Emil Cioran - Silogismele Amaraciunii

5/10/2018 Emil Cioran - Silogismele Amaraciunii

1/53


2/53

O PE RA LU I C IO RA NSCRIERINLlMBA ROMANA

Pe cutmite disperariied~ia intn- 1934 I prima ed~iepostbelica, Humanitas- 1990

Cenee amagirilor1936 11991

Scnimberee te tata a Romaniei1936 I ed~ie revazuta de autor - 1990Lecrim! i stinti

1937 11991AmlJrglJl glndlJrilor

1940 11991indreptar patimaHumanitas- 1991

S C RIE R I IN LlMBA FRANCEZ.A.Precis de decomposition Tratat de deseompunere

Gettimsr -1949 Humanitas- 1992Syllogismes de famenlJme-1952 Silogismele amaraeiunii -1992

La Tentation d'exister-1956 Ispita de a exista -1992Histoire et IJ top ie -1 960 Istorie ~i utopie -1 992La ChlJte dans te temps-1964 Caderea intimp-1994t:e MalJVais demilJrge -1969 Demiurgul eel rau - 1995

De finconvenientd'.-=j.re ne -1973 Despre neajunsul de ate fi naseut -1995EcanClement-1979 Sfirteeare -1995

Exereiees d'admiration - 1986 Exere~iide adrniretie- 1993AvelJx et anathcmes-1987 Marturisiri ~i anateme -1994

Mon Pays I Tara meaHumanitas-1996

P U B LI CI ST IC A , C O R E SP O N D EN T .A ., C O N V O RB IR ISinglJratate i destinHumanitas- 1992

ConvorbiriHumanitas- 1993

Sensor! catre cei de-acasaHumanitas- 1995

' < ! i I I . _ .


3/53

C ope rta serie iD O N E STAN

o escri e re a CI P a Bib I iete cl i N ali 0n a I e a Hem ani e iCiuran, Elnil

Silog ism ele arnaraciunii / E .M . C ioran.trad.: Nico lae Barna. - Bucursst i : Humanitas, 2002

136 p.: 18 cmI S B N 973-50-0222-1

I . Barna, N ico lae (trad.)821.135.1-84

CleranSylloyisnles de l'amertume E ditio ns G a llim a rd , 1980 HUMANITAS, 1996,2002,

pentru prezenta vers iune rom aneascsISBN 973-50-0222-1

RedactorS . S ku lte ty e-book tehnoredacta t de:

Aparut 2002Bucurssti - R om ania

. . . .

http://W\IIfW.grafx.romai l : off [email protected] . , .
mailto:[email protected]:[email protected]


4/53

CioranSilagismele amaraciuniiTraducere din franceza de

N icolae B arnaCop e rt a s e ri e i

Done Stan

H.UM.A.NIT ASBucurssti


5/53

Imprim are Inchide

Cuprins A tr ofi a cuvlntulu i

Atrofia cuvtntuluiPunqasul Prapastiei

Tim p !9 ianemiaOccident

Cir cu l s in gu rita.t iiReligie

Vital itate a draqosteiDespre muzicaVTrte ju l istorie i

La izvoarels vidului

F orrnati la scoala veleitarilor, idolatri a ifragm entulu i i a i stigm atulu i, apartinern unui tim pclinic In care numai cazurile ccnteaza. Nei nt e re sea z a m a i a Iesc e e ace s c ri it 0 ru I n u aexprim at, ceea ce ar f putut spune, dar n-a spus,ne atrage doar fats sa nevazuta. Dad scriitorul alasat 0 opera, dad s-a Tnfa~ iat pe de-a-ntregul,atunci, cu siq uranta, 'i 1 vom lasa sa cada In uitare.Magie a artistu lu i nerealizat ... , a Tnvinsului care i-a risip it dezamaq irila, care nu a stiut sa Ie fads a ro de as ca .

Atil:ea pagini, atitsa dr\i care ne-au rniscatcindva i pe care Ie recitim num ai pentru a studiarnestesuqul potriv irii adverbelor sau al alegeriiad j e c t iv e lo r!

P ros tia c uprin de 0 doz a de seriozitate care,condusa mai bine, ar putea inrnulti numsrulcapodoperelor.

De nu ne-am indoi de noi insine, scepticismulne-ar f lite ra rn oarta , T ng rijo rare co nve ntio na la ,do ct ri n a f I0z o fi d .

N u m a i vre m s a I n dura m p ova ra "a d eva ru r i lor" ,nici sa ne lasarn padli~ i de ele sau sa Ie devenimcomplici. V isez la 0 lume I n care oam enii ar f gatasa rnoara pentru 0 virgula.

. . . . 1.,.


6/53

Cit de m ult Irn i plac acele rnin f socotite de rn inaa doua (Joubert, m ai a les) care, din discretie , aure fu za t sa - i a sum e pro priu l g en iu i, te mlndu -seca-l au, s i-au dus via ta In um bra geniu lu i altora .

."

D ad M oliere s-ar f a ple ca t a su pra p ro priilo radincuri, P ascal, com parat cu el, ne-ar parea unjurnalist.

."

C ertitu din ile e xc lu d s tilu l: g rija p en tru e xp rim a ree apanaju l celor ce nu pot adorm i intr-o credintal.ipsif de un tem ei so lid, e i se aga1a de cuvin te ,s im ulacre de realita te, pe cind ceila lti, s iguri peconvingerile lor, nu pun pret pe Infa1iare i ser as fa ~ a In tih n a ir np ro viz a tie i.

."

F e riti-vs de cei ce in torc spate le dragoste i,am bitis i, socie tstii. P entru aceste renuntsri, se vorrazbuna.

."

Is to ria id eilo r e is to ria u rii in sin qu ra tilo r.."

P lutarh, azi, ar scrie vietile p ara le le a le ra ta tilo r.."

R om antism ul englez a fost un am estec feric it delaudanum , exil i ftizie; ce l germ an - de alcoo l,p ro vin c i e i su i c i d.

."

.. 2

C uprins Im prim are InchideAnum ite personaje ar f trebu it sa tra iasd In

erase ale G erm anie i epocii rom antice. C Il: de acasaar f fost un G erard von N erval la Tubinqsn sau laHeidelberg!

."

R abdarea germ anilor e fara m arg in i, p lna I Inpriv in ta nebunie i, pe care N ietzsche a indurat-eun sp re zece a ni, ia r H olde rlin p atru ze ci.

."

Luther, prefigurare a om ulu i m odern, a In trun ittoate form ele de dezechilib ru : In e l convistu iau unP ascal i un H itler.

."

II'" n um ai a de varu l este placut" . - D e aici provinIa c u n e Ie F r a n1ei, re s p in 9 e re a N ed e s Iu it u lu i iN egurosulu i, antipoezia i antim etafizica ei. M aim ult chiar decit D escartes, Boileau avea sacoplessasca un Intreg popor, cenzurlndu-i geniu l.

."

Infernu l - precis ca un proces-verba l;P urgatoriu l - fa ls , ca orice a luzie la cele cerssti:P aradisu l - e talare de plasrnu iri serbede ... T rilog ialu i Dante constitu ie cea m ai stra luc ita reabilita re aD iavo lu lu i pe care va f In tre prin s-o vrso da ta u ncrestin.

."

S hakespeare: loc a l in tiln irii unu i trandafir cu 0secure" . ."

Sa-1i ratezi viata inssarnna sa ajungi la poezie -fa ra s p rijin u l t ale n tu lu i.

." 3 ' "


7/53

N u m aim in~ iIe sup e rf cia Ie abo rd e az aid e ea c ud e l i c a t e 1 e .

*M en~ io na re a ne ca zu rilo r a dm in is trativ e (,th e

law 's del a y, the ins 0 len c e of offi c e ") p ri nt re m ot ive Iecare just ifi c a sin u c ide re am i s epa re Iu c ru Ice I m a iadinc din spusele lu i Ham let.

*M odalita~ ile-i de exprim are fiind tocite, arta se

orienteaza spre nonsens, spre un univers inchis iincom unicabil. O rice frearnat inte lig ib il - I npictura, rnuzica sau poezie - ne pare, pe dreptcuvTnt, desuet i vulgar. P ublicu l va disparea curindsi, la scurta vrem e dupa el, arta.o civilizatie care a T nceput prin zidirea de catedrales e v a s fi" r i p rin erm etis mu l s ch iz ofre nie i.

*La m ii de leghe departars de poezie, sTntem

lega1i de ea prin nevoia naprasnica de a urla:u ltim ul s ta diu a l liris mulu i.

*Sa fii un Raskoln ikov - fara sa ai om orul drept

scuza.*

Aforism ul e cultivat num ai de cei care auc un os cu t fric a I n m ijlocul cuvinte lor, fries de a sensrui irnpreuna cu toate cuvinte le.

*

..4

Cuprins Im prim are InchideUnde nu ne-am putea Tntoarce la acele vrem uri

I n care fiin te le nu erau silu ite de vocabule, lalaconism ul intsrjectie i, la naucsala parsdisiaca, lave s e Ia st u p 0a re de din a i nt e a 9 ra iu lu i !

*E user sa fii profund: a junge sa te lasi coplssit

d e p ro p r i iIe -~ i t are .*

Orice cuvint m a doare. 9i totusi, cit m i-ar p lacessa aud tlori sporovsind despre m oarte!

*Ad eva rat e m od e led e st i I: I n jurat u ra, tel e 9 r a m a

i ep it aful .*

Rom antic ii au fost u ltim ii m ari cunoscatori Indom eniul sinuciderii. De la ei Tncoace, arta le-a fostsabotata ... Ca sa fie din nou ce a fost, ar trebui unnou "m al du siccls".

*P riva re a Iit e rat u ri ide fa r d u ri Ie c a r e- i a cop e ra

adevarstul chip e la fe l de psriculoasa cade p 0sed a re a fi I0z o fi e ide j a rg 0nul pas a re s c. Sa s ereduca oare creafia spirituals la transfigurarea detleacuri? Sa nu existe substants dscit I n afaraarticularii, I n ric tu s i c ata le ps ie ?

*o carte care, dupa ce va fi n im icit totu l, nu senirn iceste i ea ne va fi scos din sarite degeaba.*


8/53

lata-ne, m onade dislocate, la capatul triste tilorprudente i al anom aliilor previzib ile : to t m ai m ultes e m neve st esc he g em 0n i a del i ru lui.*

"Sursele" unui scriitor sint de cautat Intem eiurile sale de rusinare: daca nu Ie descoperaIn sine sau refuza sa ia nota de ele, e m enitp Ia 9 i a t u l u i sa u c r it i c i i.*

O ccidenta lu l fram fntat te duce cu gfndulla unerou dosto ievskian care ar avsa cont la banes.

U n bun dramaturg trebuie sa a ib a s im tulasasinatu lu i: de la elisabetani fncoace, cine m aistis sa- i om oare personaje le?*

Am de bine s-a obisnuit celu la nervoasa cuorice, incit nu m ai putem nadajdui c a se va iv ivreodata 0 srn in tea la care, patrunzind In cre iere, saIe faca s a p oc ns as ca .*

D e la Benjam in C onstant fncoace, n imeni n-am ai gasit tonul dezarnaq irii.*

C el care, dupa ce-si va fi Insusit principiilem izantrop ie i, va dori sa m earga m ai departe vatrebui sa fnve~e de la Sw ift: va afla cum dispretulfa~a de om poate fi adus la in tensita tea nevra lg iei.*

C uprins Imprim are InchideP rin Baudela ire , fiz io log ia a patruns In poezie,

ia r prin N ietzsche - In filozofie. P rin e i, dereqlar i leorg anice s-a u tra nsfig urat I n cint i In concept.Chinuiti de boala, le -a fost scris sa-i fnnobilezeace ste ia de stinu l.

Ta ina - cuvint pe care-I folosim ca sa-i fnelampe ceilalti, ca sa-i facem sa crsada c a sfntem m aiprofunzi dscit ei .

F a p tu l c a N ietzsche, P roust i R im bauds up ra vie tu is sc flu ctu atie i m odelor se sxplica pringratu itatea cruzim ii lor, prin ch irurg ia lor dernonica,p r i n 9 e nero z i t a t e a ot ravi i. Fe ro c it at e a fa c eo p e ra sad a i n u ie, fe ri n d- 0 de irn b a t r in i re. A fi rm a1ie fa rate me i? G fndi~ i-va la prestig iul Evangheliei, cartea 9 re s iva, una dint re c e Ie m a i ve n i n 0a sed inc 1 1 : e - a ufost.

P ublicul se da I n vint dupa autorii z i i .urnani",stis c a n-are de ce sa se taarna de ei; ram a i, ca i el, la jurnatate de drum , Ii v or p ro pu ne 0 fnvoialac u Impo s ib il ul, 0 viziune coersnta a Haosului.

*D ezm a~ ul verbal a l pornografilor vine adesea

dintr-un exces de pudoare, din rusinsa de a- i etala.suflstul" si, m ai a les, de a-I num i: e, In oricelimba, c u v i n t u l cel m ai indecent.*


9/53

T n d efin itiv , e fo arte p osib il ca 0 rea lita te sa seascunda I n d a r a t u l a pa re nte lo r, dar a r f rid ic ol s anadajduim c a lim ba e in stare s-o infa1ieze. D e ce,atunci, sa ne cornp licam aga1indu-ne de 0 anurnitaop in ie m ai dsq raba decit de oricare a lta , de ce sadam I n a p o i in fa ts b an alu lu i sa u a in im a gin ab ilu lu i,in fa ta indatoririi de a spune sau scrie orice? U nm inim um de inte lepciune ne-ar obliga sa susfinsmtoate tezele dsodata, in tr-un eclectism al surisu lui i a l d is tr ug e rii.

T ea m ad e st e r iIit at e 11d et e rm ina pes c ri it 0 r sap rodu ca m ai m ult de cit i-a r in gadu i-o p ro priile -iresurse, adauq ind la m inciunile tra its m ulte a lte le ,im prum utate sau plasm uits. Sub lespedea.Opsrelor com plete" zace un im postor.

*P es im ist u I t re b u ie s a - i gas e a s c a z i In icc Ite-0

noua ratiune de a exista : e 0 v ic tim a a " se ns ulu i"vistii.

M acbeth: un sto ic a l crim ei, un M arc Aureliu cupumnal .

S piritu l e m a re le p ro fito r a l in frin ge rilo r c arn ii,lrnboqatindu-se p e se am a e i, de vastin d-o , exu ltin dla n en oro cirile e i: tra ie te d in b rig an da j. C iv iliza tiai i da to rea z s izb in da isp ravilor u nu i t i l h a r .*

.. 8

C uprins Im prim are Inchide.Talentul" e m ijlocul ce l m ai s igur de a denatura

to tul, de a slu ti in fa1i area lucrurilo r i de ate inse lain p rivin ts p ro p r ie ita Ie p e rs 0a n e. E x ist e n taadevarata e apanaju l ace lora pe care natura nu i-acoplssit cu vreo inzestrare. D e aceea, e greu deconceput un univers m ai fa ls decil ce l lite rar i unom m ai lip sit de a deva r de cillite ra tu l.

*S in 9 ura c a led e m int u ire a r f im it a r e a t a c e ri i.

D ar lirnbutia noastra e prenata la . N eam de fiecari,de sperm atozo izi guraliv i, s in tern in m od chim icle ga 1i d e C u vin t.

U rrn arire a se m nu lu i in d etrim en tu ls e m n ifi c at u lui; lim b aj u I con sid e rat d re pt s cop insine, drept concurent a l .realitati i"; maniaexprim srii, ch iar la filozofi: nevo ia de innoire inplanul aparsnte lor - caracteristic i a le unei c iv iliza1iiin care sin taxa prirneaz s asupra absolu tu lu i, ia r9 ra m a t ic ia n ul a s u p r a in te Ie p t u lu i.

G oethe, artis tu l com plet, e antipodul nostru : uncaz pilduitor pentru ce ilalti N eim plin irea - idealm odern de psrfectiune - II era straina i nu voia sain1eleaga perico le le ce-i p indeau pe alfii, ia r pe celece-I priveau le-a asim ila t am de bine, incit n-apstim it deloc de pe urm a lor. D estinu l lu i lim pedene descura jeaza. D egeaba vom cauta la e l secretesublim e sau sordide. V a trebui sa fim de acord cus firr na tia lu i R ilk e: .Nu am organ pentru G oethe."

* 9 "


10/53

N u vom fi veste jit n ic ic ind Tndeajuns secolul a lX IX -le a p en tru c a a inlesnit pro liferarea acelu i so i deglosatori, de rnasini de citit, a acele i rnalformatii aspiritu lui Tntruchipate de P rofesor, sim bol aldeclinului unei c iv iliz atii, a l d sq ra da rii stilului, alsuprsm atie i trudei asupra capric iu lui.Sa vezi totul din exterior, sa sistem atizeziinefabilu l, sa nu privest i nim ic drept In fa 1a, sainventariezi parerils a ltora!. .. O rice com entariu a lunei opere e rau sau inutil, caci tot ce nu e direct enul.O din icara, profesorii se aplecau cu precadersasupra teolog iei. Aveau cel putin scuza c a materialo r era ab so lu tu l, c a s e lim ita u la D um nezeu, pecind In vremea noastrs nim ic nu se poate sustragecompstentei lo r uciqase.

N e decsebsste de inaintasi dezinvoltura cu careprivim Taina. I-am schim bat pTna i num ele: asas- a nascut Absurdul.

~ ire tlicu l stilu lu i: sa dea am araciun ilor banale 0tu rn ura in so lita , sa infrurnussteze rnaruntenecazuri, sa voaleze golu l, sa existe prin cuvTnt,p ri n fra z e 0 log i a sus pin u lui sa u a sa rc a s m u lu i!

."

E uim ito r c a posibilita tea de a avea cindva unbiograf nu a facut pe nim eni sa rsnunte sa aiba 0via~a.

..10

C uprins Imprim are InchideSufic ient de naiv ca sa pornesc I n cau ta rea

Adevarului, cindva am dat ocol, pe rind - i, defiecare data, In zadar -, prin sum edenie dediscip line. Incepusem sa m a statorn icesc I nsceptic ism, cind m i-a venit In q ind sa consult, cape 0 ultim a cale de scapara, P oezia: cine stis?P oate-m i va fi ea m ai de fo los, poate c a su ba rb i t ra r i u le i s e - a s c u n d e vre 0 re ve Ia1ie u I t im a .Zadarn ic! P oezia a junsese cu negarea chiar maide part e de c it m in e. M - a fa c u t s a- m i pie r d p I n a iin c e r t i t u d in i Ie .

P entru cine a respira t M oartea, cit de trista edu ho are a C uv Tn tu lu i!

InfrTngerile sint la o rdin ea zile i: 0 situatie decare, In m od firesc, Dum nezeu beneficiaza.D a t o r i t a snobilor care-I jelu iesc sau 1 1 ocsrasc, e lse bucura de 0 anurnita trecere. C lta vrem e, Tnsa,va m ai fi in teresant?

"A ve a ta le nt; totusi, nim eni nu se m ai ocupa deel. A fost uita t. - P e buna dreptate: nu s-a Tngrijitindssjuns ca sa fie rau Intelss ."

."

N im ic nu usuca m ai m ult sp iritul ca repulsia dea concepe idei obscure.


11/53

C e face in te leptul? Se resernneaza sa vada, sam anince etc., accepts. fara sa vrea, acea "rana cunoua dsschizaturi" care e trupul, dupaB ha gava d-G t'ta . In ~ele pciu ne a? S a in duri cudem nita te in jos irea la care ne supun gaurilenoastre.

*P oetu l: un sire t care-s i ingaduie sa lincezeasca

dupa pofta inim ii, care se incrinceneaza inp erp le xitate , stradu in du -se s-o ob ~in a p rin to atem ijlo acele. A po i, n aiva , po ste rita te a se in du io se aza i-I co m p a t im e t e ...

*A proape toate opere le sin t facuts cu stra fu lq srari

de im itstie , cu fiori dsprins i de la altii i cu extazefurate.

*P ro lixs p rin firea e i, lite ratu ra tra ie te din p lsto ra

de vo cab ule , din ca nce ru l cu vin tu lu i.*

Europa nu ofera inca sufic ient de m ulte ru inep en tru a pe rm ite 0 in tlo rire a e po peii. A ve m to tu sitoate tem eiurile sa prevedem ca, din gelozie fa~ a d eTro ia i din dorints de a 0 im ita , va furniza tem e amd e in se m n a te , Incit rom anul i poezia nu vor m ai fde aju ns ...

*A f bucuros sa-I invoc ca predecesor pe O m arK hayyam , m fhnirile lu i perem ptorii ... E I insa credea

inca in ceva, in v in .*

..12

C uprins Im prim are InchideAm dobindit ceea ce am eu m ai bun - dira de

lum ina care m a tine departe de lum e - prin citeva,ra re , c on vo rb iri c u t icalosi i nra i~ i , c~ iva t icalosinernlnqilaf ca re, v ic tim e ale stra nic ie i pro priu lu i lo rcinism , nu se m ai puteau aga~ a de nici un vic iu .

*lnainte de a f 0 eroare de fond, v is ta e 0

greeala de gust, pe care n ic i m oartea, i n ic i ch iarpoe z ian u aj u n 9 s- 0 in d r e pt e .

*In .rnarele do rm ito r" ca re e ste u niversul

dupa un text taoist -, cosrnaru l e singurul m od dea f lucid.

*N u va dati pe rn ina litera turii daca, avind sutle tu l

neguros, s in te fi adernenif de clarita te : nu ve~ i lasain urm a vo astra de cit susp in e in te ligibile , sa rrn an ecioburi ale refuzu lu i de a f fo st v oi in iv a.

*In zb uciu mu l rn in tii g asim 0 ~ inuta pe care am

c a u t a -0 z a darn ic in z b u c iu m u l in im i i.S c e p t ic is m u lest ee l ega nta a n x iet a~ i.

*A f modern Inseamns sa clrp acssti in In cu ra bil.

T ra 9 ico m e d ia in va ~ac e Iu lu i: m i- a m fa c u t p ra f ipu lbere q indirsa ca sa-i in trec pe rnora lis tii care num a inva~ asera dacit s-o fac farim s ...

13'"


12/53

Cuprins Im prim are InchideP II 9 a su l Ilrill) astl e i

F iecare gfnd ar trebui sa am intsasca stingereau nu i s urfs .

Cu n en um a ra ts p ra ca utii, dau t fr coa leadfncurilor, Ie fur din betie i 0 iau la sanatoasa, caun punq as al P rapastie i.

H U M A ~ 'N j. T - A S ~ . .'. .'~ [ "._ . .' -. :"" .' __ .' ,": j. _,'. .1

O r ic e g fn dito r, la fnceput de drum , e silit saopteze, fara voia lui, Intre dialsctica i s alc iap l l n 9 at 0 a re .

C u m ult fnainte de apsritia fiz ic ii i a psihologie i,durerea dezintegra m ateria, iar m fhnirea - sutletu l.

S tfn jeneala pe care-o lncsrcarn cind n e g fn dimla viata de zi cu zi a oam enilor de saam a ... Cefacea oare S ocrate pe la orele doua dupa-arniaza?

C redem cu atita ingenuitate I n id ei fiin dc a u ita rnc a au fost concepute de m am ifere.

P oezia dam na de acest num e fncepe prinexpsrienta fata lita tii. N um ai poetii s labi sint liberi.

N -a m g asit, I n fn tregul edific iu al gfndirii, n ic i 0categorie pe care sa-rn i odihnesc fruntea. Inschim b, ce perns buna pentru Haos!

..14 15'"


13/53

Ca sa-i pedepsim pe cei mai feric if decit noi, Ieinocularn - I n lipsa de altceva - angoaselenoastre. F iindca, vai, durerile nu sint m olipsitoare!

M i-e sete de indoiala, i nim ic nu m i-o poatedomoli. De-a avea toiagul lui M oise, ca s-o fac sa~Tneasca din piatra seacal

."

O f ens iva eului, ca rod al paraliz ie i genera le, esingurul leac pentru crizele de depresiune rnorala,p en tru su fo ca re a I n nefiinta, pentru scirba de a nu fidscit sufietu l unui scuipat.

."

Am extras din rnihnire citsva q induri dear, pentruca, iubind-o nespus, nu i-am Tngaduit rnintii s-osecatuiasca iscodind-o.

o mods filozofica se im pune precum 0 modsqastronornica: nu pof respinge 0 idee, asa cum nupoti respinge un sos.

O rice aspect al gTndirii T i are mom entu l sau,cind e pe toate buzele: e, In zilele noastre, cazulideii de Neant ... C it de perimate ni se par M ateria ,Energia, Spiritu l! D in feric ire, lexicul e bogat,fiecare qeneratie poate scotoci prin el ca sa- ialeaga 0 vocabula prsdilecta, la fe l de importantsca i celelalte, raposate fara rost.."

..16

C uprins Im primare InchideSTntem cu totii niste sarlatani: supravietuirn

p ro b I e m e l 0 r no a st re.I n v re mu ril e I n care D iavolul prospera, spaim a,

tulburarea, nelinistsa erau nists rele carebenefic iau de protscfia supranaturalulu i: se stiacine Ie isca i Ie cirm uia I n f l o r i r e a ; ram ase acumde capullor, se transforms I n . drams interioare"s au d eg en er ea za I n . p sihoz e" , In patologiesec u Ia r i z a t a.

O bligTndu-ne sa zirnbim pe rind la toate ideilecelor de care ne lovim , M izeria ne deqradeazasceptic ismul I n m etoda de asigurare a subzistsntei.

."

P lanta e atinsa usor: animalul se straduieste sase strice; la om, anom alia prezsnta I n tot cere s p i ra a pare e x ace rb a t a .viata l lmbinare de chim ie i stupoare ... Ne vornrefugia oare I n echilibrul m ineralului? Sari-yom oarede-a-ndarate lsa. peste regnul care ne desparte depiatra , ca sa ajungem , aidorna ei, normali?

."

De cind m a stiu, n-am facut altceva dacit sanimicesc I n mine m indria de a fi om . ~ i ia ta-mahoi n a ri n d Iape rife ri aSp e c ie i c a un m 0n s t rutimorat, lipsit de deschiderea nscesara ca sa invocc a p re de ce so r 0 alta ceata de mairnute .."

17"


14/53

P lictisu l n ive leaza enigm ele: e 0 reveriep o z it i vi s t a . ..

*Exista 0 angoasa Innascuta care ne tine loc i

de tiin1a, i de intu itis.*

Am de de p art e s e- nt i n d e m 0 a rt e a i- am asp a1iuocupa, ca nu m ai stiu unde sa m or.

*Tnd at 0 r i re a Iu c i d it a1ii: s a aj u n g il a 0 des p e ra re

decenta, la 0 ferocita te o lirnpiana.*

F e ric irea e am de rara, fiindca poate f a tin s anum ai dupa batrinste, la virsta senilita tii, pe careputinor m uritori Ie e dat s-o tra issca.

*90vaielile noastre poarts sem nul probitsfii,

certitudin ile - pe cel al im posturii. Necinstea unuigTnditor se vade te prin nurnaru l de ide i precise pecare Ie sustins.

*M -am afundat - arogant - I n Absolut; am ie it

- un trog lodit.*

C inism ul extrem ei singurata1i e un calvar pecare-I indulcests insolenta.

*M oartea pune 0 problem a care Ie copleete petoate cele lalte , substitu indu-li-se. C e poate f m ai

n efa st pent ru f I0 z o ti e , pent ru c re d i nta n a iva I ni e r a r h i ap e rp Ie x it a 1ilo r?

*..18

C uprins Imprim are InchideF ilozotia e leac irnpotriva tristetii 9i m ulti m ai

cred Tnca I n p ro fu nz im ea tilo zo tie i.*

Tn ace st un ive rs p rovi z 0 ri u, a x i 0 mel e no a st ren-au decit va loare de fapt divers.

*Angoasa era ceva raspindit Tnca din vremea

cavernelor. N e putem inchipui zirnbetu l om ulu i deNeandertal daca ar f prsvazut ca, intr-o buns zi,paternita tea ei avea sa tie revendicate de nistef I 0 z o ti.

*N eajunsul tilozotiei e de a f prea user de indurat.

*Abulic ii ar trebui sa tie singurii care sa aiba

acces la ide i, fiindca Ie lasa asa cum sint. D acaideile incap pe rnina sirqu inciosilor, blindabram bursala a vietii z ilnice capata chip de tragedie.

*Avanta jul ce lui care se apleaca asupra vie1ii i

rnortii e ca poate spune orice despre ele.*

Scepticu l ar vrea sa sufere alaturi de ceila lfpentru h im erele care te tin I n via1a. Nu izbutesta: eun m artir a l bunului-simt

*O biscfie irnpotriva stiintei: lum ea asta nu merits

sa tie cu no scu ta . *

19"


15/53

C um pof fi filozof? C um sa ai neobrazarea saincerci sa descurci problem e ca tim pul,frum usetsa, Dum nezeu i toate celela lte? Spiritulse urnfla-n pene i ~ opaie cu nerusinare.M etafiz id, poezie - irnpertinente de paduchs.. . ,

Stoicism de parads: sa fii un pasionat al lu i "N iladrnirari" , un isteric a l a taraxiei .. . ,

D ad irnpotriva unui acces de depresiune m aipot to tusi lupta, in num ele care i vits lita ti sam a- n ve r u n e z irn p ot r iva un e i 0b s e s i i c a re- m iapartine, care m a preceda? D ad sint sanatos, 0apuc pe drurnul care-m i place; 0 data .atins" debcala, nu m ai hotarssc eu, ci hoala. P entruobsedati, nu exista optiune: obsesia a optatina intea lor, pentru e i. 11ia leg i ca lea atunci cind potiin tr-adsvar sa aleg i orice cale, dar precizia unei bolianum ite anuleaza diversita tea caller de ales. Sate-ntreb i de eti liber sau nu - un tleac, pentruspiritu l pe care-I m ina caloriile deliru lu i. P entru e l,sa propovaduiesti liberta tea inseam na sa vadeti 0s sn ata te de zo no ra nta .L iberta tea? Sofism al celor sanato i.. . ,

N em ultum it cu suferintele reale, anxiosul i iim pune alte le, inchipuits: e 0 fiin~ a pentru careirea lita tea e xista , trebuie sa existe, caci, de n-ar fiasa, de unde ar putea gasi ra tia de chinuri pe careo cere natura lui? . . ,

.. 20

C uprins Imprim are InchideD e ce nu m -as com para cu cei m ai de searna

dint re sfi n ti? 0 a re n- a m c h e It u it, s p re a- m i 0c rot i ipsstra contradictiile, tot a tits nebunie c'ita aucheltuit e i spre a Ie birui pe ale lor?. . ,

C ind Ideea i i csuta adspcst, trebuia sa fi fostvierrnanoasa, fiindca singurul loc unde a gasitgazduire a fost cre ieru l. . . ,

Tehnica pe care 0 practicarn spre pagubano a st ra, psi han a liz a ned e 9 ra d e a z a ri s c u r i Ie ,peri co l e Ie, p ra p ast iii e Iaunt ri c e; ned e p 0sed e a z a denecurafii, de tot ceea ce ne facea sa fim curiosi den oi in sin e. . . ,

D ad problem ele au sau nu 0 rezolvare epreocuparea unei rn inorita ti: dar dad sentim ente lenu au nici 0 dezlegare, nu ajung nica isri, se pierdin ele insele - ia ta 0 dram a, inconstienta, atuturora, nerezolvabilu l a fectiv, de pe urm a caru iasufers toti fara sa- i dsa seam a.. . ,

Aprofundind 0 idee, 0 vatarnarn: I! luarnfarm ecul, dad nu chiar viata .... . ,

D e-a fi m ai infocat in nih ilism , m i-ar fi cu putints- negind totul - sa m a scutur de indoie li i sa Iebirui. D ar nu am decit apetitul negarii, nu i haru l ei.. . ,Sa incerci fsscinatia extrem elor i sa ram I! undeva,intre dile tantism i dinarnita l. . ,

21'"


16/53

In to lerabilu l, i n ic idecum E volutia, ar trebui safie calu l de bataie al b io logie i.. . ,

Cosm ogonia m ea personala adauqa la haosulp r im 0 rd ia I 0 in f n it at e de pun c t e des u s pen s ie.. . ,

Cu fiecare idee care se naste I n noi, ceva din noip ut re z e t e . . . ,

O rice pro ble ma p ro fan ea za 0 ta ina; la rindul e i,problem a e profanats de rezolvare.. . ,

P a te tis m ul tra de az a 0 profunzim e de prost gust;la fe l i acea voluptate a razvratirii I n care s-aucornplacut un Luther, un Rousseau, un Beethoven,un Nietzsche. M arile accente - plebeianism uls in 9 u r a t i c i lo r. . . ,

Exista 0 nevoie de rernuscari ce prem ergeRaulu i, ba, m ai m ult: il craeaza .. . ,

A putea vietu i 0 zi rnacar de n-ar f milostivireanebuniei m ele, care-m i fagaduie te Judecata deApoi pentru a doua zi? . . ,

S uferim : lum ea exterioara Tncepe sa existe ... ;s u fe rim din c a Ie- afa ra: sed e st ra m a. D u re re a n uplasrnuieste lum ea decit spre a-i vadi irealita tea .. . ,

..22

Cuprins Im prim are InchideG Tndirea eliberata de opin ii preconcepute se

destrarna i dobindests incoerenta i razlstirealucrurilor pe care incsarca sa Ie staplnsasca. Cuidei .fluide", te asterni pe real, nu-I explic i. Astfe l,platssti scum p refuzul de a f s do pta t v re un.sistsm" . . . ,

R ealul m a irnbolnaveste de astm .. . ,Ne displace sa ducem pTna la capat un gTnd

deprim ant, fie el fara cusur: Tncepem sa-i rezistarnd in c lip s I n care ne afectsaza m aruntaiela, I n caredevine suferinta, adevar i dezastru al carnii - Decite ori am citit 0 prsdica a lu i Buddha sau 0 fila deS chopenhauer, am vszut trandafiriu I n fa ts o ch ilo r.. . ,

23"


17/53

C uprins Im prim are Inch ideSuhtilltatea 0 tnttlnlm: In tinerete.te apuci de filozofie nu atit pentru ala teologi. Neputind dem onstra cele ce afirrna, descoperi prin ea 0 viz iune, c it pentru a gasi unsint nevoi~ i sa faca sum edenie de disocieri, pina stim ulent: te inversunszi asupra ideilor, cauti saobosesc spiritu l: e tocm ai ceea ce vor. De cil:a retra ie ti, exagerindu-I, deliru l din care s-au ivit.virtuozitate e nevoie pentru a clasifica ingerii in zeci Adolescents se com place in a jongla cu atitudinile,de specii! Sa nu insistsm in ceea ce-I privests pe i ceea ce II place la filozofi e latura lor deDumnezeu: . inf ini tatea" lu i a v laguit m ulte creiere; saltim banci: la N ietzsche, ne placea Zarathustra,la tr lndavi, la oam enii de lum e, la cei din soiul poza acestu ia, q iurnbuslucurile de m ascsricinepssatorilcr, la tof ce i ce se hranssc cu vorbe. m istic, adsvarat bilci a l p iscurilor ...C onversatia - rnurna a subtilita tii ... N eavind EI idolatriza forts nu atit din snobism evolution ist:chem are pentru ea, germ anii s-au cufundat in cit din tr-o tensiune launtrica pe care a proiectat-om et a f z ica. D ar n e a m u ri Ie vo rb a rste, ve ch i i 9 re c i i in afa ra, dint r-0 b e~ ie a int e rp ret a r ii i a c c e p t a ri ifrancezii, versati in q ratii!e spiritu lu i, au excelat in devenirii. De aic i avea sa rezulte 0 im agine falsa atehnica fieacurilo r; vie1ii i a istoriei. Dar e tapa orgie i filozofice, ala parsecutati. O b liq ati la rn in ciu na , la M ..d I8 h.ie vita lita ~ ii, e ra o blig ato rie . C ei c are is -a uduplic itate, e i duc 0 via~a dubla i fa lsa: sustras nu vor cunoaste nicic fnd rastalm acirile,nesinceritatea - silita - stim uleazs in teliqenta. antipodul i grim asele acelu i cu lt, ia r calea catreS iguri pe ei, englezii sint plic ticosi: e tributul p latit izvoarele dszam aq irii va rarn ine inchisa pentru ei.a titor veacuri de libertate, in care au putut trai fara Am crezut, cu N ietzsche, in peren itatea spaim ei;sa recurQ a la sire tsnie , la z irnbetul fa1arnic, la prin m aturizarea cinism ulu i, am ajuns m ai departetertipuri. lntelsqem de ce, aflaf intr-o posturs decil: el. Idee a de supraom ne pare azi 0opusa, evre ii au privileg iul de a fi poporul cel m ai elucubratie, dar atunci ne parea precisa ca 0 dataager; experirnenta la. Astfel, ce l ce ne-a vrajit in tineretela femai, Osindite la pudoare, trebuie sa- i asfin tests. Daca insa in e l au fost m ai m ulti, atunciascunda dorin te!e i sa rninta: m inciuna e 0 form a care din tre acestia m ai dainu ieste? Fara lndoialade talent, in tim p ce respectarea .adsvarului" se ca expertul in decaderi, psiho logul, psiho loginsotests cu 0 qrcsolsnie greoaie; agresiv, care nu rarn ine, ca rnoralistii, doar unla eel tar* care nu sin t internaf ... , cei care observator. Scruteaza cu dusrnanie i i i faces-ar potrivi de m inune unui cod penal idea l. dusrnani. Dusrnani scosi din propriu l s ine, ca i

.., vic iile pe care Ie vestejests.

.. 24 25'"


18/53

Clnd se fnver une aza im po triva celo r sla bi,prccedsaza de fapt la in trospectie, iar, cind atacadeca dere a, f i de scrie p rop ria sta re. T i prccla rnas Ia b ic iu nil e i Ie rid ica Ia ra n 9u Ide ide a Iu ri: d a case detssta pe sine, crsstinism ul sau socia lism ulvo r t ra 9e po n0a s e Ie. D i a9 n0st icu i lu i p rivit 0 r Ian ihilism e irefu tabil, caci el lnsusi e nihilis t, i 0m artu rise sts. P am fie tar indraq ostit de adversa riisai, nu s-ar fi putu t indura pe sine de n-ar fi dus 0lupta cu sine, irnpotriva sa, de n-ar fi atribuit a ltorapropriile-i netrebnic ii: s-a razbunat pe ei pentru a fifost ce l ce era. P racticfnd psihologia ca erou, Iep ro pu ne im p atim ifilo r d e In ex tric ab il 0 va rie ta te d ehatiuri.I i ~ asura m rodnicia dupa putints pe care ne-o dade a-I tag a du i n e c 0nt e n it fa r a a-I e p uiz a. S p i rith oin ar, in te le qe sa - i p rim en sa sca de ze ch ilib re le .A sustinut, pe rind, psreri opuse despre orice: asafac cei ce se dedau speculatie i neputfnd scrietragedii prin care sa se im prastie I n sum edenie dedestine. - F apt este ca, etalindu-si isteriile ,N ietzsche ne-a scutit sa ne rusinarn de alenoastre. N etrebniciile lui ne-au fost salu tare. Ain a u 9 u r at e ra IIco m pie x e I0 r" .

*G fnditorul"g ene ros" u ita - I n defa voa rea lui -

ca dintr-un siste m filozofic su prsvienrissc num aia d e va r u ri le d a u n a t 0are.

.. 26

C uprins Im prim are Inch ideLa virsta la care, din nepricepere naiva, e ti

adem enit de filozofie, am vrut i eu sa fac, ca totomul , 0 tsza. C e subiect sa a leg? Tm i doreamunul care sa fi fost cercetat i rascercetat si,to to da ta , in so lit. Cind am crezut ca-l gasisem ,m -am grabit sa-rni instiin taz dascslul. - Ce-a1izice de 0 Teorie generala a lacrim ilor? M a sim t I nstare sa m a apuc de asa ceva. - Se poate -m i-a spus -, dar ve1i avea m ult de furca ca sagasi1i bibliografia adecvata. - P utin I r n i pasa!Istoria fn treaga m a va sprijin i cu autoritatea ei -i-am raspuns, pe un ton obraznic i triu rnfa tor. D ar,vazfnd ca, plic tisit, m a privea cu dispret, m -amhotarit din tr-o data sa ucid I n mine fnva1acelu l.

P e vrem uri, filozoful care nu scria, dar gfndea nuera disprstuit: de cind lu me a s e p lo co ne ste In fatsefica cits tii, csrinta de cape tsnie a de venit scriereaoperei, iar cei ce n-o fac sin t socotiti .ratati". Acei.rstati" ar fi fost fnsa Intelsptii un o r alte vrem uri, i 0vor rnin tui pe a noastrs tocm ai pentru ca nu aula sa t n ic i 0 urrna.

Vine 0 vreme I n care scepticulu i, dupa ce atagaduit to tul, nu II m ai ram fne nim ic de care sa seindoiasca i f i suspen ds de-a bin elea ju decata.Ce-i m ai ram fne de facut? Sa se distreze sau saarno rtea sca - frivo litatea sa u an im alitate a.*


19/53

D e cite ori nu m i s-a ln tim plat sa Intrezarescs c ap a t a re a ce re b ra Iit a 1i, ist o vire a co n t ii nte i ,u ltim a scens a q indirii, u rrnata de 0 lu m in a ca re -m iIn gh ea 1a s ln ge le In vin e!

Catre 0 in te le pc iu ns v eg eta la : m -a s lspada detoate spaim intarile pentru surisu l unui copac ...

.. 28

C uprins Im prim are InchideTlmp ~i anemle

C it d e a pro pia ts irni e batrina neb una care a lergasa prinda tim pul, care vroia sa apuce 0 bucata det imp!

Exista 0 core la tie intre de fic ie nta sln ge lu i ira tacirea In durata: cite globule a lbe, atitsa clipegoale ... S tarile constisnte nu provin , oare, dinde c 0 lo ra r e ad o r in 1elo r n o a s t re ?

Surprins zius nam iaza m are de sperie tura dulcea arnete lii, m a intreb cui s-o atribu i: slnge lu i,azuru lu i? Sau anem ie i, a fla ta la jum atats de drumIn tra e le ?

P aloarea ne arata In ce rnasura trupul poateIn 1 ele g e s u t l e t u I .

C u vine le incarcate de nopti, prsz enta ta prin trece ilalf oam eni e la fe l de oportuns ca a unui epita fIn m ijlocu l unui c irc .

In to iu l N epasarii, te g lnde ti la 0 c riz a z dra va nade epilepsie ca la 0 1ara a fagaduin1e i.

o pasiune te m istu ie cu atit m ai m ult cu citob iectu l e i e m ai ne larnurit; a m ea a fost P lic tisu l, i am fost doborit de im precizia lu i.

29"


20/53

Timpul irni e in acce sibil. N ep utT nd sa -i u rm ezc a d e n t a , m a aga~ de el sau 1 1 contem plu, dar nu m aatlu n i c i n d a t a I n el: nu este e lem entu l m eu.N eputin~ a m ea de a apuca un pic din tim pul la careare acces tot om ul e zadarn ica l. . ,

Leucem ia e gradina In c are in flo re ste D um n ez eu .. . ,D aca desperarea poate fi rninata de crsdin ta , de

politics sau de bestia litate , m elancolia nu se lasazdruncinata de nim ic, nu poate disparsa decit 0da ta cu sT ng ele n ostru . . . ,

P lic tisul e 0 anq ossa larvara: uritu l - 0 uravisatcara . . ,

T riststile noastre pre lungesc ta ina pe care 0schitsaza surisul m u m iilo r .. . ,

N um ai anxie tatea, utop ie nsaq ra, ne da prscizarid e sp re v iito r. . . ,

Sa vorn itarn? Sa ne ruqsrn? - P lictisul ne Tnal~ acatrs un cer a l R astignirii care ne lasa In gura ung ust de za ha rin a. . . ,

M ulta vrem e am crezut I n v irtu tile m e ta fiz ic e a leO stenelii; e drept ca ea ne cobcara pTna laizvoare le T im pulu i. D ar ce aducem cu noi deacolo? C itsva nerozii pe tem a eternitatii. . ,

.. 30

C uprins Im prim are Inchide" ST nt c a 0 papu a stricata , cu ochii cazu~ i

inaun tru ." A csasta verba a unui bolnav mintalcT nta re te m a i g re u dacit toate opere le dein t r o s p eqie. . . ,

P e cind totul devine ssarbad In ju ru l nostru, c itde ton ica ne apare curioz itatea de a sti cum vomTnnebuni ! . . ,

D e ne-ar fi dat sa putem parasi dupa voieneantu l apatie i ca sa alegem dinam ism ulr e m u c a r ilo r! . . ,

F a~ a de plic tisu l ce m a astsapta, ce l de acumirni pare atit de p lacut insuportabil, inc it m i-e taam asa nu-i is tovesc teroarea . . . ,

fn tr-o lu m e lip sita d e m e la nc olie , p riv ig he to riles-ar apuca sa rT glle . . . ,

D e auziti pe cineva folos ind la to t pasul cuvintu l"v iaW ', sa ti~ i ca este bolnav .. . ,

Inte re sul n ostru fa~ a de T im p vin e dintr-unsn ob ism al Ire pa ra bilu lu i . . . ,

C a sa se in itiezs I n tristate, I n mestssuqulN ela m uritu lu i, u no ra Ie tre bu ie 0 clipa, a ltora - 0via~a Intrsaqa. . . ,

31"


21/53

D e nsnum arate ori m -am retras I n T nc ap ere a culucruri de prisos care este C eru l, de nenurnarate oriam cedat nevoii de a m a inabusi in tru D um nezeu!

N u pot fi eu insurn i decit daca m a ina lt pTna lafurie sau cobor pTna la descurajare: la n ive lu l m euo bisn uit, ign or fa ptu l ca e xist.

*N u e usor sa doblndssti 0 ne vro za : ce i care

izbutesc devin bcqati, caci am succesele, c it in eT m plin irile II fa c s a p ro sp ere .

*N u putem actiona decit In fu nctie de 0

durata-l irnita: 0 zi , 0 saptamTna, 0 luna, un an,zece ani sau 0 via~a. D e ne vom raporta fapte le laT im p, tim p i fapte vor p ieri deopotriva: va fiaventura I n N ea nt, is ca re a N eg a~ ie i.

*M ai devrem e sau m ai tirz iu , orice dorin ta va

treb ui sa - i atin ga isto vire a, a dica a deva ru l. ..C on stiin ta a tim pu lu i: a te nta t irn potriva tim pu lu i ...

*D atorits m elancoliei - alpinism al lene ilor-

e sc ala da rn , lu ng i~ i I n pat, toate p iscurile i nep urtsm vise le de asu pra tuturo r g en un ilo r.

*Sa te plic tisesti inseam na sa m esteci tim p, asacum m ssteca unii tutun.

.. 32

C uprins Im prim are InchideF oto liu l e un m are responsabil, un prom otor a l

.su f e t u lu i" n o st r u.la u 0 hotarire I n pic ioare; m a intind - i 0

anulez.Ne-am irnpaca m ai usor cu necazurile de nu

n e- arc e d a ra~ iu n ea sa u fi c at u I .Mi-am cautat un m odel In m ine Tnsum i. C a sa-I

urm ez, m -am bizu it pe dia lectica indolsntei. E m ultm ai p lacut sa nu te reue ti!

Sa fi dedicat rnortii toate ore le pe care ~ i le-ar fiIu at p ra ct i care a un e i m e s e ri i. .. Ex c e sui dern eta fiz ica e a pan aju l ca lu ga rilo r, a l desfrinatilor ial ce lor fara capatfl. U n . loc de rnunca" I-ar fitra nsform at p Tn a i p e B uddh a in tr-u n n ernu ltu rn itoarecare.

S ilifi-i pe oam eni sa stea intins i z ile i z ile de-arindul: canapele le vor izbuti ce n-au putut facerazboaie le i loz inc ile . P lic tisu l e m ai eficace decita rm e le i id eo lo giile .

Scirba pe care ne-o trezesc diferite lucruri nu edacit scirba de noi Tn ine - pe cai oco lite .

*

33"


22/53

Clnd surprind In m ine 0 rn iscare de revo lta, iauun som nife r sau consu lt un psihia tru . O rice m ijloce bun ca sa a jungi la lndifarenta fara sa ai chem are.

*V idu l este, din tru Inceput, atributu l lene ilor-

m etafiz icieni din nascars -, In tim p ce pentruoam enii de treaba i pentru filozofii de m eserie el eo c e rt itud ine d o b i n d i t a la sfirs itu l v ietii, ca ra sp latap en t ru de c e p ~ii Ie In d u rat e.

*P e rnasura ce ne dezbararn de rusinsri, ne

aruncarn m a tile. V ine 0 zi In care jocu l s-aispravit: nu m ai s int rus inari, n ic i m a ti. ~ i nu m ai en ici public . N e vom fi supraeva luat secre te le iv it a Iit a t e a mi z e ri ilor no a st re .

*Tn fiecare zi, tin cits-un m ic sfat de taina cu

propriu l m eu sche let, lucru pe care carnea nu m i-Iv a ie rta n ic io da ta .

*Bucuria are un m are defect: lips a de rigoare .

P rivi~ i c it de riquroasa e, In schim b, logica fie re i ...*

D aca a i fost 0 sinq ura data tris t fara m otiv, a ifost toa ta vista tris t fa ra sa 0 tii.

*H oinarasc de-a lungu l i de-a latu l z ile lo r ca 0

tlrfa intr-o lum e fara tro tuare .*N u te invo issti cu via ta dacit spunind - din tna ta

in im a - 0 banalitate.*

.. 34

C uprins Im prim are InchideTntre P lictis i Extaz se deapana Intreaga

noastrs experienta priv itoare la tim p.*

A1i i z b i n d i t In v ia1a? - N u ve~ i cunoaste nic ic indorgoliul.

*N e ascundem In spatele propriu lu i obraz, In tim p

ce nebunul se dsstainuie printr-a l ssu . Se of era , seda pe fa~ a, se preda celorla lti. P ierzindu-s i m asca,I i face publica angoasa, 0 im pune prim ulu i ven it,I i afieaza enigm ele . A tita indiscrefis irita . Efiresc, prin urm are, sa fie legat fede le i izola t.

*Toate ape le au cu loarea Inecu lui.

*F ie din iub ire de rernuscari, fie d in lipsa de

sim tira, n-am Intreprins n im ic ca sa r n i n t u i brumade absolu t ce se atla pe lum e.

*D eve nirea : a go nie fara dezn odarnin t.

*Spre deoseb ire de p laceri, durerile nu duc la

satietate . N u exista lepros b lazat.*

MThnirea: 0 pofta pe care n ici 0 nenorocire nu 0p oa te s atu ra .

*N im ic nu ne flateaza ca obsesia rnortii: obsesia , i nu m oartea.

*

35"


23/53

Orele I n care I r n i pare inutil sa m a ridic din patm a fac sa-i consider cu rnulta curiozita te peIncurabili. T in t u i f I n pat - i I n Absolut -, e i stiu ,pesem ne, m ulte despre totu l! Eu Tnsa nu sernan cuei decit prin virtuozitatea toropelii, prin rum egarealenea a zaboviri i prelungite In culcus.

C it tim p pi i ct i sea Ia s e li m it e a z a Ia c h e st i u n idesentiment, totul m ai e cu putinta; daca a cuprins isfera judecatii, s-a zis cu noi.

."

R areori m sditam stind I n picioare, i m ai rarm ergTnd. D in inversunarea de a ne pastra pozitiavertica ls s-a nascut F apta: de aceea, ca saprot e s t a m irn p ot r iva m T r avi i lor e i, art re b u i sairn ita rn p oz ifia c ad av re lo r.

D esperarea e obrsznicia nenorocirii, 0 form a deprovocare, 0 filozofie potriv ita epocilor lipsite desfiala.

N u te mai tem i de ziua de m iine daca ai Tnva1atsa senti din V id sum edenie de lucruri de pre tP lictiseala savlr ete m inuni: convertestsvacuitatea I n substanta, este ea Tnsa i vid hranitor.

."

P e m asura ce imbatrlnesc, irni place tot maiputin sa joc m icu l m eu ro l de H am let. D e pe acumnu stiu ce spaim s anum e sa Tncerc I n fats rn ortii ...

.. 36

C uprins Imprim are InchideOccident

O rgoliu m odern: am pierdut prie ten ia unui om pecare-I stim am , fiindca m -am Tncapa1Tnat sa-i spunca eram m ai nevoln ic decit e l.

In zadar cauta O ccidentu l 0 form a de agoniede rn na d e tre cu tu llu i.

D on Q u ij ot e re p re z int a tin e re1e a un e i c ivi liz a1ii:T i nascncea evenim ente, pe cil:a vrem e noi nu m aistirn cum sa scaparn de evenim entele care neasalteaza.

o ri e nt u I s- a in t e re s at de t 1 0 ri i re n u nta re. N o i ,dirnpotriva, ne-am dedat rnasin ilor i efortulu i,cuprinsi de 0 qalopants m elancolie - u ltim atrssa lta re a O cciden tu lui.

C il:a Tntristare sa vezi popoare le cu trecut marecsrsind un adaos de viitor!

V rem ea noastra va f rnarcata de rom antism uldsstaratilor. A incsput sa se Intrevads u n u niv ers Incare nim eni nu va f din partea loculu i. In fiecaredintre cetaten ii de azi sa la lu ie te un petec der n i i n e .

o m ie de ani de razbnaie au intarit O ccidentu l; 0suta de ani de .psiholoqis" I-au adus la m arg ineaprapastiei.

37"


24/53

Prin secte, rnultim ile participa la Absolut, i unpop or Tntreg T i poate vadi vita litatea. P rin ele s-aup r s q a ti t , I n Rusia, Revolu1ia i potopul slav.Catolicismul, de cind a dobindit 0 prea frurnoasarigoare, e cuprins de scleroza; menirea-i totusi nus-a isprsvit: are de purtat do liu dupa latinitate.

*Boala de care suferim fiind 0 bcala a istoriei, 0

Tntunecare a Istorie i, ne vedem siliti sa qsneraliz amconstatarea lui Valery: stirn , azi, ca civilizatia em uritoare, ca gonim spre zari de dam bla, sprem iracole a le extremului rau, spre virsta de aur aqroazei.

P rin intensitatea contlictelor, cel de alsaisprezecelea veac ne este mai apropiat decitoricare altu l. Nu vad Tnsa I n vremea noastra nici unLuther i nici un Calvin. F a1a de acei urissi, i decei din vremea lor, sTntem niste p igm ei m enif - nuprin strsduinta. ci ca urmare a Tnva1aturii dobindite- unei ursite m onum enta le. l.ipsif de rnaretia lor,sTntem totusi mai presus de ei intr-o privin1a: I nf r a r n i n t a r i l e lor, a vea u 0 p orti1 a d e s cs pa re ,lasitatsa de a se socoti printre cei alesi.P reursirea, singurul q ind Tnca ademenitor alcredintei crestine Ti pastra, pentru ei, no imaambivalsnta. Pentru noi, nim eni nu m ai poate frin d u it Tntre c e i a Ie i.

.. 38

C uprins Im primare InchideDe-i ascultati pe germ ani sau pe spanio li

des Iu i n d u- i pas u ri Ie, ve1i a uz i mere u ace Ia icTntec: tragic, tragic ... E fe lul lor de a va larnuriasupra napastelor i a ITncezirilor, asupra caller pecare-au ajuns la liman ... De la cei din pat1ileBalcanilor, ve1i auzi alt refren: ursita, ursita ... AaT i tainuiesc, din sf iala, popoare m ai apropiate deob irsii rn ihn ir ile sterpe. E d ec en ts tr oq lo dit ilo r.

Rap 0 rt u ri Ie c u fra n c e z i i t e Tnva1a sa f i n efe ri c i tc u q en tile te .

P op 0a re I e care, n e iubi n d p a Iavre Ie, frivo Iit a t e a iaproxirnatiile , T i t raissc hiperbolele verbale sint 0pacoste pentru alte popoare, dar i pentru eleTnsele. Staruie asupra tleacurilor, pun osTrdie Intreburi secundare i tragism I n rnaruntisuri. De semai incurca i cu irnpatirn irea pentru statornicie idetestab ila neputinta de a trada, nu Ie mai poatea t e pt a de c it pie i re a. Cas a Ie f e core ct at emerite le, ca sa fie vindecate de pagubitoarea lorprofunzim e, trebuie sa fie convertite la sim tireacelor din M iazazi i sa Ie fie inoculat virusul farsei.Daca Napoleon ar f ocupat G ermania cumarsiliezi, lumea ar arata azi cu totul altfel.

*

39"


25/53

Putea-vor f m eridionalizate popoarele grave? Dersspunsu l la acsasta in trebare a tir na v iito ru lEuropei. Daca germ anii se apucs sa muncsascaiar asa cum m unceau pina nu demult, Apusul epierdut, asa cum pierdut este i daca rusii nu-siredobindesc t radit ionalul chef de lene. Ar trebuicultivat - i la unii, i la ceilalf - gustul pentrufarniente, placerea apatics a siestei, ar trebui sa fieademsnit i cu d ss fa ta rile m o ls sirii i alenest at 0 r n i c i e i .... Asta doar daca nu ne-am resemnat cum va cusolutiile pe care P rusia sau Siberia le-ar im puned i I et a n t ism u lui no st ru.

."

Nu exista evolutis sau avint care sa nu fie,rnacar in clipele de intensitate, distruqatoare.Devenirea lui Heraclit sfidsaza vrem urile, pe cindaceea a lui Bergson s-a trezit azvirlita pe m orm anulde d ib u iri naive ide ve c hit u ri f I0z o f i c e .

."

F e ric iti calugarii care, spre sfirsitu l Evului M ediu,alergau din oras in oras sa vestaasca sfirsitu l lurniilNu avea nic i 0 irnportanta ca prorocirea tot Intirziasa se infaptuiasca: se puteau dszlantui, i i lasauspaim ele sa se reverse in voie i Ie slobozeauasupra rnultirn ilor. 0 asem enea tsrapeutica n-ar fde nici un folos in vrem ea noast ra, cin d pa nic s,intrata in rindul m oravurilor curente, i-a pierduto ri c e vi rt uti.

."

..40

Cuprins Im prim are InchideCa sa minuiesti oamenii, trebuie sa ai viciile lor,

i inca sa Ie ai cu virf i indesat. G indi1i-va cum afost cu papii: c it s-au dedat preacurvie i, incestului i asasinatului, au dom inat intreaga sufiarelum sasca, ia r Biserica era atotputernica. De cindre s p e c t a po ru n c i Ie inva1at u ri i b i s e ri c e t i, i- a upierdu t p ute re a: abst inenta i cumpatarsa Ie vor ffost fata le; devenind respectabili, nu m ai sint ternut ide nim eni. P ilduitor a sfin tit a l unei institutii.

."

P re j u dec at a 0n 0a r e i e at ri b u t u I c i vi liz a1ii lorrudim entare. Ea dispare 0 data cu Instapiniraaluciditatii, 0 data cu in sca un are a la silo r, a celorcare, dat fiind ca au . inteles" totu l, nu m ai au nim icde a psra t.

."

Tim p de trei veacuri, Spania a pastrat cust ra n i c ie sec ret u I In e fi c a c it a1ii. Az i, in t r e 9 u IOccident 11are: nu I-a furat, c i I-a descoperit prinef o rt u ri pro p ri i, p ri n int r o s p e qi e .

."

P rin barbarie, H itler a incercat sa salveze 0in treaga civilizatie. intreprinderea lui a fost un eec;- a fost totusi u ltima ini1iativa a Occidentulu i.Continentul asta ar f meritat, poate, m ai m ult. Darcine-i de vina ca n-a fost in stare sa dea la ivealaun m onstru de alta calitate?

."

41"


26/53

Rousseau a fost un tlage l pentru F ranta, caH egel pentru G erm ania. lnditerenta fa1a de istorie ide sistem e, A ng lia s-a in voit cu m ediocritatea;.filo zofia" e i a stabilit va loa rea sen zatiei, po litica ei- va loarsa afacerii. Em pirism ul a fost raspunsulA n 9 lie i Ia e Iu cub ra 1i Ie C o n t in e nt u lui, ia rP arlam entul - sfidarea pe care a aruncat-ou t 0 pie i, pat 0 log ie i e ro ice. E c hi lib ru I po l it i c n u po a t efi obtinut dacit de nulitati de so i. C ine a aduscatastrofele? Apucaf i i , cei ce nu pot sta loculu i,n ep utin cio sii, in so mn ia cii, a rtistii ra tsti purtindcoroana, sabie sau uniform s si, m ai m ult decit toti,optirn istii, cei care spera pe spinarea altora.

."

N u-i elegant sa abuzezi de nenoroc: un ii indivizi,la fel ca unele popoare, se com plac I n necazuripina-ntr-atit. in cit de zo no re az a tra ge dia .

."

Spiritele luc ide ar trebui - spre a da un caracteroficia l oboselii lor i a 0 im pune altura - sa seconstituie intr-o Liga a D szam aq irii. Aa vor izbutipoate sa atenueze presiunea istoriei, sa facav iito ru l fa cu lta tiv ...

."

RTnd pe rind, am adorat i detestat m ultepopoare, dar nicindata nu m i-a dat prin m inte sareneg spanio lul care m i-ar fi placut sa fiu ...

."

..42

C uprins Im prim are Inch ideI. In stin cte ova ie ln ic e, crsd in te h Trb uite , m aro te

i trancansala. P este tot, num ai cuceritori ie i1i lapen sie, re ntieri a i eroism ului de alta data ,confruntaf cu tineri A larici care pTndesc R om ele iA tene le. P este tot, pa radoxuri de lim fa tici.A ltadata, butadele de salon circulau peste 1ari irnari, b iruiau prostia sau 0 slefuiau Europa,cocheta i neinduplecata, era atunci I n t loareavirste i; - astazi, senila i nsput inc ioasa, nu m aiim boldeste pe nim en i. Totusi, exista ba rbari careabia asteapts sa-i m cstsneasca dantelele i pecare pre lungirea agonie i ei Ii irita.II. F ranta, Anglia , G erm ania; poate i Italia. C Il:d es p r e t 0 1i c e i Ia 1 1 i.. 0a re p rin c e a c c ide n tcivilizatiile se Tm potm olesc la un m om ent dat? D ece pictura flarnanda i m istica spaniol a n-au infloritdecit tim p de 0 clips? C ite popoare au suprsvie tuitmomentului In care geniul lor s-a arsta t In tnatastralucireal D e aceea, degradarea lor e traq ica;decadersa F rantei, G erm anie i i Angliei vine Tnsadintr-un irepa rabil intern, din consum area u nuip ro ce s, d in T nde plin ire a u ne i i n d a t o r i r i : e 0dscadere fireasca, explicsbila , rneritata. P utea safie altm interi? A cele 1ari au prosperat i s-au naruitim preuna din spirit de concurenta, de fraternitate ide ura; intre tim p, pe restul planetei, tilharirnea desorg inte m ai noua aduna energii, se inrnu ltea iastepta.

43"


27/53

Triburi cu instincte im perioase se string lao lalta iformsaza 0 m are putere; v ine i c lips in care,resem nate i subrezita, ajung sa- i dorsasca un ro lsubaltern. C ind nu-i m ai cotropesti pe a ltii, accepfsa fii tu insuti cotrop it. D ram a lu i H aniba l a fost dea se fi nascut prea devrem e; c iteva veacuri m aitirz iu , gas e a po r\i Ie R om e ide s chi s e. Im p e riu Ia junsese de izbslis te , asa cum e azi Europa.III. N e-a fost dat tu turor sa cunoastsm boala care acuprins O ccidentu l. A rta , iubire , re lig ie , razboi -stirn prea m ulte despre toate ca sa m ai credem inele . A tilea veacuri s-au ros facind-o ... E pocafi n it u lu i de p lin s- a d us. M at e ria poe m el 0 r ? 1 sto vit a i ea. - Sa iubssti? P ina i m itocanii resp ing.sentimsntul". - M ila ? D u ce 1i- va p rin c ate dra le :num ai nating ii m ai y in de se roaga. C ine m ai vreasa lupte? F igura erou lu i e perirnata: num ai m acslulim personal m ai are trecere. S intem m arioneteclarvaz atoara, bune num ai sa facem nazuri in fataire me dia bilu lu i. O ccide ntu l? 0 p osib ilitate fara viito r.IV . N efiind in stare sa ne apararn vic len iile in fa tsfo rte i rn usch ilo r, vo rn fi to t m ai p utin u tiliza bilipentru vreun scop, oricare ar fi e l: prim ul venit ne valega fsdeles. P rivi1i O ccidentu l: e p lin och i dein va1a tu ri, de zo no are i trin davie . A ici a vea u saaj u n 9a c ru c ia1i, cava Ie ri i i p i ra f i, Ia st u p 0a r e am isiun ii im plin its . C ind i i rep lia leg iun ile , R om ai9 nora 1st0 ri a i in va1am in t e Ie c r e pus cu i u lu i. N ueste i cazu l nostru . C it de Intunscat va fi ace lM esia ce ne e harazit!

..44

C uprins Im prim are InchideO ric ine oprests - din nebaqare de searna sau

din nepricepere - oric it de putin om enirea dinm ers devine un binefacstor pentru ea.

*C ato licism ul a creat Spania doar ca s-o inabuse

m ai b ine. E 0 1ara in care ca la tore ti ca sa adm iriB iserica i ca sa poti banui placerea p e c are -opoate da uciderea unui paroh.

*O ccidentu l face progrese, i i arboreaza, cu

sfia la , ram olism entul - s i, de pe acum , Ii invidiezm ai putin pe cei care, m artori la naru irsa R om ei,credeau ca se bucurau de 0 m lh nire u nic a,n et ra n s m is ib iIa .

Adevarurile um anism ulu i, increderea in om ice le la lte de acest fel nu m ai au decit taria unorfictiu ni, in tlorirea u nor u mb re. O ccide ntu l e ra a ce leadevaruri, acum e doar fic tiuni i um bre. La fe l desaracit ca i e le, nu-i m ai este dat sa Ie verifice . Letiriie , Ie expune, dar nu Ie m ai im pune; e le nu m aisint de tem ut. D e aceea, ce i care se aga1a deu ma nis m fo lo se sc 0 vocabula extsnuata, lipsita desu po rt a fe ctiv - 0 v oc a bu la s pa c tr ala .

*La urm a urm ei, continentu l asta nu i-a jucat,

poate, cea din urrna carte. C e-ar fi daca s-ar apucasa coru pa re stu llu mii, ra sp in din du -si m iasm eleasupra-i? Ar fi un nou fe l de a- i psstra prestigiul ide a - i m an ife st a st r a Iu c i re a .

*45"


28/53

In viitor, dad om enirii II va fi dat s-o ia de lacapat, 0 va face cu rama i1e, cu m ongolii depretutindeni, cu dro jdia continente lor: se va conturao civilizatie caricaturala , la ivirea care ia cei care aufa u rit a d eva rat a c ivi liz a1ie, n e p ut inc i0 i, vo r as ist arusinati, abatuti, s i, in ce le din urrna, se vor refug iain idiotie, stare in care vor pute a uita stralucirsadezastrelor lor.

..46

C uprins Imprim are InchideClrcul s inguri lta~ ii

N U-1i poti apara sinquratatsa dad nu stii sa tefa ci o dio s.

S int ind viu num ai pentru d irni sta in puteresa m or cind voi crede eu de cuviin ts: fara ideeasinuciderii, m-as fi ornori t dintotdeauna.

*U n sceptic ism care nu ne ru ineazs ssnatatea

n u- ide cit un ex e rc i 1iu i n t e Ie ct u a I .Sa nutresti , in s ara cie , 0 lncrincenare

rautacioasa dam na de un tiran, sa te inabu i subpovara unei cruzim i tainuite , sa te ura ti - in lipsade subalterni pe care sa-i pof rnacelari sau deniscai im periu in care sa bagi groaza - pe tineInsuti, sa fii un T iberius sarac ...

*D esperarea irita prin intem eierea ei so lida, prin

evidenta ei, prin .dccumentare": e rep o rtaj.D im potriva, dad sxam inati speranta, ve1i constatagenerozitatea ei in neadevar, m ania de a afabula,refuzul evenim entulu i: e 0 aberatie, 0 fictiu ne . :;;itocm ai in acsasta aberatie sala luie te vista , carese nutrasts din acsasta fictiuna.

*

47"


29/53

Cezar? Don Q uijote? Pe care dintre ei, I ninfumurarea mea, voiam sa m i-I a leg ca model?N-are importanta Fapt este ca, intr- o zi , cindva. depe un meleag indepartat. am pornit sa cuceresclumea, toate psrplexita file lum ii .... . ,

Atunci clnd, dintr-o mansards. p riv es c fo rfo taorasului, m i se pare c a e la fel de onorabil sa fiiparacliser sau proxenet. . . ,

De-ar trebui sa rsnunt l a d iletant ism, m-ass p e c ia liz a I n u ri e t. . . ,

Nu mai e ti tinar din clips In care Tncepi sa nu-fm ai alegi dusrnanii, multumindu-ts cu cei ce-f staula Indernlna. . . ,

P izma se isca d in fa ptu l c a am rarnas maiprejos de noi insine: nu Ie vorn ierta niciodatacelorlalti c a s-a intirnplat asa.. . ,

In deriva prin Vag, m a aga~ de cel m ai m icnecaz ca de 0 scindura salvatoare.. . ,

Vre1i sa apara tot mai multi dezechilibrati, sa sea grave z e t u Ib u ra r i Ie m int a Ie i sa fi e n evo ie decite-un ospiciu de alisnaf I n fiecare colt al orasului?lnterzicef lnjuratura. Va ve1i da seama, atunci, devirtutile ei eliberatoare, de funcfia ei terspeutica, desuperiorita tea ei de m etoda asupra psihanalize i, ag im nastic ilor orientale sau a Biseric ii.

..48

C uprins Im primare InchideV e1i Tn1elege, m ai ales, c a virtutilor ei m inun ate

i ajutorului pe care ni-I da pe loc I n caz de nevoieIe datorarn, cei mai multi dintre noi, faptu l c a nu amd eve n it n i c i c r i min a Ii, n ic i neb u n i.. . ,

Venim pe lume cu 0 capacitate de a adrnira pecare nici zece planete n-ar putea-o istovi -P am Tntul Tnsa 0 epuizsaz s din ofic iu .. . ,

Sa te trezesti, dirnineata, taumaturg, hotarlt sa-1imobilezi ziua cu m iracole, pentru ca, m ai apoi, sate T nto rci In pat i sa rumegi, pTna saara, necazuriam 0 ro a s e sa u ban e t i ... . . ,

M i-am pie rdu t, In contact cu oam enii, tnataprospet imea nevrozelo r . . . ,

Nim ic nu-I tradsaza mai mult pe omul de rinddecit refuzul de a se lasa decaptionat.. . ,

Cind ramTn fara un ban I n buzunar, mastraduiesc sa-rni imaginez cerullum in ii sonore,care, dupa Tnva1atura budism ului japonez,constituie una dintre etapele pe care intelaptul Ieare de strabatut ca sa se ina lte deasupra lum ii -si, poa te, irni zic eu, i a problem elor financiare.. . ,

Dintre toate calom niile, cea m ai rea e aceeacare are d re p t 1int a len e a no a st ra, tag a d u in d u- iaut e n t i c it a t e a. . . ,

49"


30/53

In c 0pi Iar ie , 0b i n u i a m , irn p re una cut ova ra i im ei de josca, sa privesc cum lucra groparul.U neori, ne dade a cite-un craniu, cu care neapucam sa jucarn fotbal. E ra, pentru noi, 0 bucuriepe care nici un q ind funebru nu venea s-oum brsasca. T im p de m ulti ani, am trait in tr-unm ediu de preofi: aveau la activ ssvirsirea a m ii dem asluri i to tus i pe nic i unul nu-I nelin is taa q indulm ortii. M ai tirz iu , aveam sa in1eleg ca singuru lcad avru din care put e m t ra 9 e c eva profit e cad avru Ice se pregate te in fiecare din tre noi.. . ,

F ara D um nezeu, totul e neant. lar D um nezeu?N ea ntu l s up re m o

IID orin ta de a m uri m i-a fost s ingura grija , care ia

i-am sacrifica t totul, p ina i m oartea.. . ,D aca un anim al se ticneste, incepe sa sem ene

cu om ul. P riv i1 i un ciine furios sau abulic : s-ar z iceca- i a teapta rom ancierul sau poetu l.. . ,

O rice e xp srie nta p ro fu nda e fo rrnu la ta in te rm enide f iz io log ie .

U n om de caracter poate fi transform at inm arioneta prin linqusire , sub a carei du lce puterep riv ire ace a m a i v i0a ie cap at a ex p re s ie b ovin a.P atrunde m ai adinc dacit boa la i altsreaza inegala m asura glandele, viscere le i sp iritu l: es ingura arrna de care dispunem pentru a ne inrobisem enii, pentru a-i dem ora liza i corupe.

.. 50

C uprins Im prim are Inch ideIn p esim is t c oe xis ta 0 bunatate ineficace i 0

ra u t a t e n e s a t i sfa c u t a .M -am dezbarat de Dum nezeu din nevoia de a

rna putea recu lege: am scspat astfe l de cel dinu rr na p is alo g .

Cu cit ne asaltssza m ai tare nenorocirile, cu-atitdevenim m ai usurstic i: p ina i m ersul ni sesch irnba. N e fac sa pa im altfel, m ai fa lo i:Inabusssc in no i p erso an a, e xaltin d p erso na ju l.... D aca n-aveam im psrtinenta sa m a socotesc ceam ai nenorocita fiin1a din lum e, de m ult m -as fiprsbusit.

Sa crezi ca om ul, pentru a se distruge, arenevoie de aju toru l unei urs ite inseam na sa-i aduci 0strssn ica ocsra ... Nu i-a cheltu it e l tnata lam urasin e lu i cas a- iii ch i d e z e pro p ria leg e nd a ? inrefuzul de a dainu i, in oroarea de sine sala luie tejustificarea sau, cum se zicea pe vrem uri, m are1ialui.

D e ce sa ne retragem i sa ie im din joc, cindm ai s in t a titea i a titea fiin te pe care Ie putemdecept iona?

Clnd sin t cuprins de patim i, de in to lerante, deaccese de crsdin ta m a sim t in stare sa ies instrsda, sa m a lupt i sa m or ca partizan al V agulu i,ca patim a sustinator a l lu i P oate .... . ,

51...


31/53

A i nazuit sa dai foc universu lu i Tntreg i n-a iizbutit n ic i rnacar sa aprinz i, de la flacara ta,cuvinte le , sa faci ca rnacar unul s ingur sa arda.

*M i- am c he ltu it d og m atis m ulT n I n j u r a t u r i , ass ca

nu-m i m ai rarn ine nim ic de facut decit sa fiusceptic. *

M a ocupam , cu tot sTrgul, de studii d in tre celem a i s er io as e cind, decdata, am descoperit cain tr-o buns zi vo i m uri, ceea ce m i-a zdruncinatm odestia. Convins ca nu m ai aveam nim ic deT nva~ at,m i-am parasit studiile i m -am apucat saT mpa rta e sc lum ii T ntre gi de sco pe rirea m ea cean e m a i p0m e n it a .

*Spirit pozitiv care a apucat pe cai gre ite i s-a

tica losit: D em olatoru l crede, cu candoare, cam e rit a 0st e n e a Ia sad ist r u9 i a d eva ru ri Ie . E untehnic ian de-a-ndoaselea, un pedant a lva nda lism u lu i, u n e va ng he lis t ra ta cit.

*lmbatr in ind. Tnve~isa-~ i in locu iss t i spairnintari!e

c u r Tn je te .*

N u m a m ai intrebsf ce program am : sa respinnu e un program ?

*C ea m ai buns m etoda de a ni-i Indepsrta pe

c eila lti c on s ta I n a-i inv ita sa se bucure deT nfrT ng erile n oa stre : du pa a cee a, p ute m fi s ig uri ca-ivorn uri toats viata.

.... 52

C uprins Im prim are Inch ide"A r trebui sa m unciti, sa cT tiga1i 0 piine, sa va

adunati puterile . - P uterile m ele? Le-am ris ip ittoate pentru a terge din m ine orice urrna deD um nezeu ... la r acum , vo i fi In v e ci n e oc up a t. "

*O rice act m agule te hiena din noi.

*In c lipe le de extrem a istovesls, sim tim , din tr-o

data, care e essnta m ortii: perceptie-Iirn ita, ce seIa sac u 9 re u ex p rim at a Ia m u rit: de rut a m et af z i c ape care cuvin te le n-o pot cuprinde i fixa. Aa seexplics faptu l ca, pe acsasta terna, in terjectiils uneibat r in e a na Ifa bet e n e s pun m a im u It de cit j a rg 0nulfi I0zofu lu i .

*N atura a creat indiv iz ii num ai spre a-i fi de fo los

Dureri i , dindu-i ocazia sa se raspTndeasca pesocotea la i spre paguba lor.

*T rebuie sa ai sensib ilita tea celor jupu iti de viu

sa u 0 traditis lndslunqata a viciu lu i ca sa potiasocia cu placerea constiinta placerii, caci durerea i constiin ta durerii se confunda pT na i la im becili.

*S a-1 i t ain uie sti s ufe rin ta , sa 0 degradezi ,

t ransformTnd-o I n voluptate - sm echerie aintro spe ctie i, te rtip a l ce lo r dslica ti, diplom atis ageamatului .

*Tot sch im bTndu-m i atitudinea fa1a de soare, nu

m ai stiu de pe ce picior sa-I tra tez.*

53 ...


32/53

Nu pof descoperi d zile le au un gust decitdad te sustragi de la obliqafia de a aves un destin .

*Cu cit oam enii Irni sint mai i ndi fe ren fi , cu -a ti t m a

tulburs mai rnult; iar, c ind 11disp re tu iesc , nu m a potapropia de ei fara sa ma b i l b i i .

*Dad am stoarce cre ierul unui nebun, lichidul

o b~ in ut a r pare a s i r o p fa~a de fi e re a sec ret at a dea num ite m fhniri.

N imeni sa nu incerce sa tra iasca dad nu i-afa c ut e d u c a ~ia de vi ct im a.

M ai mult dscit 0 reactie de aparare, tim iditatea eo te h nic a, p e rfe ctio n at a continuu de m egalom anianeintelssilur.

C i n d n-ai a v u t norocul sa ai parinti alcoolic i,trebuie sa te intoxici testa v iata ca sa com penseziapasatoarea rnostenire a virtutii parintesti.

*Se poate vorb i cinstit de a ltc sv a d sc it de

Dumnezeu i de sine?III

M irosul creaturii ne pune pe urmele unei divin ita~ ifetide.

..54

C uprins Im primare InchideDad Istoria ar avea un scop, cit de jaln ica ar fi

soarta n o a s t r a , a celor ce n-am i n f a p t u i t nim ic! Dar,in lipsa de sens qsnera la, ne putem purta semsti ,noi, lepadaturi netrebnice, canalii m i n d r e d ama v u t dreptate.

C it a in 9 ri j 0 ra re , cin d n u e t i s i9 u r de pro p r i i Ie -~ ii n d o i e l i i te I n tr s b i: s i n t i n d o ie li cu a d e v a r a t ?

*Cel ce nu s-a I r n p o t r i v i t instinctelor, nu i-a

impus 0 lung a asceza ssxuala sau n-a cunoscutn ic icum de z m a~uI a b st in e nt s i va fi imp e rm e a b iI Ialim bajul crimei sau a l extazului : nu va in~elegeniciodats obsesiile m archizu lui de Sade, i nici pecele a le S flntului loan al Crucii.

*Orice i n r o b i r e fie ea f a t a de d o r i n t a de a muri,. .dsmasca fidelitatea noastrs fa ~a de im po stu ra.eului".Cind va Incsarca is pitire a B in elu i, d ucsti-va la

pia ~a, alege ~i, din mul t imea de a co lo, 0 batrina, pecea m ai napastuita, i calcafi-o tare pe picior.P riv iti-i dszlantuirea patim aa, fara sa-i raspunde~ iin vreun fe l, pentru ca, d a t o r i t a fiorulu i pe care-I daexcesul de adjective, sa poats i ea trai, in sfirsit,o clipa de apotsoza.

Ce folos sa te lepezi de Dumnezeu dear ca sate inchizi in tine? Ce rost are 0 a stfe l de su bstitu ired e rno rtac iu n i?

55"


33/53

Csrsetorul e un sarac care, dornic de aventura,a p ara sit ssracis ca sa exploreze junglelem ilo st e n i e i.

F u gin d de d efe ct e leo a men i lor, fu 9 i ide vi rt u1iIelor: iata ca intelepciunea e p ag ub it oa re .

."

De n-as nulri nadejdsa unei dureri i mai mari,n-a p utea-o i n d u r a pe cea din clipa de fa~a, oriel!ar fi de intsnsa.

Sa speri insearnna sa dezrninf viitorul.."

Din veacul veacului, Dumnezeu a ales mereu inlocul nostru: p ina i cravatele pe care Ie purtarn.

."

Nu pof infaptui i izbuli nim ic fara 0 baqars deseama extrema in privinta cauzelor secundare..viata" e 0 indeletnicire de ginganie.

."

Staruin~a pe care-am pus-o in combatereafascinatie i s inuciderii m i-ar fi ajuns cu prisosinta cass-m i cf tig rn lntu irsa, ca sa ma contopesc cuDumnezeu.

C ind nim ic nu ne mai da ghes, ajungem la"plictiseala", im boldul cel de pe urma Nu ne maiputem lipsi de ea i 0 cautarn, in dssfatare i inruga. :;:i ne e atit de taarna sa nu fim lipsiti de ea,incllllp lictiseala noastra cea de toate zilele da-ne-onoua astazi" devine refrenul astsptarilor i rugilornoastre.

.. 56

Cuprins Imprimare InchideO ricit ai fi de fam iliarizat cu operatiile spiritului,

nu p o t i q in d i timp de m ai mull de d o u a sau lreim inute pe zi: po~ i doar, de placers sau din obliqafisprofesionala, sa te straduiesti timp de citeva ore sa

brutalizezi vorbele sau sa storci din e le ide i.Int e Ie ct u a Iu I re p re z int a de ca d e re a m aj 0 ra, e e c ui

culminanl al lu i Homo sapiens .Iluzia ca n-am fost nicicind pacalit vine din faptul

ca tot ceea ce m i-a placut sau am iubit m i-a stirnittotodats ura. P ulem fi no i oricit de verssti intrusatieta ta, i to t vom rarnins mai prejos deprecursorul nostru, X erxes. N-a fagaduit el prinucaz 0 rasplata aceluia care ar fi nsscocit 0voluptate noua? - A fost ce l mai modern gest dinAntichitate. IV

Cu cit un spirit e rnai expus pericolelor, cu atitsim te mai mult nevoia sa para superficial, saarboreze un aer frivol i sa faca sa sporsascan u m a ru I n e in~e leg e ri lor cup rivi re Ia e I .

."

Dupa virsta de treizeci de ani, interesul nostrufata de evenimente ar trebui sa nu fie mai m ared~cll ace la al astronomului fa1a de bfrfele marunte.

Id iot u lest e sin guru I in zest rat pent ru a re s p i ra.."

Pe rnasura ce irnbatrinim , nu atit functiileintelecluale ni se Imputineaz a, cit puterea de adespera, careia, lineri, nu stiarn sa-i apreciem nicifarm ecul. n ic i ridicolul.

57 ...


34/53

C e pacat ca , pentru a ajunge la Dum nezeu,trebu ie sa treci prin crsdintal. . ,

vis ta - acest pom pierism al m aterie i.. . ,Argum ent fm potriva sinuciderii: nu e necuviinc ios

s a p ara se ti 0 lum e care s-a pus, docila, I n slujbatris ts tilo r n oa stre ?

Te pof im bata neconten it, dar nu ve i d o b i n d in ic ic in d s i9 u ra nta des in e a ace lui C re sus de a z iIcare spunea: "C a sa fiu lin istit, m i-am cum psrataerul tot, l-am facut proprietatea m ea.". . ,

Stfn jeneala pe care 0 simtirn I n fata unui omridicol v ine din im posib ilitatea de ani-I fnch ipui pepatul de m oarte.

Num ai optirn is tii se sinucid, i anum e aceiadin tre ei care nu m ai pot fi op tim ist! Ca ila lfoam eni, ce i care nu au n ic i un m otiv ca satraiasca, au cu am m ai putin vreunul ca sa rnoara.. . ,

T ifno ii se razbuna pe gfndurile lo r pentru veseliape care au cheltu it-o In re la f iil s pe care Ie-auintrefinut cu se me nii.

.. 58

C uprins Im prim are Inch ideNu tiam nim ic despre ea; convorbirea noastra a

lu at to tu si 0 Intorsaturs din tre cele m ai m acabre :i-am vorb it despre m are, despre com entariu l acelala textu l Ecleziastulu i. ~ i nu m ica m i-a fost m irareacind, dupa ce m i-am incheia t tirada despre iste riava lurilo r, am suzit-o z ic ind: .Nu e b ine sa-~ i plfng id e m ila ."

V ai i am ar de necredinciosul care, confrunta tcu insom nia , nu dispune decit de un stoc firav deruqsciuni l

Sa fie oare cu totu l Intimplator ca toti aceia carem i-au deschis zarile rnortii erau nists gunoaie a lesocistatii?

P entru nebun, oric ine i arice e bun de tapispssitor. dascum panirile i Ie rszolva dind vina pealtii oam eni sau ob iecte : deliru l II da sutle tu lu ip~ ti'n1a sa se qospodaraasca prin extindere . N oi,zdraveni la m in te , s ilif sa procsdam cudiscernam ln t, ne rep liem asupra fnfrfngerilornoastre, ne aga~am de ele , din neputints de a gasiI n afara noastrs cauze le lo r i surse le ce Iealim enteazs: bunu l-s im t ne ob liga la 0 economieinchisa, la 0 autarhie a esecului"N u se cade - irni ve~ i s pune - sa te stropsesti isa cirtesti fa ra preget fm potriva rfnduie lii lum iiaceste ia. - D ar ce vina am ca nu sint dscit unparvenit a l nevroze i, un lov ce-si cauta lepra, unBuddha de doi bani. un scit lenevos si ratacit? " 59 ...


35/53

Satira i susp inu l m i se par la fe l de indreptatite .C itind un pam flst sau 0 "A rs m oriendi", gas esc catot ce scrie aco lo e adevarat ... C u dez invo ltu ram ile i, rn a to lane sc pe adsva ruri i rna contopescc u cu vin te le . "V ei f obiectiv l" - blestem aln ih ilis tu lu i, c are c re de I n tot.

."

Cind n e a fla rn In cu lm ea fn gre ~o a rii, p arca u n ob ola n n i s-a stre cu ra t I n cre ier, s ta acolo iv iseaza.N u p re ce pte le s to ic is m ulu i n e v or fn fa ~ i a u tilita te afn jo sirii s au fa rm e cu l lo vitu rilo r sortii, M anuale le denssim tire s in t pre a rezo nabile . A r trebui ca fie caresa I n c e rc e p u~ in m od u Ide via~ a a I va gab 0n z i lo r fa r aca patli! S a te im braci In zdrente, sa te postezi pela v re o raspintie, sa intinz i m ina de cite ori tre cecin eva , sa i n d u r i dispre tu l trscatorilo r sau sa Iem ulturnssti ca s-au arata t m ilostiv i - asta da ,sm erire de sine ! Sau sa ie i I n strads i saocara ti oam eni necunoscuti ca sa te palrnu iasca ...M ulta vrem e, a m frecventat tribuna le le cu unicu lsco p de a -i co nte mp la p e rscidiv is ti. su pe rio rita te alor fa~ a de leg i, grab ita lor rfvna de a decades. 9 ito tus i, e i sint n i te p ra pa di~ i In c orn pa ra tie c utfr fe le , a tit d e d ez in vo lte I n fa ta in sta n te i. D s ta sa re alo r e dsconcertan ta: n -au deloc am or propriu ; nu Iera ne te n ic i 0 o cara , n u Ie jiq neste n ic i un ad jectiv .C in ism ul e form a pe care 0 im bra ca , la e le , c in ste a.

.. 60

C uprins Im prim are Inch ideo fa ta de saptesprsz ece ani, m are~ de o rib ila , Iiraspun ds judscatoru lu i care incea rca sa -i srnu lq afagaduia la de a nu m ai bate tro tuaru l: .Nu po t sa vap ro m it, d om n u le ju de ca to r."

."

N u -~ i Po ti c u no a t e b in e pro p ria put e re dec It f in dum ilit. C a sa ne consolam de rusinarile pe care nule-arn Indurat, ar trebui sa ne um ilim noi insine, sascuipsm I n ogl inda I n a ste pta rsa m om en tu lu i c in dva veni fn treaga obste sa ne cinstsasca cu salivae i. S an e fe re ascs D um n e z eu de 0 so a rt a d ist i ns a .

A til de m ult am m fng lia t ideea fa ta lita fii, a tita amcultivat-o , i cu sacrific ii a tit de m ari, Incit, In celedin urrna, ia ta , s-a m ate ria lizat: nu m ai e 0a bstra ctiu ne . a p rin s via ~a , p alp ita , s e fn al~ a I n fatam ea i m a zdrobests cu greutatea fn treg ii v ie~ i pec are i-a m d aru it-o .

61...


36/53

Reliu.ieDaca a crec:le In Dumnezeu, infumurarea mea

nu a r avea m argini, a f I n stare sa m a plim b pestrad s In pielea goala ..." "

Sfintii au recurs am de mult la arm a facila aparadoxului, Incit nu se poate sa nu fie citaf Inco nve rsa tiile c:le sa lon .

" "Cind foam ea c:le sufsrinta care te chinuie e am

c:le mare in cit ti- ar trebui m ii i m ii c:le v ie~ i ca s- opoti c:lomoli, ~ i dai seam a din ce curnplita cazna s-ap utut isca ic:le ea m ete mp siho ze i.

" "In afara materiei, totu l e muzica: insusi

Dum nezeu nu e dscit 0 halucinafis sonora." "

U rm a r i n c :I ant e c e c :I e nt e leu n u i oft a t, put e m aj u n 9 ela clipa c:le c :linainte - sau la a sasea zi a Facerii.

" "Numai orga ne face sa pricepem cum

et e r n i t a t e a po at e evo Iu a." "

Nop1ile In care nu m ai pof inainta prinDumnezeu, In care l-si strab stut In lung s i-n lat, Incare I-a i tocit tot, calcind u-l In picioare, acele nopfdin care ie i cuprins c:le q i n d u l de a-I arunca lagunoi ... , c:le a Tm boga1i lum ea cu un lucru inutil.

" "

.. 62

Cuprins Imprimare Inchic:leDe n-ar exista vig ilen1a ironiei, cit c:le user ar f sa

infiintam 0 re lig ie! A r f de ajuns sa-i lasarn ped iv e rs i q u ra -c ss ca sa se Imbulz s as ca T mprejuru lspa im el 0 r no a st re 10cva c e.

" "Nu Dumnezeu, ci Durerea se bucura c:le

avantajele ornniprezentei " "In Incercarils crucia le, 1igara ne este c:le-un ajutor

mai mare decit Evangheli i le." "

S uso p ove ste te ca, fo losinc:l un stilet, i-agravat pe piept, In c:lreptul in im ii, num ele lu i Isus.Nu a sTngerat In zadar: dupa citava vreme, d in ranalu i izvora lum ina. De rni-ar f mai tare nscredintalD e-a p ute a, T ns criin c:lu -m i In carne un alt num e, pece l a l A c:lversarulu i, sa-i slu jesc c:le f irm a luminoasal

" "Am vrut sa m a sala luiesc In Tirnp: era de

nelocuit. Cind m-am inters spre V enicie, n-ammai simtit pamintul s ub p ic io are .

" "Vine 0 clip a In care fiecare T i spune; .Ori

Dumnezeu, ori eu", i se arunca intr-o lup ta dincare amindoi ie s I m p u t i n a t i ,

" "Taina unei fiinte e totuna cu suferinte le la care. .n a c :I a j c :I u i e t e . " "

63 ...


37/53

N em a ic un os cT nd , c a experiente re lig io a se , d e citin grijo ra rile e ru ditis i, c on te m po ra nii n os tri c in ta re scA b s ol u t u I, II s t u d ia z a v a ri et a 1i e, p as t rin d u - i fi0 ri ip entru m itu ri - v irte juri a rn etito are pe ntruconstiin ta le de is toric. N u te m ai rog i, c i fo rm ulez ie pilo gu ri de sp re ru qac iu ne. S -a isp ra vit cuexclam atiile : acum se fac num ai teorii. R elig ia,b oic ots az a c rs din ta . Odinioara: p orn ea i, c udragoste sau cu ura, pe drum ul hazardat catreD um ne ze u; ac um , din n ea nt in ep uiz ab il,D um nezeu a a juns, spre m area desperare am is tic ilo r i a a te ilo r, 0 s ir np la p ro b le m a .

*C a orice iconoclast, m i-am zdrob it idolii ca sa

m a in ch in a po i frin tu rilo r ramase*

S fin ts nia m a Infinara: e un am estec in necazurilealtora, 0 b a rb a rie a m i lo s tiv ir ii, 0 m ila ta ras c ru p ule . ..

*D e unde ne vine obsesia T iritoare i? - N u cum va

din frica de 0 u ltim a is pitire, de 0 c a de re v iit oa recare , de asta data , sa fie irsparabila i sa ne facas a p ierd em pin a i a min tire a P arad isu lu i?

*V re m urile a ce le a in c are d is -d e-d im in sa ta

ascu ltam un m ars funebru pe care-I inq inam apo ide-a lungul z ile i, p ina ce, seara , toc it, setra nsform s in im n ...

*

.. 64

C uprins Im prim are InchideC it de v inovat e crsstin ism ul pentru a fi corup t

sceptic ism ul! U nui grec nu i-a r fi dat prin q ind saasocieze q sam atu l cu indo ia la. S -ar fi dat inapo i,ingroz it, in fata lu i P asca l, i cu am m ai m ult in fa tainflatie i su tle tu lu i pe care a adus-o C rucea i care ad e m on e tiz a t s p ir it ul.

*S a fii m ai neutilizab il decit un s f int. . .

*C uprinsi de dor de m oarte , ne apuca 0

m olessa la am de m are, in v ine le noastre au locm cdificsri ca uitarn de m oarte i ne Indreptsmg in du rile n um ai c atre ch im ia sing elu i.

*F acerea a fost prim ul act de sabotaj.

*N ec re din cio su l n ara vit c u fre cv en ta re a A bis ulu i

i cuprins de ciuda ca nu i se m ai poate sustrageconstru ieste cu ze l m is tic 0 lum e to t am de lips itade adincirne ca un bale t de R am eau.

*C ei din V ech iul Testam ent stiau cum sa

in tim id ez e c eru l, D am snintau cu pum nul: ruga erao c sa rta Intra craaturs i crea tor. A ven itE vanghelia de i-a im pacat: e gre ea la de ne ierta t acrestinismului

*C e tra ie te fara m em orie n-a ie it inca din

P aradis: p lan te le se atla inca in e l. N -au fostos indite la P acat, la acsasta neputin ts de a u ita : intim p ce no i, rsm uscari am bulante e tc. , etc .

65 ...


38/53

.Doam ne, fara tine sint nebun, cu tineinca m ai nebun!" - Acesta ar fi, in cel m ai buncaz rezultatu l restabilirii contactu lu i in tre ratatul dejos i ratatu l de sus.

."

M area faradelege a durerii este de a f organizatHaosul, de a-I f degradat pina la rangul de univers.

."

Ce ispititoare ar f biseric ile daca in ele n-ar f ie r e d i n c i0 ii, c i n um a i ace Ie c ri spa ri a Ie luiDum nezeu despre care ne glasuie te orga!

."

Cind ating aproape Taina fara sa pot ride de ea,rna-ntreb la ce m ai e bun acel vaccin contraa b sol ut u lu i care e Iu c i d it at e a.

."

Sa te duci sa te schim nicasti in pustie: citabataie de cap! M ai istef decit prim ii sihastri, aminvatat sa cautarn pustia inauntru l nostru.

."

I-am dat tircoale lu i Dum nezeu ca 0 iscoada:nefiind in stare sa-I im plor, I-am spionat.

."

De doua m ii de ani, Isus se razbuna pe noipentru ca nu a m urit pe 0 canapea.

."

D iletantii nu se sinchisesc de Dum nezeu;n ebu nii i b etiv ii, rn ari s ps cia lis ti. 1 1rum aq aindelung. Brum ei de judecsta pe care-o m aipastrarn II datoram privilegiul de a m ai f superficiali.

."

.. 66

Cuprins Im prim are InchideSa elim ini din tine toxinele tim pului ca sa Ie

pastrszi pe cele ale vssnicie i - e rsfionarnentulc op ila rs sc a l m is tic ilo r.

."

P osib ilita tea de a se innoi prin erezie II confersc r e d i n c i0s u i u i 0 s up e ri0 rit a t e net a fa~ a den ecre din cio s .

."

Nicicfnd nu poti cadea m ai jos decit atunci cind~ i pare rau dupa ingeri ... , poate dear atunci cinddoresti sa te rogi p ina la lichefierea creieru lu i .

."

Chiar m ai m ult decit re ligia, cinism ul face9 re e aIa de a a cord a pre a m u Ita at e n1ie 0m u l ui.

."

In tre francezi i D um nezeu, se interpunesiretenia.

."

Am cercetat rind pe rind, cum se cuvine, toatea rg u m e nt e Ie favo r a b ilee x i st e nte i lu i D um n e z e u;in e x ist e n ta lui m i- a a pa rut den et a gad u it. A re 9 e niu Ide a se tagadui pe sine prin toata lucrarea lui; ceice-I apara ni-I fac odios, cei care-I adora -suspect. C ine se tem e ca-l iubests nu are dscitsa-l c itsasca pe Stlntu l Tom a ... irn i am intesc 0Intirnplare: un univsrsitar din E uropa centra la II cereunei studente sa-i axpuna dovezile existsnte i lu iD um nezeu; ea se conforrneaza, insiru indargum entele: istoric, onto logic . a. m . d . Dar segrabe te sa adauge:

67 ...


39/53

.Cu toate acestea, eu nu cred." P rofesorul, irita t,re ia dovezile, una cite una; fats ridica din um eri,st a t 0 rn ica In inc re d u Iit at e. A t u n c i, d a s ca Iu I s eridica In picioare, rosu de crsdinta: .Domnisoara, vadau c u v i n t u l m eu de onoare ca EI existsl" ...A rgum ent care, singur, face cit toate Sum meletheologice luate la un loc. Ce sa zici de Nem urire?incsrcarea de a 0 elucida, sau chiar num ai de a 0aborda nu poate fi dscit 0 aberatie sau 0 glum aproasta. ~ i totusi, exista tratate Intregi care-iexpun im posib ila fsscinatie. Daca ne-am lua dupaele, ar trebui doar sa ne Incredem In citeva deductiiostile T im pulu i, i ne-am trezi gata Inzsstraf cunem urire, scutif de a se alege prsful de noi, pusi laa da pc st irn potriv a a go nie i ...Nu astfel de baliverne m -au facut sa rna Indoiescde fragilita tea m ea. In schim b, cit de m ult m -aura sco lit rn edita tiile un ui v ec hi p rie te n, m uz ica ntam b u Ia nt i neb un! Cat 01i s m int i1i, 0 b i n u ie t esa- i puna problem e: a i .razolvat" 0 rnultirns plnaacum . In ziua aceea, dupa ce- i facuse obisnuitu lrond pe la terasele cafenelelor, a venit la m iness-m i puna intrsbari despre ... nem urire. .Ests cevade neconceput", i-am spus, sedus i scirb ittotodata de privirea lu i atsm porala, de ridurile izdrente la lu i. II Insuflstea 0 certitudine: "G re e tidaca nu crezi In ea: daca nu crezi, nu veisuprsvienri Eu unul sint sigur ca m oartea nu arenici 0 putere asupra m ea. De altfe l, orice ai spune,totu l are un sutlet.

.. 68

Cuprins Im prim are InchideU ite, a i vazut pasarele le, cum zburstacesc pestrazi i apoi, deodata, se ridica sus, sus,de a s up ra a cop e ri uri lor, cas a po a t a p riv i P ari sui?Au i e le un sutlet, i asta inseam na ca nu potmuri!"

P entru a- i redoblndi ascendentul asupraspirite lor, cato lic ism ul ar avea nevoie de un papam lnios ros de contradictii, cu izbucniri isterice,.stapin it de 0 furie de eretic, un barbar care sa nuse sinchissasca de doua m ii de ani de teologie.O are la Rom a i In restu l cre tinata1ii sa fi secat cutotu l resursele de dem ents? De pe la sfirsitu lsecolu lui a l XV I-lea, Biserica, urnanizata, nu m aiproduce decit schism e de rnina a doua, sfintinelnsem nati excom unicari derizorii. ~ i daca un,nebun n-ar izbuti sa 0 salveze, atunci m acar arp ra va li-o in tr-o a lta prapastis

*Din tot ce au dat la iveala teologii, singurele

pagin i lizib ile i singurele vorbe adevarats sint celededicate Adversarulu i. C it de schim bat e tonullor,clla v erv a scinteiaza d in tr-o d ata cind se intorc cuspatele la Lum ina pentru a drum sf prin Intuneric! A izice ca s-au inters In elem entullor, ca sedescopsra pe ei In i i. Au, In sfirsit: dezlegare saurssca: nu m ai trebuie sa debiteze zum zeteadorm itoare despre sublim i n ic i sa Inglnepre c e pt e de z i dire d u h ovn ice a s ca.

69 ...


40/53

U ra poate fi josn ica ; sa 0 ocolesti e to tus i m aipu tin periculos dac it sa fac i abuz de ea. B iserica ,in n e rn a rq in it a- i I n t e l e pci un e, i-a fe rit s lu jito ri i d eun astfe l de rise ; ca sa Ie satis faca instinc te le, IIin ta rll:a irnp otrivs C elu i R au , iar e i D in fad zdravsn i-I to t ron ta ie: d in fe ric ire , e un os inepuizab il. ..D ad le-ar fi lua t, a r sucom ba doborif de viciu saud e a pa tie .

C h iar i c ind credem d I-am alungat peD um nezeu din sutle tu l nostru, e l to t m ai zabove teaco lo: sim tim , in tr-adevar, d se plictiseste , dar num ai avem destu la credin ts ca sa-i dam ceva delucru . ..

In ce fe l II m ai poate fi c rsdin ta de a juto r unu icredinc ios dezam sq it i de D um nezeu, i deDiavol?

D e ce a depune arm ele? - N -am tra it toa tec on trad ictiile , m ai pa stre z in ca na dejd ea u nuiim p as nou.

S in t a titia ani de cind m a descrestinez vazind cuochii!

o ric e c re d in ~a c o n fe ra n e0b ra z a r e: p ro a sp a td o b l n d i t a atita instinc te le re le ; cei care nu 0, . .im pa rta esc a pa r c a inv in i i n ep utin cios i,nem eritind dec it m ila i dispret

.. 70

C uprins

Date post:	09-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	danadaniela5644
View:	1,651 times
Download:	30 times

Emil Cioran - Silogismele Amaraciunii

Documents