@ o com-peti]ie între 800 de milioane de per-soane ata}ate de automobilul lor }i 2miliarde de oameni care abia se pothr@ni… Ideea din ]@rile dezvoltate c@ sepoate tr@i pe seama altora este o iluzie”…

…Închei, cam gr@bit, aceste rân-duri întrucât trebuie s@ îmi începcursul, nu f@r@ a aminti îns@ apelulpatetic pe care pre}edintele Fran]ei,Nicolas Sarkozy, l-a f@cut ieri sear@(luni seara) în China, în cadrul viziteisale, în favoarea ineluctabilei dezvol-t@ri durabile.

(va urma)

Detalii de noiembrie… (II)Dan POPESCU

Universitatea Sorbona din Paris

Exces de lichidiate. Pe partea depolitici economice, b@ncile centrale auriscat generarea unei infla]ii mai ridica-te decât apari]ia unor riscuri defla]io-niste. Acest fapt a generat o perioad@de politici monetare relaxate, combina-te cu o cre}tere accelerat@ a lichidit@]ii.Pân@ în acest moment, presiunile infla-]ioniste nu s-au materializat, probabildatorit@ unei discrepan]e la nivel globalîntre produc]ia agregat@ }i cerere. În m@-sura în care numeroase persoane foar-te s@race din India, China }i alte p@r]iale Asiei, ca urmare a cre}terilor eco-nomice din aceste ]@ri, vor începe s@treac@ în rândurile cererii solvabile, pro-babil c@ aceast@ discrepan]@ va începes@ se echilibreze.

Pe partea corporativ@, exportatoriiasiatici }i companiile exportatoare depetrol genereaz@ surplusuri consistente. Companiile chineze încaseaz@ miliardede dolari din exporturi, iar pentru inves-titiile locale exist@ concuren]@ puternic@din partea companiilor str@ine, datorit@cursului de schimb înc@ favorabil, caatare companiile chinezesti trebuie s@investeasc@ }i în afara grani]elor. Ofertarecent@ de cump@rare, f@cut@ de com-pania petrolier@ chinez@ CNOOC c@trecompania american@ Unocal, în valoarede 18,5 miliarde de dolari, creeaz@ unprecedent în care companii americanesunt achizitionate de companii chineze.{i companiile japoneze au excedente im-portante din exporturi, acestea evitând

s@ investeasc@ în interiorul grani]elordatorit@ defla]iei, care înc@ persist@.

Cre}terea pre]ului petrolului, la peste70 de dolari barilul, a produs exceden-te importante companiilor din ]@rile ex-portatoare de petrol. Renumite pentrupruden]a lor investi]ional@, dar }i dato-rit@ faptului c@ inova]ia în tehnologiilede extrac]ie a ajuns la un punct în carepoten]ialul cresc@tor nu mai poate fiperceput, aceste companii î}i transfer@economiile în investi]ii în alte domenii,pe pia]a international@.

Mediul financiar, dominat de ratereduse ale dobânzilor, f@r@ ca acesteas@ produc@ infla]ie, au generat cre}te-rea investi]iilor globale în domeniul me-dical, al constructiilor, ca }i în dome-niul echipamentelor militare.

Asist@m, totodat@, la cre}terea achi-zi]iilor corporative prin venture capital,un exemplu fiind achizi]ia corporativ@men]ionat@ anterior. Un alt exemplu esteachizi]ia firmei germane de real estate,Viterra, de catre londonezii de la TerraFirma Capital Partners.Într-o lume a pre]urilor crescânde lapetrol, o parte a valului investi]ional seîndreapt@, în mod firesc, c@tre valorifi-carea surselor alternative de energie.

Pentru ]@rile cu cont de capital des-chis, abunden]a lichidit@]ii nu are barie-re geografice: în ]@ri în care în modtradi]ional costul capitalului era ridicat,de ex. India, rata dobânzii la împrumu-turile ipotecare a sc@zut de la 15& cu5 ani în urm@, la 7,5& în anul curent.

Mobilizarea trasna]ional@a rapid@ alichidit@]ii a generat }i cre}teri la pre-]urile locuin]elor }i terenurilor, acestecre}teri devenind, în acest an, un feno-men global, cuprinzând zone de la Shang-hai la SanFrancisco, Barcelona, Bucu-re}ti }i Bombay.

Pentru aceste ]@ri cu contul decapital deschis, asist@m – vezi exemplulSUA de mai înainte - la pierderea influ-en]ei b@ncilor centrale prin politici mone-

tare asupra ratelor dobânzii, ratele dobân-zii fiind mai degrab@ influen]ate de in-vesti]iile str@inilor pe pie]ele financiare}i de cererea de moned@ na]ional@.

În acela}i timp, se constat@ redu-cerea sensibilit@]ii ratelor dobânzii la m@-rimea deficitelor bugetare, ca }i lipsade reac]ie a lichidit@]ii dintr-o anumit@]ar@ la interven]iile de cre}tere a rate-lor dobânzii de c@tre banca central@.Acest lucru impune cooperarea întreB@ncile Centrale, pentru asigurarea unoranumite condi]ii de lichiditate pe între-gi zone de ]@ri care au cicluri econo-mice asem@n@toare.

Astfel, 5 membri ai grupului de]@ri sud-asiatice ASEAN (Indonezia, Ma-laysia, Filipine, Singapore }i Thailanda),au hot@rât, în prima parte a anului, s@formeze un fond de 1 miliard de dola-ri care s@ permit@ schimburi de mo-ned@ na]ional@ între ]@rile participante,la un curs mediu de echilibru.

O asemenea posibilitate cre}te li-chiditatea ]@rilor participante în momen-te de presiune asupra cursului valutar,dar permite }i modificarea condi]iilorde lichiditate într-o zon@ geografic@ încazul în banca central@ responsabil@ arealte priorit@]i.

Se pare c@ }i ]@rile europene careau intrat sau vor intra în Uniunea Euro-pean@, dar care nu sunt înc@ parte azonei euro, ar avea nevoie de un astfelde fond, pân@ la intrarea în mecanis-mul euro.

Concluzionand, acest excedent delichiditate la nivel global, pân@ la urm@ arputea deveni infla]ionist, sau ar puteaexacerba maximul de apreciere a pre-]urilor locuin]elor }i terenurilor pân@ lanivele nesustenabile. Pe plan contrar, înm@sura în care cre}terea pre]urilor laproprietati a generat cre}terea consu-mului, c@derea abrupt@ a pre]urilor depe pia]a real estate poate genera pr@-bu}irea consumului.

În ]@rile în care aprecierea realestateului a facilitat cre}terea creditelorde consum, prin oferirea de c@tre b@ncia unor împrumuturi libere de justific@ri,pân@ la atingerea pragului de apreciere,sc@derea pre]urilor la real estate ar pu-tea genera sl@birea sectorului bancar.

Firesc, eforturile de reconstruc]ieca urmare a unor dezastre naturale cuma fost exemplificat uraganul Katrina, voraduce în prim-plan noi emisiuni obliga-tare ale municipalit@]ilor, care se parec@ vor absorbi o parte din lichiditateadisponibil@. S@ speram c@ aceast@ lichi-

ditate îns@ nu se va transfera de laburse prin vânzarea rapid@ a unor ac-]iuni ale companiilor de asigur@ri – înSUA, bilan]urile puternice ale societ@-]ilor de asigur@ri au oferit confortuldorit investitorilor cu privire la capaci-tatea companiilor de a pl@ti daunelegenerate de uraganul Katrina. Astfel,ac]iunile AMBAC au sc@zut, dup@ ura-gan, cu mai pu]in de 2&, iar ac]iunileMBIA, cu 5&.

Consider c@, dac@ uraganul care adistrus orasul New Orleans nu ar fi ni-merit peste un p@mânt s@pat, nivelat,dragat, desp@durit, efectele lui ar fi fostmai pu]in nefaste. Cred c@ toat@ lumeae de acord cu asta. Ceea ce stârne}teîns@ polemica este posibilitatea ca ura-ganul }i tsunami-ul s@ fi fost cauzatede supraînc@lzirea planetei.

A}adar, în lumea globalizat@, rapi-ditatea cu care circul@ informa]ia neface s@ afl@m (imediat) orice evenimenttragic, întamplat chiar }i în cel mai pier-dut col]isor de pe glob }i ne d@ impre-sia c@ acum se petrec mult mai multe

dezastre decât pe vremuri.Uraganul Katrina, care a devastat

în anul 2005 ora}ul New Orleans }i alteora}e de-a lungul coastelor SUA, de-monstreaz@ c@ nimeni nu se poate as-cunde de furia naturii, iar pagubele pro-duse de asemnea catrastrofe au efectede-a lungul înregului glob p@mântesc.

Uraganul a inundat adânc coastastatului Mississippi, rev@rsând mii de to-ne din apele m@rii }i proiectând vaseleancorate în port pe autostr@zi. Autori-t@]ile i-au sf@tuit pe sinistra]i s@ nuîncerce s@ se întoarc@ mai devreme deo s@pt@mân@.

Uraganul Katrina a provocat închi-derea majorit@]ii instala]iilor petroliereamericane din Golful Mexic, regiune careasigura un sfert din produc]ia petrolier@a SUA, cel mai mare consumator mon-dial de petrol. De}i impactul fizic al ura-ganului a fost resim]it în principal în SUA,acesta a provocat, de asemenea, o cre}-tere a pre]ului petrolului la nivel global,afectând atât persoane fizice, cât }i com-panii aeriene din Europa sau Asia.

VINERI 30 NOIEMBRIE 2007 3EVOLU[II CONTEMPORANE

Bursa din Shanghai, China

Uraganul Katrina }i activitatea bursier@ (IV)

drd. Bogdan V#N~TORU

Urmarile dezastrului provocat de uraganul Katrina

Bursa din New-York, S.U.A.

…Generozitatea z@c@mintelor dinAfrica de Sud, posibilitatea câ}ti-gurilor fabuloase au dus la intensifi-carea prospec]iunilor în multe locuriunde se credea c@ exist@ diamantele.Namibia, dar }i Sierre Leone, Vene-zuela, dar }i fostele ]@ri sovietice etc.au ast@zi zone întinse unde se ex-ploateaz@ intens diamantele. Potrivitunor statistici, produc]ia anual@ mon-dial@ de diamante era, spre fineleanilor ’90, cu ceva peste nivelul a 50de milioane de carate (1 carat =circa 0,20 g). Circa 85& din aceast@produc]ie se afla sub controlul unuitrust diamantifer gigantic }i unic, desorginte sud-african@: De Beers.Acesta produce circa l4 milioanecarate }i are, sub o form@ sau alta,leg@turi contractuale cu – se spune –practic, toate ]@rile produc@toare. Camo cincime din „pietrele” produc]iei mon-diale sunt "bune de bijuterii", restulprimind utiliz@ri industriale de pri-mordial@ însemn@tate, în condi]iileproduc]iei modeme }i ale afirm@rii"ramurilor de vârf".

Dar, s@ urm@rim, la Kimberly, peterenurile De Beers, câteva secven]edin exploatarea actual@ a diaman-telor. Buldozerele }i escavatoarele auînlocuit, de mult, târn@copul }i lopata.P@mântul albastru diamantifer estespulberat cu explozibile }i raclat cuimensele maxilare din metal. Sp@lat}i triat, este apoi reînc@rcat pe o ban-d@ lat@ rulant@, care, la un momentdat, trece pe sub o instala]ie de razeX. În contact cu pre]ioasele pietre,razele X declan}eaz@ automat un jetde aer comprimat ce expulzeaz@ pie-trele diamantifere din band@. Acesteasunt cur@]ate, apoi, cu o mare con-}tiinciozitate, cu ni}te periu]e cu gra-de diferite de fine]e: de la mic spre

mare. Pentru a se ajunge la straturilediamantifere de pe malurile fluviuluiOrange, a fost îns@ necesar@ depla-sarea unor adev@ra]i mun]i de nisip}i p@mânt. Este vorba de dune înaltede 30 m }i chiar mai mult, cu ma-terie adus@ de pretutindeni de vân-turile ce bântuie marele fluviu.

Seara, se poate vedea recolta zi-lei: pe o catifea albastr@, sub un blin-daj inexpugnabil din plexiglas armatcu o]el, sub jeturi puternice de lu-min@, sute de diamante mai micu]esau pu]in mai mari, de toate culorilecurcubeului. Extazurile }i visurile vizi-tatorului în fa]a acestui magnific spec-tacol sunt întrucâtva temperate deprivirile reci, lucide ale g@rzilor. Suntpoli]i}ti angaja]i de companie, careimpresioneaz@ nu numai prin alur@,ci }i prin Colt-urile modeme ce leatârn@ de centuri. Ei supravegheaz@atent, dinafara }i din@untrul cl@diriicare ad@poste}te selec]ia pietrelor }itezaurul, tot ceea ce se întâmpl@ pefiecare din coridoarele, desp@r]ite unulde altul, prin grilaje metalice de o]el.P@zesc câte 3-4, existând în paralel}i un sistem de securitate bazat pecamere de luat vederi. Acestea sunturm@rite cu maxim@ scrupulozitate demonitori înarma]i }i gata s@ intervin@la cea mai mic@ urgen]@, dând toto-dat@ alarma unor deta}amente dea}teptare. Nu doar terminalul tehno-logiei exploat@rii diamantelor este atâtde p@zit, ci compania asigur@ supra-vegherea minu]ioas@ a întregii exploa-t@ri. În cazul în spe]@, exploatarea seîntinde pe o suprafa]@ lung@ de l00km }i larg@ de 50 km, m@rginit@ deo parte de ap@. Aici, exist@ continuu}alupe de patrulare, cu echipe înar-mate pân@ în din]i, iar partea deteren, împrejmuit@ cu un gard înaltpre v@zut cu sistem de alarm@ bazatpe celule fotoelectrice, este perma-nent survolat@ de helicoptere }i su-pravegheat@ de patrule în mar}, cuprivirea crunt@, }i câini poli]i}ti ac@ror doar simpl@ vedere inspir@ oimens@ team@. Film de aventuri? "S@fim serio}i – se confesa revisteiL'Express unul din subdirectorii ves-titei companii. Sunt miliarde dedolari la mijloc }i nu ne putem juca.Împrejurul exploat@rilor foie}te o veri-tabil@ armat@ de ho]i }i vânz@toriclandestini, ralia]i re]elelor de trafi-can]i din lumea întreag@. [inând seama

de contrabanda care a ajuns chiar s@ruineze produc]ia de diamante, în unele]@ri, trebuie s@ fim aten]i !" Industriamodern@ a exploat@rii diamantelor -a}a este. Dar, a disp@rut oare sis-temul primar de exploatare, au dis-p@rut sapa }i târn@copul din arse-nalul acestei produc]ii? Nu, exist@înc@ locuri unde aproape totul se în-tâmpl@ ca în urm@ cu 100 de ani.

Valorificarea diamantelor: o veri-tabil@ aven tur@, transformat@ în anii se-colului XX, în anii secolului XXI, dince în ce mai mult, în industrie. Dar,prin exploatarea propriu-zis@, drumullor spre cei boga]i }i puternici, sprefrumoasele lumii "cu pre]", spre scu-lele }i instrumentele sofisticate aleindustriei moderne abia începe. Sto-cajul, triajul, evaluarea, }lefuirea }ivânzarea sunt alte momente funda-mentale ale activit@]ii diamantifere,unde, la fel ca }i în produc]ie, seprofileaz@ umbra aceleia}i institu]ii cunume de temut – "Sindicatul".

Iat@, Londra anilor '80, într-o ziobi}nuit@, cu ceat@ }i ploaie. C@l@-torul care merge pe o mic@ arter@ cepleac@ din Hatton Garden, spre FleetStreet, va observa la un unghi alstr@zii un imobil solid care impune,în primul rând, prin austeritatea sa.Pe imobil, o pl@cu]@ discret@: "2,Charterhouse Street". Aceast@ cl@direeste ceea ce ini]ia]ii numesc "Templuldiamantelor", iar pl@cu]a de pe cl@-dire indic@ adresa sa. Aici ajung pen-tru a fi preg@tite, în vederea vânz@rii,patru cincimi din pietrele diaman-tifere smulse p@mântului în întreagalume. Aici î}i are adresa "CentralSelling Organization", organul centralal vânz@rilor gigantului trust diaman-tifer De Beers, privit cu o venera]ietem@toare de c@tre aproape to]i spe-ciali}tii în diamante. În general, în lu-mea diamantelor, acest organ decide,decizia lui este ascultat@. El este "Sin-dicatul"…

Atotputernic, tiranic, redutabil,"Sindicatul" de]ine în prezent con-trolul absolut al pie]ei diamantelor. Elpune în circula]ie stocurile sau lere]ine, fixeaz@ pre]urile, alege clien]ii,hot@r@}te num@rul, calitatea }i greu-tatea "pietrelor" pe care le repar-tizeaz@ unui sau altui client }i nu ad-mite nici un fel de discu]ii cu nimeni.Pentru a în]elege îns@ mai bine rolul

}i activitatea "Sindicatului" ar fi poatenecesar redarea câtorva secven]e dinistoria doctrinelor economice. AdamSmith, mai întâi, apoi Jean-BaptisteSay, John Stuart Mill, Alfred Mar-shall, Joseph Schumpeter, John May-nard Keynes }i mai târziu, dar nicipe departe în ultimul rând, MiltonFriedman au adus fiecare contribu]iila definirea no]iunii de întreprinz@tor,antreprenor }i manager în activitateaeconomic@. În acest cadru, în ob]ine-rea profitului, dictonul "the best manin the best place" a jucat }i joac@ unrol esen]ial. În fapt, au fost sublinia-te cel pu]in patru ipostaze ale func-]iilor amintite, }i anume: fabricantulcomerciant; conduc@torul de indus-trie; directorul unei exploat@ri; între-prinz@torul care întemeiaz@ sau lan-seaz@ o firm@. Diriguitorii industrieidiamantelor din Africa de Sud ausesizat bine aceste valen]e, le-au în-su}it }i au ac]ionat în consecin]@. Exis-tau deja mari acumul@ri, întrev@zân-du-se, totodat@, posibilitatea ob]ineriiunor mari profituri, excluzându-se,deci, condi]iile – raritatea creditului}i lipsa beneficiilor – care – potrivita ceea ce spuneau latinii, "Ex nihilonihil!“ (Din nimic, nimic se ob]ine!)– ar fi putut compromite afacerea.

Un nume s-a impus în anii '20}i '30: Ernest Oppenheimer. Era tim-pul marilor dezvolt@ri în industriadiamantifer@ a Africii de Sud. Se

v@dea îns@ un fenomen economicîngrijor@tor: existau momente cândsupraproduc]ia respectiv@ putea ame-nin]a grav nu numai pre]ul diaman-telor, dar chiar }i exploat@rile. Pentrua men]ine profiturile la nivel ridicattrebuia – }i se sim]ea limpede acestlucru – "stabilizat@" pia]a. Proprietar}i conduc@tor al uneia din cele patrumari mine sud-africane, Oppenheimera propus atunci marilor proprietari }iproduc@tori africani s@-}i uneasc@mijloacele, pentru a putea cump@radiamantele care proveneau din altesurse decât cele africane }i a levinde apoi pe toate – }i cele prove-nite din afar@, }i ale lor - prin inter-mediul unei unice centrale devânz@ri. Imensa putere financiar@ aacestei organiza]ii îi permitea – indi-ferent care erau starea pie]ii, dimen-siunile ei – s@ cumpere produc]iatuturor furnizorilor, c@rora le garantaun debu}eu regulat, cu pre]uri rela-tiv stabile. Vânzarea era îns@ con-di]ionat@, un client sau altul trebuinds@ cumpere la un anume num@r, lao anumit@ cantitate de "pietre bune",}i "pietre mai slabe". Diamantele sevindeau practic în loturi, iar clien]iinu aveau posibilitatea de a alege. Sen@}tea astfel unul din cele mai marimonopoluri din toate timpurile…

S@ fii client al "Sindicatului" -afirm@ mai mul]i autori englezi – esteo mare onoare. Ca s-o ob]ii - o spun

ISTORIA ECONOMIC~ VINERI 30 NOIEMBRIE 20074

c my b c my b

c my b c my b

Dan POPESCU

Epopeea diamantelor (III)Diamante celebre

“Millenium Star” “Inima Eternit@]ii”

Ernest Oppenheimer

tot ei – este chiar mai greu decât s@devii membru titular al Jockey Club-ului. Nu este suficient@ o bun@ repu-ta]ie, mai trebuie s@ dispui de o "su-prafa]@ financiar@" capabil@ s@ rezisteeventualelor depresiuni ale pie]ii. {is@ fii în m@sur@ - toat@ vremea – s@po]i aplica politica firmei De Beers:"pre]ul nu trebuie sc@zut niciodat@".Mai pu]in de 300 de societ@]i de]in– se pare – în prezent "privilegiul" dea fi clien]i ai "Sindicatului". Ele nutrateaz@ îns@ direct cu acesta, ci ajungla el prin cinci super-birouri de re-prezentare a lor, unit@]i care selec-]ioneaz@ cu o mare exigent@, elimi-nând din sistem verigile ce sufer@ dedebilitate, supraveghind activitatea }irealizând, dup@ caz, servicii de con-siliere tehnic@ }i financiar@. Pentru"Sindicat" este deci suficient ca el s@controleze aceste cinci unit@]i cen-trale pentru a controla efectiv întrea-ga lume a diamantelor.

De mai multe ori pe an, "Sin-dicatul" î}i invit@ clien]ii la Londra,pentru a examina loturile pre]ioaselorpietre }i a pune la cale afacerile.Exist@ o cl@dire special@ unde are loc"vederea", cl@dire deloc auster@, unit@printr-un coridor de sediul sobru al"Sindicatului" din "Charterhouse Street".Sunt dou@ lumi complet diferite. At-mosfer@ glacial@, ap@s@toare chiar,un dispozitiv de securitate extrem de

sofisticat }i pregnant vizibil în localul"Sindica tului", unde se face în totcursul anului trierea pietrelor. Ambian-]@ cald@, lumini mângâietoare, supra -veghere aproape invizibil@ în buildin-gul unde sunt primi]i cump@r@torii.Pe pere]i, aici – aproape 300 detablouri }i tapiserii ale unora din ceimai mari mae}tri contemporani:cadouri oferite de clien]i, dar la…sugestia "Sindicatului".

La ora fixat@ pentru întâlnireacu clien]ii, ace}tia sunt a}tepta]i înholul de intrare al cl@dirii, decorat înmanier@ cubist@, }i sunt condu}i cudiscre]ie la etajul al doilea. De aici,ei sunt du}i mai departe în micibirouri cu supraveghere fotoelectric@}i pu}i s@ fac@ op]iuni în fa]a cuti-ilor – sem@nând cu cutiile de pantofi– ce con]in plicule]e cu diamante.Valoarea cutiilor respective variaz@ în-tre 200 de mii }i 5 milioane dedolari. "C'est à prendre, ou à laisser"- cum zice francezul, discu]ia pre]uluinefiind, în nici un fel, admis@. {i estebine ca mai mult s@ fie "à prendre",pentru c@ refuzurile pot echivala ade-seori cu o veritabil@ sinucidere pro-fesional@ a mult prea preten]iosuluiclient: excluderea din clubul cel maipu]in deschis al lumii }i, deci, impo-sibilitatea de a procura pe alt@ calediamantele necesare. Afacerea seîncheie, dar cump@r@torul pleac@ cu

mâinile goale. Nici o grij@, câteva zilemai târziu, cutia dorit@, achitat@, si-gilat@, îi va parveni printr-un mijloc]inut secret din ra]iuni normale desecuritate. Este vorba de diamante, }inu de solda]i de plumb.

Clien]ii "Sindicatului" nu se ocu-p@ ei în}i}i decât de "pietrele" de careau nevoie. Ce le r@mâne - cum spu-neam, "Sindicatul" îi oblig@ s@ cum-pere în bloc – e revândut în diferitecentre ale lumii diamantifere – An-vers, Tel Aviv, New York sau Bom-bay – direct sau prin intermediuluneia din cele 18 burse cu specific"diamante" din lume, unor clien]i deimportan]@ mai mic@, dar tot atât dedornici s@ ajung@ la pre]ioasa marf@.Prin asemenea canale, pre]uitori deprestigiu, comercian]i de vaz@, }lefui-tori }i col]uitori de renume, importa-tori }i exportatori cunoscu]i, bijutieridintre cei mai de seam@, speciali}tide mare rafinament în utilizarea indus-trial@ a diamantelor, de fapt, uria}aarmat@ de oameni ai diamantelor, sepun în mi}care cu fiecare transport.Sunt circa 7 mii de persoane laAnvers; 12 mii la Tel Aviv; 3,5 miila New York. Ani de-a rândul, ei aucolaborat continuu, constituindu-se înprezent într-o lume cvasisecret@, fa-milial@, închis@, sudat@. Meseria }ipreocup@rile se transmit din tat@ în fiu,în familie. Foarte mul]i din aceast@

lume a negustorilor }i }lefuitorilor dediamante sunt evrei hasidimi, con-servând tradi]iile }i deosebit de reli-gio}i. Ceea ce explic@ în parte, dup@unii într-o mare m@sur@, chiar for]a}i solidaritatea mediului diamantifer.Codul de onoare al acestui mediu estecelebru: "Mazel un broche", "Noroc }i

prosperitate", cuvinte care, rostite departeneri, pun punct în încheierea unorafaceri de sute de mii }i milioane dedolari, ]inând locul celui mai solidcontract parafat de semn@turi }i si-gilii, oficializat la tribunale }i notariate.

(va urma)

VINERI 30 NOIEMBRIE 2007 5

c my b c my b

c my bc my b

ISTORIA ECONOMIC~ REGLEMENT~RI CONTABILE

Charterhouse nr.2, “Templul diamantelor”

Imobiliz@rile corporale sunt activecare de]inute de entitatea economic@pentru a fi utilizate în produc]ia debunuri, execut@ri de lucr@ri, prest@ri deservicii, utilizate pe parcursul unei peri-oade mai mari de un an }i cu o valoa-re mai mare decât limita prev@zut@ dereglement@rile legale în vigoare. Valoa-rea, potrivit legii, va fi actualizat@ perio-dic în func]ie de indicele de infla]ie.

Entit@]ile pot proceda la reevalua-rea imobiliz@rilor corporale existente la sfâr-}itul exerci]iului financiar, cu reflectareaîn contabilitate a rezultatelor acesteia.

În cazul efectu@rii reevalu@rii imo-biliz@rilor corporale, acest lucru trebuieprezentat în notele explicative la situa-]iile financiare anuale, împreun@ cu ele-mentele supuse reevalu@rii, metoda princare s-au calculat valorile prezentate,precum }i elementul afectat din contulde profit }i pierdere.

În conformitate cu prevederile art.8, alin. (2), din Legea contabilit@]ii nr.82/1991, “reevaluarea imobiliz@rilor cor-porale se face la valoarea just@ de ladata bilan]ului. Valoarea just@ se deter-min@ pe baza unor evalu@ri efectuate deevaluatori autoriza]i, membri ai unui or-ganism profesional în domeniu, recunos-cut na]ional }i interna]ional }i în con-formitate cu reglement@rile legale în vi-goare”. Aceast@ valoare just@ reprezint@suma la care poate fi tranzac]ionat@ oimobilizare corporal@ între p@r]i aflateîn cuno}tin]@ de cauz@, într-o tranzac]ieîn care pre]ul este determinat în modobiectiv.

Cu ocazia efectu@rii unei reeva-lu@ri a unei imobiliz@ri corporale, amor-tizarea cumulat@ la data reevalu@rii este

tratat@ în unul din urm@toarele moduri: a) recalculat@ propor]ional cu schim-

barea valorii contabile brute a activului,astfel încât valoarea contabil@ a activu-lui, dup@ reevaluare, s@ fie egal@ cuvaloarea sa reevaluat@. Aceast@ metod@este folosit@, deseori, în cazul în careactivul este reevaluat prin aplicareaunui indice; sau b) eliminat@ din valoarea contabil@

brut@ a activului }i valoarea net@, determi-nat@ în urma corect@rii cu ajust@rile devaloare, este recalculat@ la valoarea ree-valuat@ a activului. Aceast@ metod@ estefolosit@, deseori, pentru cl@dirile caresunt reevaluate la valoarea lor de pia]@.

În cazul în care, ulterior recu-noa}terii ini]iale ca activ, valoarea unuiactiv imobilizat este determinat@ pe bazareevalu@rii activului respectiv, valoarearezultat@ din reevaluare va fi atribuit@activului, în locul costului de achizi]ie/costului de produc]ie sau al oric@reialte valori atribuite înaintea acelui activ.În astfel de cazuri, regulile privind amor-tizarea se vor aplica activului având învedere valoarea acestuia, determinat@ înurma reevalu@rii.

Elementele dintr-o grup@ de imo-biliz@ri corporale se reevalueaz@ simul-tan pentru a se evita reevaluarea selec-tiv@ }i raportarea în situa]iile financiareanuale a unor valori care sunt o com-bina]ie de costuri }i valori calculate ladate diferite.

Dac@ un activ imobilizat este reeva-luat, toate celelalte active din grupa dincare face parte trebuie reevaluate, cuexcep]ia situa]iei când nu exist@ nici opia]@ activ@ pentru acel activ. O grup@de imobiliz@ri corporale cuprinde activede aceea}i natur@ }i utiliz@ri similare,aflate în exploatarea unei entit@]i. Exem-ple de astfel de grupe de imobiliz@ricorporale sunt: terenuri, cl@diri, ma}ini}i echipamente, nave, aeronave etc.

Reevalu@rile imobiliz@rilor corpora-le trebuie f@cute cu suficient@ regulari-tate, astfel încât valoarea contabil@ s@nu difere substan]ial de cea care ar fideterminat@ folosind valoarea just@ dela data bilan]ului.

Dac@ un activ dintr-o grup@ deactive nu poate fi reevaluat, din cauz@

c@ nu exist@ o pia]@ activ@ pentru acelactiv, activul trebuie prezentat în bilan]la cost, minus ajust@rile cumulate devaloare. O pia]@ activ@ este o pia]@unde sunt îndeplinite, cumulativ, urm@-toarele condi]ii: a) elementele comercializate sunt omogene; b) pot fi g@si]i în permanen]@ cum-

p@r@tori }i vânz@tori interesa]i; }i c) pre]urile sunt cunoscute de cei

interesa]i. Dac@ valoarea just@ a unei imobi-

liz@ri corporale nu mai poate fi deter-minat@ prin referin]@ la o pia]@ activ@,valoarea activului prezentat@ în bilan]trebuie s@ fie valoarea sa reevaluat@ ladata ultimei reevalu@ri, din care se scadajust@rile cumulate de valoare.

În cazul în care se efectueaz@reevaluarea imobiliz@rilor corporale, di-feren]a dintre valoarea rezultat@ în urmareevalu@rii }i valoarea la cost istorictrebuie prezentat@ la rezerva din reeva-luare, ca un subelement distinct în"Capital }i rezerve". Tratamentul în scopfiscal al rezervei din reevaluare trebuieprezentat în notele explicative.

Indiferent dac@ valoarea rezervei afost modificat@ sau nu în cursul exer-ci]iului financiar, entit@]ile trebuie s@prezinte, în notele explicative la situa]iilefinanciare anuale, urm@toarele informa]ii:a) valoarea rezervei din reevaluare, laînceputul exerci]iului financiar; b) diferen]ele din reevaluare transfera-te la rezerva din reevaluare în cursulexerci]iului financiar; c) sumele capitalizate sau transferateîntr-un alt mod din rezerva din reevalua-re în cursul exerci]iului financiar, prezen-tându-se natura oric@rui astfel de transfer,cu respectarea legisla]iei în vigoare; d) valoarea rezervei din reevaluare lasfâr}itul exerci]iului financiar.

Surplusul din reevaluare, inclus înrezerva din reevaluare, este capitalizatprin transferul direct în rezerve, atuncicând acest surplus reprezint@ un câ}tigrealizat. Câ}tigul se consider@ realizat lascoaterea din eviden]@ a activului pen-tru care s-a constituit rezerva din ree-valuare. Cu toate acestea, o parte dincâ}tig poate fi realizat pe m@sur@ ceactivul este folosit de entitate. În acest

caz, valoarea rezervei transferate estediferen]a dintre amortizarea calculat@ pebaza valorii contabile reevaluate }i va-loarea amortiz@rii calculate pe baza cos-tului ini]ial al activului.

În urma procesului de reevaluare,dac@ rezultatul reevalu@rii este o cre}-tere fa]@ de valoarea contabil@ net@,atunci aceasta se trateaz@ astfel: - ca o cre}tere a rezervei din reevalua-re prezentat@ în cadrul elementului"Capital }i rezerve", dac@ nu a existat odescre}tere anterioar@ recunoscut@ ca ocheltuial@ aferent@ acelui activ; sau - ca un venit care s@ compenseze chel-tuiala cu descre}terea recunoscut@ an-terior la acel activ.

Dac@ rezultatul reevalu@rii este odescre}tere a valorii contabile nete,aceasta se trateaz@ ca o cheltuial@ cuîntreaga valoare a deprecierii, atuncicând în rezerva din reevaluare nu esteînregistrat@ o sum@ referitoare la acelactiv (surplus din reevaluare) sau ca osc@dere a rezervei din reevaluare pre-zentat@ în cadrul elementului "Capital }irezerve", cu minimul dintre valoareaacelei rezerve }i valoarea descre}terii,

iar eventuala diferen]@ r@mas@ neacope-rit@ se înregistreaz@ ca o cheltuial@. În cazul în care se efectueaz@ reevalua-rea, în notele explicative trebuie prezen-tate, separat pentru fiecare element dinbilan] de natura imobiliz@rilor corporalereevaluate, urm@toarele informa]ii: a) valoarea la cost istoric a imobi-

liz@rilor reevaluate }i suma ajust@rilorcumulate de valoare; sau b) valoarea la data bilan]ului a dife-

ren]ei dintre valoarea rezultat@ din ree-valuare }i cea reprezentând costul isto-ric }i, atunci când este cazul, valoareacumulat@ a ajust@rilor suplimentare devaloare.

Fa]@ de cele prezentate, men]io-n@m c@ reevalu@rile imobiliz@rilor corpo-rale amortizabile efectuate în conformi-tate cu prevederile pct. 71^5 din Nor-mele metodologice de aplicare a Co-dului fiscal }i a Ordinul ministruluiFinan]elor publice nr. 1.752 / 2005, vorfi recuperate prin amortizarea fiscale. }itotodat@, în cazul vânz@rii imobiliz@rilorcorporale amortizabile, reevalu@rile aces-tora vor fi luate în calcul la determina-rea valorii fiscale r@mase neamortizate.

lect. univ. dr. Raluca SAVA

Ministerul de Finan]e

Reevaluarea imobiliz@rilor corporale

T.I.C. VINERI 30 NOIEMBRIE 20076

urmare din pagina 1În evaluarea societ@]ii informa]ionale

sunt utiliza]i indicatori generali }i specifi-ci, dar }i indici compozi]i, cu grad ridicatde complexitate cu ajutorul c@rora suntrealizate compara]ii interna]ionale }i ierar-hii la nivel global.

Un indicator al societ@]ii informa-]ionale este o variabil@ a c@rei valoare sauperforman]@ se modific@ în corela]ie cusocietatea informa]ional@. Un indice (index)exprim@ o cantitate sau o pozi]ie pe oscal@, fiind o structur@ compozit@, ob]inut@pe seama unui anumit set de indicatori.

Noutatea }i complexitatea fenomene-lor specifice societ@]ii informa]ionale }i asociet@]ii bazate pe cunoa}tere a dus laexprimarea a numeroase puncte de vede-re cu privire la cele mai potrivite metodede m@surare }i evaluare.

O viziune dinamic@, evolutiv@ asuprasistemului de indicatori ai societ@]ii infor-ma]ionale arat@ c@ pot fi identificate patrustadii interdependente în evolu]ia acestuia:preg@tire, intensitate, impact }i rezultat.

Preg@tirea se refer@ la infrastructuratehnic@, tehnologic@ }i social@. Aceasta seconstituie într-o premis@ fundamental@ adezvolt@rii societ@]ii informa]ionale, iar indi-catorii care evalueaz@ infrastructura reflect@poten]ialul unei ]@ri de a deveni o econo-mie bazat@ pe cunoa}tere, în accep]iuneaideii c@ aceasta reprezint@ etapa imediaturm@toare societ@]ii informa]ionale.

Intensitatea reflect@ stadiul utiliz@rii TIC.

Indicatorii de intensitate arat@ utilizarea actu-al@ a tehnologiilor informa]iei }i comuni-ca]iilor, ar@tând de exemplu extinderea uti-liz@rii TIC, scopul pentru care sunt utiliza-te în diferite sectoare }i de c@tre diferi]i uti-lizatori. Aceast@ categorie de indicatori estefolosit@ pentru a urm@ri progresele în reali-zarea societ@]ii bazate pe cunoa}tere.

Impactul reflect@ rezultatele utiliz@riiTIC }i indicatorii de impact au în vedereschimb@rile la nivelul firmelor, guvernelor}i societ@]ii civile.

Rezultatul este urm@rit la nivel de firm@,economie na]ional@, dar are în vedere }i as-pectele sociale. Indicatorii din aceast@ cate-gorie descriu nivelul }i evolu]ia urm@toa-relor componente: productivitate }i com-petitivitate; ocupare }i pia]a muncii; inclu-ziunea }i coeziunea social@.

În cadrul acestor etape, putem înre-gistra perioade de interferen]@, ceea ce facedificil@ o delimitare strict@ în timp a etape-lor de dezvoltare a societ@]ii informa]ionale,în raport de relevan]a unei categorii de indi-catori. Cu toate acestea, indicatorii vorputea fi utiliza]i pentru realizarea unor com-para]ii, având relevan]@ în timp }i spa]iu,atâta timp cât se asigur@ acurate]ea nece-sar@ în colectarea }i prelucrarea datelor.

OECD este una dintre organiza]iileimplicate în definirea indicatorilor societ@]iiinforma]ionale. În anul 2005, este elabo-rat Ghidul pentru m@surarea societ@]ii info-ma]ionale. În cadrul acestuia este propus@gruparea indicatorilor în urm@toarele cate-gorii: produse TIC; infrastructura TIC; ofer-ta TIC; cererea firmelor pentru TIC; cere-rea indivizilor }i familiilor pentru TIC. Înacest fel sunt definite componentele unuimodel pentru evaluarea statistic@ a societ@]iiinforma]ionale. O component@ important@a manualului OECD din 2005 a fost dat@de contribu]ia acestuia în domeniul anali-zei }i evalu@rii comer]ului electronic. Astfel,au fost identificate trei stadii de dezvolta-re a comer]ului electronic: preg@tire (e-readiness); intensitate (e-intensity); impact(e-impact), clasificare extins@ ulterior la to]iindicatorii societ@]ii informa]ionale (fig.1).

În cadrul întâlnirii tematice de laGeneva, din 2005, WISI a lansat Parteneria-tul pentru m@surarea TIC pentru dezvolta-

re, în cadrul c@ruia a fost definit setul deindicatori relevan]i pentru dezvoltarea teh-nologiilor informa]iei }i comunica]iilor, casuport }i component@ de baz@ a societ@]iibazate pe cunoa}tere. Lista de baz@ (Anexa1) include patru categorii de indicatori: (1)infrastructur@ }i acces; (2) accesul la }i uti-lizarea TIC de c@tre familii }i indivizi; (3)utilizarea TIC de c@tre firme; (4) sectorulTIC }i comer]ul cu bunuri TIC. Scopuldeclarat al acestei liste de indicatori a fostacela de a ajuta ]@rile care î}i propun tre-cerea la societatea informa]ional@ în moni-torizarea acestui proces. Având în vederec@ ob]inerea beneficiilor societ@]ii infor-ma]ionale sunt condi]ionate de infrastruc-tur@, obiectivele de dezvoltare a societ@]iiinforma]ionale vor avea în vedere în primaetap@ setul I de indicatori. În func]ie denivelul de dezvoltare la care a ajuns, fie-care ]ar@ va opta pentru colectarea unorindicatori bine preciza]i, sau a întregului setde date. Efectul imediat al listei de indica-tori propus@ la întâlnirea gestionat@ de ONUa fost crearea unei baze de date cu indi-catori comparabili la nivel interna]ional.

O alt@ contribu]ie remarcabil@ la defi-nirea indicatorilor specifici societ@]ii infor-ma]ionale }i a societ@]ii cunoa}terii o areInstitutul UNESCO pentru Statistic@ (2005),prin publicarea studiului Measuring andmonitoring the information and knowled-ge societies: a statistical challenge. Prin-cipalul element de noutate adus de studiulmen]ionat este legat de propunerea de aînlocui termenul de societate informa]ional@cu cel de societate bazat@ pe cunoa}tere,considerat mai relevant pentru stadiul actu-al de dezvoltare. Aceast@ propunere a fostlansat@ ca r@spuns la provoc@rile societ@]iibazate pe cunoa}tere: eliminarea excluziu-nii digitale, care accentueaz@ decalajele dedezvoltare, ]inând grupuri de indivizi }i ]@rideparte de beneficiile informa]iei }icuno}tin]elor; garantarea accesului liber lafluxurile de informa]ii, date }i cuno}tin]e;fundamentarea consensului interna]ional cuprivire la noile norme }i principii.

Benchmarkingul a devenit una dintremetodele predilecte utilizate în analizaevolu]iilor societ@]ii informa]ionale. În majo-ritatea cazurilor, studiile de acest tip utili-

zeaz@ indici calcula]i pe seama indicatori-lor primari disponibili la nivelul statelor carefac obiectul studiului.

În cadrul programului s@u Knowledgefor Development (K4D), Banca Mondial@propune un indicator compozit KEI (Know-ledge Economy Index). Acest indicator dem@surare a gradului de p@trundere a so-ciet@]ii bazate pe cunoa}tere, ca modalita-te de organizare a economiilor contempo-rane bazate pe informa]ie }i comunicare seremarc@ prin complexitatea sa. El se deter-min@ pe baza urm@torilor indicatori cecaracterizeaz@ cantitativ }i calitativ o ]ar@sau regiune din punctul de vedere al TIC:num@rul de linii telefonice la 1000 locui-tori (linii de telefonie fix@ + mobil@); liniitelefonice principale la 1000 de locuitori(liniile telefonice principale sunt cele careconecteaz@ clientul la o re]eaua na]ional@de telefonie fix@); telefoane mobile la 1000locuitori; aparate TV la 1000 locuitori; apa-rate radio la 1000 locuitori; ziare zilnice la1000 locuitori; operatori de internet la10.000 locuitori (computere cu un proto-col de internet activ – IP); num@rul utili-zatorilor de internet la 10.000 locuitori; tele-comunica]ii interna]ionale: costul unui tele-fon c@tre SUA ($/3 minute); E-guvernare:gradul de complexitate (sofisticare) al ser-viciilor on-line asigurate de guvern; extin-derea utiliz@rii internetului în mediul de afa-ceri; cheltuieli cu TIC ca procent din PIB.

Pe baza acestor indicatori se reali-zeaz@ un punctaj de baz@ pentru fiecare]ar@. În ultimul raport al responsabililor pro-gramului B@ncii Mondiale K4D publicat în2007, Suedia a ocupat locul întâi, fiind con-siderat@ cea mai avansat@ economie bazat@pe cunoa}tere la nivel global. Argumentelesale au în vedere sistemul economic }i ins-titu]ional, inovarea, educa]ia }i infrastruc-tura informa]ional@. Urm@toarele trei locu-ri sunt ocupate de Danemarca, Norvegia }iFinlanda, ]@rile nordice fiind se pare cu celemai bune performan]e (ele ocup@ topurilemondiale }i pe alte criterii, cum ar fiIndicele de competitivitate). În 2007, Ro-mânia ocup@ locul 48, o îmbun@t@]ire cu

8 locuri fa]@ de anul 1995, considerat ande raportare, }i o cre}tere de 2 locuri fa]@de raportul anterior.

Un alt indice complex este DOI(Digital Opportunity Index), propus în 2006,prin Raportul asupra societ@]ii informa-]ionale 2006, realizat sub coordonarea ITU(International Telecommunication Union).În raportul din 2007 ITU }i UNCTAD lan-seaz@ al doilea indice compozit, ICT – OI(Information and Communication Techno-logy – Opportunity Index). Ace}ti doi indi-ci reflect@ sintetic nivelul de dezvoltare asociet@]ii informa]ionale în ]@rile supusestudiului, fiind utiliza]i în studiile compara-tive la nivel interna]ional. Oportunitateadetermin@rii lor a fost stabilit@ înc@ din2005 în cadrul întâlnirii de la Tunis, iar fap-tul c@ raportul a fost publicat pentru al doi-lea an consecutiv reprezint@ în sine un suc-ces. Comparativ, con]inutul celor doi indi-ci este prezentat în Tabelul 1.

Criteriile de evaluare incluse în DOI}i ICT – OI sunt se pare în favoareaRomâniei, care pentru saltul de 13 locuriînregistrat în raport cu pozi]ia de anul tre-cut (de la locul 63 la locul 50) este inclus@în topul primelor 10 ]@ri ca îmbun@t@]irea pozi]iei în clasamentul general. Dac@ învarianta indicelui KEI topul era dominat de]@rile din nordul Europei, ierarhia DOI estedominat@ de Coreea }i Japonia. Suediaocup@ în aceast@ variant@ pozi]ia 9, iar SUAabia locul 20. România are pozi]ii apropiatepe cele dou@ criterii de evaluare (48 – 50)

Trecerea în revist@ a principalelorautorit@]i interna]ionale implicate în evalua-rea societ@]ii informa]ionale }i a indicato-rilor pe care acestea îi determin@ ne arat@c@ în timp, indicatorii au fost marca]i deurm@toarele tendin]e:- cre}terea num@rului de indicatori dispo-nibili pentru majoritatea ]@rilor;- tendin]a de standardizare;- eplasarea dinspre cantitativ spre calitativprin apari]ia unor indicatori ce evalueaz@ as-pecte calitative ale societ@]ii }i economiei;- formularea unor indici cu grad ridicatde complexitate }i relevan]@.

Indicatori de m@surare a societ@]ii informa]ionale

dr. Silvia M~RGINEAN

BURSA MONED~VINERI 30 NOIEMBRIE 2007 7

La bursa sibian@, s@pt@mâna adebutat cu o lichiditate ridicat@ fiindîncheiate 12.256 contracte futures }ioptions din 1741 tranzac]ii. Valoarearulajului s-a ridicat la 42,55 milioanede lei, iar pre]urile de la închiderea}edin]ei au ilustrat evolu]ii atât pesc@dere, cât }i pe cre}tere, cele maitranzac]ionate derivate având îns@ oevolu]ie descendent@. Conform sem-nalului dat la sfâr}itul s@pt@mânii tre-cute, am asistat din nou la cre}tereanum@rului de pozi]ii futures, situa]ieexplicat@ prin prisma regândirii stra-tegiilor. Astfel, dup@ o perioad@ încare cei cu pozi]ii short }i-au marcatînsemnate profituri }i au fost închisedestule pozi]ii, investitorii reintr@ înpia]@ cu noi obiective, raportate atâtla scaden]a scurt@ care are înc@ unbun poten]ial, cât }i la termenul mar-tie 2008, care intr@ din ce în ce maimult în planurile juc@torilor. Num@rulpozi]iilor futures a ajuns astfel lapeste 63.800. Participan]ii la pia]@s-au orientat din nou cu prec@derec@tre tranzac]iile cu derivatele SIF, ast-fel c@ DESIF 2 s-au impus ca lideral sesiunii cu 6474 contracte. Pe lo-cul secund s-au aflat DESIF 5, cuaproape 4800 contracte.. În pia]aderivatelor valutare, raportul leu/euroa confirmat înc@ odat@ cota ridicat@ deinteres de care se bucur@, cele 476contracte asigurându-el locul trei. Pen-tru finalul anului, moneda unic@ s-aîncadrat pe un culoar între un minim

de 3,54 lei }i un maxim de 3,585 lei,închiderea g@sind euro la 3,57 lei, însc@dere cu un ban. În ceea ce pri-ve}te derivatele pe aur, o uncie a fostcotat@ pentru decembrie anul curentla 800 dolari, în sc@dere cu 5 unit@]i.

Disponibilitatea investitorilor pen-tru tranzac]iile la termen din ultimaperioad@ s-a prelungit }i mar]i, }e-din]a bursier@ de pe pia]a sibian@finalizându-se din nou cu o lichiditateconsistent@. Au fost încheiate 13.274contracte futures }i options a c@rorvaloare echivalent@ s-a ridicat la 46,7milioane lei, num@rul total al tranzac-]iilor fiind de 1839. Pozi]iile deschisepe segmentul futures }i-au p@strat larândul lor direc]ia ascendent@, ajun-gând la 65.310. La aceast@ cre}tereau contribuit deschiderile de pe ra-portul leu/euro, unde totalul pozi]iilorde pe scaden]a decembrie 2007 aajuns la 2128, cu 60 & (800 noideschideri) peste cel precedent. Dealtfel, raportul leu/euro s-a bucuratde o aten]ie special@ din partea par-ticipan]ilor la pia]@ care au încheiat791 contracte pentru scaden]a apro-piat@. Pentru aceasta, moneda unic@ aevoluat pe un culoar între 3,5601 }i3,5808 lei, pentru a închide la 3,578lei, în urcare cu 0,8 bani. Interesulpentru activele în discu]ie a fostobservat }i de Mirabela Coss, brokerla SSIF Broker Cluj care a declarat:„remarcabil ca }i evolu]ie a fost cur-sul RON/EUR cu scaden]a decembrieunde tranzac]ionarea a aproape 800contracte, este un prag semnificativpentru acest tip de produs derivat”.Raportat la pre]urile derivatelor peac]iuni, nu a existat o direc]ie clar@,pre]urile de la închidere împ@r]indu-se între evolu]ia „verde” consemnat@mai ales pe segmentul SIF scaden]aapropiat@ respectiv cea „ro}ie” pen-tru scaden]ele mai îndep@rtate saualte produse. Referitor la cota]ii, Coos

a precizat: „deschiderea optimist@ dincursul dimine]ii a reu}it s@ se men-]in@ doar pân@ la jum@tatea }edin]eibursiere. Apoi, începând cu acel mo-ment, vânz@rile agresive }i-au f@cutdin nou sim]it@ prezen]a, concomitentcu cre}terea num@rului de pozi]ii”.Calichiditate s-au impus DESIF 2 cu6001 contracte. Cu 5965 contracte,DESIF 5 au talonat îndeaproape lide-rul zilei. Ca de obicei, printre celemai tranzac]ionate derivate s-au aflat}i Broker Cluj care au totalizat 237contracte.

{edin]a de miercuri a confirmatc@ lichiditatea ridicat@ a redevenit oobi}nuin]@ pentru pia]a sibian@ a de-rivatelor, ziua de miercuri confirmândacest fapt printr-un volum de trans-fer cifrat la aproape 12.000 contractefutures }i options din 1459 tranzac]ii.Valoarea rulajului s-a ridicat la 41,6milioane lei, iar num@rul pozi]iilor fu-tures deschise a crescut u}or, pân@la 65.690. Tranzac]iile au fost rea-

lizate pe fondul revenirii pe cre}terea majorit@]ii pre]urilor derivatelor peac]iuni. Deprecieri s-au consemnatîns@ în aria derivatelor valutare }i acelor pe aur.

Investitorii au continuat s@ in-clud@ în strategii }i pia]a op]iunilorunde s-au impus din nou ca num@r,contractele call. Dintre acestea s-audeta}at contractele DESIF 5 decem-brie 2007 încheiate la un pre] deexercitare de 4 lei/ac]iune cu primeîntre 15 }i 20 bani/ac]iune, dar }i con-tractele DESIF 5 martie 2008 perfec-tate la un pre] de exercitare de 4,2lei/ac]iune }i o prim@ de 30 bani/ac]iune. De remarcat au fost }i op-]iunile call pe SIBGOLD decembrie,încheiate la un pre] de exercitare de820 dolari cu o prim@ de 20 USD.Per total, în pia]a op]iunilor, num@rulpozi]iilor deschise este de 20.876,reprezentând 24 & din totalul gene-ral futures }i options cifrat la 86.556.Aceast@ pondere este una consistent@

}i în opinia Mirabelei Coss, de la SSIFBroker Cluj, „justific@ men]inerea ridi-cat@ a interesul pentru piata op]iu-nilor, remarcându-se în special nu-m@rul pozi]iilor pe op]iunile de tipcall la scadenta decembrie 2007 simartie 2008”. În clasamentul de li-chiditate al sesiunii s-au impus DESIF2 cu 6428 contracte. Rulajul DESIF5 s-a apropiat de nivelul a 5000 con-tracte, iar derivatele pe raportul leu/euro s-au men]inut pe podium reven-dicând locul trei cu 255 contracteîncheiate pe scaden]a scurt@. Monedaunic@ }i-a men]inut tendin]a depre-ciativ@, pierzând 5 bani, fiind cotat@pentru finalul anului la 3,52 lei. Pesc@dere s-a înscris }i uncia de aur,evaluat@ pentru decembrie curent la785 USD, în sc@dere cu 15,5 unit@]i.

Joi, lichiditatea a urcat la circa12.000 contracte, iar num@rul pozi-]iilor deschise a dep@}it 70.500, seg-mentul derivatelor financiare domi-nând }edin]a.

La bursa sibian@

Derivatele valutare RON/EURO, din nou printre „vedete”

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

urmare din pagina 1Întrebarea fundamental@ este ce

s-a schimbat în economia româ-neasc@ în patru luni, trei s@pt@mâni}i dou@, zile atât de mult încât de laeuforia aproape ireal@ din iulie înprivin]a monedei s-a ajuns la depre-sia adânc@ de toamn@? Aceste dou@semi extreme nu înseamn@ neap@ratc@ una dintre ele este pozitiv@ pen-tru toat@ economia }i cealalt@ nega-tiv@. Efectele sunt mixte }i variate,dar din p@cate, rolul de reper pe careîl joac@ acum moneda na]ional@ esteînc@ puternic }i de aceea varia]ia decurs induce un val de optimism/fatalism în economie, propor]ional cuprocentele care redau schimbarea. {i14 procente de depreciere, cu totentuziasmul exportatorilor, nu pot s@nu aib@ un efect nefast asupra per-cep]iilor în consecin]@ a investi]iilor}i a apoi a economiei în general.

Ce s-a schimbat atât de mult îneconomia na]ional@ în patru luni, treis@pt@mâni }i dou@ zile, astfel încâtdeclara]iile moderat optimiste dinvar@ ale oficialilor }i anali}tilor eco-

nomici s@ se transforme în pozi]iisceptic pesimist? Adev@rul este c@ oserie de date accesibile în mai-iunienu difereau ca tendin]@ prea mult decele accesibile în octombrie, acesteafiind lunile din preambulul evolu]iilorde curs interesante. În iunie PIB peprimul trimestru a fost anun]at@ încre}tere cu 5,8&, o cifra înc@ pro-mi]@toare }i care se baza de cre}-terea produc]iei industriale de 6,4&,cu o productivitate pe cinci luni cu11 procente mai mare decât înaceea}i perioad@ a anului trecut. Lasfâr}itul verii, au venit }i datele petrimestrul al doilea care duceaucre}terea economic@ la 5,6&, înc@rezonabil@, }i coborau produc]iaindustrial@ la 5,8 }i productivitatea la10. Nimic grav pân@ acum. Grav îns@a fost evolu]ia indicelui anualizat alinfla]iei: de la prea promi]@torul 3,8&în iunie la am@gitorul 6,8& înoctombrie care spulbera toat@ strate-gia B@ncii Na]ionale. Compara]iilenefavorabile continu@. În iunie, datelecare veneau de la b@nci în privin]acreditului ar@tau o cre}tere a credit-ului neguvernamental cu 44&, dincare componenta cea mai sensibil@,creditele în valut@ pentru popula]ie

urcau cu 77,6 în primele cinci luni.În octombrie, înainte de luna grea aleului, acelea}i b@nci raportau ocreditare care a crescut spectaculoscu 57,9 la sut@ pe tot sectorul negu-vernamental }i cu 105& pentru credi-tul în valut@ destinat popula]iei, unsemn c@ popula]ia a profitat din plinde leul care mu}ca din euro. Înc@ceva date au pus leul pe jar. Dac@pe primele cinci luni deficitul de contse cifra la aproape 6 000 milioaneeuro, 36& fiind acoperite de investi]iistr@ine, trei luni, mai târziu, dramadeficitului de cont era deplin contu-rat@: peste 10 000 mil euro deficit,40 & acoperit prin investi]ii str@ine.Orice compara]ie a acestor date las@s@ se întrevad@ sl@biciunile economiei}i atunci, f@r@ inven]ii str@ine, f@r@micro crize externe, e îndeajuns pen-tru a pierde din încrederea în leu }io dat@ cu încrederea }i cota]ia. Dac@la aceasta se adaug@ criza de pepie]ele externe care a temperat apeti-tul pentru risc, dar }i situa]ia gu-vern@rii modeste din ]ar@ cu deficitebugetare }i mai mult puse sub sem-nul dezechilibrului prin cre}teri depensii }i salarii, 3,6221 lei pentru uneuro pare o cota]ie ridicat@.

Cele mai grele zile ale leuluiDan SUCIU

TAXE VINERI 30 NOIEMBRIE 20078

c my b c my b

c my b c my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedereale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Centrul spiritual }i politic al Lituaniei

EVENIMENT 2007

Guvernul trebuie s@ dea înapoibanii pe care i-a încasat anul acesta dintaxa de prim@ înmatriculare, chiar dac@va adapta legisla]ia astfel înc$t s@ core-spund@ cu cea european@. Declara]ia afost f@cut@ pentru Radio France Inter-national de comisarul european pentruTaxe }i Uniunea Vamal@, Laszlo Kovacs.Este a doua etap@ a procedurii desanc]ionare a Rom$niei, pentru înc@l-carea legisla]iei europene.

Dac@ Guvernul nu se conformeaz@în dou@ luni, risc@ s@ ajung@ în fa]a Cur]iiEuropeane de Justi]ie.

Comisarul european a declarat c@executivul de la Bruxelles va abandonaprocedurile împotriva Rom$niei imediatce guvernul rom$n va renun]a la taxaauto de prim@ înmatriculare. Executivulde la Bucure}ti va trebui îns@ s@ re-turneze banii }oferilor.

"Banii vor fi înapoia]i, aceasta a fostdecizia Cur]ii Europene de Justi]ie în ceprive}te Ungaria }i Curtea va lua aceea}ihot@r$re }i în cazul Rom$niei. Astfel, to]ioamenii vor primii banii înapoi. Dac@Rom$nia va modifica legisla]ia în ceeace prive}te taxa auto de prim@ înmatri-culare înainte ca executivul european s@trimit@ cazul la Curtea European@ deJusti]ie, }oferii tot vor primi banii înapoi.În caz contrar, Rom$nia va fi sanc]io-nat@", a subliniat acesta. "Autorit@]ilerom$ne trebuie s@ garanteze c@ vorînapoia banii, altfel vom continua cazul",a ]inut s@ precieze Laszlo Kovacs.

În primele 10 luni }i jum@tate, sta-tul rom$n a încasat 225 de milioane deeuro din taxa de prima înmariculare.

Comisia European@ a declan}at,

printr-o scrisoare de notificare, procedu-ra de înc@lcare a tratatului (infrigement)împotriva Rom$niei din cauza taxei deînmatriculare auto. La începutul lunii mai,Ministerul de Finan]e a r@spuns Comisieiprintr-o scrisoare în care prezenta prin-cipiile pe baza c@rora va fi formulat@noua gril@ de calcul.

Aceste principii r@spund, îns@, doaruneia dintre cele dou@ solicit@ri ale Co-misiei, respectiv celei privitoare la nivelultaxei pentru ma}inile vechi. Ulterior,exper]ii ministerului au avut mai multerunde de discu]ii cu speciali}tii europeni.

Bruxelles-ul a cerut modificareataxei de prim@ ^nmatriculare, pentru areflecta mai bine deprecierea ^n timp avalorii ma}inilor. Pentru ma}inile cuvechime sub un an, Comisia cerea cal-cule "din lun@ ̂n lun@". %n plus, ComisiaEuropean@ a solicitat autorit@]ilor rom$nes@ opereze "o sc@dere mai abrupt@" anivelului taxei la ma}inile vechi, fa]@ depropunerea Ministerului Economiei }iFinan]elor (MEF), }i s@ fie avut@ ^n ve-dere o durat@ medie de via]@ a automo-bilelor de 10-15 ani, fa]@ de 20 de anic$t este prev@zut ^n proiectul transmisComisiei Europene, potrivit unor sursedin pia]a auto.

Reamintim c@la sf$r}itul lunii mai,MEF a transmis CE o nou@ formul@ decalcul a taxei de prim@ ^nmatriculare,care prevede niveluri de p$n@ la trei orimai mici pentru unele ma}ini vechi, darmai mari la cele noi, fa]@ de cele carese percep ^n prezent. Ulterior, Comisiaa solicitat institu]iei }i o analiz@ a pre-]urilor din pia]a auto, pentru a comparacoeficien]ii de ajustare din grila privindtaxa de prim@ ^nmatriculare cu evolu]ia

real@ a pre]urilor, studiu elaborat cu aju-torul Asocia]iei Produc@torilor }i Impor-tatorilor de Automobile.

Rom$nia a propus ca noile nivelede taxare s@ fie aplicate din 1 ianuarie2008, motiv$nd c@ orice modificare aCodului Fiscal nu poate fi aplicat@ maidevreme de }ase luni de la aprobare.Modific@rile legislative vizeaz@ definireamai exact@ a sferei de aplicare a taxei,inclusiv prin men]iuni exprese ale tipu-rilor de vehicule scutite, simplificareamodalit@]ii de calcul prin eliminarea coe-ficientului de corelare, extinderea scaleide v$rst@ a ma}inii la 20 de ani, ceeace implic@ sc@derea cuantumului taxeiodat@ cu vechimea. Comisia a solicitatRom$niei, ^ntr-o scrisoare de notificaretransmis@ ̂n luna martie, ̂ n cadrul pro-

cedurii de infringement (^nc@lcarea regle-ment@rilor comunitare), modificarea sis-temului de taxare a autovehiculelor, argu-ment$nd c@ reglement@rile actuale suntdiscriminatorii ^n cazul autoturismelorsecond-hand importate din alte state aleblocului comunitar

Nea}teptat a fost îns@ al doileaanun] al Comisiei Europene, care a ini]iato procedur@ de sanc]ionare a Rom$niei,în leg@tur@ cu num@rul unic de urgen]@112. Bruxellesul este nemul]umit c@ sis-temul din Rom$nia nu permite stabilirealocului în care se afl@ cel care sun@ la112. Autorit@]ile de la Bucure}ti spun c@legea rom$neasc@ cere ca apelurile s@fie localizate, dar acest lucru nu se în-t$mpl@, pentru c@ operatorii de telefoniemobil@ nu au aceast@ posibilitate tehnic@.

Ileana ILIE

UE someaz@ Rom$nia s@renun]e la taxa auto

Comisia European@ a cerut în mod oficial Rom$niei s@ elimine taxa de prim@ înmatricu-lare. Executivul "a luat not@" de decizia Comisiei Europene }i va transmite pozi]ia sa încele dou@ luni pe care le are la dispozi]ie. Purt@torul de cuv$nt al Guvernului a subli-niat îns@ c@ taxa de înmatriculare este un mijloc de protec]ie a mediului.