NIMIC FARAELECTRONICA

Atrecut mat bine de un veac de cind,odati cu descoperirea efectului Edison,lumea a petruns in era electronici. In acestsecol, in afara celor trei dimensiuni alespatiului, electronica a cucerit gi pe cea pecare o denumim o'a patra dimensiune", ceaa timpului, ca urmare a Putintei de inregi*trare ;i apoi de reproducere, atit a sunetuluicit gi a imaginii.

Un momeut epocal: la ! iulie l%8zlarul "New York Times* anuntd in citevarinduri la rubrica'Noutdfi Radio" inventa-rea tranzistorului. Cine se gindea atunci ciacesta va fi dispozitivul ce va revolutionaintr-adevir lumea?

Cc reprezintd electronica ast&i?Cc va reprezenta ea miine?Electronica s-a impus definitiv in

cele mai diverse domenii ale vielii conlcm-porane. Ea a influentat profund dearoltereattiinlei, a producgiei, a modului de vialeal oamenilor, devenind "pliminul" prin carerespird economia si societatea. Am maiputea concepe o viafa din care si lipseascdtelcviziunea, radioul, telefonul? Economiaar mai putea funcliona fiird calculatoare?Medicina s-ar mai putea lipsi de electrocar-diograme sau ecografii?

Electronica, in forma inteligenleidedicate, o gisim peste tot, in locuinte, inautomobile, pe aeroporturi, pe sosele, inbirouri, in magazine, bdnci, fabrici, spitale,scoli 9i bineinteles in spatiu.

Electronica a dcvcni astizi factorulcomun al automaticii, informaticii,tele(radio)comunica;iilor, inteliSentei arti-ficiale etc., fiind o ramurd a ;tiintelor

tehnice cu aplicalii in toate domeniile cer-cetdrii ;tiingifice, industriei,economiei. Eareprezintd un instrument in automatizareaproceselor de produciie, de investigare sicercetare , de avertizare si control si deridicare a randamentului unor masini gi in-stalatii.

Ca urmare, o definitie contemPo-rand a electronicii ar trebui sd fie deosebitde cuprinzitoare, referindu-se la claborareasi utilizarea dispozitivelor electronice, a un-delor electromagnetice si a programelor deprelucrare a simbolurilor in sensul captirii,prelucririi ;i traDsmiterii semnalelor, dar ;iperltru realizarea anumitor funclii energe-tice. Deci, electrooica este o stiintd a tuturorepocilor viitoare.

Toate acestea nu au fost, nu sint sinu vor fi posibile fdfi pasiflnatul,cutezatorul, omul de astazi gi de miine pecare il numim simplu "electronistul". El tre-buic si-si "friminte" mintea si sd-si gdseascir6spunsuri 9i solulii la o multitudine deintrebdri printre care, se numiiri ;iurmiitoarele:

- cit de mult conteazi tehnologia inelectronici?- cind experimentem un circuit elec-tronic este corect sA ddm vina pe sche-ma elcctronici sau mai intii trebuie sdverificiim inci o data montajul tchno-logic?-stdpinim pe deplin tehnologia clasicidc rcalizare a unui montaj clectronic?- de ce alergdm toti duPe aparaturdelectronicd din import?

cunoattem tehnologia din acestdomeniu existentA in tara noastri?

La aceste intrebiri si la multe alrelesperiim si r6spundem prin profilul conlinu'tului revistei: orieotarea profesionald, con'strucfii electronice, iniliere, reciclare, scr'vicc-depanare, ctc.

Dorim ca revista "Electronistul" siidevind un instrument de lucru si de infor-mare util unui cerc larg de pasionati aielectronicii.

Ne adresiim stit generatiei de miinecare va imbrdtiga aceasta profesiune, dar sicelor care vor sli pdtrundii cit mai multe"dedesubturi' ale circuitelor electtonice'

Ne propunem si fim utili atit celorcare practice aceeaste meserie, cit 9i cercuri-lor de electronice, atelierelor de sewice,liber-profesionistilor etc. Ca urmare, vorexista articole cu "inceputuri ale electroni-cii", cazin care apeldm la intelegerea cititori-lor ce au trecut de mult de aceasta etapa, dargi pagini cu realizdri din domeniul de virf alelectronicii sau continute in brevete deinven;ii gi inovafii. Totusi, marea majoritatea articolelor vor avea un caracter practic,qtiut fiind ce numai un "antrenament conti-nuu ducc la marea performanfi".

$tim cu tofii ce abordarea con-structiilor clecironice mai simple sau maicomplexe necesiti atit cunostinte tehno-logice prMnd montajul electronic, cit si obund cunoattere'" componeotelor. Numaicunoscind temeinc tipurile si caractcristicileacestora pot fi pdtrunse tainele profesiuniide adeverat electronist. Plecind de la aceastanecesitate, va exista o rubricii intitulata'Practica electronistului".

In cuprinsul revistei sint continuteurmetoarele rubrici: HI-FI audio, Video-TV, Radio, Informatici-calculatoare, Elec-tronica in automobil, AMC, Practica elec-tronistului, Electronica medicald, Automat-izari, Electronica fotografie, Componente sitehnologii, Electroalimentare, Noutatitehnico-ttiintifice, Catalog Pagina inventa-torului, Breviar qi Curierul electrooistului.

ta uttima rubrici se Primescanunturi prMnd schimburi sau vinzdri demateriale, cdmponente, Kit-u'ri gi aiaraturiielectronicd.

Vom depune eforturi Pentru creea-rea unui laborator "Electronistull cu scq)ulde a experimenta si de a pune la disPozifiacititorillor interesali Kit-uri ale montajclorpublicate.

Ing. Andrian Nicolae

Cercetiilor ;tiinfific principal grad 2

Apelam pe aceasra care lil clort-torii ce vor sd publice in oaeinilerevistei sI ne trimitd articdb'inca-drabile la una din rubricile amintitemai inainte.

col cu o contribulie originali,deosebiti, care coitine ."il"-",cablaje, detalii constructive siare o intindere de minim 2 pd-gini, din care cel putin 707o Lext;b)800-1000 lei penirp un arricol.de sintezi cu bibJiografie dincare a rezultat o coufiguratieoriginaltr cu continutul conformpct. a);c)600-800 lei; se va incadra arti-colul cu schcma, cablaj, detaliiconstructive, rezultat ca o apli-catie directi a utror configuratiide baz6, (amplificatoi, gener-ator, mixer, numirdl.or, tem-

' porizal.or, etc.) si intindere'con-form pct. a);d)500-600 lei pentru un articolcu o scheml originali gi.o intin-dere de minim -o pagiha cu celputin 70u/c, texl;e)300 lei in cazul articolelorprelucrate dupd cele apirute inalte reviste strdine sauromdnestisi avind intinderea deo pagini cu7|Vo text;f)100-200 lei penlru articole deinformare tehnici cu intindereade o pagini.

dvs. De.potrdhtt sr un

'putef fiMat'erialele sosite la redactie si

care nu tntrunesc conditiile de'ori-blicare nu se returneazd'autoruliri.

@ectro t/90

SUMAR NR. 1

,HI.FI AUDIO* AMPLIFICATOR 1:40.W CU EGAL|ZOR GRAF|C."................pag. 4vtDEolw* MONITOR VIDEO SITV SATELtTpag. 6* rNREcisr A MAGNEncA......... bib. z* DEPANAR OR....,....................... pag..gINFO-CALCUI.ATOARE* CUPLOR DE FLOPPY-DISK FARA DMA ........... pag. 1o* S|NTEZA VORBtRil....r INSTRUCTIUNI ASCUNSE,, ALE MICROPROCESORULUIZ'80............ pag. 10,RADIO*,SINTETIZOR DE FRECVENTA...

"......* ECHTPAMENT DE TRAFTC PENTRU RAD|OAMATOB|........ b"6. roELECTRONICA AUTO* APRINDERE ELECTRONlCA.........:.................... pag. 17* REGULATOR DE TENSIUNE.

.........pag.18A.M.C.r MULTIMETRU DIGITAL

......:.......... pag. 19ELECTRONICA FOTO* TEMPORIZATOR DIGITAL pag.2'lELECTRONICA MEDICAI-A* ELECTROSTIMUI-ATOR PENTHU MASAJ SIACUPUNCTURA............ELECTROALIMENTARE* STABILIZATOR DUAL DE TENS|UNE................. pag. 2sCATALOG* TAA 661 AMPLIFICATOR-LIMITATOR S\DEMODUI.ATOR MF

.................'pag 26.

COLEGIUL DE REDACTIE+ Andrian Nicolae (redactor

Sergiu, Simion Stanciu (tori principali de rubricl)

* Adrian-Dumitru (grafic5, design, reclami)

* Gabriel Hertoiu, Radu Mciunescu, Petre Nicolae, Sr

' Cininiu Voigd Corneliu (tare si tehnoridactare)

RANK XEROX

Official supplier of office equipme nt.lo a world of copies, we are the original.

Raok Xerox Ltd., Bucharest OfficeComplex Hotelier BucurestiCalea Victoriei 63-8l/D70102 Bucuresti RomaniaPhone 156199 Fax 143055

Acest document a fost creat utilizind un calcffio imprimantd cu laser XEROX 4045 '

AMPLIFICATOR2 X 4OW CU EGALI-ZOR GRAFIC

A" N.,In cazul auditiilor HI-FI este

necesar si fie indeplinite atitcerinfele tehnice cit si de ambian;lacustici. Astfel nu intotdeauna dis-punem de circuite corectoare pen-tru toate tipurile de inregistrdri pedisc sau bandi, incintele acustice nupot fi proiectate psntru toate ca-zurile intilnite in practici, spectrulde frecvenltr al inregistrlrilor diferide la o imprimare la alta, camera in '

auditia nu' ne satisface.'TotuEi, neajunsurile se pot,

atenua sari chiar elimina prin utili-'zarea unui egalizor lrafic cu ajuto-rulciruia se poate "corecta" audilia.Corecliile ptt fi realizate la iaimulte frecvenle in funclie dg necesi'tate. Cele mai des folosite slnt frec-

ven[ele: 60, 725, 250, 500, 1000,2000,4000,8000 gi 16000H2. DuPimai multe experiirente s-a ajuns lao schemd care reprezintii un com-promis optim intre complexitatea

efectueazi cu ajutorul 'a 6

originale in modul de realizare are[elei pasive care corecteazn bandaunui amplificator cu 3 tranzistoare .Valoarea maximi a corecfiei Poateatinge +30dB in unele zone darasemenea valori nu sint necesare.Acest lucru a fost posibil prin co-nectarea regelei pasive LC lntredoul punctd de impedanll micd (iegirea unlri amplificator pA741 ;ieiitorul unui tranzistor ).

Valorile finale ale corecliei aufost stabilite la

.+ 18 ... 20dB princonectarea unor rezistente in seriecu circuitele LC.

Se pot men[iona 3 avantaje:- semnalul corectat are o amPli-tudine suficientd rezultind unraport semnaVzgomot foartebun;- potenliometrele de corecfiesint identice ;i pot avea valorimici (cca. l KOhrn);- conexiunile , dintre

, potentiomette ji phca amplifi-' catorului pot fi neecranate.

Printre caracteristicile'amPli-

flrcatorului se numiri:- sensibilitate comutabilii in 3trepter 4mV, 20nV;i 50 mv;- puterea nominald: zt0W Pecanal;- distorsiuni: 0,7Vola 1000H2 9iputerea nominali;- eficacitatea egalizorului -r 18... 20dB la frecare frecventi.Din cele prezentate mai sus

rezulti ci amplificatorul se Pre-teazi excelent la redarea unei gamelargi de semnale audio provenite dela microfon, picup, magnetofon,radio, etc. !

Numlrul punctelor de reali-zare a corec[iilor poate fi mlrit,dupi dorin$a'cu condigia adiugdriiunor circuite RLC care sii rezonezepe frecvenfele respective.

.

.

DESCRIERE. FUNCTIONAREAmplificatorul are in com-

ponenla sa un PreamPlificator rea-lizat cu circuitul integrat 9A741, unamplificdtor egalizor cu tranzis-toaie (T1, T2, T3) si un etaj final ileputere.

Preamplifi0atorul ( CI )primeEte semnalul pe intrarea nein-versoare. Reglajul de volum se real-izeazi prin intermediulporenliometrului Pl ( dublu ). Ba-lansul' se efectueazii dinpotenfiometrul P2. Separarea gal-vanici a intririi se face prin C3., Ampli.ficarea etajului se re-gleazil in trepte Prin intermediulcomutatorului K1 (sec$iunea "anpentru canal stinga gi 'b", Pentrucanal dreaPta). (continuarea tnnum[rul urnitor)

1790

3:-)Icn

8=(J

uu*3I

l_i

i9roiI1Il6rS

FoP

*

.i

c

$obN\tog

1/90

ECHIPAMENTUL DETRAFIC PENTRURADIOAMATORI

YO3DKMScopul materialului este acela

de informare ,analizare 9i exempli-ficare concretd privind modul deabordare gi rezolvare a problemelorivite in iroiectarea si realizareatehnologicd a echipamentului mod-ern de trafic pentru radioamatori.

Domeniul fiind vast ,se vor a-naliza numai solutiile reprezenta-tive cale se arate cit mai clar modulde a rezolva cerinfele impuse de tra-ficul radio actual. Exemplele vor

sauetajelor cu detalii de realizare aacestora. Criteriile care stau labazaanalizei vor fi atit de naturdfunctionalf, ,cit ;i tehnologici,pretde cost etc. Se vor avea ln vederE:

a)noutatea principiului;.

b)noutateatehnologici;..

c)sensibilitatea receptorului sifie sub 0,5p.V;d)selectivitate foarte buni ;e)aten'uarea benzii laterale ne-dorite peste ,10 dB;f)eliminarea u;oari si siguri afrewenlei imagine;g)scald'unici (0...500KH2 sau0...1MH2) pentru toate benzilesau afisare numerici a frec-ventei de lucru;h)numdr minim de circuite se-lective cu acord simultan;i)stabilitatea la receplie sau laemisie apropiati sau sihilari cu

tor cu cuarl;ermodulagib;cu perturbatii

l)selectivitatea variabili lareceptie;m)putere corespunzitoare laemisie;n)comoditate in manevrare ;o)servicii multiple (memorare a

r)fiabilitate si siguranti in ex-ploatare,etc.'Elementul de bazd, al echi-

pamentului de trafic este recep-torul. In prezent ,receptoarele de

trafic sint superheterodine cu maimulte schimblri de frecventd.Printre necesitdtile fundamentilecare au dus la sclimbarea multiplids frecventi se numiri:

-elimiiarea imaginilor;-mdrirea selectivitAtii si selecti-vitatea variabili; ' '-cresterea sensibilitdtii:-red'ucerea intermodLlaliei,etc.La inceputuri se utiliza o

schemd cu o singuri schimbare defrecventi ( fig. t.) si primul oscila-tor local cu frecventa variabild(VCO). Traficul radio'mic si per-turbatiile aproape inexistente auficut posibili utilizarea unei frec-venfe intermediare din gama 0,5 ...2,5'M.IHz. Pentru elimiiarea [rec-venfei imagine se utilizeaZs unnumlr mare de circuite acordatesimultan (1) in etajul de radiofrec-

' ventd. Aceastl schemd bloc a fostabahdonate in cazul echipamentu-lui de trafic radio, dar nu si in cel alaparatelor de larg consum.

Totusi, dupi aparitia filtrelorde bandd ingustd realizaae cu cris-tale de cuar$, radioamatorii aurevenit la acest tip de schemd dincauza simpttatii si usurintei lnpunerea la punct. Prin utilizareaunui filtru SBB (BLU = bandi lat-erali unici) industrial de tip XF9devine posibild utilizarea unor filtrede bandd largl in circuitul de in-trare. O astfel de schemd ulilizeazd,transceiverul Aa12 Gtg. 2').

Degi simpld, schema prezintidoud mari neajunsuri: instablilitatesi protectie slabi la intermodulatie.

Din cauzd ci frecventa primu-lui oscilator (5) trebuie si fie vari-abild, apare proble ma spinoasd a in-stabilitetii la benzile superioare.Numai o executie pretentioasi dinpunct de vedere mecano-electric a-

tenueazi dezavantajul. Dar si inacest caz trecerea de la o bandi laalta impune calibrarea, lucru destulde incomod. Probleme deosebitepune calcularea 9i realizarea unuifactor de acoperire corect. Chiardacd se incearci realizarea uneiacoperiri globale (500KHz) pentrufiecare Fandd, gradatiile vor fi im-posibil de corelat. Deci, pentru citi-ri precise, apare trecesitatea unorscale separate pentru fiecare bandd.Solutia constd in utilizarea unuiVFX sau a unui sintetizor, lucru ceva fi analizat la timpul potrivit.

I n termodula[ia puneprobleme deosebite li cazul aiesteischeme si de aceea trebuie luatemisuri dLosebite. Misurdtori efec-tuate in cazul utilizdrii filtrelor debandi largi la intrare au dus la con-cluzia ci raportul semnaVzgomot seinrlutdte;te cu cel pulin 10dB fatdde un receptor cu circuite acordate

de radioun luciu- un ele-

ment puternic neliniar. Dactr mixe-rul (2) nu este ales corespunztrtor,apar produe de intermodula[ie. Deui"-"o"q etajul de FI (3) esteincircat cu componente rezultate inurma miniirii unei benzi intregi.Dacd se doreste introducerea unuiamplificator ' de radiofrewenfipoite sa apard o situatie si mlineplicuti. Presupunem cd la intra-rea receptorului sosesc doui sem-nale cu amplitudini diferite: unulsub lpV si celdlalt peste 5 mV. Seurmireste selectarea semnaluluimai slab. Daci etajul de radio frec-ventd amplificii de cca. 50 ori, [aintrarea mixerului ajung doui sem-nale, unul sub 50 p"V, celilalt peste250mV.(continuarea in numirul viitor)

r /90

APRINDERE,ELECTRONICA

ing. G. HerfoiuEste recunoscut faPtul ci o

aprindere electronicd oferd multeavantaje fatd de una clasici. Se potenumera:

- imbunltdtirea aPrinderiiamestecului combustibil - aerprio asigurarea unei scinteiputernice Pentru toate regi-murile de funcrtionare a moto-rului;- micsorarea uzurii unorelemenie ale motorului (con-tacte ruPtor, bobini deinducgie, bujii, etc.);

.

- pornire uloara Pe tlmp rece;- demaraje mai bune;- reducerea consumului de com-bustibil.

Dupd principiul de funcfio-nare, existl mai multe tiPuri deaprinderi electronice. Unul dintreace.stea se catacterizeazi prin aceeaci rolul ruptorului este preluat deun tranzistor. Avantajul principal ilconstituie faptul ci uzura platineieste mult redusf, (curentul prin rup-tor este mult mai mic, limitat infe-rior de o valoarc carc sd asigureautocurilarea contactelor).Scinteia ob[inutd are aceea;i putereca gi la aprinderea clasici. '

' Pentru aceste tipuri de aPrin-dere este necesar un tranzistor decomutatie ce trebuie si suPorte uncurent mare in stare saturati si otensiune mare in stare blocatd, de-stul de scump;i dif,rcil de procurat'De asemenea, este necesari Prote-jarea lui cu diode Zener cu tensiunimari de stripungere, de ordinulsutelor de volti.

Un alt tip are drept comPo-nenti de bazi un convertor careincarcd un condensator (de obiceide 1pF) la tensiunea de 350-zt00V.In momentul deschiderii ruptorului(cind trebuie sd apari sciuteia) untiristor se amorseazd gi Pune con-densatorul incircat in Paralel cuinfh;urarea primari a bobinei deindrictie. Fenomenul de descdrcarea coddensatorului pe bobina deinducfie face sd apari inalta ten-siune' in secundarul bobinei.Scinteia obtinute este mai puternicidecit la up'riod"t"u clasici ;i Per-mite mdrirea distanlei dintre elec-trozii bujiei, ceoa ce are ca urmare oardere mai buni a amestecului car-

burant in cilindri.Principalul dezavantaj al con-

vertizoarelor il constituie ran-damentul lor relativ mic, iar la uneletipuri consumul mare de curent ingol.

Aprinderea proprisd eliminiproblemele legate de randament ;ide consum ridicat in gol; de aseme-nea, este eonstruiti integral cu com-ponente fabricate in tarl.

Funclionarea montajului sepoate inteiege urmirind sclema deprincipiu din fig. 1.

mai bun, s-a recurs Ia un artificiu sianume incircarea condensatoruluiin doui etape: dupi blocarea tran-zistorului AT gi pind la sosireaurmdtorului impuls de la ruPtor,circuitul de intirzie re T, initializatodatd cu bistabilul RS, dA un nouimpuls pe intrarea S a bistabilului.Accst fapt are ca urmare deschide-rea tranzistorului T, acumulareaunei cantititi de energie in primarultransformatorului Tr, blocareatranzistorului T si transferarea e-nergiei inmagazinate in condensa-torul C.

Urmitorul imPuls de la ruPtorface si se reia procsele anterioaresi in acelasi timo se amorseazd tiris-iorul Th,'.u." puo" condensatorulincircat in paralel pe bobina deinductie. Procesul oscilaot caret

..-

apare dd nasLere in secundarulbobinei de inductie inaltei tensiunicare procluce sciiteia. Fir[ a intrain aminunte, se mai menlione,azlcd,o parte din energia rdhasd duPiproducerea scinteii reincarcdpartial condensatorul C, Prininfdgurarea secundari ;i dioda D1,iar d alta parte induce'in primar otensiune perturbatoare, eliminaticu dioda D2.

Schema elbctricd prezentatlin fig. 2 urmlregtc inl.ocmai schcmade principiu descrisd anterior. Re-zistorul R L furnizeazi curent princontactele ruptorului. GruPul C3,R2 reprezintd un circuit de deri-vare. Dioda D5 reduce nivelul am-plitudinii impulsurilor la cel nece-sar atacului unor circuite TTL.Tranzistorul T5 amplifici in curentimpulsurile primite pe bazi.(continuare in numirul viitor).

Presupunem condensatorul Cdescircat. Semnalul provenit de laruptor pozitioneaztr bistabilul CBde tip RS in 1 logic (O:1) si tran-zisl.orul T este deschis. Pe primarultransformatorului Tr se aPliciintreaga tensiune de alimentare ;icurentul prin inf[;urare incePe sdcreasci liniar dupi legea:

l, = (U1/L) . t" unde:Ip - curentul prin bobini;UL - tcnsiunea aPlicatd bobi-neuL - inductanta bobinei;t" - timpul cit se aPlici tensiunebobinei.

' Pe aceasti perioadd, dioda Dleste blocati. Cind curentul atioge ovaloare prestabilit5, este acfionatiintrarea R care pozilioneaza bis-tabilul in 0 logic. traizistorul T seblocheazd si energia inmagazinatAin primarui transformatorului Tr setransferd condensatorului Prindioda D, din cauza inversdrii Po-hriEtii tensiunii in secundarultransformatorului Tr. Condensato-rul C se incarcd la o tensiune cepoate fi dedusd pe baz.a egalitilii:energia acumulatd in bobina Pri-mard este egali cu energia transfer-'atd in condensator. Din consi-derente de transfer energetic cit

@lectronletuL 1/90

REGUIATOR DETENSIUNE

ing. Gabriel HertoiuRegulatorul de tensiune

prezentat poate fi utilizat la auto-mobilele echipate cu acumulator der2v.

Majoritatea regulatoare lorelectronice alimenteazi infbsurareade excitatie a ahernatoruhii intreborna pozitivd a bateriei 9i iepireamontajului. Cum la cele dai dulrealternatoare infisurarea de exci-tatie are din constluctie un capit lamasi, este necesard o intervenlie laalternator, ce necesitd deconLcta-rea si izolarea fati de masi a respec-lrvel boroe.

Montajul de fald elimini acesrinconvenient, necesitind doar de-montarea regulatorului electrome-canic ce echipeazd autovehiculul pimontarea regulatorului electronicin loc.

Avantajele unui regulatorelectronic sint binecunoscute si serezumd la prelungirea durate'i deexploatare inbune condiliirni a acu-mulatorului. 'DESCRIEREA SCHEMEIELECTRTCE (Frc. 1)

Montajul prezrutat cuprindecircuitul de sesizare a tensiunii labornele acumulatorului, circuitulde comandi realizat cu circuitul in-tegrat CI-1 de tip pE 555, o sursi dereferintd stabi16'la variatiile de te m-p"tutuia si ale tensiunii a" J-""-tare (CI-2), un stabilizator de ten-siune simplu (T3) gi circuirul deputere echipat cu doui tranzistoare(T1 ;i'T2) dintre care cel de pqtereeste de tip pnp (T1). S-a urilizar un

.T;la

Circuitul de sesizare a [en-siunii bateriei cuprinde doul divi'znare rezistive (R9-P2-R10 si R7-P1-R8) , condensatoarele C1'5i C2avind rolul de a elimina."-nll"l"parazite apirute.

Se recomandi folosireapotentiometrelor Pl si P2 numai laefectuarea reglajelor-de punere infuncJiune. Dupi aceea se misoarivaloarea lor si se inlocuiesc cu rezis-toare firre, dloarece pe autoturism,din cauza trepidaliilor, pot ceda

dore;te o bund stabilitate termicd,.

meriti sd se facd accaste "risipd".Pentru tensiunea de referinti

se mai poate utiliza un montaj fol-mat ditrtr-un rezistor in serie cu odiod[ Zener (fig. 2). Rezistorulpoate fi de 820 Ohmi-l KOhm;i seconecteazi in emitorul tui f:(n;.Punctul de inseriere cu dioda seleagd la pinul 5 al circuitului inte-grat iar anodul la masd. Desigur, inacest caz se oblin alte valori pentrurezistoarele ciicuitului de seiizare.

Constructorii exigengi potincerca realizarea unei surse dereferinfi cu un anumvarratre a lenslunu c(negativ). Prin aceasanumit coeficient desiuoii la boroele bateriei'cu tem-peratura.

INDICATII CONSTRUCTIVESI PUNERE IN FUNCTIUNE

Tranzistorul f,rnal nu are ne-, voie de radiator, puterea disipatd instare de saturatie fiind mai micd de1W, astfel incit intreg montajul serealizeazd, pe o placi de cablaj im-primat care sd incapd u;or in carca-sa regulatorului electromecanicinlocuit.

Pentru punerea in funcliunesint necesare, '

-o sursd de tensiune reglabill deminirn 15 V/f A;-un bec de 12 V;i putere mici(2;3;5 W); '

^ -un voltmetru (de preferinginumeric);-doui potentiome tre semire-glabile de 10 (25, 50 ,100)Kohmi-un ohmmetru.Firi a avea montat circuitul de

sesizare, se conecteazi potentiome-trele cu un capit la masi;i ielllaltla punctul A.(continuare in pag22)

Fts 3 FIG 2 Dzsvl

VEDEE DE 5(,s

destul de repede.Folosind o referinti de 7,15V(CI-2) gi considerind pragurile

Umin:13,2 V, Umax:14,4 V,pentru rezistoare s-au oblinuturmtrtoarele valori (fatapotentiometre ): R7 R8l0KOhmi;R9 : l8KOhmi, R10 :6,8KOhmi.

Punctul A se poate monta laborna pozitivd a bateriei (cel maibine), !a iesirea p

MULTIMETRUDIGITAL

ing. Simion StanciuOdati cu aparilia circuitelor

integrate pe scari largn (LSI) adevenit posibild cealizarea unor CIce cumuleazd func;ii dintrecele maicomplicate. In aceasti categorie seincadreazd ;i circuitul integrat7107, cu ajutorul ciruia s-a realizatmultimetrul numeric ce va, fiprezentat in continuare. Acestapermite mf,surarea, in conditii deprecizie ridicati, a tensiunilor sicurenfilor (native), a(dounposibtensiune) si

l.CARACTERISTICITEHNICE. PERFORMANTE.

a)Tensiuni continue:- domenii: 0+0,2V; 0+2V;0+ 20V; 0 +200V; 0+ 1000V;- impedair[i de intrare :11,4MOhmi, constanti;- rezolu$ie manim6: 0,lmV;- precizie: O,2Vo 11 digit

' (LSB);- proteclie: 1,5KV, indiferentde dom'eniu (e limitatl destripungerea comutatorului).

b)Tensiuni alternative:- domenii (valori efective):0+ 0,2V; 0+ 2V; 0+ 20V;0+200V;0+600V;- impedanti de intrare :1 1,4MOhmi, const.anti;- rezolu;ie maximi: 0,lmV;- precizie:0;2%t 'r 1 digit (LSB)in domeniul de frecvenfe50Hz+15KHz ( semnal sinu-soidal in alternativ);- protecfie: 1,5KV, virf la virf.

c)Curdngi (continui ;i alter-nativi):

- domenii: 0+ 0,2mA; 0+ 2mA;0+20mA; 0+200mA; 0+2A;0+20A;- rezolufie maximd: 0,1F4;- precizie : 0,2Vo + l digit (LSB)in dome niul de frecvenle0+15KHz ( semnal sinusoidalin alternativ);- protec[ie: cu temPorizare, indoud treite reducerea cu 5OVo acurengilor in prima treaPtA !iprin limitarea la 0,7V a cdderiide tensiuDe Pe lunturi in treaP-ta a doua; protecfia nu func[io-oi"ra io urii.ele houa domehii;

d)Rezisten[e:- domenii : 0+200 Ohmi;0+2KOhmi; 0+20 KOhmi; 0+ 200.KOhmi; 0+2 MOhmi; 0+20MOhmi;- tensiuni la bornele rezistoru-

lui: 0,2V sau 2V, [a alegere;- rezolufie:0,1, Ohmi;- precizie: 0,280 -r 1 digit(LSB);- protecfie: ,100V virf la virf deorrce gama;- semnalnalizszz

' teriorule)Temperaturi:

- domeniu: -55oC + + 2009C;- rezolugie:0,10C;- precizie: lVo;

f)Alimentate :- acumulatori CdNi 1Ah sau2Ah ce se incarcii din refea, saubaterii R20.

2.DESCRIEREA SCHEMEISI INDICATII PRIVINDREALIZAREA

ln fig. 1 se prezinti schemabloc completaE cu elementele decomutare. La realizarea prototipu-lui s-au utilizat comutatoare detranslatie, dar se pot folosi;i comu-

E

R1

R2

R]R(R5

tH smK1H 5()X100K 5K10K flXln1K 20ln

FG.I

t/90

tatoare rorativo, ceea ce reduce sen-sibil suprafala ocupata pe cablajulimprimat (in special pentru dome-niile de lucru). O variantd comodiconsti in folosirea comutatoarelorrotative pentru eleme ntele dinschemi de tip intrerupitor (selecta-rea gamelor) si a celor de tip trans-latie pentru celelalte.

In aceastd idee a fost desenatdschema din fig. l,, punindu-se lneviden ttr semnificafia comenzii prindenum'irea tastei' de pe panoulaparatului, tasti desenatd subforma unui dreptunghi. Cu excepgiamodului de lucru "Ohmetru", borna

- 5v'

rLcf/lf Bosoos2fnn BF

.D 1,59

L6 este conectati la masa aparatu-lui. Acest punct constituie masaunici a instrumentului, la care sevor lega prin conductoarteu sepa-rate liniile de masi ale tuturor mo-dulelor functionale.

Modulirl principal (fig.2) arein componenta sa volmetrul digitalde c.c. realizal cu circuitul integrat7107 (Intersil ICL 7107 sauMicroelectronica MMC 7107).Acest circuit contine in aceeasi cao-suli toate *.p6o"ot.le anaiogicesi digitale ale unui vohmetru de 3tl2 digi;\ voltmetru de tip integra-

tor cu dubli pantd, cu circuite deautozero si semnalizarea polaritltiitensiunii misurate. Este de aseme-nea integrati si o sursi de tensiunede referintii, care nu e folositi inaceastli aplicatie, intrucit stabilita-tea ei nu este suficienti. Aceastiinstabilitate provine din variagiilede temperaturi ale capsulei iofunctie de numdrul de segmenteapriise, capsula cuprinzin{ dupdcum se poate vedea in fig. 2, si dri-verele de afi;aj.

In configuratia prezental|pentru elementele exterioare, va-

loarea tensiunii externe de referintdtrebuie si he 0,1000V (cap de scaia0,1999V). Aceastd te nsiune seobtine prin divizarea tensiunii fur-nizate de o diodii Band-Gap foartestabila, de tip 8589 (RDd). Ten-siunea are valoarea de 1,235V pen-tru curenti de polarizare cuprinsiintre 5pA ;i 50nA. Aceeagireferin![?ste fblosita si in modulelede conversie rezistenti-tensiune orit emperaturi-tensiunl.(continuarea ln numirul urmitor)

l/90

4r,

:fLh'l]l"

'DP.

tig;tZ (tse) a1tt. E eigitii

E ::*$: i

+rye.p*ql_FtG.2

Lo- R, tL--4-+p-=

I cAla I anENnrEI TFSfI

0.--q2 K-l t,t1^to... zK^ l nt"t0 20K^ | ll,t t Ao z@Ktl l,tr.VAo. 2ntl EtL/

Frf..

s.t**t*i*ffiElv

ELECTRONICA

TEMPORIZATORDIGITAL

ing. Sim StanFolosind perechea de circuite

in(egrate timer MMC 361- MMC362 produse de I. MicroelectronicaBucureEti se poate construi uD tem-porizor'foto ieftin si precis.

1. CARACTERISTICITEHNICE. PERFORMANIE:

- tensiunea de alimentare :22OYc.a.;- sarcina comandati : 100W .'.1 KW ( in functie de tiristorulutilizat );- plaja de reglaj a temPorizirii: 0,1 sec.+ 99,9 sec. in Pasi de0,1 sec.;- precizia temPorizirii este maibuni de lVo din valoarea re-glatd;- fidelitatea temPorizirii estemai buni de 0,5Vo din valoarea

, reglati, determinati Prinmisurdri succesive timP de 10min. ( temporizare re glati la 1,5sec. gi mai buni de l%mdsuratd timP de 1 or5, cuaceea.si te mporizare) ;- efectul varialiei temperaturiiasupra temporizirii este maimic de lVo Perfiru variatia tem-peraturii in intervalul18 + 409C;- efectul variatiei tensiunii dealimentare asuPra temPoriziriieste mai mic de lVa Peilrvvarialia tensiunii de alimentarein intervalul2O0+ 240Y.

2.DESCRIERE,FUNCTIONARE SI DETALIICONSTRUCTIVE.

Tandemul 36t1362 confinetoate componentele active ale unuisistem de temporizare. Pornind dela un oscilator ( 4 MI{z) circuitul361 furnizeasd toate semnaleleneccsare bazei de timp, exPloririiprogramatoarelor mecanice ;ifunctionirii detectorului de coin-cideila. Astfel, la icsirile Yt...Y+sint livrate semnalele de 1 KHz cufactor de umplere 1/4 9i decalate intimp ( tig. i.a. ). Aciste semnaleactiveazA pe rind programatoarele"tumble switch" care furnizeazdspre intrdrile IA ... Ip (IC2 - 361)expresia binard a nume relor ( in ze-cimal ) selecfionate de aceste pro-gramatoare.

Se mnalul Y1 activeazd circui-tul de coincidenti care comParisuccesiv conlinutill numiritoruluiintern cu cei al Programatoarelormecanice. Numiritorul intern esteincrementat de semnalul bazei detimp, care in0,1 sec ;i se(362).Acestede timp ) sintaparilia unui impuls de declaryarela intiarea I1. Impulsurile de 4 KHz(VX) amorseazi tiristorul sidiff"ot"ura sarcina pind la stabill-rea coincidentei ce are loc dupd tim-pul l impus din programatoare (fig.t;. Rce.t moment este marcat laie;irea XQ prin aparitia unui sem-nal treaprVcare satureazd tranzisto-

cadice avind iesirile in cod binar'Aceste comutatoare sint produse intari in doui variante. Prima vari-lntd (CONECT - BUCURESTI)seria KDM 13, are labazd un tam-bur cilindric inscriptionat pe supra-fata laterali cu cifrele de la 0 la 9.Ritirea se efectueazd prin actiona-rea tangengiald a unei roli stelate..iia"ta" cri tamburul. Li a douavarianti, ( producitor l. ELEC-TROMAGNETICA BUCU-RESTI cod 76940) dimensiunile ci-lindrului ( ca de altfel intregul an-samblu ) stnt mai mici iar aclionarease face apisind pe doud butoane,unul pentru avans, celdlalt Pentruregres. Ambele variante sint desti-nate montiirii pe panou, avind toto-datd posibilitatea de Plantare adiodelor pe circuitul propriu.

Alimentarsa se face direct dinrelea prin rezisl.enla de5KOhmVf0W. La reali'zarea Prac-ticd se va avea grijd ca acest rezistorsa fie amplasat cit mai deParte debobina L pentru a nu- i modificasensibil inductan[a prin incilzire.De asemenea, se va asigura o circu-latie cit mai lesnicioas[ a aeruluiintatzit. Totodatd, se va avea grijd sd

a de vreunamontajului,declangare

dd inchide-rea intregului montaj intr-o cutiemetalipi legati la pimint. Conden-satorii de 2,2 pFlTKV sint de tiPulceramic folositi la intririle deantni ale televizoarelor. Bobina L

se realizeazd, pe o carcasd fird miez(fig. f) pe care se bobineazd cca 180spirb cu sirml de CuEm de diamc-tru 0,2 mm. Cei care disPun de unrezonator cu cuart il pot folosi con-form fig. 2.b.,oblinindu-se un Pluscorespunzitor de Performan!e.Oricum precizia ;i stabilitatea sintsatisfdcdtoare si in cazul utiliziriibobinei, caracteristica principallurmiriti fiind fidelitatea tem-porizirii. Dupi cum s-a vf,zut maisus, aceasta este loarte bunl.

Pentru semnalizdri se folosescbecuri cu neon (becul Ne1 indicdstarea de alimentare, iar Ne2enstenta tensiunii la bornele sarci-nii). iestul montajului continecomponente uzuale. Singurele care

un curent de virf de cca. 30mA'Asamblat corect, montajul

rea se realize az| din condensatorul^ semireglabil. La nevoie se va modi-fica numdrul de sPire al bobinei

se obtinederea frec-torva).

. Catalog MICROELEC-TRONICA - MOS INTE-GRATED CIRCUTTS - 1989.. Iosif, N s.a. - Tiristoare si mo-dule de puterc Ed. Tehnicd -Buc.'84.. Catalog CONECT - Conec-toare si comutatoare - Buc. 1987. Iuliin, Ardeleanu ;.a. - Cir-cuite integrate CMOS - Manualde utilizare Ed. Tehnicd 1-986

1/90

Y3

Y/.

YX

Ha2b FIG,2

rKl

220Vru

Ntl

6--nPl2'2,*/1KV

trE

6-uCLAI.EAft IXTERICR .

(urmare din pag.lE)Cursoarele se leagi la pinii P5

gi respectiv Py ai circuitului inte-grat. Punctul A se leagi la plusulmontajului. In locul excitariei seleagibeculd e l2Y.Se pozitidneazlcursorul corespunzAtor pinului PJla circa o treime din cursi fati demase iar cursorul celuilalt in pdzitiemediani. Se alimenteazd montajulcu 12 V. Becul trebuie sd fie aprins.In, caz contrar , durli ce se verificd

pinilor C ;i V+ , seu;or potentiometrultor pinului PJ. Se cregtede alimentare pini'la

14,4V (mdsuratd pc voltmetru).Becul trebuiE sd rimini aprins.

Daci s-a stins, se scade tensiuneapinl se reaprinde. Dupi aceea seactioneaze potentiometrul Pg pinicind la 14,4 V becul rdminc aprins.Se regleazi din nou potenliometrulP5 asifel incit pragul dc Jtingere abecului si fie 14,4 V. Se scade ten-siunea de alimentare pind la 13,2Vsi se regleazi potentiometrul PJpind ce becul se aprinde (daci s-aaprins inainte, se creste tensiuneapeste 14,4 V, se actioneazapotentiometrul P;, apoi se stade dinnou tensiunea pioi ce la 13,2 Y,becul este stins). Acum se regleazEpotentiometrul P; pina se aprindebecul. Cu aceasta, reglajele si.nt ter-minal.e. Se scot potent iomel.rele, semhsoard rezisl.entele itrt.re cursor si

masd si intre cursor si punctul A,apoi se inlocuiesc cu rezistoare devalori fixe care se planteazi pe ca-blaj. Este important. si se rcspcbteraportul intre rezisten[ele cores-punzdt

ELECTROST.IMULATORPENTRU MASAI SIACUPUNCTURA

ifig. PetreNicolae'Stimulatdrul

"de spectru larg"este un aparat obisnuit in laborato-rul de (neuro)Iiziologie sau in,ca-binetul clinii de electromicrofoto-grafie. Un stimulator este compus

teaz6,taj depute-

rea necesarii aplicatiei., CARACTERIETICILE, GEI,\fERATORULUI:

- impulsurile au durate intre10irs ;i 300 ms pu fronturi maibune decit 1ps;

. - frecventele de repe ti$ie ale im-

TMNSFORI',IATOR OJ TOIE E4I tip trab detzor"MAMlA'

pulsurilor simple se situeazd ingama 0,1H2 ..i 1000 Hz ( mod

,monoimpuls );- fiecare impuls poate fi contro-lat independent in cazul modu-lui bipuls ( pereche );-,decalajul in modul bipuls re-glabil intre 0 si 3fi) ms.

CARACTERISTICILEETAJULUI FINAL: ,- panta tensiunii de ie;ireaproximativ 50 V/ps;- excursia la iegire : -r 80V/

isone;- rezistenfa de izcilatie a jeiiriimai bunf, de"t0loOhmi; ,- capacitatea parazitl,Sub 5,pF.

SCHEMA ELECTRICA. "

PUNERE IN FUNCTIUNEIn fig. 1 se poate urmiri sche-

ma electrici a electrostimulatoruluicu detaliu de realizare a transfor-matorufui, iar in fig. 2 si 3 cablajulimprimat si desenul de amplasare acbmponentelor.

Inainte de i alimenta montajulse verifici amplaSarea' corecti" acomponenl.eloi, continuitatea tra-seelor, lipirea corectd a terminale-

mdsoari tensiuriile in pozitia core-spunzitoare nivelului maxim detgnsiune pe cursoafele poten[iome-trelor Pl 9i P2. In cazul potentiome-trului'P1'se misoard amplitrlaineamaximi a impulsului furnizat de CI-L. Daci cele doud tensiuni diferd,mhi mult de lOVq se verificl tole-

lor Pl;i P2,va-R2-R3 si even-loarea lui, R2.

Pentru veriFrcarea ciicuitului a-

T3

continuA de 9V avind limitarea decurent reglatd la 100 mA.

Verificarea circuitului astabilpentru modulare sO efectueazd cuajutorul unui osciloscop vizualizindimpulsurile dreptunghiulare demodulafe pe pinul 3 al circuituluiintegrat CI-1. Se modific{ perioadaacestui semnal care trEbuie si FreTM:5s -+20Vo. Daci nu cores-punde se verifici CI-1, Rl, C1 sievenl.ual se modifici valoarea rezis-torului R1 pini cind durata se inca-dreazA in limitele impuse. Se

stabil comandat se regleazd Pt laminim si P2 la maxim. Se verificaptezout;a impulsurilor la iesirea CI-2 (pin 3) p toate cele 3 domenii defrecventi (comutatorul I1). Daciimpulsurile nu sint prezente severifici continuitatea traseelor,calitatsa lipiturilor, comutatorul I1si piesele aferente lui CI-2: T7,T2,T3,T4,C3,C4, C5, C6, R5, R6, R7,R8, R9;i R10.Cu ajutorul unui frec-veotiometru se misoari frecvengaimjuhurilor prezente la ie;irea liri

1/90

$x'"r2

ebctronptuL

ELECTRONICAMEOICALA

flG2

F IG.3nuitatea traseelor, calitatea lipituri-

it

pentru acupunctura. Deci, trebuiesi aibd sip

ELECTROSTABILIZATOR DUALDE TENSIUNE

ing. G. HertoiuPentru alimentarea monta-

gativ al uneia cu polul pozitiv al ce-leilalte. Punctul coFun se conec-teazilla masa moniajului' Reglajultensiunilor se face cu douipoten[iometre indePendente, ceeace coustituie un dezavantaj. Deassmnea, poate exista o diferenliintre momentele ln care se aPlicitensiunea pozitivi ;i cea negativlmontajelor, dupd pornirea surselor.

Alimentatoqul Prezentat in'cele ce urmeazii elimind dezavanta-jele rnentproiectatsiune negtensiuneiegire este variabili in domeniul 0+ 15V, pentru un curont maxim de1A. Sursa este prevdzuti cu limitarede curent Si protectie la decuplareasarcinilor' inductive. Montajulpreze ndesursa sta-biliza sta-bilizatorul de tensiune negativS,transformatorul de retea si blocule;;d;;;si-filtrare."

Sursa dd tensiune de referintleste rcalizatd cu amPlificatoruloperafionalA01 ( pA741). Avtnd invederti ci circuitele integrate de tipamplificator operalioial au brejecgie mare a .urr"iot de alimen-tare 6e poatg considera ci bfectulriplului deoarelor dereferintd DD1 s-a'atessiderente de stabilitate te rmicl.'Din

1/90,

zitivi cuprinde:- generatoarele de curent con-stant realizate cu D2, D3, T1 siT2;- etajul amplificator de eroarein montaj diferenfial, echiPat cutranzistoarele T5 9i T6;- etajul de iegire de tiP dubletDarlington realizat cu T3 si T4;- circuitul de limitare a curentu-lui alcituit din R11;i T7.Partea din tensiunea de

referintl culeas6 cu ajutorulpotentiometrului P se aplich tran-,i.totirtui T5 din etajul diferengial.

sire ast-iozisto-albazei

tranzistorului T5 ( Vo : 2VnP ).Curentul de iegire este limitat la va-loarea l1im = 0,6V 10,56 Ohmi.

Stabilizatorul de tensiune ne-

eroare). Acesta este realizat cu T12si T13 si are o intrare (bazal'ranzis-iorului T12 ) coneciatr la masi.Etajul aclioneazd asupra tranzis-toarelor hnale astfel incit

R23, atunci tensiunea la iePireaacestui . stabilizator este egal'i in

de laitiv6.dacdegim

de limitare" Diodele D4, D5, D8 siD9 au rol de protectie.

Daci nu se dispune de un tran-zistor pnp de putere, dubletul Dar-lington ( T10, T11 ) ce echiPeazdhtabi,lizatorul de tensiune negativi

se poate inlocui cu un tranzistorcompus echivalent (de exemPluBD136 si 2N3055 ).

Trlnzistoareie finale disiP5fiecare o putere cuPrinsi intre 7 W(tensiunea de iesire de 15 V ;icurentul de sarcind de 1 A ) ;i 20 W( tensiuni de ie;ire aproPiate de 0 Vsi acelasi consum ). Acestea se vorhonta fe acela;i tidiuto. ( izolate )dimensionat astfel incit sd Poatddisipa pind la 40 W firi o incdlziriexagerat[.

Transformatorul de retea sercalizeazA pe un miez din tole E14cu grosimea pachetului de 30mm'bobinind in primar I32O sPireCuEm cu diametrul de 0,35mm iarin secundar doui infisuriri a cite 96de spire CuEm cu diametru0,75mm.

Blocul de redresare si filtrareeste realizat cu o punte de tip 3PMLpe bra[ele cireia se monteazii con-de nsatirare ceramice de 47nF. Aces-tea au rol de reducere a Pertur-batiilor introduse de retea in secun-dalul transformatorulli. Conden-satoarele de filtraj vor avea minim2200:u.Fl2sv

tensiuni.le de dlipentare necesarefrcntru o functionare corecti a cir-cuitului. Condensatoarele Cl si C2

' asiguriinaftevalente

' lor 7 si2'.Amplificatorul limitato_r fur-

rtznazd db tectorului sensibil h tazAamplitudineacorecte, por-zut al semna-

lului de intrare. Condensatorul Cpconectat la terminalul 5 asigurd oreactie totali in domeniul frec-ventelorjoase.

Demodulatorul extrage infor-matiaprezentd in semnalul modulat

LC cu rol de defazor. Condensato-rul C3 scurtcircuiteazd la masicomponentele de foarte inalti frec-ventA ale serirnalului de la ieEireadeniodulatorului 9i asigurd diac-centuarea semnahilui di audiofrec-ven$ii, necesar la receptia semnale-lor modulate ln frecvenld.

TAA 66I . AMPLIFICA.TOR LIMITATOR SI'DEMODUI-A.TOR MF

DESCRIERE GENERALATAA 661 este un circuit inte-

grat monolitic destinat amplificiriigi demoduliirii semnalelor modu-late ln frecvenfd din calea de suneta televizoareloi.

CARACTERISTICINOTABILE:- amplihcator limitator debandi largi;- demodulator MF, a cirui ali-niere se face cu o bobini;- e-taj de iqire cu impedantiredusi: 100 Ohmi;- stabilizator intern de tensiune.

Schema bloc 9i configuratiaterminalelor ( vederd de sus )-se dhuin figura aliituratd.

In componenla schemei blocintri:

-sursa stabilizati;-amplificatorul limitator cu'reactie totali in domeniul frec-ventelor joase, alcituit din 4etaje cu structurd diferengiali;-demodulatorul construit dintr-un multiplicator analogic fo-losit ca detector sensibil lafazA;-etajul de iesire.

Sursa stabilizata furnizeazd,

, uimitoare de prelucrare a semnalu-lui.

Valori limite absolute:-tensiunea de alimentare 15V;-gama temperaturilor defuncEionare 0-70 C9

" -puterea disipati 5ff) mW;-rezistenta termicii jonctiune-ambiant 200sCnV. ,

@ N|9TUL

IMPC'FITANTINe putetl scnie p-e_ adresa: EfucluresGl,casuca poscalas-51MaGenialele trirnise pntnr licare s t oF4Rs-^. incadra la n icile enu;iiarc

l,a pag.2reuEpecifieaCe la

dl-pturile dqaucoFIn nurnarul viitor

_ Pentruintocrnlrea aFGico-bron- puit icabirett

1/90

I'

:'

ESj|PMENT FACzoo-poa, GALE OVEI; 764A2- PHONE 80 20 20 TELEX:11578

v,i ii

,?

t-ll.r{

c '] Lk'l,

\

ii.. t.r' :', .'".:

tlj::

ffiH \Fe,lr "'Q@.'3t

I ' l.'.,r,:'il

'1. I f r. ,'4,

n$rt

t.

tt):+lnNI

* tE