Electr

Ministerul Educaţiei şi CercetăriiProgramul PHARE TVET RO 2002/000-586.05.01.02.01.01

AUXILIAR CURRICULARCLASA a X-a

DOMENIUL: ELECTRONICA SI AUTOMATIZĂRI

CALIFICAREA: LUCRĂTOR ÎN ELECTRONICĂ,

AUTOMATIZARI

NIVELUL: 1

MODULUL:TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ

2005

AUTOR:

prof. DAROLŢI MARIANA Grup Şcolar „ George Bariţiu” Baia Mare

CONSULTANTA:

Dana Stroie-expert CNDIPT

Remus Cazacu-expert local

Modulul: TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ 4

Domeniul: ELECTRONICĂ ŞI AUTOMATIZĂRI Calificarea: Lucrător în electronică, automatizări Nivelul 1

CUPRINS

Cap.I. Introducere

1. Argument 3

2. Unităti de competenţă vizate de modul 6

3. Obiective 7

Cap.II.Materiale de referinta

2.1.Folie 1-Marcarea diodelor 8

2.2. Fişa de documentare F1-Verificarea diodelor cu ohmmetrul 9

2.3. Fişa de documentare F2-Fotodioda 10

2.4. Fişa de documentare F3-Dioda electroluminescentă 11

2.5. Folie 2-Marcarea tranzistoarelor 12

2.6.Lista de verificare a profesorului 13

2.7. Fisa de feed-back 14

2.8. Fişa pentru înregistrarea progresului elevului 15

2.9. Glosar 16

Cap.III. Activităţi pentru elevi

3.1.Fisa de descriere a activităţii 18

3.2. Exerciţii şi activităţi 19

3.3. Teste de evaluare 30

Cap.IV. Soluţii şi sugestii metodologice 33

Bibliografie 40



Cap.I . INTRODUCERE

1.1. ARGUMENT

Prezentul material se adresează profesorilor care predau la Şcoala de Arte şi

Meserii nivelul 1, domeniul ELECTRONICĂ şi AUTOMATIZĂRI, calificarea –

LUCRĂTOR ÎN ELECTRONICĂ, AUTOMATIZĂRI.

Modulul pentru care a fost elaborat acest material de învăţare este Modulul 1:

TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ pentru clasa a X-a. Modulul cuprinde două unităţi de

competenţă cheie agregate cu două unităţi de competenţă tehnice specializate.

Auxiliarul didactic oferă doar câteva sugestii metodologice şi are drept scop orientarea

activităţii profesorului şi stimularea creativităţii lui.

Prin conţinutul auxiliarului se doreşte sporirea interesului elevului pentru formarea

abilităţilor din domeniul tehnic prin implicarea lui interactivă în propria formare.

Activităţile propuse elevilor, exerciţiile şi rezolvările lor urmăresc atingerea

majorităţii criteriilor de performanţă respectând condiţiile de aplicabilitate cuprinse în

Standardele de Pregătire Profesională.

Materialul conţine competenţe vizate şi obiective urmărite pe parcursul derulării

modulului, materiale de referinţă, teste de evaluare, exemple de folii pentru

retroproiector, activităţi care au la bază învăţarea centrată pe elev, activităţi interactive,

adrese de site-uri pe Internet, fişe de descriere a activităţilor, fişe de descriere a

activităţilor, fişa de progres a elevului, fişe de feed-back, exerciţii , lista de verificare a

profesorului şi alte materiale utile.

Acest auxiliar nu acoperă toate cerinţele din Standardele de

Pregătire Profesională.

Obţinerea ceritificatului de calificare pentru fiecare nivel

presupune validarea integrală a competenţelor din Standardele de

Pregătire Profesională.



Pentru reuşita activităţilor de învăţare propuse este necesară cunoaşterea

colectivului de elevi, stilurile de învăţare ale acestora şi folosirea unei mari varietăţi de

tehnici de învăţare.

Activităţile propuse în acest auxiliar menite să dezvolte o arie extinsă de abilităţi

transferabile, sunt de diverse tipuri şi de complexitate diferită:

exerciţii teoretice şi practice;

activităţi individuale, în perechi şi în grup;

activităţi interactive – lucrare de laborator, lucrare practică, studiu de caz,

elaborare de referate, rezolvarea unui careu de cuvinte încrucişate;

activităţi care vizează cele 3 stiluri de învăţare (auditiv, vizual şi practic).

Alegerea activităţilor s-a făcut ţinând seama de nivelul de cunoştinţe al elevilor de

clasa a X-a, informaţiile fiind formulate într-un limbaj adecvat, accesibil şi susţinut prin

exemple sugestive şi imagini. S-au utilizat schemele şi structurarea sistematizată cu

gradarea sarcinilor de la simplu spre complex.

Evaluarea rezultatelor activităţilor elevilor este gândită atât ca evaluare formativă,

continuă, după secvenţe de învăţare, cât şi ca evaluare sumativă, prin teste finale, cu

aprecieri de bilanţ.

Activităţile propuse în auxiliare pot fi evaluate folosind diverse instrumente de evaluare:

tradiţionale: - probe orale;

- probe scrise;

- probe practice;

- teme pentru acasă.

complementare - observarea sistematică a comportamentului elevului

(prin fişe de evaluare, liste de verificare, fişe

feed-back);

- referatul;

- proiectul;

- autoevaluarea;

- portofoliul.

S-au propus activităţi prin care să se evalueze doar competenţele cuprinse în

acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind concludentă.

Rezultatele activităţilor desfăşurate şi ale evaluărilor, colectate atât de profesor

cât şi de elev, trebuie strânse şi organizate astfel încât informaţiile să poată fi regăsite

cu uşurinţă:



elevilor le pot fi necesare pentru actualizarea, pentru reluarea unor secvenţe

la care nu au obţinut feed-back pozitiv;

profesorilor le pot fi necesare ca dovezi ale progresului înregistrat de elev şi

ca dovezi de evaluare.



1.2. UNITĂŢI DE COMPETENŢĂ VIZATE DE MODULULTEHNOLOGIE ELECTRONICĂ

Unităţi de competenţă cheie:

15.2. Comunicare şi numeraţie

Competenţa 1: Participă la discuţii pe un subiect simplu;

Competenţa 2: Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat;

Competenţa 3: Utilizează limbajul specific de specialitate;

Competenţa 4: Realizează calcule simple;

Competenţa 5: Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o

operaţie simplă.

15.4. Lucrul în echipă

Competenţa 1:Colaborează cu membrii echipei pentru îndeplinirea

sarcinilor.

Unităţi de competenţă tehnice specializate:

15.14. Asamblarea/dezasamblarea echipamentelor electronice

Competenţa1 : Verifică lucrarea realizată.

15.16. Utilizarea componentelor electronice

Competenţa 1: Utilizează componente active de circuit;

Competenţa 2: Realizează montaje simple cu componente

electronice;

Competenţa 3: Plantează manual componente.



1.3. OBIECTIVE

După parcurgerea modulului TEHNOLOGIE ELECTRONICĂ, elevii vor fi

capabili să :

identifice componentele electronice active şi terminalele lor după simbol,

marcaj, aspect fizic, capsulă;

recunoască tipurile de conexiuni pentru diode, tranzistoare, dispozitive

optoelectronice;

utilizeze cataloagele de componente;

precizeze parametrii specifici şi valorile limită admisibile;

recunoască tipurile de defecte;

planteze manual componentele electronice;

recunoască măsurile de protecţie antistatică

citească schemele electronice pentru circuite simple;

selecteze componentele conform specificaţiei schemei electrice;

efectueze preformarea terminalelor pentru plantarea manuală;

efectueze plantarea manuală a componentelor de circuit;

folosească termenii de specialitate;

utilizeze surse adecvate de informaţii de specialitate;

construiască un text de prezentare pe un subiect de specialitate dat;

expună clar subiectul, textul, referatul în faţa unei audienţe familiare;

aplice metode de calcul simple indicate într-o sarcină dată;

verifice încadrarea rezultatelor obţinute prin calcule între limitele prestabilite.



Cap.II. MATERIALE DE REFERINŢĂ

2.1. FOLIE 1: MARCAREA DIODELOR

Procedeul demarcare a terminalelor

ExempleTipul diodei Capsule

Simbolul diodei estedesenat pe capsulă

F407 - redresorMetal

1N3028B Zener

DO-13Catodul

estemarcat cuun reper

Inel alb (capsule deplastic)

PL9VIZ - uzlN4005 - redresor

plasticBA157 decomutaţii

F-126

Inel sau inelecolorate (capsulesubminiatură de

sticlă).Obs: Inelele indică şi

tipul diodei

1N4151 –detectoare

SticlăDZ2V7 – Zener

BB122 – Varicap

EFD107 –detectoare

Sticlă1N56A – redresorBA112 – Varicap

DO-7

KA

inel alb

KA

inel portocaliu

KA

verdegalben

KAroşu



Cheie de marcaj(catodul este

terminalul cel maiapropiat de cheie)

DZ-15 – Zenermetal

TO-19

Unterminaleste legatelectric lacapsulă

Catodul esteconectat electric lacapsula metalică(diode directe)

RA 220Metal

P AUTOAnodul este conectat

electric la capsulametalică (diode

inverse litera R lasfârşitul codului)

RA 220 Rmetal

2.2. FIŞĂ DE DOCUMENTARE F1

Funcţionalitatea (validarea) diodelor sau a joncţiunilor pn se verifică cuohmmetrul, prin măsurarea rezistenţelor în sensul conducţiei şi blocării.

La diodele cu terminalele marcate se determină Rdir - în sensul direct deconducţie, conectând anodul la borna + a ohmmetrului. Rinv – în sensinvers, de blocare, se determină conectând catodul la borna + a ohmmetrului.Dacă dioda este în stare de funcţionare atunci Rdir este mic (0) iar Rinveste mare (∞).La diodele cu terminalele nemarcate se determină rezistenţele în ambelesensuri şi se identifică terminalele:

- când rezistenţa este mică (Rdir) atunci A este cel legat la borna + aohmmetrului;

- când rezistenţa este mare (Rinv) atunci A este cel legat la borna – a ohmmetrului;

Diodele sunt în scurtcircuit sau străpunse când ambele rezistenţe sunt mici.Diodele sunt întrerupte când ambele rezistenţe sunt mari.

A A

„CHEIE” marcajK K

A

K

K

A

VERIFICAREA DIODELOR CU OHMMETRUL



Testarea diodelor

Starea diodei Rdir(A +)

Rinv(K +)

FUNCŢIONALĂ mică mare

STRĂPUNSĂ mică mică

ÎNTRERUPTĂ mare mare

PROPRIETĂŢI

Generează un curent electric sub influenţaradiaţiilor infraroşii sau luminoase ;Se polarizează invers, până la regiunea destrăpungere;Este un convertor de energie luminoasă în energieelectrică ;Curentul invers depinde doar de intensitateafasciculului luminos incident ; el nu depinde detensiunea de polarizare ;Are capsula prevăzută cu o lentilă prin care fascicululde lumină este focalizat pe joncţiune;Se foloseşte în optocuploare, ca detector de radiaţie, înnumărătoare, instalaţii de telecomandă, traductoarepentru automatizări, etc.

PARAMETRI SPECIFICISensibilitatea spectrală S;Tensiunea inversă maximă Uinvm;Puterea de disipaţie maximă Pd m.

SIMBOL

POLARIZARE: INVERSĂ

FOTODIODA



2.3. FIŞĂ DE DOCUMENTARE F2

Ex. DF-3-fotodiodă cu Ge, în capsulă de sticlă, cu Pd m= 30 mW, Uinv m=

80V şi S=50mA/lm .



2.4.FIŞĂ DE DOCUMENTARE F3

DIODA ELECTROLUMINISCENTĂ

DENUMIRI ALTERNATIVE

LED (Light Emitting Diode);Dioda fotoluminescentă;

PARAMETRI SPECIFICI

Curentul direct maxim IAm;Puterea de disipaţie maximă Pd m;Caracteristica spectrală sauculoarea emisă.

SIMBOL

POLARIZARE: DIRECTĂ

PROPRIETĂŢI

Emite radiaţii luminoase sau infraroşii;Se polarizează direct;Este un convertor de energie care transformă energia electrică (primită de lasursa de polarizare) în energie luminoasă ;Culoarea luminii emise depinde de materialul utilizat pentru joncţiunea pn ;Se folosesc ca indicatoare optice (afişaje, semnalizări, etc.).



2.5. FOLIE 2: MARCAREA TRANZISTOARELOR

Grupa Caracteristicile capsuleiSchiţă Simbol Material Masa

Grame

Exemple detranzistoare

Douăterminale

(tranzistoarede putere)

Colectorul conectatelectric la capsulă

F-22(Format

mic)Metal 10 AD 155

TO-3(Formatmare)

Metal 202N3055ASZ 18AD 130

Treiterminale şi

punctcolorat lacolector

TO-1A Metal 0,8EFT323AC 180AC 181

TO-1AK(cu

radiatorexterior)

Metal 3,7AC 180KAC 181K

CBE

B

CC

Punct colorat

EB

E

B

Punct colorat

C

BE

C

E



Treiterminale

(tranzistoarecu cheie demarcaj sau

formenecilindrice

)

TO-18 Metal 0,4 BC 107

TO-5 Metal 1,5 BF 177BF 178

TO-92 Plastic 0,23BC 171BC 251

SOT-32 Plastic 0,5 BD 135BD 136

BE

CB

Cheie

C

45E

C

C

BE

C

CheieE

B

45

BCBE

E

EC

B

EC

B



2.6. LISTA DE VERIFICARE A PROFESORULUI

U.C. 15.16. UTILIZAREA COMPONENTELOR ELECTRONICE

Înainte de a finaliza predarea acestei unităţi de competenţă este recomandabil să

completaţi următoarea listă de verificare a criteriilor ştiinţifice folosite. Bifaţi în căsuţe.

Aţi tratat următoarele aspecte:

COMPETENŢA 1: Utilizează componente active de circuit.

Diode Tranzistoare Dispozitiveoptoelectronice

SMD

recunoaşterea componentelor;

tipuri de conexiuni;

precizarea parametrilor

tipurile de defecte;

plantarea SMD;

măsuri de protecţie antistatică.

COMPETENŢA 2.: Realizează montaje simple cu componente electronice.Redresoare Stabilizatoare Amplificatoare

citirea schemelor electronice;

selectarea componentelor;

montarea componentelor.



COMPETENŢA 3: Plantează manual componenteComponente

pasive

Componente

active

identificarea poziţiei componentelor pe cablaj imprimat;

efectuarea preformării terminalelor;

plantarea manuală a componentelor.



2.7. FIŞĂ DE FEED-BACK A ACTIVITĂŢII

Numele candidatului:

Clasa:

Detalii legate deactivitate:

Perioada de predare:

Activitate acceptată:

Activitate dereferinţă:

Este nevoie de maimulte dovezi:

Comentarii:

Data de predare după revizuire:

Criteriile de performanţă îndeplinite:

Semnături de confirmare:

Profesorul Data

Candidatul Data

ACEASTĂ FIŞĂ VA FI ATAŞATĂ LA DOSARUL ELEVULUI!

Fişa constituie un document pentru portofoliul elevului , fiind o dovadă a munciiacestuia pe parcursul fiecărui modul. Cu ajutorul acestei fişe se înregistrează progresulunui elev pe parcursul unei unităţi de competenţă sau modul.



2.8. FIŞA PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ELEVULUI

Modulul (unitatea de competenţă)Numele elevului _________________________Numele profesorului _________________________

Competenţecare trebuiedobândite Data

Activităţi efectuate şicomentarii Data

Aplicare încadrul unităţii

de competenţă

Evaluare

Bine Satis-făcător

Refacere

Comentarii Priorităţi de dezvoltare



Competenţe care urmează să fiedobândite (pentru fişa următoare)

Resurse necesare

2.9.GLOSAR

amplificator – un circuit electronic care furnizează la ieşirea sa

un semnal de acceaşi formă şi frecvenţă cu semnalul

de intrare dar de amplitudine mai mare

cablaj imprimat – sistem de conductoare plate imprimate pe unul

sau mai multe plane paralele fixate pe un suport

electroizolant

comutaţie – trecerea rapidă a unei joncţiuni din stare de

conducţie în stare de blocare şi invers

conexiune – legătură în circuit

convertor de energie – dispozitiv care transformă un anumit tip de

energie în energie de alt tip

filtru de netezire – circuit electric cu rol de a aplatiza pulsaţiile

tensiunii redresate

joncţiunea pn – suprafaţa ce separă două regiuni diferite, una de

tip p, alta de tip n, realizate într-un monocristal

semiconductor, pe o singură reţea cristalină; nu se

poate obţine prin alipirea celor două regiuni

optocuplor – dispozitiv electronic semiconductor format

dintr-un LED şi un fototranzistor, amplasate în

aceeaşi capsulă astfel ca radiaţia luminoasă emisă

de LED să comande fototranzistorul

polarizare directă – aplicarea unei diferenţe de potenţial unei

joncţiuni pn astfel ca + să fie conectat la regiune p, iar

– la regiunea n

polarizare inversă - aplicarea unei diferenţe de potenţial unei



joncţiuni pn astfel ca - să fie conectat la regiune p, iar

+ la regiunea n

radiaţii – unde luminoase având diferite lungimi de undă,

cuprinse în spectrul invizibil sau vizibil al luminii

redresare – operaţie de transformare a curentului alternativ

în curent continuu

sensibilitate spectrală – însuşirea fotodiodei de a reacţiona la cele mai

mici variaţii ale radiaţiilor din spectru luminii

stabilizare – menţinerea constantă a unui parametru de circuit

pentru variaţii mari ale altui parametru

tensiune de prag – tensiunea de deschidere a unei joncţiuni pentru

care curentul creşte foarte rapid; la Si Up=0,6 V – 0,8

V, iar la Ge Up=0,2 V – 0,4 V

tensiune de străpungere – tensiunea inversă a unei joncţiuni la care curentul

invers creşte brusc şi poate duce la străpungerea

joncţiunii

validitate – îndeplinirea condiţiilor pentru o funcţionare

normală, de către un dispozitiv electronic

Această listă de termeni poate fi completată cu termenii noi pe care îi învăţaţi.



Cap.III . ACTIVITĂŢI PENTRU ELEVI

3.1. FIŞA DE DESCRIERE A ACTIVITĂŢILOR

Competenţa Exerciţiul Subiect RezolvatU.C. 15.16 Utilizarea componentelor electronice

Competenţa 1 1, 2, 3.1, 3.4,4, 9, 12

Diode (redresoare, stabilizatoare,varicap, detectoare, fotodiode,LED-uri) - simbol, aspect fizic, marcaj.

3.2, 3.3,4, 9

Parametrii specifici ai diodelor (datede catalog, valori limită).

3.5, 3.6, 4, 7 Tipuri de conexiuni ale diodelor.5, 7 Defecte specifice ale diodelor

(scurtcircuit, întreruperi).3.4, 4, 6, 7 Polarizarea diodelor8, 9, 10, T1 Tranzistoare bipolare: simbol,

aspect, fizic, marcaj.9, 10 Parametrii specifici ai tranzistoarelor

8, 10, 13 Tipuri de conexiuni aletranzistoarelor.

8 Polarizarea tranzistoarelor.9, 12 Dispozitive optoelectronice (LED,

fotodiodă).Competenţa 2 11, 14, T2 Redresoare monoalternanţă şi

dublă alternanţă.14, T2 Stabilizatoare parametrice de

tensiune.13, 14, T2 Amplificatoare de c.a. cu un

tranzistor în conexiune EC .Competenţa 3 13 Plantează manual componente

electronice.U.C. 15.14. Asamblarea/dezasamblarea echipamentelor electronice

Competenţa 1 5, 13 Verifică montajele realizate.U.C. 15.2. Comunicare şi numeraţie

Competenţa 1 12 Utilizarea LED-urilor.

Competenţa 2 4, 6, 8, 12 Elaborează o prezentare scurtă peun subiect dat, folosind diferite sursede informaţii.

Competenţa 3 4, 6, 8, 12 Adaptarea limbajului de specialitateîn contexte şi situaţii diferite.

Competenţa 4 13 Calculul factorului de amplificare întensiune pentru un amplificator cutranzistor cu EC.

U.C. 15.4. Lucrul în echipăCompetenţa 1 4, 5, 9, 11,

13Colaborarea cu membrii echipei

pentru îndeplinirea sarcinilor.





3.2. EXERCIŢII ŞI ACTIVITĂŢI

Exerciţiul 1 Identificaţi tipul diodelor şi terminalele lor, scriindA pentru anod sau K pentru catod în dreptul fiecăruia.

a) diodă ……………………… b) diodă …………………… c) diodă ....................

Exerciţiul 2 În ilustraţiile următoare diodele au terminalelemarcate prin diferite procedee:

1. 2. 3.

4. 5. 6.

Identificaţi terminalele şi completaţi tabelul de mai jos.

Nr.imagine

Terminal stânga Terminal dreapta Realizat Nerealizat

123456

Precizări: - pentru rezolvarea exerciţiului veţi colabora cu colegul de banc- puteţiutiliza materiale de documentare ( Folia 1 – Marcarea diodelor, cărţi, cataloage dediode, etc.)



Exerciţiul 3. Dioda Zener din ilustraţia alăturată este de tip 1N3028.

Cerinţe: 1. Ce terminal este marcat în dreapta? Bifează una din căsuţele A sauK.

A K Corect Incorect

2. Dacă o diodă Zener este de tip PL9V1Z, care este valoareatensiunii stabilizate ?

ValoareCorect Incorect

3. Enumeraţi cel puţin 3 parametri ai diodei Zener:a) .........................................................b) .........................................................c) .........................................................

4. Desenaţi simbolul diodei Zener şi aplicaţi polarizarea.

5. Care este rolul diodei Zener?

6. Cum se conectează în circuite? Încercuieşte răspunsul corect.a) în serie cu rezistenţa de sarcină

b) în paralel cu rezistenţa de sarcină



Exerciţiul 4. .

Cerinţă: Faceţi comparaţia între dioda redresoare şi dioda stabilizatoare.Prezentaţi rezultatele pe flip chart şi feedback. Timp de lucru – 50 min.Sugestii:

Puteţi consulta diverse surse de informaţii: manuale, cataloage decomponente electronice, site-uri de Internet, fişele de documentarereferitoare la diode, cărţi de specialitate, etc.Liderul echipei citeşte cu voce tare cerinţa exerciţiului şi stabileştesarcinile membrilor echipei (scrierea ideilor, selectarea conţinutului,întocmirea posterului cu rezultate, căutarea unor imagini şi executarea unordesene, etc.)Studiul se poate aborda comparativ prin descoperirea asemănărilor şideosebirilor urmărind câteva aspecte importante:

- structura internă şi materialul folosit;simboluri;rolul pe care îl are sau proprietatea principală;modurile de conectare în circuit;parametrii principali;tipuri de capsule;marcaje;utilizări, etc.

Exerciţiul 5 Studiu de caz Testarea validităţii diodelor

Sarcini de lucru pentru elevi Selectaţi diodele funcţionale şi diagnosticaţi defectele celor rămase.

Sugestii:Alegeţi un lider al grupei şi împărţiţi sarcinile pe elevi.Consultaţi fişele de documentare despre „Marcarea diodelor” şi despre„Verificarea diodelor”.Analizaţi şi cercetaţi fiecare diodă, pe rând, şi numerotaţi-le pe celenemarcate, pentru a nu le încurca între ele.Alegeţi materialele şi aparatele necesare efectuării verificării.Notaţi pe caiete rezultatele obţinute după măsurarea fiecărei diode.Grupaţi diodele în 3 categorii: diode funcţionale, diode străpunse şi diodeîntrerupte.Scrieţi concluziile la care aţi ajuns şi justificaţi-le.



Exerciţiul 6. Aranjaţi cuvintele amestecate din următorul text pentru agăsi informaţia corectă referitoare la polarizarea tranzistoarelor. Polarizează mică invers cu o joncţiunea tensiune iar emitorului se polarizeazădirect mare cu o joncţiunea se tensiune colectorului.

Exerciţiul 7. AutoevaluareCompletaţi tabelul următor cu cuvântul corect din următoarele afirmaţii, ales

din paranteză.Nr.item

.

Afirmaţii Răspuns Realizat Nerealizat Punctaj

1 Inelul colorat de pe capsula uneidiode indică (anodul, catodul)

2 Dioda varicap se comportă înpolarizare inversă ca o(rezistenţă,capacitate)variabilă.

3 Dioda este un dispozitiv electroniccare conţine (o joncţiune, douăjoncţiuni) pn semiconductoare.

4 Diodele sunt întrerupte dacă înambele sensuri de măsurare,prezintă rezistenţe (mici, mari).

5 Pentru a măsura rezistenţa diodeiîn sensul de conducţie, anodul seleagă la ohmmetru la borna (plus,minus).

6 Catodul unei diode redresoareeste conectat la regiunea (p, n).

7 Dioda Zener se montează (înserie, în paralel) cu rezistenţa desarcină

8 Pentru funcţionarea normală diodaredresoare se polarizează (direct,invers).

9 Dioda Zener este stabilizatoare de(curent, tensiune).

Se acordă din oficiu 1 punct 1 Total punctaj



Atenţie ! Acest exerciţiu va fi rezolvat individual şi poate fi o fişă pentruportofoliul personal.



Exerciţiul 8. Temă de casă

Se dă circuitul de polarizare:

Cerinţe :

a) Identificaţi tipul tranzistorului.

b) În ce conexiune lucrează?

c) Cum sunt polarizate joncţiunile?

d) Figuraţi pe desen curenţii de pe terminalele tranzistorului.

e) Întocmiţi un scurt referat în care să cuprindeţi etapele şi acţiunile pe care

credeţi că ar trebui să le îndepliniţi pentru a realiza practic acest montaj.

R

E E

R+

-

+

-



Exerciţiul 9. Coevaluare

Utilizând cataloage de componente electronice, fişe de parametri, Agendaradioelectronistului sau alte surse de date selectaţi câte 6 exemple de diode şitranzistoare. Completaţi tabelul de mai jos cu tipul componentei – diodă sautranzistor, codul pe care îl are în sursa de informare şi 2 valori de parametrispecifici, urmând exemplele date:

Nr.crt.

Tipul componentei Codul Parametri specifici Verificat

1 tranzistor npn de Si demică putere

BC107 ICm =100mAPd=300mV

2 diodă stabilizatoare PL5V1Z VZ=5.1VIZ=100mA

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14





Exerciţiul 10. Test de autoevaluare – Tranzistoare

Stabiliţi valoarea de adevăr pentru enunţurile următoare şi notaţi în coloanacerută A dacă decideţi că este adevărat sau F dacă decideţi că este fals.

Nr.crt.

Enunţuri AdevăratsauFals

SoluţieCorectă

Soluţiegreşită

Punctaj

1 În structura unui tranzistor bipolariau naştere 3 joncţiuni pn.

2 Conducţia curentului este asiguratăde electroni şi de goluri.

3 Regiunile de la extremităţilemonocristalului ce formeazătranzistorul au acelaşi tip depolaritate (ambele p sau ambele n)

4 Două tranzistoare de tipuri opuse(pnp şi npn) care au parametriidentici se numesc tranzistoarecomplementare.

5 Baza tranzistorului bipolar estemult mai puternic dopată decâtemitorul.

6 Săgeata din simbolul tranzistoruluinpn intră în B.

7 Rolul unui tranzistor bipolar estede a amplifica semnalele electrice.

8 Tranzistorul bipolar este comandatde tensiunea aplicată între CE.

9 Parametrii unui tranzistor depindde tipul conexiunii în care lucrează.

Din oficiu se acordă 1 punct 1 Total

Fiecărei soluţii corecte i se atribuie 1 punct.Acest test poate reprezenta o fişă din portofoliul elevului.



Exercitiul 11. Metoda cadranului

Trataţi subiectele cerute in cadranele foilor de hîrtie primite urmărindurmătoarele aspecte:

1. schema electrică;2. formele de undă ale semnalelor de intrare şi de ieşirepentru fiecare tip de redresor;3. coloane cu asemănări şi deosebiri (Cadranul IV);4. funcţionarea, pe scurt, pe alternanţe;5. criterii de apreciere a redresoarelor (randament,factori de ondulaţie, tensiunea inversă maximă);„notă”: punctul (5) este pentru elevii care doresc să seevidenţieze.

Cadranul IRedresor monoalternanţă

Cadranul IIRedresor bialternanţă cutransformator cu priză mediană

Cadranul IIIRedresor bialternanţă de tip punte

Cadranul IVAsemănări şi deosebiri întreredresoarele monoalternanţă şiredresoarele bialternanţă



Exerciţiul 12 Referat

Diodele electroluminiscente (LED) au aplicaţii foarte diverse în viaţacotidiană. Întocmiţi un referat despre LED-uri şi utilizările lor. Se recomandă careferatul să cuprindă informaţii despre:

simbol;polarizare;parametri;tipuri de capsule;dimensiuni;culori emise;câteva domenii de utilizare, cu exemple concrete.

Puteţi folosi şi imagini de pe Internet, din reviste, cărţi de specialitate saualte documentaţii.

Adrese utile la care puteţi găsi informaţii pe Internet pot fi:www.ledmuseum.orgwww.zextar.com/journey.ofLightwww.referat.rowww.e-scoala.ro

Exerciţiul 13. Lucrare practică

Activitatea se va desfăşura pe grupe de 2-3 elevi.Realizaţi practic, pe o plăcuţă de încercare, un amplificator cu tranzistor npn

în conexiune cu emitorul comun, după următoarea schemă:

http://www.ledmuseum.org/

http://www.zextar.com/journey.ofLight

http://www.referat.ro/

http://www.e-scoala.ro/



Componente de circuit necesare:tranzistor npn BC 107rezistoare: R1=180 kΩ; R2=33 kΩ; RC=3,9 kΩ; RE=1 kΩ;condensatoare electrolitice: CE=50 μF; Cin= Cieş=4,7 μF; sursă de alimentare EC=12Vcapsula receptoare drept sarcină cu RS=50 Ω.

Pentru verificarea funcţionării circuitului i se aplică un semnal deaudiofrecvenţă la intrare, iar la ieşire se conectează o capsulă receptoare, în carese va auzi un semnal sonor.

Măsuraţi tensiunea v0 la ieşire şi tensiunea vi la intrare şi faceţi raportul lorpentru aflarea factorului de amplificare.

Pentru îndeplinirea cu succes a acestei sarcini, veţi parcurge următoarele etape:planificarea activităţii de către liderul de grup ;

citirea schemei şi precizarea componentelor utilizate; selectarea componentelor electronice necesare dintr-un set de mai

multe componente; identificarea terminalelor tranzistorului şi condensatoarelor

electrolitice; măsurarea şi verificarea funcţionalităţii lor; preformarea terminalelor componentelor; plantarea manuală a componentelor cu pistolul de lipit, conform

schemei date, respectând normele de protecţia muncii specifice; controlul vizual al lucrării realizate (depistarea lipiturilor „reci”,

firelor întrerupte, atingerii componentelor, etc); aplicarea tensiunii de alimentare şi a semnalului de intrare; aprecierea funcţionalităţii montajului realizat după apariţia semnalului

sonor în capsula receptoare; măsurarea tensiunilor la intrare şi la ieşire; efectuarea calculelor şi determinarea factorului de amplificare în

tensiune Au=v0 / vi;



Exerciţiul 14. Exerciţiu distractiv

Prin completarea corectă a rebusului de mai jos, veţi găsi pe coloana ABnoţiunea corespunzătoare definiţiei: „ Circuite electronice care au în componenţa lorelemente active ca tranzistoare sau circuite integrate şi care furnizează la ieşireun semnal de amplitudine mai mare decât semnalul de intrare, păstrându-i forma şifrecvenţa”.

A

M

L

F

C

R

1.

2.

3.

4.

5. 6. 7. 8.

9.

B



1. Componente electronice active, capabile să îndeplinească funcţia de amplificare asemnalelor electrice.2. Puterea de disipaţie se poate reprezenta grafic printr-o curbă numită . . . . . . . .de disipaţie.3. În care dintre regimurile de funcţionare ale tranzistorului, joncţiunile acestuiasunt polarizate direct?4. Variaţia curentului de ieşire raportată la variaţia curentului de intrarereprezintă . . . . . . . . . de curent.5. Factorul de amplificare în curent pentru tranzistorul cu emitor comun este................................6. Diodă formată dintr-o joncţiune pn puternic dopată cu impurităţi .7. Tranzistorul poate fi considerat ca un .......................... dacă unul dintre terminalelesale se leagă în comun la intrarea şi ieşirea tranzistorului.8. Diodă care îndeplineşte funcţia de redresare, adică de transformare a curentuluialternativ în curent continuu.9. Tranzistorul cu bază comună nu amplifică curentul, dar va amplifica tensiunea şi......................................



TEST DE EVALUARE T1

- TRANZISTOARE -

Subiectul I. – 25 pScrieţi pe foaie litera corespunzătoare răspunsului corect

1. În tranzistoarele bipolare conducţia este asigurată: a) numai de electroni b) numai de goluri c) de electroni şi goluri2. Regiunea centrală a monocristalului unui tranzistor se numeşte: a) emitor

b) bazăc) colector

3. Joncţiunile tranzistorului sunt între terminalele: a) E-B şi C-B b) B-C şi E-C c) C-E şi C-B 4. Un tranzistor npn în funcţionare normală are: a) B negativă faţă de E şi C pozitiv faţă de B b) B pozitivă faţă de E şi C pozitiv faţă de B c) E pozitiv faţă de B şi C negativ faţă de E

5. Săgeata din simbolul tranzistorului indică: a) E b) C c) B

Subiectul II. – 25 p1. Identificaţi după simbol tipul tranzistoarelor şi terminalelor lor

specificându-le pe structura alăturată fiecărui simbol.

a) b) 2. Completaţi spaţiile libere cu informaţiile corecte. Pentru funcţionarea normală a tranzistorului, joncţiunea emitorului sepolarizează ........................................ cu o tensiune mică, iar joncţiunea .................. sepolarizează cu o tensiune .........................., de ordinul volţilor sau zecilor de volţi.

Subiectul III. – 40 p 1. Precizaţi parametrii limită care caracterizează un tranzistor.

2. Desenaţi tipurile de conexiuni ale tranzistorului 3. Daţi cel puţin un exemplu de defect al tranzistorului şi descrieţi, pescurt, cum poate fi recunoscut. Precizare. Pentru rezolvarea cerinţelor veţi lucra individual.



Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu.



TEST DE EVALUARE T2

- CIRCUITE ELECTRONICE SIMPLE -

Subiectul I. – 30 p Încercuiţi răspunsul corect din variantele propuse pentru fiecare întrebare. 1. Redresorul este un circuit electronic care transformă: a) energia electrică de c.a. în energie electrică de c.c. b) energia electrică de c.c. în energie electrică de c.a. c) energia electrică de c.c. în energie electrică de c.c. 2. Stabilizatorul parametric de tensiune are rolul de a : a) furniza o tensiune liniar variabilă b) transforma energia electrică de c.a. în energie electrică dec.c. c) menţine aproximativ constantă tensiunea pe sarcină 3. Un circuit de amplificare a semnalelor are rolul de a mări : a) amplitudinea semnalului primit la intrare b) frecvenţa semnalului primit la intrare c) valoarea impedanţei circuitului de la intrare 4. Componentele active care intră în componenţa unui amplificator sunt: a) diode semiconductoare b) tranzistoare c) condensatoare 5. Puntea redresoare poate fi realizată numai din: a) 2 diode b) 4 diode c) 2 rezistenţe şi 2 diode 6) Stabilizatoarele parametrice conţin, ca element principal: a) diode Zener b) diode varicap c) rezistoare

Subiectul II – 20 p1. Completează spaţiile libere cu cuvintele potrivite astfel încât

informaţia transmisă prin fraza de mai jos să fie adevărată. Amplificatoarele de tensiune sunt (1) electronice carefurnizează la ieşire o (2) de amplitudine (3) dar de aceeaşi formă şi (4) cu tensiunea de intrare. 2. Scrieţi corespondenţa dintre numerele cuvintelor din coloana stângăşi literele din dreptul cuvintelor coloanei din dreapta.

Circuite Elemente componente principale1. redresor a. tranzistor bipolar



2. stabilizator3. amplificator4. filtru netezire

b. diodă redresoarec. condensator electroliticd. diodă Zener

Subiectul III – 40 p.1. Desenaţi schema unui redresor cu punte de diode.

2. Arătaţi care sunt formele de undă la intrarea şi la ieşirea lui. 3. Dacă se cuplează un filtru de netezire cu un condensator, menţionaţipunctele unde se face conectarea lui şi ce fel de conexiune este (serie sau paralel). 4. Faţă de redresorul monoalternanţă, acest redresor în punte, areavantajele: a) randament .............................................. b) factor de ondulaţie .............................

Completaţi spaţiile punctate cu informaţia corectă. Notă: Se acordă 10 puncte din oficiu.



Cap. IV.SOLUŢII ŞI SUGESTII METODOLOGICE

Rezolvarea exerciţiului 2.

Nr.imagine

Terminal stânga Terminal dreapta

1 anod catod2 catod anod3 catod anod4 catod anod5 anod catod6 catod anod


A K

Valoare

9.1 V

3. a) tensiunea stabilizată UZ b) puterea disipat maximă Pdm

c) curentul invers maxim IZm.

4.

K A

5. Dioda Zener are rolul de a stabiliza tensiunea la borne.6. b)

Sugestii pntru exerciţiul 4.

1.

2.

+ -

UZ

I



Activitate pe grupe (echipe) timp de 2 ore. Primele 50 min. alocate întocmirii fişelor decătre elevi. Următoarele 50 min. pentru prezentare şi dezbateri.

Clasa este împărţită în grupe a câte 5-6 eleviProfesorul desemnează liderul grupei căruia îi înmânează fişa cu cerinţaexerciţiului şi sugestiile pentru elevi.Pentru imprimarea unui spirit de competiţie se poate iniţia un concurs pentrudesemnarea celor mai bune prezentări ale rezultatelor, stabilind criterii ierarhice(corectitudinea informaţiilor, complexitatea lucrării, originalitatea, aspect, etc.)Echipele pot fi formate aplicând diferite procedee: tragerea la sorţi, după iniţialaprenumelui, după zodii, alegerea unor post-it-uri colorate, etc .Echipele pot primi nume (ex. „Pantera roz ”, “Yellow Submarine”) după fanteziaprofesorului.

Sugestii pntru exerciţiul 5

Pentru desfăşurarea acestei activităţi elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 3.Fiecare grupă primeşte 6 diode de diferite tipuri, dintre care unele sunt marcate ,altelenu, unele sunt în stare de funcţionare, altele sunt defecte. Elevii trebuie să selectezediodele funcţionale şi să diagnosticheze diodele defecte, stabilind tipul defectului. Apoitrebuie să prezinte rezultatele, justificând de ce au ajuns la concluzii.


Joncţiunea emitorului se polarizează direct cu o tensiune mică iar joncţiuneaColectorului se polarizează invers cu o tensiune mare


Nr.item

Răspuns elev Punctaj

123456789

catodulcapacitateo joncţiune

mariplus

nîn paralel

directtensiune

111111111

Se acordă din oficiu 1Total punctaj 10

Sugestii pentru exerciţiul 9:



Colegii de bancă schimbă tabelele între ei şi verifică reciproc corectitudineadatelor din tabel, conform surselor de informare consultate.


Nr.crt.

Enunţuri AdevăratsauFals

Punctaj

1 În structura unui tranzistor bipolariau naştere 3 joncţiuni pn.

F 1

2 Conducţia curentului este asiguratăde electroni şi de goluri.

A 1

3 Regiunile de la extremităţilemonocristalului ce formeazătranzistorul au acelaşi tip depolaritate (ambele p sau ambele n)

A 1

4 Două tranzistoare de tipuri opuse(pnp şi npn) care au parametriidentici se numesc tranzistoarecomplementare.

A 1

5 Baza tranzistorului bipolar estemult mai puternic dopată decâtemitorul.

F 1

6 Săgeata din simbolul tranzistoruluinpn intră în B.

F 1

7 Rolul unui tranzistor bipolar estede a amplifica semnalele electrice.

A 1

8 Tranzistorul bipolar este comandatde tensiunea aplicată între CE.

F 1

9 Parametrii unui tranzistor depindde tipul conexiunii în care lucrează.

A 1

Punct din oficiu 1 Total 10



Rezolvarea exerciţiului 11

Această activitate poate fi una de recapitulare a cunoştinţelor despre circuitesimple cu componente electronice, de exemplu “Redresoare monofazate” şi se poatedesfăşura pe durata a doua ore.

Acelaşi tip de circute vor fi analizate de toate grupele pentru a se putea compararezultatele.

Profesorul este moderatorul şi organizatorul activităţii.Activitatea se desfăşoară după următoarele etape:

se formează grupe de câte 4 elevi;se alege un lider care să coordoneze activitatea grupei;fiecare grupă primeşte câte o foaie de hârtie format A4 împărţită în4 cadrane pe una din părţi;pe foaia de hârtie primită vor fi scrise cerinţele în fiecare cadran:

- Cadranul I - Redresor monoalternanţă;- Cadranul II - Redresor bialternanţă cu transformator cupriză mediană;- Cadranul III - Redresor bialternanţă de tip punte;- Cadranul IV - Asemănări şi deosebiri între redresoarelemonoalternanţă şi redresoarele bialternanţă;

pe cealaltă parte a foii sunt precizate aspectele care trebuieurmărite şi menţionate în cadrane precum şi “nota” .elevii din fiecare grupa îşi scriu numele pe dosul foii;foile vor fi afişate pe tabla şi vor primi un număr;elevii se perindă şi analizează lucrările;profesorul, împreună cu elevii, fac un clasament şi aleg cele maibune 3 lucrări.



Rezolvarea exerciţiului 14

AT R A N Z I S T O A R E

MH I P E R B O L A

LS A T U R A T I E

FA M P L I F I C A R E A

CB E T A

T U N E LC U A D R I P O LR E D R E S O A R E

RP U T E R E A

1.

2.

3.

4.

5. 6. 7. 8.

9.

B





Rezolvarea testului de evaluare pentru „Tranzistoare”Subiectul I – 25 p ( 5p x 5 întrebări)

1. c; 2. b; 3. a; 4. b; 5. a;Subiectul II – 25 p

1. - 10p (5p x 2 întrebări)

a) b) 2. – 15p (5p x 3 întrebări) Pentru funcţionarea normală a tranzistorului, joncţiunea emitorului sepolarizează direct cu o tensiune mică, iar joncţiunea colectorului se polarizează cu otensiune inversă, de ordinul volţilor sau zecilor de volţi.

Subiectul III – 40 p 1. – 15p (5p x 3 întrebări)

Parametrii limită ai unui tranzistor sunt:- curentul maxim de colector Ic max- tensiunea maximă a colectorului Uc max- puterea de disipaţie maximă Pd max

2. – 15p (5p x 3 întrebări) Conexiunile tranzistorului: a) BC; b) EC; c)CC.

a) b) c)3. – 10p

Defectele tranzistorului (cel puţin unul): - scurtcircuitarea joncţiunilor – sepoate identifica dacă joncţiunile au rezistenţă mică la măsurarea în ambele sensuri : E+, B- rezistenţă mică jE străpunsă E-, B+

C+, B- rezistenţă mică jC străpunsă

NPN

E

BB

EB

E

B

E

PNP

C

ieşin

EB

C

C

in

BB

ieş

EE

C

ieşin

E

B B



C-, B+- întreruperea joncţiunilor – se poate identifica dacă joncţiunile au rezistenţelefoarte mari în ambele sensuri de măsurare.

Se acordă 10 puncte din oficiu.



Rezolvarea testului de evaluare pentru „Circuite electronice simple”Subiectul I – 30 p ( 5p x 6 întrebări)

1. a; 2. c; 3. a; 4. b; 5. b; 6. a.Subiectul II – 20 p (10 p – la subiectul 1 şi 10 p la subiectul 2).

1. (1) circuite; (2) tensiune; (3) mai mare; (4)frecvenţă. 2. 1 b; 2 d; 3 a; 4 c

Subiectul III – 40 p ( câte 10 p pentru fiecare subpunct)

1.

2. Semnalul la intrare

Semnalul la ieşire

3. Condensator cuplat între AB, în paralel cu RS 4. a) randament mai mare (dublu)

b) factor de ondulaţie mai mic

Se acordă 10p din oficiu.



BIBLIOGRAFIE

[1] Damachi, E., Tunsoiu, A. : Electronică. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1999

[2] Componente şi circuite electronice - manual pentru cl. a X - a licee industriale. Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996

[3] Componente şi circuite electronice - manual pentru cl. a XI-a şi a XII-a licee

industriale.

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1996

[4] Coloşi, T., Morar, R., Miron, C. : Tehnologie electronică – componente discrete.

IPCN Facultatea de Electrotehnică, 1979

[5] Ion, M., Goagă, F. : Ghid metodic de evaluare pentru învăţământul profesional şi tehnic

preuniversitar. Editura INFO, Craiova, 1999

[6] Ghid metodologic pentru aplicarea programelor şcolare Tehnologii. Consiliul Naţional

pentru Curriculum, 2002

[7] Drăgulănescu, N. : Agenda radioelectronistului. Editura Tehnică, Bucureşti, 1989.

Date post:	22-Jan-2016
Category:	Documents
Upload:	cocoeu
View:	21 times
Download:	0 times

Electr

Documents