Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de ... · BENEFICIAR: Consiliul Judetean...

BENEFICIAR:

Consiliul Judetean Prahova

Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru

alunecari de teren pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale

judetului Prahova- componenta a Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean

si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la alunecari, detaliate in Planul de

Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism

Valenii de Munte Calugareni Lapos Provita de Jos

Adunati Gura Vitioarei Poiana Campina Provita de Sus

Batrani Jugureni Predeal Sarari Talea

RAPORT GEOTEHNIC comuna Jugureni

Contract nr. : 16875 / 29.09.2011

Faza de proiectare: studii teren

Anul: 2014

PROIECTANT:

S.C. TRANSPROIECT 2001 S.A.

2 | P a g e

Cuprins:

Cap. 1. Date de tema ............................................................................................................................ 4

Cap. 2. Date privind cercetarea in situ ................................................................................................. 4

Cercetare geotehnica ............................................................................................................. 4

Investigaţii de laborator ......................................................................................................... 5

Cercetarea geofizica. ............................................................................................................. 5

Masuratorile topografice ....................................................................................................... 7

Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren .............................................................................. 7

3.1. Definiţia alunecarilor de teren....................................................................................................... 7

3.2. Cauzele alunecarilor de teren ........................................................................................................ 7

Cauze litologice ..................................................................................................................... 8

Cauze geomorfologice ........................................................................................................... 8

Cauze structural - tectonice. .................................................................................................. 8

Cauze hidrologice şi climatice .............................................................................................. 8

Cauze hidrogeologice ............................................................................................................ 9

Cauze dinamice. .................................................................................................................... 9

Cauze legate de vegetaţie ...................................................................................................... 9

Cauze antropice ................................................................................................................... 10

3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor ...................................................................................... 10

3.4. Clasificarea alunecărilor de teren ................................................................................................ 11

Clasificarea alunecărilor după starea de activitate .............................................................. 11

Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare ..................................... 12

Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare .......... 12

Clasificarea alunecărilor după caracterul mişcării .............................................................. 12

Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Jugureni ............................................... 13

4.1. Date generale ale comunei .......................................................................................................... 13

4.1.1. Date morfologice...................................................................................................................... 14

4.1.2. Date geologice......................................................................................................................... 15

4.1.3. Date structural – tectonice ....................................................................................................... 16

4.1.4. Date hidrologice ....................................................................................................................... 16

4.1.5. Date hidrogeologice ............................................................................................................... 16

4.1.6. Date climatice .......................................................................................................................... 17

3 | P a g e

4.1.7. Date seismice ........................................................................................................................... 17

4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei Jugureni ................................................................. 18

4.2.1. Varful Stefului.......................................................................................................................... 19

4.2.2. Valea Nucului .......................................................................................................................... 19

4.2.3. Bivolaru .................................................................................................................................... 20

4.2.4. Fam. Brancus ........................................................................................................................... 20

4.2.5. Puturi Seci ................................................................................................................................ 20

4.2.6. Fam. Penescu ........................................................................................................................... 20

4.2.7. Bagdad ..................................................................................................................................... 21

Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea din punctul "Fam. Brancus" ....................................................... 21

5.2. Lucrari executate ......................................................................................................................... 21

5.2. Rezultate obţinute ....................................................................................................................... 22

5.2.1. Descrierea alunecarii ........................................................................................................ 22

5.2.2. Investigatii geotehnice ...................................................................................................... 23

5.2.3. Apa subterana ................................................................................................................... 25

5.2.4. Investigatii geofizice ......................................................................................................... 25

5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica .................................................................................... 26

5.4. Analiza stabilitatii versantului. ................................................................................................... 26

5.4.1. Metoda de analiza folosita ................................................................................................ 26

5.5.3. Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate ............................................................. 27

Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general ........................................................................ 28

6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren .................................................................... 28

6.2.Principii generale de prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren. ......................................... 29

Cap. 7. Documente de referinţă. Bibliografie ................................................................................... 31

Anexe: ................................................................................................................................................ 31

1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei ...................................................... 31

2. Legenda hartilor geologice folosite in text ..................................................................................... 39

3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate ....................................................................................... 40

4. Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000 ................................................................................ 41

5. Fisa foraj geotehnic ........................................................................................................................ 42

6. Centralizator analize laborator ....................................................................................................... 42

7. Diagrame analize laborator ............................................................................................................ 42

8. Plan situatie + sectiune prin axul alunecarii (scara 1:1000) ........................................................... 42

4 | P a g e

RAPORT GEOTEHNIC comuna Jugureni

Cap. 1. Date de tema

Prezentul raport are drept scop furnizarea informatiilor geologice, structural-tectonice,

hidrogeologice, geomorfologice, hidrologice, climatice si seismice necesare in cadrul contractului:

“Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru alunecari de teren

pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale judetului Prahova- componenta a

Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la

alunecari, detaliate in Planul de Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism” -

comuna Jugureni.

Documentarea in vederea elaborarii acestui raport s-a facut in conformitate cu prevederile

“HG nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi

conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii “ si a constat in studierea

documentatiilor preexistente (studii geotehnice, harti geologice, topografice, ortofotoplanuri, etc),

observatii de teren si investigatii in situ (topografice, geotehnice si geofizice).

Avand in vedere obiectivul acestui proiect investigatiile geotehnice si geofizice efectuate au

avut drept scop exclusiv furnizarea informatiilor pentru intocmirea hartii de hazard la alunecari de

teren si nu pentru proiectarea unor eventuale lucrari de consolidare sau constructii pentru care sunt

necesare studii de teren axate pe proiect.

Deasemenea prin modelarea de calcul prezentata in raport s-a efectuat, intr-o ipoteza

pertinent posibila, analiza stabilitatii unei alunecari, aleasa ca model, de pe teritoriul comunei.

Cap. 2. Date privind cercetarea in situ

Scopul investigatiilor de teren si al modelarii de calcul a fost acela de a calibra si a confirma

informatiile obtinute pe baza documentarii in birou si a cartarilor din teren cu informatiile directe.

Pentru aceasta investigatiile din teren au constat din:

Cercetare geotehnica

S-a efectuat in conformitate cu principiile stabilite prin „SR EN 1997-2:2007. Eurocod 7:

Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea terenului” si“SR EN ISO 22475-

1:2007 - Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane.

Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie” si a constat din observatii de teren si sondare

geotehnica pe baza careia sa se poata identifica, pe de o parte, factorii litologici şi hidrogeologici

(care stau la baza determinarii coeficientului mediu de hazard “Km”) iar pe de altă parte elementele

alunecărilor de teren (suprafaţa de alunecare, adâncimea şi grosimea alunecării, etc).

5 | P a g e

Sondarea geotehnica a permis prelevarea de probe de pamant tulburate si netulburate necesare

determinarii, in laborator, a valorilor parametrilor geotehnici iar prin tubulatura piezometrica cu

care a fost echipat sondajul s-a permis si monitorizarea nivelelor de apa subterana.

Figura 1. Echipamentul de foraj geotehnic folosit

Figura 2. Foraj de monitorizare piezometrica

Investigaţii de laborator

Planificarea testelor de laborator pe probele de pământ recoltate din teren a fost făcută în

concordanţă cu obiectivul propus si anume elaborarea hărţii de hazard si efectuarea analizei de

stabilitate.

Astel au fost efectuate teste de laborator pentru:

- identificarea tipurilor litologice - analize granulometrice (conform STAS 1913/5-85);

- starea de umiditate naturală - caracterizată prin umiditate - W şi grad de saturaţie - Sr

(conform STAS 1913/3-82);

- starea de consistenţă şi plasticitate a pământurilor coezive determinate pe baza limitelor de

plasticitate (WL şi Wp) şi a umidităţii naturale (W) (conform STAS 1913/4 - 1986);

- proprietatile fizice ale pamanturilor (greutatea volumetrica in stare naturala si in stare

uscata)

- proprietăţile mecanice ale pământurilor, reflectate în primul rând prin parametrii rezistenţei

la forfecare

Cercetarea geofizica.

Cercetarea geotehnica a fost completata cu investigatii geofizice de tipul masuratorilor

electrometrice. Pe baza acestora s-a urmarit obţinerea de informaţii privind:

- limita dintre formaţiunea acoperitoare şi roca de bază şi/sau dintre diverse tipuri litologice

din masiv;

- gradul de fisuraţie şi alteraţie al rocilor;

- grosimea acumulatului de alunecare şi/sau adâncimea suprafeţei de alunecare;

- adâncimea nivelului acvifer şi direcţia de curgere a apei subterane;

- gradul de umiditate al rocilor şi variaţia umidităţii în masa alunecătoare.

6 | P a g e

Descrierea tomografiei geoelectrice (electrometrice).

Tehnica care sta la baza investigatiilor prin tomografie geoelectrica este metoda

rezistivitatii. Aceasta este conceputa sa dezvaluie informatii despre formatiuni sau corpuri ce

prezinta anomalii ale conductivitatii electrice si a fost folosita mult timp pentru a delimita straturi ce

au conductivitati diferite.

Achiztia datelor in cadrul acestui tip de masuratori se face uniform, de-a lungul unor profile

(electrometrice) cu o anumita densitate (distanta) intre electrozi. Astfel la o singura intindere a

cablului multielectrod se pot achizitiona sute de valori de rezistivitate creindu-se o imagine 2D a

subsolului asemanatoare unei tomografii.

Pentru efectuarea masuratorilor si interpretarii datelor au fost utilizate:

sistem de masura Terrameter SAS 1000

selector automat de electrozi

electrozi metalici din inox

cabluri electrice

laptop

soft de prelucrare si interpretare

Figura 3. Sistemul de masura Terrameter SAS 1000

Fig. 4. Dispunerea echipamentului geofizic in teren

Electronica aparaturii utilizate permite injectarea in sol a unui curent stabil de intensitate

cunoscuta si controlata, in cicluri bine determinate in functie de natura solului. Inregistrarea datelor

se face pe memoria interna a aparaturii si se descarca automat pe calculator. Cu ajutorul acestui

sistem se inregistreaza automat date consecutive iar rezultatele sunt mediate in mod continuu. In

sondajele geofizice aparatura folosita permite semnalelor induse sau naturale sa fie masurate la

nivele joase, cu o putere de penetrare excelenta si consum minim. Aparatul poate fi folosit pentru

determinarea rezistivitatii solului putand face diferenta intre formatiuni geologice cu un contrast de

rezistivitate sesizabil.

Procesarea si interpretarea datelor geoelectrice a fost realizata cu programul specializat

Earth Imager 2D - V 2.1.8. Programul permite corectarea si inversia datelor utilizand parametrii de

transcalcul multipli. Interpretarea datelor geoelectrice in termeni geologo - tehnici s-a realizat in

urma analogiei cu datele directe provenite din forajele geotehnice executate.

7 | P a g e

Masuratorile topografice

Rezultatele cartarilor de teren, a investigatiilor geotehnice si a celor geofizice au fost

raportate pe planuri si profile topografice intocmite pe baza masuratorilor din teren cu aparatura de

tip GPS (Magellan Explorist).

Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren

3.1. Definiţia alunecarilor de teren.

Alunecările de teren pot fi definite ca procese de mişcare gravitaţională a terenurilor

naturale sau a umpluturilor, aflate în pantă, ca efect simultan al unor factori, naturali sau antropici.

3.2. Cauzele alunecarilor de teren

Considerând că factorii declanşatori ai alunecărilor de teren sunt produsul simultan al unor

factori favorizanţi (conform clasificarii UNESCO - fig. 5) vom detalia şi grupa circumstanţele

favorizante astfel:

Figura 5. Clasificarea factorilor cauzali conform UNESCO

Analiza, in continuare, a cauzelor alunecarilor de teren se va face plecand de la factorii care

contribuie la determinarea coeficientul de risc mediu (Km) pe baza caruia se intocmesc hartile de

hazard la alunecari de teren:

6

KhKgKfKeKdKcKbKaKm

unde:

Ka = factorul litologic; Kb =factorul geomorfologic; Kc = factorul structural; Kd = factorul

hidrologic-climatic; Ke = factorul hidrogeologic; Kf = factorul seismic; Kg = factorul silvic; Kh

= factorul antropic

8 | P a g e

Cauze litologice

În geologia inginerească tipurile litologice care alcătuiesc scoarţa terestră sunt împărţite

schematic în două mari categorii: roca de bază şi formaţiunea acoperitoare (depozitele superficiale)

În categoria roca de bază sunt cuprinse toate rocile de vârsta precuaternara şi anumite tipuri

litologice cuaternare (depozite de tufuri calcaroase, travertin, conglomerate de terasa, s.a.)

consolidate sau cimentate.

Tipurile litologice denumite generic "pământuri" au fost formate in general pe seama rocilor

preexistente, cuprinse în categoria "roca de bază", în urma proceselor de dezagregare fizică şi

alterare chimică şi biologică.

Aceste procese de dezagregare şi alterare slăbesc treptat coeziunea rocilor şi sunt un factor

favorizant al declanşării alunecărilor de teren.

Cauze geomorfologice

Forma suprafeţei terenului şi înclinarea sa joacă un rol important în stabilitatea masivelor.

Declanşarea pierderii stabilităţii poate fi produsă de creşterea efortului de taiere în masiv

datorită maririi, din cauze naturale sau antropice, a pantelor taluzurilor sau versanţilor.

Deasemenea existenţa pe pantele versanţilor a unor văi torenţiale tinere favorizează apariţia

alunecărilor de teren.

Cauze structural - tectonice.

Înclinarea straturilor poate favoriza sau inhiba apariţia instabilităţii. Straturile care înclină în

aceeaşi direcţie cu înclinarea versantului (alunecări consecvente) au un potenţial de instabilitate mai

mare decât cele care inclină în sens contrar pantei versantului (alunecări insecvente) sau a masivelor

nestratificate (alunecări asecvente).

Fenomenele tectonice (faliile, pânzele de şariaj, încovoierea capetelor de strat, etc.) prezente

în masivele de roci pot favoriza deasemenea producerea fenomenelor de instabilitate.

Cauze hidrologice şi climatice

Apa reprezintă factorul predominant responsabil pentru producerea alunecărilor. Prezenţa

sau absenţa apei trebuie analizată în contextul stării limită în care poate ajunge masivul pentru că

absenţa apei, pentru moment, nu exclude posibilitatea apariţiei sale ulterioare. Pentru a estima

corect efectul apei asupra versantului trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente (vegetaţie,

relief caracteristic) care contribuie la asigurarea circuitului apei pe versant.

Alte efecte cauzate de curgerea apelor de suprafaţă care pot favoriza producerea alunecărilor

de teren pot fi:

Energia mare de curgere a apelor curgatoare poate conduce la spalarea bazei versanţilor sau

taluzurilor şi pierderea stabilităţii acestora;

Apa de suprafaţă, cu energie mare de curgere pe suprafaţa taluzurilor sau versanţilor poate

conduce la ravenări şi eroziuni ale acestora;

9 | P a g e

Ploile torenţiale de scurtă durată, topirea rapidă a zăpezii, preciptaţiile îndelungate,

inundaţiile conduc la creşterea greutăţii volumice a masivului, micşorarea coeziunii şi în final la

pierderea stabilităţii;

Apa de suprafaţă, infiltrată în corpul terasamentelor, conduce la scăderea capacităţii portante

şi pierderea stabilităţii.

Cauze hidrogeologice

Stabilitatea versanţilor sau taluzurilor de debleu poate fi afectată de mişcarea apelor atât

direct prin forţa de filtraţie, cât şi indirect, în urma proceselor de antrenare hidrodinamică a

pământurilor necoezive care intră în alcătuirea versanţilor.

Forţa de filtraţie se manifestă îndeosebi atunci când nivelul apei din interfluvii creşte şi apa

este drenată către suprafaţa versanţilor. Foarte frecvent se produc alunecări de teren în urma acţiunii

forţelor de filtraţie care se accentuează în timpul golirii rapide a lacurilor de acumulare, datorită

exfiltratiilor din versanţi.

Procesele de antrenare hidrodinamică sub forma de sufozie, eroziune internă, refulare sau

rupere hidraulică pot iniţia procese de alunecare a versanţilor.

Alte efecte cauzate de prezenţa apei subterane în masivele de pământ care pot favoriza

producerea alunecărilor de teren pot fi:

Apa subterană cu nivel liber prinsă între două straturi impermeabile acţionează asupra

stratului impermeabil superior prin subpresiune;

Apa subterană sub presiune acţionează asupra stratului impermeabil superior, în condiţii de

suprasarcină, prin suprapresiune (creşterea presiunii apei din pori);

Variaţia bruscă a presiunii apei din pori, în cazul nisipurilor fine, saturate, monogranulare,

asociată unor fenomene şi situaţii complementare, poate conduce la lichefierea acestora.

Cauze dinamice.

Cutremurele de pământ, exploziile şi vibraţiile de mare amploare produc în terenuri oscilaţii

de diferite frecvenţe şi respectiv o variaţie a efortului, care poate strica starea de echilibru a

masivului.

În loessuri şi nisipuri afânate şocurile pot să provoace distrugerea legăturilor intergranulare

şi în consecinţă reducerea coeziunii sau a unghiului de frecare interioară.

În nisipurile fine saturate, şocurile pot avea drept rezultat deplasarea granulelor mergând

până la lichefierea bruscă a acestora.

În cazul argilelor sensitive vibraţiile pot conduce la apariţia fenomenului de tixotropie

Cauze legate de vegetaţie

Rădăcinile copacilor menţin stabilitatea taluzurilor prin efecte mecanice şi contribuie la

uscarea taluzurilor prin absorbţia unei părţi din umiditatea solului.

Despădurirea taluzurilor strică regimul umidităţii la suprafaţa straturilor.

10 | P a g e

Cauze antropice

Suprasarcina pusă pe marginea taluzurilor de rambleu îndeosebi asociată cu infiltrarea

apelor de suprafaţă poate conduce la pierderea stabilităţii acestora.

In cazul terenului natural, supraîncărcarea (de exemplu prin executarea de rambleuri înalte)

poate conduce la creşterea efortului de taiere şi a presiunii apei din pori, elemente care produc

slăbirea rezistenţei. Cu cât este mai rapidă încărcarea cu atât creşte riscul de producere a

instabilităţii.

Realizarea excavaţiilor sau a debleerilor

3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor

Elementele specifice unei alunecări produse într-un masiv de pământ sunt cele redate

schematic în figura 6, precizarea lor fiind absolut necesară în vederea poziţionarii spaţiale a

desfăşurării fenomenului în raport cu posibilele vulnerabilitati.

Figura 6. Elementele specifice unei alunecări de teren A. Vedere în plan

B. Vedere în secţiune

C. Bloc diagram

unde:

1. suprafaţa de alunecare - este suprafaţa (zona) ce separă masa alunecătoare de terenul stabil.

Suprafeţele de alunecare în masivele de pământ naturale, stratificate pot avea forme variate (plane,

circulare sau alte forme mai complicate). În cazul în care alunecarea se produce în masive de

pământ relativ omogene şi izotrope (de ex. în rambleuri) suprafaţa de cedare poate fi presupusă ca

fiind circulară.

11 | P a g e

2. treapta (faţa de desprindere) principală - este suprafaţa înclinată sau verticală, concavă, ce

limitează extremitatea superioară a alunecării şi se prelungeşte în adâncime cu suprafaţa de

alunecare.

3. masa alunecată (corpul alunecării) - este partea centrală a alunecării care acoperă suprafaţa de

alunecare.

4. suprafaţa terenului inainte de alunecare.

5. terenul stabil - zona din masiv ale carei caracteristici geomecanice exclud posibilitatea

alunecării.

6. coronament (fruntea alunecării) - este zona situată deasupra feţei de desprindere principale,

puţin afectată de alunecare. Se disting unele fisuri şi crevase determinate de tensiunile de întindere

din aceasta zonă.

7. piciorul alunecării - corespunde intersecţiei aval a suprafeţei de alunecare cu suprafaţa

topografică iniţială a terenului. Acesta este de regulă acoperit de acumulatul de alunecare.

8. baza alunecării - reprezintă limita din aval a acumulatului de alunecare.

9. teren cu potenţial de instabilitate - zona din masiv ce urmează a fi antrenată în alunecare.

10. terasa alunecării - reprezintă partea de material alunecător cuprins între cele două rupturi.

11. fisurile şi crevasele - sunt rupturi în masiv individualizate prin fante importante de diverse

forme în funcţie de solicitarea predominantă ce le-a produs. Se pot distinge trei mari tipuri:fisuri

prin solicitare de întindere; fisuri de solicitare de forfecare; fisuri prin solicitare de compresiune

Dimensiunileunei alunecări sunt definite prin:

LT - lungimea totală a alunecării - este distanţa între coronament şi baza alunecării.

L - lungimea alunecării - este distanţa între coronament şi piciorul alunecării.

l - lăţimea alunecării - este distanţa între flancuri.

h - adâncimea alunecării - este distanţa între suprafaţa de alunecare şi terenul natural iniţial.

g - grosimea alunecării – este distanţa între suprafaţa de alunecare şi partea superioară a

acumulatului.

3.4. Clasificarea alunecărilor de teren

Principalul criteriu de clasificare al alunecărilor de teren ca fenomene de impact asupra

obiectivelor (vulnerabilitatilor) este acela al caracterului mişcării.

Alte criterii de clasificare a alunecărilor de teren, complementare acestuia sunt:

adâncimea alunecării;

viteza de deplasare;

starea de activitate a alunecării;

Clasificarea alunecărilor după starea de activitate

Alunecările de teren pot fi definite astfel:

a) alunecări active - fenomenele care se desfaşoară în prezent;

b) alunecări stabilizate, dar active în trecut;

c) alunecări inactive, mai vechi de un an şi care la rândul lor pot fi:

12 | P a g e

latente;

abandonate - în condiţiile în care cauzele producerii lor au dispărut (ex. râul de la

bază şi-a schimbat cursul);

stabilizate - prin diverse metode inginereşti de consolidare;

vechi - care au fost active cu mii de ani în urmă dar ale căror urme se pot vedea încă;

d) alunecări reactivate - care au devenit active după ce au fost inactive;

Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare

Tabel 1. Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare

Tipul de alunecare Adâncimea suprafeţei de alunecare

superficială h< 1.0 m

de adâncime mică 1.0 < h < 5.0 m

adâncă 5.0 < h < 20.0 m

foarte adâncă h > 20.0 m

Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare

Tabel 2. Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare

Descriere Clasa Viteza

Extrem de rapidă 7 > 5 m/sec

Foarte rapidă 6 5m/sec … 0,05 m/sec (3m/min)

Rapidă 5 3 m/min … 0,03 m/min (1,8 m/ora)

Moderată 4 1,8 m/ora … 13 m/luna

Lentă 3 13 m/luna … 1,6 m/an

Foarte lentă 2 1,6 m/an … 16 mm/an

Extrem de lentă 1 < 16 mm/an

Clasificarea alunecărilor după caracterul mişcării

După caracterul mişcării alunecările de teren pot fi împărţite în tipurile prezentate mai jos,

dar, fiind fenomene extrem de complexe, în natură pot fi întâlnite şi combinaţii ale acestora sau

treceri, în cadrul aceluiaşi fenomen, de la un tip de alunecare la altul.

Clasificarea alunecărilor din punctul de vedere al caracterului mişcării este caracteristică

formelor geomorfologice naturale, dar, din punctul de vedere al zonei drumurilor, ea poate fi

extinsă şi asupra formelor antropice (debleuri şi rambleuri).

Tipuri de alunecări de teren după caracterul mişcării:

Alunecări propriu-zise

de rotaţie;

de translaţie.

Curgeri

de noroi (mud flow);

de roci (debris flow);

lente (creep);

Prăbuşiri şi răsturnări

În funcţie de direcţia de avansare, alunecările propriu-zise, rotaţionale sau de translaţie, pot

fi la rândul lor:

13 | P a g e

progresive (detrusive) - se formează pe versant sau la partea superioară a acestuia şi

evoluează spre baza pantei în aceeaşi direcţie în care se deplasează acumulatul.

retrusive (delapsive) - încep de la baza versantului şi evoluează pe versant, spre

vârful, pantei în direcţie opusă faţă de direcţia deplasării acumulatului.

În cazul alunecărilor delapsive masa alunecătoare este supusă longitudinal unor forţe de

întindere determinate de îndepărtarea parţială a pintenului de rezistenţă de la baza versantului sau

taluzului spre deosebire de alunecările detrusive în care masa alunecătoare este supusă unor forţe de

compresiune.

Alunecările rotaţionale, la randul lor, pot fi:

- alunecări rotaţionale simple - cu o singură suprafaţă de alunecare, concavă, uneori

(de ex. în argilele moi) aproximativ circulară. În cazul în care nu sunt stabilizate se pot extinde şi

transforma în alunecări multiple;

- alunecările rotaţionale multiple - sunt provocate iniţial de o alunecare simplă

evoluând ulterior (progresiv sau retrusiv) pe mai multe planuri de alunecare;

- alunecări rotaţionale succesive - sunt caracterizate de un număr de alunecări

rotaţionale de suprafaţă. Au în general un caracter retrusiv evoluând de la baza versantului spre

partea superioară.

Alunecările rotaţionale se formează în depozite omogene, au o lungime limitată şi se produc

pe taluzuri relativ abrupte.

În pământurile coezive şi rocile pelitice neconsolidate sau slab consolidate (marne, argilite,

şisturile argiloase) deranjarea echilibrului versantului duce, datorită depăşirii rezistenţei la forfecare,

la pierderea stabilităţii acestuia în lungul unor suprafeţe curbe de alunecare. Forţele care generează

pierderea stabilităţii pot să fie sporite fie de subminarea bazei versantului pe cale naturală sau

artificială fie de supraîncărcarea acestuia cu rambleuri, construcţii, etc.

Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Jugureni

4.1. Date generale ale comunei

Comuna Jugureni este situata in E judetului

Prahova la limita acestuia cu judetul Buzau si

este formată din satele: Jugureni (resedinta),

Boboci, Marginea Pădurii și Valea Unghiului

Vecinii comunei sunt:

1. comuna Sangeru

2. comuna Lapos

3. comuna Naeni - jud. Buzau

4. comuna Gura Vadului

5. comuna Calugareni

http://ro.wikipedia.org/wiki/Boboci,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Marginea_P%C4%83durii,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Valea_Unghiului,_Prahova

14 | P a g e

4.1.1. Date morfologice

Comuna face parte din zona colinara a Subcarpatilor Buzăului. Relieful comunei este

caracteristic zonei subcarpatice, cu dealuri ce au înălţimi cuprinse între 300 – 600 m (Culmea

Jugureni cu 595m). Culmile, in parte impadurite, prezinta pante domoale, fragmentate de

numeroase vai, unele cu un accentuat aspect erozional.

Etajul subcarpatic se caracterizează printr-un mare potenţial al activităţii actuale a

proceselor geomorfologice. Astfel totalitatea suprafeţelor înclinate de versanţi si culmi interfluviale,

lipsite de vegetaţie forestieră, sunt supuse pluviodenudării si eroziunii de suprafaţă. Pe teritoriul

acestei comune sunt intâlnite terenuri in care aflorează diapire de sare, care prin dizolvare

contribuie substantial la producerea alunecarilor de teren.

Sarea (NaCl), principala halogenură din natură, ca mineral este intâlnită atat ca agregat

masiv cât si ca diseminaţii sau intercalaţii in unele depozite argiloase si carbonatice. Apele de

circulatie, traversând formatiuni care contin NaCl, pot dizolva cantităţi insemnate ala acestui

component inainte de a deveni suprasaturate.

Figura 7. Harta geomorfologica a comunei Jugureni (extras din planul topo – sc. 1:25000)

15 | P a g e

4.1.2. Date geologice

Zona face parte din unitatea de molasa superioară ale carei formatiuni au fost afectate de

diapirismul sării. Cutele diapire, care constau în străpungerea depozitelor mai noi de către un

sâmbure de sare mai vechi, se caracterizează prin anticlinale înguste şi sinclinale largi.

Formaţiunile cele mai recente sunt cele cuaternare reprezentate din punct de vedere litologic

prin: pietrisuri, nisipuri fiind întâlnite mai ales în albiile raurilor.

Formaţiunile de vârsta neogenă sunt reprezentate de depozite ce aparţin:

- helvetianului – alcatuite din gresii si marne cenusii in care se intercaleaza pachete de gipsuri

- pontian - dacianului alcatuite dintr-o alternanta de nisipuri, marne si argile

- meoţianului - alcătuite din nisipuri, marne, gresii si calcare oolitice.

- Sarmaţianului- alcătuite dintr-o alternanţă de argile şi nisipuri cu pronunţat caracter de

sedimentare ritmică. Apare la zi pe suprafata pe areale restranse din sudul comunei. In

nordul comunei apar diapire de sare.

Prezenta depozitelor alcatuite din nisipuri, marne, argile, pietrisuri, a diapirelor de sare precum si a

elementelor structurale intensifica procesele morfodinamice si dau nastere unui relief structural

specific regiunilor subcarpatice.

Figura 8. Harta geologica in zona comunei Jugureni

(extras din harta geolgica scara 1:50000 – foaia Calugareni)

16 | P a g e

4.1.3. Date structural – tectonice

Teritoriul comunei se afla intr-o zonă puternic tectonizată, fiind fragmentată de numeroase

falii normale sau de decroşare.

Conform hartii neotectonice zona este afectata de deformari plicative intense, miscari ce

influenteaza stabilitatea depozitelor geologice.

Figura 9. Harta neotectonica a zonei (extras din Harta neotectonica a Romaniei – sc. 1:1000000)

4.1.4. Date hidrologice

Reţeaua hidrografica este destul de saraca, fiind formata din vai, unele cu caracter

intermitent. Printre acestea se numara Valea Ungureni, Valea Crangului, Valea Savei. Desi isi are

izvoarele in zona comunei, Paraul Scheiu strabate o mica portiune din partea vestica a comunei. In

partea de nord a comunei, pe o mica portiune este intalnit si Paraul Niscov.

4.1.5. Date hidrogeologice 1

Apa subterană este prezentă în teren în general, ca mediu acvifer freatic discontinuu, la

adâncimi de 2,00-3,00 m. În teren însă se manifestă infiltraţii ale pluviaţiei care stagnează timp

îndelungat, datorită substratului argilos impermeabil.

Deasemenea, există zone cu izvorâri difuze, ce creează exces de umiditate la suprafaţa

terenului, precum şi lacuri şi băltiri naturale.

1 conform Plan Urbanistic General - Memoriu general, Comuna Jugureni - S.C. Protelco S.A., 2011

comuna Jugureni

17 | P a g e

4.1.6. Date climatice

Zona se caracterizeaza printr-o clima temperat continentala, pusa in evidenta prin

urmatoarele valori ale principalelor elemente meteorologice:

-temperaturi:

- temperaturi medii inregistrate vara sunt cuprinse intre 19.5 - 21,7ºC

- temperaturi medii inregistrate iarna sunt cuprinse intre -0,3 - 0ºC

- temperaturi maxime inregistrate vara sunt cuprinse intre 21.7 - 24,5ºC

- temperaturi maxime inregistrate iarna sunt cuprinse intre -0,3 - 0ºC

Precipitatii:

- in semestrul cald se constată cea mai mare cantitate de precipitatii, respectiv peste 350 mm

-in semestrul rece cantitătile de precipitatii cresc odată cu altitudinea, iar cele mai mari

cantităti medii de precipitatii sunt cuprinse intre 171,3 - 222,7 mm

-maximul pluviometric înregistrat în luna iunie variaza intre 92,0 mm si 79,5 mm.

-minimul pluviometric se înregistrează în luna februarie 23,6 mm

Durata medie a stratului de zăpadă din timpul unui an variază între 134 si 96 zile.

4.1.7. Date seismice

Conform normativului P100/1-2013 (intrat in vigoare de la 01.01.2014) valoarea de varf a

acceleratiei terenului pentru proiectare este ag = 0.40g pentru cutremure avand intervalul mediu de

recurenta IMR = 225 ani si 20 % probabilitate de depasire. Valoarea perioadei de control (colt) Tc

a spectrului de raspuns este 1,6 s.

Conform STAS 11100/1-93, din punctul de vedere al macrozonarii seismice, zona se

incadreaza in gradul 92 pe scara MSK corespunzatoare unei perioade de revenire de 100 ani.

Figura 10. Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare (ag) cu un IMR = 225 si 20%

probabilitate de depasire in 50 de ani

Figura 11. Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns

(extras din P 100/2013)

18 | P a g e

4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei Jugureni

In timpul observatiilor de teren (octombrie 2014) pe teritoriul comunei au fost identificate

sapte alunecari de teren:

Tabel 3. Punctele cu alunecari de teren identificate pe teritoriul comunei Jugureni

ID Denumire punct

COORDONATE

WGS 84 STEREO 70

Latitude Longitude x(Nord) y(Est)

1 Varful Stefului 45° 06' 14.29" N 026° 26' 46.46" E 401492.373 613920.365

2 Valea Nucului 45° 06' 02.05" N 026° 25' 14.66" E 401078.753 611920.645

3 Bivolaru 45° 05' 45.13" N 026° 25' 42.74" E 400567.461 612543.711

4 Fam. Brancus 45° 05' 36.49" N 026° 26' 09.24" E 400311.154 613127.765

5 Puturi Seci 45° 05' 00.81" N 026° 27' 02.91" E 399231.107 614320.943

6 Fam. Penescu 45° 05' 22.81" N 026° 25' 37.23" E 399876.472 612435.530

7 Bagdad 45° 04' 37.48" N 026° 25' 27.30" E 398473.631 612243.291

Figura 12. Ortofotoplanul comunei Jugureni – judetul Prahova

19 | P a g e

4.2.1. Varful Stefului

Alunecare veche (apare si pe planul 1:25000), stabilizata, de mari dimensiuni, situata pe

versantul stang al unei vai. Pe versantul alunecat se observa zone ebulate si zone depresionare in

care s-a dezvoltat vegetatie hidrofila.

Frontul de desprindere al alunecarii este situat in zona unui drum local, de coasta. Amonte

fata de acesta se vad, in afloriment, blocuri de calcar.

Figura 13. Vedere spre aval

Figura 14. Vedere DL cu blocuri de calcar in amonte

4.2.2. Valea Nucului

Alunecare de tip curgere produsa pe un afluent al vaii Nucului. Valea este larga motiv

pentru care consideram ca ebulmentul, ce in prezent pare stabilizat, a fost violent.

Apa in fantana din zona alunecarii era la nivelul terenului.

Figura 15. Vedere aval

Figura 16. Apa in fanatana la nivel teren

20 | P a g e

4.2.3. Bivolaru

Alunecare veche (apare pe harta

1;25000), stabilizata, de tip curgere, produsa

pe panta unui deal. In lungul alunecarii s-a

creat o vale in care s-a dezvoltat vegetatie

hidrofila.

Pe harta geologica 1:50000 se

observa ca zona in care s-a produs

alunecarea este foarte afectata tectonic.

Din informatiile localea alunecarea s-a

produs imediat dupa cutremurul din 1977.

Figura 17. Vedere zone cu vegetatie hidrofila

4.2.4. Fam. Brancus

Alunecare tratata in cap. 5. Studiu de caz.

4.2.5. Puturi Seci

Alunecare veche, stabilizata, situata

la limita cu comuna Naeni - jud. Buzau.

Din informatiile locale in aceasta zona era

vechea vatra a satului Bondari iar

alunecarea s-a produs intr-un perimetru de

exploatare a petrolului.

Pe harta geologica alunecarea este

amplasata in axul unui anticlinal iar in

apropiere, pe teritoriul comunei Naeni (cca

600 m) mai este marcata o alta alunecare de

teren

Figura 18. Vedere spre aval

4.2.6. Fam. Penescu

Instabilitatea din acest punct pare mai degraba o prabusire decat o alunecare clasica.

Conform hartii 1:25000 ea s-a produs pe valea Balagetului iar pe harta, in zona, sunt materializate

vechi eroziuni.

Zona prabusita (alunecata) se prezinta sub forma unei caldari in care s-a dezvoltat vegetatie

hidrofila din abundenta.

21 | P a g e


Figura 20. Contur zona prabusita

4.2.7. Bagdad

Alunecare care a afectat drumul judetean DJ 100H (Gura Vadului - Jugureni). Lungimea

alunecarii este de circa 200 m din care aproximativ 80 m au fost consolidati printr-o lucrare de

beton amplasata pe partea dreapta a DJ.


Figura 22. Vedere lucrare consolidare (spre Jugureni)

Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea din punctul "Fam. Brancus"

5.2. Lucrari executate

Pentru a se determina:

o cauzele care au condus la aparitia instabilitatii si caracteristicile acesteia;

o litologia terenului si parametrii fizico – mecanici si geoelectrici ai stratelor;

o nivelul si caracterul apei subterane

a fost efectuata o cercetare geotehnica si geofizica insosita de masuratori topografice.

22 | P a g e

Cercetarea geotehnica a constat din observatii de teren (cartare) si investigatii geotehnice de

adancime (un foraj geotehnic). Din foraj (cu adancimea de 9,0 m) au fost prelevate probe de pamant

tulburate si netulburate pentru a fi analizate in laboratorul geotehnic de specialitate. După

executarea forajului acesta a fost echipat piezometric pentru urmărirea in timp a nivelului apei

subterane.

Investigatiile geofizice au constat din executarea unui profil geoelectric amplasat pe vectorul

principal al alunecarii.

Masuratorile topografice au constat din ridicarea topografica a profilului caracteristic si

masurarea cu un aparat GPS portabil a coordonatelor punctelor de observatie.

In anexe sunt prezentate fisa forajului geotehnic; centralizatorul rezultatelor analizelor de

laborator; diagramele testelor de laborator, planul cu amplasamentul investigatiilor si a punctelor de

observatie (scara 1:1000), profilul caracteristic de analiza (scara 1:1000) si tabelul cu coordonatele

GPS ale punctelor de observatie.

5.2. Rezultate obţinute

5.2.1. Descrierea alunecarii

Din punct de vedere morfologic alunecarea este situata pe versantul sud - estic al dealului

„Jugureni”, ale carui curbe de nivel inclina catre paraul Valea Crangului. Versantul este in mare

acoperit de vegetatie ierboasa si copaci, unii dintre ei inclinati, dar exista si gradini si livezi.

Din punct de vedere geologic zona este situata pe flancul sudic al unui sinclinal, la limita

dintre depozitele meotiene (reprezentate de nisipuri, marne, gresii si calcare oolitice) pe care se

dezvolta alunecarea si depozitele sarmatiene (alcatuite alcătuit dintr-o alternanţă de argile şi nisipuri

cu pronunţat caracter de sedimentare ritmica) aflate in partea bazala a alunecarii.

Alunecarea este veche (din informatiile locale s-a produs imediat dupa cutremurul din 4

martie 1977) si pe conturul ei nu se observa fronturi de desprindere bine conturate. Insa pe arealul

investigat apar ebulmente de tipul curgerilor plastice, mici zone depresionare in care se acumuleaza

apa pluviala si zone cu vegetatie hidrofila (stuf).

O astfel de zona depresionara (aspect de zona prabusita) de forma circulara cu diametru de

7-8 m si 1.5m adancime apare pe flancul stang, o alta este in zona forajului, iar pe flancul drept am

intalnit o zona depresionara cu adancime mai mare (~3.0m) inconjurata de salcii.

23 | P a g e

Figura 23. Vedere din zona forajului spre amonte

Figura 24. Vedere din zona forajului spre aval

Figura 25. Vedere copaci afectati de alunecare

Figura 26. Vegetatie hidrofila in zona forajului

5.2.2. Investigatii geotehnice

Forajul geotehnic a pus in evidenta, la partea superioara a terenului, pana la adancimea de

5,80 m un complex argilos delimitat pe intervale de adancime astfel:

pana la 1,20 m - argila prafoasa, galbena - cenusie, cu resturi vegetale si concretiuni

calcaroase, plastic consistenta la vartoasa, cu aspect framantat.

intre 1,20 - 2,40 m - argila galbena-cafenie, cu intercalatii cenusii-verzui, plastic consistenta

la vartoasa, cu oglinzi de frictiune. Analizele de laborator au indicat pentru acest material o umflare

libera UL = 175 ceea ce o incadreaza in categoria pamanturilor cu umflari si contractii mari

(p.u.c.m.).

intre 2,40 - 4,80 m - argila(nisipoasa) cenusie cu intercalatii de nisip ruginiu uscat (la 4,0 m;

4,40m; 4,60 m) plastic vartoasa - tare.

24 | P a g e

intre 4.80 - 5,80 - argila galbuie - cafenie, cu intercalatii cenusii si ruginii, cu intercalatii de

nisip cenusiu-galbui, umede. In zonele nisipoase materialul este forfecat

La adancimea de 5,80 m a fost identificat pe coloana litologica extrasa din foraj un plan de

alunecare motiv pentru care tot acest pachet a fost sintetizat in analiza de stabilitate ca teren instabil

(IN)

Intre 5,80 - 8,40 m sondajul a interceptat o argila galbuie - cafenie, cu intercalatii cenusii, cu

filme de nisip cenusii si ruginii, umed, plastic vartoasa-tare si cu zone plastic moi. Prezenta zonelor

plastic moi a facut ca acest interval, in analiza de stabilitate sa fie caracterizat ca teren potential

instabil (PIN).

De la 8,40 n pana la talpa forajului (10,0 m) forajul a avansat printr-o argila galbuie -

cafenie, plastic consistenta la vartoasa. Acest interval a fost caracterizat in analiza de stabilitate ca

teren stabil (ST)

Figura 27. Fotografii ale probelor recoltate din foraj

25 | P a g e

5.2.3. Apa subterana

A fost interceptata in foraj si masurata in timpul campaniei de investigatie la adancimea de

-5.70 m fata de nivelul terenului. Se remarca similitudinea acestui nivel cu adancimea la care a fost

observat planul de alunecare (5,80 m) si in care zonele mai nisipoase sunt umede si pamantul este

forfecat.

Inseamana ca acest nivel de apa subterana reprezinta infiltratii pe planul de alunecare si ca

exista o curgere subterana (slaba) pe zonele nisipoase din complexul argilos.

5.2.4. Investigatii geofizice

Orientarea profilului geoelectric a fost pe directia NV-SE si a avut o lungime de 200 m.

Adancimea de investigatie a fost de circa 40 m iar plaja rezistivitatilor obtinute dupa inversie este

cuprinsa in intervalul 4.8 – 23.9 Ohm*m.

Si pe aceasta sectiune se poate observa prezenta unei lentile cu rezistivitate mai ridicata, 15-

20 Ohm*m, fata de media generala. Lentila este de suprafata si este cuprinsa in intervalul 85-135 m

pe profil, avand o grosime de circa 7-8 m. Aceste rezistivitati ne pot sugera schimbarea gradului de

umiditate a argilelor si/sau prezenta unei fractii nisipoase mai consistente in acest pachet.

Figura 28. Sectiunea geoelectrica

26 | P a g e

5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica

Conform normativului NP 074/2014 “Normativ privind documentatiile geotehnice pentru

constructii” incadrarea perimetrului studiat in categoria geotehnica se face pe baza urmatorilor

factori de definire ai riscului geotehnic:

Nr.crt. Factori de definire ai riscului

geotehnic Clasificare Punctaj

1 Conditii de teren terenuri dificile* 6 puncte

2 Apa subterana fara epuismente 2 puncte

3 Clasa de importanta a constructiei normala 3 puncte

4 Vecinatati fara riscuri 1 punct

5 Zona seismica de calcul ag = 0.40 3 puncte

* Nota: Au fost incadrate in categoria terenurilor dificile pamanturile cu consistente

scazute (plastic moi), p.u.c.m.u- rile si terenurile in panta cu potential de alunecare

TOTAL :

15 puncte

Pe baza sumei acestor factori (15 puncte) zona studiata poate fi incadrata, din punctul de

vedere al relatiei unor viitoare structuri cu terenul de fundare in categoria geotehnica 3 risc

geotehnic “major”.

La alegerea riscului geotehnic al amplasamentului trebuie sa se tina cont si de recomandarea

SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică.:

"In categoria geotehnica 3 se includ, de exemplu: structuri situate pe amplasamente

susceptibile de a-si pierde stabilitatea sau cu miscari de teren permanente, care necesita

investigatii separate sau masuri speciale.”

5.4. Analiza stabilitatii versantului.

5.4.1. Metoda de analiza folosita

Analiza stabilitatii versantului din punctul "fam Brancus" s-a efectuat folosind software

specializat bazat pe metoda de analiza a echilibrului limită. Aceasta metoda este cea mai utilizata de

proiectanţi datorită simplităţii şi uşurinţei cu care pot fi rezolvate problemele de instabilitate din

practica curentă.

Metodele de analiza a stabilitatii bazate pe echilibrul limită utilizeaza sectiuni (profile)

geotehnice caracteristice pe care le impart in fâşii verticale si analizează stabilitatea masei de

pământ alunecător luând în considerare echilibrul static al fiecărei fâşii şi echilibrul total al întregii

alunecări.

Pentru a modela masivul de pamant si mecanismul de cedare astfel incat, in programul de

analiza a stabilitatii utilizat, sa poata fi aplicata aceasta metoda, a fost necesara cunoasterea

urmatoarelor elemente din teren

stratificaţia terenului (natură, parametri geotehnici);

prezenţa şi înclinarea discontinuităţilor;

caracterul apei subterane

27 | P a g e

tipul de cedare (în masiv, curgere pe pantă, alunecări vechi, reactivate, etc);

forma suprafeţei de cedare (circulară, oarecare, straturi cu rezistenţă la forfecare redusă,

blocuri, etc.).

Aceste elemente au fost identificate in timpul campaniei de investigare a terenului (oct.

2014) prin observatii de teren si investigatii geotehnice si geofizice ale caror rezultate au fost

descrise mai sus

Pe baza acestor informatii a fost realizat profilul geotehnic de analiza, in care terenul a fost

separat in domenii de stabilitate (instabil, potential instabil, stabil). Pentru aceste domenii au fost

alese valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici (greutatea volumetrica, coeziunea si unghiul

de frecare interioara). Pe baza acestor parametri au fost determinate, in conformitate cu prevederile

SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică, valorile de calcul (prezentate mai jos)

valori folosite in analiza de stabilitate

Iar ca ipoteza de analiza a stabilitatii a fost luata in considerare situatia in care:

- masivul este saturat (dupa perioade de precipitatii lungi si abundente).

- nu exista seism

Figura 29. Profil geotehnic de analiza

1. Teren instabil (IN)

Unit Weight: 18 kN/m³

Cohesion: 6 kPa

Phi: 4 °

2. Teren potential instabil (PIN)

Unit Weight: 18.5 kN/m³

Cohesion: 8 kPa

Phi: 6 °

3. Teren stabil (ST)

Unit Weight: 19.5 kN/m³

Cohesion: 20 kPa

Phi: 10 °

5.5.3. Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate

In urma analizei de stabilitate a rezultat ca instabilitatea este inca activa (factorul de

stabilitate Fs = 0,811). Desi zona cuprinsa intre 5,80 si 8,40 m (sub planul de alunecare) a fost

considerata initial doar potential instabila se pare ca si acest interval este instabil in conditii limita

defavorabile.

Deasemenea aspectul general al alunecarii (din observatiile de teren si de pe harta

morfologica) este regresiv dar analiza de instabilitate indica si o componenta progresiva pornita din

spatele forajului (circa 20 - 25 m). Iar prezenta pamanturilor contractile si lipsa crapaturilor pe

suprafata terenului ne fac sa incadram acest fenomen in categoria curgerilor lente de adancime

"deep creep".

In cazul in care asupra masivului actioneaza un seism ale carui caracteristici maxime sunt

specifice zonei (conform Normativului de proiectare seismica P100-1/2013) factorul de stabilitate

va scadea sub valoarea rezultata din analiza de stabilitate.

28 | P a g e

Figura 30. Profil geotehnic rezultat in urma analizei de stabilitate

Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general

6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren

Prognozarea producerii alunecarilor de teren, spre deosebire de a altor fenomene naturale

generatoare de dezastre (cutremure, inundaţii) poate fi mai facila prin cunosterea starilor de eforturi

in masiv. Astfel prin monitorizarea, evaluarea si interpretarea cresterii starii de efort din masiv,

generatoare de instabilitate, pot fi luate măsuri eficiente de evitare sau diminuare a dezastrelor ce

pot fi produse de alunecările de teren.

Alegerea zonelor ce urmeaza a fi monitorizate din punctul de vedere al stabilitatii versantilor

poate fi facuta în toate fazele unei alunecări de teren. De exemplu:

- când pe zona de interes, probabilitatea de producere este "mare" şi "foarte mare" sau

alunecarea s-a stabilizat natural dar există probabilitatea de reactivare;

- cand in zona de interes sunt alunecări active "lente" şi "foarte lente"

- în cazul alunecărilor stabilizate prin măsuri constructive

Monitorizarea trebuie efectuata pe baza unui program de monitorizare care sa evidentieze

masura in care comportarea reala a masivului se situeaza in limite acceptabile. Monitorizarea

trebuie sa detecteze acest lucru cu claritate la un stadiu suficient de timpuriu iar frecventa

observatiilor trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa se poata aplica cu succes masurile de

interventie.

Deasemenea prin programul de monitorizare trebuie stabilit ca timpii de raspuns ai

instrumentelor si metodele de interpretare a rezultatelor sa fie suficient de rapide prin raport cu

evolutia posibila a sistemului;

Programul de monitorizare trebuie sa contina si un plan de masuri de interventie care sa fie

adoptat daca monitorizarea evidentiaza o comportare in afara limitelor acceptabile.

29 | P a g e

Rezultatele monitorizarii trebuie evaluate periodic astfel incat masurile de interventie

prevazute sa poata fi puse in practica imediat ce comportarea masivului iese din limitele

acceptabile.

6.2.Principii generale de prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren.

Măsurile de prevenire şi/sau stabilizare a alunecărilor pe versanţi se pot grupa după diferite

criterii, cel mai important fiind starea în care se află masivul în momentul studierii acestuia. Ca

atare, un prim set de măsuri, în cazul în care există o stare de echilibru, se referă la menţinerea

acestei stări şi la o eventuală îmbunătăţire a acesteia. Gama măsurilor de îmbunătăţire a stabilităţii,

aplicate în mod curent, cuprinde:

a) măsuri geometrice;

b) măsuri hidrologice;

c) măsuri fizice, chimice, biologice;

d) măsuri mecanice.

Asa cum am descris in capitolul 3 generarea proceselor de instabilitate, ca desfăşurare în

timp, depinde de o serie de factori favorizanti. În acest sens o altă grupă de măsuri poate asigura

stabilitatea versanţilor prin acţiunea chiar asupra acestor factorilor. Acţiunea asupra factorilor

favorizanti declansarii instabilitatii poate cuprinde urmatoarele masuri si metode:

a) măsuri pentru realizarea unei stări de eforturi unitare în teren, compatibile cu

rezistenţa acestuia;

b) măsuri pentru împiedicarea micşorării în timp a rezistenţei terenului;

c) măsuri pentru echilibrarea versanţilor prin lucrări de susţinere şi consolidare.

Metode geometrice - urmăresc reprofilarea pantei cu scopul de a-i mări factorul de

stabilitate. În acest sens, în funcţie de condiţiile şi posibilităţile locale se poate recurge la excavaţii

la partea superioară (în partea de creastă a pantei), la încărcări (berme, banchete), la partea

inferioară (în zona de picior) sau la îndulcirea înclinării pantei respective.

Metode hidrologice - au în vedere în principal drenarea sau asecarea masivului în scopul

îmbunătăţirii caracteristicilor de rezistenţă ale pământului, micşorării presiunii interstiţiale

inlaturarii eventualelor procese hidrodinamice si, în general, a efectelor negative ale prezentei apei

excesive în masiv. În acest sens se pot aplica numeroase măsuri, printre care:

- colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă, pluviale şi provenite din topirea zăpezilor prin

rigole şi şanţuri pereate, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;

- îndepărtarea apelor de adâncime şi micşorarea umidităţii masivului prin drenuri de

adâncime, galerii de drenaj,

- colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă, pluviale sau provenite din topirea zăpezilor

prin rigole şi şanţuri pereate a căror pante longitudinale să împiedice atât colmatarea lor cât şi

ravenarea, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;

- puţuri de adsorbţie, drenuri verticale de nisip, drenuri fitil, drenuri orizontale;

- combaterea fenomenelor de antrenare hidrodinamică, în special la baza pantei, prin drenuri

de picior, filtre inverse, drenuri cu geotextile, saltele drenante, amenajări antierozive, etc.

30 | P a g e

Metode fizice - conduc la îmbunătăţirea structurii şi rezistenţei terenului fără un aport de

material din exterior. Aici se includ diverse variante de compactare: congelarea (ca măsură

temporară în timpul execuţiei), arderea în foraje speciale, etc.

Metode chimice - urmăresc ameliorarea calităţii terenului prin schimbarea cationilor din

complexul de adsorbţie al pământurilor argiloase, întroducerea de liant în structura pământului sau

chiar modificări radicale în structura acestuia. Tratarea se face prin amestec, injectii, etc.

Metode biologice - realizează sporirea stabilităţii versantului cu ajutorul vegetaţiei: la

suprafaţă prin înierbare, garduri vii, cleionaje, iar în adâncime prin plantaţii de arbori care pe lângă

asecarea masivului asigură în timp şi consolidarea mecanică a acestuia.

Metode mecanice - au de asemenea în vedere stabilizarea masivului prin lucrari de

consolidarea si/sau sprijinire.

Între soluţiile posibile se enumeră ancorarea sau bulonarea pantelor, zidurile de sprijin

clasice sau din pământ armat (cu geosintetice), contraforţi, chesoane, pereţi îngropaţi, precum şi

diferite tipuri de pilotaje. Pentru acestea trebuie insa precizat ca:

o Alegerea soluţiilor se face în urma unor calcule de stabilitate.

o Lucrările de susţinere cu fundare directă, cât şi cele fundate indirect, pe elemente fişate,

pot fi continue sau discontinue (ranforţi izolaţi), depinzând de natura, stratificaţia şi caracteristicile

terenului de fundare, prezenţa apei subterane şi nivelul acesteia, vecinătăţi, etc.

In cazul in care alunecarea de teren s-a produs, pentru limitarea efectelor acesteia, pot fi

executate lucrări temporare de asigurare a stabilităţii punandu-se accent pe:

- execuţia lucrărilor de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă pentru a le îndepărta din

zona afectată de alunecare (astfel incat sa nu stagneze perioade indelungate pe suprafata alunecarii);

- executarea unor lucrari (excavaţii şi umpluturi) pentru echilibrarea maselor de pământ;

- matarea (astuparea) crapaturilor provocate de alunecare astfel incat sa se evite patrunderea

apei in masiv

- execuţia unor sprijiniri provizorii;

- evitarea, pe cat posibil, a indepartarii materialului ebulat de la baza versantului sau saparea

de canale (santuri) la baza acestuia

Intocmit:

Ing. Emil Oltean

Ing. Vali Nita

Bucuresti,

noiembrie 2014

31 | P a g e

Cap. 7. Documente de referinţă. Bibliografie

Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural–M.Of. nr. 726/14.11.2001

HG nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de

elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii

SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale.

SR EN 1997-1 : 2004 / NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli

generale. Anexă naţională.

SR EN1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea

terenului.

SR EN ISO22475-1:2007 Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi

măsurări ale apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie.

SR EN ISO14688-1:2004:2006 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere.

SR EN ISO14688-2:2005 Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.

NP 074/2014 Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii

GT 006-97. Ghid privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea

soluţiilor cadru de intervenţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor

acestora, în vederea satisfacerii cerinţelor de siguranţă în exploatare a construcţiilor, refacere

şi protecţie a mediului

GT 019-98 Ghid de redactare a hărţilor de risc la alunecare a versanţilor pentru asigurarea

stabilităţii construcţiilor

AND 594/2013 Ghid privind evaluarea riscului asociat alunecarilor de teren din zona

drumului

Anghel Stanciu, Irina Lungu - Fundatii - Fizica si mecanica pamantului, Ed. Tehnica, 2006

Eugeniu Marchidanu - Geologie pentru ingineri constructori - Editura Tehnica, Bucuresti,

2005

Plan Urbanistic General - Memoriu general, Comuna Jugureni - S.C. Protelco S.A., 2011

Anexe:

1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei

http://magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4989617

32 | P a g e

Judetul Prahova

Localitatea Jugureni

Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Varful Stefului

1. Coordonate geografice

WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 06' 14.29" N 401492.373

Longitudine 026° 26' 46.46" E 613920.365

Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)

2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara x

reactiva

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni

lungimea (m): 1000 latimea (m) 500 adancimea (m) 10

suprafata (mp) 500000 volumul (mc) 5000000

5. Cauze Conditiile de teren

Procesele

geomorfologice

Procesele

fizice Procese antropice

Pregatitoare x x x

Declansatoare

6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)

locuinte

drumuri (comunale/judetene/nationale) x

poduri/ podete

cai ferate

retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):

obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):

alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) pasune

Vatamari corporale -

Pierderi de vieti omenesti -

7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare

Modificarea geometriei -

Drenaj

Lucrari de sustinere

Lucrari de ranforsare interna

Alte masuri impadurie

8. Referinte scrise

Data completarii 16.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela

33 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Valea Nucului


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 06' 02.05" N 401078.753

Longitudine 026° 25' 14.66" E 611920.645


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

1977

3. Tipul

Alunecare primara x

reactiva

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare

extensie

curgere x

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare


locuinte

drumuri (comunale/judetene/nationale)

poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:






Drenaj




8. Referinte scrise


34 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Bivolaru


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 05' 45.13" N 400567.461

Longitudine 026° 25' 42.74" E 612543.711


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

1977

3. Tipul

Alunecare primara x

reactiva

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare

extensie

curgere x

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare


locuinte


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:






Drenaj




8. Referinte scrise


35 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Fam. Brancus


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 05' 36.49" N 400311.154

Longitudine 026° 26' 09.24" E 613127.765


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

1977

3. Tipul

Alunecare primara x

reactiva

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare

extensie

curgere x

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare


locuinte x

drumuri (comunale/judetene/nationale) x

poduri/ podete x

cai ferate

retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x


alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) gradini





Drenaj




8. Referinte scrise


36 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Puturi Seci


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 05' 00.81" N 399231.107

Longitudine 026° 27' 02.91" E 614320.943


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

1977

3. Tipul

Alunecare primara x

reactiva

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x x

Declansatoare


locuinte x


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) pasuni





Drenaj



Alte masuri Impadurie, terasare

8. Referinte scrise


37 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Fam. Penescu


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 05' 22.81" N 399876.472

Longitudine 026° 25' 37.23" E 612435.530


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

1977

3. Tipul

Alunecare primara x

reactiva

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire x

rasturnare

alunecare

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare


locuinte


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:





Modificarea geometriei

Drenaj



Alte masuri Impadurire

8. Referinte scrise


38 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: Bagdad


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 04' 37.48" N 398473.631

Longitudine 026° 25' 27.30" E 612243.291


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2011

3. Tipul

Alunecare primara x

reactiva

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x x

Declansatoare


locuinte

drumuri (comunale/judetene/nationale) DJ100H

poduri/ podete

cai ferate

retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x


alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) livada




Modificarea geometriei

Drenaj



Alte masuri

8. Referinte scrise


39 | P a g e

2. Legenda hartilor geologice folosite in text

40 | P a g e

3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate

41 | P a g e

4. Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000

42 | P a g e

5. Fisa foraj geotehnic

6. Centralizator analize laborator

7. Diagrame analize laborator

8. Plan situatie + sectiune prin axul alunecarii (scara 1:1000)

Date post:	03-Nov-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de ... · BENEFICIAR: Consiliul Judetean...

Documents