Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de ... · Aceasta este conceputa sa dezvaluie...

BENEFICIAR:

Consiliul Judetean Prahova

Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru

alunecari de teren pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale

judetului Prahova- componenta a Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean

si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la alunecari, detaliate in Planul de

Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism

Valenii de Munte Calugareni Lapos Provita de Jos

Adunati Gura Vitioarei Poiana Campina Provita de Sus

Batrani Jugureni Predeal Sarari Talea

RAPORT GEOTEHNIC comuna Provita de Jos

Contract nr. : 16875 / 29.09.2011

Faza de proiectare: studii teren

Anul: 2014

PROIECTANT:

S.C. TRANSPROIECT 2001 S.A.

2 | P a g e

Cuprins:

Cap. 1. Date de tema ............................................................................................................................ 5

Cap. 2. Date privind cercetarea in situ ................................................................................................. 5

Cercetarea geotehnica............................................................................................................ 5

Investigaţii de laborator ......................................................................................................... 6

Cercetarea geofizica. ............................................................................................................. 6

Masuratorile topografice ....................................................................................................... 8

Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren .............................................................................. 8

3.1. Definiţia alunecarilor de teren....................................................................................................... 8

3.2. Cauzele alunecarilor de teren ........................................................................................................ 8

Cauze litologice ..................................................................................................................... 9

Cauze geomorfologice ........................................................................................................... 9

Cauze structural - tectonice. .................................................................................................. 9

Cauze hidrologice şi climatice .............................................................................................. 9

Cauze hidrogeologice .......................................................................................................... 10

Cauze dinamice. .................................................................................................................. 10

Cauze legate de vegetaţie .................................................................................................... 10

Cauze antropice ................................................................................................................... 11

3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor ...................................................................................... 11

3.4. Clasificarea alunecărilor de teren ................................................................................................ 12

Clasificarea alunecărilor după starea de activitate .............................................................. 12

Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare ..................................... 13

Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare .......... 13

Clasificarea alunecărilor după caracterul mişcării .............................................................. 13

Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Provita de Jos ....................................... 14

4.1. Date generale ale comunei .......................................................................................................... 14

4.1.1. Date morfologice...................................................................................................................... 15

4.1.2. Date geologice......................................................................................................................... 16

4.1.3. Date structural – tectonice ....................................................................................................... 17

4.1.4. Date hidrologice ....................................................................................................................... 18

4.1.5. Date hidrogeologice ................................................................................................................ 18

4.1.6. Date climatice .......................................................................................................................... 19

3 | P a g e

4.1.7. Date seismice ........................................................................................................................... 19

4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei Provita de Jos ........................................................ 20

4.2.1. Valea Ogrezii ........................................................................................................................... 21

4.2.2. La Bucur ................................................................................................................................... 22

4.2.3. Santier - Aviator ....................................................................................................................... 22

4.2.4.Valceaua Sarata ......................................................................................................................... 22

4.2.5. Donita cu apa ........................................................................................................................... 23

4.2.6. Fam. Chivu Florica .................................................................................................................. 23

4.2.7. DJ 101 E - Buda ....................................................................................................................... 24

4.2.8. Vf. Crucii - Valea Nucului ....................................................................................................... 24

4.2.9. DC117 - Curtea Boiereasca...................................................................................................... 25

4.2.10. DC117 - pct 2 ......................................................................................................................... 25

4.2.11 V. Draganeasa - Sat Draganeasa - Ghebaru ............................................................................ 26

4.2.12. Nedelcii .................................................................................................................................. 26

4.2.13. Punct Linie ............................................................................................................................. 27

4.2.14. Cimitir - Saratura ................................................................................................................... 27

4.2.15 - 16. Saratura Gogoaie si Licurici ........................................................................................... 28

4.2.17. Horjesti - Cot .......................................................................................................................... 29

Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea din punctul "Santier - Aviator" .................................................. 29

5.1. Lucrari executate ......................................................................................................................... 29

5.2. Rezultate obţinute ....................................................................................................................... 30

5.2.1. Descrierea alunecarii ........................................................................................................ 30

5.2.2. Investigatii geotehnice ...................................................................................................... 31

5.2.3. Apa subterana ................................................................................................................... 33

5.2.4. Investigatii geofizice ......................................................................................................... 33

5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica .................................................................................... 34

5.4. Analiza stabilitatii versantului. ................................................................................................... 35

5.4.1. Metoda de analiza folosita ................................................................................................ 35

5.4.2. Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate ............................................................. 36

Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general ........................................................................ 36

6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren .................................................................... 36

6.2.Principii generale de prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren. ......................................... 37

Cap. 7. Documente de referinţă. Bibliografie ................................................................................... 40

4 | P a g e

Anexe: ................................................................................................................................................ 40

1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei ...................................................... 40

2. Legenda hartilor geologice folosite in text ..................................................................................... 58

3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate ....................................................................................... 59

4. Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000 ................................................................................ 60

5. Fisa foraj geotehnic ........................................................................................................................ 61

6. Centralizator analize laborator ....................................................................................................... 61

7. Diagrame analize laborator ............................................................................................................ 61

8. Plan situatie + sectiune prin axul alunecarii (scara 1:1000) ........................................................... 61

5 | P a g e

RAPORT GEOTEHNIC comuna Provita de Jos

Cap. 1. Date de tema

Prezentul raport are drept scop furnizarea informatiilor geologice, structural-tectonice,

hidrogeologice, geomorfologice, hidrologice, climatice si seismice necesare in cadrul contractului:

“Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de risc detaliate pentru alunecari de teren

pentru un numar de 12 unitati administrativ-teritoriale ale judetului Prahova- componenta a

Planului de Amenajarea Teritoriului Judetean si/sau Zonal si a planurilor de risc natural la

alunecari, detaliate in Planul de Urbanism General si in Regulamentul Local de Urbanism” -

comuna Provita de Jos

Documentarea in vederea elaborarii acestui raport s-a facut in conformitate cu prevederile

“HG nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi

conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii “ si a constat in studierea

documentatiilor preexistente (studii geotehnice, harti geologice, topografice, ortofotoplanuri, etc),

observatii de teren si investigatii in situ (topografice, geotehnice si geofizice).

Avand in vedere obiectivul acestui proiect investigatiile geotehnice si geofizice efectuate au

avut drept scop exclusiv furnizarea informatiilor pentru intocmirea hartii de hazard la alunecari de

teren si nu pentru proiectarea unor eventuale lucrari de consolidare sau constructii pentru care sunt

necesare studii de teren axate pe proiect.

Deasemenea prin modelarea de calcul prezentata in raport s-a efectuat, intr-o ipoteza

pertinent posibila, analiza stabilitatii unei alunecari, aleasa ca model, de pe teritoriul comunei.

Cap. 2. Date privind cercetarea in situ

Scopul investigatiilor de teren si al modelarii de calcul a fost acela de a calibra si a confirma

informatiile obtinute pe baza documentarii in birou si a cartarilor din teren cu informatiile directe.

Pentru aceasta investigatiile din teren au constat din:

Cercetarea geotehnica

S-a efectuat in conformitate cu principiile stabilite prin „SR EN 1997-2:2007. Eurocod 7:

Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea terenului” si“SR EN ISO 22475-

1:2007 - Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane.

Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie” si a constat din observatii de teren si sondare

geotehnica pe baza careia sa se poata identifica, pe de o parte, factorii litologici şi hidrogeologici

(care stau la baza determinarii coeficientului mediu de hazard “Km”) iar pe de altă parte elementele

alunecărilor de teren (suprafaţa de alunecare, adâncimea şi grosimea alunecării, etc).

Sondarea geotehnica a permis prelevarea de probe de pamant tulburate si netulburate necesare

determinarii, in laborator, a valorilor parametrilor geotehnici iar prin tubulatura piezometrica cu

care a fost echipat sondajul s-a permis si monitorizarea nivelelor de apa subterana.

6 | P a g e

Figura 1. Echipamentul de foraj geotehnic folosit

Figura 2. Foraj de monitorizare piezometrica

Investigaţii de laborator

Planificarea testelor de laborator pe probele de pământ recoltate din teren a fost făcută în

concordanţă cu obiectivul propus si anume elaborarea hărţii de hazard si efectuarea analizei de

stabilitate.

Astel au fost efectuate teste de laborator pentru:

- identificarea tipurilor litologice - analize granulometrice (conform STAS 1913/5-85);

- starea de umiditate naturală - caracterizată prin umiditate - W şi grad de saturaţie - Sr

(conform STAS 1913/3-82);

- starea de consistenţă şi plasticitate a pământurilor coezive determinate pe baza limitelor de

plasticitate (WL şi Wp) şi a umidităţii naturale (W) (conform STAS 1913/4 - 1986);

- proprietatile fizice ale pamanturilor (greutatea volumetrica in stare naturala si in stare

uscata)

- proprietăţile mecanice ale pământurilor, reflectate în primul rând prin parametrii rezistenţei

la forfecare

Cercetarea geofizica.

Cercetarea geotehnica a fost completata cu investigatii geofizice de tipul masuratorilor

electrometrice. Pe baza acestora s-a urmarit obţinerea de informaţii privind:

- limita dintre formaţiunea acoperitoare şi roca de bază şi/sau dintre diverse tipuri litologice

din masiv;

- gradul de fisuraţie şi alteraţie al rocilor;

- grosimea acumulatului de alunecare şi/sau adâncimea suprafeţei de alunecare;

- adâncimea nivelului acvifer şi direcţia de curgere a apei subterane;

- gradul de umiditate al rocilor şi variaţia umidităţii în masa alunecătoare.

Descrierea tomografiei geoelectrice (electrometrice).

Tehnica care sta la baza investigatiilor prin tomografie geoelectrica este metoda

rezistivitatii. Aceasta este conceputa sa dezvaluie informatii despre formatiuni sau corpuri ce

7 | P a g e

prezinta anomalii ale conductivitatii electrice si a fost folosita mult timp pentru a delimita straturi ce

au conductivitati diferite.

Achizitia datelor in cadrul acestui tip de masuratori se face uniform, de-a lungul unor profile

(electrometrice) cu o anumita densitate (distanta) intre electrozi. Astfel la o singura intindere a

cablului multielectrod se pot achizitiona sute de valori de rezistivitate creindu-se o imagine 2D a

subsolului asemanatoare unei tomografii.

Pentru efectuarea masuratorilor si interpretarii datelor au fost utilizate:

selector automat de electrozi

electrozi metalici din inox

cabluri electrice

laptop

soft de prelucrare si interpretare

Figura 3. Sistemul de masura Terrameter SAS 1000

Fig. 4. Dispunerea echipamentului geofizic in teren

Electronica aparaturii utilizate permite injectarea in sol a unui curent stabil de intensitate

cunoscuta si controlata, in cicluri bine determinate in functie de natura solului. Inregistrarea datelor

se face pe memoria interna a aparaturii si se descarca automat pe calculator. Cu ajutorul acestui

sistem se inregistreaza automat date consecutive iar rezultatele sunt mediate in mod continuu. In

sondajele geofizice aparatura folosita permite semnalelor induse sau naturale sa fie masurate la

nivele joase, cu o putere de penetrare excelenta si consum minim. Aparatul poate fi folosit pentru

determinarea rezistivitatii solului putand face diferenta intre formatiuni geologice cu un contrast de

rezistivitate sesizabil.

Procesarea si interpretarea datelor geoelectrice a fost realizata cu programul specializat

Earth Imager 2D - V 2.1.8. Programul permite corectarea si inversia datelor utilizand parametrii de

transcalcul multipli. Interpretarea datelor geoelectrice in termeni geologo - tehnici s-a realizat in

urma analogiei cu datele directe provenite din forajele geotehnice executate.

8 | P a g e

Masuratorile topografice

Rezultatele cartarilor de teren, a investigatiilor geotehnice si a celor geofizice au fost

raportate pe planuri si profile topografice intocmite pe baza masuratorilor din teren cu aparatura de

tip GPS (Magellan Explorist).

Cap. 3. Date generale privind alunecarile de teren

3.1. Definiţia alunecarilor de teren.

Alunecările de teren pot fi definite ca procese de mişcare gravitaţională a terenurilor

naturale sau a umpluturilor, aflate în pantă, ca efect simultan al unor factori, naturali sau antropici.

3.2. Cauzele alunecarilor de teren

Considerând că factorii declanşatori ai alunecărilor de teren sunt produsul simultan al unor

factori favorizanţi (conform clasificarii UNESCO - fig. 5) vom detalia şi grupa circumstanţele

favorizante astfel:

Figura 5. Clasificarea factorilor cauzali conform UNESCO

Analiza, in continuare, a cauzelor alunecarilor de teren se va face plecand de la factorii care

contribuie la determinarea coeficientul de risc mediu (Km) pe baza caruia se intocmesc hartile de

hazard la alunecari de teren:

6

KhKgKfKeKdKcKbKaKm

unde:

Ka = factorul litologic; Kb =factorul geomorfologic; Kc = factorul structural; Kd = factorul

hidrologic-climatic; Ke = factorul hidrogeologic; Kf = factorul seismic; Kg = factorul silvic; Kh

= factorul antropic

9 | P a g e

Cauze litologice

În geologia inginerească tipurile litologice care alcătuiesc scoarţa terestră sunt împărţite

schematic în două mari categorii: roca de bază şi formaţiunea acoperitoare (depozitele superficiale)

În categoria roca de bază sunt cuprinse toate rocile de vârsta precuaternara şi anumite tipuri

litologice cuaternare (depozite de tufuri calcaroase, travertin, conglomerate de terasa, s.a.)

consolidate sau cimentate.

Tipurile litologice denumite generic "pământuri" au fost formate in general pe seama rocilor

preexistente, cuprinse în categoria "roca de bază", în urma proceselor de dezagregare fizică şi

alterare chimică şi biologică.

Aceste procese de dezagregare şi alterare slăbesc treptat coeziunea rocilor şi sunt un factor

favorizant al declanşării alunecărilor de teren.

Cauze geomorfologice

Forma suprafeţei terenului şi înclinarea sa joacă un rol important în stabilitatea masivelor.

Declanşarea pierderii stabilităţii poate fi produsă de creşterea efortului de taiere în masiv

datorită maririi, din cauze naturale sau antropice, a pantelor taluzurilor sau versanţilor.

Deasemenea existenţa pe pantele versanţilor a unor văi torenţiale tinere favorizează apariţia

alunecărilor de teren.

Cauze structural - tectonice.

Înclinarea straturilor poate favoriza sau inhiba apariţia instabilităţii. Straturile care înclină în

aceeaşi direcţie cu înclinarea versantului (alunecări consecvente) au un potenţial de instabilitate mai

mare decât cele care inclină în sens contrar pantei versantului (alunecări insecvente) sau a masivelor

nestratificate (alunecări asecvente).

Fenomenele tectonice (faliile, pânzele de şariaj, încovoierea capetelor de strat, etc.) prezente

în masivele de roci pot favoriza deasemenea producerea fenomenelor de instabilitate.

Cauze hidrologice şi climatice

Apa reprezintă factorul predominant responsabil pentru producerea alunecărilor. Prezenţa

sau absenţa apei trebuie analizată în contextul stării limită în care poate ajunge masivul pentru că

absenţa apei, pentru moment, nu exclude posibilitatea apariţiei sale ulterioare. Pentru a estima

corect efectul apei asupra versantului trebuie să se ţină seama şi de celelalte elemente (vegetaţie,

relief caracteristic) care contribuie la asigurarea circuitului apei pe versant.

Alte efecte cauzate de curgerea apelor de suprafaţă care pot favoriza producerea alunecărilor

de teren pot fi:

Energia mare de curgere a apelor curgatoare poate conduce la spalarea bazei versanţilor sau

taluzurilor şi pierderea stabilităţii acestora;

Apa de suprafaţă, cu energie mare de curgere pe suprafaţa taluzurilor sau versanţilor poate

conduce la ravenări şi eroziuni ale acestora;

10 | P a g e

Ploile torenţiale de scurtă durată, topirea rapidă a zăpezii, preciptaţiile îndelungate,

inundaţiile conduc la creşterea greutăţii volumice a masivului, micşorarea coeziunii şi în final la

pierderea stabilităţii;

Apa de suprafaţă, infiltrată în corpul terasamentelor, conduce la scăderea capacităţii portante

şi pierderea stabilităţii.

Cauze hidrogeologice

Stabilitatea versanţilor sau taluzurilor de debleu poate fi afectată de mişcarea apelor atât

direct prin forţa de filtraţie, cât şi indirect, în urma proceselor de antrenare hidrodinamică a

pământurilor necoezive care intră în alcătuirea versanţilor.

Forţa de filtraţie se manifestă îndeosebi atunci când nivelul apei din interfluvii creşte şi apa

este drenată către suprafaţa versanţilor. Foarte frecvent se produc alunecări de teren în urma acţiunii

forţelor de filtraţie care se accentuează în timpul golirii rapide a lacurilor de acumulare, datorită

exfiltratiilor din versanţi.

Procesele de antrenare hidrodinamică sub forma de sufozie, eroziune internă, refulare sau

rupere hidraulică pot iniţia procese de alunecare a versanţilor.

Alte efecte cauzate de prezenţa apei subterane în masivele de pământ care pot favoriza

producerea alunecărilor de teren pot fi:

Apa subterană cu nivel liber prinsă între două straturi impermeabile acţionează asupra

stratului impermeabil superior prin subpresiune;

Apa subterană sub presiune acţionează asupra stratului impermeabil superior, în condiţii de

suprasarcină, prin suprapresiune (creşterea presiunii apei din pori);

Variaţia bruscă a presiunii apei din pori, în cazul nisipurilor fine, saturate, monogranulare,

asociată unor fenomene şi situaţii complementare, poate conduce la lichefierea acestora.

Cauze dinamice.

Cutremurele de pământ, exploziile şi vibraţiile de mare amploare produc în terenuri oscilaţii

de diferite frecvenţe şi respectiv o variaţie a efortului, care poate strica starea de echilibru a

masivului.

În loessuri şi nisipuri afânate şocurile pot să provoace distrugerea legăturilor intergranulare

şi în consecinţă reducerea coeziunii sau a unghiului de frecare interioară.

În nisipurile fine saturate, şocurile pot avea drept rezultat deplasarea granulelor mergând

până la lichefierea bruscă a acestora.

În cazul argilelor sensitive vibraţiile pot conduce la apariţia fenomenului de tixotropie

Cauze legate de vegetaţie

Rădăcinile copacilor menţin stabilitatea taluzurilor prin efecte mecanice şi contribuie la

uscarea taluzurilor prin absorbţia unei părţi din umiditatea solului.

Despădurirea taluzurilor strică regimul umidităţii la suprafaţa straturilor.

11 | P a g e

Cauze antropice

Suprasarcina pusă pe marginea taluzurilor de rambleu îndeosebi asociată cu infiltrarea

apelor de suprafaţă poate conduce la pierderea stabilităţii acestora.

In cazul terenului natural, supraîncărcarea (de exemplu prin executarea de rambleuri înalte)

poate conduce la creşterea efortului de taiere şi a presiunii apei din pori, elemente care produc

slăbirea rezistenţei. Cu cât este mai rapidă încărcarea cu atât creşte riscul de producere a

instabilităţii.

Realizarea excavaţiilor sau a debleerilor

3.3. Elementele geometrice ale alunecarilor

Elementele specifice unei alunecări produse într-un masiv de pământ sunt cele redate

schematic în figura 6, precizarea lor fiind absolut necesară în vederea poziţionarii spaţiale a

desfăşurării fenomenului în raport cu posibilele vulnerabilitati.

Figura 6. Elementele specifice unei alunecări de teren A. Vedere în plan

B. Vedere în secţiune

C. Bloc diagram

unde:

1. suprafaţa de alunecare - este suprafaţa (zona) ce separă masa alunecătoare de terenul stabil.

Suprafeţele de alunecare în masivele de pământ naturale, stratificate pot avea forme variate (plane,

circulare sau alte forme mai complicate). În cazul în care alunecarea se produce în masive de

pământ relativ omogene şi izotrope (de ex. în rambleuri) suprafaţa de cedare poate fi presupusă ca

fiind circulară.

12 | P a g e

2. treapta (faţa de desprindere) principală - este suprafaţa înclinată sau verticală, concavă, ce

limitează extremitatea superioară a alunecării şi se prelungeşte în adâncime cu suprafaţa de

alunecare.

3. masa alunecată (corpul alunecării) - este partea centrală a alunecării care acoperă suprafaţa de

alunecare.

4. suprafaţa terenului inainte de alunecare.

5. terenul stabil - zona din masiv ale carei caracteristici geomecanice exclud posibilitatea

alunecării.

6. coronament (fruntea alunecării) - este zona situată deasupra feţei de desprindere principale,

puţin afectată de alunecare. Se disting unele fisuri şi crevase determinate de tensiunile de întindere

din aceasta zonă.

7. piciorul alunecării - corespunde intersecţiei aval a suprafeţei de alunecare cu suprafaţa

topografică iniţială a terenului. Acesta este de regulă acoperit de acumulatul de alunecare.

8. baza alunecării - reprezintă limita din aval a acumulatului de alunecare.

9. teren cu potenţial de instabilitate - zona din masiv ce urmează a fi antrenată în alunecare.

10. terasa alunecării - reprezintă partea de material alunecător cuprins între cele două rupturi.

11. fisurile şi crevasele - sunt rupturi în masiv individualizate prin fante importante de diverse

forme în funcţie de solicitarea predominantă ce le-a produs. Se pot distinge trei mari tipuri:fisuri

prin solicitare de întindere; fisuri de solicitare de forfecare; fisuri prin solicitare de compresiune

Dimensiunileunei alunecări sunt definite prin:

LT - lungimea totală a alunecării - este distanţa între coronament şi baza alunecării.

L - lungimea alunecării - este distanţa între coronament şi piciorul alunecării.

l - lăţimea alunecării - este distanţa între flancuri.

h - adâncimea alunecării - este distanţa între suprafaţa de alunecare şi terenul natural iniţial.

g - grosimea alunecării – este distanţa între suprafaţa de alunecare şi partea superioară a

acumulatului.

3.4. Clasificarea alunecărilor de teren

Principalul criteriu de clasificare al alunecărilor de teren ca fenomene de impact asupra

obiectivelor (vulnerabilitatilor) este acela al caracterului mişcării.

Alte criterii de clasificare a alunecărilor de teren, complementare acestuia sunt:

adâncimea alunecării;

viteza de deplasare;

starea de activitate a alunecării;

Clasificarea alunecărilor după starea de activitate

Alunecările de teren pot fi definite astfel:

a) alunecări active - fenomenele care se desfaşoară în prezent;

b) alunecări stabilizate, dar active în trecut;

c) alunecări inactive, mai vechi de un an şi care la rândul lor pot fi:

13 | P a g e

latente;

abandonate - în condiţiile în care cauzele producerii lor au dispărut (ex. râul de la

bază şi-a schimbat cursul);

stabilizate - prin diverse metode inginereşti de consolidare;

vechi - care au fost active cu mii de ani în urmă dar ale căror urme se pot vedea încă;

d) alunecări reactivate - care au devenit active după ce au fost inactive;

Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare

Tabel 1. Clasificarea alunecărilor după adâncimea suprafeţei de alunecare

Tipul de alunecare Adâncimea suprafeţei de alunecare

superficială h< 1.0 m

de adâncime mică 1.0 < h < 5.0 m

adâncă 5.0 < h < 20.0 m

foarte adâncă h > 20.0 m

Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare

Tabel 2. Clasificarea alunecărilor de teren după viteza de deplasare a maselor alunecătoare

Descriere Clasa Viteza

Extrem de rapidă 7 > 5 m/sec

Foarte rapidă 6 5m/sec … 0,05 m/sec (3m/min)

Rapidă 5 3 m/min … 0,03 m/min (1,8 m/ora)

Moderată 4 1,8 m/ora … 13 m/luna

Lentă 3 13 m/luna … 1,6 m/an

Foarte lentă 2 1,6 m/an … 16 mm/an

Extrem de lentă 1 < 16 mm/an

Clasificarea alunecărilor după caracterul mişcării

După caracterul mişcării alunecările de teren pot fi împărţite în tipurile prezentate mai jos,

dar, fiind fenomene extrem de complexe, în natură pot fi întâlnite şi combinaţii ale acestora sau

treceri, în cadrul aceluiaşi fenomen, de la un tip de alunecare la altul.

Clasificarea alunecărilor din punctul de vedere al caracterului mişcării este caracteristică

formelor geomorfologice naturale, dar, din punctul de vedere al zonei drumurilor, ea poate fi

extinsă şi asupra formelor antropice (debleuri şi rambleuri).

Tipuri de alunecări de teren după caracterul mişcării:

Alunecări propriu-zise

de rotaţie;

de translaţie.

Curgeri

de noroi (mud flow);

de roci (debris flow);

lente (creep);

Prăbuşiri şi răsturnări

În funcţie de direcţia de avansare, alunecările propriu-zise, rotaţionale sau de translaţie, pot

fi la rândul lor:

14 | P a g e

progresive (detrusive) - se formează pe versant sau la partea superioară a acestuia şi

evoluează spre baza pantei în aceeaşi direcţie în care se deplasează acumulatul.

retrusive (delapsive) - încep de la baza versantului şi evoluează pe versant, spre

vârful, pantei în direcţie opusă faţă de direcţia deplasării acumulatului.

În cazul alunecărilor delapsive masa alunecătoare este supusă longitudinal unor forţe de

întindere determinate de îndepărtarea parţială a pintenului de rezistenţă de la baza versantului sau

taluzului spre deosebire de alunecările detrusive în care masa alunecătoare este supusă unor forţe de

compresiune.

Alunecările rotaţionale, la randul lor, pot fi:

- alunecări rotaţionale simple - cu o singură suprafaţă de alunecare, concavă, uneori

(de ex. în argilele moi) aproximativ circulară. În cazul în care nu sunt stabilizate se pot extinde şi

transforma în alunecări multiple;

- alunecările rotaţionale multiple - sunt provocate iniţial de o alunecare simplă

evoluând ulterior (progresiv sau retrusiv) pe mai multe planuri de alunecare;

- alunecări rotaţionale succesive - sunt caracterizate de un număr de alunecări

rotaţionale de suprafaţă. Au în general un caracter retrusiv evoluând de la baza versantului spre

partea superioară.

Alunecările rotaţionale se formează în depozite omogene, au o lungime limitată şi se produc

pe taluzuri relativ abrupte.

În pământurile coezive şi rocile pelitice neconsolidate sau slab consolidate (marne, argilite,

şisturile argiloase) deranjarea echilibrului versantului duce, datorită depăşirii rezistenţei la forfecare,

la pierderea stabilităţii acestuia în lungul unor suprafeţe curbe de alunecare. Forţele care generează

pierderea stabilităţii pot să fie sporite fie de subminarea bazei versantului pe cale naturală sau

artificială fie de supraîncărcarea acestuia cu rambleuri, construcţii, etc.

Cap. 4. Unitatea administrativ teritoriala studiata. Comuna Provita de Jos

4.1. Date generale ale comunei

Comuna Provita de Jos este situata in

vestul judetului Prahova si este formată din

satele: Drăgăneasa, Piatra și Provița de

Jos (reședința).

Vecinii comunei sunt:

1. orasul Breaza

2. comuna Poiana Campinu

3. comuna Magureni

4. comuna Iedera - jud. Dambovita

5. comuna Valea Lunga - jud. Dambovita

6. comuna Visisnesti - jud. Dambovita

7. comuna Provita de Jos

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dr%C4%83g%C4%83neasa,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_(Provi%C8%9Ba_de_Jos),_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Provi%C8%9Ba_de_Jos,_Prahova

http://ro.wikipedia.org/wiki/Provi%C8%9Ba_de_Jos,_Prahova

15 | P a g e

Figura 7. Ortofotoplanul comunei Provita de Jos

4.1.1. Date morfologice

Zona in care este situata comuna Provita de Jos face parte din grupa nordica submontana a

Subcarpatilor Prahovei, unitate de relief cu aspect colinar, situata la contactul cu zona de platou

piemontan. Relieful de deal este caracteristic zonei, cea mai mare altitudine in comuna Provita de

Jos fiind de 612 m intalnita in extremitatea vestica a comunei. In rest altitudinile sunt cuprinse intre

400-600 m.

Structura geologica cutata a generat un relief cu depresiuni grefate pe sinclinale si cu dealuri

pe anticlinale. Dealurile au forma variata care este determinata de diferentele alcatuirii petrografice,

de morfodinamica si de folosinta terenurilor. Versantii au pante mai domoale spre baza si

accentuate spre culmi, local instabile.

Dealurile sunt fragmentate de apele curgatoare, care au modelat zone de terasa cu suprafete

relativ plane. Astfel de terase au fost identificate de-a lungul paraului Provita.

Perimetrul, inscriindu-se in etajul subcarpatic, este caracterizat printr-o continua modelare si

prin prisma proceselor geomorfologice. Principalele procese de modelare intalnite sunt:

Pluviodenudarea si eroziunea de suprafata care isi fac aparitia pe versantii lipsiti de vegetaţie

forestiera

Modelarea fluviatila marcata in timpul viiturilor prin acumulari dispersate in albie si prin

puternice eroziuni de mal (intalnita pe raul Provita)

16 | P a g e

Figura 8. Harta geomorfologica a comunei Provita de Jos (extras din planul topo – sc. 1:25000)

4.1.2. Date geologice

În zona comunei Provita de Jos afloreaza depozite de diverse varste geologice având o

litologie diversificata (conform hartii geologice scara 1:200000, foaia Târgoviste).

Aproximativ intreaga comuna este acoperita de depozite apartinand Neogenului, exceptand

un areal restrans situat in partea NV unde apar la zi depozite mai vechi apartinand Paleogenului.

Neogenul este reprezentat de la Helvetian pana la Dacian.

Formaţiunile de vârsta neogena sunt reprezentate de depozite ce aparţin:

- helveţianului alcătuite din gresii, marne, gipsuri, conglomerate

- tortonianului alcatuit din marne, sisturi argiloase, brecii, tufuri, sare

- sarmaţianului apare pe areal restrans in zona axiala a sinclinalului central, fiind alcatuit din

nisipuri si gresii in alternanta cu marne cenusii.

- meoţianului afloreaza atat in sinclinalul din partea centrala cat si in cel din extremitatea

nordica a comunei. In general meotianul este alcătuit din marne, nisipuri, gresii si tufuri

- pontianului este alcătuit din marne, gresii,

- dacianul apare in partea de vest si in partea de sud si este alcatuit din nisipuri, argile si rare

pietrisuri

Formaţiunile de vârsta paleogena, cele mai vechi, afloreaza in nord – vestul comunei si sunt

reprezentate de depozite ce aparţin:

- chattian – lattorfianului alcatuite din punct de vedere litologic din gresii, argile, marne.

17 | P a g e

Figura 9. Harta geologica in zona comunei Provita de Jos

(extras din harta geolgica scara 1:200000 – foaia Targoviste)

4.1.3. Date structural – tectonice

In general Subcarpaţii Curburii constituie sectorul cel mai complicat din punct de vedere

structural datorită unei evoluţii neozoice agitate. Aici avantfosa a avut lăţimea cea mai mare. În

cadrul ei mişcările de cutare din paleogen şi miocen au creat câteva culmi cu direcţie NE-SV

dinspre Carpaţi.

În pliocen se exondează o fâşie în vecinătatea muntelui, iar subsidenţa se generalizează în

rest. Mişcările tectonice de la finele pliocenului cutează formaţiunile dintre munte şi unele sectoare

externe dintre Teleajen şi Buzău creind mai multe anticlinale şi sinclinale faliate cu desfăşurare NE-

SV şi E-V.

Neotectonica din cuaternar a ridicat în ansamblu acest sector subcarpatic, dar diferit ca

intensitate. Mişcările cuaternare au determinat accentuarea unor planuri de fractură şi cute. Râurile

care s-au format în cuaternarul superior, prin adâncire, au accentuat contactele petrografice şi

structurale (abrupturi) şi a creat un relief structural derivat .

Din punct de vedere structural pe teritoriul comunei se poate observa conform hartii

geologice, in partea centrala, un sinclinal, al carui ax are o orientare NE-SV. In partea de nord apar

doua sinclinale si un anticlinal cu o dezvoltare areala mai restransa.

Conform hartii neotectonice zona este afectata in partea de nord de miscari de ridicare

continua cu intensitate redusa iar in partea de sud de deformari plicative intense. Aceste miscari

18 | P a g e

neotectonice continuue, care afecteaza in general zona subcarpatilor Curburii, asociate rocilor

argiloase, nisipoase creaza o dinamica mai mare alunecarilor de teren.

Figura 10. Harta neotectonica a zonei (extras din Harta neotectonica a Romaniei – sc. 1:1000000)

4.1.4. Date hidrologice

Din punct de vedere hidrologic - reţeaua hidrografica este reprezentata in special de paraul

Provita, ce strabate comuna pe directia NV-SE. Paraul Provita are o vale relativ larga, bine

individualizata, in talvegul careia pot fi observate aluviuni grosiere (bolovanisuri si pietrisuri).

Paraul primeste mici afluenti atat pe partea stanga cat si pe partea dreapta. Acestora li se

adauga micile vai torentiale create pe versanti de apele de precipitatie, vai cu un accentuat caracter

eroziv.

4.1.5. Date hidrogeologice

Deoarece sectorul nordic si central al judeţului Prahova, areal in care se afla si comuna

Provita de Jos nu este acoperit de hărţi hidrogeologice informaţiile privind hidrogeologia sunt

punctuale (din observatii pe teren, cercetări pe zone restrânse, etc). Pot fi insa conturate trei modele

hidrogeologice:

modelul hidrogeologic in care curgerea apelor freatice are loc la gradienţi hidraulici

foarte mici. Forţele de filtraţie sunt neglijabile. Nivelul liber al apei freatice se află la adâncime

mare (> 5 m).

Acest model se dezvolta in general in zonele de platou in care morfologia terenului este

relativ plana iar influenta sistemului hidrografic este restransa. Pentru aceste zone se poate lua in

considerare un coeficient de risc hidrogeologic Ke = 0,05.

comuna Provita de Jos

19 | P a g e

modelul hidrogeologic in care gradienţii de curgere ai apei freatice sunt moderaţi.

Forţele de filtraţie au valori care pot influenţa sensibil starea de echilibru a versanţilor. Nivelul apei

freatice, în general, se situează la adâncimi mici (< 5 m);

Acest model se dezvolta in general in zonele de terasa in care desi morfologia terenului este

relativ plana influenta sistemului hidrografic este importanta. Pentru aceste zone se poate lua in

considerare un coeficient de risc hidrogeologic Ke = 0,40.

modelul hidrogeologic in care curgerea apelor freatice are loc sub gradienţi mari. La

baza versanţilor, uneori şi pe versanţi, apar izvoare. Există o curgere din interiorul versanţilor către

suprafaţa acestora, cu dezvoltarea unor forţe de filtraţie ce pot contribui la declanşarea unor

alunecări de teren.

Acest model se dezvolta in general in zonele in care panta terenului este mare, versantii sunt

brazdati de vai torentiale iar permeabilitatea stratelor de la partea superioara a terenului este

ridicata. Pentru aceste zone se poate lua in considerare un coeficient de risc hidrogeologic

Ke = 0,80.

4.1.6. Date climatice

Zona se incadreaza in tipul de clima temperat-continentală de tranziţie. Altitudinea a impus

etajarea elementelor climatice; astfel ca pe zonele inalte ale dealurilor temperaturile medii anuale

sunt mai reduse iar precipitaţiile anuale mai ridicate. În zona depresionară predominat este etajul

colinar jos cu valori de temperatură de 8-10° C şi valori de precipitaţii de 600 – 700 mm/an.

Principalele elemente meteorologice ce caracterizeaza zona sunt:

- temperatura medie anuala = + 9,3 C

- temperatura medie in luna ianuarie = -30 C

- temperatura medie in luna iulie =+200 C

Printre fenomenele meteorologice caracteristice amintim:

- ingheţul - care e posibil la mijlocul lui octombrie în depresiunile şi dealurile cu altitudini de

500 m;

- bruma e un fenomen legat de îngheţurile timpurii şi târzii şi se produce 15-35 zile pe an;

- ceaţa e asociată sezonului rece şi lunilor de trecere spre şi dinspre vară. Fenomenul nu are

însă o repartiţie regulată fiind influenţat de structura orografică, dinamica locală a proceselor

meteorologice şi de activităţile industriale (poluare).

4.1.7. Date seismice

Conform normativului P100/1-2013 (intrat in vigoare de la 01.01.2014) valoarea de varf a

acceleratiei terenului pentru proiectare este ag = 0.35g pentru cutremure avand intervalul mediu de

recurenta IMR = 225 ani si 20 % probabilitate de depasire. Valoarea perioadei de control (colt) Tc

a spectrului de raspuns este 0,7 s.

Conform STAS 11100/1-93, din punctul de vedere al macrozonarii seismice, zona se

incadreaza in gradul 81 pe scara MSK corespunzatoare unei perioade de revenire de 50 ani.

20 | P a g e

Figura 11. Zonarea valorilor de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare (ag) cu un IMR = 225 si 20%

probabilitate de depasire in 50 de ani

Figura 12. Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns

(extras din P 100/2013)

4.2. Alunecari identificate pe teritoriul comunei Provita de Jos

In timpul observatiilor de teren (octombrie 2014) pe teritoriul comunei au fost identificate

17 alunecari de teren:

Tabel 3. Punctele cu alunecari de teren identificate pe teritoriul comunei Provita de Jos

ID Denumire punct

COORDONATE

WGS 84 STEREO 70

Latitude Longitude x(Nord) y(Est)

1 Valea Ogrezii 45° 07' 50.88" N 025° 39' 05.75" E 403656.483 551369.285

2 La Bucur 45° 07' 22.58" N 025° 39' 13.89" E 402784.474 551554.245

3 Santier - Aviator 45° 06' 50.86" N 025° 39' 33.40" E 401808.951 551988.594

4 Valceaua Sarata 45° 07' 23.88" N 025° 40' 14.87" E 402835.593 552886.337

5 Donita cu apa 45° 07' 45.44" N 025° 40' 40.15" E 403505.666 553433.082

6 Fam. Chivu Florica 45° 07' 42.81" N 025° 40' 38.99" E 403424.279 553408.424

7 DJ 101 E - Buda 45° 07' 24.06" N 025° 40' 30.32" E 402843.979 553223.874

8 Vf. Crucii - Valea

Nucului 45° 07' 49.54" N 025° 41' 14.20" E 403638.538 554175.915

9 DC117 - Curtea

Boiereasca 45° 06' 27.32" N 025° 40' 28.45" E 401092.406 553197.752

10 DC117 - pct 2 45° 06' 23.72" N 025° 40' 32.87" E 400982.108 553295.293

11 V. Draganeasa - Sat

Draganeasa - Ghebaru 45° 05' 36.92" N 025° 40' 16.71" E 399534.681 552954.189

12 Nedelcii 45° 05' 41.99" N 025° 40' 57.00" E 399698.589 553833.660

13 Punct Linie 45° 06' 02.98" N 025° 41' 24.21" E 400351.525 554422.921

21 | P a g e

14 Cimitir - Saratura 45° 06' 11.15" N 025° 41' 20.97" E 400603.083 554349.930

15 Saratura Gogoaie 45° 06' 17.53" N 025° 41' 45.16" E 400804.558 554876.964

16 Licurici 45° 06' 20.30" N 025° 41' 48.76" E 400890.734 554954.906

17 Horjesti - Cot 45° 06' 18.21" N 025° 40' 04.79" E 400806.911 552682.978

Figura 13. Ortofotoplanul comunei Provita de Jos – judetul Prahova

4.2.1. Valea Ogrezii

Alunecare este situata pe versantul stang al unei vai. Alunecarea pare stabilizata dar se poate

reactiva in perioadele cu precipitatii abundente sau in cazul unor lucrari antropice (de ex. sapaturi la

baza versantului). Pe versant se observa fronturi de desprindere vechi si zone depresionare in care s-

a dezvoltat vegetatie hidrofila. In fantana din zona alunecarii apa era la - 6m fata de nivel teren.

22 | P a g e

Figura 14. Vedere spre amonte

Figura 15. Vedere spre aval

4.2.2. La Bucur

Alunecare produsa pe versantul de pe partea dreapta al paraului Provita. Alunecarea este

activa, are un caracter progresiv (pleaca de pe versant si se descarca in albie) dar este favorizata si

de eroziunea malului. In masa ebulata s-a acumulat apa si s-a dezvoltat vegetatie hidrofila. In

fronturile de desprindere cu inaltimi de 1,5 - 2m se observa nisip.

Pe versant, in zona ebulata, se observa doua case care au fost dezafectate din cauza

degradarilor produse de ebulment.


Figura 17. Fronturi de desprindere spre amonte

4.2.3. Santier - Aviator

Alunecare tratata pe larg in cap. 5. Studiu de caz.

4.2.4.Valceaua Sarata

Alunecarea se dezvolta in spatele caselor amplasate pe versantul de pe partea dreapta a

paraului Valceaua sarata. Intre parau si baza versantului se afla strada Valceaua sarata. Malul drept

al paraului este consolidat iar alunecarea pare stabilizata

23 | P a g e

Figura 18. Vedere spre versant (amonte)

Figura 19. Strada Valceaua sarata

4.2.5. Donita cu apa

Alunecare produsa pe versantul drept al unei valcele cu debit semipermanent. In fantana

situata in zona ebulata apa era la nivelul terenului. In masa ebulata s-au dezvoltat zone depresionare

in care este acumulata apa si vegetatie hidrofila.

Figura 20. Fantana in zona ebulmentului

Figura 21. Zona cu vegetatie hidrofila

4.2.6. Fam. Chivu Florica

Alunecare produsa pe malul stang al aceleiasi valcele care afecteaza punctul precedent.

Alunecarea este regresiva si este datorata eroziunii malului produsa de caracterul torential al vaii in

perioadele cu precipitatii abundente. Alunecarea este activa si daca nu se iau masuri de stopare

(protectii de mal, amenajare albie, etc) va afecta locuinta familiei Chivu.

24 | P a g e

Figura 22. Vedere valcea

Figura 23. Versantul erodat (spatele casei)

4.2.7. DJ 101 E - Buda

Alunecare pe partea dreapta a drumului judetean DJ 101E (spre Campina). Alunecarea este

activa si are un caracter regresiv frontul de desprindere ajungand pana in DJ care are asfaltul crapat

la marginea carosabilului.

La baza alunecarii se afla valea Nucului cu debit semipermanent dar cu debit foarte mare in

perioadele cu precipitatii abundente. In albie se observa o veche amenajare din beton iar in maluri

afloreaza gresie. In fantana din zona albiei apa era la -3m fata de nivel teren.

Figura 24. DJ 101E in zona alunecata

Figura 25. Vedere spre aval (spre valea Nucului)

4.2.8. Vf. Crucii - Valea Nucului

Alunecare de mari dimensiuni, progresiva, situata pe partea stanga a DJ 101E. Se pare ca

reprezinta reactivarea unei vechi alunecari, produsa din cauza unor lucrari antropice. Acestea sunt

reprezentate de o platforma de beton si un podet care a deversat apa in alunecare reactivand-o pe o

directie diferita fata de vectorul alunecarii initiale.

25 | P a g e

Figura 26. Vedere spre capat aval podet

Figura 27. Fronturi de desprindere spre versant

4.2.9. DC117 - Curtea Boiereasca

Alunecare de tip regresiv, produsa pe versantul de pe partea stanga a raului Provita care a

afectat drumul comunal DC 117. Acesta prezinta crapaturi si fisuri pana dincolo de ax. Pe partea

stanga, spre versant, exista un valcel care nu are descarcare, pe sub drum, in parau.

Figura 28. DC 117 in zona afectata


4.2.10. DC117 - pct 2

Alunecare similara celei de la punctul precedent (situata fata de aceasta la circa 150 m). Fata

de cea de la punctul precedent alunecarea a afectat si un stalp electric situat pe partea dreapta a

drumului spre parau.

26 | P a g e

Figura 30. Stalp pe partea dreapta a DC 117


4.2.11 V. Draganeasa - Sat Draganeasa - Ghebaru

Alunecare de mari dimensiuni, activa, progresiva care s-a dezvoltat in lungul vaii

Draganeasa. Apare si pe planul 1:25000 ceea ce inseamna ca are o vechime de cel putin 30 - 40 de

ani. Deasemenea pe harta geologica se observa ca s-a dezvoltat intr-o zona foarte puternic

tectonizata. In ebulment apar zone cu umiditate excesiva si viroage iar in aflorimentul de la baza

alunecarii se observa prafuri argiloase cenusii saturate.

Figura 32. Drum local in zona alunecata

Figura 33. Afloriment la baza alunecarii

4.2.12. Nedelcii

Alunecare de mari dimensiuni ce afecteaza cativa versanti la baza carora se afla cateva case

(ultimile din satul Draganeasa) dar pe care nu le afecteaza. Alunecarea pare stabilizata dar se poate

reactiva fie din cauze naturale (precipitatii abundente) fie antropice. In amonte, pe deal, se observa

sonde de exploatare.

27 | P a g e

Figura 34. Fronturi de desprindere in amonte

Figura 35. Case in aval neafectate

4.2.13. Punct Linie

Alunecare progresiva de mari dimensiuni amplasata pe versantul de pe partea dreapta a

raului Provita. Baza alunecarii a ajuns pana in dreptul paraului fapt ce ii da si o componenta

regresiva.

Desi pe versant se observa terenul framantat si zone cu vegetatie de balta lipsa rupturilor

recente ne face sa credem ca este relativ stabilizata. Ea se poate reactiva insa daca se strica

echilibrul morfologic sau hidrodinamic.

Figura 36. Vedere spre amonte

Figura 37. Vedere spre aval (albia paraului Provita)

4.2.14. Cimitir - Saratura

Alunecare situata vis-a vis de punctul precedent pe versantul de pe partea stanga a raului

Provita. La baza versantului afectat se afla DC 117. In lungul alunecarii, pe versant, se dezvolta o

viroaga care se descarca in rau si pe care drumul comunal o traverseaza printr-un podet. Pe harta

geologica pe acelasi aliniament cu viroaga se observa o falie.

28 | P a g e

Dupa rupturile recente si pamanturile observate in fronturile de desprindere se poate spune

ca alunecarea se reactiveaza in perioadele cu precipiatii abundente iar terenul natural contine

minerale solubile (probabil sare si/sau gips)

Figura 38. Fronturi de desprindere spre amonte

Figura 39. Descarcare viroaga aval

4.2.15 - 16. Saratura Gogoaie si Licurici

Puncte ce apartin aceleiasi alunecari (distanta dintre ele este de circa 120 m). Pe versantul

afectat de alunecare se observa zone framantate. In axul alunecarii s-a creat o viroaga pe care DC

117 o traverseaza printr-un podet.

Alunecarea apare si pe harta 1:25000 ceea ce inseamna ca are o vechime de cel putin 30 - 40

ani iar pe harta geologica se dezvolta intre doua limite tectonice (falii) traversate de baza unei

formatiuni transgresive. Pe harta geomorfologica alunecarea se intinde pe versant, in amonte, mai

mult de 300 m dincolo de limita ce delimiteaza comuna de Poiana Campina.

Figura 40. Vedere spre amonte in zona Saratura. Gogoaie

Figura 41. Vedere spre aval in zona Licurici

29 | P a g e

4.2.17. Horjesti - Cot

Alunecare de mari dimensiuni produsa in lungul unui parau (Valea Mare - afluent al

Provitei) motiv pentru care are aspectul unei curgeri de material. In amonte s-a dezvoltat o zona

larga, depresionara, in care s-a acumulat apa si s-a dezvoltat vegetatie hidrofila

Alunecarea apare si pe harta 1:25000 (cu o lungime de peste 800 m) ceea ce inseamna ca are

o vechime de cel putin 30 - 40 ani iar pe harta geologica se dezvolta de-a lungul bazei unei

formatiuni transgresive.

Alunecarea a distrus nu numai casele ce erau amplasate in zona ebulmentului dar si drumul

de acces la ele ceea ce inseamna ca este inca activa.

Figura 42. Zona cu vegetatie hidrofila in partea mediana a ebulmentului

Figura 43. Drum local afectat de instabilitate

Cap. 5. Studiul de caz. Alunecarea din punctul "Santier - Aviator"

5.1. Lucrari executate

Pentru a se determina:

o cauzele care au condus la aparitia instabilitatii si caracteristicile acesteia;

o litologia terenului si parametrii fizico – mecanici si geoelectrici ai stratelor;

o nivelul si caracterul apei subterane

a fost efectuata o cercetare geotehnica si geofizica insosita de masuratori topografice.

Cercetarea geotehnica a constat din observatii de teren (cartare) si investigatii geotehnice de

adancime (un foraj geotehnic). Din foraj au fost prelevate probe de pamant tulburate si netulburate

pentru a fi analizate in laboratorul geotehnic de specialitate. După executarea forajului acesta a fost

echipat piezometric pentru urmărirea in timp a nivelului apei subterane.

Investigatiile geofizice au constat din executarea unui profil geoelectric amplasat pe vectorul

principal al alunecarii.

Masuratorile topografice au constat din ridicarea topografica a profilului caracteristic si

masurarea cu un aparat GPS portabil a coordonatelor punctelor de observatie.

In anexe sunt prezentate fisa forajului geotehnic; centralizatorul rezultatelor analizelor de

laborator; diagramele testelor de laborator, planul cu amplasamentul investigatiilor si a punctelor de

30 | P a g e

observatie (scara 1:1000), profilul caracteristic de analiza (scara 1:1000) si tabelul cu coordonatele

GPS ale punctelor de observatie.

5.2. Rezultate obţinute

5.2.1. Descrierea alunecarii

Alunecarea s-a produs pe o zona depresionara adanca, larga la partea superioara dar care se

ingusteaza catre axul vaii. La partea superioara a zonei se pot obverva vechi fronturi de desprindere.

Zona este acoperita cu vegetatie ierboasa si local cu copaci (inclinati, unii dintre ei uscati).

Pe versantul stang s-au creat mici zone depresionare, semicirculare. In aceste zone depresionare se

acumuleaza ape pluviale formandu-se zone de baltire in care se dezvolta vegetatie hidrofila.

Flancul stang al alunecarii este trasat de o zona cu aspect de culme dincolo de care se

dezvolta o alta alunecare.

In axul alunecarii si spre baza acesteia apar zone cu vegetatie hidrofila, iar spre baza

alunecarii desi se observa ebulmente aspectul general este de alunecare stabilizata.

Flancul drept al alunecarii este delimitat de o vale, dupa care versantul incepe sa urce. Spre

baza flancului drept a fost intalnita o fantana parasita, cu tub din beton, in care apa este la 0.50 m

fata de nivel teren.

In zona mediana a flancului drept se dezvolta alte alunecari secundare, delimitate de vai

inguste, care descarca spre axul alunecarii principale.

Figura 44. Vedere spre amonte (front de desprindere)

Figura 45. Vedere generala flancul stang

31 | P a g e

Figura 46. Vedere din flancul stang spre axul alunecarii

Figura 47. Vegetatie hidrofila

Figura 48. Baza alunecarii-ebulmente si vegetatie hidrofila

Figura 49. Vedere flancul drept

5.2.2. Investigatii geotehnice

Forajul geotehnic esecutat la partea superioara a versantului a identificat urmatoarea

succesiune litologica:

sub solul vegetal, pe o grosime de 1,60 m un nisip argilos galben-cafeniu-roscat, cu

intercalatii verzui, plastic consistent-vartos (aspect framantat).

de la 1,80 pana la 4,80 m - argila galbena - cafenie - roscata cu intercalatii de nisip cenusiu -

verzui, plastic vartoasa si zone plastic consistente (moi) la adancimile: 2.00m, 3.00m, 3.60m

4.00m, 4.60m.

Analizele de laborator au pus in evidenta pe acest interval valori ale umflarii libere cuprinse

intre UL = 110 - 140 ceea ce caracterizeaza pamanturile "active" - "foarte active" iar in analiza de

stabilitate aceste interval de 4,80 m a fost caracterizat ca teren instabil (IN).

32 | P a g e

de la 4,80 pana la 5,90 m - argila galbena - cenusie, cu intercalatii verzui, plastic vartoasa -

tare, cu oglinzi de frictiune pe stratificatie;

de la 5.90m pana la 6,80 m - alternate de nisip argilos, galben - cafeniu si argila nisipoasa,

cu zone umede, plastic consistent la vartos.

intre 6,80 m si 7,10 m - nisip fin galben - cafeniu, umed.

In analiza de stabilitate acest interval (cuprins intre 4,80 - 7,10 m) a fost sintetizat ca teren

potential instabil (PIN)

De la 7,10 m pana la talpa forajului (10,0 m) a fost interceptata o argila prafoasa cenusie -

verzuie, aspect marnos, plastic vartoasa, considerata stabila (ST) in analiza de stabilitate

Figura 50. Fotografii ale probelor recoltate din foraj

33 | P a g e

5.2.3. Apa subterana

A fost masurata in forajul piezometric la adancimea de - 4.7 m fata de nivel teren. Se

remarca similitudinea acestei adancimi cu a limitei dintre terenul framantat si cel ce nu a fost inca

antrenat intr-un ebulment motiv pentru care putem afirma ca acest nivel de apa subterana are doua

componente:

- pe de o parte apa infiltrata in masiv care si-a creat canale preferentiale de curgere

- pe de alta parte un nivel hidrostatic cu debit scazut cantonat in jurul adancimii de 6,0 m

cantonat in nivelele nisipoase umede.

5.2.4. Investigatii geofizice

Profilul geoelectric a traversat o vale si a avut orientarea S – N cu o lungime de 200 m.

Rezistivitatile obtinute in urma inversiei, pentru stratele traversate, sunt cuprinse in

intervalul 2.5 – 46.5 Ohm*m. Rezistivitati mai ridicate se inregistreaza in partea de S a profilului,

aceasta parte fiind situata in padure. Cresterea rezistivitatilor poate fi datorata prezentei fractiei

nisipoase sau a pietrisurilor intr-o proportie mai mare si/sau o drenare a apelor. Rezistivitatile

cuprinse in intervalul 2 -10 Ohm*m pot fi atribuite unor argile mai mult sau mai putin umede cu

variatii in continutul de nisip.

34 | P a g e

Figura 51. Sectiunea geoelectrica

5.3. Incadrarea zonei in categoria geotehnica

Conform normativului NP 074/2014 “Normativ privind documentatiile geotehnice pentru

constructii” incadrarea perimetrului studiat in categoria geotehnica se face pe baza urmatorilor

factori de definire ai riscului geotehnic:

Nr.crt. Factori de definire ai riscului

geotehnic Clasificare Punctaj

1 Conditii de teren terenuri dificile* 6 puncte

2 Apa subterana fara epuismente 2 puncte

3 Clasa de importanta a constructiei normala 3 puncte

4 Vecinatati fara riscuri 1 punct

5 Zona seismica de calcul ag = 0.35 3 puncte

* Nota: Au fost incadrate in categoria terenurilor dificile pamanturile cu umflari

si contractii mari (p.u.c.m.)

TOTAL :

15 puncte

Pe baza sumei acestor factori (15 puncte) zona studiata poate fi incadrata, din punctul de

vedere al relatiei unor viitoare structuri cu terenul de fundare in categoria geotehnica 3 risc

geotehnic “major”.

La alegerea riscului geotehnic al amplasamentului s-a tinut cont si de recomandarea SR EN

1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea geotehnică.:

"In categoria geotehnica 3 se includ, de exemplu: structuri situate pe amplasamente

susceptibile de a-si pierde stabilitatea sau cu miscari de teren permanente, care necesita

investigatii separate sau masuri speciale.”

35 | P a g e

5.4. Analiza stabilitatii versantului.

5.4.1. Metoda de analiza folosita

Analiza stabilitatii versantului din punctul " Santier.Aviator " s-a efectuat folosind software

specializat bazat pe metoda de analiza a echilibrului limită. Aceasta metoda este cea mai utilizata de

proiectanţi datorită simplităţii şi uşurinţei cu care pot fi rezolvate problemele de instabilitate din

practica curentă.

Metodele de analiza a stabilitatii bazate pe echilibrul limită utilizeaza sectiuni (profile)

geotehnice caracteristice pe care le impart in fâşii verticale si analizează stabilitatea masei de

pământ alunecător luând în considerare echilibrul static al fiecărei fâşii şi echilibrul total al întregii

alunecări.

Pentru a modela masivul de pamant si mecanismul de cedare astfel incat, in programul de

analiza a stabilitatii utilizat, sa poata fi aplicata aceasta metoda, a fost necesara cunoasterea

urmatoarelor elemente din teren

stratificaţia terenului (natură, parametri geotehnici);

prezenţa şi înclinarea discontinuităţilor;

caracterul apei subterane

tipul de cedare (în masiv, curgere pe pantă, alunecări vechi, reactivate, etc);

forma suprafeţei de cedare (circulară, oarecare, straturi cu rezistenţă la forfecare redusă,

blocuri, etc.).

Aceste elemente au fost identificate in timpul campaniei de investigare a terenului (oct.

2014) prin observatii de teren si investigatii geotehnice si geofizice ale caror rezultate au fost

descrise mai sus

Pe baza acestor informatii a fost realizat profilul geotehnic de analiza, in care terenul a fost

separat in domenii de stabilitate (instabil, potential instabil, stabil).

Pentru aceste domenii au fost alese valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici

(greutatea volumetrica, coeziunea si unghiul de frecare interioara). Pe baza acestor parametri au fost

determinate, in conformitate cu prevederile SR EN 1997-1:2004 - Eurocod 7: Proiectarea

geotehnică, valorile de calcul (prezentate mai jos) valori folosite in analiza de stabilitate.

Iar ca ipoteza de analiza a stabilitatii a fost luata in considerare situatia in care:

- masivul este saturat (dupa perioade de precipitatii lungi si abundente).

- nu exista seism

Figura 52. Profil geotehnic de analiza

36 | P a g e

1. Teren instabil (IN)

Model: Mohr-Coulomb

Unit Weight: 17.5 kN/m³

Cohesion: 4 kPa

Phi: 10 °

2. Teren potential instabil (PIN)

Model: Mohr-Coulomb

Unit Weight: 19 kN/m³

Cohesion: 7 kPa

Phi: 11 °

3. Teren stabil (ST)

Model: Mohr-Coulomb

Unit Weight: 20 kN/m³

Cohesion: 30 kPa

Phi: 12 °

5.4.2. Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate

In urma modelarii prin calcul a instabilitatii din punctul Santier. Aviator rezulta ca aceasta

si-a consumat energia iar in momentul de fata se afla la limita de stabilitate (din informatiile locale

alunecarea nu a mai evoluat de 6 ani).

Zona critica ramane insa partea superioara a versantului situata amonte de foraj pe o distanta

de 20 - 30 m.

Dupa caracterul miscarii, alunecarea analizata prezinta un caracter regresiv ca si alunecarile

secundare, de pe partea dreapta datorate alunecarii principale.

In cazul in care asupra masivului actioneaza un seism ale carui caracteristici maxime sunt

specifice zonei (conform Normativului de proiectare seismica P100-1/2013) factorul de stabilitate

va scadea sub valoarea rezultata din analiza de stabilitate

Figura 53. Profil geotehnic rezultat in urma analizei de stabilitate

Cap. 6. Concluzii si recomandari cu caracter general

6.1. Monitorizarea zonelor cu risc la alunecari de teren

Prognozarea producerii alunecarilor de teren, spre deosebire de a altor fenomene naturale

generatoare de dezastre (cutremure, inundaţii) poate fi mai facila prin cunosterea starilor de eforturi

in masiv. Astfel prin monitorizarea, evaluarea si interpretarea cresterii starii de efort din masiv,

generatoare de instabilitate, pot fi luate măsuri eficiente de evitare sau diminuare a dezastrelor ce

pot fi produse de alunecările de teren.

Alegerea zonelor ce urmeaza a fi monitorizate din punctul de vedere al stabilitatii versantilor

poate fi facuta în toate fazele unei alunecări de teren. De exemplu:

37 | P a g e

- când pe zona de interes, probabilitatea de producere este "mare" şi "foarte mare" sau

alunecarea s-a stabilizat natural dar există probabilitatea de reactivare;

- cand in zona de interes sunt alunecări active "lente" şi "foarte lente"

- în cazul alunecărilor stabilizate prin măsuri constructive

Monitorizarea trebuie efectuata pe baza unui program de monitorizare care sa evidentieze

masura in care comportarea reala a masivului se situeaza in limite acceptabile. Monitorizarea

trebuie sa detecteze acest lucru cu claritate la un stadiu suficient de timpuriu iar frecventa

observatiilor trebuie sa fie suficient de mare astfel incat sa se poata aplica cu succes masurile de

interventie.

Deasemenea prin programul de monitorizare trebuie stabilit ca timpii de raspuns ai

instrumentelor si metodele de interpretare a rezultatelor sa fie suficient de rapide prin raport cu

evolutia posibila a sistemului;

Programul de monitorizare trebuie sa contina si un plan de masuri de interventie care sa fie

adoptat daca monitorizarea evidentiaza o comportare in afara limitelor acceptabile.

Rezultatele monitorizarii trebuie evaluate periodic astfel incat masurile de interventie

prevazute sa poata fi puse in practica imediat ce comportarea masivului iese din limitele

acceptabile.

6.2.Principii generale de prevenirea şi stabilizarea alunecărilor de teren.

Măsurile de prevenire şi/sau stabilizare a alunecărilor pe versanţi se pot grupa după diferite

criterii, cel mai important fiind starea în care se află masivul în momentul studierii acestuia. Ca

atare, un prim set de măsuri, în cazul în care există o stare de echilibru, se referă la menţinerea

acestei stări şi la o eventuală îmbunătăţire a acesteia. Gama măsurilor de îmbunătăţire a stabilităţii,

aplicate în mod curent, cuprinde:

a) măsuri geometrice;

b) măsuri hidrologice;

c) măsuri fizice, chimice, biologice;

d) măsuri mecanice.

Asa cum am descris in capitolul 3 generarea proceselor de instabilitate, ca desfăşurare în

timp, depinde de o serie de factori favorizanti. În acest sens o altă grupă de măsuri poate asigura

stabilitatea versanţilor prin acţiunea chiar asupra acestor factorilor. Acţiunea asupra factorilor

favorizanti declansarii instabilitatii poate cuprinde urmatoarele masuri si metode:

a) măsuri pentru realizarea unei stări de eforturi unitare în teren, compatibile cu

rezistenţa acestuia;

b) măsuri pentru împiedicarea micşorării în timp a rezistenţei terenului;

c) măsuri pentru echilibrarea versanţilor prin lucrări de susţinere şi consolidare.

Metode geometrice - urmăresc reprofilarea pantei cu scopul de a-i mări factorul de

stabilitate. În acest sens, în funcţie de condiţiile şi posibilităţile locale se poate recurge la excavaţii

la partea superioară (în partea de creastă a pantei), la încărcări (berme, banchete), la partea

inferioară (în zona de picior) sau la îndulcirea înclinării pantei respective.

38 | P a g e

Metode hidrologice - au în vedere în principal drenarea sau asecarea masivului în scopul

îmbunătăţirii caracteristicilor de rezistenţă ale pământului, micşorării presiunii interstiţiale

inlaturarii eventualelor procese hidrodinamice si, în general, a efectelor negative ale prezentei apei

excesive în masiv. În acest sens se pot aplica numeroase măsuri, printre care:

- colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă, pluviale şi provenite din topirea zăpezilor prin

rigole şi şanţuri pereate, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;

- îndepărtarea apelor de adâncime şi micşorarea umidităţii masivului prin drenuri de

adâncime, galerii de drenaj,

- colectarea şi îndepărtarea apelor de suprafaţă, pluviale sau provenite din topirea zăpezilor

prin rigole şi şanţuri pereate a căror pante longitudinale să împiedice atât colmatarea lor cât şi

ravenarea, drenuri superficiale, uneori pavarea sau impermeabilizarea pantei;

- puţuri de adsorbţie, drenuri verticale de nisip, drenuri fitil, drenuri orizontale;

- combaterea fenomenelor de antrenare hidrodinamică, în special la baza pantei, prin drenuri

de picior, filtre inverse, drenuri cu geotextile, saltele drenante, amenajări antierozive, etc.

Metode fizice - conduc la îmbunătăţirea structurii şi rezistenţei terenului fără un aport de

material din exterior. Aici se includ diverse variante de compactare: congelarea (ca măsură

temporară în timpul execuţiei), arderea în foraje speciale, etc.

Metode chimice - urmăresc ameliorarea calităţii terenului prin schimbarea cationilor din

complexul de adsorbţie al pământurilor argiloase, întroducerea de liant în structura pământului sau

chiar modificări radicale în structura acestuia. Tratarea se face prin amestec, injectii, etc.

Metode biologice - realizează sporirea stabilităţii versantului cu ajutorul vegetaţiei: la

suprafaţă prin înierbare, garduri vii, cleionaje, iar în adâncime prin plantaţii de arbori care pe lângă

asecarea masivului asigură în timp şi consolidarea mecanică a acestuia.

Metode mecanice - au de asemenea în vedere stabilizarea masivului prin lucrari de

consolidarea si/sau sprijinire.

Între soluţiile posibile se enumeră ancorarea sau bulonarea pantelor, zidurile de sprijin

clasice sau din pământ armat (cu geosintetice), contraforţi, chesoane, pereţi îngropaţi, precum şi

diferite tipuri de pilotaje. Pentru acestea trebuie insa precizat ca:

o Alegerea soluţiilor se face în urma unor calcule de stabilitate.

o Lucrările de susţinere cu fundare directă, cât şi cele fundate indirect, pe elemente fişate,

pot fi continue sau discontinue (ranforţi izolaţi), depinzând de natura, stratificaţia şi caracteristicile

terenului de fundare, prezenţa apei subterane şi nivelul acesteia, vecinătăţi, etc.

In cazul in care alunecarea de teren s-a produs, pentru limitarea efectelor acesteia, pot fi

executate lucrări temporare de asigurare a stabilităţii punandu-se accent pe:

- execuţia lucrărilor de colectare şi evacuare a apelor de suprafaţă pentru a le îndepărta din

zona afectată de alunecare (astfel incat sa nu stagneze perioade indelungate pe suprafata alunecarii);

- executarea unor lucrari (excavaţii şi umpluturi) pentru echilibrarea maselor de pământ;

- matarea (astuparea) crapaturilor provocate de alunecare astfel incat sa se evite patrunderea

apei in masiv

39 | P a g e

- execuţia unor sprijiniri provizorii;

- evitarea, pe cat posibil, a indepartarii materialului ebulat de la baza versantului sau saparea

de canale (santuri) la baza acestuia

Intocmit:

Ing. Emil Oltean

Ing. Vali Nita

Bucuresti,

noiembrie 2014

40 | P a g e

Cap. 7. Documente de referinţă. Bibliografie

Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului

naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural–M.Of. nr. 726/14.11.2001

HG nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de

elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii

SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli generale.

SR EN 1997-1 : 2004 / NB:2007Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 1: Reguli

generale. Anexă naţională.

SR EN1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea

terenului.

SR EN ISO22475-1:2007Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi

măsurări ale apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie.

SR EN ISO14688-1:2004:2006Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

pământurilor. Partea 1: Identificare şi descriere.

SR EN ISO14688-2:2005Cercetări şi încercări geotehnice. Identificarea şi clasificarea

pământurilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.

NP 074/2014 Normativ privind documentaţiile geotehnice pentru construcţii

GT 006-97. Ghid privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea

soluţiilor cadru de intervenţie asupra terenurilor pentru prevenirea şi reducerea efectelor

acestora, în vederea satisfacerii cerinţelor de siguranţă în exploatare a construcţiilor, refacere

şi protecţie a mediului

GT 019-98 Ghid de redactare a hărţilor de risc la alunecare a versanţilor pentru asigurarea

stabilităţii construcţiilor

AND 594/2013 Ghid privind evaluarea riscului asociat alunecarilor de teren din zona

drumului

Anghel Stanciu, Irina Lungu - Fundatii - Fizica si mecanica pamantului, Ed. Tehnica, 2006

Eugeniu Marchidanu - Geologie pentru ingineri constructori - Editura Tehnica, Bucuresti,

2005

Anexe:

1. Fisele alunecarilor de teren identificate pe teritoriul comunei

http://magazin.asro.ro/index.php?pag=3&lg=1&cls0=1&cls1=0&cls2=0&cls3=0&cls4=0&id_p=4989617

41 | P a g e

Judetul Prahova

Localitatea Provita de Jos

Fisa de indentificare a alunecarii de teren Valea Ogrezii

1. Coordonate geografice

WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 07' 50.88" N 403656.483

Longitudine 025° 39' 05.75" E 551369.285

Cota crestei (m) Cota piciorului (Nivel de referinta Marea Neagra)

2. Data producerii:

Anul: luna ziua

1990

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni

lungimea (m): latimea (m) adancimea (m)

suprafata (mp) volumul (mc)

5. Cauze Conditiile de teren

Procesele

geomorfologice

Procesele

fizice Procese antropice

Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x

6. Efecte Pagube materiale (descriere, cuantificare fizica si valorica, in milioane lei)

locuinte x

drumuri (comunale/judetene/nationale)

poduri/ podete

cai ferate

retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie): x

obiective social administrative (sedii administrative, scoli, spitale):

alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) Pasune, Gradini

Vatamari corporale -

Pierderi de vieti omenesti -

7. Masuri de remediere Propuse (descriere) Aplicare / in curs de aplicare

Modificarea geometriei

Drenaj

Lucrari de sustinere

Lucrari de ranforsare interna

Alte masuri Terasari

8. Referinte scrise

Data completarii: 13.10.2014 Intocmit: geogr. Vlad Mihaela

42 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren La Bucur


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 07' 22.58" N 402784.474

Longitudine 025° 39' 13.89" E 551554.245


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2000

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni

lungimea (m): 500 latimea (m) 300 adancimea (m) 15

suprafata (mp) 150000 volumul (mc) 2250000


Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte x

drumuri (comunale/judetene/nationale) DL

poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) Gradini




Modificarea geometriei x

Drenaj x

Lucrari de sustinere x


Alte masuri Evacuare

8. Referinte scrise


43 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren Santier - Aviator


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 06' 50.86" N 401808.951

Longitudine 025° 39' 33.40" E 551988.594


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte x


poduri/ podete

cai ferate

retele tehnico edilitare (apa, canal, gaz metan, electr., telefonie):


alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) Livezi





Drenaj



Alte masuri

8. Referinte scrise


44 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren Valceaua Sarata


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 07' 23.88" N 402835.593

Longitudine 025° 40' 14.87" E 552886.337


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

1997

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte x


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:






Drenaj



Alte masuri

8. Referinte scrise


45 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren Donita cu apa


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 07' 45.44" N 403505.666

Longitudine 025° 40' 40.15" E 553433.082


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

1990

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) Pasune, Gradini





Drenaj



Alte masuri Terasari

8. Referinte scrise


46 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren Fam. Chivu Florica


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 07' 42.81" N 403424.279

Longitudine 025° 40' 38.99" E 553408.424


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte x


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:






Drenaj



Alte masuri Amenajari de albie

8. Referinte scrise


47 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren DJ101E.Buda


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 07' 24.06" N 402843.979

Longitudine 025° 40' 30.32" E 553223.874


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara x Eroziune de mal

reactiva

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte x


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) Livada, gradina





Drenaj



Alte masuri Amenajare albie

8. Referinte scrise


48 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren Varful Crucii. Valea Nucului


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 07' 49.54" N 403638.538

Longitudine 025° 41' 14.20" E 554175.915


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2000

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) pasune





Drenaj



Alte masuri

8. Referinte scrise


49 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: DC117 Curtea Boiereasca pct 1


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 06' 27.32" N 401092.406

Longitudine 025° 40' 28.45" E 553197.752


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2000

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte

drumuri (comunale/judetene/nationale) DC117

poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta)





Drenaj



Alte masuri amenajare albie

8. Referinte scrise


50 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren: DC117 pct 2


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 06' 23.72" N 400982.108

Longitudine 025° 40' 32.87" E 553295.293


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte x

drumuri (comunale/judetene/nationale) DC117

poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) gradina





Drenaj



Alte masuri amenajare albie

8. Referinte scrise


51 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren Valea Draganeasa. Sat Draganeasa. Ghebaru


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 05' 36.92" N 399534.681

Longitudine 025° 40' 16.71" E 552954.189


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

2000

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte x

drumuri (comunale/judetene/nationale) DL

poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) gradina





Drenaj



Alte masuri plantatii

8. Referinte scrise


52 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren Nedelcii


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 05' 41.99" N 399698.589

Longitudine 025° 40' 57.00" E 553833.660


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

1990

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:






Drenaj



Alte masuri Plantatii pomi fructiferi, terasari

8. Referinte scrise


53 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren Pct. Linie


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 06' 02.98" N 400351.525

Longitudine 025° 41' 24.21" E 554422.921


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) pomi fructiferi, gradina pasune, livada





Drenaj



Alte masuri terasari

8. Referinte scrise


54 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren Cimitir Saratura


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 06' 11.15" N 400603.083

Longitudine 025° 41' 20.97" E 554349.930


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:






Drenaj




8. Referinte scrise


55 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren Saratura Gogoaie


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 06' 17.53" N 400804.558

Longitudine 025° 41' 45.16" E 554876.964


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) pasune, livada




Modificarea

geometriei

Drenaj




8. Referinte scrise


56 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren Licurici


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 06' 20.30" N 400890.734

Longitudine 025° 41' 48.76" E 554954.906


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte x


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:

terenuri (pe categorii de folosinta) pasune, livada





Drenaj




8. Referinte scrise


57 | P a g e

Judetul Prahova


Fisa de indentificare a alunecarii de teren Horjesti Cot


WGS 84 Stereo 70

Latitudine 45° 06' 18.21" N 400806.911

Longitudine 025° 40' 04.79" E 552682.978


2. Data producerii:

Anul: luna ziua

3. Tipul

Alunecare primara

reactiva x

Material roca

grohotis

pamant x

Miscare prabusire

rasturnare

alunecare x

extensie

curgere

4. Dimensiuni




Procesele

geomorfologice

Procesele


Pregatitoare x x x

Declansatoare x x x


locuinte


poduri/ podete

cai ferate



alte constructii:






Drenaj




8. Referinte scrise


58 | P a g e

2. Legenda hartilor geologice folosite in text

59 | P a g e

3. Coloana stratigrafica tip a zonei studiate

60 | P a g e

4. Legenda hartii neotectonice scara 1:1000000

61 | P a g e

5. Fisa foraj geotehnic

6. Centralizator analize laborator

7. Diagrame analize laborator

8. Plan situatie + sectiune prin axul alunecarii (scara 1:1000)

Date post:	27-Dec-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	9 times
Download:	0 times

Elaborarea hartilor de risc natural si a planurilor de ... · Aceasta este conceputa sa dezvaluie...

Documents