LARISA $EHOVTOVAIURI ZENKO

Elementede psihologie

ortodoxd

Traducere din limba rusd deAdrian Tdndsescu-Vlas

E;FA

CUPRINS

Psihologia cregtind ca posibilitate qi realitate. . . . . . 5CuvAntinainte . .. . . .27Introducere.... .....33

1.

PARADIGMA IDEALISTA A NATURII OMULUIiru rnosoFrE gr PSrHoLocrE

I.Filosofia ....39Il.Psihologia.... ....42

2.iNvAlAruRA rEoLoGrcA DESPRE oM gr

DEZVOLTAREA LUII.Antropologia.. ....45Il.Soteriologia... ....49III. Concepfiile despre suflet din SfAnta Scripturd,din Tradilia patristicd gi din filosofia religioasd . . 53

3.PARTEA RATIONALA A SUFLETULUI

(MINTEA, INTELECTUL)L invilitura patristicd despre puterea ralionald asufletului .....71.II. Teoriileintelectuluiinpsihologie. . . . . . 98

Concluzii .... 102

393

CUPRINS

4.

PUTEREA TRASCTBTLA a suprnrulur(SENTIMENTELE, EMOTIILE)

I. invdldtura creqtind despre puterea irascibild a

sufletului ....1.07I.l.Principiulsenzorial... ....107I.2.Sentimenteleomului ......109I.3. Antinomia sentimentelor. . .123

II. Concepfia despre sentimente qi emolii apsihologieicontemporane.. .....127

II.1. Sentimentele gi emoliile omului . . 127

II.2. Necesitdfile gi motivafiile . . 132

II.3. Momente comune si momente ce

diferd in descrierile pe care le fac sfereiemofional-motivafionale a omului psihologia,respectivantropologiacregtind. ...... 136

Concluzii ....1405.

PUTEREA CONCUPISCE NTA €OFTITOARE )A SUFLETULUI (VOINTA)

I. Particularitdlile inlelegerii ortodoxe a voinlei . 141

II. Comparafie intre concepliile despre voinld dingtiinfa profand, respectiv antropologia cregtind . 153

II.l.Concepfiigenerale.... ....153II.2. Voinla qi rafiunea . . L59

IL3. Libertateavoinfei ...169II.4.Voinlagicongtientul... ...167

Concluzii ....170

394

CUPRINS

6.iNvAlAruna cnugrwA DESrRE oRGANELEDE SIMT $I PROBLEMELE CONTEMPORANE

ALE CULTURII SENZORIALEI. Abordarea patristicd a organelor de sim! . . . . .173II. Analiza organelor de sim! luate in parte . . . . . 178

III. Organele de sim!ir:r Biblie.lV. Problemele contemporane ale culfuriisenzoriale. ...195V.Pdzireaorganelordesim!. .....200VI. Organele desim!duhormicegti . . . . .. 207

VII. Fenomenele luminoase ir asceza cregtind . . 21.4

VIII. Atitudinea cregtini fali de vedeniile,,,semnele" gi,,revela!ii1e" senzoriale. . . .. 219

Concluzii ....2257.

ATENTIAI. Conceptul de atenlie in antropologia cregtinl, . 227

Il.Concepfiilepsihologce. ......241.Concluzii ....2M

8.

MEMORIAI. invd!5tura patristic[ despre memorie . .247II. Teoriapsihologici amemoriei.. . . . ... 253

Concluzii ....2569.

IMAGINATIA 9I FANTEZIAI.Abordareapsihologicd.... .....259Il.Abordareacregtini .....261,Concluzii ...... ....266

395

CUPRINS

10.srAnnn psrHICE iN psrHoroclE, RESpECTTv

iN cnrguNrsMI. Conceptul de stdri psihice in psihologiacontemporand.. ....271,II. Stareadepatimd/pasiune. .....274

II.1. Patima ca stare motivafionaldemofional-volitivi. .....274II.2. Patima canivel de activare .... ... 278

II.3. Patimile in cregtinism. . . . .285IlL Stareadeingelareincregtinism . . . . . . 311

IV. Stdrileharicein cregtinism . . . . . . . . . . 328

Concluzii .... 354

11.INvAIATURA CRE$TINA DESPRE VIRTUTI

I. Ce este virtutea . . .357Il.Tipurilevirtufilor ......359III. in ce fel poate dobAndi creqtinul virtulile?. . .369IV. Concepfiile psihologiei cu privire la caracterulomului ......370Concluzii ....976

tncheiere ....g7g

CAPITOLUL 1

PARADIGMA IDEALISTAA NATURII OMULUI

IN FILOSOFIE SI PSIHOLOGIE

I.Filosofia

in istoria filosofiei, concepliile despre sufletca substanfd ideald s-au dezvoltat gi rafinat de-alungul veacurilor. Orientirile mai tdrzii ale gAn-dirii filosofice, cum ar fi idealismul obiectiv gi celsubiectiv, vdd drept naturd a omului substanfaduhovniceascd, ce unegte intr-un tot unitar st5-rile psihice schimbitoare, aflAndu-se ,,in afara",,,in spatele" fenomenologiei psihice.

Hegel vede in om individualitatea duhovni-ceascd gi descrie stadiile formdrii individuahtdflilibere drept stadii ale individuahtelii,,induhov-nicite". In procesul formdrii, el distinge treptelemigcdrii duhului citre subiect.

un mare interes este prezentat de vederile fi-losofilor existenfialigti contemporani si repre-

39

LARISA qEHOVTOVA, IURI ZENKO

zentantilor antropologiei filosofice cu privire laesenfa omului. In existenlialism existd orient6-rile materialistd (reprezentatd de Sartre, Camus)

gi idealisti (Heidegger, K. Jaspers, E. Fromm).Heidegger, unul dintre primii existenfialigti,inlelegea existenla ca Pe o ,,aflare in af,ard" ex-

tatic6,, idee provenitd din ideile neoplatonice de-

spre,,extaz" - contapirea misticd cu divinitatea.

MeditAnd la esenla omului, K. Jaspers, un alt

reprezentat de marcX al existenlialismului, o re-

prezintd ca principiu primordial al omului, dincare el gAndegte gi acfioneazd. Existenla ome-

neascd apare in teoria lui Jaspers ca existenld

,,autenticd" gi,,neautenticd". Existenla corPora-

ld in lumea spafial-sensibild qi existenfa sociald

sunt neautentice. Existenla autenticd este fiinlareexistenfiald, existenld a omului in el insugi. Aceas-

ta este de-sine-fiinfarea esenlei duhovniceqti, a

congtiinlei de sine, este intoarcerea omului cd-

tre sine insugi. ,,Existenfa este ceea ce nu devi-ne obiect, principiul primordial din care eu gAn-

desc gi ac!ionez..., existenla este ceea ce se raPor-

teaz6,la sine insugi, qi in sine - la transcendenla

sa" (Jaspers,1948).Potrivit lui Jaspers, adevdrata naturd a omu-

lui este transcendentald, in Dumnezeu omul igi

dobAndegte reazimul, tihna stabilitatea, scopul

viefii, universalitatea gi integritatea. Omul ,,es-

te" cu adevdrat numai ca fiinlare transcendenta-

ld, ca,,esen!d dumnezeiascf" . Existenlainsdgi es-

40

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE ORTODOXA

te posibild numai in corelalie cu transcendenta.Iatd, deci, concluziile fundamentale la care ajun-ge Jaspers.

O idee foarte apropiatd de aceasta a fost ex-primatd cAndva gi de Berdiaev. Dupd pdrerea lui,esenla omului constd in capacitatea de a iegi din-colo de limitele sale de fiin!5 sociobiologicd gi dea se raporta cumva la el insugi.

M. Scheler, unul dintre fondatorii antropolo-giei filosofice contemporane, definegte esenfaomului drept principiul extranatural, extratem-poral, desemnat ca ,,dt)h". Dupd pdrerea lui, ainfelege esenla omului, duhul lui, este posibildoar ldmurind locul duhului omenesc in struc-tura fiinfdrii. Duhul este liber de naturd gi de lu-mea exterioaril, el este principiul ordinii supre-me/ ce se opune puterilor infunecate ale ,,impul-sului" biologic. Personalitatea este legatd de duhgi reprezintd o formd de manifestare a acestuia.In mintea sa, omul iese, parcd, dincolo de limite-le sale, ocupi o pozifie deasupra situafiei.

Astfel, in afara paradigmei materialiste con-cepliile privitoare la natura omului sunt corela-te adesea cu esenla, cu existenla, care este repre-zentatd, de duh.

41

LARISA gEHOVTOVA, IURI ZENKO

II.Psihologia

Psihologia idealistd privea sufletul gi duhutca pe o substanfd ideald ,,extratemporald". Po-

trivit lui V, Stern, in interiorul omului existd unprincipiu activ stabilitor de scoP, care organi-zeaz6. gi unificd toate proprietdlile 9i funcliilepersonalitdlii intr-un intreg individual indepen-dent. Esenla omului este raportul lui cu Dum-nezeu; tocmai in relalia cu Dumnezeu are locrenagterea duhovniceascd a individualitdtii uni-tatea diversitdfii.

Schranger, un alt reprezentant al ,,psihologi-ei infelegdtoare", definea calea dezvoltdrii per-sonalitdlii ca pe o serie de transformdri duhov-nicegti orientate spre realizarea structurii du-hovnicegti ideale, ce definegte teleologic structurasufleteascd reald.

La James existi conceptul de personalitate na-

turald, care constd din elementele ce formeazd

personalit ate a hzic6, personalitatea sociald gi cea

duhovniceascd. Pentru personalitatea duhovni-ceascd este caracteristicd ndzuinla sPre progre-sul duhovnicesc (mintal, moral) gi spre invinge-rea picatului.

La filosofii religiogi qi psihologii idealigti ruqi,

psihicul era identificat cu sufletul gi privit drept

,,substanfi imateriali activd, congtientd de sine

insdgi" (Lopatin, 1"895),,,substanld extratemPora-

42

ELEMENTE DE PSIHOLOGIE ORTODOXA

lir" (Grot, 1.897),,,sdfletul este in trup duh real gisi rnplu, imaterial, nemuritor" (Galic| 1997).

Tinem si spunem cd psihologia duhovniceascdrru contestd in nici lur:. caz nici abordarea practicdrr general, nici metodele experimentale concre-tc de studiu, intrucAt toate rezultatele concrete,r'xperimentale, ale psihologiei empirice a epociit'omuniste pot fi folosite pentru cunoasterea su-l'lctului. Astfel, la momentul de fafd este posibi-lii qi, mai mult decAt atet indispensabild psiho-krgia normald - psihologia ca gtiinti despre su-l'let, degi, bineinfeles, trebuie sd luim in calcul gisii rezolvim problemele care apar, gi in primulrind problema autodefinirii personale a ingiqipsihologilor profesionigti.

Pentru a inlelege sensul concepliilor filosofi-lor religiogi gi psihologilor idealigti cu privire larratura psihicului gi a omului, trebuie neapdratsd examindminvdfdtura teologicd despre om, in-trucAt diversele teorii gtiinfifico-filosofice pot ficu neputinld de inleles dacd nu vor fi incluse intabloul general al lumii pe care il propune teolo-gia, ceea ce vom gi face in capitolul urmdtor.

Insugirea experienlei celorlalte sisteme de cu-noastere care nu se inscriu in paradigma psiho-logici tradifionald nu trebuie consideratd aban-clonare a psihologiei gtiinfifice - gi celelalte cdicle cunoagtere a omului au o anumitd valoare indescrierea fenomenelor psihice (A. Gostev).

43

CAPITOLUL 2

INVATATURA TEOLOGICADE SPRE O M 9I DEZ VOLTAREA LUI

Concepliile religioase - gi, in particular, cres-tine - cu privire la sufletul gi psihicul omului, in-lrucAt il prezintd ca pe o substanld nemuritoare

;i imaterialdl, pot fi, de asemenea, incadrate inorientarea idealistd.

lnvifitura cregtind despre om constd din an-tropologie gi soteriologie (invdfdtura despremAntuirea omului).

I.Antropologia

Antropologia este invdfdtura cregtind despreom, despre originea (crearea) lui, structura lui,viafa lui pdmAnteasci gi de dincolo.

Acfiunile creatoare ale lui Dumnezeu de-alungul celor gase zile biblice ale facerii lumii se

1La modul relativ. Sufleful omenesc este, totugi, materia-lin raport cu Dumnezeu; nemuritor este numai prin voia Lui.

45