+ All Categories
Home > Documents > Electrica, proiect de referinţă pentru România

Electrica, proiect de referinţă pentru România

Date post: 08-Feb-2017
Category:
Upload: phamthien
View: 227 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
28
Anul XIV | Nr 51 (1/2015) D upă un an 2014 de referinţă pentru Electrica, provocările continuă şi în 2015. Contextul economic şi geopolitic defineşte realităţile actuale ale pieţei generând noi oportunităţi, cărora trebuie să fim pregătiţi să le răspundem. Electrica a obţinut rezultate financiare de excepţie, nivelul excelent al profitului net fiind un semn al eficacităţii strategiei noastre, o strategie prin care ne-am menţinut poziţia de lider în distribuţia şi furnizarea de energie electrică în România. Dincolo de performanţele financiare remarcabile, înregistrate în ultima perioadă, am făcut şi continuăm să facem paşi foarte importanţi pentru dezvoltarea unei culturi organizaţionale, bazate pe excelenţă şi pe profesionalism. Aderarea la valorile şi principiile etice reprezintă încă o condiţie esenţială îndeplinită pentru creşterea capitalului de încredere de care compania beneficiază. Suntem hotărăţi să continuăm implementarea celor mai bune practici în domeniul guvernanţei corporative la nivelul Grupului Electrica, dar şi măsurile de eficientizare a activităţilor din toate segmentele. Toate acestea generează valoare adaugată pe termen lung pentru toate părţile interesate şi ne oferă posibilitatea de a ne adapta şi de a evolua într-o piaţă în care competiţia devine din ce în ce mai acerbă. În ultimul an am parcurs un proces complex de transformare a companiei noastre, care - nu ezit să o spun - a devenit un proiect de referinţă pentru România. Ne aflăm într-un proces absolut firesc de redefinire a structurii interne, de optimizare a proceselor organizaţionale şi, evident, de eficientizare. Parcursul foarte bun de până acum ne dă energia şi încrederea să continuăm, convinşi fiind că am ales drumul corect. Privind înainte, mizăm pe profesionalismul, pasiunea şi entuziasmul vostru, al oamenilor Electrica, pentru susţinerea procesului ireversibil de implementare a schimbărilor atât de necesare în contextul asumării statutului de companie listată, dar şi al celui de lider în sectorul energetic. Ioan Roșca Director General Electrica S.A. Electrica, proiect de referinţă pentru România “Electrica a obţinut rezultate financiare de excepţie, nivelul excelent al profitului net fiind un semn al eficacităţii strategiei noastre, o strategie prin care ne-am menţinut poziţia de lider în distribuţia şi furnizarea de energie electrică în România.”
Transcript
Page 1: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015)

După un an 2014 de referinţă pentru Electrica, provocările continuă şi în 2015. Contextul economic şi geopolitic defineşte realităţile actuale ale pieţei generând noi oportunităţi,

cărora trebuie să fim pregătiţi să le răspundem.Electrica a obţinut rezultate financiare de excepţie, nivelul excelent al profitului net fiind un semn al eficacităţii strategiei noastre, o strategie prin care ne-am menţinut poziţia de lider în distribuţia şi furnizarea de energie electrică în România.Dincolo de performanţele financiare remarcabile, înregistrate în ultima perioadă, am făcut şi continuăm să facem paşi foarte importanţi pentru dezvoltarea unei culturi organizaţionale, bazate pe excelenţă şi pe profesionalism. Aderarea la valorile şi principiile etice reprezintă încă o condiţie esenţială îndeplinită pentru creşterea capitalului de încredere de care compania beneficiază. Suntem hotărăţi să continuăm implementarea celor mai bune practici în domeniul guvernanţei corporative la nivelul

Grupului Electrica, dar şi măsurile de eficientizare a activităţilor din toate segmentele. Toate acestea generează valoare adaugată pe termen lung pentru toate părţile interesate şi ne oferă posibilitatea de a ne adapta şi de a evolua într-o piaţă în care competiţia devine din ce în ce mai acerbă.În ultimul an am parcurs un proces complex de transformare a companiei noastre, care - nu ezit să o spun - a devenit un proiect de referinţă pentru România. Ne aflăm într-un proces absolut firesc de redefinire a structurii interne, de optimizare a proceselor organizaţionale şi, evident, de eficientizare. Parcursul foarte bun de până acum ne dă energia şi încrederea să continuăm, convinşi fiind că am ales drumul corect.Privind înainte, mizăm pe profesionalismul, pasiunea şi entuziasmul vostru, al oamenilor Electrica, pentru susţinerea procesului ireversibil de implementare a schimbărilor atât de necesare în contextul asumării statutului de companie listată, dar şi al celui de lider în sectorul energetic.

Ioan RoșcaDirector General

Electrica S.A.

Electrica, proiect de referinţă pentru România

“Electrica a obţinut rezultate financiare de excepţie, nivelul

excelent al profitului net fiind un semn al eficacităţii strategiei noastre, o strategie

prin care ne-am menţinut poziţia de lider în distribuţia şi furnizarea de energie electrică în România.”

Page 2: Electrica, proiect de referinţă pentru România

2 Anul XIV | Nr 51 (1/2015)

INTRO

INFONews

Rolul operatorilor de distribuţie în viitor

Noul Cod de Etică al Electrica

Atenţie!Avertizorul de Integritate vă stă la dispoziţie!

Electrica Furnizare SACel mai mare furnizor de energie electrică din România

Victor Grigorescu: Electrica, pe drumul performanţei şi al integrităţii

Etică pentru energie

04

05

06

08

10

12

14

“Transformarea în mai bine a grupului Electrica înseamnă o transformare

în bine pentru fiecare coleg care își desfășoară activitatea în societățile

noastre, din nordul Munteniei până în

inima Transilvaniei și mai departe. Înseamnă

relații de muncă corecte, un mediu profesional

atractiv, în care, pas cu pas, competența și dorința de a face performanță este

cea care te recomandă. Înseamnă oportunități reale

de dezvoltare în carieră, respect pentru experiența și realizările profesionale

ale înaintașilor, dar și deschidere către nou și

inovație.”

Victor GrigorescuMembru al

CA Electrica S.A.

Cuprins

Page 3: Electrica, proiect de referinţă pentru România

3Anul XIV | Nr 51 (1/2015)

“Aurel Persu a inventat primul „automobil cu forma aerodinamică” din lume - avea roţile

incluse în interiorul liniei aerodinamice. Anul de

fabricaţie: 1923, brevetat în 1924. Persu a parcurs

cu el peste 100.000 km. Un alt vehicul care a circulat

prin Bucureşti, automobilul trăsură “Olds Patent”

(1888), are motorul cu aprindere prin scânteie, sistemul de direcţie este

comandat prin intermediul unui ghidon, iar iluminatul

se realizează prin intermediul unor lămpi cu

acetilenă.”

Muzeul Naţional Tehnic “Prof. Ing. Dimitrie

Leonida”

ZOOM IN

LIFE

CASETA TEHNICĂ

Electrica, într-o nouă lumină

Povestiri adevărate

Incursiune în istorie

Marian Popa - omul electric

Cătălin Samoilă - Confesiunile unui fotograf

Colectiv redacţional:Ioana ANDRONICVioleta BĂDOIUMarius CHICAN

Adresa redacţiei:Str.Grigore Alexandrescu nr. 9Sector 1, BucureştiTelefon: (+40)21 208 5067Fax: (+40)21 208 5344E-mail: [email protected]

Responsabilitatea tuturor articolelor publicate aparţine autorilor

Revista se poate consulta şi în format electronic pe www.electrica.ro

15

18

19

23

26

Cuprins

Page 4: Electrica, proiect de referinţă pentru România

4 Anul XIV | Nr 51 (1/2015)

Electrica a intrat, după listarea pe bursele de la București și Londra, pe un drum nou, un drum al schimbării în mai bine, un drum al performanței îmbunătățite, un drum al integrității. Ne-am angajat

cu toții, Consiliul de Administrație și conducerea executivă ca, alături de fiecare dintre Dumneavoastră, să facem din grupul Electrica un model de urmat pe piața de energie electrică din România în anii care vin. Avem de ce să fim mândri: suntem a doua companie românească prezentă pe bursa de la Londra, un adevărat etalon pentru economia națională. Aducem electricitate în mod direct în locațiile a peste 3,5 milioane de consumatori finali. Peste 7500 de români acționari minoritari ai societății noastre își pun speranța că le vom investi economiile cu grijă și că performanța noastră economică le va face viața mai bună. Avem, așadar, o mare responsabilitate!

Împreună am făcut pași concreți, foarte importanți, în ultimele luni. Aș vrea să mă refer în mod special la un proiect: adoptarea noului Cod de Etică și înființarea unei linii anonime de Avertizori de Integritate. Doresc să vă mulțumesc în mod particular tuturor celor care ați contribuit la succesul acestui proiect, dar și Dumneavoastră, celor care ne sprijiniți activ prin semnalările aspectelor asupra cărora trebuie să ne aplecăm cu atenție. Suntem între puținele companii din România care a angajat o organizație internațională de cea mai înaltă

reputație pentru a prelua avertizările de integritate în condiții de maximă confidențialitate, pentru a oferi sfaturi de specialitate cu privire la modul cel mai potrivit pentru a face o sesizare. Linia de avertizori de integritate este deschisă tuturor celor interesați, angajați ai grupului Electrica, clienți sau parteneri de afaceri și contractanți. Transformarea în mai bine a grupului Electrica înseamnă o transformare în bine pentru fiecare coleg care își desfășoară activitatea în societățile noastre, din nordul Munteniei până în inima Transilvaniei și mai departe. Înseamnă relații de muncă corecte, un mediu profesional atractiv, în care, pas cu pas, competența și dorința de a face performanță este cea care te recomandă. Înseamnă oportunități reale de dezvoltare în carieră, respect pentru experiența și realizările profesionale ale înaintașilor, dar și deschidere către nou și inovație. Acest mediu profesional, pe care, sunt sigur, ni-l dorim majoritatea dintre noi, nu se poate obține fără schimbarea mentalităților, zi de zi, proces cu proces, astfel încât să facem astăzi mai bine decât am făcut ieri, să ne dorim mâine mai mult de cât am reușit astăzi! Este un proces de durată, este nevoie de curaj și de hotărâre. Contribuția fiecăruia dintre Dumneavoastră este importantă, iar efortul nostru comun este cheia succesului. Sunt, cu siguranță, deosebit de onorat să vă fiu alături pe acest drum de înnoire!

VictorGrigorescuMembru al Consiliului de Administraţie Electrica S.A.

Electrica, pe drumul performanţei şi al integrităţii

Intro

Page 5: Electrica, proiect de referinţă pentru România

5Anul XIV | Nr 51 (1/2015)

“Sunt convins că implimentarea

acestui nou Cod de Etică și Conduită Profesională de

către Electrica va fi un exemplu demn

de urmat şi de către alte companii din piaţa de energie”

Victor Cionga, preşedintele CA

Electrica

Etică pentru energieCompania Electrica a lansat noul Cod de Etică şi Conduită Profesională, precum şi Procedura de raportare a abaterilor etice, însoţită de platforma Avertizor de Integritate, în cadrul evenimentului „Etică pentru energie”, care a avut loc pe 23 aprilie 2015.

Evenimentul, organizat de compania Electrica SA, s-a bucurat de prezenţa a peste 130 de persoane, printre acestea numărându-se reprezentanţi ai celor mai importante companii din sectorul energetic, ai ANRE, ai Băncii Europene pentru Dezvoltare (BERD), ai Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, ai sistemului bancar şi ai pieţei de capital din România, precum şi ai mass-media. În cadrul evenimentului, „Etică pentru energie”, au fost invitaţi, în calitate de speakeri: Ioan Roşca, director general al Electrica S.A.; Bogdan Badea, secretar de stat în Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri; Victor Cionga, preşedintele Consiliului de Administraţie (CA) Electrica; Gian Piero Cigna (BERD); Victor Alistar, director executiv al Transparency International România şi Victor Grigorescu, membru al Consiliul de Administraţie (CA) Electrica (foto).Noul Cod de Etică şi Conduită Profesională, precum şi Procedura de raportare a abaterilor etice, însoţită de platforma Avertizor de Integritate, reprezintă instrumentele fundamentale prin care Electrica, o companie recentă listată la bursă, se angajează să respecte valorile şi principiile după care se ghidează: Inovaţie, Responsabilitate socială, Integritate, Loialitate, Responsabilitate, Obiectivitate, Transparenţă, Nediscriminare, Concurenţă loială și Respect.

“Schimbările implementate recent sau aflate în curs de implementare au scopul de a consolida întreg Grupul, de a întări relaţia cu furnizorii, cu clienţii de diferite categorii şi de a arăta tuturor celor interesaţi angajamentul nostru de a menţine Electrica în poziţia de lider”, a declarat Victor Cionga, preşedintele CA Electrica. Noul Cod de Etică şi Conduită Profesională şi Procedura de raportare a abaterilor etice, însoţită de platforma de Avertizor de Integritate au fost elaborate în colaborare cu Transparency International România. “O nouă cultură organizaţională la nivelul Grupului Electrica, precum şi aderarea acestuia la valorile şi principiile etice reprezintă condiţii esenţiale pentru creşterea capitalului de încredere de care organizaţia beneficiază. Vorbim de un angajament clar al managementului companiei, dar ne bazăm pe susţinerea şi pe implicarea tuturor părţilor implicate”, a declarat Ioan Roşca, directorul general al Electrica.

Intro

Page 6: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015)6

Electrica, premiată de Ziarul FinanciarCompania Electrica SA, lider în distribuţia şi furnizarea de energie electrică în România, a fost premiată de Ziarul Financiar, în cadrul conferinţei ZF TOP Tranzacţii, care a avut loc, pe 31 martie 2015, la Bucureşti.Electrica a primit premiul “Cea mai mare tranzacţie de pe bursă în 2014”, ca recunoaştere a succesului înregistrat în vara anului trecut, când compania a fost listată dual pe bursele de la Bucureşti şi de la Londra. “Dincolo de listarea istorică a Electrica, vă asigurăm, încă o dată, că ne vom respecta angajamentele asumate cu ocazia prospectului de ofertă”, a declarat directorul de Operaţiuni al Electrica, Ioan Dumbravă, care a ridicat premiul în numele companiei.-----------------------------------------------------------------

Noi investiții în CareiÎn data de 8 februarie a.c., a fost dată în exploatare o nouă linie electrică subterană la SDEE Satu Mare, municipiul Carei, valoarea investiției ridicându-se la 1.460.000 lei. Cu o lungime de 2,5 km, linia se întinde de la stația de transformare Carei 1 până la cartierul Eliberării. Aceasta va contribui la creșterea siguranței în alimentarea cu energie electrică

în zona centrală a orașului, alături de alte două linii electrice noi, realizate în cursul lunii ianuarie 2015. În planul de investiții al Filialei Electrica Distribuție Transilvania Nord este prevăzut, pentru anul în curs, un amplu proiect de înlocuire a cablurilor vechi din municipiul Carei, trecerea rețelei de medie tensiune de la 6000 V la 20000 V etapizat, concomitent cu modernizarea principalelor posturi de transformare și puncte de alimentare cu energie electrică.-----------------------------------------------------------------

Modernizarea Stației 110/20/6 kV BlajUna dintre lucrările importante de investiţii finalizate şi puse în funcţiune anul trecut de către FDEE Electrica Distribuţie Transilvania Sud S.A. a fost modernizarea Staţiei 110/20/6kV Blaj, din judeţul Alba.Staţia alimentează 18.378 de consumatori casnici şi comerciali la JT şi 37 consumatori industriali la MT din zona municipului Blaj. Modernizarea Staţiei 110/20/6 kV Blaj a fost necesară pentru: reducerea numărului mediu anual de întreruperi (SAIFI) cu mai mult de 50%, scăderea pierderilor- se va reduce și consumul propriu tehnologic (CPT-ul) cu cca. 32%, conform calculelor făcute de proiectant, reducerea cheltuielilor de mentenanţă cu 25% şi reducerea timpului afectat reparaţiilor echipamentelor şi remedierii defecţiunilor. ----------------------------------------------------------------

În 2014, profit cu 59% mai mare decât în 2013Compania Electrica SA a raportat, pe 29 martie 2015, un profit net consolidat de 401,4 milioane lei (90,7 milioane euro) pentru anul 2014, cu 59% mai mult decât în 2013, când profitul s-a ridicat la 252,4 milioane lei. Rezultatul nu include participaţiile minoritare transferate. Anul trecut, profitul operaţional a fost de 497 milioane lei (112,3 milioane euro), cu 44% mai mare decât în 2013.În 2014 veniturile au totalizat 5,22 miliarde lei (1,17 miliarde euro), în scădere cu 5% faţă de 2013 (291 milioane lei), iar cheltuielile operaţionale ale grupului au coborât cu 9%, la 4,72 miliarde de lei (1,06 miliarde euro).

News

Page 7: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015) 7News

Viitorul sună electric! Electricitatea este o opţiune care reprezintă un real potenţial ca alternativă la petrol, iar piața auto se adaptează din mers noului curent.

Automobilul electric este pe cale să devină ceva obişnuit, iar Electrica susţine promovarea acestui tip de transport alternativ în România, unde Guvernul a lansat un program de subvenţii pentru achiziţia de astfel de autoturisme. Strategia CE prevede ca, până în 2030, jumătate din maşinile care circulă în oraşe să fie electrice, iar până în 2050, eliminarea treptată a autoturismelor pe combustibil.În acord cu tendinţa europeană privind instalarea infrastructurii pentru combustibili alternativi pentru stimularea folosirii vehiculelor electrice (Directiva 2014/94/UE a Parlamentului european şi a Consiliului Europei din 22 octombrie 2014), compania Electrica se implică în mod activ în promovarea acestui tip de transport alternativ, care are cel puţin câteva avantaje majore: este silenţios, economic şi mai ales, ecologic.În acest sens, Electrica SA a pus la dispoziţia angajaţilor săi, într-un

program pilot E-Drive, un automobil electric Opel Ampera, pentru un test drive. Este un prim pas, dintr-o strategie de susţinere a acestui tip de transport alternativ, din care mai face parte şi un proiect de instalare a unor puncte de încărcare pe teritoriul României. În viitor, angajații Electrica vor avea posibilitatea să testeze şi autoturismele electrice: Renault Zoe, Mitsubishi i-MiEV şi Volkswagen E-Golf.Angajații companiei au avut astfel oportunitatea de a conduce primul autovehicul cu zero emisii şi propulsie electrică din Europa, adecvat pentru conducerea zilnică. Roţile modelului Ampera sunt acţionate electric în permanenţă şi la orice viteză de deplasare. La parcurgerea unei distanţe de până la 60 km (MVEG), autovehiculul este alimentat cu energie stocată în bateria litiu-ion de 16 kWh, de ultimă generaţie.Spre deosebire de un autovehicul electric cu baterie obişnuit, modelul Ampera elimină „neliniştile provocate de autonomie”, beneficiarii drive-testului E-Drive confirmând că este confortabil să nu trăieşti cu spaima că autovehiculul se va opri la descărcarea bateriei. Cât timp este utilizat motorul electric alimentat de baterii, emisiile CO2 sunt zero. După consumarea energiei bateriei, un generator cu motor pe benzină/etanol E85 produce încontinuu energie electrică pentru acţionarea unităţii de propulsie electrică, încărcând simultan şi bateria. Acest mod de funcţionare extinde autonomia până la 500 de kilometri, până la încărcarea bateriei prin conectarea sistemului de încărcare încorporat la o priză menajeră standard de 230 V.Preţul unui kilometru parcurs cu autovehiculul Ampera cu propulsie electrică este estimat de Opel la doar o cincime din preţul parcurgerii unui kilometru cu un autovehicul obişnuit cu motor pe benzină, calculat la preţul actual al carburantului.“Am parcurs cu Opel Ampera vreo 150 de km. Nu este pentru prima oară când conduc un autoturism electric. A fost o experienţă extraordinară. Este o maşină silenţioasă, uşor de condus, am beneficiat de un confort sporit. Este un model uşor de încărcat la orice priză, dacă ai împământare. Îmi doresc să îmi achiziţionez un astfel de autoturism electric” - Mihai Olteanu, Direcţia Operaţiuni, Electrica S.A., unul dintre beneficiarii test drive-ului

Un nou curent pe piaţa auto!

Autovehiculul Opel Ampera s-a lansat în România în 2012. Preţul unui astfel de autoturism ajunge la 44.500 euro cu TVA.Încărcarea bateriilor este la fel de simplă precum încărcarea unui telefon mobil. Ai nevoie doar de o priză menajeră standard de 230 V şi de cablul de încărcare, pe care îl conectezi la mufa de încărcare de pe aripa faţă din dreptul soferului. Încărcarea bateriei durează mai puţin de şase ore. Pentru o încărcare completă aveţi nevoie de 16 kWh, puteţi parcurge în medie 60 de km şi vă costă 6 lei!

Page 8: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015)8

Ce rol li se va atribui operatorilor de distribuţie? Este o întrebare la care caută răspuns în egală măsură operatorii de distribuţie, Consiliul European al Reglementatorilor în domeniul Energiei (CEER), precum şi utilizatorii racordaţi la reţeaua de distribuţie a energiei electrice.

Text de: Ligia Costin

Integrarea la scară largă a energiei electrice din surse regenerabile, participarea activă a utilizatorilor la reglarea curbei de sarcină prin DR (Demand Response) şi DSM (Demand Side Management), utilizarea noilor contoare inteligente, apariţia vehiculelor electrice (VE) sunt provocări atât pentru operatorii de distribuţie, cât şi pentru reglementatori.Una dintre problemele majore cu care se confruntă astăzi operatorii de distribuție din Uniunea Europeană este necesitatea transformării reţelelor de distribuţie actuale în „reţele inteligente”, care să permită o gestionare mai bună a cererii de energie şi să absoarbă volumul din ce în ce mai mare al producției de energie electrică din surse regenerabile.Transformarea reţelelor actuale în „reţele inteligente” necesită însă investiţii serioase din partea operatorilor de distribuție ceea ce ar presupune şi un sprijin din partea reglementatorilor prin actualizarea cadrului de reglementare, astfel încât operatorii de distribuţie să îşi poată transforma aceste investiţii în profit.Cea mai mare parte a reglementatorilor din UE încearcă însă să menţină tarifele reglementate la valori cât mai scăzute pentru a proteja consumatorii, aşa încât este puţin probabil că operatorii de distribuție vor obţine sprijinul aşteptat din partea reglementatorilor în ceea ce priveşte majorarea tarifelor.Raportul „From distribution networks to smart distribution systems” realizat de European University Institute consideră că „reglementatorul va trebui să se asigure că operatorii de distribuție nu sunt afectaţi în mod negativ de dezvoltarea surselor distribuite în ceea ce priveşte capacitatea de a gestiona şi finanţa toate cerinţele necesare sistemului de distribuţie”.

Noi linii de business pentru operatorii de distribuţieDacă prin tarifele reglementate este puţin probabil ca investiţiile realizate în reţele inteligente să poată fi transformate în profit, operatorii de distribuţie vor încearca să se orienteze spre introducerea

în portofoliul de servicii a unor noi linii de business, conexe activităţii de distribuţie a energiei electrice, care le-ar putea aduce venituri suplimentare.Stocarea energiei în baterii de acumulatoare sau în centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj ar fi deosebit de importantă, deoarece ar echilibra producţia intermitentă a centralelor solare şi eoliene.Servicii privind gestionarea cererii şi managementul circulaţiei puterii în reţea, puncte de încărcare pentru vehiculele electrice, servicii de “măsurare inteligentă” sunt alte activităţi ce prezintă interes pentru operatorii de distribuţie.

Întrebarea este dacă aceste activităţi vor fi reglementate sau nu şi dacă ele vor putea fi incluse de către operatorii de distribuţie în portofoliul de servicii.Încă nu există un consens privind aceste activităţi. Pe 30 martie

Rolul operatorilor de distribuţie în viitor

Info

Page 9: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015) 9

2015, CEER a organizat la Bruxelles o audiere publică cu tema Rolul operatorilor de distribuţie în viitor - “Future Role of the DSO”.În Raportul consultării publice realizate de CEER pe această temă şi prezentat în cadrul evenimentului sunt definite activităţi precum dezvoltarea, exploatarea, mentenanţa reţelei de distribuţie, racordarea la reţea precum şi managementul datelor tehnice, al pierderilor tehnologice, servicii de sistem precum descărcarea de sarcină, sunt considerate activităţi de bază ale operatorilor de distribuție.Producţia şi furnizarea de energie sunt activităţi interzise pentru operatorii de distribuție şi se pare că aşa vor rămâne.Rămân în discuţie activităţile din “zona gri” în care operatorii de distribuție s-ar putea implica în anumite condiţii sau sub control reglementat.Serviciile de sistem sunt în mod tradiţional în responsabilitatea operatorului de transport, dar acest lucru s-ar putea schimba în timp. Ar putea fi loc şi pentru operatorii de distribuție ca “dispecer local” al

resurselor locale.În domeniul stocării de energie, CEER consideră că rolul operatorilor de distribuție ar trebui să fie limitat la utilizarea unor servicii orientate către reţea, “stocurile” de energie putând fi utilizate pentru rezolvarea temporară a constrângerilor reţelei. Activităţile referitoare la infrastructura privind vehiculele electrice cad sub incidenţa Directivei 94/2014 AFID “Alternative Fuels Infrastructure Directive”, care stabileşte faptul că deţinerea şi exploatarea infrastructurii pentru vehiculele electrice (VE) este o activitate competitivă. Acest fapt ar conduce la concluzia că activitatea operatorilor de alimentare a VE ar trebui să fie separată de operatorii de distribuție.Totuşi, operatorii de distribuție joacă un rol important în dezvoltarea punctelor de alimentare a VE, în situaţiile în care este necesară extinderea sau întărirea reţelei de distribuţie. Pe de altă parte, pentru o mai bună gestionare a reţelei, operatorii de distribuție ar trebui să urmărească utilizarea eficientă a staţiilor de încărcare a VE din perspectiva unei “reţele inteligente”, prin oferirea de stimulente financiare, astfel ca în viitor să conducă la aplatizarea vârfurilor de sarcină şi evitarea congestiilor din reţea. “Acest lucru nu înseamnă că operatorii de distribuție ar trebui să deţină sau să exploateze puncte de reîncărcare a VE, ci să interacţioneze cu uşurinţă cu punctele de încărcare aflate în reţeaua sa” (Rolul operatorilor de distribuţie în viitor).Deţinerea şi gestionarea echipamentelor de măsură este comună majorităţii operatorilor de distribuţie din ţările europene. Cu toate acestea, alternativa unei abordări din perspectiva pieţei este posibilă acolo unde activităţile de măsurare sunt realizate de operatori de măsurare independenţi.Referitor la activităţile legate de eficienţa energetică, CEER consideră că rolul operatorilor de distribuție trebuie să se limiteze la activităţile de îmbunătăţire a eficienţei energetice a reţelei de distribuţie. Cu alte cuvinte, operatorii de distribuție nu ar trebui să realizeze activităţi care să ajungă “dincolo de contor” (ex. consumatori, locuinţe…), asigurarea serviciilor privind eficienţa energetică pentru consumatori fiind privită ca o activitate comercială şi nu de distribuţie.Există şi alte activităţi care fac obiectul analizei CEER, cum ar fi oferirea de servicii companiilor de telecomunicaţii, infrastructura operatoriilor de distribuție putând susţine o parte a reţelei de telecomunicaţii sau într-o viziune mai avansată, operatorii de distribuție putând obţine licenţă de operator de telecomunicaţii şi servicii IT. Chiar dacă rolul pe care operatorii de distribuție îl vor avea în viitor nu este încă foarte clar definit este sigur că aceştia vor ocupa o poziţie importantă pe piaţa internaţională a energiei electrice, atât ca responsabili pentru buna funcţionare a sistemelor energetice de distribuţie, cât şi ca mediatori pe piaţa de energie electrică.

Info

Page 10: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015)10

Noul Cod de Etică al Electrica

Avem un nou Cod de Etică şi Conduită Profesională! O dovadă în plus că Electrica S.A., o companie listată pe bursă, doreşte să creeze valoare pe termen lung, atât pentru acţionari, prin distribuţia şi furnizarea de energie electrică, cât şi pentru clienţi prin asigurarea de servicii la standarde excepţionale, în condiţii de siguranţă, permanenţă, accesibilitate şi sustenabilitate.

Codul de Etică și Conduită Profesională, adoptat prin Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 3/02.02.2015, stabileşte valorile, principiile şi normele de conduită profesională pe care personalul Electrica S.A. trebuie să le respecte şi să le aplice în activitatea desfăşurată în cadrul organizaţiei, în concordanţă cu valorile şi obiectivele organizaţiei.Valorile specificate în noul Cod de Etică şi Conduită Profesională sunt cele care au stat şi vor sta la baza succesului companiei: Inovaţie, Responsabilitate socială, Integritate, Loialitate, Responsabilitate, Obiectivitate, Transparenţă, Nediscriminare, Concurenţă loială, Respect.

Normele generale de conduită Conform acestor norme de conduită, compania Electrica S.A. îşi desfăşoară activitatea cu respectarea legilor, actelor normative şi de reglementare din România, precum şi a celor din orice altă țară în care activează (“Conformitatea” - Punctul 3). Una dintre obligaţiile personalului societăţii este acela de a respecta şi de a aplica principiile prezentului Cod de Etică şi Conduită Profesională, iar al managementului acela de a elabora şi de a adopta politici pentru fiecare din elementele următoare: fraudă și corupție, spălare de bani, avertizare de integritate, CSR, precum și de a evalua gradul de implementare a acestora.Electrica S.A. se angajează să nu participe la: practici concertate de tipul cartelurilor sau înţelegerile cu competitorii; înţelegeri care limitează relaţiile cu furnizorii sau clienţii; utilizarea abuzivă a poziţiei dominante, atât pe piaţa pe care deţine această poziţie, cât şi pe cele conexe (“Concurenţa loială şi clauza antitrust” - Punctul 5). Personalul Electrica S.A. nu trebuie să folosească atribuţiile funcţiei deţinute în alte scopuri decât cele care privesc îndeplinirea atribuţiilor

Info

Page 11: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015) 11

de serviciu (“Combaterea corupţiei”- Punctul 6).În Codul de Etică și Conduită Profesională se precizează că este interzisă utilizarea activelor şi resurselor Electrica S.A. în beneficiu personal (“Protejarea activelor organizaţiei”- Punctul 10).În ceea ce priveşte “Cadourile și cheltuielile de protocol” (Punctul 12), nu este permis personalului Electrica S.A. să solicite şi să accepte cadouri, servicii, favoruri, invitaţii sau orice alte avantaje, care le sunt destinate personal, familiei, părinţilor, prietenilor, etc. și care le pot influenţa imparţialitatea în exercitarea funcţiei deţinute. În cazul în care aceste cadouri sunt oferite personalului în timpul exercitării funcţiei, acestea trebuie declarate. Cadourile care depăşesc valoarea de 50 de euro vor fi înregistrate într-un registru public special. După înregistrare, acestea vor fi lăsate în cadrul companiei spre folosință.Codul de Etică și Conduită Profesională precizează că Electrica S.A. și personalul său convin ca, pe toată durata contractului de muncă şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în condiţiile stabilite prin regulamentele interne, contractul colectiv de muncă sau contractele individuale (“Confidenţialitatea”- Punctul 13). Excepţia de la această regulă o constituie doar sesizările faptelor ce contravin legii, depuse la autorităţile competente. Electrica S.A. recunoaşte rolul fundamental al mijloacelor de informare şi realizează o comunicare transparentă către public, prin toate mediile de comunicare (“Transparenţa”- Punctul 16). Informaţiile cu caracter general se regăsesc pe site-ul www.electrica.ro.“Relaţia cu acţionarii” (Punctul 18) este un capitol important din Codul de Etică și Conduită Profesională al unei companii proaspat listate pe bursă. Sunt prevăzute: maximizarea valorii investiției pentru acționari, prin asigurarea unei dezvoltări durabile şi sigure a organizaţiei şi asigurarea unor servicii de calitate pentru clienți, prin respectarea standardelor de calitate ale Electrica S.A. şi prin îmbunătăţirea continuă a serviciilor oferite. Compania se angajează să controleze riscurile care decurg din activitatea desfăşurată, prin intermediul unor politici şi mecanisme dezvoltate pe baza celor mai

bune practici din domeniu.În “Relaţia cu autorităţile” (Punctul 19), compania va asigura relaţii de colaborare cu autorităţile locale, centrale precum și cu alte entități, bazate pe principii de corectitudine şi transparenţă, fără a compromite independenţa şi obiectivele economice ale organizaţiei şi cu respectarea principiilor de comportament şi a valorilor acestui nou Cod de Etică şi Conduită Profesională. În “Relaţia cu partenerii de afaceri” (punctul 20) Electrica S.A., prin personalul său, va promova concurenţa deschisă şi cinstită, cu derularea de relaţii contractuale în mod onest şi legal.În “Relaţia cu comunitatea” (punctul 21) compania va promova un dialog deschis şi continuu cu clienţii, autorităţile publice, organizaţiile nonguvernamentale şi alte părţi interesate de probleme generale de mediu. De asemenea, se precizează că Electrica S.A. dezvoltă, adoptă și implementează programe de responsabilitate socială, prin procese participative cu partenerii sociali și alte părți interesate.În ceea ce priveşte “Sistemul de avertizare de integritate” (punctul 24), se precizează că Electrica S.A. adoptă și implementează o politică dedicată avertizării de integritate, care se bazează pe principiile expuse în prezentul Cod de Etică și Conduită Profesională.

Respectarea dispoziţiilor din noul Cod de Etică şi Conduită Profesională este o condiţie obligatorie pentru întreg personalul Electrica S.A., inclusiv pentru personalul delegat sau detaşat în cadrul organizaţiei.

• Codul de Etică şi Conduită Profesională poate fi accesat pe website-ul organizației – www.electrica.ro.

• Nerespectarea Codului de Etică şi Conduită Profesională este considerată abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor legale şi reglementărilor interne în vigoare.

Info

Page 12: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015)12

Atenţie!Avertizorul de Integritate vă stă la dispoziţie! În noul Cod de Etică şi Conduită Profesională sunt stabilite valorile care au fost şi vor continua să fie viabile pentru succesul companiei Electrica S.A.

Una dintre acestea este integritatea. În mediul de afaceri, o organizaţie este considerată integră dacă este transparentă, consecventă şi îşi asumă responsabilitatea deciziilor şi acţiunilor sale (este responsabilă atât legal, cât şi social). Pentru a demonstra că este un partener viabil, de încredere şi onest compania pune la dispoziţie platforma Avertizor de Integritate Electrica pentru toți cei care doresc să facă sesizări care conţin avertizări de integritate. Această platformă poate fi accesată on-line la: https://www.alacromania.ro/electrica, link-ul fiind disponibil şi de pe site-ul www.electrica.ro.Scopul avertizării de integritate este să protejeze compania Electrica S.A. în faţa abaterilor etice, a fraudelor şi a oricăror aspecte de neconformitate, care ar putea aduce prejudicii de imagine sau comerciale ori ar atrage sancţiuni legale, reducând prestigiul şi profitabilitatea Electrica. Dacă deveniţi avertizori de integritate, vi se garantează protejarea identităţii. Informaţiile pe care le furnizaţi prin intermediul formularului on-line de sesizare vor ajunge la Centrul de corespondenţă electronică, gestionat de Transparency International România (TI-România).

Puteţi face sesizări cu privire la: situaţii de management defectuos; nerespectare a normelor interne de etică; conduita în afaceri, a politicilor sau procedurilor; fapte de corupţie; alte încălcări ale legislaţiei aplicabile în vigoare la nivel naţional şi european. Prin completarea chestionarului, veţi deveni avertizori de integritate, în sensul “Codului de Etică și Conduită Profesională” şi al „Procedurii de raportarea a abaterilor etice, a neregulilor sau a oricăror încălcări ale legii prin dispozitivele de avertizare de integritate” (whistleblowing policy) ambele aprobate prin Hotărârea Consiliului de Administrație nr. 3/02.02.2015, urmând a beneficia de mijloacele de protecţie prevăzute de acestea. După îndepărtarea elementelor şi informaţiilor care pot conduce la identificarea persoanelor care le-a formulat, Transparency International România transmite sesizările primite către Biroul de Audit Intern. Preluarea, prelucrarea şi transmiterea avertizărilor de integritate cu privire la activitatea Electrica este realizată de către un operator independent, subcontractat special în acest sens.Instrumentarea şi investigarea faptelor semnalate de către avertizorii de integritate va fi realizată de Biroul de Audit Intern şi de compartimentele de specialitate ale Electrica, cu evitarea oricăror conflicte de interese şi cu aplicarea directă a principiilor şi normelor din Codul de Etică și Conduită Profesională al Electrica.

Sesizările conţinând avertizări de integritate pot fi transmise către Transparency International România pe mai multe căi, astfel:• Telefonic, la linia telefonică dedicată +40316606005• On-line, pe platforma

https://www.alacromania.ro/electrica(link disponibil si de pe site-ul www.electrica.ro)

• Prin poştă, la adresa: Transparency International România - Centrul de corespondenţă pentru avertizorii de integritate Electrica, Bd. N. Bălcescu nr. 21, et. 2, sect. 1, Bucureşti, cod 010044

Info

Page 13: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015) 13

Page 14: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015)14

Electrica Furnizare SA,Cel mai mare furnizor de energie electrică din RomâniaElectrica Furnizare se menţine în continuare în fruntea clasamentului celor mai mari furnizori de energie electrică din România, cu o cotă de piaţă de 20,8% în 2014, fiind urmată de Enel Energie (9,3%), Enel Energie Muntenia (9,0%) şi Tinmar Ind (8,3%).

Text de: Gabriel Niță

“E greu să devii numărul 1, dar e şi mai greu să te menţii acolo” este o regulă general valabilă, mai ales în condiţiile în care piaţa de energie electrică din Romania a fost liberalizată, iar concurenţa pe acest segment este acerbă. Conform datelor furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), această cotă de piață deţinută de Electrica Furnizare include atât vânzarea pe piața reglementată, cât și cea pe piața concurențială. Electrica Furnizare SA furnizează energie electrică: pe piața

concurențială, pe întreg teritoriul României; pe piața reglementată, în 18 județe, prin cele trei sucursale de furnizare a energiei electrice, cu câte șase agenții fiecare, pentru un număr de 3.516.542 locuri de consum (la data de 31 decembrie 2014). Portofoliul său de clienți se împarte în:

• clienți cărora li se furnizează energie electrică pe piața reglementată (la tarife aprobate de ANRE), inclusiv consumatorii noncasnici care nu au optat să treacă pe piața concurențială:

− 3.359.034 clienți casnici cu tarif reglementat;− 87.576 clienți noncasnici beneficiari ai serviciului universal;− 69.932 clienți noncasnici nebeneficiari ai serviciului

universal;• clienți (eligibili)cărora li se furnizează energie electrică pe piața

concurențială (la tarife negociate):− 15.216 clienți noncasnici mici;− 58.696 clienți noncasnici mari.

Cotele de piață ale furnizorilor de energie electrică pentru clienții finali IANUARIE - DECEMBRIE 2014

CEZ Vânzare: 7.12%Alro: 4.53%Repower Furnizare România: 3.24%Areko Power: 2.89%OMV Petrom: 2.66%Electromagnetica: 2.34%EFT Furnizare: 2.13%

Transenergo Com: 1.53%Energy Holding: 1.48%Arpo Energy România: 1.45%GDF Suez Energy România: 1.19%Alții: 12.42%

Electrica Furnizare: 20.80%ENEL Energie: 9.32%ENEL Energie Muntenia: 9.03%Tinmar Ind: 8.27%E.ON Energie România: 7.72%

Complexul Energetic Oltenia: 1.88%

Consum final: 44448 GWh

Categoria “Alții” include 70 furnizori ale căror cote de piață individuale sunt sub 1%

Sursa: ANRE

Info

Page 15: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015) 15

Bilanţ după cel mai mare IPO din istoria BurseiElectrica, într-o nouă luminăÎn 2014, într-o zi cu o puternică semnificaţie istorică, 4 iulie, Electrica S.A. (EL) a debutat concomitent la tranzacţionare pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Bursa de Valori din Londra (London Stock Exchange – LSE).

Text de: Marius Pîrloiu

Listarea duală pe BVB şi LSE a urmat celui mai mare IPO (Oferta Publică Iniţială de vânzare) din istoria pieţei de capital din România, în valoare de 442,5 milioane euro (1,947 miliarde lei), prin care Electrica a vândut mai mult de 51% acţiuni noi. Pe lângă faptul că oferta Electrica a fost un succes de proporţii, a fost pentru prima oară când statul a cedat prin intermediul pieţei de capital controlul aferent pachetului majoritar, rămânând în urma ofertei cu 48,78% din drepturile de vot.Prin emiterea de peste 51% acţiuni noi (177,189 milioane acţiuni), Statul, ca acţionar al Electrica, nu a încasat niciun ban, sumele rămânând la dispoziţia societăţii pentru investiţii viitoare în retehnologizarea şi dezvoltarea reţelei.

Debutul pe BursăPrima zi a acţiunilor Electrica pe Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a

fost una cu un rulaj extrem de ridicat, 60 milioane lei (13,7 milioane euro), fiind tranzacţionate 5,35 milioane acţiuni reprezentând 3,8% din totalul acţiunilor emise în cadrul IPO-ului. Preţul de închidere din prima zi a depăşit cu circa 2,3% preţul din ofertă (11,25 lei vs 11 lei preţ IPO).A urmat apoi o perioadă în care preţul acţiunilor Electrica (EL) a alunecat sub preţul din ofertă, în condiţiile în care BVB şi bursele din regiune erau afectate de conflictul din Ucraina, dar, odată cu primele rezultate post IPO comunicate de companie, acţiunile au intrat pe o tendinţă de creştere susţinută, atingând maximul istoric de 13,20 lei pe 19 septembrie.Reinflamarea conflictului din Ucraina a generat noi scăderi pentru Electrica şi pentru BVB per ansamblu, fiind din nou testat nivelul de 11 lei spre finele anului 2014. Anul 2015 a început într-un ton pozitiv pentru Electrica, acţiunile revenind peste cotaţia de 12 lei, nivel în jurul căruia se tranzacţiona şi în prima parte a lunii aprilie.

Electrica vs BVBDupă primele nouă luni pe Bursă, mai exact în perioada 4 iulie 2014 – 7 aprilie 2015, acţiunile Electrica înregistrează un avans de circa 10%

Evoluția acțiunilor Electrica pe BVB (4 iul. 2014 - 7 apr. 2015)

10.5

11

11.5

12

12.5

13

13.5

4-Iul-1

4

4-Aug-14

4-Sep

-14

4-Oct-

14

4-Noi-1

4

4-Dec

-14

4-Ian

-15

4-Feb

-15

4-Mar-

15

4-Apr-1

5

Volumul Lunar de Tranzacții pe BVB (Milioane acțiuni)

iul. 201

4

aug. 2

014

sep. 2

014

oct. 20

14

noi. 201

4

dec. 2

014

ian. 2

015

feb. 2

015

mar. 20

15

2.413.84

2.303.21

5.404.02

10.90

6.88

16.56

Zoom In

Page 16: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015)16

faţă de preţul din IPO, performând semnificativ mai bine decât piaţa per ansamblu, care în aceeaşi perioadă a scăzut cu 0,4% la nivelul BET (indicele care măsoară performanţa celor mai importante 10 acţiuni de pe BVB) şi cu 3,6% la nivelul BET-NG (indice ce măsoară performanţa acţiunilor din energie). În graficul ataşat, puteţi vedea cum acţiunile Electrica au performat mai bine decât piaţa.Totodată, Electrica s-a impus şi în topul lichidităţii generale pe BVB, generând în primele 9 luni al treilea cel mai mare rulaj de pe BVB, de 666 milioane lei, reprezentând 8,4% din total.În ceea ce priveşte tranzacţionarea Electrica pe London Stock Exchange (LSE) prin GDR-uri (Certificate Globale de Acțiuni – 1 GDR = 4 acțiuni), aceasta a captat un interes mai mare în prima lună, iar apoi treptat GDR-urile au fost transformate în acţiuni, deci interesul s-a mutat pe BVB. Practic, dacă la debutul pe LSE, GDR-urile reprezentau 10% din capitalul social al Electrica, în prezent ponderea acestora a coborât la 7,26%.

Rezultate pe 2014Între timp, Electrica a publicat rezultatele consolidate la nivelul grupului, precum şi cele ale filialelor din grup, alături de Bugetul de Venituri şi Cheltuieli (BVC) pe 2015, situaţii care au fost discutate pe 27 aprilie în cadrul AGEA (Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor) şi AGOA (Adunarea Generală Ordinară a Acţionarilor).Potrivit raportului administratorilor pe anul 2014, venitul consolidat la nivelul grupului Electrica a fost de 5,044 miliarde lei în 2014, în scădere cu 6,3% faţă de 2013, scăderea fiind compensată de reducerea semnificativă, cu 17,4%, a costului cu energia electrică achiziţionată, la 2,349 miliarde lei. Astfel, profitul din exploatare a crescut cu 43,8%, la 497 milioane lei, faţă de 345 milioane lei în 2013, iar profitul net aferent Grupului a urcat cu 27,2%, la 401 milioane lei, faţă de 316 milioane lei cu un an înainte.În ceea ce priveşte profitul net atribuibil acţionarilor Electrica SA (EL), aceasta a fost de 287,8 milioane lei în 2014, în creştere cu 17,8% faţă de 2013 (244,4 milioane lei). Din acest profit net, conducerea Electrica

Electrica - evoluție relativă față de BET (9 luni) Electrica +9.9% - BET +2.6%

EL

09.07.2014

-4

-2

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

11.08.2014 12.09.2014 15.10.2014 17.11.2014 19.12.2014 29.01.2015 03.03.2015 03.04.2015

valo

ri re

lativ

e (%

)

BET

Zoom In

Page 17: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015) 17propune acţionarilor distribuirea unui dividend brut de 0,7217 lei/acţiune, în sumă totală de 244,7 milioane lei, reprezentând 85% din profitul net aferent acţiunilor Electrica SA cu drept de vot (6,89 milioane acţiuni Electrica nu au drept de vot, fiind acţiuni proprii achiziţionate în perioada de stabilizare de după listare). Data de înregistrare propusă pentru identificarea acţionarilor ce vor beneficia de dividende aferente anului 2014 este 10 iulie 2015.

Impactul listăriiÎn urma procesului de listare, Electrica s-a deschis nu doar către acţionariatul participant în cadrul IPO, ci către orice acţionar potenţial din România sau orice acţionar instituţional potenţial din afară, astfel că asupra societăţii de tip holding, cât şi asupra filialelor sale de distribuţie şi furnizare sunt acum aţintiţi foarte mulţi ochi. Compania trece acum printr-o transformare importantă, menită să o conducă spre o mai mare eficienţă şi standarde cât mai ridicate de guvernanţă corporativă. În urma deschiderii către bursă, de acum

încolo sunt importante nu doar rezultatele financiare, cât şi orice evenimente legate de societate şi de angajaţii săi.

PerspectivePentru 2015, Electrica îşi propune reducerea nivelului CPT (Consum Propriu Tehnologic) cam cu 0,3 puncte procentuale pe medie pentru filialele de distribuţie: Electrica Distribuţie Transilvania Nord (EDTN) de la 11,71% la 11,48%, Electrica Distribuţie Transilvania Sud (EDTS) de la 11,68% la 11,40% şi Electrica Distribuţie Muntenia Nord (EDMN) de la 10,78% la 10,44%.Potrivit BVC pe 2015 propus acţionarilor, Electrica mizează pe o creştere a veniturilor faţă de 2014, cu 6,6%, la 5,398 miliarde lei, şi pe un avans al profitului operaţional, cu 13,9%, până la 568,2 milioane lei, de la 498,7 milioane lei în 2014. Profitul net propus pentru 2015 este de 460,7 milioane lei, în creştere cu 14,8% faţă de 2014.

Simbol

FP

SNG

EL

TEL

SNP

TLV

BRD

TGN

SIF2

EBS

07.04.2015

07.04.2015

07.04.2015

07.04.2015

07.04.2015

07.04.2015

07.04.2015

07.04.2015

07.04.2015

07.04.2015

0.8%

1.5%

7.5%

19.7%

-27.1%

21.3%

-1.4%

29.7%

21.8%

20.2%

4.6%

7.6%

12.8%

35.4%

0.7%

36.5%

22.3%

37.0%

27.1%

43.3%

-10.5%

-3.8%

-8.4%

-12.7%

-28.4%

-4.4%

-6.1%

-4.1%

-8.4%

-3.5%

35.8%

9.7%

8.4%

6.9%

6.4%

6.3%

6.2%

4.0%

2.6%

2.1%

0.8590

35.1000

12.0900

28.3800

0.3514

2.1410

9.2700

272.3000

1.6220

104.5000

0.8520

34.5800

11.2500

23.7100

0.4822

1.7650

9.4000

210.0000

1.3320

86.9500

0.8210

32.6100

10.7200

20.9600

0.3490

1.5690

7.5800

198.8000

1.2760

72.9500

0.9600

36.4800

13.2000

32.5000

0.4910

2.2390

9.8700

284.0000

1.7700

108.2500

3,016,970,574

22,328,527

56,908,290

22,303,487

1,198,483,693

259,546,217

54,853,246

1,303,918

137,994,458

1,875,352

2,828,644,019

767,142,953

665,722,454

545,335,316

501,787,113

493,632,194

490,432,524

313,307,573

208,731,368

164,885,480

Fondul Proprietatea

Romgaz SA

ELECTRICA SA

Transelectrica

OMV Petrom

Banca Transilvania

BRD Societe Generale

Transgaz SA

SIF Moldova

Erste Bank

Nume Companie Ultimaședință

Preț închid.ultima

ședință (T1)

Preț închid.4 iulie 2014

(T0)

Var.(%)

T1-T0

Lichiditate(RON)

Cotă partedin lichid.

pieței

Preț minimal

perioadei

Var. (%)T1-min

Preț maximal

perioadei

Var. (%)T1-max

Volum detranz.

(nr. act.)

Zoom In

Page 18: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015)18

Povestiri adevărate

„A căzut curentu’! Ce fac ăștia, domne?”, e fraza pe care nu vrei să o auzi niciodată. Cu atât mai puțin în Ajunul Sărbătorilor, când afară ninge ca-n povești, sunt -10oC și colindătorii bat la ușă. Acestea sunt zilele în care oamenii de la Electrica sunt primiți mai bine decât Moș Crăciun...

Text de: Minodora Bute

Așa s-a întâmplat și în ultimele zile ale lui 2014, când ANM a emis o atenționare meteorologică de cod portocaliu pentru perioada 28-29 decembrie. Ninsoarea abundentă, viscolul puternic și un ger năprasnic au luat cu asalt Sud-Estul țării, județul Brăila fiind foarte afectat.Natura s-a dezlănțuit! Apogeul a fost în data de 29 decembrie, în jurul prânzului, când 88 de localități din cele 143 ale județului au rămas nealimentate cu energie electrică. Au fost afectate total 6 LEA 110 kV și 40 LEA 20 kV, iar parțial au fost afectate 4 LEA 20 kV. Au rămas nealimentate 211 posturi de transformare.

“Iadul alb” din zona Brăilei, cum a fost denumită această cădere de zăpadă, cu viscol şi ger extrem, a determinat o mobilizare maximă a capacităţilor tehnico-organizatorice ale SDEE Brăila. 43 de formații, totalizând un număr de 113 persoane, au fost mobilizate! S-a lucrat sau, mai bine spus, s-a luptat non-stop, în condiții aproape imposibile pentru repunerea sub tensiune a instalațiilor afectate.În jurul orei 21.00 situația s-a îmbunătățit, dar era departe de a fi rezolvată. 45 localități au rămas în continuare nealimentate cu energie electrică din cauza instalațiilor cu defecțiuni: 2 LEA 110 kV afectate total, 21 LEA 20 kV afectate total, 9 LEA 20 kV afectate parțial și 106 posturi de transformare nealimentate. Era mai bine, dar...A doua zi s-a reluat bătălia cu natura: 40 de formații, însemnând peste 105 oameni, cu 40 de mașini și utilaje au reușit să repună sub tensiune toate instalațiile până în seară. În acel moment noul an putea veni… pentru toată lumea.

Zoom In

Page 19: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015) 19

În vizită la Muzeul Naţional Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida”Incursiune în istorie

“Bună ziua! Bine aţi venit la Muzeul Naţional Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida! Vă invităm la un tur al muzeului. Trageţi aer în piept şi intraţi. Vă asigurăm că brusc vă veţi simţi precum Alice în Ţara minunilor… tehnice. Un întreg univers se deschide în faţa dumneavoastră”.

Text de: Violeta Bădoiu

Iustin Capră şi „rucsacul zburător”Primul obiect pe care o să vă cadă privirea este “Aparatul de zbor cu reacţie” („rucsacul zburător”), inventat în 1958 de Iustin Capră şi Ion Munteanu. Studiaţi-l cu atenție! Noi aflăm de la Olimpia Dăncescu, muzeograf, expert conservare, că, la nici 25 de ani,

Justin Capră a conceput şi a realizat primul echipament individual de zbor - „rucsacul zburător”. Instantaneu, îmi trec prin minte imaginile cu cei 50.000 de oameni rămaşi cu gura căscată atunci când, într-o zi din vara lui 1992, pe Stadionul „23 August”, Michael Jackson a zburat de pe scenă cu un astfel de „rucsac”. Trebuie să fi fost tare mândru atunci domnul Capră, ştiind că el a inventat minunea aceea cu mai bine de trei decenii în urmă! Se întâmpla în 1958, cu aproape patru ani înainte ca un aparat similar să fie omologat în SUA de către Wendell Moore, Cecil Martin şi Robert Cunings. Aceştia au început să fabrice în serie „rucsacul zburător”. Justin Capră declara despre invenția americanilor că semăna

perfect cu a sa, „doar culoarea diferea”. Abia în 2002 se recunoaşte oficial că ideea i-a aparţinut inventatorului român. Mânată de curiozitate o întreb pe Olimpia: “Acest aparat de zbor s-a ridicat vreodată?”. “Da, din ce povestea Iustin Capră”, vine răspunsul. Urcăm. Ni se explică că toate obiectele pe care le vom vedea la etaj au scop didactic. Că profesorul Dimitrie Leonida a gândit Muzeul Tehnic ca pe un muzeu-şcoală. Ajungem la secţia de mecanică. Şi explicaţiile încep să curgă. Această secţie nu este încă finalizată pentru că sunt multe obiecte şi spațiul este neîncăpător. Şi există şi posibilitatea ca multe dintre aparatele didactice, care sunt

Life

Aparat de zbor individual cu reacție, 1958

Page 20: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015)20de dimensiuni foarte mici, să fie substrase de copilaşii pasionaţi de… mecanică. Şi auzim: vectori, plan înclinat, şuruburi. Citim pe afiş: “Cu aparatura din sector se demonstrează legile inerţiei, acceleraţiei, acţiunii şi reacţiunii corpurilor”. Înaintăm. Intrăm în sectorul de electricitate. Olimpia face mici experimente pentru a ne arăta cum circulă curentul electric. Colegul meu, Alexandru, zice ca are nevoia de energie. Se conectează la o maşină de electrizare şi imediat i se ridică părul de pe cap. Ne bufneşte râsul. Ne oprim la un banc demonstrativ şi vrem să aprofundăm teoria sonicităţii. “Adică transmiterea energiei la distanţă prin lichide”, ne lămureşte Olimpia. Şi adaugă: “Gogu Constantinescu a fundamentat teoria sonicităţii şi a construit motorul sonic. Folosind o invenţie a lui Gogu Constantinescu pe o aplicaţie a sonicităţii, aviaţia militară engleză a avut supremaţia în Primul Război

Mondial. La conferinţa de la Academia Română, din 14 noiembrie 1919, inventatorul român a prezentat multiple utilizări ale sonicităţii, în transporturi, energetică, foraje petroliere. Legile care se aplică în sonicitate sunt identice cu cele din curentul electric”.

Pilele lui Karpen Continuăm turul muzeului. Ajungem la vestitele Pile Karpen cu electrozi din aur şi platină, într-un electrolit de acid sulfuric pur, care, montate în serie, generează o forţă electro-motoare totală de circa 700 milivolţi. Aceste dispozitive au fost construite de Vasilescu Karpen, fostul rector al Politehnicii, în perioada 1920 – 1940, şi funcţionează folosind un singur izvor de caldură, cea din mediul ambiant, pe care o transformă în energie electrică. “Şi pila aceasta mai este funcţională?”, întreb nesigură. “Din păcate, când am adus-o aici, pe etaj, nu am luat în calcul că pe strada Candiano Popescu (n.r.

Muzeul Naţional Tehnic„Prof. Ing. Dimitrie Leonida”

Primul muzeu tehnic din România, a fost fondat, în anul 1909, de inginerul Dimitrie Leonida, după modelul Muzeului Transportului din Berlin. Muzeul a funcţionat la început în aceeaşi clădire cu Şcoala de electricieni şi mecanici din strada Primăverii (azi Mendeleev), lângă Piaţa Amzei. La etaj era şcoală iar la parter şi subsol era muzeul unde, în zilele de sâmbătă şi duminică, elevii şcolii făceau experienţe şi dădeau explicaţii publicului. După trei ani, Primăria a mutat muzeul într-o clădire improprie pe Bd. Magheru.

Cu ocazia organizării „Primei expoziţii de electricitate din România” din 1928, în Parcul Carol I, muzeului i s-a alocat unul dintre multele pavilioane. În anul 1935 muzeul tehnic s-a mutat într-o nouă clădire, tot în parcul Carol I, mai spaţioasă, construită pe un cadru de beton armat, cu o suprafaţă de cca. 3.000 mp, în care funcţionează şi astăzi.

La 1 mai 1950, printr-o decizie a Comitetului Provizoriu al Sfatului Popular Bucureşti, imobilul din Parcul Libertăţii (noua denumire a Parcului Carol I) unde funcţiona muzeul tehnic „Prof. D. Leonida” trece în folosinţa Ministerului Energiei Electrice. Dimitrie Leonida donează muzeul Ministerului Energiei Electrice, la 10 august 1951. Profesorul Dimitrie Leonida a continuat să se ocupe de organizarea şi de conducerea lui până la sfârşitul vieţii.

La 10 mai 1954, în prezenţa personalităţilor oficiale ale timpului, muzeul a fost deschis sub numele de „Muzeul Electrificării”, nume sub care va funcţiona până în 1957 când va reveni la vechea denumire de Muzeul Tehnic. După moartea lui Leonida muzeul se va numi „Muzeul Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida” prin HCM nr. 878 din 20 august 1965, iar din 2004 „Muzeul Naţional Tehnic Prof. Ing. Dimitrie Leonida”. În perioada 1954-1990 muzeul a funcţionat în structura Ministerului Energiei Electrice şi Electrotehnice, iar după 1990 în structura Conel, Renel, Electrica, Electrica Serv.

Astăzi Muzeul Naţional Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida” este cel mai important muzeu tehnic din România prin numărul şi valoarea obiectelor deţinute.

Mai multe informaţii găsiţi pe site-ul muzeului: www.mnt-leonida.ro

Life

Pilele lui Karpen

Page 21: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015) 21

locaţia muzeului), ca prin tot Bucureştiul, circulă maşini cu gabarit foarte mare. Clădirea este aşa de veche şi de la trepidaţii se dereglează puţin acul şi pila se blochează. Dacă ar fi pe un suport care să îi menţină planeitatea ar funcţiona permanent”, ne lămureşte Olimpia. “Şi ar produce curent electric”, adaug eu, mai mult pentru mine. Mă roade curiozitatea cum sunt întreţinute toate aceste sute de obiecte fantastice din muzeu. “Păi, ne explică Olimpia, obiectele originale se păstrează în forma lor originală pentru că, dacă intervii asupra lor, hai că mai pun un şurub sau mai dau cu un pic de vopsea, s-a dus din valoarea muzeală. Le conservăm pasiv doar verificând şi monitorizând microclimatul: umiditatea şi temperatura, ca să nu fluctueze foarte mult. La etaj, avem aparatură didactică şi acolo unde nu sunt probleme foarte mari, gen s-a mai ars un fir ori s-a mai dezlipit, reparăm noi. Obiectele care au probleme foarte mari intră în proces

de restaurare cu firme acreditate”.Şi din vorbă în vorbă mai vizionăm câteva dispozitive. Olimpia mai face un experiment la „aparatul pentru demonstrarea dilatării corpurilor pe planşeta de lemn”. Primim şi câteva explicaţii suplimentare: James Prescott Joule (1881-1889), fizician englez, a determinat echivalentul mecanic al căldurii şi a descoperit legea care face legătura dintre căldură şi electricitate. Pe scurt, la trecerea curentului electric printr-un conductor, acesta funcţionează ca o rezistenţă, se înroşeşte şi se dilată. Facem cunoştinţă cu Oersted care a descoperit efectul electromagnetic al curentului electric şi cu Faraday (1831), care a demonstrat că un câmp magnetic poate produce curent electric. Îmi aduce aminte de şcoală, dar e mai frumos decât la ora de fizică...Şi aventura noastră continuă. Vedem zeci de exponate, care mai de care mai fascinante. Ne oprim în dreptul machetei rafinăriei fraţilor

Mehedinţeanu, de la Râcov, şi în dreptul celei care redă o instalaţie pentru zdrobit minereul. Ne-am imaginat o plimbare cu locomotiva cu aburi, în timp ce pendulele de mici şi mari dimensiuni ne măsurau timpul petrecut în muzeu. Ne-am “plimbat” cu trăsura primită de la Mănăstirea Antim, din secolul al XIX-lea, am “stins” incendii cu pompa manuală de la începutul secolului al XX-lea, am dat o tură cu „velocipedul” (vehicul cu două roți, precursor al bicicletei, la care roata motoare, prevăzută cu pedale, era așezată în față și era mult mai mare decât cea din spate) de la 1900.Am aflat că, în 1882, în Bucureşti a fost pusă în funcţiune o centrală electrică într-o magazie de pe Calea Victoriei (amplasamentul fiind pe actualul loc al Bibliotecii Universitare). Aceasta alimenta lămpile electrice cu arc din Grădina Palatului şi printr-o linie de transport electric exteriorul Teatrului Naţional, Cismigiul şi Palatul Cotroceni.

Life

Tramvai electric, “THOMSON HOUSTON”, introdus în exploatare în STB, în 1923 (machetă)

Motor electric Siemens de tramvai, 1894

Page 22: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015)22

Primul automobil aerodinamic din lumeAurel Persu a inventat primul „automobil cu forma aerodinamică” din lume - avea roţile incluse în interiorul liniei aerodinamice. Anul de fabricaţie: 1923, brevetat în 1924. Persu a parcurs cu el peste 100.000 km. Un alt vehicul care a circulat prin Bucureşti, automobilul trăsură “Olds Patent” (1888), are motorul cu aprindere prin scânteie, sistemul de direcţie este comandat prin intermediul unui ghidon, iar iluminatul se realizează prin intermediul unor lămpi cu acetilenă. Muzeul mai găzduieşte un exponat de excepţie: primul automobil electric din România, “N.A.G”, an de fabricaţie: 1910, care a aparţinut moşierului Leon Furnarache. În cadrul Muzeului, inventatorul român, Iustin Capră, mai are expuse două invenţii: electroscuterul “Oroles” (1980) şi mini electromobilul “SARMIS EM-4 K” din 1976.

Tarife pentru vizitarea expoziţiei • Intrare în expoziţia de bază sau în cea temporară: 6 lei/persoană• Intrare în ambele expoziţii: 10 lei/persoană• Servicii de ghidaj: 50 lei/grup • Foto/video amatori (fără stativ şi bliţ): 10 lei/persoană Elevii şi studenţii beneficiază de reducere cu 50% a tarifului de intrare.Copiii cu vârsta de până la 5 ani beneficiază de gratuitate la acces.

Adresă: Str. General Candiano Popescu 2, Sector 4, BucureştiProgram de vară (aprilie - octombrie): Miercuri-Duminică: 10.30 – 18.00 Luni, Marţi: Închis Accesul în muzeu este permis până la 17:30.

Program de iarnă (noiembrie - martie): Miercuri-Duminică: 9:30 - 17.00 Luni, Marţi: Închis Accesul în muzeu este permis până la 16:30.

Noaptea Muzeelor are program special, cu acces gratuit.

Spre finalul aventurii nostre mai aflăm că aici, la Muzeul Tehnic, este expus un motor Siemens, care se afla în componenţa unei maşini cu aburi orizontale cu doi cilindri în tandem (Hartmann, 1907), care antrena prin intermediul unei roţi volante un generator de curent continuu Siemens-Schuckert şi a funcţionat la manutanţa Armatei Române. “Reprezentanţilor Siemens care au văzut acest motor nu le-a venit să creadă că mai există un astfel de exponat, cu o asemenea vechime. Pot să vă spun, cu siguranţă, că este unic în lume”, ne-a declarat Laura Albani, directorul muzeului. Gata. Ne oprim. Primul „semafor electric cu tablou de sincronizare şi comandă” din Bucureşti ne arată culoarea roşu. Revenim în timp, în 1929, la intersecţia Calea Victoriei cu Bulevardul Elisabeta. În spatele nostru se află Hotelul Bulevard. La culoarea verde a semaforului puteţi porni într-o adevărată aventură prin Muzeul Tehnic. Merită!

Automobil electric “N.A.G.”, 1910

Automobilul Persu, 1923

Life

Page 23: Electrica, proiect de referinţă pentru România

23Anul XIV | Nr 51 (1/2015)

Marian Popa, Şef Dispecer Energetic Local SDEE Ploieşti, FDEE Electrica Distribuţie Muntenia Nord, Electrica S.A. 53 de ani, căsătorit, doi băieţi. Un om serios când vine vorba de muncă, amuzant când povesteşte mici frânturi din viaţa lui.

Text de: Violeta Bădoiu

„Povestea electrică” a lui Marian Popa începe în 1981. Ce se întâmpla atunci în România? Dictatură şi comunism, pe scurt. Conducătorul mult iubit, Nicolae Ceauşescu, decide să raţionalizeze consumul de alimente ca să plătească împrumuturile externe, oamenii simpli cumpărau zahăr şi ulei pe cartelă, un automobil Dacia costa 70.000 de lei, iar o pâine 3,25 lei. În 1981, un tânăr intră pe poarta Întreprinderii Reţele Electrice din Ploieşti (IRE). În 1980 absolvise Liceul Energetic din localitate şi mai lucrase un an la Întreprinderea “Electromontaj Câmpina”, unde se construiau staţii şi linii electrice pentru Ministerul Energiei Electrice. “Am intrat astfel în contact cu electricienii de la IRE Ploieşti. Mi-au plăcut condiţiile

în care lucrau. Plus că şi salariile erau destul de bune. Şi m-am hotărât să devin şi eu electrician”, îşi aduce aminte Marian Popa.Un an de practică efectuată la IRE Ploieşti în timpul liceului, studii de specialitate şi o probă de cunoştinte tehnice si gata, a fost angajat. Prima zi la locul de muncă: “Teamă şi responsabilitate, asta am simțit”, povesteşte Marian Popa, acum Şef Dispecer Energetic Local SDEE Ploieşti.

De 34 de ani conectat la sistemul energetic românescMarian Popa - omul electric

“Îmi aduc aminte de acel zâmbet de

neîncredere din 1996, de modul în care se

desfășura activitatea dispecerului în camera

de comandă și de modul în care a evoluat activitatea acestuia în ultimii 20 de ani. În

prezent, aceste amintiri îmi provoacă un altfel de zâmbet și o nouă întrebare: Cum va fi

activitatea dispecerului peste 20 de ani?”

Life

Page 24: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015)24

De la salopetă la costum În 2015 l-am întâlnit la Dispeceratul Energetic Local din Ploieşti îmbrăcat într-un costum elegant. Lucrează în acelaşi birou cu cei opt colegi aflaţi în subordinea lui. În 1981, ţinuta elegantă era alcătuită dintr-o salopetă albastră, o pereche de cizme maro, o pereche de mănuşi electroizolante şi cască. Acesta este echipamentul pe care l-a purtat la locul de muncă din 1981 până în 1990, când a fost trecut pe post de subinginer şi a lucrat în staţia de înaltă tensiune – SIT 110. A fost titularizat pe post ca şef de staţie şi avea în subordine aproximativ 40 de electricieni, care lucrau în staţiile din afara judeţului: Măneciu, Olteni, Mizil, Urlaţi, etc.. Activitatea sa consta în pregătirea corespunzătoare a personalului, instruirea periodică a angajaţilor, în menţinerea curăţeniei şi a bunei stări de funcţionare a instalaţiilor şi în coordonarea activităţii electricienilor şi a dispecerilor.

În 1995 Marian Popa a trecut în cadrul Compartimentului Dispecer local şi a lucrat ca şef de tură până în 2001, cand s-a înfiinţat FDEE Electrica Distribuţie Muntenia Nord. Atunci a fost numit şef la Compartimentul Dispecer Energetic Local SDEE Ploieşti, funcţie pe care o deţine şi în prezent. Un an mai târziu, în 1996, în cadrul unui curs de perfecţionare, care s-a desfăşurat la Suceava, Marian Popa a trăit o experienţă inedită: „Trebuie să recunosc că majoritatea dispecerilor, care participau la curs, au interpretat-o ca pe o glumă bună, întrebând dacă nu cumva este un fragment dintr-un film SF”. Un coleg de-al sau dispecer a primit ca temă de proiect prezentarea evoluției sistemului energetic din Ungaria, după aproximativ 2 ani de la privatizare.“În acea perioadă sistemul energetic românesc nu era diferit față de cel dinainte de 1990 din punct de vedere al echipamentelor aflate în instalațiile electrice. Colegul nostru vorbea o limbă străină pentru

Life

Page 25: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015) 25Marian Popa: „Introducerea noilor tehnologii în munca mea de dispecer înseamnă operativitate mai mare în rezolvarea şi lichidarea incidentelor şi avariilor”. Anii au trecut şi au adus cu ei investiții în modernizarea sistemului energetic românesc. În 2003, în cadrul SDEE Ploieşti a fost montat primul reecloser. În 2007, a fost implementat sistemul SCADA. În prezent sunt montate în instalații 109 reclosere telecomandate, 179 separatoare de sarcină telecomandate, 139 posturi de transformare telecomandate, 9 stații 110/MT telecomandate. Toate telecomenzile sunt realizate din camera de comanda dispecer. Manevrarea acestor echipamente telecomandate face parte din normalitatea activității de dispecer.

noi: separatoare telecomandate, reclosere telecomandate, stații fără personal operațional, acționate de către dispecer din camera de comandă”, îşi aminteşte Marian Popa. Majoritatea dispecerilor, care participau la expunere, au privit cu uimire aceste noutăţi. În Ungaria aceste noţiuni deveniseră deja realitate.

De la panouri sinoptice desenate la noile tehnologiiÎn 1981, majoritatea staţiilor erau dotate cu aparatură de producţie românească. După 2000, au început să apară la noi în sistem staţii modernizate cu informatică de proces, cu telecomenzi. Până atunci erau nişte telecomenzi în staţii experimentale, dar nu erau performante. Existau panouri sinoptice, care erau de fapt desene, atât la dispecer, cât şi în staţii. În momentul de faţă, aceste desene sunt prevăzute cu acţionare computerizată.

Life

Page 26: Electrica, proiect de referinţă pentru România

26 Anul XIV | Nr 51 (1/2015)

Confesiunile unui fotograf

Cătălin Samoilă Roșu lucrează în Electrica din 1989. Este economist în cadrul Compartimentului de Prevenire și Protecție și are o mare pasiune pentru… fotografie.

Text de: Violeta Bădoiu

“Pentru mine fotografia a fost o vindecare sufletească și o evadare din obișnuință. Continuă să fie o pasiune, chiar dacă la un nivel apropiat de cel profesionist”.

Cum a început relația ta specială cu aparatul de fotografiat? Eram elev în clasa a IV-a când am descoperit că îmi place să fac fotografii. Țin minte că doamna învățătoare a organizat o excursie la sfârșitul celor

patru clase primare și tatăl meu ne-a însoțit și ne-a făcut câteva fotografii, care să ne aducă aminte de acel moment. În clasa a V-a am primit primul meu aparat foto, Lomo Smena 8M, de fabricație sovietică. Mai ieftin, e adevărat, dar pentru mine a fost minunat. Trebuia să stabilesc eu, manual, distanța până la persoana pe care voiam să o fotografiez, în funcție de filmul pe care îl băgam în aparat, de vizibilitate și de tipul de expunere. Țin minte că aveam un tabel pe care mă uitam și mă inspiram ce expunere puteam să fac pe film, dacă era soare, dacă erau nori sau umbră, ca să fiu sigur că îmi iese o fotografie bună.

Cum ai intrat în posesia aparatului Smena? Îmi aduc aminte că, atunci când făceam poze în familie, unul dintre noi trebuia să țină aparatul. Eu fiind băiatul mai mare, mai am o soră mai mică cu doi ani, cădea pe mine norocul să țin un aparat de fotografiat care avea aproape un kilogram. Doamne-ferește, să-l scap cumva pe jos. Și trebuia să văd bine prin obiectiv, să îi încadrez pe toți, să nu cumva să le tai picioarele sau capetele. În momentul în care declanșa... aproape că îmi țineam respirația ca nu cumva să stric fotografia. Până la urmă, nu aveam decât filme cu 36 de cadre sau unele mai mici cu 24. Nu prea îți permiteai să greșești, nu era ca în ziua de astăzi, să faci zece fotografii ca să poți alege una bună.Și pentru că începuse să-mi placă mai mult decât trebuie să fac fotografii, surpriza a fost ca de ziua mea tata să-mi facă cadou acest aparat de fotografiat Smena. Cred că împlineam 10 sau 11 ani. Am fost foarte fericit că l-am primit. Făceam poze peste tot, dar nu aveam film în aparat. Învățasem cum se armează aparatul ca să declanșeze și făceam poze peste poze. Știam că aparatul nu are film, dar eu mă credeam deja fotograf. Și tata s-a simțit dator să îmi explice cum se face, chiar dacă prima dată îmi punea el filmul în aparat și mi-l pregătea. Mie îmi rămânea să stabilesc pe obiectiv distanța până la subiect și încadrarea. Primele poze pe care le-am făcut după ce am primit filmul au fost cu colegii mei din școala generală, tot în timpul unei excursii.

“Cu siguranță, fotografia e un

act artistic. Deși aparatele moderne

pot realiza fotografii în mod automat, fără

cunoștinte tehnice, doar prin apăsarea

butonului declanșator, posibilitățile oferite,

atât tehnic, cât și creativ sunt nelimitate”

Life

Page 27: Electrica, proiect de referinţă pentru România

Anul XIV | Nr 51 (1/2015) 27Ai făcut de atunci o pasiune pentru aparatul de fotografiat?Nu pot să spun că a fost pasiune. A fost mai mult o curiozitate pentru că îl vedeam pe tata că mergea la petreceri și făcea fotografii. Mai folosea și un blitz, pe vremea aia. De la curiozitate mai era jumătate de pas până la pasiune, dar nu am făcut o pasiune pentru fotografie la vremea aia.

Atunci tema ta predilectă erau oamenii?În principal da, pentru că și tata tot de asta era interesat: să rămână cu niște amintiri. În fotografiile noastre apăreau persoanele dragi sau prietenii. Nu căutam o exprimare artistică în fotografie, voiam doar amintiri pentru suflet. Îmi aduc aminte că, după liceu i-am făcut poze prietenei mele și le-am păstrat și astăzi. Și mi se părea extraordinar faptul că ori de câte ori tata dăruia fotografii vedeam bucurie pe chipurile oamenilor.

Când a devenit fotografia o pasiune pentru tine? După 2000, când a apărut aparatul foto digital a fost revoluție. Am fost entuziasmat că pot face fotografii color și nu alb-negru cum făcusem până atunci. Pentru prima dată priveam mai interesat spre fotografie. Atunci mi-am pus problema ce vreau ca fotograf, ce emoții vreau să transmit. Nu mai aveam costuri nici de imprimare, nici de developare și, având un mic control asupra fotografiilor, m-am axat o vreme asupra peisajelor. Îmi plăcea să fotografiez locurile pe care le vizitam în excursii. Atunci mi-am dat seama ca pozele mele nu ies la fel de bine încât să le compar cu cele ale fotografilor consacrați. Am început să fiu atras mai mult de fotografie când am suferit în urma unei despărțiri, în 2009-2010. Eu fiind o fire mai retrasă, fotografia a fost o cale de a ieși din casă și de a-mi face noi prieteni. A fost o cale prin am început să văd și lucrurile în culori și am ieșit dintr-o stare în care erau numai în negru. Primele ieșiri le-am făcut cu Asociația “Bucureștiul meu drag”. Eram mai mulți fotografi, ne plimbam prin București și făceam

fotografii. Era amuzant că toți erau ghidați de spirit de turmă. Unde mergea unul să facă o fotografie, mergeau toți.

Cum te-ai descrie ca fotograf? De fapt, fotografii sunt mai mult ca mine, de week-end. Fotografia a devenit pentru mine o pasiune și un mod de viață. Am ales să fiu fotograf pentru că îmi place și m-am gândit dacă nu ar putea deveni o a doua meserie. Însă, dacă vrei să faci fotografie profesională, costurile sunt mari și îți trebuie mult timp ca să ajungi de la pasiune la profesie. Prin 2010 am urmat o școală de meserii, unde am obținut o diplomă de fotograf. Am făcut practic partea de curs pentru avansați și țin minte că jumatate din curs era despre cum se prelucrează fotografia. Concluzia la care am ajuns este că nu te simți un fotograf complet până nu abordezi toate genurile de fotografie existente. Dacă, inițial, ți se pare normal să fotografiezi niște flori pentru că sunt frumoase și colorate, apoi încerci un peisaj, un portret sau fotografia de stradă, care este mai la îndemână, la un moment dat vrei mai mult. Și descoperi că mai există și fotografia macro, ceva cu totul

Dansator mexican în costum aztec la Muzeul Satului, 2012

Amintire din Olanda

Life

Page 28: Electrica, proiect de referinţă pentru România

28 Anul XIV | Nr 51 (1/2015)

inedit. Lumea mică văzută într-un cadru mare. Și începi să alergi după gâze, după fluturi...

Ai experimentat și fotografia de studio?Da, m-am axat pe acest tip de fotografie pentru că acolo totul este controlat, locația modelului și a fotografului sunt aproape fixe, mai rămâne doar creativitatea care e mai greu de obținut. Majoritatea modelelor mele au fost femei.În studio, la un moment dat un fotograf nu mai este singur, mai are lângă el un make-up artist, un designer.

Dar copii îți place să fotografiezi?Prima oară am încercat să realizez niște poze aici, la Electrica, la serbările cu copiii. Dar copiii sunt cel mai greu de fotografiat. Nu sunt niște modele previzibile și nu știu să pozeze. Trebuie să-i surprinzi când au ei o anume stare, când exprimă o anumită stare: bucurie, tristețe ori uimire. Să surprinzi o frântură de timp, asta înseamnă fotografia. Te lupți să oprești timpul ca să transmiți și celorlalți acel moment care ție ți s-a părut extraordinar.

Ai cochetat și cu fotografia de modă? Da, atât în studio, cât și la prezentările de modă. În general, merg la prezentări de modă și fac fotografii. Îmi aduc aminte că primele poze de catwalk le-am

făcut la Amsterdam, în 2013. În țară am participat la mai multe prezentări de modă ale unor designeri cunocuți, printre care și Cătălin Botezatu. La fotografiile de catwalk totul decurge foarte rapid, totul este în mișcare și este imprevizibil. Trebuie să surprinzi acel moment în care tehnica să fie corectă, în niciun caz modelul să nu apară în poză cu un picior în aer. Faci multe fotografii și abia când ajungi acasă vezi câte dintre ele sunt cu adevărat bune.În ianuarie 2014, m-am dus special la Amsterdam pentru o nouă prezentare de modă. Am vrut să văd ce înseamnă să fii fotograf de podium. De dimineață până seara faci poze încontinuu.

Te vezi făcând asta în viitor? E o idee care m-a încântat… E și concurența mare în lumea fotografilor din domeniul modei. Scopul meu final este să fac fotografie pentru print.

“Un fotograf amator e în permanentă

concurență cu fotografii profesioniști

și încearcă să demonstreze că poate aborda toate genurile fotografice. Adevărata

specializare apare doar în momentul în care nu mai este doar

un hobby sau când viziunea fotografului

e reprezentată de un anume tip de

fotografie”

“Frumoasa în pădurea adormită” de Piotr Ilici Ceaikovski, Opera Naţională Bucureşti, 2011

Mercedes-Benz Fashion Week Amsterdam, 2014

Life


Recommended