Ehrman Bart Adevar Si Fictiune in Codul Lui Da Vinci

7/23/2019 Ehrman Bart Adevar Si Fictiune in Codul Lui Da Vinci

http://slidepdf.com/reader/full/ehrman-bart-adevar-si-fictiune-in-codul-lui-da-vinci 1/105

BART D. EHRMAN, reputat profesor de istoria Bisericii, este şeful departamentuluide Studii ale Religiei al Uniersit!"ii din Nort# $arolina, $#apel Hill. E#rman şi%a f!cutstudiile de masterat şi doctorat la Seminarul &rinceton, unde a a'solit, (n )*+,magna cum laudae. De atunci a pu'licat un mare num!r de studii priind interpretareaNoului Testament, istoria creştinismului timpuriu, ortodo-ia şi ereia, formareacanonului sau diferite perspectie asupra lui /isus ca persona0 istoric, pe l1ng! articole,antologii şi recenii. &rintre c!r"ile sale se num!r!2 Lost Christianities 3455678 LostScriptures: Books That Did Not Make it into the New Testament 3455678 The ApostolicFathers 3455678 esus: Apocal!ptic "rophet o# the New Millennium 3)***78 The NewTestament and $ther %arl! Christian &ritings: A 'eader ()**+,- The $rthodo

Corruption o# Scripture: The %##ect o# %arl! Christological Contro/ersies on the Tet o#the New Testament 3)**678 Did!mus the Blind and the Tet o# the 0ospels 3)*+97.

E#rman Bart % Adear si :ictiune in $odul lui Da ;inci

BART D. EHRMAN

ADE;<R =/ :/$>/UNE ?N C$D1L L12 DA 32NC2Truth and Fiction in t4e Da 3inci Code5 455@

$uprinsMul6umiri2ntroducere/ % ?M&<RATU $NSTANT/N, NU TESTAMENT =/ $EEATE E;ANCHE//). Rolul (mp!ratului $onstantin (n creştinismul timpuriu4. Descoperirea Manuscriselor de la Marea Moart! şi a Bi'liotecii Nag Hammadi6. $elelalte eang#elii@. ?mp!ratul $onstantin şi formarea canonului Noului Testament// % //SUS =/ MAR/A MACDAENA. Surse istorice referitoare la /isus9. /isus persona0ul istoric din sursele noastre. /isus, Maria Magdalena şi c!s!toria

+. :emininul (n creştinismul timpuriu%pilogNote

Lui 'o4ert Miller5 prieten 7i editor etraordinar

Mulţumiri

&entru scrierea acestei c!r"i, doresc s! (mi e-prim recunoştin"a pen%

tru a0utorul primit de la dou! persoane. Mai (nt1i, mul"umesc editorului şiprietenului meu de la -ford UniersitF &ress, Ro'ert Miller, care aconceput ideea, m%a conins s! o materialie şi a citit manuscrisul cumare aten"ie la detalii. $ealalt! persoan! c!reia doresc s! (i mul"umesceste fostul meu student, AndreG aco's, de la Uniersitatea din$alifornia, Rierside, ale c!rui comentarii atente şi aprofundate asupramanuscrisului original al c!r"ii au dep!şit cu mult orice aştept!ri decolegialitate sau prietenie.

/NTRDU$ERE

Romanul lui Dan BroGn Codul lui Da 3inci a fost un imens succes depia"!, care a f!cut s! par! ne(nsemnate 1n!rile celorlal"i competitorirecen"i. $#iar acum, c1nd scriu aceste cuinte 3)@ iunie 455@7, aceast!carte se afl! pe lista de 'estselleruri a iarului New 8ork Times de şaieci



şi trei de s!pt!m1ni, unde ocup! (nc! locul (nt1i. a (nceputul acestui anse indea cu itea astronomic! de )55 555 de e-emplare pes9pt9mn95 conform pu'lica"iei "u4lishers &eekl!5 edi"ia din * fe'ruarie,455@. /ar c1nd a ap!rea edi"ia 'roşat!, ne aşteapt! o nou! aalanş! de1n!ri, care se a ad!uga milioanelor de copii 1ndute de0a (n edi"iacartonat!.

$a mul"i al"ii, am aflat de Codul lui Da 3inci pe calea onului. Tocmai terminasem de scris cartea Lost Christianities: The Battles #or

Scripture and the Faiths &e Ne/er ;new (Cre7tin9t96i pierdute: 49t9lii pentru Scriptur9 7i credin6e necunoscute,5 pentru -ford UniersitF&ress. Este o carte despre forme ale creştinismului timpuriu care nu ausupraie"uit, despre practici şi credin"e care au fost interise, scoase (nafara legii şi distruse de conduc!torii 'isericii timpurii, cu inten"ia de aimpune un mod ortodo- de (n"elegere a religiei creştine. $artea meacuprindea discu"ii aprofundate despre un num!r de c!r"i necanonice şieretice care au a0uns s! fie interise oficial de p!rin"ii 'isericii timpurii.Acestea erau eang#eliile, epistolele şi apocalipsei care slu0iser! dreptScripturi sacre pentru dierse grupuri creştine, dar respinse de autorit!"i,care au #ot!r1t (n cele din urm! ce s! includ! şi ce s! e-clud! dincanonul Scripturii. Dup! ce au fost scoase din Scriptur!, aceste c!r"i s%aupierdut şi cele mai multe au r!mas de neg!sit p1n! (n iua de ai, cue-cep"ia c1tora dintre ele, recuperate datorit! unor descopeririar#eologice ma0ore din secolele al I/I%lea şi II.

?n afar! de cartea mea Lost Christianities5 am pu'licat o colec"ie dete-te care au supraie"uit din aşa%numitele c!r"i apocrife sau eretice,

(ntr%un olum intitulat Lost Scriptures: Books That Did Not Make 2t intothe New Testament (%/angheliile pierdute: c9r6i care nu au #ost incluse<n Noul Testament,5 pu'licat! de asemenea la -ford UniersitF &ress.Nu am scris aceste dou! olume pentru uul academic al celor de0a

familiaria"i cu aceste lucruri, ci pentru oamenii o'işnui"i, care ar puteag!si (n aceste informa"ii cea nou.Bine(n"eles c! am deenit foarte curios c1nd am g!sit Codul lui Da

3inci5 pentru c! m! aflam (n fa"a unei lucr!ri moderne de fic"iune (ngenul unui roman poli"ist, (n"esat cu intrigi principale şi secundarecomplicate, conspira"ii şi ade!ruri ascunse care men"iona, şi (ntr%oanumit! m!sur! c#iar se 'aa pe aceste elemente ale creştinismuluitimpuriu, eang#eliile pierdute şi felul (n care acestea (l descriu pe /isus.?ns!, conform c!r"ii Codul lui Da 3inci5 eang#eliile pierdute nurepreint! o iiune eretic! asupra lui /isus8 ci, mai degra'!, ele redauade!rul istoric insist1nd asupra faptului c! /isus a fost c!s!torit cu

Maria Magdalena, cu care a aut un copil, ini"iind astfel un neam sf1ntcare supraie"uieşte p1n! (n iua de ai.

=tiam, desigur, c! lucrarea (n sine era fic"iune, dar pe m!sur! ce ociteam 3şi eu, ca şi al"ii, am citit%o pe ner!suflate7, (mi d!deam seama c!persona0ele lui Dan BroGn f!ceau de fapt supoi"ii de natur! istoric9 des%pre /isus, Maria Magdalena şi despre eang#elii. $u alte cuinte,fic"iunea era construit! pe o funda"ie istoric! pe care cititorul urma s! oaccepte ca factual!, (n loc de fic"ional!.

Dar ca ma0oritatea istoricilor care şi%au petrecut ie"ile studiind sur%sele antice despre /isus şi creştinismul timpuriu, am o'serat imediat oserie de erori legate de afirma"iile pretins istorice. Romanul con"inenumeroase greşeli, unele dintre ele foarte eidente, care nu sunt numaiuşor de identificat pentru e-per"i, ci şi ireleante (n raport cu intriga.Dac! autorul ar fi cercetat mai aprofundat, ar fi putut preenta fundalulistoric al romanului s!u cu acurate"e, f!r! s! compromit! (n reun felceea ce aea de g1nd s! poesteasc!. De ce nu s%a informat pur şi



simplu mai 'ineJ&entru c! olumul Codul lui Da 3inci aea de0a 1n!ri incredi'il de

mari la remea c1nd a ap!rut cartea mea Lost Christianities5 agentamea de la -ford UniersitF &ress, Tara KennedF, (mpreun! cu editorul şiec#iul meu prieten, Ro'ert Miller, mi%au sugerat s! fac o list! cu pro%'lemele de natur! istoric! (nt1lnite (n aceast! carte. ista urma s! fieoferit! celor de la departamentul de marLeting, ca material de interespentru poten"ialii clien"i. Aşa c! am (nc#egat repede cea, dup! o simpl!

citire a romanului lui Dan BroGn. Aceast! list! a ap!rut apoi pe /nternetşi (n cele din urm!, cu 'inecu1ntarea mea, dar f!r! reiuirea meaeditorial!, a fost inclus! (ntr%una din c!r"ile recente despre Codul lui Da3inci5 şi anume (n Secrets o# the Code: The 1nauthori=ed 0uide to theM!steries Behind >The Da 3inci Code> (Secretele Codului: ghidulneautori=at al enigmelor din >Codul lui Da 3inci>,5 editat! de DanBurstein. $a iarist li'er%profesionist, Burstein a alc!tuit o compila"iefoarte interesant! de opinii priind Codul lui Da 3inci5 apar"in1nd unore-per"i 3dar şi non%e-per"i7 dintr%o serie de domenii dierse, (ncep1nd dela istoria antic! a 'isericii 3specialitatea mea7, p1n! la eonardo da ;incişi societ!"ile secrete romano%catolice. /nclud aici lista mea simpl! cu celeece erori istorice, pe care am alc!tuit%o la cererea agentului meu. /at!aceste erori, e-act (n forma (n care le%am redactat prima dat!2

Câteva erori factuale în Codul lui Da Vinci:

). ?n mod sigur, ia"a lui /isus NU a fost atestat! de mii de adep"ide peste tot. Nici m!car nu a aut mii de adep"i, şi cu at1t mai pu"inadep"i litera"i 3p. 46)7.

4. Nu este ade!rat c! pentru Noul Testament au fost luate (n

considerare opteci de eang#elii 3p. 46)7. Afirma"ia pare s! creeeimpresia c! s%a organiat un concurs pentru scrierea Noului Testament,iar materialele au fost e-pediate prin poşt!...

6. Este a'solut fals c! /isus nu a fost considerat diin (naintea $onci%liului de la Nicea şi c! (nainte de acesta a fost considerat doar un profetmuritor 3p. 4667. Marea ma0oritate a creştinilor, p1n! la (nceputulsecolului al /;%lea, l%au recunoscut ca fiind de esen"! diin!. 3Unii auconsiderat c! natura lui era diin! (n asemenea m!sur! (nc1t nici m!carnu era om7

@. $onstantin NU a cerut s! se scrie o Nou! Bi'lie, care s! omit!referirile la tr!s!turile umane ale lui /isus 3p. 46@7. Mai (nt1i, el nu a co%mandat deloc o nou! Bi'lie. Apoi, c!r"ile care au fost incluse (n Bi'liesunt pline de referiri la tr!s!turile sale umane 3(i este foame, este o'osit,este furios8 se (ntristea!8 s1ngerea!, moare7.

. Manuscrisele de la Marea Moart! nu au fost descoperite (n )*53p. 46@7. $i (n )*@. /ar documentele Nag Hammadi NU relatea! delocpoestea Craalului şi nici nu eiden"ia! tr!s!turile umane ale lui /isus.$i e-act contrariul.

9. Tradi"ia ereiasc! nu intericea nicidecum ca '!r'atul ereus! fie nec!s!torit 3p. 4@7. De fapt, comunitatea din care proinManuscrisele de la Marea Moart! era alc!tuit! (n principal din '!r'a"inec!s!tori"i.



. Manuscrisele de la Marea Moart! nu au fost printre cele dint1idocumente creştine 3p. 4@7. Ele sunt ereieşti şi nu con"in nimic din cear putea aea leg!tur! cu creştinismul.

+. Nu ştim nimic despre descenden"a Mariei Magdalena8 nu e-ist!nici o leg!tur! (ntre ea şi casa lui Beniamin. =i c#iar dac! aceast!leg!tur! ar e-ista, nimic nu indic! faptul c! Maria Magdalena ar fi odescendent! a casei lui Daid 3p. 4@+7.

*. Era Maria Magdalena <ns9rcinat9 (n momentul crucific!rii lui /isusJAsta%i 'un! 3p. 47

)5. Documentul O nu este o surs! care a supraie"uit şi pe care aascuns%o ;aticanul şi nici nu este o carte scris! de (nsuşi /isus. Este undocument ipotetic, despre care e-per"ii au afirmat c! a fost disponi'ileang#eliştilor Matei şi uca8 este (n principal o colec"ie de pilde pe carele%a dat /isus. ?n!"a"ii romano%catolici (mp!rt!şesc p!rerea non%catolicilor despre acest document8 (n el nu se ascunde nici un secret 3p.497.

&e l1ng! simpla list! pe care am oferit%o, mi s%a luat şi un interiupentru cartea lui Dan Burstein, (n calitate de e-pert (n domeniu.

=i am creut c! toat! poestea se a termina aici.?ns! Ro'ert Miller, editorul meu de la -ford, a (nceput s! cread! cu

tot mai mult! coningere c!, dintre toate c!r"ile pu'licate despre Codullui Da 3inci5 nici una nu este complet!, din dierse motie. Unele, caaceea a lui Burstein, sunt compila"ii alc!tuite de oameni pe care (i in%teresea! su'iectul, dar nu sunt e-per"i (n domeniu. Altele 3(n num!rmult mai mare, (n mod eident7 sunt scrise de oameni religioşi care or

s! (ndrepte lucrurile, ca nu cuma cei de aceeaşi religie cu ei 3poatedin Biserica creştin! eang#elic!J7 s! fie induşi (n eroare de uneleafirma"ii f!cute (n carte. Aceste tipuri de reac"ii sunt accepta'ile pentruce se pretind a fi. Dar de ce s! nu e-iste un r!spuns formulat c#iar de une-pert (n materieJ Miller m%a conins c! era neoie de un r!spuns datc!r"ii lui Dan BroGn de c!tre un istoric.

Nu am r!spuns numai pentru c!, din (nt1mplare, m! interesea! a%ceast! carte 3m! interesea! foarte multe c!r"i, şi nu am de g1nd s!scriu despre toate7 sau pentru c! m! (ngri0orea! impactul religios pecare (l poate aea asupra credin"ei celorlal"i. M! preocup! un aspectcea mai proaic. $unosc o mul"ime de oameni care (na"! despre trecut

din lucr!ri de fic"iune sau din filme. De e-emplu, filmul lui Mel Ci'son&atimile lui $#ristos a fost lansat pe pia"! e-act c1nd romanul Codul luiDa 3inci (ncepea s! fac! 1nare. :ilmul a aut un succes colosal, maiales printre cei interesa"i de poestea lui /isus, dar care nu ştiu ce spunEang#eliile despre acest su'iect. $um (şi or (nc#ipui aceşti oameni,pro'a'il pentru tot restul ie"ii lor, ultimele ore de ia"! ale lui /isusJ Seor g1ndi la ele (n lumina a ceea ce au !ut redat pe marele ecran. MelCi'son, mai mult dec1t eang#eliştii Matei, Marcu, uca sau /oan, (şi apune amprenta asupra felului (n care oamenii (n"eleg moartea lui$#ristos sau cel pu"in cei din genera"ia urm!toare.

Nu este nici 'ine, nici r!u c! regiorii de film sau scriitorii potinfluen"a sentimentele pu'licului şi pot sc#im'a g1ndirea audien"ei8 estepur şi simplu realitatea acestor remuri. Dar atunci c1nd imaginile pecare le crea! pentru spectatorii sau cititorii lor sunt eronate ? ei 'ine,atunci reultatul este c! oamenii (n"eleg greşit istoria aşa cum a fost ea,

(nlocuind faptele istorice cu fic"iunea. &oate c! aceasta nu constituie o



pagu'! real!. Dar pe noi, aceştia care ne%am petrecut ie"ile studiindistoria, (ncepe s! ne irite.

Aşa m%am #ot!r1t eu s! scriu o carte despre romanul lui Dan BroGnşi s! m! ocup nu de natura poestirii (n sine 3mi%a pl!cut ca roman poli%"ist7, ci de natura pretins istoric! a afirma"iilor despre /isus, MariaMagdalena, (mp!ratul $onstantin şi formarea canonului Scripturii toa%te acestea sunt aspecte fundamentale ale poestirii pe care BroGn acreat%o pentru noi.

$el mai 'ine este s! (ncep cu un scurt reumat al poeştii, pentru a (mprosp!ta memoria celor care au citit%o, c!ci presupun c! oricine ar pu%tea fi interesat de aceast! carte a mea a citit de0a romanul lui DanBroGn.

Codul lui Da Vinci: Un scurt rezumat

Codul lui Da 3inci are o intrig! comple-! şi (ncurcat!, pe care o oireda doar (ntr%o form! foarte scurt!. a &aris a aut loc un asasinatmisterios. A fost ucis renumitul curator al mueului uru, acPuesSauniQre. Din caua unor sim'oluri religioase 'iare l!sate la locul crimeişi care fuseser! desenate c#iar de SauniQre (nainte s! moar!, estec#emat Ro'ert angdon, maestru (n sim'ologie religioas! şi profesor laUniersitatea Harard, care se afl! la &aris pentru o conferin"!. / seal!tur! un criptograf al poli"iei, Sop#ie Neeu, care, din (nt1mplare, estenepoata lui SauniQre8 ea şi 'unicul ei nu au p!strat leg!tura de ece ani.$eea ce angdon şi Neeu nu ştiu la (nceput, dar (şi dau seama mait1riu, este c! SauniQre era capul unei grup!ri religioase secrete,cunoscute (n istorie ca St!re"ia Sionului, care a p!strat peste secolesecretul naturii Craalului şi al locului unde se afl! el.

Un set 'iar de circumstan"e (i determin! pe angdon şi pe Neeu

s! fac! cercet!ri urm1nd indiciile pe care le l!sase SauniQre, cu scopulfinal de a g!si misteriosul şi mult c!utatul Craal. Ei (i urm!resc şi peaceia care sunt inoa"i de moartea lui SauniQre şi care, (n mod eident,

(l uciseser! (n reme ce (ncercau s! afle unde era ascuns Craalul. Aceşticeilal"i misterioşi (i folosesc drept pioni pe mem'rii ordinului catolicfanatic pus Dei, care urmea! s! (i conduc! la locul tainic unde seafl! Craalul.

&e parcursul peripe"iilor lor, angdon şi Neeu se (nt1lnesc cu Sireig# Tea'ing, un aristocrat 'ogat şi e-pert (n poestea Craalului, careor'eşte despre fundalul istoric al misterului ce (l (ncon0oar!. Craalul nueste cupa lui $#ristos, ci asul care a con"inut s!m1n"a sa este de

fapt o persoan!, şi anume Maria Magdalena, so"ia şi iu'ita lui $#ristos,care a fost (ns!rcinat! cu el şi care i%a n!scut o fiic!. Dup! crucificarealui $#ristos, Maria Magdalena şi copilul ei au fugit (n :ran"a, undeneamul de urmaşi diini ai lui $#ristos s%a perpetuat de%a lungulsecolelor.

E-ist! documente despre urmaşii lui $#ristos care au fost p!stratesecrete. Aceste documente s!r'!toresc principiul feminin (n perioada de

(nceput a creştinismului şi includ c1tea dintre primele eang#elii careau fost suprimate de creştinism (n secolul al /;%lea, (n special de c!tre$onstantin cel Mare. ?mp!ratul $onstantin a distrus cele opteci şi ceade eang#elii care erau (n competi"ie spre a fi incluse (n Noul Testament,l%a ridicat pe /isus de la statutul de muritor la acela de :iu al luiDumneeu, a redus la t!cere tradi"ia despre Maria şi femininul diin, ademoniat femininul (n creştinism şi a distrus natura sa ade!rat!, decele'rare a eit!"ii feminine.

Dar St!re"ia Sionului a ştiut reme de secole ade!rul despre /isus



şi Maria Magdalena şi a "inut numeroase (nt1lniri secrete pentru as!r'!tori unirea lor sf1nt! şi pentru a adora femininul diin. Aceast!societate secret!, al c!rei cel mai recent conduc!tor fusese acPuesSauniQre, a p!strat morm1ntul Mariei Magdalena şi sutele de documentecare reelau ade!rul despre femininul diin.

Au fost şi al"i oameni faimoşi care au condus St!re"ia Sionului şi aus!r'!torit ade!rul despre c!s!toria lui /isus cu Maria Magdalena in%clusi cele'rul eonardo da ;inci, care a pictat%o pe Maria Magdalena (n

faimoasa sa fresc! $ina cea de tain! şi a dat indicii asupra acestei uniri (n multe alte lucr!ri ale sale, pentru ca aceia care cunosc ade!rul s! (lad! şi s! se 'ucure de el.

angdon şi Neeu, cu a0utorul lui Sir eig# Tea'ing, descurc! treptatmisterul ce (n!luie Craalul şi descoper! documentele secrete careatest! puterea sa ade!rat!, (n1rtindu%se printr%un la'irint (ncurcat decriptograme, care (i conduc din enigm! (n enigm! şi de la un loc la altul ,p1n! a0ung la ade!rul despre Craal şi la locul ultimei sale ascun!tori.

Problemele de istorie pe care le pune romanul

$#iar (nainte s! citesc eu (nsumi Codul lui Da 3inci5 fusesem de0a (n%tre'at despre carte (n special despre fundalul s!u istoric. Este ceaade!rat (n ceea ce se spune despre /isus şi Maria MagdalenaJ Aue-istat cu ade!rat eang#elii "inute ascunse (n care se reela secretulunirii lor fiiceJ Au fost ei cu ade!rat c!s!tori"iJ Maria Magdalena c#iara n!scut un copil al c!rui neam de descenden"! sf1nt! s%a perpetuatp1n! aiJ A suprimat (mp!ratul $onstantin celelalte eang#elii şi a creatBi'lia creştin!J A eliminat el femininul diin din creştinism, promo1ndu%l pe '!r'atul /isus (n (mp!r!"ia diin! şi sc#im'1nd astfel cursulcreştinismului pentru totdeaunaJ

Acestea sunt tipurile de (ntre'!ri de care m! oi ocupa (n capitolelecare urmea!. ;! spun clar ce anume nu discut (n cartea mea. Nu oior'i despre calit!"ile romanului Codul lui Da 3inci ca fic"iune deşitre'uie s! spun c! mi%a pl!cut foarte mult şi, aşa cum am preciat de0a,este o lectur! captiant!. =i nu oi or'i despre ipoteele moderne pecare le face asupra ordinului pus Dei, asupra St!re"iei Sionului şiasupra rolului ;aticanului. Nu oi or'i nici despre picturile sau opiniilelui eonardo da ;inci.

M! oi concentra (n sc#im' asupra fundalului istoric al c!r"ii, inclu%1nd2 persona0ul istoric /isus, persona0ul istoric Maria Magdalena,eolu"ia 'isericii creştine (n perioada sa de (nceput şi rolul 0ucat de

(mp!ratul $onstantin (n formarea a ceea ce noi cunoaştem ca fiindcredin"e şi scripturi ale religiei creştine. $1t din fundalul istoric al acesteic!r"i este eridic şi c1t de mult este fic"iuneJ $1t ade!r este (n romanulCodul lui Da 3inci@

?ntr%un fel, (ntre'area este ridicat! c#iar de Codul lui Da 3inci5 prinfelul (n care (ncepe 3la pagina ), (nainte de &rolog7, cu o list! de aşa%isefapte, inclu1nd şi afirma"ii despre St!re"ia Sionului, pus Dei şi altele.Aceast! list! include şi afirma"ia conform c!reia toate descrierile deopere de art!, ar#itectur!, documente şi ritualuri secrete din acestroman sunt ade!rate.

Dar c#iar sunt ele ade!rateJ Nu m! oi referi la art!, ar#itectur!sau ritualuri. M! oi lega numai de documente. =i aşa cum om edea,c#iar c1nd Dan BroGn se str!duieşte s! preinte fapte 3şi c#iarpreciea! c! sunt e-acte7, el de0a s%a 0ucat cu ele şi, de fapt, ele suntparte integrant! din fic"iune. Scopul meu este s! separ realitatea defic"iune, realit!"ile istorice de cele fictie, pentru aceia pe care (i



interesea! s! afle despre (nceputurile istorice ale creştinismului şi (nspecial despre ia"a lui /isus şi despre te-tele care alc!tuiesc Noul

Testament.

Cum se scrie istoria critică

?nainte de a (ncepe aceast! discu"ie, ar tre'ui s! spun c1teacuinte despre modul (n care oi a'orda su'iectul. Trecutul poate fi

e-plorat (n multiple feluri, c#iar şi trecutul antic despre care se or'eşte (ntr%o lucrare de fic"iune cum este Codul lui Da 3inci. Unii (ncearc! (nmod creati s! (şi imaginee cum era trecutul, f!r! s! (şi spri0ineiiunea pe reo surs! de informa"ie, sau pe foarte pu"ine. Al"ii iau caatare orice surse care au supraie"uit şi (ncearc! s! le amestece (ntr%unfel de sinte!. Nici una dintre cele dou! tipuri de a'ord!ri nu este critic!,pentru c! ele nu c1nt!resc şi nu ealuea! doeile care s%au p!strat.Accesul nostru la trecut se face numai prin surse care ne or'esc despreel, şi totuşi sursele noastre nu pot fi considerate eridice, deoareceadesea se contraic una pe alta şi, mai mult, ele repreint! (ntotdeaunaperspectiele, punctele de edere neo'iectie şi iiunile de ansam'luale autorilor. Aşa c! cea mai 'un! cale pentru a reconstrui trecutul estefolosirea surselor (n mod critic, şi anume prin istorie critic!.

Este dificil pentru istoricii critici 3şi pentru oricine7 s! reconstruiasc!ceea ce s%a (nt1mplat (n trecut, pentru simplul moti c! eenimenteleistorice nu pot fi niciodat! do/edite. Aceasta pentru c! o dat! ce unlucru se (nt1mpl!, se şi termin! şi nu poate fi f!cut s! se (nt1mple dinnou. $1teodat! discut cu studen"ii mei contrastul dintre modul de lucrual istoricilor critici şi cel al oamenilor de ştiin"!. =tiin"ele empiricefolosesc e-perimente repetate pentru a sta'ili doei. a nielelementar, dac! reau s9 do/edesc c! 'uc!"ile de fier se scufund! (n

ap! cald!, dar c! 'uc!"ile de s!pun /orF plutesc, tot ce am de f!cuteste s! preg!tesc o sut! de c!i cu ap! cald! şi s! arunc (n ele 'uc!"ilede fier şi de s!pun. De fiecare dat!, fierul se a scufunda şi s!punul/orF a pluti. Aceast! o'sera"ie sereşte drept 'a! pro'a'ilit!"iipredictie pe care o consider!m doad!, şi anume faptul c! dac!

(ncerc!m şi alt! dat! s! facem acelaşi lucru, om o'"ine acelaşi reultat.Nu se poate spune acelaşi lucru şi despre istorie, pentru c!

eenimentele trecutului nu pot fi repetate. =i astfel, alt tip de doei altele dec1t e-perimentele controlate şi repetate tre'uie folositepentru a sta'ili grade de pro'a'ilitate. =i, la fel ca (n caul ştiin"ei, (nceea ce prieşte istoria totul "ine de pro'a'ilitate. Unele lucruri sunt

irtual sigure 3Alia"ii c#iar au c1ştigat al Doilea R!'oi Mondial7. Altelucruri sunt foarte pro'a'ile, dar nu la fel de sigure 3Ceorge as#ingtonc#iar aea din"i falşi7. Alte ocuren"e sunt şi mai pu"in sigure, dar (nc!pro'a'ile 3$ear c#iar a traersat Ru'iconul7. Altele (ns! sunt cuade!rat impro'a'ile 3a fost Maria Magdalena toar!şa intim! a lui/isusJ7.

$e face anumite lucruri mai sigure sau, cel pu"in, mai pro'a'iledec1t sunt alteleJ ?n toate caurile, este or'a de tipul doeii. E-ist! miide martori oculari care pot depune m!rturie despre ictoria Alia"ilor (n alDoilea R!'oi Mondial. $1te relat!ri ale martorilor oculari e-ist! spre adoedi starea s!n!t!"ii din"ilor lui Ceorge as#ington sau actiitateamilitar! a lui $earJ :oarte pu"ine, (ntr%ade!r. Dar despre MariaMagdalena şi /isusJ

Se pare c!, (n ceea ce o prieşte pe Maria Magdalena, surselenoastre proin direct din Bi'lie. Aceasta generea! o alt! pro'lem!, carea deeni important! pe m!sur! ce ne om ocupa de ipoteele istorice



(n romanul Codul lui Da 3inci: dac! o surs! antic! 3Eang#elia dup!Marcu, de e-emplu7 apare (n Bi'lie, (n ce fel este afectat! eridicitateaacestei surseJ Din punctul de edere al istoricilor critici, sursele dinBi'lie tre'uie tratate ca orice alt! surs! din trecut ele tre'uiee-aminate critic, pentru a se descoperi dac! sunt credi'ile sau nu.Aceasta (nseamn!, printre altele, şi c! tre'uie s! o'ser!m cum seraportea! ele la alte surse ale remii respectie spre a edea, dee-emplu, dac! sunt contraise de acestea. Dac! e-ist! contradic"ii (ntre

surse, atunci istoricul tre'uie s! decid! c!ror surse s! le dea creare. =ipentru a lua aceast! deciie, istoricul are neoie de temeiuri. Nu esuficient s! spunem c!, dac! cea este afirmat (n Bi'lie, atunci acestlucru este (n mod necesar e-act. Dac!, rescriind poestea, autorul dinBi'lie a sc#im'at un eeniment istoric dintr%un moti personalJ /ar pe dealt! parte tre'uie s! su'linie asta dac! e-ist! o alt! surs! dec1tBi'lia care spune o alt! ersiune 3de e-emplu, Eang#elia dup! MariaMagdalena7, acea surs! nu este nici ea (n mod necesar corect!. Toatesursele tre'uie s! fie ealuate, spre a le descoperi pe acelea pe care neputem 'aa (ntr%o m!sur! mai mare sau mai mic!.

Su'linie acest lucru pentru c! unii oameni tind s! cread! c! oriceproine dintr%o surs! canonic! este ade!rat 3fie c! sunt scrierile lui/ulius $ear, Ceorge as#ington sau Bi'lia7, (n timp ce al"ii (nclin! s!cread! orice contra=ice o surs! canonic!. $ea din urm! a'ordareapar"ine (n special celor atraşi de teoriile conspiratie dar şi oamenilorcu o mare curioitate intelectual! sau celor care cred (n ma-ima(ning!torii scriu istoria şi, prin urmare, sunt intriga"i de posi'ilitateade a recupera cealalt! ariant! a poeştii. /storicii critici nu a'ordea!sursele (n acest fel şi nu faoriea! automat o ariant! (n detrimentulalteia. ?n loc de asta, fiecare surs! tre'uie analiat! şi ealuat! cuaten"ie. =i aşa cum om edea (ntr%un capitol care urmea!, acest lucru

e ala'il c#iar şi pentru sursele referitoare la o figur! at1t de important!cum este /isus despre care se poesteşte at1t (n c!r"i care au fostincluse (n Noul Testament, c1t şi (n c!r"i care nu au fost incluse 3dee-emplu Eang#elia lui :ilip, care 0oac! un rol important (n Codul lui Da3inci,. /storicul critic analiea! toate aceste surse şi le compar! una cualta cu aten"ie, #ot!r1nd care pot fi luate (n considera"ie ca fiindcredi'ile şi care dintre ele au elemente ce nu fac parte din realitateaistoric!.

$u aceast! ocaie ar tre'ui s! precie şi c! multe dintre sursele ceconstituie m!rturii despre trecut milioane şi milioane de doei, dintoate perioadele istorice nu mai e-ist!, ci sunt complet pierdute

pentru posteritate. &rintre ele sunt şi doeile despre ia"a lui /isus şidespre ie"ile celor care i%au fost discipoli. Din fericire, acum suntdisponi'ile mai multe surse despre /isus 3şi despre Maria Magdalena, dee-emplu7 dec1t au isat reodat! e-per"ii de acum un secol c! pote-ista. =i totuşi, nu aem dec1t o foarte mic! parte din sursele caretre'uie s! fi e-istat (ntr%un moment sau altul. Unele dintre aceste sursecare nu au supraie"uit au fost distruse f!r! (ndoial! de creştini, care auconsiderat aceste (n!"!turi ofensatoare sau prost direc"ionate. Dar celemai multe dintre ele nu au supraie"uit pur şi simplu pentru c!, la unmoment dat (n trecut, nimeni nu s%a deran0at s! le mai copiee.

Tre'uie s! mai puncte un fapt important2 singurele surse scrise pecare le aem despre trecutul (ndep!rtat ne parin ca documente copiatede m1n! 3cu mult (nainte ca Cuten'erg s! fi inentat tiparul, (n secolul alI;%lea7. ?n Antic#itate, nu era greu s! faci un document s! dispar!8aceasta se (nt1mpla pur şi simplu dac! nu era dat la copiat. $ontraraluiilor ce pot fi (nt1lnite pe alocuri (n literatura conspirati! despre



creştinismul timpuriu şi c#iar (n fic"iunea istoric! Codul lui Da 3inci ?aem pu"ine doei despre arderea (n mas! a c!r"ilor periculoase (nAntic#itate. Dac! se credea c! o carte creea! pro'leme, ea pur şisimplu nu era multiplicat!. Din fericire, unele dintre aceste c!r"i rareau fost g!site (n timpurile moderne, datorit! descoperirilor f!cute

(nt1mpl!tor sau, uneori, de c!tre ar#eologi de profesie.?n capitolele care urmea!, pe m!sur! ce ealue afirma"iile de

natur! istoric! din Codul lui Da 3inci5 oi lua (n considerare toate sursele

e-istente (n preent, şi canonice şi necanonice, şi ortodo-e şi eretice,at1t 'ine cunoscute, c1t şi, dup! toate aparen"ele, uitate. Doar anali1ndaceste surse putem a0unge s! (n"elegem cu ade!rat figurile din trecutcare ne interesea!, inclusi cele trei persona0e care se afl! (n centrulintrigii din Codul lui Da 3inci: /isus, Maria Magdalena şi (mp!ratul$onstantin.

&ARTEA ?NT/?M&<RATU $NSTANT/N, NU TESTAMENT=/ $EEATE E;ANCHE//

Capitolul <ntiRolul împăratului Constantin în creştinismul timpuriu

?n ciuda comple-it!"ii intrigilor şi su'intrigilor, Codul lui Da 3incieste, (n esen"!, o poeste despre ceea ce este corect sau greşit, despre'ine şi r!u. &rin urmare, nu e surprin!tor c! persona0ele pot fi (mp!r"ite

(n aceste categorii. &ersona0ele poitie (i includ, desigur, pe angdon şi

Sop#ie Neeu, care, de 'un!%credin"!, or numai s! descopere ade!rul.Un persona0 poiti, (ns! (ntr%un mod am'iguu, este şeful poli"iei 0udiciare francee, Beu :ac#e, o figur! sum'r!, ale c!rui ac"iuni paradesea egoiste, un indiid arogant, dar care p1n! la urm! se doedeştea fi de partea 'inelui. De partea r!ului, spre surpria noastr!, (l g!sim peeig# Tea'ing 3?n!"!torul (nainte s! se autodemaşte, Tea'ingapare ca fiind de partea lui angdon şi Neeu78 RmF, şoferul şi spionullui Tea'ing8 şi c!lug!rul Al'inos Silas, care ucide la comand!, pentru a

(nf!ptui ceea ce i se pare lui a fi 'inele superior.Dar nu numai persona0ele din poestire, ci şi persona0ele istorice pe

care este 'aat! poestirea pot fi considerate poitie sau negatie.

Sigur c! /isus şi Maria Magdalena sunt persona0e poitie din trecut. &ede alt! parte, ar#etipul '!iatului r!u este (mp!ratul roman din secolulal /;%lea, $onstantin. Se spune c!, de fapt, $onstantin este caua multorrele care au co1rşit religia creştin! din ilele lui p1n! ai. $onform luieig# Tea'ing 3şi lui angdon, (ntr%o anumit! m!sur!7, $onstantin a fostcel care a sc#im'at pentru totdeauna forma creştinismului, a pusaccentul pe masculin, a demoniat femininul, a atri'uit (n mod fals oorigine diin! profetului muritor /isus, a suprimat eang#eliile timpuriicare cele'rau tr!s!turile umane ale lui /isus şi a canoniat te-tele care (iaccentuau diinitatea. Este aceast! portretiare ade!rat!J

Creştinismul lui Constantin

Mai precis, Tea'ing ne spune c! (mp!ratul $onstantin nu a deenitniciodat! creştin, ci a r!mas p!g1n toat! ia"a8 $onstantin a folositcreştinismul doar ca s! (şi ating! scopurile politice. Se spune c! a



(ntrunit $onciliul de la Nicea (n anul 64 pentru a (ncerca s! unificecreştin!tatea, for"1nd%o s! (l recunoasc! pe /isus ca fiin"! diin! maidegra'! dec1t uman! 3p1n! atunci, creştinii (l considerau pe /isus om7.=i atunci $onstantin a creat Bi'lia pe care o aem ast!i, o Bi'lie caree-clude femeia şi s!r'!toreşte '!r'atul şi (n care omul /isus esteproclamat a fi de esen"! diin!.

$1t! realitate istoric! este (n aceste afirma"ii despre (mp!ratul$ons%tantin şi (n ce m!sur! sunt ele fanteii, fic"iuni care formea! firul

narati, dar care nu se spri0in! pe istorieJ &utem (ncepe cu (ntre'areareferitoare la rela"ia lui $onstantin cu creştinismul. Este ade!rat c! ar!mas p!g1n toat! ia"a lui şi c! nu s%a conertit niciodat! la creştinismJ

Aminti"i%! de conersa"ia%c#eie dintre Sop#ie şi eig# Tea'ing peaceast! tem!2

$redeam c! (mp!ratul $onstantin era creştin, spuseSop#ie.

Nicidecum, coment! Tea'ing cu dispre". A fost p!g1ntoat! ia"a lui şi a fost 'oteat pe patul de moarte, c1nd eraprea sl!'it ca s! protestee... a trei secole dup! cru%cificarea lui /isus $#ristos, adep"ii lui /isus s%au (nmul"it e-%ponen"ial. $reştinii şi p!g1nii au (nceput s! se r!'oiasc!,iar conflictul a luat asemenea propor"ii (nc1t amenin"a s!scindee Roma. $onstantin a decis c! tre'uia s! ac"ionee.?n anul 64 A.D., el a #ot!r1t s! unifice Roma printr%o sin%gur! religie, creştinismul.

Sop#ie era uimit!. De ce ar alege un (mp!rat p!g1n cre7tinismul ca re%

ligie oficial!J Tea'ing c#icoti.

(mp!ratul $onstantin era un foarte 'un om de afa%ceri. El a (n"eles c! creştinismul aea succes şi pur şi simplua pariat pe calul c1ştig!tor 3p. 4647.

/storicii pot recunoaşte cea ade!r (n aceste afirma"ii, dar, (nansam'lu, ele con"in mai mult! fic"iune dec1t fapt istoric. &rimul lucru cese impune a fi discutat este cursul pe care l%a urmat creştinismul p1n! lafaimoasa conertire a (mp!ratului $onstantin la credin"!.

Luptele dintre creştini şi păgâni

Nu este ade!rat, cum spune Tea'ing, c!, la un moment dat,creştinii şi p!g1nii au (nceput s! se r!'oiasc!, iar conflictul a luatasemenea propor"ii (nc1t amenin"a s! duc! la scindarea Romei. Asta arda prea mult credit influen"ei creştinismului (nainte de conertirea

(mp!ratului $onstantin, f!c1nd s! par! c! atunci creştinii erau aproapela fel de numeroşi ca şi p!g1nii şi se aflau mereu (n poi"ie de atac saucontraatac. Realitatea este complet diferit!. ?nainte de (mp!ratul$onstantin, la (nceputul secolului al /;%lea, creştinii formau un grupminoritar (n /mperiul Roman şi erau persecuta"i de grupurile co1rşitorma0oritare p!g1nii şi autorit!"ile lor conduc!toare.

Ar tre'ui pro'a'il s! ofer mai (nt1i c1tea defini"ii. "9gn5 atuncic1nd apare (n acest conte-t, nu este un termen negati. Se refer! pur şisimplu la oricare dintre adep"ii religiilor politeiste din /mperiul Roman adic! religiile care adorau o pluralitate de ei. =i cum toat! lumea din/mperiu, cu e-cep"ia ereilor şi a creştinilor, enera mai mul"i ei,termenul se refer! la marea ma0oritate a popula"iei.



Erau adora"i ei de toate felurile. eii puternici, pe care (i ştim dinmitologia greac! sau roman!, ca eus, Ares sau Atena şi coresponden"iilor romani, upiter, Marte şi Minera. Dar pe l1ng! aceştia, mai erau eiifiec!rei localit!"i şi cei cu diferite func"ii2 ei speciali care s!l!şluiau (ncet!"ile mari şi mici din tot /mperiul şi le prote0au 3fiecare loc cu eul lui7,ei ai familiei şi ai gospod!riei, ei ai p!durilor, ai r1urilor şi c1mpiilor, eicu func"ii dierse aceia care f!ceau recoltele s! creasc!, men"ineauitele fertile, prote0au femeile la naştere, aduceau s!n!tate, 'og!"ie şi

pace sau f!ceau mici faoruri muritorului atunci c1nd erau ruga"i.?n aceast! perioad! a /mperiului Roman, eista (ntr%ade!r otendin"! de a considera un eu ca fiind superior altora, ca eu suprem.?nsuşi $onstantin se (nc#ina ininci'ilului eu al soarelui 3lat. Sol/nictus7, at1t (nainte, c1t şi dup! ce a deenit creştin. Uneori, (mp!ratul$onstantin, ca şi al"ii, pare s! identifice aceast! eitate cu Apolo, şi elasociat cu soarele. Dar dup! ce (mp!ratul $onstantin s%a conertit lacreştinism, se pare c! a asimilat acest eu Dumneeului creştin.

?n orice ca, religiile p!g1ne din /mperiu adorau mai mul"i ei, (nfelul (n care li se p!rea lor c! se cuine. Acesta este un lucru importantde ştiut pentru a (n"elege interac"iunile dintre creştini şi p!g1ni la carese refer! eig# Tea'ing c1nd spune c! p!g1nii şi creştinii se r!'oiauunii (mpotria altora. De fapt, nu era c#iar aşa. %istau lupte iolente,dar din punct de edere istoric ele erau aproape (n (ntregime unilaterale.Ma0oritatea p!g1n! se lupta (mpotria minorit!"ii creştine, (ncerc1nd s!o elimine.

$reştinismul fusese o religie persecutat! (nc! de la (nceputuri). El a (nceput de fapt cu torturarea şi uciderea fondatorului s!u, /isus. =i dup!moartea lui $#ristos, un num!r de adep"i ai s!i au (mp!rt!şit aceeaşisoart!. Uneori ereii au fost cei care i%au persecutat pe primii creştini,pentru c!, din punctul de edere al multor erei, creştinii comiteau o

'lasfemie (mpotria lui Dumneeu numindu%l pe /isus Mesia. Dar pem!sur! ce a trecut timpul, persecu"iile au (nceput s! in! mai mult dinpartea romanilor p!g1ni şi a oficialilor lor regionali.

&!g1nii (i urau pe creştini din caua felului (n care primii (n"elegeaurela"ia lor cu eii. eii le asigurau tot ce era necesar ie"ii lor2 s!n!tate,prosperitate, dragoste, pace, fertilitate şi aşa mai departe. :!ceau toateacestea (n sc#im'ul adora"iei muritorilor, primit! su' forma sacrificiilorde animale sau a altor ofrande (n #ran!, dar şi su' forma rug!ciunilorspuse (n onoarea lor. eii nu erau geloşi unul pe altul, (ns! adoratorii nuputeau participa dec1t la ritualurile religioase apar"in1nd unuia dintreaceştia. Erau mul"i ei şi fiecare tre'uia adorat. $e se (nt1mpla oare

c1nd nu erau recunoscu"i cum se cuineJ E-ista riscul s! se supere şiatunci era ai şi amar eii se r!'unau cu a0utorul dierselor deastrenaturale2 cium!, foamete, secet!, cutremure. $ea mai simpl!e-plica"ie c1nd se (nt1mpla aşa cea era c! eii le aduseser!. &entru c!muritorii nu le (nc#inaser! destule ofrande. =i cine refua oare s! (iadore pe ei dup! oia lorJ Aceştia erau creştinii, care sus"ineau c!e-ist! un singur Dumneeu, Domnul lui /isus, singurul ce tre'uia adorat4.

?n secolele al //%lea şi al ///%lea d.$#r., c1nd oraşele, cet!"ile saudiersele regiuni erau loite de deastre, era foarte lesne de creut c!aceasta se (nt1mpla din ina creştinilor, lucru care ducea adesea laiolen"! (n mas! (mpotria lor. /ar c1nd aceasta c!p!ta propor"iiincontrola'ile, administratorii romani intereneau oficial şi (ncepeau s!fac! presiuni asupra creştinilor pentru a%i determina s! renun"e lacredin"a lor şi s! adore eii p!g1ni aşa cum se cuenea. $1nd creştiniirefuau aceasta, ei erau pedepsi"i prin tortur! sau, uneori, cu moartea.

Aceasta era situa"ia real! a creştinilor şi a p!g1nilor din /mperiu. Nu



e-istau dou! fac"iuni care se r!'oiau, aşa cum afirm! Tea'ing. $i era opopula"ie ma0oritar! p!g1n!, care persecuta o minoritate creştin!.&ersecu"iile (mpotria creştinilor au culminat e-act (n perioada dinainteca (mp!ratul $onstantin s! apar! (n scen!. &redecesorul s!u la tron afost Diocle"ian, care aea controlul asupra 0um!t!"ii estice a /mperiuluiRoman, (n timp ce 0um!tatea de apus era condus! de Ma-imian.Diocle"ian a decis c! tre'uia s! se ocupe de creştini o dat! pentrutotdeauna, (n condi"iile (n care, pe remea aceea, aceştia constituiau

pro'a'il (ntre V şi +V din /mperiu. Aşa c! (n anul 656 d.$#r.,Diocle"ian, cu cooperarea lui Ma-imian, a (nceput o persecu"ie general!a creştinilor (n tot /mperiul Roman (cele mai multe dintre persecu"iileanterioare, p1n! (n secolul / d.$#r., fuseser! la niel local şi nu (n tot /m%periul7. Au fost emise c1tea edicte care impuneau arderea c!r"ilorcreştine, demolarea 'isericilor creştine, eliminarea priilegiilor socialepentru creştini şi, (n cele din urm!, (ntemni"area capilor clerului creştin.Mai t1riu, (n anul 65@, un alt edict a impus o'ligatiitatea cet!"enilorromani de a aduce sacrificii eilor, iar nesupunerea (nsemna moarte saumunc! silnic!. Bine(n"eles c! creştinii nu se puteau supune f!r! s! (şicompromit! credin"a. Aceast! Mare &ersecu"ie, cum a fost numit! ea,a re(nceput periodic pe parcursul a ece ani.

$onform spuselor lui Tea'ing, (mp!ratul $onstantin a fost cel care apus cap!t conflictelor dintre p!g1ni şi creştini, (n anul 64. Nici aceast!afirma"ie nu este corect!. $onstantin a f!cut pace şi a (nc#eiatpersecu"iile (mpotria creştinilor (n anul 6)6 d.$#r., la un an dup! ce s%aconertit. &entru a ne da seama cum s%a petrecut aceasta, tre'uie s!anali!m conertirea (n sine, care a fost un proces destul de complicat.ricum, este foarte clar c!, (n ciuda afirma"iei lui Tea'ing, (mp!ratul$onstantin nu a fost un p!g1n conins. $onertirea sa a fost marcat!, separe, de un moment decisi pe c1mpul de lupt!.

Convertirea împăratului Constantin

Din nefericire, nu e-ist! te-te care s! ateste cum s%a conertit de#apt $onstantin, ci numai relatarea 'iografului (mp!ratului, Euse'ius, unautor creştin din secolul al /;%lea, adesea numit p!rinte al 'isericiideoarece este primul creştin care a scris un tratat cuprin!tor de istoriea 'isericii din ilele lui /isus p1n! (n remea sa, adic! secolul (mp!ratului$onstantin. &e l1ng! cele ece olume ale 2storiei Bisericii5 Euse'ius ascris o 'iografie a lui $onstantin. $um e uşor de '!nuit, 'iografia reflect!perspectia creştin! a lui Euse'ius. $#iar şi aşa, el pretinde c! a aflat

despre faimoasa conertire a lui $onstantin c#iar de la (mp!rat, dardup! c1"ia ani6.

?n orice ca, relatarea istoric! a conertirii este simpl!. Dup! ce Dio%cle"ian a a'dicat (n 65 d.$#r., (mp!ratul $onstantin i%a urmat la tron8

(ns!, la Roma, Ma-imian a reendicat coroana lui Diocle"ian pentru el (n%suşi, p1n! c1nd $onstantin l%a (nins pe c1mpul de lupt!. ?n cele ce auurmat, Ma-entius, fiul lui Ma-imian, a preluat controlul asupra oraşului./nten"ia lui $onstantin era s! dein! unicul conduc!tor al /mperiului, iaraceasta (nsemna c! tre'uia s! scape de Ma-entius şi de armatele lui.$onstantin a m!rş!luit spre Roma, unde s%a dat o mare '!t!lie la &odulMilian, de pe fluiul Ti'ru. Mai t1riu, $onstantin a poestit c! i s%aar!tat un semn (nainte de '!t!lie şi c! acest semn l%a f!cut s!

(m'r!"işee creştinismul ca unica religie ade!rat!. $onform poestiriisale, el a ştiut c!, (n '!t!lia aceea, a fi ictorios numai dac! a fi sus"i%nut de for"a diin!, dar nu ştia c!rui eu s! i se adresee spre a primia0utor. =i atunci a aut iiunea, (n plin! i. A !ut pe cer un steag de



forma unei cruci, iar deasupra lui erau cuintele &rin acest semn,cucereşte.

?mp!ratul nu ştia ce (nsemn!tate putea s! ai'! aceasta, (ns! (nnoaptea care a urmat a isat c! $#ristos a enit la el cu acelaşi semn şii%a spus s! (l foloseasc! pentru a fi prote0at (mpotria duşmanilor. A douai, $onstantin a c#emat mai mul"i meşteri şi le%a descris semnul, iar eiau f!urit o ersiune str!lucitoare, din aur şi pietre pre"ioase. Aea formacrucii, cu dou! litere greceşti (n 1rf, un c#i şi un ro primele dou!

litere din numele lui $#ristos. Dup! cum afirm! Euse'ius, (mp!ratul$onstantin a c#emat sf!tuitori pricepu"i la religie, ca s! afle semnifica"iacelor (nt1mplate, iar aceştia i%au spus c! dac! se a (nc#ina euluicreştin, a fi prote0at mereu.

$onstantin a luptat cu Ma-entius la &odul Milian su' acest semn şia repurtat o ictorie r!sun!toare, impun1ndu%se ca (mp!rat al apusului3un alt general, icinius, era (mp!rat (n partea de est a /mperiului7.

eig# Tea'ing are dreptate s! spun! c! (mp!ratul $onstantin nu eracreştin pe de%a%ntregul, f!r! nimic p!g1n (n el. Mai (nt1i, au o'serat

(n!"a"ii, el pare s! fi continuat s! (l adore pe eul Soare c#iar şi dup!conertirea sa2 de e-emplu, monedele '!tute (n timpul domniei saleau continuat s! (nf!"işee Sol /nictus timp de (nc! nou! ani. &oate c!

(mp!ratul $onstantin a com'inat ec#ea sa religie cu noua credin"! (nDumneeul creştin. &ro'a'il c! nu (nt1mpl!tor a #ot!r1t ca Dumneeulcreştin s! fie s!r'!torit duminica 3iua soarelui7 şi ca naşterea lui$#ristos s! fie s!r'!torit! la remea solsti"iului de iarn!. ?n orice ca,contrar afirma"iei lui Tea'ing, $onstantin cu siguran"! a (nceput s! seconsidere creştin (ntr%un anumit sens, (ncep1nd din acest moment degra"ie din anul 6)4.

?n anul urm!tor, $onstantin a aran0at cu icinius, comandantul p!r"iide r!s!rit a /mperiului, s! proclame (ncetarea ostilit!"ilor (mpotria

creştinilor (n tot /mperiul Roman. Aceasta implica emiterea unui edict,care a deenit cunoscut (n istorie ca Edictul de la Milano, care asigurali'ertate religioas! pentru to"i cet!"enii /mperiului şi permitea creştinilor,p!g1nilor sau ereilor s! eneree orice eu 3ei7 oiau şi (n ce felconsiderau cuenit. Acest Edict, şi nu conciliul care a aut loc la Niceadoispreece ani mai t1riu, a pus cap!t conflictelor creştino%p!g1ne.

Din acest moment, (mp!ratul $onstantin s%a recunoscut şi a fost re%cunoscut drept creştin, deşi, aşa cum am indicat, se pare c!, (nc! reoece ani, el a p!strat şi tradi"ia specific! ador!rii eit!"ilor p!g1ne. ?ns!,p1n! la sf1rşitul anului 645, $onstantin era cu ade!rat deotat credin"eicreştine. eig# Tea'ing are dreptate s! spun! c! (mp!ratul nu a fost

'oteat p1n! pe patul de moarte 3(n anul 66 d.$#r.7, dar 'oteul nu aaut loc (mpotria oin"ei sale, cum sus"ine Tea'ing. =i nu era neo'işnuitpentru creştini s! aştepte s! fie 'otea"i (nainte s! moar!. $u mult

(nainte de asta, $onstantin a f!cut cunoscut! orientarea sa creştin!, (mpreun! cu dona"iile sale generoase (n folosul 'isericii creştine şi aclerului s!u, timp de peste dou!eci de ani.

R!m1ne (ntre'area2 de ce s%a conertit $onstantin la credin"acreştin!J Este greu de ştiut dac! Tea'ing are sau nu dreptate c1ndspune c! (mp!ratul a pariat pur şi simplu pe calul c1ştig!tor. Esteeident c! (mp!ratul $onstantin aea inten"ia s! unifice /mperiul, carefusese diiat reme (ndelungat! 3timp de cincieci de ani (nainte deDiocle"ian, /mperiul ausese dou!eci de (mp!ra"i diferi"i7. ?n acest scop,el a luat o serie de m!suri politice şi financiare. /ar (n adoptarea credin"ei

(n Dumneeul creştin, el a !ut o modalitate de a aduce unitatecultural! (n /mperiu 2 acesta putea fi un /mperiu care se (nc#ina unuisingur eu 3Dumneeului creştin, (n locul multitudinii de ei adora"i pe



tot teritoriul /mperiului p1n! atunci7 şi aea un singur (mp!rat pe tron.Un eu, o credin"!, un (mp!rat, un /mperiu.

$onertirea (mp!ratului $onstantin la creştinism este incontesta'ilunul dintre cele mai semnificatie eenimente din istoria ciilia"iei occi%dentale. Dintr%o religie minoritar! detestat! şi persecutat!, creştinismula deenit religia preferat! a (mp!ratului (nsuşi. $onstantin a copleşit cufaoruri 'iserica8 creştinismul a deenit o religie tot mai popular! şi prinurmare s%a renun"at la credin"a (n eii p!g1ni. Se f!ceau conertiri (n

mas!. &1n! la sf1rşitul secolului al /;%lea, cet!"enii romani erau (nma0oritate creştini. To"i (mp!ra"ii dup! $onstantin, cu o singur! e-cep"ie,au fost creştini. a cincieci de ani dup! moartea (mp!ratului $onstantin,creştinismul era religia oficial! a /mperiului. Aşa cum a spus un scriitor,conertirea lui $onstantin a fost al doilea mare eeniment despre cares%a dus or'a@.

Dar conertirea sa (n anul 6)4 şi Edictul de toleran"! din anul 6)6nu au fost un cap!t de drum. &entru c!, aşa cum spune c#iar Tea'ing, (nanul 64 s%a (nt1mplat cea semnificati. Tea'ing greşeşte c1ndidentific! acest eeniment important cu (ncercarea lui $onstantin de aunifica /mperiul prin creştinism. Aceasta era de0a (n curs de (nf!ptuire.&ro'lema (n folosirea creştinismului ca mi0loc de unificare eraurm!toarea2 'iserica creştin! (n sine era de=4inat9 din caua unormotie fundamentale, din care cel mai important era repreentat deederile sale teologice. &entru ca creştinismul s! unifice /mperiul,tre'uia mai (nt1i s! se unifice pe sine. =i acesta este motiul real pentrucare $onstantin a (ntrunit un conciliu de episcopi creştini 3455%45 deepiscopi7, pentru a reola pro'lemele care cauaser! ne(n"elegeriinterne8 acesta s%a (ntrunit (n oraşul Nicea şi de aceea este numit$onciliul de la Nicea.

Conciliul de la icea Tea'ing men"ionea! acest $onciliu atunci c1nd (i or'eşte Sop#iei

Neeu (n atelierul lui. El (i spune c! (mp!ratul $onstantin a (ntrunit $on%ciliul de la Nicea pentru a supune la ot ipotea naturii diine a lui /isusşi c! s%a folosit de acest fapt ca modalitate de a%şi consolida puterea.

?n timpul acestei fuiuni a religiilor, $onstantin a autneoie s! (nt!reasc! noua religie creştin! şi a conocatfaimoasa adunare ecumenic! acum cunoscut! drept $onciliulde la Nicea... a aceast! adunare, spuse Tea'ing, au fost

de'!tute şi otate multe aspecte ale creştinismului datailei de &aşti, rolul episcopilor, administrarea sacramentelor şi,desigur, natura di/in9 a lui /isus.

Nu (n"eleg. Natura lui diin!J Draga mea, spuse Tea'ing, p1n! (n acel moment din is%

torie, /isus era considerat de adep"ii S!i drept un profet muri%tor... un '!r'at puternic şi important, (ns! un om. Un muritor.

Nu :iul lui DumneeuJ Nu, spuse Tea'ing. Acceptarea lui /isus ca :iu al lui

Dumneeu a fost oficial propus! şi otat! de $onciliul de la Ni%cea.

Stai pu"in. ;rei s! spui c! natura diin! a lui /isus estereultatul supunerii la /ot@

Da, r!spunse Tea'ing... Recunosc1nd oficial c! /isuseste :iul lui Dumneeu, $onstantin l%a transformat pe /isus (ntr%un eu care a e-istat dincolo de lumea muritorilor, (ntr%o fiin"!



a c!rei putere era de necontestat. 3p. 4667

Reamintesc, punctul de edere al lui Tea'ing con"ine şi elemente defic"iune, şi ade!ruri istorice. $onstantin a conocat (ntr%ade!r $onciliulde la Nicea, iar unul dintre puncte c#iar ia diinitatea lui /isus. ?ns! a%cest $onciliu nu s%a (ntrunit pentru a decide dac! /isus era sau nu diin,aşa cum afirm! Tea'ing. Dimpotri!2 to"i mem'rii $onciliului şi, defapt, creştinii de pretutindeni erau de0a de acord c! /isus era de

esen"! diin!, :iul lui Dumneeu. &ro'lema pe care o de'!teau era cums! <n6eleag9 natura diin! a lui /isus, a1nd (n edere faptul c! el era deasemenea om. ?n plus, cum se putea ca şi /isus, şi Dumneeu s! fieDumneeu, dac! e-ista un singur DumneeuJ Acestea erau (ntre'!rile lacare tre'uia s! g!seasc! r!spunsuri $onciliul de la Nicea, nu dac! /isusera diin sau nu. =i, (n mod sigur, nu s%a otat spre a #ot!r( dac! /isusera sau nu de natur! diin!2 acesta era de0a un fapt general recunoscutde c!tre creştini, şi fusese astfel c#iar de la (nceputul acestei religii.

atura divină şi natura umană a lui !isus

?n discu"ia sa cu Sop#ie, Tea'ing preint! (ntr%o manier! camconfu! pro'lema identit!"ii diine a lui /isus. &e de o parte, el afirm! c!natura diin! a lui /isus nu a fost acceptat! p1n! la $onciliul de la Niceadin anul 648 pe de alt! parte, afirm! şi c! (mp!ratul $onstantin a accep%tat (n canonul scripturii sale numai acele eang#elii care (l portretiau pe/isus ca fiind de natur! diin!, elimin1nd toate celelalte eang#elii, care

(l (nf!"işau pe /isus ca fiind muritor. Dar dac! natura diin! a lui /isus nua fost recunoscut! de creştini p1n! la $onciliul de la Nicea 3opinia lui

Tea'ing7, cum se face c! Eang#eliile dup! Matei, Marcu, uca şi /oan l%au portretiat ca diin (nc! din secolul / 3tot punctul s!u de edere7J

Dincolo de faptul c! nu este coerent, punctul de edere al lui Tea'ing este greşit (n c1tea aspecte esen"iale2 creştinii recunoscuser!natura diin! a lui /isus (nc! dinainte de $onciliul de la Nicea8Eang#eliile din Noul Testament (l portretiea! ca fiind de natur! diin!şi uman! (n egal! m!sur!8 eang#eliile care nu au fost incluse (n Noul

Testament (l (nf!"işea! ca fiind de natur! diin! la fel de pregnant sau poate c#iar mai ap!sat dec1t ca fiind uman. M! oi ocupa deprimele dou! puncte de edere (n acest capitol, iar de al treilea (ncapitolele ce urmea!.

$elor care studia! istoria teologiei creştine li se a p!rea, (n celmai 'un ca, 'iar s! (l aud! pe Tea'ing pretin1nd c!, (nainte de

$onciliul de la Nicea, creştinii nu (l considerau pe /isus ca fiind de natur!diin!. $el mai ec#i autor creştin ale c!rui scrieri s%au p!strat esteapostolul &ael, ale c!rui scrieri 3o parte din ele7 le g!sim (n Noul

Testament. Epistolele lui &ael au ap!rut la dou!eci sau treieci de anidup! moartea lui /isus 3cu 45 de ani <nainte de $onciliul de la Nicea7 şiele aduc nenum!rate m!rturii ale faptului c! &ael (l priea pe /isus$#ristos ca fiind (ntr%un anume sens diin. Aşa cum spune (ntr%una dinepistolele sale timpurii, cea c!tre :ilipeni2

S! ae"i (n oi g1ndul acesta, care era şi (n $#ristos /isus2El m!car c! aea c#ipul lui Dumneeu, totuşi nu a creut ca unlucru de (n"eles s! fie deopotri! cu Dumneeu, ci S%ade'r!cat pe Sine (nsuşi şi S%a f!cut ro', f!c1ndu%se asemeneaoamenilor. 3:ilipeni 4, %7

&entru &ael şi pentru :ilipenii c!rora le%a scris epistolele



$#ristos aea c#ipul lui Dumneeu şi era, (ntr%un fel, egal cuDumneeu, c#iar dac! s%a f!cut om.

?n!"!turi asem!n!toare pot fi g!site şi (n alte scrieri din Noul Testament. ?n aceste te-te, se fac (n mod curent referiri la /isus ca fiind:iul lui Dumneeu. Acesta nu este un epitet pe care /isus s!%l fi primitpe 'aa unui ot str1ns al $onciliului de la Nicea, peste c1tea sute deani Eang#elia noastr! cea mai ec#e, aceea dup! Marcu, (ncepe prina%şi anun"a su'iectul2 ?nceputul Eang#eliei lui /isus $#ristos, :iul lui

Dumneeu 3Marcu ), l7

. $ea mai recent! dintre Eang#eliile noastrecanonice, Eang#elia dup! /oan, este şi mai e-plicit!. Aici, /isus nu estenumai :iul lui Dumneeu deşi are şi aceast! calitate 3ei /oan ),)+86,)9,)+7 dar, (ntr%un anume sens, este c#iar Dumneeu (nsuşi.

$#iar acesta este sensul ersetelor cu care (ncepe Eang#elia dup!/oan2

a (nceput a fost $u1ntul, şi $u1ntul era cu Dumneeuşi Cu/ntul era Dumne=eu. El era la (nceput cu Dumneeu.

Toate lucrurile au fost f!cute prin El8 şi nimic din ce a fost f!cutn%a fost f!cut f!r! El. 3/oan ),)%67

Dar cine este, (n accep"iunea lui /oan, acest $u1nt care a fost la (nceput de la Dumneeu şi care, de fapt, era (nsuşi DumneeuJ Nu estenici o (ndoial! asupra persoanei pe care o repreint!, pentru c!, aşa cumspune la sf1rşitul acestui erset2

=i $u1ntul s%a f!cut trup şi s%a locuit printre noi plin de #ar şide ade!r... #arul şi ade!rul au enit prin $#ristos. 3/oan ), )@%)7

&entru acest eang#elist, (nc! din secolul /, /isus este identificat ca

fiin"! diin! 3$u1ntul7 prin care Dumneeu a creat lumea, care %areelat complet pe Dumneeu poporului s!u, pentru c! el (nsuşi era ofiin"! diin!, co'or1t! din ceruri şi (ntrupat!.

De aceea /isus poate fi egal cu Dumneeu (n aceast! Eang#elie.Aşa cum spune eang#elistul /oan2 Eu şi Tat!l suntem unul 3)5,657. =ide aceea, (n aceast! Eang#elie, adep"ii lui /isus (i recunosc identitateadiin!, inclusi Toma necredinciosul, la sf1rşitul episodului (n care (l edepe /isus (niat din mor"i şi proclam!2 Domnul Dumneeul meu 345, 4+7

?ns! perceperea lui /isus ca fiin"! diin! nu se limitea! la &ael şi laEang#elii. Acesta este un punct de edere comun, (mp!rt!şit descriitori creştini din primele secole. Num!r1ndu%se printre cei mai ec#i

autori care nu sunt incluşi (n Noul Testament, martirul creştin /gnatiusdin Antio#ia 3m. ))5 d.$#r.7 a e-primat acest lucru (n felul s!u poetic2

El este doctor şi pentru trup, şi pentru spirit, n!scut şi ne%n!scut, Dumneeu (ntrupat, ia"! (n moarte, de la Maria şi dela Dumneeu, mai (nt1i supus suferin"ei şi pe urm! dincolo desuferin"!, /isus $#ristos, Dumneeul nostru. 3/gnatius, $!treEfeseni, 5,

?nc! de la (nceputuri din cele mai ec#i timpuri din care aemscrieri creştine 3cu mult (nainte de $onstantin7 credin"a c! /isus era denatur! diin! (ntr%o oarecare m!sur! era un lucru o'işnuit. Dar

(ntotdeauna a e-istat şi o re"inere, pentru c! ma0oritatea creştinilorcredeau c! /isus aea şi o latur! uman!. $um putea fi el diin dac! eraomJ Aceasta este (ntre'area care i%a fr!m1ntat pe creştini de%a lungulsecolelor şi, dintr%un anume punct de edere, aceasta era (ntre'area la



care $onciliul de la Nicea a dorit s! g!seasc! un r!spuns.?nainte de a discuta pro'lema imediat! pentru care s%a (ntrunit $on%

ciliul, tre'uie s! su'linie totuşi faptul c! primii creştini l%au acceptat pe/isus (n am'ele feluri, ca om şi ca Dumneeu. E necesar s! eiden"ie a%cest lucru deoarece, (n Codul lui Da 3inci5 Tea'ing afirm! c! to"i creştiniidinainte de $onciliul de la Nicea l%au (n"eles pe /isus ca om, şi nu caDumneeu eident, cu e-cep"ia autorilor celor patru Eang#elii careau fost incluse (n Noul Testament şi care (l portretiea!, conform lui

Tea'ing, numai ca diin. $um am e-plicat de0a, aceasta este o greşeal!din toate punctele de edere. Dar (n special pentru c! pune pro'lema c!Eang#eliile din Noul Testament nu (l consider! om pe /isus. Dimpotri!,/isus este foarte uman (n aceste Eang#elii, dup! cum poate demonstrao simpl! citire a lor.

?n cea mai ec#e Eang#elie, aceea dup! Marcu, /isus este cucertitudine numit :iul lui Dumneeu. Dar el este descris (n principal caun profet ereu, asemenea multor profe"i erei. Are o ia"! completuman! 3nu se spune nici m!car un cu1nt despre reo naşteremiraculoas! (n aceast! Eang#elie7, 'ea, m!n1nc!, se sup!r!, este (nagonie, sufer!, s1ngerea! şi moare. Este foarte uman (n aceast!Eang#elie. Se poate spune acelaşi lucru despre toate cele patruEang#elii, inclusi despre Eang#elia dup! /oan, care merge maideparte dec1t celelalte trei (n descrierea lui /isus ca fiind diin. $#iar şiaici, /isus este (n (ntregime uman, o'oseşte, (i este foame, se (ntristea!şi aşa mai departe.

Rezolvarea tensiunii dintre natura divină şi cea umană a lui!isus

$um reol!m aceast! dilem!, a1nd (n edere c! sursele noastre

cele mai ec#i (l descriu pe /isus ca fiind diin şi uman (n acelaşi timpJ$um poate fi /isus Dumneeu, dac! el este şi omJ Aceasta este opro'lem! care i%a fr!m1ntat pe creştini, deoarece ei recunosc c! naturauman! şi cea diin! repreint! dou! lucruri diferite2 Dumneeu nu poatefi om, la fel cum un om nu poate s! fie piatr!.

Mul"i dintre primii creştini au aut dierse solu"ii la aceast! pro'le%m!. Unii au spus c! /isus era at1t de mult om, (nc1t nu era deloc diin,iar al"ii au spus c! /isus era at1t de diin, (nc1t nu era de fapt om. ?nsecolul al //%lea (ns!, am'ele puncte de edere au fost considerate ereii3adic! false (n!"!turi7. &rima posi'ilitate poate fi e-emplificat! pringruparea creştin! din secolul al //%lea numit! de (n!"a"i adop"ioniştii.

Aceştia sus"ineau c! /isus era om din toate punctele de edere sen!scuse ca urmare a unirii se-uale (ntre /osif şi Maria, la fel ca orice altom. Singurul lucru care (l diferen"ia pe /isus de ceilal"i oameni, dup!opinia adop"ioniştilor, era faptul c! el era mai drept dec1t to"i ceilal"i.

Tocmai datorit! calit!"ilor lui superioare, Dumneeu l%a ales s! fie :iuls!u de fapt, l%a adoptat c1nd a fost 'oteat şi c1nd s%a auit o ocedin ceruri gr!ind astfel2 Tu eşti :iul Meu, ast!i te%am n!scut 3ei&salmul 427. :iind adoptat ca :iu al lui Dumneeu, /isus a primitmisiunea diin! de a muri, sacrific1ndu%se pentru a r!scump!ra p!catelealtora. Aşa a şi f!cut, (ndeplinind (ntocmai porunca diin!. $a r!splat!pentru credin"a lui /isus, Dumneeu l%a (niat din mor"i şi l%a (n!l"at ladreapta sa, unde acum tr!ieşte (n sla!, aştept1nd s! se (ntoarc! pep!m1nt la udecata de Apoi.

$reştinii de ai ar putea fi uimi"i de acest punct de edere şi s%ar pu%tea (ntre'a de ce adop"ioniştii nu au citit pur şi simplu Noul Testament,ca s! ad! c! aeau o iiune greşit! asupra a ceea ce se (nt1mplase



3(ntruc1t /isus se n!scuse dintr%o fecioar! şi era de fapt :iul lui Dum%neeu7. Motiul pentru care ei nu citiser! Noul Testament este (ns!limpede. Nu e-ista <nc9 un Nou Testament. Mai e-act, c!r"ile Noului

Testament fuseser! scrise 3scrierile lui &ael şi Eang#eliile, dee-emplu7, dar nu fuseser! (nc! aduna%te (n canonul Scripturii şi numiteNoul Testament. $anonul a fost ela'orat ca re=ultat al controerselor,inclusi al celor referitoare la identitatea lui /isus, care datau (nc! dinprimele secole.

?n secolele al //%lea şi al ///%lea, au fost şi creştini care au adoptatpoi"ia opus! şi au insistat c! /isus era (ntr%o asemenea m!sur! diin (nc1t nu putea fi om. Uneori aceşti credincioşi sunt numi"i docetişti 3dela gr. dokeo5 care (nseamn! a p!rea sau a ap!rea7, (ntruc1tsus"ineau c! /isus nu a fost om, dar p!rea s! fie om. El era pe deplinDumneeu. ?n acest ca, /isus doar p!rea s! ai'! trup şi s1nge, emo"iiomeneşti, fragilitate uman! şi capacitatea omeneasc! de a suferi şi de amuri. De fapt, totul era aparen"!.

Ma0oritatea creştinilor respingeau şi ce sus"inea adop"ionismul, şi cesus"inea docetismul, insist1nd c!, (ntr%un fel, /isus aea şi natur! uman!3cum sus"ineau adop"ioniştii7, şi natur! diin! 3cum sus"ineau docetiştii7.Dar cum poate fi el şi om, şi Dumneeu (n acelaşi timpJ Asupra acestuipunct, primii creştini au aut cele mai interesante de'ateri, iar acesteaau dus la (ntrunirea $onciliului de la Nicea.

?nainte de acest $onciliu, au e-istat o serie de r!spunsuriinteresante la (ntre'area cum putea fi /isus şi om, şi Dumneeu (nacelaşi timp şi cum putea el s! fie Dumneeu, c1nd Dumneeu Tat!leste Dumneeu şi nu e-ist! doi dumneei, ci numai unul singur. $um eraposi'il acest lucruJ solu"ie timpurie a fost ideea c! /isus era de faptDumneeu Tat!l (nsuşi, care s%a f!cut om. ?n acest fel, /isus era şiDumneeu, şi om 3pentru c! el c#iar s%a f!cut om7 şi totuşi nu e-ista

dec1t un singur Dumneeu, c#iar dac! /isus era Dumneeu şi Dumneeuera Dumneeu, c!ci ei erau unul şi acelaşi.Aceast! teorie a a0uns p1n! la urm! s! fie considerat! o ereie 3ca

şi ederile adop"ioniştilor şi docetiştilor7 din c1tea motie. $ei care aurespins%o au indicat c! Dumneeu Tat!l era superior tuturor lucrurilor şidincolo de limit!ri ca suferin"a şi moartea. A spune (ns! c! /isus esteDumneeu Tat!l ar (nsemna s! afirmi c! Dumneeu Tat!l a su#erit. $eicare au respins aceast! teorie au numit%o patripasianism 3Tat!l sufer!7şi au ridiculiat%o. Ei au e-plicat, de e-emplu, c! atunci c1nd se ruga,/isus nu or'ea cu el (nsuşi.

Dar atunci cum putea fi el şi Dumneeu, şi om (n acelaşi timpJ =i

cum se putea ca el şi Dumneeu 3şi Du#ul Sf1nt7 s! fie Dumneeu, dac!e-ista un singur DumneeuJ :oarte pu"ini creştini acceptau s! spun! c!e-istau mai mul"i dumneei (ntruc1t era o iiune p!g1n!. Deci cumputeau ei r!m1ne monoteişti, recunosc1nd (n acelaşi timp c! $#ristosera DumneeuJ

"rie şi Conciliul de la icea

Necesitatea g!sirii unei solu"ii la aceast! dilem! a dus p1n! la urm!la (ntrunirea $onciliului de la Nicea. a (nceputul secolului al /;%lea, peremea conertirii (mp!ratului $onstantin, (n Ale-andria, Egipt, unimportant centru al creştin!t!"ii9, tr!ia un (n!"!tor popular pe numeArie. Acesta a (ncercat s! reole pro'lema identit!"ii lui /isus sus"in1ndc! la (nceput a fost numai Dumneeu Tat!l. Dar c!, la un moment dat (neternitate, Dumneeu l%a creat pe :iul s!u şi prin acest :iu al luiDumneeu, $#ristos, el a creat toate lucrurile. $#ristos era deci o fiin"!



diin! dar era su'ordonat lui Dumneeu Tat!l, ca fiind crea"ia sadint1i. =i $#ristos a fost cel care a dat ia"! tuturor lucrurilor. El s%a f!cutom n!sc1ndu%se din :ecioar! şi a murit pentru p!catele omenirii, apoi a

(niat din mor"i şi continu! s! tr!iasc! al!turi de Dumneeu, ca :iu al luiDumneeu, (n ceruri.

Aceast! solu"ie la pro'lema identit!"ii lui /isus a fost e-trem depopular!, (n mare parte pentru c! ea p!stra afirma"iile pe care creştiniioiau s! le fac! despre Dumneeu 3e-ist! un singur Dumneeu şi el este

preent printre noi prin /isus7 şi despre $#ristos 3c! el este de natur!diin! şi c! el s%a (ntrupat7. Dar au e-istat şi creştini care au criticataceast! teorie deoarece, spuneau ei, /isus ap!rea astfel ca su'ordonatlui Dumneeu Tat!l, f!r! s! fie (n (ntregime Dumneeu. Unul dintreoponen"ii lui Arie era un t1n!r diacon dintr%o 'iseric! din Ale-andria,care urma s! dein! una dintre cele mai importante figuri din istoriacreştinismului (n secolul al /;%lea. Numele lui era Atanasie. Acesta şi ceide aceeaşi credin"! cu el sus"ineau o teorie a parado-ului, conformc!reia $#ristos era diin şi uman (n acelaşi timp. $#ristos e-istase

(ntotdeauna el nu luase fiin"! (ntr%un anume moment din timp şi era (n (ntregime 3iar nu deriat din7 Dumneeu. De fapt, el era de aceeaşiesen"! ca Dumneeu Tat!l. Aceasta este iiunea care a condus (n celedin urm! la formularea doctrinei ortodo-e a Trinit!"ii, care sus"ine c!e-ist! de fapt trei persoane care alc!tuiesc un singur Dumneeu. Toatetrei sunt de aceeaşi su'stan"! şi sunt co%eterne, dar nu repreint! treidumneei2 Dumneeu este unul, manifestat (n trei persoane.

Toate acestea pot p!rea ai un set misterios de de'ateri. Dar (nAle-andria şi (n alte p!r"i ale lumii creştine de la (nceputul secolului al /;%lea discu"iile erau e-trem de e#emente. /ar aceste de'ateri aprinse auafectat unitatea 'isericii pentru c!, p1n! la urm!, au i'ucnit certuri,lupte şi acte de iolen"! pe marginea (ntre'!rii dac! /isus era numai ca

Dumneeu, adic! era creat ca diinitate secundar! sau era din aceeaşisu'stan"! ca Dumneeu, co%etern cu el. &riind (n urm!, teologii dinsecolele care au urmat au ar!tat c! cele dou! poi"ii care st1rniser!certuri se reumau, nici mai mult, nici mai pu"in, la o ne(n"elegereasupra literei i: una sus"inea c! /isus era ca Dumneeu 3(n greac!2homoiousios,5 iar cealalt! c! el era de aceeaşi su'stan"! ca Dumneeu3(n greac!2 homoousios,. Dar i%ul cu pricina a (ncins multe spirite peremea aceea.

$e au toate aceste lucruri de%a face cu (mp!ratul $onstantinJ Aşacum am !ut şi aşa cum indic! şi eig# Tea'ing $onstantin a rutca, prin creştinism, s! (şi unifice /mperiul. ?ns! cum putea creştinismul s!

aduc! unitate c1nd el era diiat c#iar (n natura sa, din caua a ceea cepe atunci se considera a fi o pro'lem! teologic! fundamental! (cea maiimportant9 pro'lem! teologic!, din unele puncte de edere72 esen"a luiDumneeu (nsuşiJ $onstantin, dorind unitatea 'isericii pentru c! doreaunitatea /mperiului s!u, a conocat $onciliul pentru a decide asuprapoi"iei lui Arie2 dac! $#ristos era o crea"ie diin! a Tat!lui sau era el

(nsuşi co%etern şi egal cu Dumneeu.$onciliul de la Nicea s%a (ntrunit (n 64 d.$#r. pentru a lua o #ot!r1%

re (n acest sens. $ontrar afirma"iei lui Tea'ing, nu a fost c#iar un otstr1ns. Marea ma0oritate din cei 455 sau 45 de episcopi preen"i afaoriat iiunea lui Atanasie (mpotria lui Arie, iar aceasta a deenit (ncele din urm! c#iar iiunea creştinismului 3deşi de'aterile au continuattimp de eci de ani, c#iar şi dup! $onciliu7. =i c#iar mai important,contrar afirma"iilor lui Tea'ing, nu s%a supus la ot natura diin! a lui/isus. De 45 de ani, creştinii erau de acord c! /isus era diin. Singura

(ntre'are era <n ce #el era el diin, iar $onciliul de la Nicea s%a (ntrunit



spre a reola aceast! dilem!.

#mpăratul Constantin conform afirmaţiilor lui $eabing

Mai sunt şi alte comentarii pe care Tea'ing le face despre (mp!ratul$onstantin şi pe care tre'uie s! le anali!m (n capitolele urm!toare. Dee-emplu, el sus"ine c! Bi'lia creştin! (n forma de care dispunem acum cu dou!eci şi şapte de c!r"i ale Noului Testament a fost alc!tuit!

de (nsuşi (mp!ratul $onstantin, (n efortul s!u de a garanta unitatea'isericii, pe care el a dorit%o ca for"! unificatoare a /mperiului s!u. ;omedea c! aceast! afirma"ie este complet eronat!8 alc!tuirea canonuluiNoului Testament a fost un proces (ndelung ela'orat, care a (nceput cuc1tea secole (nainte de $onstantin şi nu a fost (nc#eiat p1n! dup!moartea sa. De fapt, el nu a aut nimic de%a face cu acest proces. &rintrealtele, cele patru Eang#elii pe care le consider!m a face parte din Noul

Testament fuseser! de0a puse (n drepturi (nainte de conertirea (mp!ratului $onstantin, iar celelalte eang#elii fuseser! de mult!reme interise de conduc!torii creştini, ca scrieri eretice prin urmare,nu au fost suprimate de (mp!ratul $onstantin.

Mai mult, Tea'ing sus"ine c! (mp!ratul $onstantin a construit o for%m! masculiniat! a religiei creştine, a suprimat şi c#iar a demoniat ele%mentul feminin, astfel (nc1t ade!rata form! a creştinismului, care adorafemininul diin, a fost pierdut! pentru posteritate, continu1nd s! supra%ie"uiasc! numai su' forma societ!"ilor secrete ca St!re"ia Sionului. Aşacum om edea, nici acest lucru nu are nici o um'r! de realitate istoric!,ci marc#ea! un alt fragment de pur! fanteie, util pentru fic"iuneaCodul lui Da 3inci5 dar f!r! nici o leg!tur! cu istoria aşa cum a fost ea.

?nainte de a trata aceste su'iecte (ns!, este important s! anali!mcelelalte documente ale creştinismului timpuriu pe care Tea'ing şi c#iar

Ro'ert angdon, (ntr%o mai mic! m!sur!, le pomenesc (n Codul lui Da3inci. Aceste documente sunt cunoscute acum datorit! recentelor des%coperiri ale Manuscriselor de la Marea Moart! şi a Bi'liotecii NagHammadi, care ne aduc l!muriri pre"ioase referitoare la ade!rataesen"! a creştinismului. Acestea constituie su'iectul urm!torului capitol.

Capitolul doi%escoperirea Manuscriselor de la Marea Moartă şia &ibliotecii ag 'ammadi

Afl1ndu%se (n atelierul s!u, eig# Tea'ing (i e-plic! Sop#iei Neeuade!rata natur! a lui $#ristos şi sus"ine c!, deşi Eang#eliile Noului

Testament (l portretiea! pe /isus ca fiind diin şi nu ca om 3o iiunecare, aşa cum am ar!tat, este greşit!7, e-ist! alte eang#elii de la

(nceputurile creştinismului care ofer! o descriere mai e-act! din punctde edere istoric şi (n care /isus este priit su' aspectele sale umane.Aceste eang#elii, (i spune el, au fost descoperite relati recent, datorit!cercet!rilor ar#eologice care au scos la ieal! Manuscrisele de la MareaMoart! şi documentele de la Nag Hammadi, Egipt. Acestea, spune el, senum!r! printre cele mai ec#i relat!ri eang#elice despre /isus şi pot fiutiliate pentru a corecta iiunea canonic! (n accep"iunea c!reia /isuseste diin.

Sunt ade!rate aceste afirma"ii despre Manuscrisele de la MareaMoart! şi despre Bi'lioteca Nag Hammadi 3cum este ea numit!7J

S! anali!m ceea ce (i spune Tea'ing Sop#iei2



Din fericire pentru istorici, spuse Tea'ing, unele dintreeang#eliile pe care (mp!ratul $onstantin a (ncercat s! ledistrug! au reuşit s! supraie"uiasc!. Manuscrisele de laMarea Moart! au fost descoperite (n anii )*5, ascunse (ntr%opeşter! l1ng! Oumran, (n deşertul /udeii. =i, desigur, mai suntşi manuscrisele copte din )*@ de la Nag Hammadi. &e l1ng!faptul c! istorisesc ade!rata poeste a Craalului, acestedocumente or'esc despre $#ristos descriindu%l (n termeni

destul de umani. =i 'ine(n"eles c! ;aticanul, continu1ndu%şitradi"ia de informare eronat!, a (ncercat din greu s! suprimepu'licarea acestor manuscrise. 3p. 46@7

Din nefericire, cam tot ce spune Tea'ing este ine-act din punct deedere istoric. 3)7 Aşa cum om edea mai t1riu, (mp!ratul $onstantinnu a (ncercat s! distrug! nici una dintre primele eang#elii. 347Manuscrisele de la Marea Moart! nu con"in eang#elii şi, de fapt, nucon"in nici un document care s! or'easc! despre $#ristos sau desprecreştinism8 ele sunt ereieşti. 367 Aceste Manuscrise au fost descoperite

(n )*@, şi nu (n anii )*5. 3@7 Documentele copte de la Nag Hammadierau c!r"i, şi nu manuscrise 3aceasta este o distinc"ie important! pentruistoria primelor c!r"i creştine7. 37 Nici acestea şi nici Manuscrisele de laMarea Moart! nu pomenesc deloc Craalul).

397 Ele nu or'esc despre /isus şi rolul lui (n termeni care punaccentul pe omenesc8 din contr!, (n documentele de la Nag Hammadi,/isus este descris ca fiind diin mai accentuat dec1t (n Eang#eliile dinNoul Testament.

37 ;aticanul nu a t!inuit niciodat! reunul din aceste documente.Acest lucru nu (nseamn! c! descoperirea Manuscriselor de la Marea

Moart! şi a documentelor de la Nag Hammadi nu are nici o importan"!

pentru (n"elegerea persona0ului istoric /isus şi a relat!rilor despre el.Dimpotri!2 am'ele descoperiri au fost foarte importante, dar nu dinmotiele pe care le ofer! Tea'ing. &entru a (n"elege pe deplinimportan"a acestor descoperiri, tre'uie s! le anali!m separat, (ncep1ndcu cea mai faimoas! dintre ele, Manuscrisele de la Marea Moart!.

Manuscrisele de la Marea Moartă

Descoperirea

Nu e-ist! nici o (ndoial! c! Manuscrisele de la Marea Moart! au fost

cea mai important! descoperire de (nscrisuri din timpurile moderne4. &o%estea descoperirii lor este una interesant!, (ntruc1t a fost o pur! (nt1m%plare norocoas!. a (nceputul anului )*@, un t1n!r p!stor 'eduin pe nu%me Mu#ammad ed#%D#i' 3ceea ce (nseamn! Mu#ammad upul7 m1na oturm! de oi şi capre spre un ior din deşertul /udeii, pe l1ng! ruineleantice cunoscute su' numele de Oumran, aflate pe "!rmul de nord%estal M!rii Moarte, la şapte mile spre sud de /eri#on şi la dou!spreece milespre est de /erusalim. Una dintre turmele sale se r!t!cise, aşa c! '!iatula plecat s! o caute. 'ser1nd o peşter! s!pat! (n st1nc! deasupra lui,a aruncat o piatr! (n!untrul ei şi a auit%o loindu%se de cea. A doua i,s%a (ntors acolo (mpreun! cu un prieten, ca s! fac! cercet!ri şi au g!sit

(n!untrul ei c1tea ase mari de lut, (n care se aflau manuscrise intacte, (nf!şurate (n p1n!.

$1nd le%au poestit p!rin"ilor despre ase, ei le%au scos la lumin! (mpreun! cu (ntregul con"inut. Beduinii şi%au dat seama c! asemeneao'iecte puteau alora mul"i 'ani şi şi%au propus s! le 1nd!. ;asele



con"ineau şapte manuscrise complete, care au fost 1ndute (n dou!loturi2 patru dintre ele ar#iepiscopului ortodo- sirian al /erusalimului şitrei unui (n!"at de la Uniersitatea Ereiasc! din /erusalim. &1n! laurm!, primul lot de patru manuscrise a fost cump!rat de statul /srael (n)*, iar manuscrisele originale au fost l!sate pe m1na autorit!"ilorisraeliene.

Dar 'eduinii şi%au dat seama c! dac! acea peşter! ascunsesecomori antice, atunci şi alte peşteri ar putea t!inui acelaşi tip de o'iecte.

?n apropierea ei, e-istau de fapt (n 0ur de trei sute de peşteri şi sp!rturi. Toate au fost e-plorate de 'eduini şi de ar#eologi la (nceputul anilor)*5. S%a doedit c! alte unspreece peşteri con"ineau r!m!şi"e demanuscrise, cele mai multe (ns! nu (n stare intact! ca cele şapte g!siteini"ial, ci (n form! fragmentar!. Una dintre peşteri, numit! &eştera @3pentru c! a fost a patra peşter! (n care s%au descoperit manuscrise7,era plin! oc#i de fragmente şi (nscrisuri care se deterioraser! cu timpul apro-imati cincispreece mii de fragmente, din şase sute demanuscrise, pro'a'il. rganiarea şi potriirea lor a fost o sarcin! destulde aneoioas!, asem!n!toare cu asam'larea a şase sute de piese aleunui pule din care lipsesc ma0oritatea 'uc!"ilor, iar cele p!strate aufost amestecate la (nt1mplare.

A fost o munc! enorm!, (ns! efortul a fost 'inemeritat. &entru c! a%ceste manuscrise at1t primele şapte, c1t şi manuscrisele şifragmentele descoperite (n celelalte peşteri erau foarte ec#i8 multedintre ele erau c#iar documente necunoscute din iudaismul antic.Manuscrisele sunt de acum dou! mii de ani. Au fost create şi folosite deo sect! de erei care au tr!it pe remea lui /isus, pro'a'il (ntr%o aşeareaflat! pe locul de ai al ruinelor de la Oumran, l1ng! peşteri.

Aceast! descoperire este semnificati! deoarece ne poate oferiinforma"ii foarte importante despre ceea ce se (nt1mpla (n iudaism (n

secolele dinainte şi de dup! (nceputul erei creştine. Ele suntsemnificatie şi pentru (n"elegerea creştinismului nu pentru c! printreele s%ar afla eang#elii despre /isus, aşa cum spune Tea'ing, ci pentruc! ele ne ofer! informa"ii despre iudaism (n remea lui /isus.

$on"inutul manuscriselor

$e fel de c!r"i se g!sesc printre manuscrisele descoperite (n celeunspreece peşteri de l1ng! aşearea OumranJ &rimul lucru care tre'uiesu'liniat este c! aici nu e or'a de nici un fel de documente creştine2toate te-tele sunt ereieşti, scrise de erei, copiate de erei şi folosite

de erei pe remea lui /isus 3(ntre anii )5 (.$#r. şi 5 d.$#r.7.&rintre cele mai semnificatie documente dintre Manuscrisele de la

Marea Moart! se num!r! şi e-emplare ale Bi'liei ereieşti 3;ec#iul Testament din Bi'lia creştin!7. Unele dintre aceste e-emplare suntaproape complete de e-emplu, unul dintre primele şapte descoperite

(n &eştera ) este un manuscris al profetului /saia. Toate c!r"ile din Bi'lia ereiasc! sunt preente printre manuscrisele

descoperite (n cele unspreece peşteri, cu e-cep"ia c!r"ii Esterei.Descoperirea acestor manuscrise 'i'lice este important! pentru c!,

(nainte s! ai'! loc, cele mai ec#i e-emplare ale Bi'liei ereieşti de caredispuneam datau din anul )555 d.$#r.8 e-emplarele descoperite laMarea Moart! sunt mai ec#i cu un mileniu 3sau c#iar mai mult7 dec1torice se ştia c! e-ist! p1n! (n momentul acela. Astfel, acum putemspune c1t de fidel au fost copiate te-tele Bi'liei ereieşti de%a lungultimpului. S%a doedit c! unele te-te 3de e-emplu, /saia7 au fost copiatecu mare acurate"e, secol dup! secol8 altele 3inclusi cartea lui Samuel,



de e-emplu7 au suferit sc#im'!ri foarte mari odat! cu trecerea timpului.Multe dintre c!r"ile descoperite (n peşterile de l1ng! Oumran ne

erau necunoscute (nainte o ade!rat! 'i'liotec! de te-te ereieşti,care nu fuseser! disponi'ile p1n! la acea dat!. Ma0oritatea sunt scrise (ne'raic! 3lim'a Scripturilor ereieşti7, unele (n aramaic! 3lim'a or'it! ide i pe remea aceea7 şi foarte pu"ine (n greac! 3lim'a folosit! (ncomer"ul interna"ional şi (n cultur!7. Ele includ comentarii despre te-tele'i'lice, (n care autorii interpretea! te-tul şi e-plic! semnifica"ia sa

pentru ia"a din comunitate. Scopul acestor comentarii nu este s!reflecte ce dorea autorul 'i'lic s! comunice cititorilor din remea lui8 ele (ncearc! s! arate cum autorii 'i'lici au f!cut profe"ii care s%au (mplinitpeste c1tea secole, c#iar (n comunitatea Oumran.

E-ist! şi alte documente (n comunitatea Oumran pe care (n!"a"iile%au numit sectare, ceea ce (nseamn! c! ele implic! ia"a comunit!"ii

(ns!şi con"in1nd reguli de comportament, condi"ii de admitere,pedepse pentru (nc!lcarea politicii comunit!"ii şi aşa mai departe.Specialiştii sunt pe deplin coninşi c! aceast! comunitate a fost alc!tuit!de un grup de erei cunoscu"i (n alte surse antice drept esenieni. $itindc!r"ile, deine clar c! aceast! comunitate esenian! era format! din'!r'a"i celi'atari, care (şi dedicaser! ia"a castit!"ii, (n irtutea credin"eic! tr!iau la sf1rşitul timpului. Ei credeau c! Dumneeu a intereni (nistorie spre a distruge for"ele r!ului şi a%i r!spl!ti pe cei drep"i.

Alte c!r"i con"in rug!ciuni ale comunit!"ii şi psalmi c!r"i cupoeme, asem!n!toare &salmilor din Bi'lia ereiasc!. Altele ofer!interpret!ri stricte ale legilor lui Moise şi afirm! c! aceste legi tre'uie

(n"elese şi urmate de mem'rii comunit!"ii. E-ist! şi c!r"i cu un con"inutiionar ele poestesc ce se a (nt1mpla la sf1rşitul timpului, c1ndfor"ele 'inelui 3de partea mem'rilor comunit!"ii7 se or lupta cu for"eler!ului 3Diaolul şi repreentan"ii s!i pe p!m1nt de e-emplu, armatele

romane7 şi le or 'irui (nainte de enirea (mp!r!"iei lui Dumneeu pep!m1nt.?n concluie, aceste descoperiri sunt deose'it de importante pentru

(n"elegerea iudaismului din ilele lui $#ristos c#iar dac! ele nu serefer! deloc la /isus (nsuşi sau la urmaşii s!i, (n ciuda a ceea ce afirm!eig# Tea'ing.

&oate c! cea mai important! caracteristic! a Manuscriselor de laMarea Moart! este faptul c! ele su'linia! importan"a iiuniiapocaliptice ereieşti (n remea lui /isus. Datorit! importan"ei g1ndiriiapocaliptice (n (n"elegerea lui /isus 3su'iectul unui capitol iitor7 şi pentrua elucida rela"ia lui cu femeile 3un element%c#eie (n Codul lui Da 3inci,5

ar tre'ui s! e-plic ce era cu ade!rat apocaliptismul, aşa cum afl!m dinManuscrisele de la Marea Moart! şi din alte documente ereieşti, dat1ndcam din aceeaşi perioad!.

Manuscrisele de la Marea Moart! şi apocaliptismul iudaic

Apocaliptismul este un termen modern pe care (l folosesc e-per"iipentru a se referi la o iiune antic! asupra lumii. Termenul este deriatdin cu1ntul grec apocal!psis5 care (nseamn! descoperire saude!luire. Adep"ii acestei iiuni asupra lumii sus"in c! Dumneeu le%a descoperit tainele cereşti, care i%ar putea a0uta s! (n"eleag!realit!"ile lumeşti8 şi mai ales, Dumneeu le%a reelat ce se a (nt1mpla

(n iitorul apropiat, c1nd el a intereni pentru a distruge r!ul din lume şipentru a aduce (mp!r!"ia 'inelui.

&e remea lui /isus, adep"ii erei ai iiunii apocaliptice erau foartenumeroşi. Unii dintre ei erau mem'rii comunit!"ilor sectare ca aceea a



esenienilor, al"ii erau fariseii, al"ii erau figurile profetice 3ca /oanBote!torul7 şi discipolii lor, iar al"ii erau erei care nu aeau leg!tur! cunici un grup, dar care (mp!rt!şeau aceast! iiune 3aşa cum e-ist! aicreştini care nu apar"in nici unei denomina"ii7.

ricare ar fi fost afilia"ia lor, apocaliptiştii, aşa cum reiese din manu%scrisele de la Marea Moart! şi din alte documente ereieşti, par s!su'scrie la patru mari teorii2

). Dualismul Apocaliptiştii erei sus"in c! e-ist! dou! componente

fundamentale ale realit!"ii2 for"ele 'inelui şi for"ele r!ului. Desigur c!Dumneeu (nsuşi este de partea 'inelui. Dar, dup! p!rerea apocaliptiş%tilor, Dumneeu are un duşman personal, pe Diaol 3(nainte de apari"iaapocaliptismului, nu e-istau referiri la Diaol (n te-tele ereieşti de e%-emplu, (n cea mai mare parte a Bi'liei7. Dumneeu are agen"ii lui, pesfin"ii (ngeri, iar diaolul (i are pe ai lui, demonii. De partea lui Dumneeusunt puterile supraomeneşti ca dreptatea şi ia"a8 de partea Diaoluluisunt puterile p!catului şi ale mor"ii. Acestea sunt (n"elese deapocaliptişti ca fiind puteri manifeste (n lume. &!catul nu este doar unlucru r!u pe care (l facem uneori. &entru apocaliptişti, p!catul este ofor"! cosmic!, aliniat! (mpotria lui Dumneeu, care (ncearc! s! (i

(nl!n"uie pe oameni şi (i for"ea! s! ac"ionee (mpotria lui Dumneeu.De ce oare unii oameni nu se pot a'"ine de la a face ceea ce ştiu c!este r!uJ &entru c! sunt (nl!n"ui"i de p!cat. /ar moartea nu este ceea cese (nt1mpl! c1nd (ncetei s! respiri sau c1nd nu ("i mai func"ionea!mintea8 este o for"! cosmic! a uniersului care (ncearc! s! te prind! şi,c1nd reuşeşte, te ani#ilea!.

&entru apocaliptiştii erei, oricine şi orice (n lume este fie de parteafor"elor 'inelui, fie de partea for"elor r!ului. Nu e-ist! teren neutru, niciteritoriu gri, aşa c! fiecare tre'uie s! fac! o singur! alegere.

Mai mult, pentru apocaliptişti, acest dualism cosmic se manifest! (n%

tr%un scenariu istoric, (n care e-ist! o separare radical! (ntre timpul nos%tru şi cel care a eni. Al nostru este controlat de for"ele r!ului. Deaceea e-ist! at1t de mult! suferin"! (n lume2 foamete, 'oal!, r!'oi şideastre naturale, pe l1ng! e-perien"ele lumeşti ale urii, singur!t!"ii şimor"ii (n sine. Dar (n eacul iitor, tot r!ul a fi distrus şi numai 'inele ar!m1ne8 nu a mai e-ista foamete, durere, suferin"! sau moarte cinumai ceea ce Dumneeu instituie, c!ci el e st!p1n suprem aici, pep!m1nt.

4. "esimismul. &entru c! apocaliptiştii sus"ineau c! timpul preentst! su' semnul r!ului, ei nu aeau nici o speran"! c! ne putem

(m'un!t!"i soarta aici şi acum. Este r!u acum şi a fi şi mai r!u pe

m!sur! ce diaolul şi faori"ii lui or do'1ndi tot mai mult! putere. Nuputem ameliora nimic dac! (m'un!t!"im doar sistemul de 'eneficii,aduc1nd mai mul"i profesori (n şcoli sau m!rind num!rul de poli"işti carep!strea! ordinea. :or"ele r!ului c1ştig! putere şi or continua s!c1ştige putere p1n! la sf1rşitul eacului c1nd, la modul propriu, ai'ucni iadul.

6. 'ea4ilitarea. Dar sf1rşitul acestui eac nu este sf1rşitul istoriei.&entru c! tocmai c1nd lucrurile se or fi (nr!ut!"it c1t se poate de mult,Dumneeu (i a a0uta pe aceia care au fost de partea lui. El a r!sturnatoate for"ele r!ului dup! 0udecat!, (l a distruge pe Diaol şi toate pu%terile sale şi a aduce (mp!r!"ia 'inelui aici pe p!m1nt.

&ar"ial, rea'ilitarea sfin"ilor lui Dumneeu a implica (nierea dinmor"i. Adic!, 0udecata diin! nu a fi doar pentru cei ii (n acel moment8ea a afecta to"i oamenii, c#iar şi pe aceia care au murit, c!ci mor"ii orfi ridica"i pe picioare şi aduşi la 0udecat!. amenii nu tre'uie s! cread!c! (n ia"a aceasta pot fi de partea for"elor r!ului pentru a acumula



prosperitate şi putere, ca pe urm! s! moar! şi s! scape ieftin. Nu potsc!pa at1t de uşor, pentru c! Dumneeu (i a (nia din mor"i şi (i a faces! (ndure pedeapsa etern! pentru r!ul pe care l%au f!cut, iar ei nu orputea face nimic ca s! (l opreasc!.

&e de alt! parte, aceia care au fost de partea lui Dumneeu şi careau suferit pentru el (n eacul acesta 3şi aceasta a fi consecin"a alegerii'inelui, din moment ce puterile r!ului controlea! lumea7 or fi (nia"idin mor"i şi li se a da r!splata etern!. =i astfel, oamenii care sufer!

acum pot aştepta s! fie ap!ra"i şi rea'ilita"i mai t1riu, (n (mp!r!"ia'inelui care a eni. Dar c1nd a fi aceastaJ@. 2minen6a. Apocaliptiştii erei sus"ineau c! aceast! 0udecat! final!

urma s! se (nt1mple foarte cur1nd. &entru ei, era iminent!, aproape aici.Apocaliptiştii credeau c! totul a0unsese (n culmea r!ului şi c! Dumneeuaea s! interin! cur1nd şi s! distrug! aceste for"e, pentru a instaura

(mp!r!"ia sa. $1t de cur1nd a fi astaJ Ade!r ! spun, unii dintre ceice stau aici nu or muri p1n! nu or edea ?mp!r!"ia lui Dumneeuco'or1ndu%se (n sla!. Acestea sunt cuintele lui /isus 3Marcu *,)7.?nsuşi /isus, dup! cum ede"i, era un ereu apocaliptist, cu iiuni si%milare acelora ale esenienilor din comunitatea din care proinManuscrisele de la Marea Moart!, c#iar dac! nu era un mem'ru alcomunit!"ii sau, aproape sigur, nu ausese niciodat! contact cu ei. ?n altloc, el spune2 Ade!r ! spun, aceast! genera"ie nu a trece (nainte s!se (nt1mple aceste lucruri. 3Marcu )6, 657.

&rin urmare, /isus (mp!rt!şea iiunea apocaliptic! a esenienilor dinOumran. ?n multe feluri, (n!"!turile lui erau (ns! diferite de aceea, (n%!"a"ii sunt de acord (n unanimitate c1nd spun c! el nu a apar"inut nicio%dat! comunit!"ii lor. De e-emplu, esenienii de la Oumran oiau s! (şiconsere puritatea, r!m1n1nd departe de influen"ele poluante ale lumiidin 0urul lor8 /isus, pe de alt! parte, se (ncon0ura mereu de cei ce

adunau ta-e şi de p!c!toşi, f!r! s! fie preocupat de puritatea personal!sau de respectarea riguroas! a legilor lui Moise, dup! (ndemnulesenienilor. Dimpotri!, el era acuat frecent c! are o atitudine preaindulgent! fa"! de lege 3de e-emplu, respectarea legii Sa'atului7. Dar

(ntr%un mod fundamental el era asemenea mem'rilor comunit!"ii de laMarea Moart!. =i el era dualist şi credea (n for"ele 'inelui şi ale r!ului3este mereu (nf!"işat gonind demoni, spre e-emplu7, (n iminen"a enirii

(mp!r!"iei lui Dumneeu 3Marcu ), )8 *, )8 )6, 657, (n iitoarea (niere amor"ilor şi aşa mai departe.

?n aceast! priin"!, Tea'ing are dreptate2 Manuscrisele de la MareaMoart! fac lumin! asupra ade!ratei naturi a lui /isus. Dar nu pentru c!

Manuscrisele con"in referiri e-plicit creştine, aşa cum spune Tea'ing. Elesunt (n profunime şi pe de%a%ntregul ereieşti. =i nu pentru c! arcon"ine eang#elii mai e-plicite dec1t acelea din Noul Testament. Defapt, nu e-ist! nici o eang#elie printre sutele de documente g!site laOumran. =i nici pentru c! relat!rile lor (l descriu pe /isus mai uman dec1tEang#eliile din Noul Testament. Manuscrisele nu or'esc deloc despre/isus. Ele aduc clarific!ri despre personalitatea lui /isus (ntruc1t con"ininforma"ii despre mediul ereiesc din care proin /isus şi primii creştini,un mediu (nc!rcat de teama apocaliptic! referitoare la acest eac alr!ului cu un sf1rşit iminent, sus"inut doar de speran"a c! Dumneeu aintereni cur1nd şi a 0udeca aceast! lume, (nainte s! instauree

(mp!r!"ia etern! a 'inelui.

&iblioteca de la ag 'ammadi

?n Codul lui Da 3inci5 c1nd eig# Tea'ing (ncearc! s! o coning! pe



Sop#ie Neeu c! cele mai ec#i documente despre $#ristos (l descriu cafiind mai degra'! uman dec1t diin, el (i arat! c1tea doei. $ei doi dis%cut! (n 'iroul lui Tea'ing, c1nd acesta ia de pe raft o carte care senumeşte %/angheliile gnostice ? despre care se spune c! ar con"inefotografii a ceea ce p!reau s! fie fragmente m!rite din documenteec#i. El (i spune Sop#iei2 Acestea sunt fotocopii ale documentelor dela Nag Hammadi şi ale Manuscriselor de la Marea Moart!... cele maiec#i documente creştine. 3p. 467

Am ar!tat de0a c! Manuscrisele de la Marea Moart! nu sunt de faptprintre cele mai ec#i documente creştine. Tre'uie s! su'linie şi c!olumul despre care or'eşte Tea'ing, %/angheliile gnostice5 nu con"inedeloc fotografii de documente ec#i, ci un studiu al te-telor Nag Ham%madi apar"in1nd autoarei de succes Elaine &agels, foarte des citat! (ncartea lui Dan Burstein pe care am men"ionat%o mai dereme, SecreteleCodului. Totuşi, Tea'ing punctea! un lucru important2 printredocumentele de la Nag Hammadi se num!r! şi scrieri gnostice, uneledintre ele semnificatie pentru a (n"elege felul (n care era descris /isus la

(nceputurile Bisericii. ?ns! aceasta nu este nicidecum o descriere f!cut! (n faoarea aspectului s!u omenesc.

Din nou tre'uie s! o lu!m de la cap!t şi s! anali!m, (nainte deorice, modul (n care au fost descoperite documentele de la NagHammadi. ?ntruc1t aceast! descoperire este mai important! (n intrigaCodului lui Da 3inci dec1t Manuscrisele de la Marea Moart!, m! oiocupa de ea mai am!nun"it. Descoperirea a fost reultatul unei (n%t1mpl!ri norocoase, foarte mult asem!n!toare cu descoperireaManuscriselor de la Marea Moart!. Dar a aut loc cu un an şi 0um!tatemai dereme şi (ntr%o cu totul alt! parte a lumii nu (n pustiul /udeii,l1ng! Marea Moart!, ci (n pustiul Egiptului, l1ng! Nil.

%escoperireaDocumentele au fost g!site (n decem'rie )*@, de c!tre şapte

'eduini care a0utau la c1mp f!c1nd s!p!turi ca s! g!seasc! sa4akh un (ngr!ş!m1nt 'ogat (n nitrat, l1ng! st1nca numit! a'al al%Tarif, pemalul Nilului, (n Egiptul Superior@. ?ngr!ş!m1ntul era folosit pentrurecoltele care creşteau (n apropierea unui c!tun mic, al%Oasr, aflat decealalt! parte a r1ului fa"! de cel mai mare sat din on!, Nag Hammadi,la reo trei sute de mile la sud de $airo şi patrueci de mile la nord deu-or şi de ;alea Regilor. &e liderul grupului, cel care a fost creditatpentru descoperire odat! ce ea a fost f!cut! şi care a comunicat detaliile

referitoare la aceasta, (l c#ema Mo#ammed Ali un nume memora'il,am spune. De fapt, fratele mai mic al lui Ali a f!cut descoperirea atuncic1nd, din (nt1mplare, a loit cu t1rn!copul (ntr%o suprafa"! tare ascuns!

(n noroi. S%a doedit a fi un sc#elet uman. S%au f!cut s!p!turi (n 0urul luişi astfel s%a descoperit, l1ng! sc#elet, un as mare de lut ce m!suraşaieci de centimetri (n (n!l"ime, acoperit cu un 'ol şi sigilat cu 'itum.

Mo#ammed Ali şi toar!şii lui au eitat s! desc#id! asul, de team!c! ar putea con"ine un spirit r!u. Dup! ce s%au mai g1ndit pu"in, le%a tre%cut prin cap c! ar putea fi plin cu aur, aşa c!, f!r! s! mai piard! remea,l%au spart cu t1rn!coapele. Nu au g!sit nici urm! de spirit sau de aur, cinumai c1tea c!r"i legate (n piele, complet nefolositoare grupului de'eduini analfa'e"i.

Ali a (mp!r"it descoperirea (n mod egal, rup1nd c!r"ile (n 'uc!"i pen%tru ca fiecare s! (şi primeasc! partea cuenit!. $eilal"i (ns! au refuat,aşa c! Ali a (nf!şurat totul (n tur'anul s!u, s%a (ntors acas! şi a depoitatc!r"ile (n locul unde erau ad!postite animalele. =i fireşte c!, (n noaptea



aceea, mama lui Ali a folosit c1tea din #1rtiile fragile ca s! aprind!focul şi s! preg!teasc! masa de sear!.

&oestea se complic! (n acest punct, pentru c! realitatea a luat (ntors!turi aproape de necreut. Mo#ammed Ali şi familia lui erauimplica"i de mult timp (ntr%un conflict s1ngeros cu tri'ul din satul ecin.?ncepuse cu şase luni (n urm!, c1nd tat!l lui Ali, care lucra ca panic denoapte al unui utila0 german pentru iriga"ii, a (mpuşcat un intrus. &1n! adoua i, tat!l lui Ali a fost ucis de familia intrusului. a c1tea s!pt!m1ni

de la descoperirea aselor de lut, lui Mo#ammed Ali şi fra"ilor s!i li s%aspus c! ucigaşul tat!lui lor dormea la marginea drumului, l1ng! un ascu melas! din trestie de a#!r. Atunci ei şi%au (nşf!cat t1rn!coapele, aug!sit omul adormit şi l%au c!s!pit f!r! mil!. $a ultim act de r!'unare, i%au sf1şiat pieptul, i%au scos inima cald! (nc! şi au m1ncat%o gestulsuprem al unei r!'un!ri s1ngeroase.

&artea rea a (nt1mpl!rii de fapt, sunt o mul"ime de p!r"i rele este c! indiidul pe care (l omor1ser! era fiul unui fel de şerif local.&ro'a'il c!, (n momentul acela, Mo#ammed Ali a0unsese la concluia c!acele c!r"i ec#i descoperite (n as ar putea alora cea şi i s%a f!cutteam! c! el şi fra"ii lui ar putea fi primii suspec"i (n aceast! crim!nemiloas!, iar casa lui ar putea fi perc#ei"ionat!. El a dat una dintrec!r"i preotului copt din localitate, ca s! o p!stree p1n! c1nd se liniştescapele.

Acest preot local, la r1ndul lui, aea un cumnat care era profesor iti%nerant de engle! şi istorie şi care, o dat! pe s!pt!m1n!, (l iita pentrua merge s! predea (n şcolile paro#iale din on!. &rofesorul de istorie şi%adat seama c!, de fapt, cartea ar putea fi o descoperire important! destul de important! ca s! (nsemne mul"i 'ani şi s%a dus la $airo ca s!

(ncerce s! o 1nd!. Dar (ncercarea sa nu a fost tocmai plin! de succes2cartea a fost confiscat! de autorit!"i. Totuşi, p1n! la urm!, i s%a permis

s! o 1nd! Mueului $opt.Directorul mueului ştia destul de 'ine cam ce repreint! cartea şi,ca s! scurt!m poestea, cu a0utorul unui france e-pert (n antic#it!"i,

ean Doresse, care se afla (n iit! acolo şi pe care (l cunoscuse la &aris c#iar foarte 'ine, din moment ce el o ceruse (n c!s!torie pe doamnaDoresse (nainte ca ea s! dein! doamna Doresse directorul a reuşit s!dea de urma celor mai multe dintre celelalte olume şi s! le cumperepentru mueu.

Conţinutul colecţiei

$e repreint! aceast! ec#e colec"ie de c!r"iJ R!spunsul scurt estec! ea constituie cea mai semnificati! colec"ie de scrieri creştinedescoperite (n timpurile moderne, un total de patrueci şi şase de tratatediferite, multe dintre ele p1n! atunci necunoscute9. $olec"ia includec1tea eang#elii despre /isus inaccesi'ile (n!"a"ilor din ccident, c!r"idespre care se ştia c! e-istaser! (n Antic#itate, dar care erau pierdutede aproape o mie cinci sute de ani, inclu1nd2 eang#eliile despre /isus,

(n aparen"! dup! discipoli ca :ilip 3pe care eig# Tea'ing (l citea! c1nddiscut! despre importan"a Mariei Magdalena7, specula"ii mistice despre

(mp!r!"ia diin! şi despre crearea lumii, reflec"ii metafiice asuprasensului e-isten"ei şi gloriei m1ntuirii, e-puneri ale unor doctrinereligioase importante şi atacuri polemice direc"ionate c!tre al"i creştini,pentru iiunile lor eronate şi eretice.

Documentele sunt scrise (n copt!, o ec#e lim'! egiptean!. Dare-ist! motie serioase pentru a crede c!, (n original, ele au fostcompuse (n greac!. Toate c!r"ile legate (n piele au fost asam'late (n a



doua 0um!tate a se%colului al /;%lea. =tiu asta pentru c! fiecare cotor decarte a fost (nt!rit cu #1rtie, toate aceste #1rtii fiind c#itan"e cu date dinanii 6@), 6@9 sau 6@+ d.$#r. $!r"ile tre'uie deci s! fi fost asam'latec1nda dup! anul 6@+ d.$#r.

Sigur c! data c!r"ilor nu este aceeaşi cu data documentelor g!site (n c!r"i tot aşa cum Bi'lia de pe 'iroul meu a ap!rut (n )**+, dardocumentele pe care le con"ine au fost scrise cu o mie nou! sute de ani

(n urm!. Acelaşi lucru este ala'il şi pentru documentele de la Nag

Hammadi2 ele au fost compuse cu mult (nainte de sf1rşitul secolului al/;%lea, c1nd au fost f!cute c!r"ile. Multe din aceste documente par s! fie-istat (nainte de secolul al //%lea creştin, cel mai t1riu.

Nu ştim e-act cine a scris aceste c!r"i sau de ce au fost ele ascunsesu' st1nca de la a'al al%Tarif, mai sus de cotul Nilului, la nord de u-or.Este semnificati faptul c! o m!n!stire creştin! fondat! de faimosulc!lug!r creştin Sf1ntul &ac#omius, (n secolul al /;%lea, este amplasat! lao dep!rtare de numai trei mile. E-per"ii (nclin! s! cread! c! aceste c!r"iar putea s! proin! din 'i'lioteca m!n!stirii, iar aceast! presupunereeste spri0init! de con"inutul filelor din cotoarele c!r"ilor. Dar de ce ar fiascuns c!lug!rii aceste c!r"i departe de m!n!stireJ

Aşa cum om edea mai t1riu, (ntr%un alt capitol, un momentimportant (n istorie a fost marcat de alc!tuirea canonului Noului

Testament, (n secolul al /;%lea. ?n anul 69 d.$#r., puternicul episcop deAle-andria, Atanasie, cu care am f!cut cunoştin"! (n capitolul /, a scris oscrisoare c!tre 'isericile aflate (n 0urisdic"ia sa (n Egipt, contur1nd (ntermeni precişi canonul Scripturii. Aceasta era prima dat! c1nd opersonalitate recunoscut! afirma c! cele dou!eci şi şapte de c!r"i carealc!tuiesc acum canonul şi numai acelea ar tre'ui consideratedrept Scripturi. Mai mult dec1t at1t, Atanasie insista c! restul c!r"ilor,cele eretice, nu tre'uie citite. Este posi'il ca aceşti c!lug!ri de la

m!n!stirea &ac#omian de l1ng! Nag Hammadi s! fi sim"it presiuni desus şi s! (şi fi cur!"at 'i'lioteca, pentru a se conforma poruncilorputernicului episcop de Ale-andriaJ Dac! aşa a fost, de ce nu au arsc!r"ile, (n loc s! le ascund!J are c!r"ile le%au pl!cut şi au decis s! le as%cund! pentru a le p!stra la loc sigur, p1n! se sc#im'a alul de preferin"e

(n priin"a Scripturilor şi puteau fi recuperate pentru posteritate,reintroduse (n 'i'lioteca lor de te-te sacreJ Nu om şti niciodat!.

&iblioteca ag 'ammadi şignosticismul creştin timpuriu

?n Codul lui Da 3inci5 eig# Tea'ing se refer! la Eang#elia lui :ilipşi alte c!r"i din aceast! colec"ie numindu%le Eang#elii gnostice. $e (n%seamn! astaJ

0nosticismul este un termen folosit de e-per"i pentru a se referi laun mare num!r de religii cunoscute (n secolele al //%lea şi al ///%leacreştine. Este deriat din gr. gnosis5 care (nseamn! cunoaştere. Acestereligii sunt numite gnostice pentru c! pun accentul pe necesitateaade!ratei cunoaşteri spre a do'1ndi m1ntuirea8 mai precis, ele predic!ade!rata cunoaştere de sine. Numai atunci c1nd oamenii se cunosc peei (nşişi cu ade!rat, ei pot fi eli'era"i de relele acestei lumi.

Relele acestei lumi, se pare, sunt legate de e-isten"a noastr!material! (n sine pentru c!, dup! p!rerea gnosticilor, lumea materieieste (n mod inerent su' st!p1nirea r!ului, iar spiritele care sunt prinse (ncorpurile noastre 3rele, materiale7 tre'uie s! se eli'eree.

$#iar dac! printre diersele grup!ri gnostice au e-istat un mare nu%m!r de practici şi credin"e diferite 3aşa cum sunt şi ast!i (n grup!rile



care se autointitulea! creştine7, se pare c! ma0oritatea gnosticilor dinAntic#itate su'scriau la c1tea doctrine fundamentale2

). Lumea. Am !ut c! ereii apocaliptişti erau dualişti, cre1nd c!e-ist! dou! componente fundamentale ale realit!"ii2 'inele şi r!ul.Cnosticii erau dualişti e-tremişti, cre1nd c! lumea fiic! este rea (nmod inerent, (n opoi"ie cu lumea spiritului, care este 'un!.

. mp9r96ia di/in9. &rin urmare, Dumneeul ade!rat nu a creat a%ceast! lume material!. El este (n (ntregime spirit. $onform miturilor

poestite de gnostici unele dintre ele sunt p!strate printredocumentele de la Nag Hammadi , la un moment dat (n eternitate,Dumneeu a dat ia"! unor urmaşi diini, care la r1ndul lor s%au (m%perec#eat şi au aut urmaşi. Dar (n (mp!r!"ia diin! a aut loc ocatastrof! atunci c1nd una dintre fiin"ele diine 3adesea numit! Sofia, oeitate feminin! al c!rei nume (nseamn! (n"elepciune7 s%a separat derestul şi a !mislit spontan o alt! fiin"! diin!. Aceasta din urm!, n!scut!

(n afara (mp!r!"iei diine, era rea. ?mpreun! cu urmaşii lui, care au fostşi ei !misli"i, el a creat lumea material! ca o (nc#isoare pentru aceeacare c!use (n greşeal! 3Sofia7.

6. $amenii. Astfel, Sofia a fost prins! şi (nc#is! (n aceast! lumematerial!, mai e-act (n corpul omenesc. Mul"i oameni au (n ei aceast!sc1nteie de diinitate. Aceşti oameni t1n0esc s! scape din lumeaaceasta. Al"i oameni nu au sc1nteia (n ei8 aceştia sunt ca alte animale,care pur şi simplu (ncetea! s! e-iste atunci c1nd mor.

@. Mntuirea. Sc1nteia diin! din oameni poate eada numai (n!"1nd de unde a enit, cum a a0uns acolo şi cum se poate (ntoarce.Eli'erarea de aceast! lume material! rea ine, cu alte cuinte, numaiprin eli'erarea cunoaşterii (gnosis,.

. Biserica. Mul"i gnostici sus"in c! acei creştini care cred (n $#ristosşi fac 'ine pot o'"ine un dram de m1ntuire atunci c1nd or muri 3prin

opoi"ie cu al"i oameni, care pur şi simplu or (nceta s! e-iste7. Darade!rata ia"! de apoi, (n toat! slaa, este reerat! numai gnosticilor,numai acelora care au (n ei sc1nteia diin! şi care au a0uns s! cunoasc!pe deplin secretele m1ntuirii.

9. Mntuitorul di/in. Aceast! cunoaştere nu poate fi totuşi o'"inut!numai prin (n"elegerea acestei lumi. $unoaşterea tre'uie s! in! din lu%mea e-terioar!, printr%un salator diin care aduce cunoaşteream1ntuirii din ceruri. &entru gnosticii creştini 3e-istau şi gnosticinecreştini, care aeau o cu totul alt! e-plica"ie a m1ntuirii7, $#ristoseste acela care ine din ceruri spre a aduce aceast! cunoaştere.Cnosticii de dierse tipuri l%au (n"eles pe $#ristos (n feluri diferite. Unii

dintre ei erau docetişti şi sus"ineau c! $#ristos, o fiin"! diin!, a enit pep!m1nt su' c#ip de om, dar, ca fiin"! diin!, nu era din carne şi s1nge.Al"i gnostici credeau c! $#ristos era fiin"a diin! care a intrat (n trupulomului /isus c1nd acesta a fost 'oteat8 (n timp ce se afla (n corpul lui/isus, el i%a (n!"at pe cei ce l%au urmat ade!rul care putea aducem1ntuirea. A p!r!sit apoi trupul lui /isus (nainte ca el s! moar!. Deaceea, pe cruce, /isus a strigat2 Doamne Dumneeul meu, de ce m%aip!r!sitJ &entru aceşti gnostici, elementul diin l%a p!r!sit pe /isus c1ndel se afla pe cruce.

Am e-pus aceste ariate doctrine nu pentru c! eu cred c! esteimportant ca fiecare s! ai'! c1tea no"iuni de 'a! despre gnosticismulantic, ci pentru c! (n Codul lui Da 3inci5 eig# Tea'ing pretinde c! aşa%numitele %/anghelii gnostice de la Nag Hammadi (l descriu pe /isus (nprincipal ca om, şi nu ca fiin"! diin!, (n contrast cu Eang#eliile din Noul



Testament. Sper c! aceast! discu"ie despre documentele de la NagHammadi a l!murit dou! lucruri. &e de o parte, Tea'ing are dreptatec1nd spune c!, (n aceste documente, iiunea asupra lui $#ristos este (ncontradic"ie cu ceea ce a%fl!m din Noul Testament. Dar pe de alt! parte,el greşeşte complet c1nd afirm! c! diferen"a const! (n descrierea lui/isus ca fiind un simplu om, (n aceste te-te. De fapt, este tocmai iners.Aceste te-te inclusi acela pe care (l citea! Tea'ing, Eang#eliadup! :ilip ca şi altele 3printre care un alt document important pentru

Codul lui Da 3inci5 şi anume Eang#elia Mariei Magdalena, care nu a fostg!sit la Nag Hammadi, ci (n alt! parte7 nu pun deloc accentul peumanitatea lui $#ristos. Unele din aceste te-te par s! (l imaginee pe$#ristos ca pe o fiin"! diin! cu aparen"! uman! el este importanttotuşi nu ca om, ci ca reşedin"! temporar! a diinului $#ristos, careaduce m1ntuirea prin reelarea ade!rului despre condi"ia uman!acelora care sunt capa'ili s! a0ung! la cunoaşterea eli'eratoare.

Concluzie

&e scurt, eig# Tea'ing are dreptate s! spun! c! descoperireaManuscriselor de la Marea Moart! şi cea a documentelor de la NagHammadi sunt importante pentru a (n"elege cum (l descriau primiicreştini pe /isus. &entru istoricii critici, aceste documente repreint! osurs! pre"ioas! de material care a0ut! la (n"elegerea circumstan"elorsociale (n care au tr!it /isus şi adep"ii lui timpurii, (n anii de dup!moartea sa. Dar este important de ştiut ce m!rturisesc ele despre acestconte-t. Descifrarea sau (n"elegerea greşit! a surselor antice este oeroare la fel de serioas! ca şi ignorarea lor. Dup! cum am !ut,

Tea'ing face c1tea erori fundamentale c1nd ealuea! importan"aacestor descoperiri ar#eologice moderne. Manuscrisele de la Marea

Moart! sunt ereieşti, nu creştine şi sunt importante (n princi%pal pentruc! ne ofer! informa"ii despre circumstan"ele sociale din care proine/isus. Totuşi, ele nu (l men"ionea! pe /isus şi nici nu or'esc desprecaracterul lui. Unele dintre documentele de la Nag Hammadi, pe de alt!parte, sunt creştine şi (l men"ionea! pe /isus. Aceast! colec"ie includeeang#elii necanonice care par s! repreinte o perspecti! gnostic!.Departe de a%l portretia pe /isus ca om (ns!, aceste documente pun to%tuşi accentul pe calit!"ile lui diine.

?n capitolul urm!tor, om studia c#iar unele dintre aceste eang#eliinecanonice, te-te eang#elice timpurii care nu au fost incluse (n Noul

Testament. Aceast! anali! a ar!ta mai departe c1t de mult greşeşte

eig# Tea'ing c1nd afirm! c! eang#eliile respinse la (nceputurile 'ise%ricii accentuau umanitatea lui /isus, spre deose'ire de cele patru te-tecanonice. Acest lucru este ala'il nu numai pentru documentele de laNag Hammadi, ci şi pentru alte eang#elii gnostice sau de alt! natur! care au fost redescoperite (n timpurile moderne.

Capitolul treiCelelalte evang(elii

Aşa cum am !ut, unele dintre afirma"iile istorice c#eie f!cute deeig# Tea'ing (n Codul lui Da 3inci se (n1rt (n 0urul unei conspira"ii dinremuri ec#i. ?n iiunea lui, 'iserica timpurie a (ncercat s! fac! un per%sona0 diin din omul /isus. Dar, pentru 'iseric!, acest lucru s%a doeditgreu de realiat, pentru c!, aşa cum pretinde Tea'ing, cele mai multe



dintre eang#eliile mai ec#i (l descriau pe /isus ca fiind (n (ntregime om,şi nu diin. Solu"ia acestei pro'leme era eident!2 'iserica a ales celepatru Eang#elii dup! Matei, Marcu, uca şi /oan care (l descriu pe /isusca diin, dup! cum afirm! Tea'ing, şi a distrus toate relat!rileanterioare, care erau mai e-acte din punct de edere istoric.

Aşa cum (i e-plic! Tea'ing Sop#iei Neeu (n atelierul s!u2

/isus $#ristos a fost un persona0 istoric cu o influen"! co%

pleşitoare, poate cel mai enigmatic lider spiritual al lumii ...;ia"a sa a fost consemnat! de mii de adep"i ai s!i de pe totp!m1ntul... &entru Noul Testament, au fost luate (nconsidera"ie peste opt=eci de eang#elii şi totuşi numaic1tea au fost alese spre a fi incluse (n el printre ele, Ean%g#eliile dup! Matei, Marcu, uca şi /oan. 3p. 46)8 su'liniereaa fost p!strat! din original.7

$onersa"ia continu! pu"in mai t1riu (n 'iroul lui Tea'ing, centr1n%du%se (ns! pe pro'lema%c#eie a rela"iei dintre /isus şi Maria, aşa cumeste ea descris! (n Eang#elii2

Dup! cum am spus, continu! Tea'ing, 'iserica de la (nceputuri aea neoie s! coning! lumea c! profetul muritor/isus era o fiin"! diin!. &rin urmare, toate eang#eliile caredescriau aspecte lume7ti din ia"a lui /isus au fost omise dinBi'lie. Din nefericire pentru editorii timpurii, o tem! lumeasc!foarte sup!r!toare tot ap!rea (n eang#elii. Maria Magdalena.

Tea'ing f!cu o pau!. Mai precis, c!s!toria ei cu /isus$#ristos. 3p. 4@@8 su'linierile sunt p!strate din original.7

Tea'ing face din nou c1tea erori de natur! istoric!. Dup! cum omedea (ntr%un capitol urm!tor, cuintele şi faptele lui /isus nu fuseser! (nnici un ca consemnate de mii de oameni (n timpul ie"ii lui8dimpotri!, nu e-ist! nici o doad! c! (n timpul ie"ii lui /isus /reo persoan9 ar fi consemnat aceste eenimente. =i nici nu au e-istat optecide eang#elii care s! fi fost luate (n considera"ie spre a fi introduse (nNoul Testament. /ar scrierile lui Matei, Marcu, uca şi /oan nu suntprintre cele care au fost incluse (n Noul Testament aceste Eang#eliiau fost singurele incluse.

?n afar! de o serie de erori factuale, comentariile lui Tea'inggenerea! un num!r de (ntre'!ri istorice interesante, pe care tre'uie s!

le anali!m2 $e alte eang#elii 3(n afar! de cele din Noul Testament7 maie-ist! ast!iJ ?l descriu ele pe /isus ca om sau mai degra'! ca pe o fiin"!diin!J Arat! ele c! /isus a fost c!s!torit cu Maria MagdalenaJ

?n acest capitol, om analia c1tea dintre eang#eliile necanonicecare ne%au parenit. Aşa cum am indicat de0a, Tea'ing greşeşte c1ndafirm! c! au e-istat opteci de alte eang#elii (n competi"ia pentru Noul

Testament. Realitatea este c! nici m!car nu 7tim c1t de multe alte ean%g#elii au fost scrise8 (n mod sigur, (n iua de ai nu e-ist! opteci, (ns!e-ist! cel pu"in dou!eci pe care le cunoaştem. $ele mai multe dinaceste eang#elii ne%au parenit destul de recent, fiind descoperite

(nt1mpl!tor, ca Bi'lioteca de la Nag Hammadi, (n )*@. Un punct (n care Tea'ing este 'ine informat e urm!torul2 'iserica a canoniat (ntr%ade!rpatru Eang#elii şi le%a e-clus pe celelalte, interic1nd folosirea lor sauuneori distrug1ndu%le, aşa (nc1t cei mai mul"i creştini din istoria 'isericiiau aut acces numai la relat!rile despre /isus din Noul Testament.Aceasta nu (nseamn! (ns! c! eang#eliile celelalte l!sate (n afara



Noului Testament sunt mai e-acte din punct de edere istoric, sau c!ele descriu un /isus mai degra'! uman, care a fost c!s!torit cu MariaMagdalena. Dimpotri!2 aşa cum am ar!tat (ntr%un capitol anterior, celemai multe din aceste eang#elii (l descriu pe /isus (n termeni di/ini!c#iar mai pronun"at dec1t cele patru din canon, iar (n nici una dintreeang#eliile e-tra%canonice nu e-ist! referiri la /isus ca fiind c!s!torit şi,cu at1t mai pu"in, c!s!torit cu Maria Magdalena.

;om or'i despre toate acestea (n capitolele urm!toare.

Deocamdat!, om cerceta c1tea dintre cele mai ec#i eang#eliinecanonice pentru a edea cum (l descriu ele pe /isus2 ca om sau casupraomJ Nu oi (ncerca s! acop!r aici toate eang#eliile noastre ec#inecanonice8 acestea pot fi g!site (n alte lucr!ri). /nten"ia mea este s!e-emplific tipurile de c!r"i aflate (n afara canonului. ;oi (ncepe cu una (ncare este de aşteptat s! ni se (nf!"işee un /isus foarte uman, pentru c!ea con"ine o relatare despre copilul /isus şi mai multe peripe"ii din aceareme. Din nefericire pentru tea lui Tea'ing, c#iar şi aceast! relatareasupra copil!riei este centrat! pe descrierea unui /isus cu calit!"i maidegra'! supraumane dec1t umane.

)vang(elia lui $oma despre Copilărie

Relatarea numit! Eang#elia lui Toma despre $opil!rie 3a nu fi con%fundat! cu Eang#elia $opt! a lui Toma descoperit! l1ng! NagHammadi7 or'eşte despre ia"a lui /isus c1nd era copil4. ?n!"a"ii austa'ilit c! datea! de la (nceputul secolului al //%lea, ceea ce (nseamn! c!este una dintre cele mai ec#i eang#elii care au supraie"uit (n afaraNoului Testament. $on"inutul ei include relat!ri captiante despreactiit!"ile lui /isus, (ncep1nd de la o 1rst! foarte fraged!. ?n spatelenara"iunii se ascunde o (ntre'are care (i intrig! pe unii creştini şi (n iua

de ai2 Dac! /isus era :iul lui Dumneeu, f!c!tor de minuni ca adult,cum era el c1nd era copilJ Se pare c! era cea mai mult dec1tn!dr!an.

Nara"iunea (ncepe cu /isus la 1rsta de cinci ani, 0uc1ndu%se l1ng! oap! curg!toare, (ntr%o i de Sa'at. El (mpre0muieşte apa m1loas!,construind un mic 'ara0 şi apoi porunceşte apei s! se limpeeasc! şiapa se limpeeşte imediat. Atunci /isus modelea! c1tea r!'ii din lutpe mal, l1ng! r1u. Dar un ereu trece pe l1ng! el şi ede ce a f!cut ela meşterit cea şi prin urmare a (nc!lcat legea Sa'atului 3s! numunceşti7. Ereul alearg! s! (i spun! lui /osif, tat!l lui /isus. /osif ine şi (lmustr! pe /isus pentru ca a profanat Sa'atul. Dar (n loc de a%şi cere

iertare sau a%i p!rea r!u pentru c! a p!c!tuit, copilul /isus 'ate dinpalme şi spune r!'iilor s! (şi ia 'orul. Ele prind ia"! şi 'oar! ciripind distrug1nd astfel orice doad! a r!ului (nf!ptuit 3/nf. Toma 47. /isus,c#iar copil fiind, d! ia"! şi nu "ine cont de legile şi regulile omeneşti.

S%ar putea crede c!, datorit! puterilor lui supranaturale, /isus ar fifost un toar!ş de 0oac! util şi amuant pentru al"i copii din oraş. Se pare

(ns! c! '!iatul aea mult! personalitate şi nu tre'uia sup!rat. Un copilcu care se 0uca s%a g1ndit s! ia o creang! de salcie ca s! tul'ure apa cu%rat! pe care o limpeise /isus. Cestul l%a (nfuriat pe /isus, care l%aapostrofat2 $opil nelegiuit, necredincios şi f!r! minte, cu ce "i%au greşit!gaurile mele şi apa aceastaJ Usca%te%ai ca un copac şi s! nu ai nicifrune, nici fruct, nici r!d!cin! =i cu1ntul lui /isus s%a adeerit ca aurulerita'il2 $opilul s%a uscat din cap p1n!%n picioare 3/nf. Toma 6,)%67./isus s%a (ntors la el acas!, (ns! p!rin"ii celui 'lestemat s! se usuce şi%auluat plodul (n 'ra"e, 0elindu%i 1rsta fraged!. Apoi s%au dus la /osif şi auprotestat2 $e fel de copil ai tu dac! poate face asemenea lucruriJ 3/nf.



Toma 6, 67. R!spunsul este clar pentru cititor2 /osif are un copil cucapacit!"i supranaturale, unul care nu a (n!"at (nc! s! (şi controleefuria.

Acelaşi lucru se (nt1mpl! şi (n urm!toarea relatare2 c1nd un copil seloeşte de el pe strad! din (nt1mplare, /isus se (ntoarce (nfuriat şi (ispune2 Nu "i%ai mai sf1rşi drumul. =i copilul cade mort pe strad! 3/nf.

Toma @, )7. 3Mai t1riu, /isus (l (nie din mor"i, (mpreun! cu al"ii pe care i%a 'lestemat atunci sau alt! dat!.7 =i furia lui /isus nu se rears! numai

asupra altor copii. /osif (l trimite la şcoal! s! (ne"e s! citeasc!, dar /isusrefu! s! spun! alfa'etul. ?n!"!torul (l roag! s! cooperee, p1n! c1nd/isus r!spunde cu o proocare plin! de dispre"2 Dac! eşti cu ade!rat

(n!"!tor şi ştii 'ine literele, spune%mi puterea lui Alp#a şi eu o s! ("ispun puterea lui Bet#a. :oarte tul'urat, profesorul loeşte '!iatul pestecap, singura iui greşeal! dintr%o ilustr! carier! de (n!"!tor. /isus (l faces! se usuce imediat. ?nne'unit de durere, /osif (i porunceşte mamei lui/isus2 Nu%l mai l!sa afar! din cas!2 oricine (l sup!r!, cade secerat 3/nf.

Toma )@, l%67.a un moment dat, din caua reputa"iei sale, /isus este (nino!"it

ori de c1te ori se (nt1mpl! cea r!u. ?ntr%o i, el se 0oac! pe acoperiş cuun grup de copii şi unul din ei, un '!iat pe nume enon, se (mpiedic! din

(nt1mplare, cade de pe acoperiş şi moare. $eilal"i copii se sperie şi fug8totuşi, /isus se duce spre cel!lalt cap!t al acoperişului şi se uit! (n 0os.&!rin"ii lui enon sosesc la fa"a locului şi ce li se (nf!"işea!J $opilul lorace mort pe p!m1nt, iar /isus st! (n picioare, sus pe acoperiş. Acestcopil cu puteri supranaturale a (ntrecut din nou m!sura, g1ndesc ei. ?lacu! pe /isus c! le%a ucis copilul, dar de data aceasta el este neinoatAşa c! sare de pe acoperiş c#iar l1ng! copil şi (i or'eşte2 enonRidic!%te şi spune2 eu te%am aruncat 0osJ $opilul se treeşte din mor"i şir!spunde2 Nu, Doamne Nu tu m%ai aruncat 0os, ci tu m%ai ridicat de

0os 3/nf. Toma *, )%67.$u timpul, /isus (ncepe s! (şi foloseasc! puterile pentru a face 'ine.El (şi salea! semenul muşcat de un şarpe eninos, (i indec! pe'olnai, red! s!n!tatea şi ia"a celor pe care i%a uscat sau i%a ucis mai

(nainte. =i se doedeşte remarca'il de priceput (n gospod!rie şi la dul%g#erie2 c1nd /osif taie greşit o sc1ndur! şi este pe cale de a pierde unclient important, /isus (i corectea! greşeala (n mod miraculos.Nara"iunea se termin! cu /isus (n 1rst! de doispreece ani, la templu,

(ncon0urat de scri'i şi farisei o scen! cunoscut! cititorilor Noului Testament, deoarece a fost luat! din capitolul al doilea din Eang#eliadup! uca.

&e c1t de captiant! este aceast! eang#elie, pe at1t de clar estec! ea nu repreint! o (ncercare a unui creştin din acele remuri de apoesti cu acurate"e istoric! ia"a lui /isus. Este greu de spus dac! ceeace se poesteşte aici tre'uie considerat ad litteram5 ca (nt1mpl!ri dinia"a lui /isus sau dac!, dimpotri!, totul a stat de la (nceput su' regimulfanteiei. ?n orice ca, /isus, aşa cum este descris aici, nu este pur şisimplu uman8 el este un copil minune, un supraom.

)vang(elia după Petru

Eang#elia dup! &etru este un cu totul alt tip de nara"iune, care nuor'eşte despre copil!ria lui /isus, ci despre ultimele lui ore. Nu aemte-tul complet al acestei eang#elii, ci numai un fragment care a fostdescoperit (n )++9, (n morm1ntul unui c!lug!r creştin din secolul al ;///%lea, (ngropat (n Egiptul Superior. ?ns! fragmentul din relatare este foarteec#i, dat1nd pro'a'il de la (nceputul secolului al //%lea, ceea ce



(nseamn! c! Eang#elia dup! &etru este una dintre cele mai ec#irelat!ri e-istente 3(n afara Noului Testament7 despre ia"a lui /isus 3defapt, despre moartea şi (nierea lui7. Din nou, ne%am putea aştepta s!

(nt1lnim un /isus foarte uman (n aceast! relatare, numai c! eaaccentuea! şi mai mult calit!"ile lui supraomeneşti.6

:ragmentul de eang#elie, aşa cum (l aem, (ncepe cu urm!toarelecuinte2 =i pentru c! nici unul dintre iudei n%a rut s!%şi spele m1inile, şinici /rod şi 0udec!torii lui, &ilat s%a ridicat (n picioare. ?nceputul este im%

portant din dou! motie. Arat! c! e-act (nainte s! (nceap! fragmentul,eang#elia a or'it despre &ilat sp!l1ndu%şi m1inile o relatare pe care,dintre Eang#eliile din Noul Testament, o (nt1lnim numai (n cea a lui Ma%tei. =i con"ine o diferen"! marcant! fa"! de cea a lui Matei, care nuspune nici un cu1nt despre cinea care re#u=9 s! se spele pe m1ini. Aici/rod, regele iudeilor, şi 0udec!torii lui erei 3spre deose'ire deguernatorul roman, &ilat7 refu! s! se declare neinoa"i de !rsareas1ngelui lui $#ristos. Aceasta anun"! un aspect important al restuluipoestirii, şi anume faptul c!, aici, ereii, şi nu romanii sunt responsa'ilide moartea lui /isus. Aceast! eang#elie fragmentar! este mult maiirulent antiereiasc! dec1t oricare dintre cele incluse (n Noul

Testament.Nara"iunea continu! (nf!"iş1ndu%l pe /osif din Arimateea cer1nd tru%

pul lui /isus, apoi urmea! 'at0ocorirea lui /isus şi r!stignirea pe cruce. A%ceste relat!ri au şi asem!n!ri, şi deose'iri fa"! de Eang#eliile canonice.De e-emplu, (n capitolul . )5, se spune c! /isus a fi crucificat (ntre doiinfractori, ca şi (n celelalte eang#elii8 dar apoi g!sim o afirma"ie neo'iş%nuit!, şi anume c! /isus era t!cut de parc! nu sim"ea durere. Aceast!ultim! afirma"ie poate fi (n"eleas! (ntr%un sens docetic pro'a'il c!/isus p!rea s! nu simt! durere pentru c! nu e-perimenta durere. Un alters%c#eie se refer! la /isus pe moarte8 strig!tul de a'andon este

similar, dar nu identic cu acela din relatarea lui Marcu2 Dumneeul meu,Dumneeul meu, pentru ce m%ai p!r!sitJ 3;.)*8 cf. Marcu ), 6@78 apoise spune c! /isus este ridicat, c#iar dac! corpul (i r!m1ne pe cruce.are /isus se t1nguie aici pentru c! diinul $#ristos a ieşit din corpul lui

(nainte de moarte aceasta fiind, aşa cum om edea, iiunea unoradintre creştinii gnosticiJ

Dup! ce /isus moare, relatarea continu! cu descrierea (nmorm1nt!rii sale şi apoi, la persoana (nt1i, cu triste"ea discipolilor2Am postit şi am pl1ns şi am 0elit i şi noapte, p1n! (n iua de sa'at 3.47. $a şi (n Eang#elia lui Matei, conduc!torii erei (i cer lui &ilat s!pun! solda"i s! p!easc! morm1ntul. Aceast! eang#elie ofer! totuşi

mai multe detalii. &e centurionul de sericiu (l c#eam! &etronius şi, (mpreun! cu un num!r de solda"i, el rostogoleşte / o piatr! imens! (nfa"a morm1ntului, pe care (l sigilea! cu şapte pece"i. Apoi solda"ii (şiinstalea! corturile şi fac de gard!.

Urmea! pasa0ul cel mai impresionant al nara"iunii, o relataredespre (nierea lui /isus şi ieşirea lui din morm1nt o relatare care nuse g!seşte (n nici una dintre eang#eliile noastre mai ec#i. mul"imede oameni au enit din /erusalim şi din ecin!t!"i s! ad! morm1ntul. ?ntimpul nop"ii, ei au auit un gomot puternic şi au !ut ceruriledesc#i1ndu%se8 doi oameni au co'or1t (n splendoare. &iatra din fa"amorm1ntului s%a dat la o parte singur! şi cei doi oameni au intrat

(n!untru. Solda"ii care st!teau de gard! l%au treit pe centurion, care aenit afar! sa ad! incredi'ilul spectacol. Trei '!r'a"i au ieşit din mor%m1nt8 capetele a doi dintre ei a0ungeau p1n! la cer. Ei (l spri0ineau pe celde%al treilea, al c!rui cap trecea dincolo de ceruri. ?n spatele lor a ap!ruto cruce. =i atunci o oce din ceruri a gr!it2 Ai dus estea celor



adormi"iJ /ar crucea a r!spuns2 Am dus%o 3. @)%@47.Un /isus uriaş şi o cruce care um'l! şi or'eşte aceasta c#iar nu

seam!n! a relatare centrat! pe calit!"ile umane ale lui /isus.Solda"ii alearg! la &ilat şi (i poestesc tot ce s%a (nt1mplat. $onduc!%

torii erei (l implor! s! nu fac! 1l! despre aceasta, de team! c! or fiucişi cu pietre c1nd ereii (şi or da seama ce au f!cut condamn1ndu%lpe /isus. &ilat le porunceşte solda"ilor s! tac!, dar numai dup! ce leaminteşte liderilor erei c! r!stignirea lui /isus a fost (ntr%ade!r

greşeala lor şi nu a lui. A doua i (n ori, neştiind ce s%a (nt1mplat, MariaMagdalena se duce cu c1tea femei la morm1nt, ca s! (ndeplineasc!cele necesare (nmorm1nt!rii dup! tradi"ie. Ele g!sesc morm1ntul gol, cue-cep"ia unui mesager diin, care le spune c! Domnul s%a ridicat dinmor"i şi a p!r!sit locul. 3Acesta este singurul fragment din nara"iune (ncare este men"ionat! Maria Magdalena8 nu se spune nimic altceadespre faptul c! ea ar fi aut o rela"ie special! cu /isus.7 Manuscrisul sesf1rşeşte (n mi0locul unei descrieri a (nf!"iş!rii lui /isus pentru unii dindiscipolii lui 3pro'a'il similar! aceleia g!site (n /oan 4),)%)@72 /ar eu,Simon &etru şi Andrei, fratele meu, ne%am luat plasele şi am ieşit pemare8 şi cu noi era şi ei, fiul lui Alfeu, pe care Domnul... 3. 957. Aicise (ntrerupe manuscrisul.

Acest te-t este numit şi Eang#elia dup! &etru, datorit! ultimuluis!u r1nd2 este scris la persoana (nt1i, de cinea care pretinde a fi &etru.Dar, (n mod eident, nu a fost scris! de Simon &etru, deoarece pare s! fifost scris! la (nceputul secolului al //%lea 3de aici şi antiiudaismul acutmen"ionat mai dereme7, la mult timp dup! moartea lui &etru. Aceast!eang#elie este totuşi una dintre cele mai ec#i relat!ri necanonicedespre ultimele ile ale lui /isus. Din nefericire pentru tea lui eig#

Tea'ing, ea nu pune accentul pe umanitatea lui /isus şi nu men"ionea!nimic despre /isus şi Maria Magdalena ca fiind intimi şi, cu at1t mai pu"in,

c!s!tori"i. Maria Magdalena este pur şi simplu prima persoan! 3(mpreun!cu (nso"itoarele ei7 care ine la morm1nt dup! moartea lui /isus la felca (n Eang#eliile care au fost incluse (n Noul Testament.

Sigur c! Tea'ing nu discut! direct despre Eang#elia despre$opil!ria lui /isus a lui Toma sau despre Eang#elia lui &etru, care eraucunoscute (nainte de descoperirea Bi'liotecii de la Nag Hammadi, dar elmen"ionea! %/angheliile gnostice5 descoperite cu acea ocaie. areaceste eang#elii recent scoase la lumin! confirm! tea referitoare laomul /isus c!s!torit cu Maria MagdalenaJ

"pocalipsa Coptă după Petru

Una dintre cele mai interesante relat!ri despre moartea lui /isus dindocumentele de la Nag Hammadi este cea din te-tul numit nueang#elie, ci apocalipsa 3adic! o reelare a ade!rului78 şi aceasta i seatri'uie tot lui &etru, deşi, din nou, e or'a de un pseudonim. Una dintrecele mai interesante caracteristici ale nara"iunii este aceea c! earepreint! un document gnostic care a fost scris, (n mod cert, pentru ase opune creştinilor care atacau gnosticismul adic! acelor creştinicare, (n cele din urm!, au decis ce c!r"i s! fie introduse (n canonul Noului

Testament. /ns!, aşa cum s%a doedit, (n loc s! li se opun! pentru c!afirmau c! /isus este diin, aceast! eang#elie li se opune pentru c!sus"ineau c! /isus este uman. $eea ce (nseamn! c! aceast! carterepreint! e-act contrariul afirma"iilor lui eig# Tea'ing, conform c!rora%/angheliile gnostice ar descrie un /isus mai mult uman dec1t diin.

$artea (ncepe cu (n!"!turile M1ntuitorului, care (i spune lui &etruc! e-ist! mul"i (n!"!tori falşi care sunt or'i şi suri, care 'at0ocoresc



ade!rul şi r!sp1ndesc r!ul prin (n!"!turile lor@. ui &etru, pe de alt!parte, i se a reela (n!"!tura secret!, adic! gnosis 3Apoc. &et. 67./isus continua spun1ndu%i lui &etru c! oponen"ii lui sunt lipsi"i de

(n"elegere 3adic! lipsi"i de gnosis,. De ceJ &entru c! se aga"! denumele unui mort. $u alte cuinte, ei cred c! moartea omului /isus esteimportant! pentru m1ntuire. &entru acest autor, aceia care sus"in unasemenea lucru 'at0ocoresc ade!rul şi proclam! r!ul şi (n!"!turilesale 3Apoc. &et. @7.

?ntr%ade!r, aceia ce enerea! un om mort aleg moartea şi nuia"a etern!. Aceste suflete sunt moarte şi au fost create pentru moarte.

Nu toate sufletele in din ade!r şi nici din nemurire.$!ci toate sufletele din acest eac tre'uie s! cunoasc! moar%tea. &rin urmare, ele sunt (ntotdeauna sclae. Sunt createpentru dorin"ele lor şi pentru distrugerea lor etern!, pentrucare şi (n care e-ist! ele. Ele 3sufletele7 iu'esc fiin"ele dematerie care au enit (mpreun! cu ele. Dar sufletele ne%muritoare nu sunt ca acestea, o, &etru. Dar (ntr%ade!r, at1ttimp c1t nu a sosit (nc! ceasul, el 3sufletul nemuritor7 a fi (ntr%ade!r asemenea celui muritor. 3Apoc. &et. 7

&e de alt! parte, gnosticii din toat! lumea pot p!rea s! se asemenecu al"i oameni, (ns! ei sunt diferi"i, nu se aga"! de lucruri materiale şi nutr!iesc dup! 'unul lor plac. Sufletele lor sunt nemuritoare, c#iar dac!acesta nu este un lucru ştiut de mul"i2 Al"ii nu (n"eleg misterele, deşior'esc despre aceste lucruri pe care nu le (n"eleg. ?ns! ei se or l!udac! taina ade!rului este doar a lor 3Apoc. &etru 97. $ine sunt aceştiacare nu reuşesc s! (n"eleag!, care nu propo!duiesc ade!rulJ =i or fial"ii dintre aceia care nu se num!r! printre noi care (şi spun episcopi şi

diaconi, de parc! ar fi primit autoritatea de la Dumneeu... Aceştioameni sunt ase uscate 3Apoc. &etru *7.Aceast! idee nu (i poate flata nicidecum pe liderii 'isericilor

creştine2 ei nu sunt f1nt1ni de cunoaştere şi (n"elepciune, ci al'ii de r1uuscate.

$e repreint! deci aceast! cunoaştere care este accesi'il!sufletelor nemuritoare, neataşate de lucruri materiale şi perceput! greşitde liderii ignoran"i ai 'isericiiJ Este cunoaşterea ade!ratei naturi a lui/isus şi a r!stignirii sale, despre care, (n mod greşit, se crede c!repreint! moartea omului /isus pentru p!cate. ?n realitate, ade!ratul$#ristos nu poate fi atins de durere, suferin"! sau moarte. El se afl! cu

mult deasupra lor. $e a fost crucificat nu era diinul $#ristos, ci numai (nelişul lui fiic.

?ntr%o scen! interesant!, se spune c! &etru este de fa"! la scenar!stignirii şi recunoaşte c! este tul'urat de cele ce ede2

Dup! ce a spus acele cuinte, l%am !ut cum, aparentWX, (l luau. =i am spus2 Y $e !d eu, DoamneJ Z $#iar pe tinete iauJ... $ine este cel de pe cruce, care se 'ucur! şi r1deJ =ieste altcinea cel c!ruia i se 'at cuie (n picioare şi (n m1iniJ

/isus d! atunci aceast! replic! uimitoare, care punctea! ade!ratasemnifica"ie a crucific!rii2

M1ntuitorul mi%a spus2 Y Acela pe care (l ei pe cruceesel şi r11nd este /isus cel iu. Dar acela (n ale c!rui picioareşi m1ini se 'at cuie este partea lui fiic!, su'stitutul. Ei (şi 'at



0oc de ceea ce este (nf!"işarea lui. Dar uit!%te la el şi la mineZ.3Apoc. &et. +)7

Nu $#ristos (nsuşi, ci numai c#ipul lui omenesc este ucis. /isus celiu transcende moartea el transcende şi crucea, la propriu şi iat!%ldeasupra ei, r11nd de aceia care cred c! (l pot face s! sufere, de aceiacare cred c! spiritul diin din el poate suferi şi muri. Spiritul lui /isus estedincolo de durere şi de moarte, aşa cum sunt şi spiritele acelora care

(n"eleg cine este el cu ade!rat, care ştiu ade!rul despre cine sunt eide fapt spirite (ntrupate (ntr%un corp fiic, care nu pot suferi şi muri.Apoi iiunea continu!2

=i am !ut pe cinea care se apropia de noi şi caresem!na cu el, c#iar acela care r1dea deasupra crucii şi era plinde spirit pur şi el era M1ntuitorul... =i el mi%a spus, Y:ii tare$!ci tu eşti acela c!ruia i%au fost (ncredin"ate aceste taine,spre a şti prin reela"ie c! acela care a fost crucificat esteprimul n!scut, şi casa demonilor, şi asul de lut (n care tr!iescei şi apar"ine lui Elo#im Wadic! Dumneeului acestei lumiX şicrucii care st! su' legea lui. Dar acela care st! (n picioarel1ng! el este M1ntuitorul cel iu, partea esen"ial! a aceluiacare este omor1t. /ar el a fost eli'erat. &lin de 'ucurie, el seuit! la aceia care l%au pedepsit... &rin urmare, el r1de de eipentru ignoran"a lor. ?ntr%ade!r, cel care (ndur! suferin"atre'uie s! r!m1n!, din moment ce corpul este numai

(nlocuitorul. Dar ceea ce a fost eli'erat este corpul meuimaterialZ. 3Apoc. &et. +47

$orpul este doar un (neliş care apar"ine creatorului acestei lumi

W[Elo#im8 cu1ntul e'raic pentru Dumneeu, din ;ec#iul TestamentX.Ade!ratul sine este (n!untru şi nu poate fi atins de durerea fiic!.Acesta este un lucru ade!rat despre /isus şi despre aceia dintre adep"iilui care au do'1ndit ade!rata cunoaştere. $ei care nu au atinsade!rata gnosis cred c! (l pot omor( pe /isus. /ns! /isus cel iu se (nal"!deasupra tuturor şi r1de la ei cu dispre". =i cine este o'iectul acestei'at0ocuriJ Aceia care cred c! moartea omului /isus este c#eia m1ntuirii. iiune a'surd!, o iiune ridicol!, o iiune ilar!. Salarea nu ine <ntrup8 ea ine dup! eli4erarea de trup. /isus cel mort nu m1ntuieşte8 /isuscel iu m1ntuieşte. Aşa%işii credincioşi care nu (n"eleg nu 'eneficia! demoartea lui /isus, ci sunt ridiculia"i prin ea.

=i astfel, aceast! eang#elie nu descrie un /isus mai uman dec1t E%ang#eliile din Noul Testament8 ade!rata (nsemn!tate a lui /isus trans%cende (ntru totul omenescul din el. Dar ce se poate spune desprecelelalte c!r"i din Bi'lioteca de la Nag Hammadi, inclusi acelea numiteeang#elii2 sus"in ele afirma"iile lui eig# Tea'ingJ

)vang(elia Coptă după $oma

:!r! nici o (ndoial!, cea mai faimoas! eang#elie din Bi'lioteca dela Nag Hammadi este Eang#elia $opt! dup! Toma 3a nu fi confundat!cu Eang#elia despre $opil!ria lui /isus dup! Toma, men"ionat! mai sus7.Dat! fiind importan"a sa, oi petrece mai mult timp de!luind mesa0ulei dec1t (n caul celorlalte eang#elii pe care le%am studiat.

Eang#elia dup! Toma a fost "inta a numeroase de'ateri c#iar dec1nd a fost descoperit!. &rintre pro'lemele centrale se afl! şi (ntre'areadac! ea este cel mai 'ine (n"eleas! ca eang#elie gnostic! sau nu. ?n



opinia mea, c#iar dac! Eang#elia dup! Toma nu e-pune sistemulgnostic pentru cititorii s!i (ntr%un fel clar şi coerent, ea totuşi presupuneun sistem gnostic, asem!n!tor cu cel descris (n capitolul al doilea. ?naceast! eang#elie, /isus este (n!"!torul diin al cunoaşterii secretecare poate aduce eli'erarea de aceast! lume material! a r!ului. El nueste descris aici doar ca (n!"!tor uman, ci şi ca maestru diin. Aceast!descriere se 'aea! pe (n"elegerea gnostic! a lumii şi a locului nostru (nea.

?nainte de a or'i despre (n!"!turile g!site (n Eang#elia dup! Toma, ar tre'ui s! spun cea despre natura eang#eliei ca (ntreg9. Spredeose'ire de Eang#elia lui &etru, Eang#elia dup! Toma este un te-tcomplet2 aem (nceputul şi sf1rşitul ei, precum şi ceea ce se afl! (ntreele. Este alc!tuit! din ))@ pilde ale lui /isus şi aproape nimic altcea. Nucon"ine relat!ri despre /isus2 nu miracole, nu c!l!torii, nu 0udec!"i, numoarte, nu (niere, nu poestiri de nici un fel. $ele mai multe pilde suntintroduse pur şi simplu prin cuintele /isus a spus..., urmate de un alters care (ncepe (n acelaşi fel. &e alocuri, (nt1lnim sc#im'uri de replici

(ntre /isus şi discipolii s!i, (n care ei spun sau (ntrea'! cea şi /isusr!spunde, sau el spune cea şi ei r!spund. Nu e-ist! un tipar eidentdup! care s! fi fost organiat! colec"ia de proer'e8 unele dintre ele potfi grupate (mpreun! pentru c! or'esc despre acelaşi su'iect saufolosesc aceleaşi cuinte%c#eie, (ns! (n cea mai mare parte, proer'elepar s! fie complet necorelate.

&este 0um!tate dintre proer'ele din Eang#elia lui Toma suntasem!n!toare celor din eang#eliile Noului Testament 3* din cele ))@,dup! o num!r!toare7. ?n unele cauri, aceste asem!n!ri sunt destul dei'itoare. /at! de e-emplu 'inecunoscuta para'ol! a 'o'ului de muştar2

Discipolii (i spuser! lui /isus2 Y Spune%ne cum este (mp!%

r!"ia cerurilorZ. El le spuse2 YEste ca un 'o' de muştar. Estecea mai mic! dintre toate semin"ele. Dar c1nd cade (n solpotriit, d! naştere unei plante mari şi deine ad!post pentrup!s!rile ceruluiZ. 3&ilda 45, ei Marcu @, 65%6)7

=i, (ntr%o form! mai seac! dec1t aceea din Noul Testament, co%mentariul despre or'ul care (i conduce pe or'i2

/isus spuse2 Y Dac! un or' (l conduce pe altul, ei orc!dea am1ndoi (n groap! Z. 3&ilda 6@8 ei Matei ), )@7

Dar un mare num!r de proer'e nu sun! deloc ca cele rostite de/isus (n Eang#eliile canonice 3cu e-cep"ia c1tora clişee7. S! lu!m doardou! e-emple releante2

/isus spuse2 YAcest rai a trece, şi cel de deasupra atrece şi el. Mor"ii nu sunt ii, iar cei ii nu or muri. ?n ilele (ncare a"i consumat ceea ce este mort, l%a"i f!cut s! fie iu. $1nde"i eni s! locui"i (n lumin!, ce e"i faceJ ?n iua (n care a"ifost unul singur, a"i deenit doi. Dar c1nd e"i deeni doi, cee"i faceJZ 3&ilda ))7

Discipolii lui au spus2 Y$1nd te ei ar!ta nou!, ca s! te edemJ Z/isus a spus2 Y $1nd ! e"i scoate #ainele f!r! ruşine şi le e"i aşeasu' picioare precum copilaşii şi e"i c!lca pe ele, atunci e"i edea pefiul celui iu şi nu ! e"i temeZ. 3&ilda 67

$e s! (n"elegem din aceste proer'e ciudateJ $e (nseamn! eleJ



&utem s! descifr!m aceast! eang#elie prin prisma (nceputului eineo'işnuit, (n care autorul (şi de!luie scopul şi felul (n care (n"elegeimportan"a colec"iei sale de proer'e şi, (n corela"ie cu ea, felul (n careputem do'1ndi ia"! eşnic!2

Acestea sunt pildele secrete pe care /isus cel iu le%arostit şi pe care DidFmus /uda Toma le%a scris. =i a spus el2 Y$el care g!seşte sensul acestor proer'e nu a cunoaşte

moarteaZ. 3&ilda )7

&ildele scrise aici sunt menite s! fie secrete8 ele nu au un (n"eleseident, nu sunt uşor de e-plicat sau 'anale. Sunt criptice, misterioase,enigmatice. /isus le%a rostit şi DidFmus /uda Toma le%a scris. =i caleaspre ia"a etern! este descoperirea ade!ratului lor (n"eles.

Aceasta este o eang#elie care nu su'linia! importan"a mor"iiumane a lui /isus şi a (nierii pentru m1ntuire. De fapt, moartea şi

(nierea lui /isus nu sunt poestite aici, şi cu at1t mai pu"in accentuate.M1ntuirea nu ine cre1nd (n patimile lui $#ristos, ci interpret1ndcuintele lui.

Dac! (n"elegerea corect! a acestor proer'e este o condi"ie pentruia"a etern!, cum tre'uie s! le interpret!mJ Aşa cum am indicat, dup!p!rerea mea 3care se (nt1mpl! s! fie şi aceea a lui eig# Tea'ing7,Eang#elia dup! Toma se 'aea! pe o iiune gnostic! asupra lumii. Nupentru c! Toma (ncearc! s! propun! acea iiune sau s! e-plicefundamentul s!u mitologic sau comple-itatea sa. Dar, aşa cum le%amcitit eu, proer'ele din aceast! eang#elie au (n"eles (n special c1ndsunt a'ordate prin raportare la circumstan"ele gnostice (n care scriaautorul.

De e-emplu, &ilda ) sus"ine c! acela care g!seşte sensul

proer'elor secrete ale lui /isus nu a cunoaşte moartea. Astfel,proer'ele sunt secrete 3accesi'ile nu pu'licului, ci numai acelora carecunosc7, iar interpretarea lor 3a 7ti ce (nseamn!7 este ceea ce aduceeli'erarea de moarte (n aceast! lume. &ilda 4 este despre a c!uta şi ag!si. $unoaşterea tre'uie c!utat! şi, c1nd realiea! c! tot ce ştiedespre lumea aceasta este greşit, omul se tul'ur!. Dar apoi el (n"elegeade!rul despre aceast! lume şi este uimit. /ar c1nd se (nt1mpl!aceasta, omul se (ntoarce (n cele din urm! (n (mp!r!"ia diin! de unde aenit şi st!p1neşte cu alte fiin"e diine peste tot ceea ce este.

Sau cum se spune (ntr%un alt proer', $ine a a0uns s! (n"eleag! lu%mea a g!sit numai un cadaru, şi cine a g!sit cadarul este superior

lumii 3&ilda 97. De fapt, aceast! lume material! este moart! nue-ist! ia"! (n ea. ;ia"a implic! spirit. Din moment ce realiei ce estelumea cu ade!rat moarte eşti superior lumii, te ridici deasupra ei.De aceea, cine a0unge s! (n"eleag! acest lucru nu a cunoaştemoartea 3&ilda )7.

?n"elegerea nimicniciei lumii materiale şi eli'erarea de ea (nseamn! (nl!turarea (nelişului de materie 3corpul7 şi eli'erarea de constr1ngerilesale. Aceasta este o imagine eficient! a m1ntuirii2 $1nd te de'raci f!r!ruşine şi ("i iei #ainele şi le pui su' picioare precum copilaşii şi calci peele, atunci ei edea pe fiul celui iu şi nu ("i a fi team! 3&ilda 67.M1ntuirea (nseamn! eli'erare de trup.

$onform acestei eang#elii, spiritele omeneşti nu (şi au originea (nlumea material!, ci (n lumea de sus2

/isus a spus2 YDac! eşti (ntre'at \De unde iiJ\, r!spunde2\;enim din lumin!, din locul unde lumina a (nceput de la sine...\



Dac! "i se spune \umina eşti tu\, spune \Suntem copiii ei şisuntem aleşii tat!lui celui iu\Z 3&ilda 57.

Astfel am enit din lumea de sus, din lumea luminii (n care nu e-ist!duşm!nie, diiiune, (ntuneric8 noi (nşine am enit de la unul Dumneeuşi suntem aleşii lui şi el este destina"ia noastr! final!2

/isus a spus2 Y:erici"i sunt cei singuri şi cei aleşi, c!ci oi

e"i g!si (mp!r!"ia. $!ci eni"i din ea şi ! e"i (ntoarce la eaZ3&ilda @*7.

?ntr%ade!r, este uimitor c! aceast! lume material! a luat fiin"! ca (nc#isoare pentru spiritele diine, dar pe c1t de uimitor este acest lucru,ar fi fost complet imposi'il ca lucrurile s! fi stat iners, ca spiriteleoamenilor s! fi ap!rut ca reultat al cre!rii materiei2 $! trupul a ap!rutdatorit! spiritului este o minune. Dar dac! spiritul ar fi ap!rut ca urmarea trupului, aceasta ar fi minunea minunilor. $#iar sunt uimit cum aceast!mare 'og!"ie Wadic! spiritulX şi%a f!cut cas! (n aceast! s!r!cie Wadic!lumea material!]trupulX 3&ilda 4*7.

&entru spiritele prinse (n aceast! lume material!, este ca atuncic1nd eşti 'eat şi nu eşti (n stare s! g1ndeşti clar sau eşti or' şi nu ei./isus a enit de sus, conform acestei eang#elii, spre a trei lacunoaştere şi a aduce intui"ia luminoas! necesar! m1ntuirii, iar aceiacare erau prinşi aici aeau neoie disperat! de ea2

/isus a spus2 Y Mi%am luat locul printre oameni şi le%am a%p!rut (n trup. To"i sunt (m'ui'a"i şi nici unuia nu (i este sete. =isufletul meu a suferit pentru fiii oamenilor, pentru c! ei suntmor"i (n inimile lor şi sunt or'i... Dar deocamdat! sunt (m'ui%

'a"i. $1nd se or goli de '!utur!, se or poc!iZ 3&ilda 4+7.Dar de ce cei mor"i nu sunt ii şi cei ii nu or muri 3&ilda ))7J

&entru c! mor"ii sunt doar materie şi ceea ce nu este materie, ci spirit,nu poate muri. $um se face c! (n iua (n care ai fost unul, ai deenitdoi 3&ilda 47J &entru c! ai fost c1nda un spirit unitar, (ns! ai deenitprionier (ntr%un trup, prin urmare ai deenit dou! lucruri trup şi spirit nu unul. Spiritul tre'uie s! se eli'eree şi atunci a fi din nou unul.

Aceast! m1ntuire nu a fi deci m1ntuirea care ine pentru aceast!lume8 a fi m1ntuirea de aceast! lume. umea (n sine, aceast! e-isten"!material!, nu este cea ce a fost creat 'un 3contrar doctrinelor 'isericii

creştine ortodo-e7. Este o catastrof! cosmic!, iar m1ntuirea (nseamn!eli'erare de ea. Din acest moti, (mp!r!"ia lui Dumneeu nu este ceacare ine (n aceast! lume, o entitate fiic! care poate #i de fapt aici, (nlumea material!. Este cea spiritual, interior2

Dac! aceia care a conduc ! spun, YUite, (mp!r!"ia este (n ceruri Z, atunci p!s!rile cerului te or preceda. Dac! "i sespune c! Y Este (n mare Z, atunci peştii te or preceda. Maicur1nd, (mp!r!"ia este (n!untrul t!u, şi (n afara ta... $1nda0unge"i s! ! cunoaşte"i pe oi (nşi!... e"i realia c! oisunte"i fiii Tat!lui celui iu 3&ilda 67.

&entru c! lumea este un loc de care tre'uie s! te eli'erei, nimeninu ar tre'ui s! fie legat de lucrurile materiale2 Nu ! (ngri0ora"i dediminea"a p1n! seara şi de seara p1n! diminea"a (n leg!tur! cu ceea cee"i purta 3&ilda 697. ?n loc de asta, tot ceea ce are lumea de oferit,



toate 'og!"iile pe care le poate asigura, ar tre'ui refuate pentru asc!pa din aceast! lume8 ricine g!seşte lumea şi deine 'ogat, s!renun"e la lume 3&ilda ))57. Aşa c! omul nu tre'uie s! se ataşee denimic (n aceast! lume, aşa cum se spune şi (ntr%unui din cele mai

(n"elepte proer'e din eang#elie2 :i"i ca nişte trec!tori pe drum 3&ilda@47. Departe de a pune accentul pe ia"a uman! de aici şi acum saupe /isus omul aceste pilde su'linia! neoia de a sc!pa de capcaneleomeneşti ale acestei lumi.

$#eia m1ntuirii aduse de /isus const! (n a do'1ndi cunoaştereaadecat!, gnosis cunoaştere despre sinele ade!rat2

$1nd a0unge"i s! ! cunoaşte"i, atunci e"i fi cunoscu"i şie"i realia c! oi sunte"i fiii Tat!lui celui iu. Dar dac! nu !e"i cunoaşte, e"i r!m1ne (n s!r!cie Wadic! (n lumea materia%l!](n corpX şi e"i fi s!r!cie 3&ilda 6'7.

/isus (nsuşi este cel care poate d!rui aceast! cunoaştere,cunoaşterea c! spiritul uman este diin, la fel de diin ca (nsuşi /isus şide fapt una cu /isus. Acela ce a 'ea din gura mea a deeni ca mine.Eu (nsumi oi deeni el şi i se or reela lucruri ascunse 3&ilda )5+7./isus este acela care aduce cunoaşterea necesar! pentru ca spiritelediine s! fie reunite cu (mp!r!"ia atunci c1nd or eni. De aceea, /isusnu de'in!, ci uneşte.

&unerea accentului pe a deeni unul, reunit cu (mp!r!"ia diin! (ncare nu e-ist! conflict sau diiare este motiul pentru care te-tul su'li%nia! at1t de puternic ideea de unul, unicitate, solidaritate. $!ci mul"idintre cei care or fi primii or fi ultimii şi ei or fi unul şi acelaşi 3&ilda@78 :erici"i sunt cei singuri şi cei aleşi, c!ci oi e"i g!si (mp!r!"ia 3&ilda447. Sau aşa cum spune /isus c1nd discipolii (ntrea'!2 ;om intra noi

precum copiii (n (mp!r!"ieJ2$1nd face"i din doi unul, şi c1nd pe din!untru este ca pe

dinafar! şi pe dinafar! ca pe din!untru, şi ce e sus cum e 0os,şi c1nd femininul şi masculinul sunt acelaşi lucru, aşa (nc1tmasculinul nu este masculin şi femininul nu este feminin, şic1nd e"i aea mai mul"i oc#i (n loc de unul singur şi o m1n! (nlocul unei m1ini şi un picior (n locul unui picior şi asem!nare (nloc de asem!nare, atunci e"i intra (n (mp!r!"ie 3&ilda 447.

Restaurarea tuturor lucrurilor la starea lor de unitate original!, unde

nu sunt p!r"i, ci numai un (ntreg, nu e dedesu't şi nici deasupra, nu ee-terior şi nici interior şi nici parte femeiasc! şi parte '!r'!teasc!. Acolose afl! m1ntuirea pentru aceia care s%au separat, s%au rupt de (mp!r!"iadiin!.

&oate c! aceast! idee face lumin! (n cea mai ciudat! şi, (n modsigur, cea mai controersat! parte a Eang#eliei dup! Toma, &ilda ))@,

(n care Maria Magdalena este un persona0 important deşi nu ca iu'it!sau ca so"ie a lui /isus2

Simon &etru le%a spus, Y Maria Magdalena s! plece,pentru c! femeile nu sunt demne de ia"!. Z /isus a spus, Y Eu

(nsumi o oi conduce spre a o face '!r'at, pentru ca şi ea s!dein! un spirit iu asemenea ou!, '!r'a"ilor. $!ci oricefemeie care a deeni '!r'at a intra (n (mp!r!"ia cerurilor Z.

Acest proer' a generat consternare, (n special printre istoricii femi%



nişti e-per"i (n creştinismul timpuriu, care sunt (nclina"i, pe 'un! drepta%te, s! considere c! gnosticismul era mai desc#is (n ceea ce prieştefemeile şi rolul lor proeminent (n 'iseric! dec1t creştinismul ortodo-3ei capitolul opt din acest olum7. Dar cum interpret!m acest erset femeile 3inclusi Maria Magdalena7 tre'uie s! dein! '!r'a"i pentru aintra (n (mp!r!"ieJ

Este imposi'il s! (n"elegem ce poate (nsemna ersetul f!r! a recu%noaşte c! (n timpul acela, (n lumea acestui te-t, oamenii (n"elegeau (n

general rela"iile de gen altfel dec1t le (n"elegem noi. Ast!i aemtendin"a s! priim '!r'a"ii şi femeile ca fiind dou! tipuri diferite dinaceeaşi su'stan"!. To"i suntem oameni, fie '!r'a"i, fie femei. ?n lumeadin ec#ime, genul nu era imaginat astfel. &entru oamenii din trecut,partea femeiasc! şi partea '!r'!teasc! nu erau dou! tipuri umanediferite8 erau dou! grade umane diferite.+

Aşa cum ştim de la istoricii medicinei, de la filoofi, poe"i şi al"ii,femeile din lumea greac! şi roman! erau considerate '!r'a"i imperfec"i.Ele erau '!r'a"i care nu se deoltaser! (n (ntregime (n ia"aintrauterin! nu le crescuse penisul, nu li se deoltaser! muşc#ii, nu leap!ruse p!rul facial, nu li se (ngroşase ocea. :emeile erau, la propriu,se-ul sla'. =i (ntr%o lume p!truns! de ideologia puterii şi a domina"iei,aceasta le f!cea pe femei inferioare şi, (n mod necesar, su'ordonate'!r'a"ilor.

Se credea c! toat! lumea func"ionea! conform unui continuum deperfec"iune. ucrurile lipsite de ia"! sunt mai pu"in perfecte dec1t celeii8 plantele sunt mai pu"in perfecte dec1t animalele8 animalele sunt maipu"in perfecte dec1t oamenii8 femeile sunt mai pu"in perfecte dec1t'!r'a"ii8 '!r'a"ii sunt mai pu"in perfec"i dec1t eii. &entru a do'1ndim1ntuirea, pentru a fi uni"i cu Dumneeu, era neoie ca oamenii s!dein! perfec"i. Dar pentru ca o femeie s! dein! perfect!, ea tre'uia s!

treac! mai (nt1i prin urm!toarea etap! din continuum şi s! dein!'!r'at.* =i astfel, (n Eang#elia dup! Toma, m1ntuirea, care presupuneo unificare a tuturor lucrurilor astfel (nc1t s! nu e-iste sus şi 0os, afar! şi

(n!untru, parte femeiasc! şi parte '!r'!teasc!, necesit! ca spiritelediine s! se (ntoarc! la locurile lor de origine. Dar pentru ca femeile s!do'1ndeasc! aceast! m1ntuire, ele tre'uie eident s! dein! mai (nt1i'!r'a"i. $unoaşterea pe care o reelea! /isus permite aceast!transformare, astfel (nc1t orice femeie care se face '!r'at, prin

(n"elegerea (n!"!turilor lui, a intra (n (mp!r!"ie.?n reme ce unele te-te gnostice cele'rea! femininul diin 3aşa

cum om edea7, acesta de fa"! pare s! su'liniee c! femininul tre'uie

s! se transcead! pe sine spre a deeni masculin. Acesta nu este nici pedeparte mesa0ul pe care a rut eig# Tea'ing s! (l su'liniee

Ar tre'ui s! accentue faptul c! /isus este portretiat (n acest te-tnu ca un 'un (n!"!tor uman, ci ca unul diin care aduce el (nsuşicunoaşterea necesar! m1ntuirii, at1t pentru femei, c1t şi pentru '!r'a"i.$1nd (l ede"i pe acela care nu s%a n!scut din femeie Wadic! pe /isus,care doar aea (nf!"işare de omX (nc#ina"i%! p1n! la p!m1nt şi adora"i%l.Acela este tat!l ostru 3&ilda )7. Sau, aşa cum spune el mai t1riu (neang#elie, Eu sunt lumina care este deasupra tuturor. Eu sunt celc#emat. Din mine s%au n!scut toate şi (ntru mine s%au (nmul"it. Despica"io 'ucat! de lemn şi sunt acolo. Ridica"i piatra şi m! e"i g!si acolo3&ilda ,. /isus este (n toate, cel care p!trunde lumea şi care ine (nlume ca lumina lumii, care poate scoate spiritul omenesc din (ntunericpentru a se (ntoarce la casa diin! a sufletului, prin do'1ndireacunoaşterii de sine necesare m1ntuirii.



Concluzie

?n acest capitol am luat (n considerare numai patru dintre eang#e%liile ec#i ce nu au fost incluse (n Noul Testament. ;om lua (nconsiderare alte dou! eang#elii importante Eang#eliile lui :ilip şi aleMariei (ntr%un capitol urm!tor, (n care om analia rolul MarieiMagdalena (n ia"a lui /isus şi (n istoria 'isericii timpurii. Bine(n"eles c!e-ist! şi alte eang#elii pe care nu le%am luat (n considerare şi nici nu

om face aceasta cu toate c! eig# Tea'ing greşeşte atunci c1ndspune c!, pe 'aa a mii de consemn!ri despre /isus c#iar din timpulie"ii lui, sunt cunoscute opteci de eang#elii. Totuşi, aceste eang#eliipar s! fi fost scrise mai t1riu dec1t acelea pe care le%am luat (nconsiderare aici. Tea'ing are dreptate c1nd spune c! e-ist! o mul"imede eang#elii care nu au fost incluse (n Noul Testament şi c!, dintretoate cele care la un moment dat au fost considerate sacre de unelegrupuri creştine, numai patru Eang#elii au fost incluse (n canon p1n! laurm!. =i are dreptate c1nd spune c! restul eang#eliilor au fost atunciinterise creştinilor de c!tre p!rin"ii 'isericii. Dar el greşeşte c1nd spunec!, dac! aceste alte eang#elii ar fi fost incluse (n Noul Testament, amaea o perspecti! asupra lui /isus portretiat (ntr%un fel uman. De fapt,este e-act pe dos. Eang#eliile e-tracanonice au tendin"a s! (l por%tretiee pe /isus ca fiind mai mult diin.

Atunci, cum s%a (nt1mplat c! cele patru Eang#elii ale lui Matei,Marcu, uca şi /oan au a0uns s! fie incluse (n Noul Testament, iar toatecelelalte au fost e-cluseJ A fost (ntr%ade!r m1na (mp!ratului$onstantin, aşa cum sus"ine Tea'ingJ Aceasta este (ntre'area la careom (ncerca s! r!spundem (n capitolul urm!tor.

Capitolul patru#mpăratul Constantin şi formarea canonului oului

$estament

Am !ut c! eig# Tea'ing aea dreptate c1nd spunea c! celepatru Eang#elii ale Noului Testament dup! Matei, Marcu, uca şi /oan nu erau consemn!rile originale ale ie"ii lui /isus sau singureleeang#elii disponi'ile primilor creştini. Alte eang#elii erau disponi'ilepeste tot, dar nu au a0uns s! fie incluse (n Noul Testament c#iar dac!

Tea'ing afirm!, (n mod greşit, dar cu mare siguran"!, c! au e-istat

opteci de eang#elii care erau (n competi"ie pentru un loc (n canon.Dar cum au fost selectate c!r"ile care au a0uns s! fie incluse (n Noul

TestamentJ De ce au fost incluse (n canon numai patru Eang#elii, p1n!la urm!, iar celelalte au fost l!sate de o parteJ $um s%a f!cut aceastaJ$ine a luat deciiileJ &e ce considerenteJ =i c1ndJ

&entru Tea'ing, r!spunsul este clar2 cel care a luat deciiile este (m%p!ratul $onstantin, (n secolul al /;%lea. Tea'ing (şi afirm! desc#is punctulde edere (n conersa"ia cu Sop#ie Neeu din atelierul s!u2

&este opteci de eang#elii au fost e-aminate (n e%derea alc!tuirii Noului Testament, şi totuşi numai c1tea aufost alese spre a fi incluse (n el Matei, Marcu, uca şi /oanprintre ele.

$ine a ales eang#eliile care urmau s! fie incluseJ (n%tre%'! Sop#ie.

A#a i'ucni Tea'ing cu entuiasm. /ronia funda%



mental! a creştinismului Bi'lia, aşa cum o ştim ai, a fostalc!tuit! de (mp!ratul p!g1n $onstantin cel Mare. 3p. 46)7

Aşa cum afirm! Tea'ing mai t1riu, (mp!ratul $onstantin a tre'uits! creee aceast! nou! Bi'lie pentru a asigura o doad! scriptural!care s!%i sus"in! punctul de edere2 acela c! /isus era mai mult diindec1t om. Aceasta a dus la formarea canonului 3colec"ia de c!r"i sfinte7 aNoului Tes%tament şi la distrugerea tuturor celorlalte c!r"i sacre care nu

au fost alese spre a fi incluse2

$onstantin ştia c! a tre'ui s! dea o loitur! (ndr!nea"!dac! oia s! rescrie c!r"ile de istorie. Astfel a ap!rut un mo%ment%c#eie (n istoria creştin!... $onstantin a comandat şi a fi%nan"at o nou! Bi'lie, care omitea acele eang#elii careor'eau despre caracteristicile umane ale lui $#ristos şi

(nfrumuse"a acele eang#elii care ?l (nf!"işau asemenea luiDumneeu. Eang#eliile mai ec#i au fost scoase (n afara legii,adunate şi arse. 3p. 46@7

;iiunea conspiratorie pe care o are Tea'ing asupra form!riicanonului este spectaculoas!, (ns!, pentru istoricul familiar cu procesulprin care unele c!r"i au a0uns s! fie incluse (n Noul Testament, (n timp cealtele au fost e-cluse, ea con"ine mai mult! fic"iune dec1t fapt istoric.Realitatea istoric! este c! (mp!ratul $onstantin nu a aut nimic de%aface cu formarea canonului Scripturii2 el nu a poruncit distrugereaeang#eliilor care nu au fost incluse (n canon 3nu s%au ars c!r"i din ordinimperial7. ?n sc#im', alc!tuirea canonului Noului Testament a fost unproces lung şi ela'orat, care a (nceput cu c1tea secole (nainte de$onstantin şi s%a (nc#eiat la mult timp dup! moartea lui. Aşa cum ştim,

pe 'aa consemn!rilor istorice, (mp!ratul nu a fost implicat (n proces.?n capitolul de fa"!, om analia acest proces (n (ntregime, pentru aedea cum a fost creat canonul Scripturii creştine de fapt, c1nd a autloc acest proces şi cine a fost implicat (n el.

;iiunea lui eig# Tea'ing asupra alc!tuirii canonului creştin estecorect! (ntr%o singur! priin"!2 canonul nu a c!ut pur şi simplu dinceruri dup! moartea lui /isus. Aşa cum Tea'ing spune (ntr%una dinafirma"iile memora'ile f!cute (n discu"ia cu Sop#ie Neeu2

Tea'ing 1m'i. Tot ce tre'uie s! ştii despre Bi'lie poate fi reumat de

marele doctor (n canon MartFn &ercF. Tea'ing (şi drese oceaşi spuse2 Bi'lia nu a enit din cer prin fa-.

&oftimJ Bi'lia este un produs al omului5 draga mea. Nu al lui

Dumneeu. Bi'lia nu a c!ut din nori ca prin minune. 3p. 46)7

?n mod cert, canonul nu a ap!rut (n form! final! gata pentru uulcreştinilor, ci a fost reultatul unui proces lung, (n care creştinii au cernutmai multe c!r"i ce fuseser! scrise şi au decis pe care s! le includ! (n ca%nonul sacru al Scripturii şi care ar tre'ui e-cluse. A fost un proces care aluat mul"i ani secole, de fapt. Nu a fost deciia unei persoane 3contrariiunii lui Tea'ing7 sau a unui grup de persoane 3de e-emplu, unconsiliu al 'isericii78 a fost reultatul unor discu"ii prelungite şi iolente,al multor de'ateri (n contradictoriu. &rocesul nu s%a (nc#eiat dec1t multdup! moartea lui $onstantin şi a (nceput cu secole mai dereme.



#nceputurile procesului

&oate p!rea ciudat ast!i, dar (n trecut era neo'işnuit ca religiile s!ai'! c!r"i sacre, enerate ca (ndrum!toare spre credin"! şi practicareaei. ?n afar! de iudaism, se pare c! nici una dintre religiile diferite de petot cuprinsul /mperiului Roman nu a folosit c!r"ile (n acest fel. Acest lu%cru nu (nseamn! c! religiile nu aeau practici şi credin"e au aut, darele nu erau (nr!d!cinate (n te-te sacre, care s! fi fost acceptate ca seturi

de instruc"iuni de inspira"ie diin!. Nici m!car c!r"ile fundamentale aleunei culturi 2liada sau $diseea lui Homer nu erau !ute (n acestfel. ?n sc#im', ele au fost acceptate drept ceea ce erau2 un num!r deistorisiri foarte 'une, pline de descrieri mitologice ale eilor. Ele nu aufost folosite ca g#iduri de credin"! sau de comportament.

Singura e-cep"ie de la regula c! religiile ec#i nu aeau c!r"i sacrea fost iudaismul. Ereii aeau un num!r de c!r"i 3un canon7 despre carecredeau c! fuseser! date de Dumneeu, c!r"i care descriau cine eraDumneeu, ar!tau cum interac"ionase el cu poporul lui 3ereii7 de%alungul istoriei, (i (ndrumau cum s! (l adore pe Dumneeu şi (i (n!"aucum s! tr!iasc! (n comunitate. ?n ilele lui /isus, canonul Scripturiiereieşti 3pe care creştinii urmau s! (l numeasc! ;ec#iul Testament7 nuera totuşi instituit (nc!2 diferi"i erei acceptau ca autoriate o gam!foarte larg! de c!r"i. Dar e-ista un consens asupra esen"ialului canonului Tora 3un cu1nt ereiesc care (nseamn! lege sau (ndrumare7, careconsta (n ceea ce cunoaştem acum ca fiind primele cinci c!r"i aleScripturii ereieşti2 Cene!, E-od, eitic, Numeri, Deuteronom. Acestecinci c!r"i, uneori numite &entateuca 3(nsemn1nd cinci manuscrise7,erau acceptate de to"i ereii ca reela"ii sacre de la Dumneeu. ?n acestec!r"i se poesteşte cum a creat Dumneeu lumea, cum a c#ematna"iunea lui /srael s! fie poporul lui ales şi cum a interac"ionat cu

str!moşii poporului ereu, patriar#ii şi matriar#ele credin"ei, cum suntAraam, Sara, /saac, Re'eca, /aco', Raşela, Moise şi al"ii. =i maiimportant, aceste c!r"i con"ineau legile pe care Dumneeu i le%a dat luiMoise pe Muntele Sinai, legi despre felul (n care poporul ereu tre'uie s!

(l eneree pe Dumneeu prin sacrificiile aduse (n Templu şi prinrespectarea anumitor legi (n ceea ce prieşte #rana şi s!r'!torile3inclusi iua de Sa'at7, precum şi legi care reglementea! com%portamentul mem'rilor comunit!"ii unul fa"! de altul.)

&riind (napoi, pare ineita'il ca creştinii s! nu se fi (ndreptat, p1n!la urm!, spre un canon al Scripturii, (ntruc1t creştinismul a (nceput cu/isus, un (n!"!tor ereu care a acceptat Tora ereiasc!, a respectat

tradi"iile ei, legile ei şi le%a transmis celor care l%au urmat (n!"!turile pecare le con"ine ea. &rimii creştini au fost desigur aceia care l%au urmatpe /isus, ceea ce (nseamn! c! (nc! de la (nceput creştinii au aut uncanon sacru care, aşa cum l%au acceptat ei, includea c!r"i date deDumneeu, canonul Scripturilor ereieşti. Acest lucru era neo'işnuit (n/mperiul Roman unde c!r"ile, (n cea mai mare parte, nu func"ionauastfel , dar nu unic2 a1nd un canon, creştinii urmau e-emplul ereilor.

Dar creştinii aeau s! se desprind! de r!d!cinile lor ereieşti şi s!adune propriile lor te-te sacre, care urmau s! fie folosite şi incluse (ntr%un canon al Scripturii separat şi (n mod distinct creştin, ce urma s! fiecunoscut mai t1riu ca Noul Testament.4

Mişcarea c!tre un canon al Noului Testament a (nceput c#iar (n peri%oada Noului Testament, adic! (n secolul /. Ar fi util s! ofer aici c1teadate de 'a!, pentru a fi sigur c! ne afl!m pe aceeaşi pagin!cronologic!.

/isus din Naaret şi%a (nceput pro'a'il misiunea pu'lic! spre



sf1rşitul anilor 45 din primul secol d.$#r. A fost e-ecutat de romanipro'a'il (n prea0ma anului 65 d.$#r. &rimele c!r"i creştine au fost scrisela scurt! reme dup! aceasta. $ele mai ec#i scrieri creştine care sep!strea! (nc! sunt acelea ale apostolului &ael, dat1nd din anii 5%95d.$#r. Eang#eliile din Noul Testament sunt cele mai ec#i relat!ridespre ia"a lui /isus şi au fost scrise pro'a'il (ntre anii 5%*5 d.$#r.$elelalte c!r"i ale Noului Testament au fost scrise cam (n aceeaşiperioad!8 ultima tre'uie s! fi fost &etru //, scris! pro'a'il (n anul )45

d.$#r. &rin urmare, c!r"ile Noului Testament şi alte c!r"i creştine ce nuau fost incluse (n Noul Testament au fost scrise, cu apro-ima"ie, (ntreanii 5 şi )45 era noastr!.

Se pare c!, din acea perioad!, creştinii (ncepuser! de0a s! considereunele autorit!"i distinct creştine ca fiind la egalitate cu c!r"ile Bi'lieiereieşti. E-ist! asemenea doei c#iar (n unele din scrierile Noului

Testament. S! (ncepem prin a spune c! e-ist! m!rturii c!, de la (nceputul perioadei creştine, (n!"!turile şi cuintele lui /isus au fostconsiderate la fel de autoriate ca şi te-tele Scripturii. Este posi'il ca

(nsuşi /isus, prin (n!"!turile sale, s! fi (ncura0at aceast! percep"ie.$onform unora dintre cele mai ec#i relat!ri de care dispunem, precumEang#elia dup! Matei, atunci c1nd /isus a interpretat egea lui Moise, ela pus (n!"!turile sale la egalitate cu legile date de Moise.6 De e-emplu,Moise a spus2 S! nu ucii. /isus a interpretat aceasta ca (nsemn1nd2Nici m!car nu te (nfuria pe altul. Moise a poruncit2 S! nu comi"iadulter. /isus a r!spuns2 Nici m!car s! nu pofteşti la femeia altuia (ninima ta. Moise a spus2 S! nu 0uri str1m'. /isus insist!2 S! nu 0urideloc &ropriile interpret!ri ale lui /isus au fost acceptate de cei care l%au urmat ca fiind la fel de autoriate ca şi legile lui Moise 3ei Matei ,4)%@+7.

Mai multe doei (n acest sens apar mai t1riu, (n perioada Noului

Testament. ?n cartea lui Timotei 3/7, scris!, se pare, de apostolul &ael3deşi mul"i (n!"a"i cred c! a fost scris! su' un pseudonim (n numele lui&ael, de unul dintre adep"ii s!i7, autorul (i (ndrum! pe cititorii s!icreştini s! (şi pl!teasc! (n!"!torul, iar pe urm! citea! Scriptura, sprea%şi sus"ine spusele 3Tim. , )+7. /nteresant este c! el citea! dou!pasa0e2 unul din egea lui Moise şi altul din cuintele lui /isus 3ucr!toruleste demn de plata lui ei uca )5, 7. Aici cuintele lui /isus suntconsiderate ca autoritate egal! cu Scriptura.

a fel se (nt1mpl! şi cu scrierile celor care l%au urmat. $um am indi%cat de0a, &etru // este ultima carte scris! din Noul Testament. /nteresanteste c! acest autor 3care, din nou, pare s! fi scris su' pseudonim, din

moment ce &etru (nsuşi murise cu mult (nainte s! fie scris! cartea7 se re%fer! la profe"i falşi care interpretea! greşit epistolele lui &ael, spuneel, la fel cum au f!cut şi cu restul scripturilor 3&etru // 6,)97. Eident,acest scriitor creştin necunoscut a luat epistolele lui &ael dreptscriptur!.

$eea ce (ncerc eu s! spun este c! spre sf1rşitul secolului / şi (ncepu%tul celui de%al //%lea cu sute de ani (nainte de $onstantin creştiniiacceptaser! de0a unele c!r"i drept autoritate canonic! şi aleseser!c!r"ile ce urmau a fi acceptate.

Motivaţiile pentru o colecţie de cărţi

$e anume determina aceast! mişcare s! accepte un grup de c!r"ica autorit!"i canoniceJ Aşa cum reiese din citatele de mai sus, creştiniise o'işnuiser! s! citee anumite te-te pentru a sta'ili (n ce s! cread! şicum s! (şi organiee ia"a (mpreun!. Dup! ce /isus a murit şi nu mai



putea da (ndrum!ri discipolilor s!i, a tre'uit s! fie creat! pentruposteritate o colec"ie cu (n!"!turile sale şi, dup! ce apostolii au (nceputs! dispar! şi ei, a tre'uit s! fie adunate propriile lor scrieri, dreptculegere de (n!"!turi ade!rate şi demne de urmat.

Aceast! situa"ie se datora (n primul r1nd diersit!"ii creştinilor, carese afla (n creştere (ncep1nd din secolul /, dar s%a eiden"iat precis (nsecolul al //%lea. Ast!i creştinismul (n lumea modern! este considerat cafiind e-trem de diers şi acest lucru este 0ustificat, a1nd (n edere a%

riatele interpret!ri ale credin"ei r!sp1ndite printre aceia care spun c! (lurmea! pe $#ristos. C1ndi"i%! doar la diferen"ele dintre romano%catolici şi 'aptişti, greco%ortodocşi şi mormoni, Martorii lui /e#oa şiepiscopalieni sau pre'iterienii din NeG England şi (m'l1nitorii de şerpidin Mun"ii Apalaşi. ric1t de semnificatie sunt diferen"ele dintregrupurile de creştini de ai, ele p!lesc (n compara"ie cu diferen"eledintre grupurile creştine din primele secole ale 'isericii.

De e-emplu, se ştie c! (n secolul al //%lea e-istau oameni carepretindeau c! urmea! (n!"!turile ade!rate ale lui /isus, dar credeau

(n tot felul de lucruri care ar p!rea e-trem de 'iare oric!ror creştini dinlumea modern!. Bine(n"eles c! e-istau şi creştini care credeau (n unulDumneeu, la fel cum al"ii sus"ineau c! e-ist! doi dumneei 3Dumneeudin ;ec#iul Testament şi Dumneeu al lui /isus78 de asemenea, al"iicredeau (n e-isten"a a )4 ei sau 65 de ei sau c#iar 69 de ei Uniicreştini e-plicau c! lumea a fost creat! de unul Dumneeu ade!rat,

(ns! alte grupuri indicau faptul c! lumea a fost creat! de o eitatesecundar! sau c#iar de o fiin"! aflat! (n slu0'a r!ului. Au fost şi creştinicare erau de p!rere c! /isus era şi (n (ntregime uman, şi (n (ntregimediin8 un alt grup, aşa cum am !ut, sus"inea c! /isus era at1t de uman

(nc1t nu putea fi diin, pe c1nd al"ii credeau c! era at1t de diin (nc1t nuputea fi uman8 o alt! ariant! spunea c! /isus era dou! persoane /isus

omul şi $#ristos Dumneeu. Dup! unii creştini, moartea lui /isus adusesem1ntuirea lumii8 dup! al"ii, moartea lui /isus nu aea nimic de%a face cum1ntuirea lumii, iar dup! alte grupuri c#iar, /isus nu murise niciodat!.

Aşa cum am ar!tat mai dereme, aceste grupuri creştine diferite (n special cele care p!strau cele mai 'iare (n!"!turi nu puteauconsulta pur şi simplu Noul Testament pentru a edea cine aeadreptate şi cine greşea, pentru c! nu eista nici un Nou Testament.:iecare din aceste grupuri aea c!r"ile sale sacre, despre care pretindeac! proin de la apostolii lui /isus eang#eliile, :aptele, epistolele,apocalipsele şi insista ca aceste c!r"i s! fie acceptate ca autoritatescriptural! pentru creştinii care doreau s! ştie ce s! cread! şi cum s! se

comporte. upta pentru Scriptur! a fost (ntr%ade!r dur!, un conflict (n%tre grupuri riale de creştini care (ncercau s! decid! asupra naturiicreştinismului pentru posteritate. Un singur grup a c1ştigat lupta8 acestgrup a #ot!r1t ce c!r"i s! fie incluse (n canonul Scripturii. $ontrarspuselor lui eig# Tea'ing, aceasta nu a fost o deciie luat! de (mp!ratul$onstantin, ci de conduc!torii grupurilor creştine aceia care auc1ştigat ec#ile dispute referitoare la practicile şi credin"a creştin!.

*erapion şi )vang(elia după Petru

&utem s! ne facem o p!rere despre cum s%a desf!şurat acestproces dac! ne g1ndim la o anecdot! spus! de Euse'ius, p!rinteleistoriei 'isericii, de care am amintit (ntr%un capitol anterior. Aşa cum amindicat de0a, Euse'ius a scris o istorie (n ece olume a 'isericii creştinedin ilele lui /isus p1n! (n remea sa 3(n timpul lui $onstantin7. ?n aceast!istorie, el a poestit multe despre primii creştini şi despre conflictele lor,



inclusi despre conflictele teologice şi cele priind canonul Scripturii.Una dintre aceste poestiri face lumin! (n (ntregul proces al form!rii ca%nonului Scripturii.

?n capitolul al treilea, am discutat despre Eang#elia dup! &etru cafiind una dintre primele eang#elii. ?nainte de descoperirea acestei ean%g#elii (n )++9, ştiam de e-isten"a ei dintr%un pasa0 din 2storia Bisericii deEuse'ius. Acesta poesteşte o (nt1mplare despre estitul episcop deAntio#ia pe nume Serapion, care a tr!it (n a doua 0um!tate a secolului al

//%lea. Serapion aea (n 0urisdic"ia lui 'isericile din Siria şi ocaionalc!l!torea prin paro#ii pentru a%şi p!stori credincioşii. dat!, el a iitat o'iseric! din satul R#ossus şi a aflat c!, (n timpul sericiului religios,creştinii de acolo foloseau o eang#elie scris! de &etru. Serapion nu aconsiderat c! aceasta era o greşeal! dac! apostolul &etru scrisese oeang#elie, atunci cu siguran"! c! era accepta'il s! fie citit! (n 'iseric!.$1nd s%a (ntors (ns! (n Antio#ia din c!l!toriile sale, c1"ia informatori auenit la el şi i%au spus c! aşa%numita Eang#elie a lui &etru con"ine oteologie fals!. De fapt, ei sus"ineau c! era o eang#elie docetist!, (ncare /isus nu era descris ca fiind pe deplin om 3ei discu"iile anterioaredespre docetism7.

Afl1nd aceasta, Serapion a o'"inut o copie a c!r"ii pentru u propriuşi a g!sit (n ea c1tea pasa0e care puteau fi interpretate din perspecti!docetist!. El a scris un mic pamflet, cu titlul Despre aşa%numitaEang#elie dup! &etru, pe care l%a trimis creştinilor din R#ossus, cu in%struc"iuni de a nu mai folosi cartea la sericiul religios.

Aceasta este o relatare interesant! pentru c! de!luie multedespre felul (n care creştinii #ot!rau dac! o carte urma sau nu s! fieacceptat! ca parte din Scriptur! şi dac! se cuenea s! fie folosit! (n'iseric! pentru instruire şi (ndrumare. =i creştinii din R#ossus, şiSerapion au fost de acord c! o carte apostolic! adic! o carte scris! de

unul dintre cei mai apropia"i adep"i ai lui /isus 3sau cel pu"in de untoar!ş al reunuia dintre discipoli7 era accepta'il!. Mai mult (ns!,orice astfel de carte tre'uia s! fie ortodo-!, adic! tre'uia s! repreinteo interpretare corect! a (n!"!turii lui /isus. carte care nu f!cea aceas%ta nu era apostolic!, (ntruc1t doar (n apostoli se putea aea (ncredere c!transmit ade!rul despre /isus şi (n!"!turile lui. Dup! p!rerea luiSerapion, aşa%numita Eang#elie dup! &etru nu era ortodo-!8 prinurmare, nu era posi'il s! fi fost scris! de &etru. Din acest moti, ea nuaea s! fie folosit! (n sericiul religios. $u alte cuinte, urma s! fiee-clus! din canon.

Toate acestea s%au (nt1mplat cu )5 de ani (nainte de $onstantin.

!rinaeus şi canonul celor patru )vang(elii

Este oare ade!rat c! (mp!ratul $onstantin a fost responsa'ilpentru deciia final! (n leg!tur! cu cele patru Eang#elii care au a0unss! fie incluse (n Noul Testament, aşa cum spune eig# Tea'ingJ Ae-istat oare, la (nceputul secolului al /;%lea, o arietate de eang#eliiacceptate pe un teritoriu e-tins, iar $onstantin a ales (ntr%ade!r patrudintre ele spre a fi incluse (n canonul final al ScripturiiJ

Nici aceasta nu este o iiune e-act! din punct de edere istoric. Nunumai c! anumite te-te eretice, precum Eang#elia dup! &etru, aufost e-cluse de ma0oritatea creştinilor (n secolul al //%lea, dar şi canonulcon"in1nd cele patru Eang#elii ale lui Matei, Marcu, uca şi /oan a foststa'ilit cu mult (nainte de (mp!ratul $onstantin.

Despre (nceputurile canonului celor patru Eang#elii putem afla dela anumi"i autori ai 'isericii din secolul al //%lea. Unul dintre cei mai



faimoşi autori din aceast! perioad! este un persona0 cunoscut su'numele de /ustin Martirul (martirul este un titlu descripti, nu un nume7,care, (n a doua 0um!tate a secolului al //%lea, a fost e-ecutat pentru c!era creştin. Tocmai pe remea aceea Serapion (şi compunea scrisoareac!tre creştinii din R#ossus. Aem noroc s! de"inem destule scrieri ale lui/ustin, (n care el (ncearc! s! e-plice detractorilor cultia"i ai creşti%nismului c!, (n mod contrar p!rerii generale, creştinismul nu constituia oamenin"are pentru unitatea /mperiului, iar creştinii nu (nc!lcau (n mod

notoriu regulile societ!"ii, aşa cum erau adesea acua"i. De fapt,creştinismul, spune /ustin, repreint! singura religie ade!rat! dat! deunul Dumneeu.

&entru a%şi sus"ine caul, /ustin citea! uneori din te-tele creştineec#i, inclusi din eang#elii. Dar el nu numeşte niciodat! aceste c!r"i2

(n sc#im', le numeşte simplu Memoriile apostolilor. =i nu indic!niciodat! c! erau numai patru.

/rinaeus, un alt autor creştin important, a scris prin anii )+5 d.$#r.,la treieci de ani dup! /ustin Martirul. $ei treieci de ani care separ! scri%erile lui /ustin de cele ale lui /rinaeus sunt importan"i (n istoria creştinis%mului pentru c! (n acei ani au (nceput s! (nfloreasc! o serie de ereiignostice 3fiecare cu teologia ei7, iar Marcion, un important (n!"!torcreştin 3denun"at de /ustin şi /rinaeus ca ar#ieretic7 şi%a r!sp1ndit

(n!"!turile (n lung şi (n lat. Marcion insista c! e-istau doi dumneei,Dumneeul ereilor şi Dumneeul lui /isus, care l%a trimis pe /isus (n lume3ca pe o fantasm!2 Marcion era docetist7 ca s! (i salee pe oameni deDumneeul m1nios al ereilor.9

$um s! (i coning! oponen"ii gnosticilor şi ai lui Marcion 3şi ai altoraşa%işi profe"i falşi7 pe cititorii lor despre ade!rul religiei pe care opropo!duiauJ Adic!, (n ce fel puteau conduc!torii creştini s!contracaree ederile teologice ale altor grupuri şi s! promoee

propriile lor iiuni ca fiind acelea ale lui /isus şi ale discipolilor luiJ Sigurc! cel mai simplu era s! (şi spri0ine propriile teorii pe c!r"ile scrise c#iarde apostolii lui /isus. Din caua amenin"!rii crescute repreentate defalşii profe"i eretici gnosticii şi Marcion (ntre epoca lui /ustin şi cea alui /rinaeus, nu este o surpri! c! /rinaeus are o idee mult mai clar!despre c!r"ile care tre'uie s! fie incluse (n Scripturi. De fapt, dup!p!rerea lui /rinaeus, e-ist! numai patru Eang#elii dup! Matei, Marcu,uca şi /oan. ricine alege numai una dintre cele patru Eang#elii 3dee-emplu, Marcion a folosit numai Eang#elia dup! uca8 unii gnostici aufolosit numai Eang#elia dup! /oan7 sau oricine include şi alte eang#elii3de e-emplu, Eang#elia dup! &etru sau pe aceea dup! Toma7, acela

greşeşte.$um (şi argumentea! /rinaeus punctul de edereJ El arat! c!

e-ist! patru col"uri ale p!m1ntului din care 'at cele patru 1nturi carer!sp1ndesc ade!rul despre eang#elia creştin! care tre'uie s! fieconstruit! deci pe patru st1lpi, şi anume aceia ai lui Matei, Marcu, ucaşi /oan. &atru col"uri ale p!m1ntului, patru 1nturi şi patru Eang#elii ce ar putea fi mai naturalJ

Liste ale canonului în creştinismul timpuriu

&rima noastr! lista referitoare la canon ne parine din remea lui /ri%naeus este o list! de c!r"i despre care un autor 3de data aceasta, ano%nim7 crede c! ar tre'ui s! fie acceptate ca parte a canonului creştin. A%ceast! list!, $anonul Muratorian, poart! numele (n!"atului .A. Mu%ratori, care a descoperit%o (n secolul al I;///%lea (ntr%o 'i'liotec! dinMilano. Manuscrisul care con"ine lista a fost produs (n secolul al ;///%lea,



dar lista (n sine pare s! fi fost scris! de fapt la Roma, spre sf1rşitulsecolului al //%lea.+

?nceputul te-tului din manuscris s%a pierdut, din p!cate. Dar a1nd (n edere felul (n care (ncepe fragmentul (n sine, nu e-ist! nici o (ndoial!asupra c!r"ilor pe care le descrie ini"ial2 ...la care totuşi a fost preent,şi aşa c! le%a inclus W(n nara"iunea luiX. A treia carte a Eang#eliei esteaceea dup! uca.* Autorul continu! descriind cine era uca, iar apoior'eşte despre a patra Eang#elie, care este aceea dup! /oan. $u

alte cuinte, aceast! list! (ncepe cu descrierea celor patru Eang#elii,din care a treia şi a patra sunt cele ale lui uca şi /oan. Este clar c! lista (ncepe amintind Eang#eliile dup! Matei şi dup! Marcu, despre ultimadiscut1ndu%se doar (n propoi"ia de final.

&rin urmare, $anonul Muratorian cuprinde cele patru Eang#eliicare au fost incluse (n Noul Testament şi nu altele. Dup! ce or'eştedespre /oan, $anonul men"ionea! :aptele Apostolilor şi apoi epistolelelui &ael men"ion1nd nou! epistole c!tre şapte 'iserici 3corinteni,efeseni, filipeni, coloseni, galateni, tesalonieni şi romani7, dintre caredou! le%a scris de dou! ori 3cea c!tre corinteni şi c!tre tesalonieni7.Acestora le%au urmat patru epistole c!tre persoane indiiduale 3c!tre:ilimon, Titus şi dou! c!tre Timotei7. Acest $anon, cu alte cuinte, in%clude toate cele treispreece epistole pauline. Totuşi, el respinge e-plicitepistola c!tre laodiceeni şi pe cea c!tre ale-andrini, (ntruc1tam1ndou! au fost n!scocite (n numele lui &aul pentru a r!sp1ndi ereialui Marcion. Acestea, se spune printr%o imagine memora'il!, nu pot fiprimite (n Biserica $atolic! la fel cum fierea nu poate fi amestecat! cumierea 3a se o'sera c! aceste c!r"i nu aeau s! fie arse8 ele n%ar fitre'uit citite sau, se presupune, copiate7.

$anonul continu! prin a include pe lista de c!r"i accepta'ile epistolalui /uda, dou! epistole ale lui /oan, "ro/er4ele lui Solomon 3o carte care

nu a fost inclus! (n Noul Testament7, Apocalipsa dup! /oan şi Apocalipsadup! &etru 3a nu se confunda cu Apocalipsa $opt! dup! &etru, pe caream discutat%o (n capitolul anterior7 şi preciea! faptul c! unii creştini nuor ca ultima s! fie citit! (n 'iseric!. Se men"ionea! şi c! o carte numit!"9storul de Hermas tre'uie citit!, dar nu (n 'iseric! (n calitate deScriptur!, pentru c! Hermas a scris%o foarte recent, (n remurilenoastre, (n oraşul Roma, (n timp ce episcopul &ius, fratele lui, ocupascaunul WepiscopalX al 'isericii din cetatea Romei 3r1ndurile 6%97.Altfel spus, este o scriere recent! 3aproape de remurile noastre7 şi nueste scris! de un apostol 3ci de fratele unui episcop recent7. &rin urmare,nu poate fi inclus! (n canon.

ista se (nc#eie cu men"ionarea altor c!r"i respinse2 Nu se accept!nimic de Arsinous sau ;alentinus sau Miltiades, care au scris şi o nou!carte de psalmi pentru Marcion, (mpreun! cu Basilides, p!rintele asiatical cata%frigienilor... =i lista se termin! aşa cum a (nceput, (n mi0loculpropoi"iei.

Dac! se face totalul, acest autor din secolul al //%lea a acceptatdou!eci şi dou! sau dou!eci şi trei din cele dou!eci şi şapte de c!r"icare au fost incluse (n Noul Testament. $ele e-cluse sunt /udeii, /aco',&etru / şi // şi una dintre epistolele /o#anine 3el accept! dou! din cele treipe care le aem, dar nu preciea! care sunt acestea7. De asemenea,accept! "ro/er4ele lui Solomon şi, proioriu, Apocalipsa dup! &etru. ?nsf1rşit, el respinge unele c!r"i fie pentru c! sunt eretice scrisorile lui&etru c!tre ale-andrini şi c!tre laodiceeni, care sunt n!scocirimarcionite, precum şi alte falsuri atri'uite gnosticilor şi montaniştilor +fie pentru c! nu (ntrunesc criteriile lui pentru a face parte din canon.



Criterii de includere în canon

$are sunt aceste criteriiJ Se pare c! sunt aceleaşi patru criterii careau fost folosite de un spectru larg de autori din secolele al //%lea şi al ///%lea. &entru ca o carte s! fie admis! (n canonul Scripturii, ea tre'uia s!fie2

). 3eche. Te-tul sacru tre'uia s! datee din timpul lui /isus. Astfel,"9storul lui Hermas nu putea fi acceptat pentru c! era, relati or'ind, o

produc"ie recent!.4. Apostolic9. Te-tul tre'uia s! fie scris de un apostol sau celpu"in de un discipol al apostolilor. Astfel, $anonul Muratorian accept!Eang#elia dup! uca 3scris! de discipolul lui &ael7 şi Eang#elia dup!/oan, ca şi scrierile lui &ael, dar respinge n!scocirile marcioni"ilor f!cute

(n numele lui &ael. Am (nt1lnit un criteriu similar şi (n caul Eang#elieidup! &etru2 a fost acceptat! ini"ial de creştinii din R#ossus din cauagenealogiei ei apostolice8 dar a fost respins! de (ndat! ce s%a decis c!&etru nu aea cum s! fi fost autorul ei.

6. Catolic9. &entru a fi acceptate (n canon, era necesar ca acestec!r"i s! fie larg acceptate (n 'isericile recunoscute. Adic! era necesar caele s! fie catolice, acesta fiind termenul grec pentru uniersal. Deaceea, (n $anonul Muratorian se discut! (n am!nunt despre statutul Apo%calipsei dup! &etru.

@. $rtodo9. $el mai important criteriu era totuşi cel referitor lanatura punctelor de edere e-puse (n respectia carte. ?ntr%o oarecarem!sur!, celelalte erau su'ordonate acestuia. $!ci dac! o carte nu eraortodo-!, atunci (n mod eident ea nu era nici apostolic! 3eidentpentru cel care f!cea aprecierea7, nici ec#e 3tre'uia s! fi fost n!scocit!recent7, nici catolic! 3(n aceea c! nici una dintre celelalte 'isericiortodo-e nu ar fi aut nimic de%a face cu ea7. Aşa se e-plic!

argumentele lui Serapion referitoare la Eang#elia dup! &etru. $um 7tiael c! nu &etru o scriseseJ &entru c! ea con"inea cea care sem!na acristologie docetic! şi, (n mod eident, &etru nu ar fi putut scrie astfel.

)usebius şi canonul de la începutul secolului al !,-lea

;reme (ndelungat! dup! crearea $anonului Muratorian, spresf1rşitul secolului al //%lea, (n cercurile creştine au e-istat de'aterifurtunoase despre forma Scripturilor din Noul Testament. Totuşi, (n ciudaafirma"iilor lui eig# Tea'ing, aproape orice creştin ortodo- era deacord c! cele patru Eang#elii, :aptele Apostolilor, cele treispreece

epistole pauline, &etru / şi /oan // ar tre'ui incluse. Dar (n priin"acelorlalte e-istau deacorduri ferme.

:aptul c! pro'lemele nu erau clarificate nici (n remea lui$onstantin este eident din scrierile de la (nceputul secolului al /;%lea alep!rintelui istoriei 'isericii, Euse'ius (nsuşi, care, (n lucrarea sa 2storiaBisericii5 alege s! discute canonul şi arat! cu certitudine c! pro'lemelenu erau deloc reolate nici la un secol şi 0um!tate dup! $anonulMuratorian.)5

/nten"ia declarat! a lui Euse'ius este de a reuma scrierile Noului Testament (2storia Bisericii 6.4.)7. Dar aceasta se doedeşte a fi o (ntreprindere complicat!, deoarece aşa cum indic! Euse'ius, multedintre aspectele importante continu! s! fie (nc! de'!tute (n epoc!. Aşac! el sta'ileşte patru categorii de c!r"i. &rima const! (n c!r"irecunoscute (2storia Bisericii 6.4.)7 adic! acele c!r"i acceptate detoate grup!rile din interiorul tradi"iei ortodo-e 3singura care (linteresea! (n acest punct72 cele patru Eang#elii, :aptele, epistolele lui



&ael 3printre care el include şi cartea /udeii7, /oan / şi &etru / şi, dac! (ntr%ade!r (şi are locul, spune el, Apocalipsa dup! /oan. ?n mod clar,c#iar şi c!r"ile recunoscute nu sunt uniersal recunoscute, c!ci elcontinu! s! or'easc! astfel despre Apocalips!2 (n leg!tur! cu careom oferi dierse opinii la momentul potriit.

A doua categorie include c!r"i care sunt disputate, adic! potfoarte 'ine s! fie considerate canonice, (ns! statutul lor este contestatde unii. ?n acest grup sunt incluse /aco', /uda, &etru // şi /oan // şi ///.

Euse'ius numeşte apoi c!r"i pe care le consider! false, un cu1ntcare de o'icei (nseamn! inentate, dar care (n acest conte-t pare s! (nsemne neautentice, deşi uneori considerate canonice. Aici suntincluse asemenea c!r"i ca :aptele dup! &ael, "9storul lui Hermas, Apo%calipsa dup! &etru, Epistola dup! Barna'a, Dida#iile Apostolilor şiEang#elia dup! /udei. Destul de ciudat, Euse'ius include (n acest grup,dac! (ntr%ade!r (şi are locul, Apocalipsa dup! /oan ciudat pentru c!este de aşteptat ca aceasta s! fie listat! ca disputat! mai cur1nddec1t fals!.

?n sf1rşit, Euse'ius ofer! o list! de c!r"i care sunt eretice şi care nusunt acceptate (n 'iseric!2 Eang#eliile dup! &etru, Toma şi Matias şi:aptele lui Andrei şi /oan.

Rec(iziţionarea a cincizeci de &iblii creştine de cătreConstantin

&rin urmare, canonul nu fusese finaliat nici p1n! (n timpul lui $on%stantin, deşi creştinii ortodocşi erau de acord c! Eang#eliile lui Matei,Marcu, uca şi /oan erau Scripturi canonice. $onstantin nu a aut nimicde%a face cu aceast! deciie.

E-ist! un singur indiciu dat de o surs! ec#e (n care se afirm! c!,

de fapt, $onstantin a aut un rol (n alc!tuirea canonului creştin, şi elpoate fi acela la care face aluie eig# Tea'ing (n discu"ia sa cu Sop#ieNeeu, c1nd spune c! (mp!ratul $onstantin a comandat şi a finan"at onou! Bi'lie, care omitea acele eang#elii ce pomeneau de tr!s!turileomene7ti ale lui /isus 3p. 46@7.

?n 3ia6a lui Constantin5 Euse'ius ne spune c! (n anul 66) (mp!ratuli%a cerut lui personal ca cincieci de manuscrise ale Bi'liei creştine s! fieproduse pentru 'isericile pe care le construia (n oraşul imperial,$onstantinopol. Aceste c!r"i aeau s! fie scrise cite", pe pergament fin,de scri'i profesionişti des!1rşi"i (n arta lor şi aeau s! fie (n form!porta'il!.))

Euse'iu poesteşte c! odat! ce a primit comanda pentru Bi'lii, ae-ecutat%o imediat folosind, eident, scriptoriumul 3'iroul undescri'ii efectuau copierea7 din 'iserica de acas!, din $aesarea, ca locunde s%au f!cut aceste copii.

Aceast! comand! pentru Bi'lii nu a implicat nici o deciie din partealui $onstantin priind eang#eliile care urmau s! fie e-cluse 3acelea caresu'liniau umanitatea lui /isus7 sau care s! fie incluse 3acelea caresu'liniau numai aspectul lui diin7 şi, contrar afirma"iei lui Tea'ing, nue-ist! nimic care s! ateste c! ea a dus la arderea altor eang#elii.$onstantin aea neoie de un num!r de Bi'lii pentru 'isericile sale şi le%a comandat de la Euse'ius, a c!rui 'iseric! din "inutul natal era 'inedotat! şi putea s! onoree comanda. $on"inutul lor nu preenta nici unmoti de (ngri0orare, deoarece şi $onstantin, şi Euse'ius ştiau ce c!r"iaeau s! fie incluse (n aceste Bi'lii2 cu siguran"!, cele patru Eang#eliiacceptate uniersal de creştinii ortodocşi şi pro'a'il şi alte c!r"i. Se

(nt1mpl! s! aem dou! manuscrise 'i'lice minunate, care se p!strea!



e-act din aceast! perioad!, numite $ode- Sinaiticus şi $ode- ;aticanus.Unii (n!"a"i au creut c! acestea sunt dou! dintre copiile pe care le%apreg!tit Euse'ius pentru a e-ecuta comanda lui $onstantin.

Concluzie. finalizarea canonului

Aşa cum am !ut, eig# Tea'ing aea dreptate s! insiste c! Bi'lianu a sosit prin fa- din ceruri. Noul Testament a fost alc!tuit (ntr%o lung!

perioad! de timp şi ca reultat al multor dispute (ntre creştini referitor lac!r"ile care ar fi tre'uit incluse sau e-cluse din canon. Tea'ing greşeştetotuşi c1nd afirm! c! (mp!ratul $onstantin ar fi aut de%a face cu acestproces sau c! reo persoan! indiidual!, fie ea şi un (mp!rat, ar putearescrie peste noapte Bi'lia creştin!. Alc!tuirea canonului a (nceput cuc1tea secole (nainte de $onstantin, iar fi-area canonului, cuprin1ndcele patru Eang#elii dup! Matei, Marcu, uca şi /oan, era de0a terminat!cu )5 de ani (nainte de (mp!ratul $onstantin.

&e de alt! parte, este la fel de surprin!tor şi faptul c! nici m!car (nremea lui $onstantin nu s%a luat o #ot!r1re final! nici de c!tre $on%stantin, nici de c!tre $onciliul de la Nicea pe care el l%a (ntrunit 3şi carede fapt nu s%a ocupat de canon7. Acest lucru poate fi confirmat şi defaptul c! nici Euse'ius nu aea un canon (nc#is al Scripturii 2 statutulunor c!r"i nu era (nc! decis. =i aşa aea s! r!m1n! şi (n cursul deceniilorurm!toare.

Unora li se poate p!rea şocant faptul c! acest canon cu dou!eci şişapte de c!r"i al Bi'liei de ai nu a fost finaliat nici dup! trei sute de anişi mai 'ine de la scrierea c!r"ilor Noului Testament. De fapt, a'ia lasf1rşitul secolului al /;%lea, la reo cincieci de ani dup! moartea lui$onstantin, s%a (nt1mplat pentru prima dat! ca cinea s! listee c!r"ilenoastre drept c9r6ile Noului Testament 3acestea dou!eci şi şapte, şi nu

altele7. ?ntr%un capitol anterior l%am (nt1lnit pe Atanasie care, (n tinere"e,era o oce important! (n $onciliul de la Nicea. Mai t1riu, el aea s!dein! episcop de Ale-andria şi un persona0 important (n creştin!tate.$a episcop, Atanasie a trimis (n fiecare an c1te o scrisoare c!tre'isericile din Egipt din 0urisdic"ia sa, (n care indica data de s!r'!torire a&aştelui 3aceasta era (nainte s! e-iste calendare care s! indice acestlucru7 şi le oferea (ndrum!rile pastorale pe care le credea cuenite. /n atreieci şi noua scrisoare de acest fel, scris! (n 69 d.$#r., Atanasie ainclus printre sfaturile sale şi o list! cu acele c!r"i pe care le considerapotriite a fi citite (n 'iseric! la fel ca Scripturile. El a listat, nici mai multnici mai pu"in, cele dou!eci şi şapte de c!r"i pe care le cunoaştem

ast!i ca f!c1nd parte din Noul Testament. Aceasta a marcat (nceputulsf1rşitului (n ceea ce prieşte formarea canonului Bi'liei creştine. Timpde c1tea decenii, de'aterile asupra canonului au continuat, dar ceimai mul"i creştini au r!mas fideli canonului indicat de Atanasie, astfel

(nc1t (ntr%un anume sens el a fost acela care a f!cut o aser"iune deautoritate (n priin"a c!r"ilor care aeau s! fie sau nu incluse (n Noul

Testament.

"A'T%A A D$1A!!*U* /! M"R!" M"0%"L)"

Capitolul cinci



*urse istorice referitoare la !isus

Aşa cum am !ut, la (nceputul romanului Codul lui Da 3inci5 DanBroGn afirm! c! scrie despre fapte reale şi c! toate descrierilereferitoare la art!, ar#itectur!, documente şi ritualuri secrete din acestroman sunt e-acte 3p. )7. &reocup!rile mele (n aceast! carte nu suntarta, ar#itectura sau ritualurile secrete, ci documentele descrise deBroGn. &ro'lema este c! ma0oritatea cititorilor s!i nu or putea ealua,

de e-emplu, ceea ce spune BroGn despre eang#eliile care nu se g!sesc (n Noul Testament, despre formarea canonului Scripturii sau despre rolullui $onstantin (n alc!tuirea Bi'liei creştine. Aşa c! am considerat c! esteimportant s! (ndrept lucrurile c1t mai mult posi'il şi s! m! folosesc deistoria critic! pentru a separa faptele istorice de fic"iunea literar!. $umeste eident, multe dintre afirma"iile lui BroGn despre documentele creş%tine timpurii, puse (n gura lui eig# Tea'ing, e-pertul s!u (n materie deCraal, sunt parte integrant! din firul narati al fic"iunii şi nu pot fi tratateca apar"in1nd registrului de consemn!ri istorice.

Acest lucru nu este nic!ieri mai eident dec1t (n descrierea pe careo face surselor p!strate despre persona0ul istoric /isus. Aşa cum omedea (ntr%unul din capitolele urm!toare, numeroase afirma"ii desprecum era /isus cu ade!rat şi despre cum s%a desf!şurat ia"a lui celmai nota'il, c! s%a c!s!torit, a aut rela"ii se-uale cu Maria Magdalena şia aut un copil formea! fundamentul istoric al romanului. :!r!aceste afirma"ii istorice, firul narati şi%ar pierde propriul fundament.Aceste afirma"ii despre /isus se 'aea! pe documente. Argumentul de'a! al romanului este c! nu se poate aea (ncredere c! cele patruEang#elii ale Noului Testament ofer! o relatare istoric! e-act! despreia"a lui /isus, dar e-ist! alte surse care sunt de (ncredere. Acestea suntrepreentate de miile de m!rturii despre ia"a lui /isus, care datea!

c#iar din perioada ie"ii lui. Dup! cum afirm! eig# Tea'ing (nconersa"ia lui cu Sop#ie Neeu2

/isus $#ristos a fost un persona0 istoric cu o influen"! e-%traordinar!, poate cei mai enigmatic conduc!tor spiritual carea e-istat reodat! (n lume... ;ia"a lui a fost consemnat! de miide oameni care i%au fost discipoli ... &entru Noul Testament, aufost luate (n considerare peste opteci de eang#elii şi totuşinumai c1tea au fost alese spre a fi incluse (n el Eang#eliile dup! Matei, Marcu, uca şi /oan printre ele. 3p.46)7

De0a am !ut c! ultima afirma"ie faptul c! au e-istat cel pu"inopteci de eang#elii (n competi"ie spre a fi incluse (n Bi'lia creştin! nu este corect!. Dar cea dinaintea eiJ $e s%a (nt1mplat cu miile deconsemn!ri despre /isus f!cute (n timpul ie"ii luiJ Mai t1riu, Tea'ingspune c! au fost eliminate şi apoi distruse c1nd $onstantin a formatcanonul Noului Testament2

&entru c! (mp!ratul $onstantin a ridicat statutul iui /isusla aproape patru secole dup! moartea acestuia, e-istau de0amii de documente care atestau ia"a lui /isus ca muritor.&entru a rescrie c!r"ile de istorie, $onstantin ştia c! tre'uie s!fac! o mişcare (ndr!nea"! şi plin! de for"!. Aşa s%a n!scut celmai important moment din istoria creştin!... ?mp!ratul$onstantin a comandat şi a finan"at o nou! Bi'lie, care omiteaacele eang#elii ce or'eau despre tr!s!turile umane ale lui



/isus şi (nfrumuse"a acele eang#elii (n care el era descrisasemenea lui Dumneeu. Eang#eliile mai ec#i au fost scoase

(n afara legii, adunate şi arse. 3p. 46@7

Dar se doedeşte c! nu toate aceste documente ec#i au fostdistruse, afirm! Tea'ing. Secta misterioas! cunoscut! drept St!re"iaSionului a p!strat (n siguran"!, de%a lungul secolelor, mii din acestedocumente, precum şi r!m!şi"ele Mariei Magdalena. Aceste mii de

documente au fost depoitate (n patru recipiente enorme şi sunt nu%mite Documentele puriste. Aşa cum (i e-plic! Tea'ing Sop#iei, aceast!comoar! include2

mii de pagini de documente nemodificate de dinainte de$onstantin, scrise de primii adep"i ai lui /isus, care l%au respec%tat ca profet şi ca (n!"!tor om. De asemenea, se spune c!legendarele documente Y O Z un manuscris despre carep1n! şi ;aticanul recunoaşte c! e-ist! fac şi ele parte dincomoar!. Se spune c! ele sunt de fapt o carte cu (n!"!turilelui /isus, scrise, posi'il, de m1na lui.

Sop#ie, incredul!, (ntrea'!2

Scrieri c#iar ale lui $#ristosJ Bine(n"eles, spune Tea'ing. De ce nu ar fi "inut /isus o

eiden"! despre felul (n care (şi (mplinea misiuneaJ Ma0oritateaoamenilor procedau astfel (n remea aceea. 3p. 497

?n ciuda afirma"iei lui Dan BroGn c! romanul s!u preint! faptereale 'aate pe documente, din nou (nt1lnim fic"iune (n loc de ade!r

istoric. Referitor la cele mai multe afirma"ii fictie, oi puncta c!2 3)7 Nueste ade!rat c! mii dintre adep"ii lui /isus au scris despre ia"a lui (ntimpul ie"ii lui. Dup! cum ştim, nimeni nu a scris nimic de acest fel.Aproape to"i aceia care i%au fost discipoli erau analfa'e"i. 347 &e remealui /isus, oamenii nu o'işnuiau deloc s! scrie cronici despre ia"a lor. $eimai mul"i oameni nici nu ştiau s! scrie. 367 Nu e-ist! nici cea mai mic!doad! c! /isus (nsuşi a "inut o eiden"! despre misiunea sa. Dimpotri!,aşa cum ştim, /isus nu a scris niciodat! nimic. 3@7 Documentele O nurepreint! o surs! scris! de /isus, ci un document ipotetic despre carespecialiştii cred c! ar fi con"inut c1nda proer'e ale lui /isus, scrise ladou!eci de ani dup! moartea sa şi folosite ca surs! pentru Eang#eliile

dup! Matei şi uca 3aşa cum om edea mai t1riu7. Tre'uie s! su'linie c! nu am nimic (mpotria faptului c! Dan

BroGn, ca parte a firului narati al romanului s!u, a inentat o serie deafirma"ii despre documentele creştine ec#i8 pro'lema este c! elpreciea! c! aceste afirma"ii sunt e-acte din punct de edere istoric,iar cititorii care nu ştiu nimic despre istoria creştinismului timpuriu (l orcrede pe cu1nt, f!r! (ndoial!. Dar e-ist! mai mult! fic"iune dec1trealitate nu numai (n intriga din Codul lui Da 3inci5 ci şi (n discu"iile dinroman care priesc documentele timpurii despre /isus.

?n capitolul urm!tor, om edea ce putem şti de fapt despre /isus ce a spus şi ce a f!cut cu ade!rat 3de e-emplu, dac! a fost c!s!torit,dac! a aut rela"ii se-uale cu Maria Magdalena şi dac! a aut un copil cuea7. ?n acest capitol, m! ocup mai mult de sursele pe care le aem de%spre astfel de lucruri. Au e-istat oare relat!ri despre ia"a lui /isus, scrise

(n timpul ie"ii luiJ E-ist! oare surse (n afara Noului Testament care nepot a0uta s! afl!m (nt1mpl!ri reale din ia"a saJ Ne sunt utile



documentele g!site (n Noul Testament, (n (ncercarea noastr! de a aflac1t mai multe despre persona0ul istoric /isusJ Sunt Eang#eliile din Noul

Testament, de e-emplu, consemn!ri istorice sau repreint! şi ele totfic"iuneJ Ar putea fi util s! (ncepem discu"ia e-plic1nd ce nu aem casurse despre ia"a persona0ului istoric /isus, ca apoi s! lu!m (nconsiderare sursele care ne sunt (nc! disponi'ile şi s! edem (n ce felcritic putem citi, pentru a sta'ili cel mai plaui'il fir narati, din punct deedere istoric.

evoia noastră de surse

Mai (nt1i tre'uie s! su'linie un lucru pe care l%am men"ionat (n in%troducere2 oricine spune cea despre /isus 3sau despre oricine altcineadin trecut7 tre'uie s! ai'! o surs! de informa"ii. ucrul acesta ar tre'uis! par! eident, dar poate c! nu este destul de eident pentru toat!lumea, (ntruc1t e-ist! o mul"ime de oameni care afirm! (n permanen"!diferite lucruri despre /isus predicatori, teleeang#elişti, istorici,teologi, (n!"!tori de la şcoala de duminic!, misionari mormoni, c#iar şiecinul de al!turi. De ce toat! lumea pare s! ştie foarte multe sau s!ai'! at1t de multe opinii despre cine a fost /isusJ Realitatea este c!oamenii nu pot şti nimic despre /isus dac! nu au aflat lucrul respectidintr%o surs!. Sau, mai cur1nd, e-ist! dou! op"iuni 3aceasta este, dinnou, ala'il pentru orice prieşte trecutul72 fie au aflat cea dintr%osurs!, fie au n!scocit.

Sigur c! pro'lema este c! ma0oritatea oamenilor nu au surseistorice ec#i, care s! le sus"in! afirma"iile despre /isus. $ei mai mul"ioameni au aflat ceea ce ştiu sau ceea ce cred c! ştiu despre /isus de laal"ii 3de e-emplu, de la un preot sau de la teleior7. Dar de unde auaflat ei, la r1ndul lor, aceste lucruriJ De o'icei de la al"i oameni. =i de

unde au o'"inut ace7tia informa"iileJ De la al"ii. =i aşa mai departe.&1n! la urm!, totul conduce la o surs! istoric! sau la cinea care ainentat afirma"iile respectie. Dar şi sursele istorice au fost scrise deoameni. De unde au o'"inut informa"iile autorii acestor surse istoriceJAceleaşi op"iuni fie de la al"ii, fie din imagina"ia lor. Numai faptul c! osurs! este ec#e nu (nseamn! c! ea este demn! de creare8 este doarmai ec#e dec1t alte surse de ai. ricine reflectea! un timp asupraacestor lucruri nu poate aea nici o (ndoial! (ns! mult! lume nu s%ag1ndit niciodat! astfel. &entru c! ştim cu certitudine c! p1n! şi surseleec#i, apropiate de timpurile lui /isus, au n!scocit uneori informa"ii 3saus%au 'aat pe alte surse care le%au inentat7. Altfel, toate poeştile pe

care le%am discutat de0a (n capitolul al treilea ar fi e-acte din punct deedere istoric c! /isus (şi c!s!pea toar!şii de 0oac! pe c1nd aeacinci ani, cum se afirm! (n Eang#elia dup! Toma, c! a ieşit din mor%m1nt şi era (nalt c1t un g1rie%nori şi (n urma lui era o cruce care mergeasingur! şi or'ea, aşa cum se spune (n Eang#elia dup! &etru. Daroricine poate recunoaşte c! aceste relat!ri sunt pur! fic"iune.

Din moment ce toate relat!rile despre /isus trimit la o surs! sau laalta, (ntre'area care se pune este care din aceste surse sunt, din punctde edere istoric, de (ncredere. E-ist! surse care ofer! informa"ii istoriceprecise, (n loc de fic"iuneJ =i cum putem şti care surse sunt cu ade!ratistoriceJ Acestea sunt (ntre'!rile cu care se lupt! istoricii c1nd (ncearc!s! sta'ileasc! faptele reale din ia"a lui /isus. Aceste fapte nu pot fi'aate numai pe surse orale sau pe imagina"ia istoric!, ci tre'uie s! se

(ntemeiee pe surse credi'ile. Dar care sunt sursele şi cum putem o'"ineinforma"ii de ordin istoric din eleJ

Aşa cum om edea (n cur1nd, cele mai ec#i şi mai 'une surse pe



care le aem despre ia"a lui /isus (n contra afirma"iilor lui eig# Tea%'ing sunt cele patru Eang#elii ale Noului Testament Matei, Marcu,uca şi /oan. Aceasta nu este numai iiunea istoricilor creştini carepre"uiesc Noul Testament şi aloarea sa istoric!8 este punctul de edereal tuturor istoricilor serioşi, e-per"i (n Antic#itate, de la creştinieang#elişti deota"i p1n! la atei (nr!i"i. $u alte cuinte, aceast! iiunenu este o perspecti! teist! a c1tora g1nditori naii şi is!tori. Esteconcluia la care a a0uns fiecare dintre sutele 3c#iar miile7 de saan"i

care au (ncercat s! sta'ileasc! ce s%a (nt1mplat (n ia"a persona0uluiistoric /isus, (n!"a"i care 3spre deose'ire de Tea'ing şi inentatorul s!u,Dan BroGn7 au studiat greaca şi e'raica, lim'ile Bi'liei, precum şi altelim'i (nrudite, ca latina, copta şi siriana. Aceşti saan"i au citit surseleec#i (n lim'ile ec#i şi le ştiu p1n! la cele mai mici detalii. Ne putemdori s! e-iste alte surse, şi mai demne de (ncredere, dar (n cele din urm!sursele incluse (n canon sunt acelea care ne ofer! cele mai 'une şi maimulte informa"ii. Nu reau s! spun c! aceste surse nu sunt pro'le%matice. De fapt, ele ridic! o mul"ime de semne de (ntre'are, aşa cumom edea. $1nd sunt (ns! folosite corect, ne pot da informa"iiimportante despre spusele şi faptele lui /isus.

?nainte de a analia aceste relat!ri despre ia"a lui /isus, ce putemspune totuşi despre alte surse care s%au p!strat, acelea din afaracanonului Noului TestamentJ

*urse necanonice

Din nefericire, aşa cum am indicat, nu e-ist! nici m!car un singurcu1nt scris de m1na lui /isus. =i, contrar afirma"iilor lui eig# Tea'ing,nu e-ist! nici mii de documente scrise de contemporanii lui /isus despreia"a sa. Nu aem nici m!car c1tea sute sau c1tea eci. De fapt, nu

e-ist! nici m!car un singur document scris de reun martor ocular alie"ii lui /isus. Acest lucru pare s! contraic! presupunerile noastre2 f!r! (ndoial! c! o persoan! at1t de important! cinea care a aut at1t demul"i adep"i, şi alia"i, şi duşmani, care a (nf!ptuit lucruri e-traordinare şia oferit (n!"!turi e-traordinare, care a inspirat o mare religie a lumii cumilioane de adep"i (n istorie tre'uie s! fi constituit un su'iect dediscu"ie (n /mperiul Roman. Sigur au e-istat oameni care au scris despreel. Tre'uie s! aem ce/a scris din ilele lui

Dar nu, nu aem nimic, din nefericire. Nici o relatare a reunui disci%pol 3om analia Eang#eliile Noului Testament foarte cur1nd7, nici orelatare a reunui duşman dintre farisei sau saduc#ei, nimic (n

manuscrisele de la Marea Moart!, nimic scris de reun cet!"ean romansau de reo autoritate imperial!. Nu e-ist! consemn!ri despre naştereasa, relat!ri ale miracolelor sale, transcrieri ale procesului s!u, nici orelatare din remea lui despre cum a murit. Toate sursele proin dinsecolele urm!toare.

&rin conen"ie, aceste ioare necanonice 3t1rii7 despre ia"a lui/isus sunt (mp!r"ite (n surse p!g1ne 3adic! apar"in1nd unor autori greci,romani sau de orice alt! proenien"!, minus ereiasc! sau creştin!7,surse iudaice şi surse creştine.

*urse păgâne

&entru cei mai mul"i oameni este o surpri! s! afle c! surselep!g1ne nu con"in nimic care s! ne a0ute s! elucid!m ce a spus sau ce af!cut /isus. Aşa cum am ar!tat, misiunea lui /isus a aut loc (n anii 45 aisecolului /. S! presupunem c! ne limit!m cercetarea la secolul / cei



treieci, sau treieci şi cea, de ani de ia"! ai lui /isus şi urm!toriişapteeci de ani. $are dintre sursele p!g1ne p!strate ne poate spunecea despre elJ Se pare c! nu e-ist! nici m!car o singur! surs! care s!pomeneasc! cea despre /isus. Aceasta nu (nseamn! c! nu e-ist! scrierip!g1ne din secolul /. Dimpotri!, aem numeroase e-emple scrieri aleunor istorici, e-per"i (n religie, filoofi, poe"i, administratori pu'lici şioameni de ştiin"!8 scrisori personale 3sute78 şi inscrip"ii puse (n locuripu'lice. ?n nici una dintre aceste resurse e-tinse nu se discut! despre

/isus. De fapt, numele s!u nu este men"ionat deloc de sursele p!g1nedin secolul /.&rima referire la /isus (ntr%o surs! p!g1n! apare (n anul ))4 d.$#r.,

(n scrierile unui guernator dintr%o proincie roman!, al c!rui nume este&linius). ?ntr%o scrisoare c!tre (mp!ratul roman Traian, &linius arat! c!e-istau creştini (n proincia sa şi c! se (nt1lneau ilegal pentru a%l enerape $#ristos ca Dumneeu. Asta e tot ce spune despre /isus. &rin urmare,prima referire la /isus (ntr%o surs! p!g1n! se face la opteci de ani dup!moartea sa. $1"ia ani mai t1riu, /isus este men"ionat de (mp!ratul ro%man Tacitus, care afirm! urm!toarele lucruri despre el c! a tr!it (n /u%deea, unde a fost condamnat, ca delincent, la moarte prin crucificarede guernatorul roman &ontius &ilat 3care a administrat /udeea din anul49 p1n! (n anul 65 d.$#r.7, (n timpul domniei (mp!ratului Ti'erius.

Dac! ne limit!m c!utarea la prima sut! de ani dup! moartea lui /i%sus, acestea sunt singurele referiri certe la el pe care le (nt1lnim (nsursele p!g1ne. Dar nu ne a0ut! prea mult dac! rem s! afl!m ce a spusşi ce a f!cut /isus cu ade!rat.

*urse iudaice

;%a"i putea aştepta ca (n sursele iudaice necreştine din secolul / s!

se or'easc! frecent despre /isus din moment ce, la urma urmelor,/isus era ereu. Din nefericire, nu afl!m prea multe nici de aici. Nu e-ist!nici pe departe la fel de multe surse ereieşti din aceast! perioad! pec1t e-ist! p!g1ne, desigur, dar tot s%au p!strat c1tea, şi acestea includscrierile filoofului ereu &#ilo din Ale-andria şi ale istoricului ereu:laius /osifus. &#ilo nu (l men"ionea! niciodat! pe /isus8 de fapt, nici oalt! surs! ereiasc! din acea reme nu (l men"ionea!, cu e-cep"ia lui/osifus. /osifus este autorul unui num!r de lucr!ri dintre care c1tea s%aup!strat p1n! ai, inclu1nd o istorie (n dou!eci de olume a ereilor dela (nceputuri 3de la Adam şi Ea7 p1n! (n ilele sale 3ale lui /osifus7, spresf1rşitul secolului / 3el a (nc#eiat aceast! istorie (n anul *6 d.$#r.7. ?n

aceast! istorie, el discut! despre un num!r foarte mare de figuriereieşti proeminente, inclusi c1tea din remea sa 3printre care şic1tea persoane numite /isus7. De asemenea, (l men"ionea! de dou! oripe /isus din Naaret. ?ntr%una din aceste referiri el or'eşte despre unom pe care (l c#eam! /aco' şi care este fratele lui /isus, cel numitMesia. Doar at1t spune despre el cu aceast! ocaie. ?ns! (n cealalt!referire, /osifus d! informa"ii mai multe2 c! /isus era cunoscut dreptautorul unor fapte spectaculoase, c! era urmat de mul"i erei şi greci,c! fusese dat pe m1na lui &ilat din &ont de conduc!torii erei, c! fusesecrucificat şi ca adep"ii lui nu se (mpu"inaser! nici (n remea lui /osifus4.Din nefericire, /osifus nu mai ofer! şi alte informa"ii despre ia"a lui /isus.

Din perioada de o sut! de ani dup! moartea lui /isus, aceasta estetot ce aem din surse necreştine. Aşa c! dac! rem s! afl!m mai multedespre ce a spus şi ce a f!cut /isus, tre'uie s! accept!m limit!rilesurselor creştine.



*urse creştine

Dup! cum am !ut, eig# Tea'ing insist! c! e-ist! mii deasemenea surse din ilele lui /isus. Dac! asemenea surse au e-istatreodat!, nici una dintre ele nu a supraie"uit. Aem (ns! motie istoricesolide s! credem c! asemenea surse nu au e-istat niciodat!.

Este important s! reflect!m un minut asupra naturii adep"ilor lui /i%sus, aşa cum reiese din cele c1tea surse care se (nt1mpl! s! ne fie

disponi'ile. /isus era din Calileea rural!. Adep"ii lui erau "!rani erei dinaceast! regiune, din clasele inferioare şi, (n marea lor ma0oritate,pro'a'il fermieri 3aminti"i%! para'olele lui despre semin"e, plante,copaci şi recolte7, pescari şi al"ii asemenea. Au scris aceşti oamenidespre ia"a luiJ &ro'lema este c! istoricii au a0uns la concluia c! ceamai mare parte a popula"iei din ilele lui /isus era analfa'et! şi, prinurmare, nu putea nici s! scrie, nici s! citeasc!. Este dificil de sta'ilit careerau gradele de alfa'etiare (n Antic#itate, dar studiul modern cel maidemn de (ncredere, condus de profesorul illiam Harris de la $olum'iaUniersitF, arat! c! (n cea mai prosper! perioad! a Antic#it!"ii 3dee-emplu, (n Atena secolului al ;%lea (.$#r., (n timpul lui Socrate şi al lui&laton7, numai )5%)V din popula"ie era minimum alfa'etiat! 3adic!ştia s! citeasc! şi poate s! semnee documente simple, precumcontractele76. rat! (nalt! a alfa'eti!rii, compara'il! cu aceea pe careo e-periment!m noi (n ccident, era imposi'il! (n Antic#itate, c1nd nu s%ar fi putut (nt1mpla ca agen"iile guernamentale 3sau particulare7 s!asigure imensele resurse necesare ca toat! lumea s! poat! scrie şi citi3alfa'etiarea (n mas! a ap!rut a'ia dup! reolu"ia industrial!7. Aceasta

(nseamn! c!, (n cele mai prospere remuri, +%*5V din popula"ie eraanalfa'et!. Aceia care ştiau s! citeasc! şi, posi'il, s! scrie 3scrisulnecesit! preg!tire mai (ndelungat!7 erau indiii din clasele sociale

superioare care aeau timpul şi resursele necesare educa"iei copiilor lor.Rata de alfa'etiare erau mult mai sc!ut! (ntr%un loc precum Calileearural!, unde ma0oritatea oamenilor erau fermieri, pescari saumeşteşugari care de%a'ia (şi puteau duce ilele şi care nu aeau neoies! (ne"e literele.@

Dar adep"ii lui /isusJ Singura referire e-plicit! la nielul lor dealfa'etiare este (n cartea :aptele, care arat! c! doi dintre discipoliiprincipali, &etru şi /oan, erau de fapt analfa'e"i 3:aptele @,)67. Darceilal"iJ Aem pu"ine motie s! credem c! situa"ia lor era diferit!. Aşa c!nu numai c! pretinsele mii de relat!ri despre /isus scrise c#iar (nremea lui nu e-ist!, dar suntem (ndrept!"i"i s! conc#idem c! nu au

e-istat niciodat! mii de relat!ri, şi nici m!car sute sau eci... de fapt,nici m!car una singur!.

Relat!rile pe care le aem proin de la autorii de mai t1riu.Surprin!tor este c! aceşti autori nu par s! fi fost printre cei maiapropia"i discipoli ai lui /isus. S! lu!m e-emplul celor patru Eang#eliidin Noul Testament, pe care le om analia pe larg (n cele ce urmea!.Sunt scrise (n greac! de autori 'ine preg!ti"i şi educa"i, (ntre treieci şişaieci de ani dup! moartea lui /isus. Adep"ii lui /isus erau totuşi "!ranior'itori de aramaic! din Calileea, care eident nu or'eau greaca şi cuat1t mai pu"in ar fi fost (n stare s! compun! 3sau s! citeasc!7 relat!rilungi (n aceast! lim'!. Eang#eliile Noului Testament au fost scrise nude aceia care l%au urmat (ndeaproape pe /isus şi au tr!it (n aceeaşiperioad! cu el, ci mult mai t1riu, de creştini cu educa"ie superioar!,care şi%au 'aat poestirile pe tradi"ia oral! care a circulat (n anii dedup! moartea lui /isus.

Dar (nainte de a ne ocupa de aceste Eang#elii, oare ce alte surse



creştine e-ist! (n afara Noului TestamentJ$ele mai importante sunt celelalte eang#elii, inclusi acelea

despre care de0a am discutat, relat!rile destul de timpurii ale unor te-teprecum Eang#elia $opil!riei lui /isus dup! Toma, Eang#elia dup!&etru, Eang#elia $opt! dup! Toma şi aşa mai departe. =i c1nd spundestul de timpurii, accentue faptul c! acestea au fost scrise la celmult dou! sute de ani de la moartea lui /isus. Nu sunt relat!ricontemporane şi nici m!car aproape de acea reme. Ele au ap!rut la

multe decenii, poate c#iar la un secol sau mai mult dup! moartea lui/isus. De asemenea, aşa cum am !ut, aceste relat!ri au un filonlegendar nu sunt tipul de relat!ri istorice de care am aea neoiepentru a decide cum era /isus cu ade!rat sau pentru a sta'ili ce a spusşi ce a f!cut el. Acest lucru este ala'il şi pentru documentele pe care leom analia (ntr%un capitol urm!tor, Eang#eliile dup! :ilip şi dup! MariaMagdalena, unde c#iar se men"ionea! rela"ia lui /isus cu MariaMagdalena, dar care au fost lucr!ri de mai t1riu, din secolele al //%leasau al ///%lea, nu relat!ri scrise (n ilele lui /isus 3şi nici m!car aproape deele7 de oameni care au fost martori la eenimente din ia"a lui.

/storicii care or s! clarifice aspecte ale ie"ii lui /isus sunt limita"i (ncea mai mare parte, prin natura acestor surse, la acelea care suntincluse (n canon, la care este posi'il s! se adauge c1tea relat!rinecanonice, ca acelea ale Eang#eliilor dup! &etru şi Toma. ?n capitolulurm!tor, om edea cum pot fi folosite aceste surse pentru a sta'ili ce aspus şi ce a f!cut /isus cu ade!rat. ?nainte de aceasta, ar tre'ui s! maispun totuşi c1tea lucruri despre sursele din canonul Scripturii.

*urse canonice

Este normal s! ne (ntre'!m dac! nu cuma şi alte c!r"i ale Noului

Testament ar putea fi folosite pentru a identifica fapte din ia"a lui /isus.&1n! la urm!, Noul Testament con"ine dou!eci şi şapte de c!r"i şinumai patru sunt Eang#elii. $e s%a (nt1mplat cu celelalte dou!eci şitreiJ

Din nefericire, ele ofer! foarte pu"ine informa"ii despre ia"a lui/isus, pentru c! au fost scrise din alte motie şi despre alte su'iecte.Referirile la ceea ce a f!cut sau a spus /isus sunt numai oca=ionale5 (nscrierile lui &ael, spre e-emplu 3sunt treispreece scrisori ale lui &ael (nNoul Testament7, care ne informea! c! /isus a fost n!scut de o femeie3aceast! informa"ie nu este prea util!, desigur, deoarece e dificil deimaginat o alternati!7, a aut doispreece discipoli şi c1"ia fra"i 3unul

dintre ei era /aco'7, a predicat poporului ereu, a ini"iat $ina cea de Tain!, a fost arestat şi crucificat. 9 =i &ael c#iar men"ionea! o parte dinpara'olele lui /isus una despre pl!tirea predicatorilor şi cealalt!despre porunca de a nu dior"a 3$or. *, )@8 , ))7. ?n afara de aceasta,&ael nu spune multe despre ia"a şi (n!"!turile lui /isus. /ar ceilal"iautori ai Noului Testament spun şi mai pu"ine2 ei aeau alte planuri şi nuaeau ca scop s! ofere detalii despre ia"a lui /isus.

=i astfel, fie c! ne place sau nu, fie c! suntem creştini deota"i saunu, fie c! suntem istorici, teleeang#elişti, predicatori, instructori laşcoala de duminic! sau oameni o'işnui"i pe care (i interesea! ia"a lui/isus 3şi dac! el a fost c!s!torit cu Maria Magdalena, cum se spune (ncartea lui BroGn7, oricare ar fi situa"ia noastr! şi coningerile pe care leaem, pentru a afla ce a spus şi ce a f!cut /isus, tre'uie s! ne limit!mmai mult sau mai pu"in la Eang#eliile Noului Testament.

)vang(eliile oului $estament



Dar c#iar şi aceste relat!ri, aşa cum am !ut, nu sunt lipsite depro'leme pentru istoricii pe care (i interesea! s! afle ce s%a (nt1mplatcu ade!rat. ?n priin"a aceasta, eig# Tea'ing are dreptate2 acesteEang#elii nu sunt relat!ri istorice care poestesc numai ce s%a

(nt1mplat. Eang#eliile Noului Testament c#iar dac! ele sunt cele maiec#i şi mai complete relat!ri despre ia"a lui /isus au fost scrise dediscipolii de mai t1riu, nu de cei din remea lui şi reflect!

su'iectiitatea celor ce narea!.Ma0oritatea oamenilor cititorii romanului Codul lui Da 3inci şimul"i al"ii, de asemenea poate c! nu realiea! acest lucru, darpornesc de la presupunerea c! relat!rile lui Matei, Marcu, uca şi /oansunt poestiri corecte din punct de edere istoric despre ceea ce a spusşi a (nf!ptuit /isus. E-per"ii (ns! şi%au dat seama de mult timp c! lucrurilestau altfel, c! p1n! şi aceste Eang#elii sunt pro'lematice ca surseistorice 3c#iar dac! nu sunt considerate ca fiind pro'lematice (n calitatealor de documente 'isericeşti, indic1nd ce tre'uie s! cread! creştiniidespre importan"a ie"ii lui /isus şi semnifica"ia mor"ii sale7.

Dar aceste relat!ri nu sunt oare scrise de martori oculari, oamenicare au fost (n prea0ma lui /isus şi l%au !ut f!c1nd ceea ce sepoesteşte (n scrierile lorJ Aşa cum am indicat de0a, aceast! impresieeste fals!. De fapt, lucrurile stau e-act pe dos2 aceste Eang#elii nicim!car nu afirm! c! ar fi fost scrise de martori oculari.

$!r"ile despre care or'im sunt, desigur, Eang#eliile dup! Matei,Marcu, uca şi /oan. /ns! creştinii au creut timp de secole (ntregi c! eleau fost scrise cu ade!rat de aceşti oameni2 de doi dintre discipolii lui/isus ameşul Matei 3ei Matei *, *7 şi /oan, ucenicul cel mai iu'it3/oan 4), 4@7 şi de doi dintre (nso"itorii apostolilor Marcu, secretarullui &etru şi uca, (nso"itor al lui /isus. Acestea sunt, de fapt, numele din

titlurile acestor c!r"i. Dar ce nu ştiu marea ma0oritate a oamenilor estec! aceste titluri au fost ad!ugate de creştinii din secolul al //%lea, la maimulte decenii dup! ce c!r"ile fuseser! de0a scrise, pentru a se puteaspune c! erau de origine apostolic!. De ce ar face acest lucru creştiniide mai t1riuJ Aminti"i%! discu"ia noastr! de mai dereme despre for%marea canonului Noului Testament2 numai c!r"ile apostolice puteau fiincluse (n el. $e se putea face cu eang#eliile care erau citite e-tenside toat! lumea şi erau acceptate ca autentice, dar care erau scrise deautori anonimi, aşa cum erau scrise cele patru Eang#elii ale Noului

TestamentJ Era necesar ca ele s! fie asociate cu apostolii pentru a fiincluse (n canon, aşa c! li s%au ataşat nume apostolice.

Dar c!r"ile (n sine erau anonime 3nu aeau nume de autori7. $iti"i%leştiind aceasta şi ! e"i coninge. Nu e-ist! persoana / narati! nic!ieri

(n aceste c!r"i, nu e-ist! nici un loc unde s! se spun! cea de genul2Apoi /isus şi cu mine am mers la /erusalim şi acolo... Aceste c!r"ior'esc mereu la persoana a ///%a, despre ceea ce fac al6i oameni c#iar şi Eang#eliile lui Matei şi /oan, despre care se spune c! au fostscrise de cei care erau (n prea0ma lui /isus. =i, eident, titlurile nurepreint! p!r"i originale ale c!r"ilor. ricine a numit prima Eang#elieEang#elia dup! Matei era altcinea dec1t autorul, o persoan! care nespune cine anume, dup! p!rerea sa, a scris aceast! Eang#elie. Dac!autorul ar fi dat propriei sale c!r"i un titlu, el nu ar fi spus dup! cineera cartea8 el ar fi numit%o cea de genul Eang#elia lui /isus $#ristos.

?n plus, aşa cum am ar!tat, aceşti patru autori sunt foarte 'ine edu%ca"i. Ei sunt creştini or'itori de lim'! greac! şi au tr!it la sf1rşitul seco%lului /, cu totul diferi"i de "!ranii or'itori de aramaic! pe care /isus i%a a%ut drept discipoli.



Bine(n"eles c! aceste lucruri nu fac ca Bi'lia s! fie ine-act!. Sepoate s! fi fost scrise mai t1riu, de persoane care nu au fost martorioculari, dar ele s! p!stree totuşi realitatea istoric! despre ia"a lui /isus.E-ist! (ns! motie solide s! presupunem c!, pe l1ng! faptul c!p!strea! o parte din realitatea istoric!, aceste c!r"i alterea! (n acelaşitimp aceast! realitate, (ntr%o oarecare m!sur!, pentru a face afirma"iireligioase importante despre /isus. Deocamdat! este important s!o'ser!m c! aceste c!r"i nu au fost scrise de discipolii lui /isus, ci de

creştinii de mai t1riu.Din moment ce şi ei tre'uie s! fi aut anumite surse pentrurelat!rile despre /isus 3(ntruc1t oricine afirm! cea despre el fie a aut osurs!, fie a n!scocit una7, de unde şi%au o'"inut informa"iileJ Din fericire,la (nceputul Eang#eliei respectie, unul dintre autori, uca 3oi continuas! le spun pe numele lor tradi"ionale, deşi nu le cunoaştem ade!rataidentitate7, aminteşte sursele folosite2 scrieri anterioare despre /isus şirelat!ri din tradi"ia oral! care circulau pe atunci 3uca ), )%@7. Dinp!cate, multe dintre aceste surse anterioare au disp!rut. Dar nu f!r!urm!. E-per"ii sunt coninşi c! au identificat dou! surse care le%au fostdisponi'ile lui uca şi colegului s!u eang#elist, Matei.+ &rima, (n moddestul de ciudat, este Eang#elia dup! Marcu. ?nc! din secolul al I/I%lea,e-per"ii (n Noul Testament şi%au dat seama c! Eang#elia dup! Marcu afost prima Eang#elie, scris! pro'a'il (n anul sau 5 d.$#r. şi c!Matei şi uca au scris Eang#eliile lor la numai ece ani dup! Marcu, ac!rui Eang#elie au folosit%o, lu1nd din ea multe dintre pildele despre/isus. De aceea aceste trei Eang#elii spun at1t de multe pilde ase%m!n!toare şi adesea folosesc aceleaşi cuinte. $um altfel pot fi at1t demulte asem!n!ri (ntre aceste relat!ri despre ia"a lui /isusJ Dou! dintreele o copiau pe a treia, (n fragmentele cu pildele date de /isus.

Dar Matei şi uca au (n comun şi alte pilde, care nu apar (n Marcu.

De unde proin eleJ Aici interine teoria despre o eang#elie ast!ipierdut!, documentul O. Acest document nu este o eang#elie scris!c#iar de m1na lui /isus (n c#ip de cronic! a misiunii sale, aşa cumpretinde eig# Tea'ing. O este numele folosit de e-per"ii (n Noul

Testament pentru a se referi la o surs! ipotetic!, disponi'il! lui Matei şiuca deopotri! 3(ns! nu şi lui Marcu şi /oan7, care con"inea multe dintre

(n!"!turile memora'ile ale lui /isus, inclusi rug!ciunea Tat!l Nostru şi:ericirile, care sunt incluse (n Matei şi uca, dar nu (n Marcu 3O estea'reierea de la Euelle5 cu1ntul german care (nseamn! surs!7.

&rin urmare, (nseamn! c! Eang#eliile dup! Matei, Marcu şi ucasunt at1t de asem!n!toare pentru c! au folosit aceleaşi surse primare.

Dar uca şi Matei au şi pilde unice, care nu e-ist! (n alte Eang#elii. Deaceea, e-per"ii au propus teoria conform c!reia fiecare din aceşti autoria aut acces la alte surse care nu s%au p!strat, scrieri ec#i şi relat!riorale despre ceea ce a spus şi a f!cut /isus, şi care sunt de o'icei numiteM 3sursa special! a lui Matei7 şi 3sursa special! a lui uca7.

Dar /oanJ Eang#elia lui /oan nu se aseam!n! deloc cu celelaltetrei. ?n afar! de relatarea patimilor 3suferin"ele şi moartea lui /isus7, celemai multe pilde şi fapte ale lui /isus din Eang#elia dup! /oan se g!sescnumai (n /oan, tot aşa cum cea mai mare parte din celelalte treiEang#elii nu se afl! (n /oan. Deci, /oan tre'uie s! fi aut la dispoi"iealte surse scrise şi orale, care nu se mai p!strea!.*

Am discutat despre sursele scrise din spatele celor patru Eang#elii.Dar de unde şi%au luat informa"iile aceste surse acum pierduteJ &1n! laurm!, din moment ce discipolii lui /isus nu scriau ce spunea şi ce f!cea /i%sus, relat!rile despre /isus tre'uie s! fi fost scrise pe 'aa tradi"iei orale.$u alte cuinte, dup! moartea lui /isus, aceşti discipoli au poestit ia"a



lui aşa cum şi%au amintit%o8 apoi oamenii c!rora le%au poestit aupoestit mai departe, iar aceia, la r1ndul lor, au poestit şi ei altora, careau poestit şi ei mai departe. $ircula"ia pe cale oral! a relat!rilor despreia"a lui /isus a continuat un num!r de ani eci de ani p1n! c1ndcinea a scris totul 3de e-emplu, Marcu şi O7. =i atunci, cele mai ec#irelat!ri scrise pe care le aem, ca şi sursele scrise pe care se 'aea!ele, (şi au originea (n aceste m!rturii care s%au transmis pe cale oral! andup! an, deceniu dup! deceniu.

Aceast! situa"ie creea! pro'leme speciale istoricilor care or s!afle ce s%a (nt1mplat (n ia"a lui /isus. Nu e-ist! m!rturii scrise dinremea lui, ci numai relat!ri mai t1rii ale oamenilor care au consemnatceea ce circulase mul"i ani pe cale oral!. Dar ce se (nt1mpl! cu poeştiletransmise pe cale oral!J A"i 0ucat reodat!, poate cu copiii oştri,telefonul f!r! firJ $opiii se aşa! to"i (n cerc, iar unul dintre ei (i spunecea (n şoapt! celui de l1ng! el, care transmite mai departe, tot (nşoapt!, ce a auit. =i copiii transmit unul altuia ce a (n"eles fiecare, p1n!c1nd se a0unge din nou la primul copil şi atunci poestea este de0aalta 3dac! nu ar ieşi altcea de fiecare dat!, 0ocul nu ar aea sens7.

/magina"i%! c! 0uca"i telefonul f!r! fir nu (ntr%o sufragerie, cu oduin! de copii care sunt acolo (n acelaşi timp, (n acelaşi loc şi careor'esc aceeaşi lim'!, ci cu sute de oameni care tr!iesc (n "!ri diferite,or'esc lim'i diferite şi tr!iesc (n alte conte-te sociale, cu diersenecesit!"i şi pro'leme şi to"i poestesc ceea ce aud (n mod su'iecti,conform cu situa"iile lor. $e s%ar (nt1mpla cu relat!rileJ Unele dintre elepot r!m1ne relati intacte, dar multe dintre ele s%ar sc#im'a, şi (nc! (nmod drastic. Alte relat!ri ar fi n!scocite special pentru momentul acela,şi ar fi poestite şi repoestite p1n! c1nd şi ele ar a0unge denerecunoscut.

E posi'il s! se fi (nt1mplat aşa cea cu relat!rile lui /isus care au cir%

culat oral (n anii şi deceniile de dup! moartea lui, (nainte s! fie scriseJNu numai c! e-per"ii (n Antic#itate sunt siguri c! se poate s! se fi (nt1mplat aşa, dar au şi doei pentru a ar!ta c!, de fapt, c#iar aşa s%a (nt1mplat. Doeile sunt repreentate c#iar de relat!ri, aşa cum au fostscrise. Aşa cum am su'liniat, unele dintre Eang#elii poestesc (nacelaşi fel (nt1mpl!rile despre /isus, cu1nt cu cu1nt 3pentru c! folosescaceleaşi surse7. Dar multe relat!ri sun! altfel (n diersele ersiuni pecare le aem. Unele sunt doar pu"in diferite, pentru c! doar un detaliusau dou! au fost sc#im'ate. Altele con"in foarte mari diferen"e, iar alteleau fost n!scocite pe de%a%ntregul. Toat! lumea este de acord cu aceast!teorie altfel ar tre'ui s! spunem c! /isus, pe c1nd aea cinci ani, aea

o'iceiul s!%şi c!s!peasc! toar!şii de 0oac! şi c!, (ntr%ade!r, c1nd aieşit din morm1nt era (nalt c1t un g1rie%nori. Dar aceste lucruri nu s%au

(nt1mplat. De unde in aceste poeşti, atunciJ Tre'uie s! fi fostn!scocite.

$#iar şi Eang#eliile Noului Testament con"in relat!ri care au fostsc#im'ate radical sau complet inentate. Acest lucru este eident dac!citim relat!rile din dierse Eang#elii şi le compar!m minu"ios (ntre ele.$1nd s%a n!scut /isus, familia lui era (n Naaret 3ca (n Eang#elia dup!uca7 sau (n Betleem 3ca (n Eang#elia dup! Matei7J Maria şi /osif aufugit (n Egipt dup! naşterea lui /isus 3conform Eang#eliei dup! Matei7ori s%au (ntors la Naaret o lun! mai t1riu 3ca (n Eang#elia dup! uca7JDac! a fost un recens!m1nt (n toat! lumea roman! 3ca (n Eang#eliadup! uca7, de ce nici o alt! surs! ec#e nu men"ionea! aceasta 3niciEang#elia dup! Matei7J =i cum ne putem imagina un recens!m1ntprecum cel descris de uca, unde se spune c! toat! lumea se (ntorcea (nlocurile str!moşeşti pentru a se (nregistra pentru ta-e, astfel (nc1t /osif



s%a (ntors la Betleem unde se n!scuse Daid, str!moşul lui, cu o mie deani (n urm!J Dac! am aea un astfel de recens!m1nt (n iua de ai, şidac! ar tre'ui s! ! (ntoarce"i (n locurile de acum o mie de ani alestr!moşilor oştri, unde %a"i duceJ S! edem ce se spune despremoartea lui /isus. De ce spune /oan c! /isus a murit (n iua (n care sepreg!tea m1ncarea pentru &aşti 3/oan )*, )@7, iar Marcu spune c! amurit (n iua dup! ce fusese consumat! 3Marcu )@,)48 ),47J De ceMarcu spune c! Simon din $Frene a dus crucea lui /isus 3Marcu ),4)7,

iar /oan sus"ine c! /isus a purtat%o singur tot drumul 3/oan )*,47J De ceMarcu spune c! /isus nu a rostit nici un cu1nt (n timpul procesiunii, ca (nstare de şoc, iar uca afirm! c! a or'it de mai multe ori, at1t pe drumulspre locul crucific!rii, c1t şi (n timp ce se afla pe cruceJ Dar ce ştimdespre actiitatea lui /isusJ De ce Matei spune c! /isus a refuat s! (şidoedeasc! identitatea 3Matei )4,6+%6*7 c1nd, conform Eang#elieidup! /oan, /isus şi%a petrecut cea mai mare parte a ie"ii sale printreoameni f!c1nd e-act acest lucru 3/oan @, @8 45,6)7J De ce (n Eang#eliadup! Marcu discipolii nu (n"eleg niciodat! cine este /isus, dar (l recunosc

(ndat! (n Eang#elia dup! /oanJ De ce (n Eang#eliile dup! Matei, Marcuşi uca /isus cur!"! templul a'ia spre sf1rşitul ie"ii sale, pe c1nd (nEang#elia dup! /oan acesta este aproape primul lucru pe care (l faceJ

Am putea continua la nesf1rşit s! indic!m diferen"ele dintreEang#eliile noastre, dar (n loc de aceasta ! oi puncta alte aspecte alesu'iectului.)5 Doresc numai s! su'linie c!, din moment ce Eang#eliilenoastre se 'aea! pe tradi"ii orale despre ia"a lui /isus, relat!rile pecare le aem repreint! ariante care au suferit sc#im'!ri (n timp, pem!sur! ce au fost poestite din nou, an dup! an, p1n! c1nd le%au scrisautorii creştini de la sf1rşitul primului secol.

Acest lucru este ala'il şi pentru relat!rile despre /isus şi discipoliilui nu numai cei doispreece discipoli '!r'a"i, ci şi discipolii femei,

inclusi Maria Magdalena. Dat! fiind natura surselor noastre, cum putemşti de fapt cum a interac"ionat /isus cu oameniiJ $um putem şti, dee-emplu, cum se purta cu femeileJ Sau ce fel de rela"ie a aut el cuMaria MagdalenaJ Sau dac! a fost c!s!torit reodat!J Sau dac! a autreodat! actiitate se-ual! şi dac! a aut un copilJ Deoarece Noul

Testament şi Eang#eliile sunt sursele noastre cele mai demne de (ncredere, (ns! şi ele pro'lematice din punct de edere istoric, cum sta%'ilim ce anume a f!cut /isus, ce a spus şi a e-perimentat (n ia"a saJ

Eident, ne tre'uie criterii istorice foarte riguroase dac! rem s!o'"inem informa"ii de (ncredere din aceste surse. ;oi e-plica, (n capitolulurm!tor, care sunt criteriile folosite de e-per"i (n (ncercarea lor de a

identifica (nt1mpl!rile ade!rate din ia"a lui /isus şi apoi, (n capitolulcare urmea!, oi ar!ta cum aceste fapte l!muresc o serie de afirma"iif!cute (n Codul lui Da 3inci5 precum aceea c! /isus a fost (n rela"ii foarteapropiate cu discipolii s!i, inclusi cu Maria Magdalena, cu care s%ac!s!torit, spune BroGn, şi cu care a aut un copil.

Capitolul 7ase!isus + persona1ul istoric din sursele noastre

?n Codul lui Da 3inci5 se fac afirma"ii despre persona0ul istoric /isus se spune c! ar fi fost un profet muritor, c! s%ar fi c!s!torit cu MariaMagdalena, c! ar fi aut un copil cu ea, c! i%ar fi dat instruc"iuni desprecum s! (i continue misiunea (n 'iseric! dup! moarte şi aşa mai departe.

Tea'ing o informea! pe Sop#ie (n cursul conersa"iei lor din



atelierul s!u2

Draga mea, spuse Tea'ing, p1n! la momentul aceladin istorie, /isus era considerat de discipolii s!i drept un profetmuritor... un om mare şi puternic, dar numai un om. Unmuritor.

Nu :iul lui DumneeuJ Nu, spuse Tea'ing. /nstituirea lui /isus ca :iu al lui Dum%

neeu a fost propus! oficial şi otat! de c!tre $onciliul de laNicea. 3p. 4667

Mai t1riu, el spune c! /isus nu era numai un profet muritor, ci eraom pe de%a%ntregul, cu rela"ii umane serioase, printre care şi una foarteimportant! cu Maria Magdalena, (n ciuda (ncerc!rilor 'isericii de aacoperi toate acestea (n secolele ce au urmat2

Aşa cum am e-plicat, insist! Tea'ing, 'iserica de la (n%ceputurile creştinismului tre'uia sa coning! lumea, c!profetul muritor /isus era o fiin"! diin!. De aceea, era necesarca orice eang#elii care descriau aspecte lumeşti ale ie"ii lui/isus s! fie omise din Bi'lie. Din nefericire pentru editorii dinec#ime, o anume tem! sup!r!tor de lumeasc! tot ap!rea (neang#elii. Maria Magdalena. :!cu o pau!. Mai precis,c!s!toria ei cu /isus $#ristos. 3p. 4@@7

&ersona0ul Ro'ert angdon, e-pert (n sim'ologie la Harard, sus"ineşi el c! /isus era pro'a'il c!s!torit2

/isus ca om c!s!torit are mai mult sens dec1t iiunea

'i'lic! standard, conform c!reia /isus era celi'atar. De ce J (ntre'! Sop#ie. &entru c! /isus era ereu, spuse angdon... $onform

o'iceiului ereu, celi'atul era sanc"ionat şi p!rintele ereuaea o'liga"ia s! g!seasc! o mireas! potriit! pentru fiul s!u.Dac! /isus nu ar fi fost c!s!torit, cel pu"in una dintreEang#eliile din Bi'lie ar fi men"ionat aceasta şi ar fi e-plicatstarea lui ciil!, anormal!, de celi'atar. 3p. 4@7

$onform lui Tea'ing şi angdon, /isus nu era numai c!s!torit cu Ma%ria Magdalena, ci pl!nuise c#iar ca ea, şi nu &etru, s! (i continue

misiunea de construire a 'isericii creştine. Aşa cum interpretea! Tea'ing un pasa0 din eang#eliile necanonice2

?n acest punct, (n eang#elii, /isus '!nuieşte c! a fi prinsşi crucificat cur1nd. Aşa c! (i d! instruc"iuni Mariei Magdalenadespre cum s! continue 'iserica Sa dup! ce El nu a mai fi...$onform acestor eang#elii nemodificate, /isus nu lui "etru i%adat instruc"iuni pentru construirea 'isericii creştine. $i MarieiMagdalena. 3pp. 4@%4@+7

Nu numai c! Maria Magdalena aea s! continue misiunea lui /isus (n'iseric!, dar ea era aceea prin care /isus l!sa urmaşi. &entru c! ea, defapt, era (ns!rcinat! cu copilul lui.

St!re"ia Sionului, continu! Tea'ing, sus"ine c! MariaMagdalena era (ns!rcinat! (n momentul crucific!rii. &entru si%



guran"a copilului nen!scut al lui /isus, ea nu a aut alt! alegeredec1t s! p!r!seasc! &!m1ntul Sf1nt. 3p. 47

E-ist! reo urm! de ade!r istoric (n aceste afirma"ii despre /isus şiMaria Magdalena sau sunt ele o simpl! parte a fic"iunii literare Codul luiDa 3inci@ Singurul mod de a afla r!spunsul este s! punem o (ntre'aremult mai simpl!2 de unde aem informa"ii despre persona0ul istoric /isusJ

Aşa cum am !ut (n ultimul capitol, singurul mod de a afla cea

despre /isus sau despre altcinea din trecut este s! anali!m sursele deinforma"ie. Sursele noastre despre /isus, aşa cum am !ut, suntEang#eliile Noului Testament şi, poate, c1tea relat!ri din eang#eliilenecanonice care pot oferi de asemenea informa"ii utile despre ia"a lui.Dar aceste surse nu pot fi folosite f!r! s! fie analiate, deoarece, aşacum am !ut, c#iar şi cele mai ec#i documente ale noastre 3dee-emplu, Marcu şi ipoteticul document O7 au fost scrise la decenii dup!eenimentele pe care le descriu şi se 'aea! pe tradi"ii orale, care aucirculat eci de ani printre oameni şi care au modificat aceste m!rturiidespre ia"a lui /isus. Acest lucru (nseamn! c! toate sursele suntine-acte (ntr%o anume m!sur!. Tre'uie s! le folosim cu gri0!, cupruden"! şi metodic, dac! rem s! o'"inem informa"ii istorice de

(ncredere, pentru c! nu dorim s! degrop!m elementele modi#icatedespre ia"a lui /isus, ci informa"ia original95 ce a spus /isus, ce a f!cut şice a e-perimentat (n ia"a lui.

$um putem afla asemenea informa"ii, care s! ne permit! s!ealu!m afirma"iile f!cute de eig# Tea'ing sau de Ro'ert angdon 3saude Dan BroGn, sau de oricine altcinea care emite o ipote! desprepersona0ul istoric /isus7J Unii e-per"i şi%au dedicat (ntreaga ia"!cercet!rii acestei pro'leme2 cum s! ştim ce s%a (nt1mplat cu ade!rat ?nia"a lui /isus. Aceştia sunt e-per"i foarte 'ine preg!ti"i, specialişti (n

lumea antic!, profesionişti care au citit toate sursele (n lim'ile lororiginale 3greac!, aramaic!, latin!7, care sunt la curent cu orice referirela /isus din sursele noastre ec#i şi care au conceput diferite metodepentru a decanta informa"iile g!site şi a determina ce este şi ce nu estedemn de (ncredere din punct de edere istoric. ;olumul uriaş de lucr!riale acestor e-per"i este departe de a fi accesi'il ele con"in informa"iila o'iect, riguroase, detaliate, foarte nuan"ate, folositoare şi interesante

(n special pentru al"i e-per"i (n domeniu. ?ns! concluiile la care au a0unse-per"ii pot fi fascinante şi pentru un pu'lic nespecialiat. ;oi (ncerca s!e-plic aici (n termeni simpli şi accesi'ili metodele pe care e-per"ii le%auconceput pentru a reconstrui ia"a lui /isus, cu men"iunea c! aceast!

simpl! preentare este reultatul unei uriaşe cantit!"i de munc! şi efort.

Metodele noastre de a reconstrui viaţa persona1ului istoric!isus C(ristos

Ma0oritatea e-per"ilor sunt de acord cu un num!r de criterii cetre'uie folosite c1nd se e-aminea! sursele p!strate, pentru a ne a0utas! afl!m ce s%a (nt1mplat cu ade!rat (n ia"a lui /isus. $ele maiimportante criterii sunt urm!toarele patru.)

$u c1t mai ec#i, cu at1t mai 'ine

Relat!rile despre /isus inclusi acelea (n care el interac"ionea!cu Maria Magdalena şi cu al"ii au suferit sc#im'!ri pe m!sur! ce aufost repoestite (n timp, reflect1nd coningerile, iiunile şi perspectielecelor ce narau. De aceea, sursele cele mai ec#i furniea! informa"ii



care, (n compara"ie cu cele proenite din surse mai t1rii, sunt mai pu"insuscepti'ile de a fi fost modificate radical. Motiul este eident2 (n caulsurselor ec#i, a e-istat mai pu"in timp ca relat!rile s! fie modificatedec1t (n caul celor mai t1rii. De aceea, e-per"ii care (ncearc! s!descopere ce s%a (nt1mplat de fapt (n ia"a lui /isus au tendin"a s!foloseasc! Eang#elia dup! Marcu şi documentul O, de e-emplu, maimult dec1t Eang#elia dup! /oan şi cea dup! Toma. Ultimele dou! auap!rut la c1tea decenii dup! primele dou! şi de aceea este mai pu"in

pro'a'il ca ele s! con"in! informa"ii de (ncredere din punct de edereistoric. Totuşi, din moment ce toate sursele noastre sunt relati/ t1rii 3adic!

nu sunt contemporane cu /isus7, nu este suficient s! accept!m ceea cesursele ec#i ne spun c! este de (ncredere. $#iar şi ele con"in relat!rimodificate (n procesul repoestirii. =i mai sunt necesare şi alte criterii.

Adunarea m!rturiilor

E-per"ii care (ncearc! s! reconstruiasc! eenimentele din ia"a lui/isus g!sesc un a0utor semnificati (n sursele ec#i care furniea!independent aceeaşi informa"ie despre el. Dac! dou! sau mai multesurse independente poestesc acelaşi episod din ia"a lui /isus, atuncinici una din aceste dou! surse nu a fost n!scocit!, dar, (n acest ca,informa"ia tre'uie s! fi proenit dintr%o surs! şi mai ec#e posi'ildintr%o dare de seam! (ntr%ade!r istoric! despre ia"a lui /isus. Esteimportant de su'liniat totuşi c!, pentru ca acest criteriu s! func"ionee,sursele tre'uie s! fie independente una de alta. Dac! o (nt1mplare apare

(n Eang#eliile dup! Matei, Marcu şi uca, de e-emplu, acesta nu ar fi undatum atestat independent (n trei surse, deoarece Eang#elia dup!Matei şi Eang#elia dup! uca ar fi preluat (nt1mplarea din Eang#elia

dup! Marcu. ?n caul acesta, aem o singur9 surs! pentru (nt1mplareapoestit!, şi nu c1tea. Dar dac!, s! presupunem, o (nt1mplare e-ist! (nEang#elia dup! Marcu, (n documentul O şi (n Eang#elia dup! Toma,care sunt toate independente una fa"! de alta, atunci (nt1mplareapoestit! tre'uie s! fi fost preluat! dintr%o surs! şi mai ec#e,disponi'il! tuturor celor trei.

;om mai analia c1tea e-emple. 3)7 ?n surse independente &ael, Marcu, /oan şi c#iar (n /osifus se afirm! c! /isus aea fra"i.$oncluiaJ /isus aea pro'a'il fra"i. 347 /isus este asociat cu /oanBote!torul (n Eang#elia dup! Marcu, (n documentul O şi (n Eang#eliadup! /oan. Atunci este clar c! /isus c#iar a aut o leg!tur! cu /oan

Bote!torul. 367 ?n Eang#elia dup! Marcu, (n 3sursa special! a luiuca7, (n Eang#elia dup! /oan şi (n Eang#elia dup! Toma se spune c!/isus s%a aflat de multe ori (n pu'lic (n compania femeilor. $oncluiaJ

$ontraicerea 'unului%sim"

&entru c! relat!rile despre /isus au fost sc#im'ate (n mod su'iecti,reflect1nd perspectiele, iiunile şi interesele oamenilor carepoesteau, ce putem face cu informa"iile despre /isus g!site (n diersesurse, dar care contraic 'unul%sim", aşa cum apare (n lumina acestorperspectie, iiuni şi intereseJ Aceste tradi"ii care par s! fie (mpotria aceea ce creştinii ar fi rut s! spun! despre /isus nu sunt, (n mod eident,tradi"ii pe care ei le%ar fi n!scocit. Astfel, ele sunt deose'it de pre"ioasepentru c! nu sunt inentate, ci par s! repreinte lucruri care c#iar s%au

(nt1mplat (n ia"a lui /isus.De e-emplu, s%a atestat independent c! /isus proenea din Naaret



3Eang#elia dup! Marcu, Eang#elia dup! /oan7. Acest lucru este contrarideii pe care creştinii ar fi rut s%o sugeree, deoarece Mesia tre'uia s!in! din Betleem 3şi de aceea se poesteşte c! s%a n!scut acolo7. Dar dece ar spune creştinii c! el era din NaaretJ Naaretul era, (nainte decreştinism, un or!şel ne(nsemnat despre care nu au=ise nimeni. $reştiniicare poesteau despre /isus nu c1ştigau nimic dac! spuneau c! /isus eradintr%un c!tun necunoscut de pe l1ng! p!durile din Calileea. Aşa c!,pro'a'il, relat!rile care (l plasea! acolo sunt autentice de acolo era

/isus. S! anali!m acum 'oteul lui /isus de c!tre /oan2 creştinii dinec#ime au (n"eles c!, (n ceremonia 'oteului, persoana care 'otea erasuperioar! spiritual celei care era 'oteat!. Atunci de ce ar scorni uncreştin ideea c! /isus a fost 'oteat de altcineaJ Nu ar (nsemna aceastac! /oan (i era superior lui /isusJ Din moment ce creştinii (l enerau pe/isus, ei nu ar fi n!scocit o asemenea poeste şi de aceea pro'a'il c!acest lucru 3'oteul7 s%a (nt1mplat cum se poesteşte.

$onte-tul este 3aproape7 totul

?n sf1rşit, e-per"ii iau (n serios concluia la care a0unge ai oricinestudia! persona0ul istoric /isus2 c! el a fost un ereu care a tr!it (n&alestina, (n secolul /. Dac! e-ist! poeşti despre ce a spus sau ce nu aspus /isus care nu se potriesc (n conte-tul (n care apar, atunci esteaproape imposi'il de creut c! acele poestiri sunt e-acte din punct deedere istoric 3p1n! la urm!, c#iar angford inoc! cea asem!n!toracestui criteriu istoric atunci c1nd spune c! /isus nu ar fi putut fi unereu celi'atar7. $uintele spuse de /isus, de e-emplu, care au mai multsens (ntr%un alt conte-t, pro'a'il c! deri! din acel conte-t, mai cur1nddec1t din iata lui /isus.

De e-emplu, un num!r de pilde ale lui /isus g!site (n Eang#elia

$opt! dup! Toma sau (n alte scrieri din documentele de la Nag Hammadipreint! o influen"! gnostic!. &ro'lema este c! nu aem nici o doad!pentru a sugera c! gnosticismul e-ista de0a (n primele dou! decenii alesecolului / (n special (n Calileea rural!. &rin urmare, aceste pildegnostice tre'uie s! proin! din tradi"ii de mai t1riu, fiind pro'a'ilatri'uite lui /isus (ntr%un alt conte-t 3de e-emplu, (n secolul al //%lea, (ntr%un loc precum Egipt sau Siria7. Aceasta nu (nseamn! c! tot ce este scris

(n Toma tre'uie respins. $#iar (n aceast! eang#elie, de e-emplu, /isusspune para'ola 'o'ului de muştar, o para'ol! care este preent!,independent, şi (n Eang#elia dup! Marcu. &ara'ola nu are nimic ce ne%ar putea a0uta s! identific!m influen"a gnostic! şi este preent! (n dou!

surse independente, dintre care una este foarte ec#e. $oncluiaJ Estefoarte posi'il ca /isus s! fi spus aceast! para'ol!.

Am preentat c1tea din principalele criterii folosite de e-per"i (ne-aminarea celor mai ec#i surse pe care le aem despre ia"a lui /isus.A afla ce a spus şi ce a f!cut el nu (nseamn! s! crei pe cinea pecu1nt sau s! accep"i totul 3sau orice7 se spune despre el (n surseleeang#elice. :iecare cu1nt al lui /isus, orice s%a spus c! a f!cut el şi totce s%a spus c! a tr!it 3inclusi afirma"ia c! ar fi fost c!s!torit7 tre'uie s!fie supus acestor criterii, pentru a edea dac! poate sau nu poate fiatri'uit (n mod plaui'il circumstan"elor istorice ale ie"ii lui. $uintele şifaptele lui /isus care nu satisfac aceste criterii pur şi simplu nu pot fiacceptate ca istorice. &e scurt, s! afli lucruri despre ia"a lui /isus nu

(nseamn! s! g#iceşti, s!%"i foloseşti imagina"ia sau s! adaugi ceea cedoreşti. ?nseamn! s! analiei sursele cu un oc#i critic, spre a elucida ces%a (nt1mplat cu ade!rat (n ia"a lui. ?n capitolul urm!tor, om analiaafirma"iile f!cute (n romanul Codul lui Da 3inci despre pretinsa c!s!torie



a lui /isus şi despre pretinsa rela"ie se-ual! cu Maria Magdalena, ca şidespre aşa%isa lui dorin"! ca ea s! construiasc! 'iserica. ?nainte de aface asta, este important s! reum!m pe larg ce se poate şti despreia"a lui /isus, pentru c! ia"a lui şi c1tea tr!s!turi ale ei or 0uca un rolimportant (n felul cum (n"elegem detaliile (n capitolele ce urmea!.

!isus ca profet apocaliptist

De mai multe ori, eig# Tea'ing afirm! c!, (nainte de $onstantin, /i%sus era recunoscut ca profet muritor, dar nu şi (n Eang#eliile Noului Testament de ai, unde /isus este descris ca diin. Aşa cum am !ut, Tea'ing greşeşte (n mai multe r1nduri. Creşeşte c1nd consider! c! Noul Testament (l descrie pe /isus ca fiind (n (ntregime diin, pentru c! /isuseste de multe ori descris şi aici, (n multe pasa0e, ca fiind muritor. =i se

(nşal! cre1nd c! felul (n care era perceput /isus s%a sc#im'at dup! (mp!ratul $onstantin2 $onstantin nu a aut aproape nimic de%a face cunoua percep"ie asupra lui /isus ca fiind nu numai om, ci şi de esen"!diin!. Aceasta s%a (nt1mplat cu c1tea secole (nainte de timpul lui$onstantin. Dar Tea'ing are dreptate (n priin"a unui aspect%c#eie2 celemai ec#i şi mai de (ncredere surse ale noastre (l (n"eleg (ntr%ade!r pe/isus ca fiind un profet muritor. De fapt, mai mult dec1t at1t, ele (lpercep ca pe un profet care a l!sat un set precis de profe"ii. /isus, ca şiesenienii din comunitatea de la Marea Moart! despre care am or'it (ncapitolul al //%lea, a fost un ereu apocaliptist, care credea c! Dumneeuaea s! interin! cur1nd (n cursul istoriei pentru a r!sturna for"ele r!uluidin aceast! lume şi pentru a sta'ili pe p!m1nt o nou! (mp!r!"ie, (n carenu or mai fi suferin"! şi durere. Aşa cum oi demonstra, aceast! iiuneasupra lui /isus ca ereu apocaliptist deri! dintr%o e-aminare atent! acelor mai ec#i surse ale noastre. =i este esen"ial! pentru ealuarea

unor afirma"ii din Codul lui Da 3inci de e-emplu, a faptului c! /isus erac!s!torit sau c! era acti se-ual.?n capitolul al doilea, am (nt1lnit c1tea caracteristici ale iiunii

apocaliptice ereieşti. Ereii care sus"ineau aceast! teorie afirmau c!realitatea are dou! componente fundamentale for"ele 'inelui şi for"eler!ului, a1ndu%i pe Dumneeu şi pe (ngerii lui de o parte, şi pe Satan şidiaolii de cealalt! parte. Acest dualism a fost integrat (ntr%un planistoric (n care perioada curent! dominat! de r!u ar fi urmat! de operioad! pus! su' semnul 'inelui, (n care Dumneeu ar aduce propria sa

(mp!r!"ie şi domnia sa suprem!. ;enirea acestei (mp!r!"ii ar implica uneeniment cataclismic, prin care Dumneeu ar distruge for"ele r!ului (n

actul 0udec!"ii, iar oamenii ar fi 0udeca"i dup! cum au fost de partea luiDumneeu sau de partea r!ului, (n acest interal nefast. Mai mult dec1tat1t, aceşti erei credeau c! tot scenariul apocaliptic aea s! se (m%plineasc! foarte cur1nd.

De la (nceputul secolului II, mul"i e-per"i au a0uns la concluia c!aceasta este şi iiunea persona0ului istoric /isus. Doada proine dinsursele noastre ec#i despre ia"a lui /isus eang#eliile creştine cares%au p!strat , analiate conform criteriilor pe care le%am e-pus maisus.4 Tradi"iile referitoare la /isus ca apocaliptist se (nt1lnesc (n relat!rilenoastre cele mai ec#i, precum Marcu, documentul O, M şi 3deşi nu şi

(n relat!rile de mai t1riu, din Toma şi /oan7, care sunt independente unafa"! de alta. ?n aceste tradi"ii, /isus anticipea! c! Dumneeu a trimiteun 0udec!tor din ceruri, pe care (l numeşte enigmatic :iul mului, carea r!sturna for"ele r!ului, a distruge tot ce se opune lui Dumneeu şi aaduce (mp!r!"ia 'un! a lui Dumneeu pentru to"i aceia care au fost departea lui (n aceste remuri aflate su' st!p1nirea r!ului. C1ndi"i%! la



ceea ce a spus /isus (n cele mai ec#i surse ale noastre 3atestateindependent7, de e-emplu2

&entru c! oricine se a ruşina de mine şi de cuintelemele din acest neam preacurar şi p!c!tos, de acela se aruşina şi :iul mului, c1nd a eni (n slaa Tat!lui S!u

(mpreun! cu sfin"ii (ngeri... Ade!rat ! spun c! sunt unii dincei ce stau aici care nu or muri p1n! nu or edea (mp!r!"ia

lui Dumneeu enind (n sla!. 3Marcu +, 6+%6*, )7Dar (n ilele acelea, dup! nenorocirile toate, soarele sea (ntuneca, luna nu%şi a mai da lumina ei, stelele or c!deadin cer şi puterile care sunt (n ceruri or fi cl!tinate. Atunci sea edea :iul mului enind pe nori, cu mare putere şi sla!.Atunci a trimite pe (ngerii S!i, şi a aduna pe cei aleşi din celepatru 1nturi, de la marginea p!m1ntului p1n! la margineacerului... Ade!rat ! spun c! nu a trece neamul acesta p1n!nu se or (mplini toate aceste lucruri. 3Marcu )6, 4@%4, 657

$!ci precum fulgerul sc1nteietor a lumina p!m1ntul dela o margine a cerului p1n! la cealalt!, aşa a fi şi :iul mului

(n iua Sa. Dar mai (nt1i tre'uie s! sufere multe, şi s! fielep!dat de neamul acesta. $e s%a (nt1mplat (n ilele lui Noe, sea (nt1mpla la fel şi (n ilele :iului mului2 m1ncau, 'eau, se

(nsurau, se m!ritau p1n! (n iua c1nd a intrat Noe (n cora'ie8 şia enit potopul şi i%a luat pe to"i. Tot aşa a fi şi (n iua c1nd sea ar!ta :iul mului. 3O, ia uca ), 4@8 49%4, 658 cf. Matei4@, 4, 6%6*7

De aceea şi oi fi"i gata8 c!ci :iul mului a eni (nceasul (n care nici nu g1ndi"i. 3O, ia uca )4, 6*8 Matei 4@,@@7

Aşa cum se smulge neg#ina şi se arunc! (n foc, aşa a fişi la sf1rşitul eacului. :iul mului a trimite pe (ngerii S!i şi eior smulge din (mp!r!"ia ui toate lucrurile care sunt pricin!de p!c!tuire şi pe cei ce s!1rşesc f!r!delegea, şi%i or arunca

(n cuptorul aprins8 acolo a fi pl1nsetul şi scr1şnirea din"ilor. A%tunci cei nepri#!ni"i or str!luci ca soarele (n (mp!r!"ia Tat!luilor. 3M, ia Matei )6, @5%@67 ua"i seama la oi (nşi! ca nucuma s! i se (ngreuiee inimile cu (m'ui'are de m1ncare şi'!utur! şi cu (ngri0or!rile ie"ii acesteia, şi astfel iua aceea s!in! f!r! de este asupra oastr! şi s! ! prind! ea (ncapcan!. $!ci ea a eni la to"i cei de pe fa"a p!m1ntului. :i"i

cu gri0! mereu8 ruga"i%! s! ae"i puterea s! fugi"i din calea aceea ce a eni pe p!m1nt şi s! sta"i l1ng! :iul mului. 3,ia uca 4), 6@%697

?n tradi"iile noastre sunt multe astfel de pilde2 am citat numaic1tea e-emple. Tre'uie s! su'linie c! aceste pilde apocaliptice ale lui/isus proin din cele mai ec#i surse ale noastre 3aminti"i%!2 cu c1t maiec#i, cu at1t mai 'ine7, sunt atestate independent şi complet credi'ileconte-tual 3aminti"i%! c! puncte de edere asem!n!toare se afl! şi (nManuscrisele de la Marea Moart!, din remea lui /isus7. Mai mult, uneledintre pildele apocaliptice ale lui /isus contraic ceea ce primii creştini i%ar fi atri'uit lui /isus ca (n!"!turi. S! lu!m urm!torul e-emplu din do%cumentul O2

Ade!rat ! spun, (n noua (mp!r!"ie, c1nd :iul mului asta pe tron (n sla!, şi oi WdiscipoliiX e"i sta pe dou!spreece



tronuri şi e"i 0udeca cele dou!spreece tri'uri ale lui /srael.3Matei )*, 4+, cf. uca 44, 657

De ce nu ar inenta aceste cuinte un creştin de mai t1riuJ 'ser%a"i c! /isus or'eşte tuturor celor doispreece discipoli şi spune c! eito6i or domni (n (mp!r!"ia ce aea s! in!. Dar este greu de creut c!aceast! afirma"ie despre cei doispreece discipoli ar fi putut fi f!cut! decreştinii de mai t1riu, dup! eenimentele petrecute la moartea lui /isus,

(ntruc1t aceştia ar fi ştiut c! unul dintre discipoli, /uda /scarioteanul, l%atr!dat pe /isus. ;a fi /uda unul dintre conduc!torii iitoarei (mp!r!"iiJ$reştinii nu ar putea crede acest lucru. Atunci de ce ar p!stra ei cuin%tele lui /isus, care spun e-act contrariul a ceea ce cred eiJ Eident c!/isus c#iar a f!cut asemenea afirma"ii, iar ei au p!strat cuintele luiintacte, f!r! a le sc#im'a (n lumina propriei lor iiuni.

#nvăţături ale lui !isus specific apocaliptice

;om edea mai t1riu cum se leag! mesa0ul apocaliptic al lui /isusde afirma"iile f!cute despre el (n Codul lui Da 3inci. Este important s!afl!m acum mai (n detaliu ce au descoperit specialiştii despreproclama"ia lui. Este important s! ! aminti"i c! eu nu fac doar unsimplu reumat a ceea ce spun eang#eliile despre /isus. Autoriieang#eliilor de mai t1riu aeau o alt! iiune asupra lui, 'aat! pe

(n"elegerea tradi"iilor care circulaser! pe cale oral! timp de decenii, (nainte s! fie fi-ate (n scris. M! interesea! aici ce a spus şi ce a f!cut defapt persona0ul istoric /isus, conform unei ealu!ri critice a celor maitimpurii surse ale noastre, folosind criteriile despre care am or'it.

Tradi"iile pe care le g!sim (n sursele de mai t1riu de e-emplu,afirma"iile din Eang#elia lui /oan conform c!rora /isus s%a autointitulat

diin nu se afl! (n sursele noastre cele mai ec#i şi nici nu contraicceea ce primii creştini ar spune despre el. &rin urmare, nu sunt de (n%credere ca informa"ii istorice. Dar alte materiale din tradi"iile noastresunt de (ncredere, şi pe acestea doresc s! le discut pe scurt.

Este clar c! persona0ul istoric /isus a or'it despre enirea (mp!r!"iei lui Dumneeu. Dup! cum sunt reumate ?n!"!turile lui (n ceamai ec#e Eang#elie p!strat! aceea a lui Marcu2

S%a (mplinit remea, şi ?mp!r!"ia lui Dumneeu este a%proape. &oc!i"i%! şi crede"i (n estea 'un! 3Marcu ),)7

$1nd /isus or'eşte despre enirea (mp!r!"iei lui Dumneeu (nacest erset şi (n alte pilde care, cu siguran"!, (i pot fi atri'uite, el nupare s! or'easc! despre o (mp!r!"ie spiritual! 3sau despre faptul c!dup! moarte se a0unge (n rai7, ci despre preen"a fiic! (n sine a luiDumneeu, aici, pe p!m1nt. Aşa cum spune (ntr%un fragment p!strat (ndocumentul O2

;a fi pl1nsetul şi scr1şnirea din"ilor, c1nd e"i edea peAraam, pe /saac şi pe /aco şi pe to"i proorocii (n (mp!r!"ia luiDumneeu, iar pe oi scoşi afar!. ;or eni de la r!s!rit şi de laapus, de la mia!noapte şi de la mia!i, şi or şedea la mas!

(n (mp!r!"ia lui Dumneeu. 3O, ia uca )6, 4+%4*8 cf. Matei +,))%)47

Asemenea referiri la o (mp!r!"ie fiic! şi real! a lui Dumneeu sepot (nt1lni (n relat!rile noastre cele mai ec#i despre /isus. $a şi al"i



apocaliptişti care au tr!it (naintea lui şi dup! el, /isus credea, eident, c!Dumneeu aea s!%şi e-tind! domnia din (mp!r!"ia cereasc! p1n! aici,pe p!m1nt. Aici pe p!m1nt ar co'or( o (mp!r!"ie real!, fiic!, un paradis

(n care (nsuşi Dumneeu ar domni peste credincioşi şi (n care ar e-istam1ncare, '!utur! şi conersa"ii, (n care conduc!torii umani ar sta petronuri 3cei doispreece discipoli7, iar oamenii din (mp!r!"ie s%ar osp!tala 'anc#ete.

Aceast! (mp!r!"ie iitoare ar implica o 0udecat! masi! pe p!m1nt,

aşa cum a indicat /isus (ntr%un num!r din para'olele sale inclusi (ncea de mai 0os, care se afl! şi (n Matei, şi (n Toma, (n forme uşor diferite2

?mp!r!"ia cerurilor se mai aseam!n! cu un n!od arun%cat (n mare care prinde tot felul de peşti. Dup! ce s%a umplut,pescarii (l scot la mal. =ed, aleg (n ase ce este 'un şi arunc!afar! ce este r!u. Tot aşa a fi şi la sf1rşitul eacului. ?ngeriior ieşi, or desp!r"i pe cei r!i din mi0locul celor 'uni şi%i orarunca (n cuptorul aprins. Acolo a fi pl1nsetul şi scr1şnireadin"ilor. 3Matei )6, @%57

Sau, aşa cum s%a descoperit (n M, sursa special! a lui Matei2

Deci cum se smulge neg#ina şi se arunc! (n foc, aşa a fişi la sf1rşitul eacului. :iul mului a trimite pe (ngerii S!i, şi eior smulge din (mp!r!"ia ui toate lucrurile care sunt pricin!de p!c!tuire şi pe cei ce s!1rşesc f!r!delegea, şi%i or arunca

(n cuptorul aprins8 acolo a fi pl1nsetul şi scr1şnirea din"ilor. A%tunci cei nepri#!ni"i or str!luci ca soarele, (n (mp!r!"ia Tat!luilor. 3Matei )6, @5%@67

Aceast! 0udecat! iitoare, aşa cum am !ut, a fi un eenimentcosmic, adus de persoana pe care /isus o numeşte :iul mului2

Dar, (n ilele acelea, dup! nenorocirile toate, soarele sea (ntuneca, luna nu%şi a mai da lumina ei, stelele or c!deadin cer şi puterile care sunt (n ceruri or fi cl!tinate. Atunci sea edea :iul mului enind pe nori, cu mare putere şi sla!.Atunci a trimite pe (ngerii S!i şi a aduna pe cei aleşi din celepatru 1nturi, de la marginea p!m1ntului p1n! la margineacerului. 3Marcu )6, 4@%47

Dar cine sunt aceşti aleşi care or supraie"ui şi or intra (n (mp!r!"ia saJ Din moment ce perioada (n care tr!im acum este su'st!p1nirea r!ului, oamenii care sunt acum la putere or fi cei 0udeca"ic1nd a eni :iul mului. $ei de 0os, umili"i şi oprima"i, or moşteni

(mp!r!"ia 'inelui ce a eni, deoarece Dumneeu este de partea aceloracare r!m1n cu el şi care, ca urmare, sunt oprima"i de for"ele r!ului careconduc lumea. Dup! cum afirm! /isus, conform relat!rilor atestate2

;or eni de la r!s!rit şi de la apus, de la mia!noapte şide la mia!i, şi or şedea la mas! (n (mp!r!"ia lui Dumneeu.=i iat! c! cei de pe urm! or fi cei dint1i, iar cei dint1i or fi ceide pe urm!. 3uca )6, 4*%658 acest pasa0 poate fi dindocumentul O ei Matei 45, )97

De aceea /isus, (n misiunea lui, a "inut partea celor oropsi"i. Ei eraumoştenitorii (mp!r!"iei lui Dumneeu, c1nd aceasta aea s! in!.



Aceast! (mp!r!"ie ar fi enit nu pentru cei 'oga"i şi puternici, ci pentruaceia s!raci şi umili"i. De aceea /isus i%a (ndemnat pe discipolii s!i s! nu

(şi fac! un scop din 'og!"ie şi putere, ci s! (şi (nc#ine ie"ile altora şi s!%islu0easc!, deoarece aceia care erau acum umili"i aeau s! fie ridica"i (n

(mp!r!"ia ce aea s! in!. Astfel, (n cea mai ec#e surs! atestat! pecare o aem, /i%sus spune 2

Dac! rea cinea s! fie cel dint1i, tre'uie s! fie cel mai

de pe urm! dintre to"i şi slu0itorul tuturor 3Marcu *, 67

=i de asemenea2

=ti"i c! cei prii"i drept c1rmuitori ai neamurilor domnescpeste ele şi mai%marii lor le poruncesc cu st!p1nire. Dar (ntreoi s! nu fie aşa. $i oricare rea s! fie mare (ntre oi s! fieslu0itorul ostru8 şi oricare rea s! fie cel dint1i (ntre oi s! fiero'ul tuturor. 3Marcu )5, @4%@@7

Aceste cuinte or fi releante c1nd, (n capitolul urm!tor, om or'idespre iiunea lui /isus asupra femeilor. =i asta pentru c! (n remea lui/isus femeile erau considerate ca fiind de condi"ie umil!, lucru care, dup!standardele noastre de ai, ar (nsemna s! fie oprimate (n calitate de per%soane de categoria a doua, su' autoritatea '!r'a"ilor 3ta"ii sau fra"ii lor7,repreentan"ii puterii (n aceast! lume. Dar pentru /isus, cei umili erau a%ceia care moşteneau (mp!r!"ia eşnic!.

Aceast! tem! a reersului apare ilustrat! (n (n!"!turile cele maicunoscute ale lui /isus, aşa%numitele :ericiri care, din nefericire, sunt deo'icei desprinse din conte-tul lor original, apocaliptic, de aceia care lecitea!. :ericirile sunt un grup de proer'e atri'uite lui /isus (ntr%o arie%

tate de surse, (n care el 'inecu1ntea! anumite grupuri de oameni3termenul 4eatitudine ine din lat. 4eatus5 fericit, 'inecu1ntat7. $elemai cunoscute dintre aceste proer'e sunt (n &redica de pe Munte dinEang#elia dup! Matei, care (ncepe astfel2

:erice de cei s!raci cu du#ul, c!ci a lor este (mp!r!"ia ce%rurilor. :erice de cei ce pl1ng, c!ci ei or fi m1ng1ia"i. :ericede cei 'l1ni, c!ci ei or moşteni p!m1ntul. :erice de ceifl!m1ni şi (nseta"i de nepri#!nire, c!ci ei or fi s!tura"i.3Eang#elia dup! Matei , 6%97

$eea ce nu au o'serat mul"i cititori (n aceste proer'e este timpuler'al folosit. ;er'ele descriu ceea ce tr!iesc (n preent anumite grupuride oameni şi ceea ce /or e-perimenta (n iitor. 3or e-perimentaJ $1ndJNu (ntr%un moment din iitorul (ndep!rtat, ag şi nesigur c1nda, (nceruri. Se a (nt1mpla c1nd a eni (mp!r!"ia. Aceia care acum suntumili, s!raci şi oprima"i (şi or primi r!splata atunci.

Un num!r din aceste proer'e din Eang#elia dup! Matei sunt defapt deriate din documentul O. /nteresant este c!, (n ersiunea dinEang#elia dup! uca, ele au tendin"a de a pune accentul pe greut!"ilefiice mai mult dec1t pe c#inurile l!untrice. De e-emplu, (n loc de ceis!raci cu du#ul, (n Eang#elia dup! uca, /isus spune c! ferici"i suntcei s!raci 3adic! aceia care tr!iesc literalmente (n s!r!cie7. ?n loc s!or'easc! despre cei care sunt fl!m1ni şi (nseta"i de nepri#!nire,Eang#elia dup! uca se refer! la cei care fl!m1nesc şi Wc!roraX le estesete. Aem motie (ntemeiate s! credem c!, (n aceste locuri,Eang#elia dup! uca reflect! cu mai mult! acurate"e cuintele pe care



le%ar fi spus /isus. Mai (nt1i, pentru c! aem cea similar şi (n proer'eledin Eang#elia dup! Toma, atestat! independent 2

:erici"i sunt cei s!raci, pentru c! a oastr! este (mp!r!"iacerurilor. 3Eang#elia dup! Toma @7

:erici"i sunt aceia c!rora le este foame, c!ci 'ur"ile celorfl!m1ni or fi (ndestulate. 3Eang#elia dup! Toma 9*7

:erici"i sunte"i oi cei ur1"i şi persecuta"i, nici un loc nu

se a afla unde s! mai fi"i astfel. 3Eang#elia dup! Toma 9+7

Destul de interesant, (n ersiunea :ericirilor din Eang#elia dup!uca, aceste 'inecu1nt!ri apocaliptice sunt urmate de opusul lor, oserie de aiete apocaliptice2

;ai ou!, 'oga"ilor, pentru c! oi %a"i primit aicim1ng1ierea. ;ai ou!, cei care sunte"i s!tui acum, pentru c!oi e"i fi fl!m1ni. ;ai ou!, cei care r1de"i acum, pentru c!e"i pl1nge şi ! e"i t1ngui. ;ai ou! c1nd to"i oamenii ! orgr!i de 'ine8 fiindc! tot aşa f!ceau p!rin"ii lor cu proorociimincinoşi. 3uca 9, 4@%497

Aceste 0udec!"i apocaliptice nu apar atestate independent şi (n altesurse ale noastre, dar ele coincid cu temele ma0ore pe care le%am (nt1lnit

(n acest capitol. /isus a spus c! iua udec!"ii a eni odat! cu apari"ia:iului mului, care a aduce o inersare radical!2 aceia care acum au oia"! foarte 'un! or fi condamna"i, iar aceia care sufer! or fi ferici"i.Acest mesa0 despre apocalips! include şi un aertisment al distrugeriiiminente care (i aşteapt! pe to"i aceia care nu au ascultat cuintele lui/isus şi nu s%au (ntors spre Dumneeu aşa cum a dorit el.

Dar c1nd se a (nt1mpla aceastaJ $1nd a eni :iul muluiJ $1nda eni (mp!r!"iaJ ;a fi c1nda (n iitorul (ndep!rtat, peste ani, eci deani, secole sau mileniiJ Dimpotri!, ca mai to"i apocaliptiştii din remeasa, /isus pare s! fi (n"eles c! enirea (mp!r!"iei lui Dumneeu eraiminent!. ?n cea mai ec#e Eang#elie care s%a p!strat, el spune2

&entru c! oricine se a ruşina de Mine şi de cuinteleMele, (n acest neam preacurar şi p!c!tos, de el Se a ruşinaşi :iul mului c1nd a eni (n slaa Tat!lui S!u, (mpreun! cusfin"ii (ngeri. Ade!rat ! spun c! sunt unii din cei ce stau aicicare nu or muri p1n! nu or edea (mp!r!"ia lui Dumneeu (n

toat! slaa. 3Marcu +, 6+%*, )8 su'liniere ad!ugat!7Nu a trece neamul acesta p1n! nu se or (mplini aceste

lucruri. 3Marcu )6, 658 su'liniere ad!ugat!7

ua"i seama, eg#ea"i şi ruga"i%!, c!ci nu şti"i c1nd aeni remea aceea. Se a (nt1mpla ca şi cu un om plecat (n c!%l!torie, care (şi las! casa, d! ro'ilor s!i putere, arat! fiec!ruiacare este datoria sa şi porunceşte panicului s! eg#ee. ;e%g#ea"i dar, pentru c! nu şti"i c1nd a eni st!p1nul casei2seara, sau la mieul nop"ii, sau la c1ntarea cocoşilor, saudiminea"a ca s! nu se (ntoarc! pe neaşteptate, g!sindu%!adormi"i. $e ! spun ou! le spun tuturor2 ;eg#ea"i 3Marcu)6, 66%67

Sau cum spune (n documentul O2



S! şti"i 'ine c! dac! st!p1nul casei ar şti la ce or! ine#o"ul, ar eg#ea şi n%ar l!sa s! i se sparg! casa. =i oi dar s!fi"i gata, c!ci :iul mului a eni (n ceasul (n care nu !g1ndi"i. 3uca )4, 6*%@5, Matei 4@, @6%@@7

/minen"a sf1rşitului acestei ere a fi o tem! important! şi (ncapitolul urm!tor, c!ci om edea cum pare s! fi influen"at ea felul (ncare /isus percepea rela"iile sociale (n preent inclusi felul (n care

(n"elegea familia şi c!s!toria şi om analia ia"a lui /isus, (ncerc1nds! r!spundem la (ntre'area dac! a fost cuma c!s!torit sau dac! a autrela"ii se-uale.

&e scurt, conform unei analie critice a celor mai ec#i surse cares%au p!strat, se pare c!, la fel ca mem'rii comunit!"ii din care proinManuscrisele de la Marea Moart! (naintea remii sale 3şi la fel ca /oanBote!torul, despre care nu am discutat aici, dar care a fost la r1ndul luiun apocaliptist timpuriu7, şi ca mul"i al"i discipoli din prima genera"iecare i%a urmat 3de e-emplu, apostolul &ael7, /isus a fost un profetapocaliptist, care a anticipat c! Dumneeu a intereni cur1nd (n cursulistoriei pentru a "ine udecata care a distruge tot r!ul ce (i st! (mpotri!şi pentru a aduce aici pe p!m1nt (mp!r!"ia sa paradiiac!.

Concluzie

?n acest capitol am petrecut cea timp e-plic1nd cum sta'ilescistoricii ce materiale din ioarele eang#elice disponi'ile pot fiacceptate ca autentice din punct de edere istoric, spre deose'ire decantitatea mare de astfel de materiale care preint! modific!ri adusetradi"iei de c!tre creştinii care au poestit şi au repoestit ia"a lui /isus,

(nainte ca totul s! fie fi-at (n scris, (ncep1nd din a doua 0um!tate a

secolului /, de c!tre unii din discipolii de a doua genera"ie. &entru a (n"elege ceea ce (ncerc s! e-plic, este important s! afla"i cum lucrea!istoricii cu acest tip de situa"ie2 pe de o parte, a descoperi am!nuntedespre ia"a lui /isus nu (nseamn! nici a r!spunde la o g#icitoare, nici an!scoci sau a folosi imagina"ia. ?ntotdeauna este uşor ca, d1nd doad!de imagina"ie, s! facem dierse afirma"ii speculatie sau sena"ionaledespre /isus2 /isus a fost c!s!torit /isus a aut copii /isus a fostmagician /isus a fost mar-ist /isus a fost un reolu"ionar (narmat /isusa fost #omose-ual6 =i nu neg c! oamenii au dreptul s! fac! oriceafirma"ie despre /isus, fie ea sena"ional! sau prudent!. Dar pentru caistoricii s! accepte asemenea afirma"ii, ei tre'uie s! cercetee do/e=ile.

Singurele doei autentice de care dispunem proin din cele mai ec#isurse ale noastre, şi noi nu le putem lua nici ca atare, nici nu putem citiprintre r1nduri, pentru a face sursele s! spun! ce rem noi s! spun!. Eletre'uie s! fie folosite (n mod critic, respect1nd criteriile şi principiileistorice e-istente.

$1nd acestea au fost respectate, a0ungem la o (n"elegere asupra lui/isus care este plaui'il! din punct de edere istoric şi care i sepotrieşte lui /isus cuintele lui, ceea ce a f!cut el şi e-perien"ele lui (n conte-%tul remii lui, f!r! s! (ncerc!m s! (l adapt!m timpului (ncare tr!im noi. ?n multiple feluri, imaginea lui /isus care ia naştere astfelpoate p!rea ciudat! unui pu'lic modern. &entru c! se pare c! /isus a fostun apocaliptist ereu, care a anticipat c! sf1rşitul actualei perioade,aflat! su' influen"a r!ului, a eni c#iar (n propria lui genera"ie. Acestanu este pro'a'il /isus despre care am (n!"at la şcoala de duminic! saupe care l%am !ut pictat pe itralii, şi nu este nici /isus din literatura demas!, a c!rei mi! sunt afirma"iile sena"ionale. Dar pare s! fie /isus



persona0ul istoric.?n capitolul urm!tor, oi continua s! e-plic cum se leag! aceast!

iiune reconstruit! istoric asupra lui /isus de afirma"iile lui eig# Tea'ing şi Ro'ert angdon din Codul lui Da 3inci5 conform c!rora /isusnu numai c! ar fi aut discipoli femei, ci şi o so"ie şi iu'it!, pe MariaMagdalena, care a n!scut copilul lui dup! crucificare.

Capitolul 7apte!isus2 Maria Magdalena şi căsătoria

Unul dintre persona0ele istorice c#eie din Codul lui Da 3inci este undiscipol timpuriu al lui /isus, şi anume Maria Magdalena. Aşa cum afl!mpe parcursul nara"iunii, Maria Magdalena nu a fost o simpl! discipol! alui /isus ea a fost şi so"ia, şi iu'ita lui, care i%a n!scut un copil, ini"iindastfel o genera"ie care se perpetuea! p1n! ai şi este prote0at! demem'rii unei societ!"i secrete, St!re"ia Sionului. Ar tre'ui s! su'linie c!aceast! iiune asupra Mariei Magdalena şi a lui /isus nu repreint! ocontri'u"ie o%riginal! a fic"iunii lui Dan BroGn. Scriitorul datorea! ceamai mare parte din informa"iile pe care le are unui 'estseller din )*+5,un roman intitulat Gol! Blood5 Gol! 0rail pe care BroGn (l men"ionea! (ncartea sa, dar pe care nu (l recunoaşte ca surs! primar! pentru tot ceeace afirm! despre Maria Magdalena 3şi despre St!re"ia Sionului7.) Totuşi,oricine este familiar cu am'ele c!r"i poate o'sera gradul mare de

(nrudire. Gol! Blood5 Gol! 0rail nu a fost scris! de (n!"a"i din Antic#itatesau din Eul Mediu, ci de cercet!torii independen"i Mic#ael Baigent,Ric#ard eig# şi HenrF incoln, care au aansat ipotee sena"ionale, dardiscreditate din punct de edere istoric despre Maria Magdalena, /isus şi

St!re"ia Sionului.4

Din moment ce preocuparea mea principal! esteCodul lui Da 3inci şi iiunile pe care le repreint! acest roman, nu m!oi ocupa direct de Gol! Blood5 Gol! 0rail: oi spune numai c! DanBroGn a transferat pur şi simplu multe dintre afirma"iile din carteamen"ionat! (n propria sa fic"iune despre c!utarea Craalului de c!treRo'ert angdon şi Sop#ie Neeu.

Multe din aceste afirma"ii se refer! la Maria Magdalena şi lac!s!toria ei cu /isus $#ristos 3p. 4@@7. $a doad! a acestei c!s!torii,aristocratul 'ritanic şi c!ut!torul Craalului, eig# Tea'ing, se slu0eşte deo eang#elie care nu a fost inclus! (n Noul Testament, documentul de laNag Hammadi cunoscut su' numele de Eang#elia lui :ilip, (n care se

spune2 Toar!şul M1ntuitorului este Maria Magdalena. Tea'ing afirm!2Aşa cum "i%ar spune orice e-pert (n aramaic!, pe remea aceeacu1ntul to/ar97 (nsemna so6> 3p. 4@97.

Tea'ing continu! cit1nd o alt! eang#elie necanonic! gnostic!,Eang#elia dup! Maria Magdalena, unde apostolii &etru şi ei secontraic (ncerc1nd s! clarifice dac! /isus i%a reelat sau nu MarieiMagdalena ade!rul. Tea'ing e-plic!2

?n acest punct al eang#eliei, /isus '!nuieşte c! a fi cap%turat şi crucificat (n cur1nd. Aşa c! (i d! instruc"iuni MarieiMagdalena despre cum s! continue construirea 'isericii dup!moartea lui... $onform acestor 'i'lii nealterate, $#ristos nu lui"etru i%a dat instruc"iuni (n priin"a construirii 'isericii creştine.$i Mariei Magdalena.> 34@%4@+7

&entru a su'linia importan"a Mariei Magdalena (n istoria 'isericii



creştine, Tea'ing (i arat! Sop#iei Neeu o genealogie a neamului ereual lui Beniamin8 ea o'ser! c! Maria Magdalena este (n aceast!genealogie şi (şi e-prim! surpri!2 Maria Magdalena f!cea parte din$asa lui BeniaminJ Da, spuse Tea'ing. Maria Magdalena era de origineregal! 3p. 4@+7. Aceasta ar (nsemna, su'linia! el, c! orice copil al lui$#ristos şi al Mariei Magdalena ar fi de s1nge pur regesc. =i de aceealiderii 'isericii au (ncercat s! ascund! rela"ia pe care ea a aut%o cu /isus.

&entru '!r'a"ii din 'iserica acelei remi, Maria Mag%dalena constituia o amenin"are uriaş!. Nu numai pentru c! eaera femeia c!reia /isus (i (ncredin"ase sarcina fundament!riiBisericii, dar ea aea şi doada fiic! a genera"iei de muritoripe care o !mislise di/initatea nou proclamat! de Biseric!.&entru a se ap!ra de puterea Mariei Magdalena, Biserica aperpetuat imaginea ei ca femeie uşoar! şi a ascuns doadac!s!toriei ei cu /isus, neg1nd astfel orice afirma"ii poten"iale c!/isus ar fi aut urmaşi şi c! ar fi fost un profet muritor. 3p.4@7

Dar, conform tradi"iilor p!strate de%a lungul secolelor de misterioasaSt!re"ie a Sionului, ştergerea urmelor nu a reuşit pe deplin2

St!re"ia sus"ine, continu! Tea'ing, c! Maria Magdalenaera (ns!rcinat! (n momentul crucific!rii. &entru siguran"a copi%lului nen!scut al lui /isus, ea nu a aut de ales dec1t s! fug! depe &!m1ntul Sf1nt. $u a0utorul unc#iului lui /isus, /osif din Ari%mateea, Maria Magdalena a c!l!torit (n secret spre :ran"a,care pe atunci se numea Calia. Acolo a g!sit un refugiu sigur (ns1nul comunit!"ii ereieşti. ?n :ran"a, ea a n!scut o fat!.

Numele ei era Sara#. 3p. 47$a şi (n caul altor afirma"ii f!cute (n Codul lui Da 3inci5 şi aici e-ist!

mai mult! fic"iune dec1t ade!r istoric. Unele dintre aceste afirma"ii suntpur şi simplu eronate. S! lu!m doar unul dintre e-emplele eidente2 estegreşit s! sus"ii c!, atunci c1nd (n Eang#elia dup! :ilip Maria Magdalenaeste numit! toar!şa lui /isus, cu1ntul aramaic (nseamn! so"ie. Mai

(nt1i, cu1ntul folosit nu este aramaic. Eang#elia dup! :ilip este (nlim'a copt!. =i c#iar dac! acel cu1nt folosit pentru toar!ş este un

(mprumut din alt! lim'!, din nou, aceasta nu este aramaica, ci greaca.$u alte cuin%te, aramaica nu are nimic (n comun cu ce se afirm!. =i ca

s! termin!m poestea, cu1ntul folosit (mprumutat din lim'a greac!(koinonos, nu (nseamn! so"ie 3sau iu'it!7, ci toar!ş 3folosit deo'icei cu referire la prieteni sau asocia"i7.

Sunt şi alte afirma"ii f!cute de Tea'ing care sunt greşite sau celpu"in lipsite de orice fundament istoric. Dar aceasta conduce lapro'leme mai ample. Dac! cercet!m documentele istorice, ce putemspune despre rela"ia lui /isus cu femeileJ Era c!s!toritJ Maria Magdalenaera so"ia saJ Dac! era aşa, a aut o rela"ie se-ual! normal! cu eaJ Auaut un copil (mpreun!J

&entru a r!spunde la aceste (ntre'!ri, tre'uie s! trecem de ladomeniul fic"iunii literare la acela al faptelor istorice, şi aceasta

(nseamn! s! trecem de la afirma"ii sena"ionale la metodologie istoric!.Aşa cum am !ut (n capitolul precedent, este dificil s! reconstruim ce s%a (nt1mplat (n trecutul lui /isus. /storicii pe care (i interesea! acest lucruştiu c! nu este o c#estiune de a cita un erset care apare la (nt1mplare

(ntr%o eang#elie sau alta, pentru ca apoi s! consider!m acest citat ca



e-act din punct de edere istoric. A face cercetare istoric! este mult maicomplicat. Tre'uie s! anali!m natura surselor noastre şi s! le aplic!mriguros criteriile, pentru a separa faptele de fic"iune. &rin urmare, dac!sursele noastre c#iar afirm! c! /isus şi Maria ar fi fost iu'i"i şi]sauc!s!tori"i, ar tre'ui s! e-amin!m aceste surse ca s! edem dac!afirma"iile sunt ade!rate. Dar aşa cum se doedeşte, afirma"iile lui Tea%'ing sunt false, deoarece nici m!car una dintre sursele noastre ec#i nuarat! c! /isus era c!s!torit şi, cu at1t mai pu"in, cu Maria Magdalena.

Toate aceste afirma"ii fac parte din reconstruc"iile moderne ale ie"ii lui/isus şi nu sunt fundamentate pe relat!rile atestate ce s%au p!strat. Esteposi'il ca a'ordarea istoric! a surselor noastre s! nu fie la fel desena"ional! şi incitant! ca afirma"iile fictie despre /isus 3A aut oiu'it! A f!cut se- A aut copii7, dar tre'uie spus cea şi despre ce s%a

(nt1mplat (n istorie, c#iar dac! nu este la fel de palpitant ca ceea ce se (nt1mpl! (n romane.

=i astfel am a0uns s! formule o serie de (ntre'!ri pe care aş dori s!le pun referitor la persona0ul istoric /isus, trec1nd de la general laparticular2 $are era rela"ia sa cu femeile (n generalJ $e rol au aut ele (nmisiunea luiJ A aut o rela"ie str1ns! cu reo femeieJ A fost el c!s!toritJ$are anume a fost rela"ia sa cu Maria MagdalenaJ E-ist! indica"ii istoricec! au fost c!s!tori"iJ $! au aut rela"ii se-ualeJ

&ărbaţii în misiunea lui !isus

&rimul lucru care tre'uie spus este c! cei mai mul"i dintre discipoliilui /isus, şi cu siguran"! cei mai apropia"i, erau '!r'a"i. Marea ma0oritatea relat!rilor despre /isus şi acelea care pot fi identificate ca autenticedin punct de edere istoric, şi acelea despre care am putea aea (ndoieli

se refer! la rela"ia lui cu '!r'a"ii. Acest fapt nu este neo'işnuit2 (nsecolul /, femeile se aflau su' autoritatea '!r'a"ilor din ia"a lor ta"iişi]sau so"ii lor şi nu li s%ar fi permis s! colinde "inutul dup! reunpredicator itinerant, c1nd acas! aeau foarte mult! trea'! de f!cut2 s!preg!teasc! m1ncarea, s! fac! şi s! repare #aine, s! ai'! gri0! de copii.6

Acestea erau actiit!"ile cu care se (ndeletniceau femeile8 '!r'a"ii aeauşi un profil pu'lic, (n afara casei. Dac! o femeie se (nt1mpla s! fie acti!

(n afara casei, aceasta (nsemna, de o'icei, fie c! nu se afla su'autoritatea unui '!r'at 3tat! sau so"7 pentru c! era, s! spunem, opersoan! adult! mai (n 1rst!, fie c! f!cea parte din clasa social!superioar! şi aea al"i oameni (n su'ordine 3sclai care aeau gri0! de

tre'urile casei7. =i c#iar dac! un num!r mic dintre discipolii lui /isus ar fifost din clasele superioare şi pro'a'il erau, aşa cum om edea ,marea lor ma0oritate erau "!rani. /ar "!r!ncile din one rurale ca Calileea

(şi petreceau mai tot timpul acas! lucr1nd8 nu aeau timp pentrudistrac"ie, de e-emplu, s! plece (n mi0locul s!pt!m1nii ca s! asculte opredic! 'un!.

Aşa c! nu este nici o surpri! c! marea ma0oritate a discipolilor lui/isus erau '!r'a"i, actii (n afara casei mai degra'! dec1t (n gospod!rie.Mai mult, e-ist! o tradi"ie 'ine (nr!d!cinat!, pomenit! (n documentelenoastre istorice, care arat! c! discipolii cei mai apropia6i ai lui /isus aufost '!r'a"i. E or'a despre cei doispreece apostoli, a c!rorapartenen"! de gen nu este desc#is! unei dispute serioase eraudoispreece '!r'a"i, dintr%o ma0oritate de '!r'a"i din prea0ma lui /isus.Aceasta nu era numai situa"ia real! referitoare la misiunea pu'lic! a lui/isus, ci şi situa"ia ideal! pe care el (nsuşi pare s! o fi aut (n edere.&entru c!, aşa cum am !ut, una dintre cele mai ferm sta'ilite tradi"ii

http://nu.se/

http://nu.se/



din (n!"!turile lui /isus este c! el aştepta enirea iminent! a (mp!r!"ieicerurilor, (n care Dumneeu ar st!p1ni peste poporul s!u prinintermediari umani. =i cine ar fi aceşti intermediari umaniJ Aminti"i%! cea spus /isus (n documentul O, cuintele care erific! criteriile noastreistorice de autenticitate2 Ade!rat ! spun, (n lumea nou!, c1nd :iulmului a şedea pe scaunul de domnie al m!ririi Sale, la (nnoirea tuturorlucrurilor, oi care M%a"i urmat e"i şedea şi oi pe dou!spreece scaunede domnie şi e"i 0udeca pe cele dou!spreece semin"ii ale lui /srael.

3Matei )*, 4+, cf. uca 44, 657. ;iitorii conduc!tori ai poporului luiDumneeu aeau s! fie cu to"ii oameni.

3emeile în misiunea lui !isus

Aceasta nu (nseamn! c! femeile erau a'sente din lucrarea lui /isus.Dimpotri!, c#iar dac! femeile nu sunt proeminente (n relat!rile despre/isus, ele apar (n mod regulat, mai mult dec1t am putea anticipa dac! "i%nem cont c!, (n secolul /, societatea patriar#al! restric"iona actiit!"ilepu'lice ale femeilor. /isus pare s! fi interac"ionat cu femei (n actiitateasa pu'lic! mai mult dec1t al"i (n!"!tori, inclusi al"i (n!"!tori erei.Aceast! afirma"ie este reultatul e-amin!rii atente, cu a0utorul criteriiloristorice e-plicate (n capitolul anterior, a surselor care s%au p!strat p1n!la noi.

Spre a oferi un reumat al materialului, oi repeta pe scurt urm!toa%rele lucruri.@ ?n dou! din sursele noastre independente, Marcu şi 3sursaspecial! a lui uca7, se afirm! c! /isus era (nso"it de femei (n c!l!toriilesale 3Marcu ),@5%@)8 uca +,)%67. Aceast! tradi"ie, din nou, este in%dependent coro'orat! cu Eang#elia lui Toma 3de e-emplu, Eang#eliadup! Toma ))@7 şi cu alte pasa0e (n care /isus interac"ionea! cu femei3de e-emplu, uca )5,6+%@4, uca +,l%67. Din moment ce /isus (n timpul

misiunii sale nu aea nici o surs! de enit, aceste femei 3una dintre eleera Maria Magdalena7 (i furniau fondurile de care el şi discipolii aeauneoie pentru a tr!i. Eident, or'im de femei 'ogate care nu ar fi fostfor"ate s! r!m1n! acas! pentru a (ntre"ine gospod!ria. ?ntr%ade!r,multe dintre aceste femei, inclusi Maria Magdalena, nu erau c!s!torite,dar acest lucru nu era o regul!. Una dintre ele apare ca /oana, so"ia lui$#ua care (l slu0ea pe /rod 3uca +, 47. alta este Suana, dar ca şi (ncaul Mariei Magdalena, nu ştim sigur starea ei ciil!. uca ne spune c!erau mul"i al"ii care (i ofereau Wlui /isusX din agoniseala lor. $elelalte fe%mei numite de Marcu includ o Salomeea şi o alt! Maria, care a fostidentificat! ca mama lui /aco' cel t1n!r şi a lui /oses. Este posi'il ca

aceasta s! fie c#iar mama lui /isus, despre care se spune (n Marcu 9, 6c! aea al"i doi fii, numi"i /aco' şi /oses. ?n orice ca, este clar c! /isusera (nso"it (n c!l!toriile sale nu numai de cei doispreece discipoli, dar şide femei, dintre care unele (i ofereau m1ncare şi fonduri.

Nu numai c! /isus era (nso"it de femei, dar a r!mas (n str1ns!leg!tur! cu ele (n tot timpul misiunii sale. =i (n Marcu, şi (n /oan, sespune c! /isus a intrat de multe ori (n dialog sau (n de'ateri pu'lice cufemei care nu erau discipolii s!i apropia"i 3/oan @, l%@4, Marcu , 4@%657.Am'ele Eang#elii, independent una de alta, atest! c! /isus a autcontact fiic cu o femeie care l%a uns cu ulei (n pu'lic 3Marcu )@,6%*8 /oan)4,)%+7. ?n relatarea lui Marcu, numele acestei femei nu este men"ionat8se spune doar c! totul se petrece (n casa unui lepros numit Simon3aceast! relatare apare (ntr%o alt! form! şi (n uca, care pare s! o fipreluat din Marcu şi s! o fi sc#im'at (n mod esen"ial8 ei uca , 69%57.?n relatarea lui /oan, aceast! femeie este Maria din Betania, sora Marteişi a lui a!r, (n propria ei cas!. =i se spune c! /isus a a0utat femei aflate



(n neoie de mai multe ori 3de e-emplu, Matei ), 4)%4*7.?n toate cele patru Eang#elii canonice, se spune c! femeile care l%

au (nso"it pe /isus din Calileea la /erusalim (n ultima s!pt!m1n! a ie"iisale au fost preente la crucificarea sa 3Matei 4, , Marcu ), @5%@)8uca 46%@*8 /oan )*,47. $ele mai ec#i relat!ri, din Marcu, sugerea! c!numai ele au fost l1ng! /isus p1n! la sf1rşit2 to"i discipolii '!r'a"ifugiser!. ?n plus, din toate cele patru Eang#elii canonice, plus ceanecanonic! dup! &etru, este clar c! femeile discipoli au fost primele care

au creut c! trupul lui /isus nu mai este (n morm1nt 3Matei 4+,),)58Marcu )9,)%+8 uca 46, %4@,)58 /oan 45,)%4, Eang#elia dup! &etru 5%7. Toate aceste relat!ri difer! (n mod semnificati cu priire la num!rulde femei care au r!mas l1ng! morm1ntul gol2 era numai MariaMagdalena singur!, ca (n Eang#elia dup! /oanJ Sau Maria Magdalena şialte femei, ca (n celelalte eang#eliiJ Depinde ce ersiune citi"i. ?n oriceca, aceste femei au fost primele care au proclamat c! /isus (niase dinmor"i. Aşa cum au indicat unii istorici feminişti, este greu de ignoratimportan"a acestei tradi"ii a femeilor de la morm1nt2 f!r! aceste femei,nu ar fi fost nici o proclamare a (nierii şi, prin urmare, nicicreştinismul nu ar fi e-istat.

Despre contactul lui /isus cu femeile mai e-ist! şi alte tradi"ii intere%sante, pe care le g!sim (ns! (n eang#elii separate, astfel (nc1t ele nusatisfac criteriul conform c!ruia mai multe relat!ri similare au mai multeşanse s! fie autentice. &rintre acestea se num!r! memora'ilul moment,g!sit numai (n Eang#elia dup! uca, (n care /isus o (ncura0ea! pe Mariadin Betania (n #ot!r1rea ei de a eni s! asculte (n!"!turile lui /isus, maicur1nd dec1t s! se ocupe de (ndatoririle femeieşti din gospod!rie 3uca)5, 6+%@47.

$e putem spune despre credi'ilitatea conte-tual! a acestor tradi"ii, (n lumina criteriului c! orice tradi"ie despre /isus tre'uie s! fie situat! (n

&alestina secolului / pentru a fi acceptat! ca istoric!J Este ade!rat c!,la remea respecti!, femeile erau (n general considerate inferioare'!r'a"ilor. Dar au e-istat şi e-cep"ii2 şcolile de filoofie greac!, precumepicurienii sau cinicii, de e-emplu, (ndemnau la egalitate pentru femei. Eade!rat c! nu erau mul"i epicurieni sau cinici (n imediata apropiere a&alestinei, iar sursele noastre limitate pot sugera c! femeile din partearural! a /mperiului aeau, de o'icei, mai multe restric"ii (n ceea ceprieşte implicarea (n actiit!"i sociale (n afara casei, departe deautoritatea ta"ilor sau a so"ilor lor. Este atunci credi'il ca un (n!"!torereu s! fi (ncura0at şi promoat asemenea actiit!"iJ

Nu aem nici o doad! solid! pentru a sugera c! al"i (n!"!tori erei

aeau femei discipoli (n remea lui /isus. Dar se ştie c! fariseii erauspri0ini"i şi prote0a"i de femei puternice de la curtea regelui /rod cel Mare.Din nefericire, cele c1tea surse pe care le aem nu ofer! date desprefemeile din clasa de 0os, care nu erau 'ogate şi nici nu aeau poi"iasocial! care s! le permit! s! fie independente de ta"i şi de so"i.

Mai e-ist! (ns! o o'sera"ie care poate confirma faptul c! /isus aaut femei discipole, dispuse s! (l urmee (n misiunea lui. Aceasta seleag! de caracterul deose'it al proclam!rii (mp!r!"iei iitoare a luiDumneeu. Dac! ! aminti"i, /isus sus"inea c! Dumneeu a intereni (nistorie şi a aduce o inersare de soart!. $ei dint1i or fi ultimii, iarultimii or fi cei dint1i. Aceia care erau 'oga"i or s!r!ci, iar aceia careerau s!raci se or (m'og!"i. Aceia care tr!iau (n m!rire or fi umili"i, iarcei umili or tr!i (n m!rire. $a un corolar la mesa0ul s!u, /isus s%a pus peaceeaşi treapt! cu cei nec!0i"i şi umili din societate, eident pentru ae-emplifica proclama"ia sa c! (mp!r!"ia a apar"ine acelora ca ei. Dac!femeile erau priite (n general ca fiind inferioare '!r'a"ilor care f!ceau



regulile şi conduceau societatea, nu pare deloc implaui'il ca /isus s! sefi asociat de 'un!oie cu ele, ca parte direct interesat! de apropiataenire a (mp!r!"iei.

Recent, unii specialişti au aansat ideea conform c!reia /isus a f!cutc#iar mai mult dec1t at1t, mai e-act c! el a predicat societatea radicalegalitar! adic! a (nceput s! reformee societatea inent1nd un nouset de reguli de guernare a rela"iilor sociale, duc1nd la formarea uneicomunit!"i (n care femeile şi '!r'a"ii s! fie trata"i ca egali. ricum,

aceast! a'ordare ar (nsemna poate s! mergem prea departe cu doeileşi pro'a'il (n direc"ia greşit!, c!ci aem prea pu"ine date care s!sugeree c! pe /isus l%ar fi preocupat (n mod fundamental s! fac! o re%form! social!, "in1nd cont c! preentul era !ut ca st1nd su' semnulr!ului. ?n iiunea sa, societatea preentului şi conen"iile ei or a0ungecur1nd la un impas, c1nd :iul mului a eni pe p!m1nt din ceruripentru udecat!. Departe de a transforma societatea din interior, /isuspreg!tea oamenii pentru distrugerea societ!"ii. Numai la enirea

(mp!r!"iei lui Dumneeu a ap!rea o ordine complet nou!, (n carepacea, egalitatea şi dreptatea or domni supreme. ?ns! aceast!

(mp!r!"ie nu a eni prin implementarea unor noi programe de reform!social!. ;a eni printr%un 0udec!tor cosmic, :iul mului, care a r!sturnar!ul şi for"ele opresie din aceast! lume.

?n acest sens 3şi numai (n acest sens, aş su'linia7, c#iar dac! /isusnu a (ndemnat la o reolu"ie social! a remii lui, mesa0ul pe care l%atransmis a aut implica"ii reolu"ionare radicale. Se poate ca el s! (şi fi

(ndemnat discipolii s! implementee aceste consecin"e (n preent 3deunde şi asocierea lui cu femeile7. =i, (n orice ca, este clar c! unelepersoane or fi atrase de mesa0ul lui mai degra'! dec1t altele (nspecial acelea care se consider! oprimate şi umilite (n preent, careurmea! s! fi r!spl!tite (n remea (mp!r!"iei. Dac! sunt femei care au

g1ndit astfel, "in1nd cont de structura patriar#al! a societ!"ii lor, nu e demirare c! au fost atrase de mesa0ul a%pocaliptic al lui /isus şi de speran"aunei ie"i (n (mp!r!"ia ce aea s! in!.

" fost !isus căsătorit4

Acum ne putem ocupa (n sf1rşit de (ntre'area spinoas! priindstarea ciil! a lui /isus. ?n Codul lui Da 3inci nu e-ist! nici un du'iuasupra acestei pro'leme, la care fac referiri at1t eig# Tea'ing, c1t şiRo'ert angdon. a un moment dat, Tea'ing (i spune Sop#iei Neeu2

:aptul c! /isus era c!s!torit are mult mai mult sensdec1t iiunea 'i'lic! standard, conform c!reia /isus era ce%li'atar.

De ceJ (ntre'! Sop#ie. &entru c! /isus era ereu, spuse angdon... $onform

o'iceiului iudaic, celi'atul era sanc"ionat, iar p!rintele ereuaea o'liga"ia s! g!seasc! o mireas! potriit! pentru fiul s!u.Dac! /isus nu ar fi fost c!s!torit, cel pu"in una dintreEang#eliile din Bi'lie ar fi men"ionat aceasta şi ar fi e-plicatstarea lui ciil! anormal!, de celi'atar. 3p. 4@7

Totuşi, se pare c! din nou suntem (n domeniul afirma"iilor de sena%"ie, fanteiste, care "in locul realit!"ii istorice. ?n cur1nd m! oi ocupa dec1tea (ntre'!ri generale2 dac! '!r'a"ii erei erau (ntotdeauna c!s!tori"işi dac! celi'atul era sanc"ionat. Dar, mai (nt1i, ce au de spus istoriciidespre starea ciil! a lui /isusJ



Este ade!rat c! au e-istat istorici de profesie 3nu romancieri saucercet!tori independen"i7 care au sus"inut c! este posi'il ca /isus s! fifost c!s!torit.9 Dar marea ma0oritate a e-per"ilor (n Noul Testament şicreştinismul timpuriu au a0uns la concluia contrar!, dintr%o mul"ime demotie (ntemeiate.

:oarte semnificati este urm!torul fapt, care nu mai poate fi ignoratsau su'estimat2 (n nici una dintre sursele creştine ec#i nu se face nici oreferire la c!s!toria lui /isus sau la so"ia lui. Acest lucru nu este ala'il

numai (n caul Eang#eliilor canonice dup! Matei, Marcu, uca şi /oan, ci (n caul tuturor celorlalte eang#elii care e-ist!, precum şi al tuturor ce%lorlalte scrieri creştine. Nici (n scrierile lui &ael, Eang#elia dup! &etru,Eang#elia dup! :ilip, Eang#elia dup! Maria Magdalena, Eang#elia du%p! Naarineni, Eang#elia dup! Egipteni, Eang#elia dup! E'ioni"iş.a.m.d. nu e-ist! nici o aluie la /isus ca fiind c!s!torit. &utem face listacu toate ioarele ec#i pe care le aem despre /isus şi om constata c!nici unul dintre ele nu (l men"ionea! pe /isus ca fiind c!s!torit.

C1ndi"i%! la toate ocaiile fireşti pe care fiecare dintre autoriiacestor c!r"i le%ar fi aut ca s! men"ionee c!s!toria lui /isus sau peso"ia lui, dac! el ar fi fost c!s!torit. Mama lui /isus este men"ionat! (naceste c!r"i, precum şi tat!l s!u 3/osif7, fra"ii şi surorile sale. De ce s!nu fi fost men"ionat! so"ia saJ Discipolii s!i sunt men"iona"i8 ceilal"iadep"i ai s!i 3inclusi femeile7, de asemenea. De ce ar fi e-clus! so"iasaJ Mai mult, e-ist! numeroase aluii la so"iile discipolilor s!i. /ar (ntr%unpasa0 se face referire la so"iile apostolilor şi la so"iile fra"ilor lumeşti ai lui/isus 3$or. *, 7. De ce nu şi la so"ia lui /isusJ 3/mediat a fi clar c! acestanu este doar un argument negati.7

Mai ales (n ceea ce o prieşte pe Maria Magdalena, dac! /isus c#iarar fi fost c!s!torit cu ea, de ce s! nu se fi scris despre aceastaJ De ce nueste ea singulariat! nic!ieri (n Eang#eliile canoniceJ De ce, (n afar! de

uca +,)%6, unde este men"ionat numele ei, al!turi de alte c1tea numede femei 3/oana şi Suana, printre altele7, ea nu este de fapt men"ionat! (n timpul misiunii lui /isus şi, cu at1t mai pu"in, ca persoan! care aea orela"ie special! cu /isusJ De ce nu figurea! ea (n nici una dintrerelat!rile despre /isus din aceste Eang#eliiJ =i c#iar (n eang#eliile (ncare i se acord! o poi"ie special!, de e-emplu (n Eang#elia dup!Maria, de ce apare ea mai degra'! ca o persoan! c!reia /isus i%a reelatcea important dec1t ca toar!şa lui de ia"!J

Mai mult, de ce este ea identificat! cu numele de Maria MagdalenaJSpecialiştii sunt de acord c! ea este numit! Magdalena spre a o deose'ide alte Marii pomenite (n Noul Testament, inclusi Maria, mama lui /isus,

sau Maria din Betania, sora Martei şi a lui a!r. Magdalena indic! loculei de origine, localitatea Magdala, un sat de pescari de pe "!rmul M!riiCalileii. Dac! cinea oia s! fac! o deose'ire (ntre aceast! Maria şi alteMarii, de ce nu ar fi indicat c! Maria Magdalena era aceea cu care erac!s!torit /isus, (n loc s! spun! de unde era eaJ ?n plus, dac! ar fi fostc!s!tori"i, cum se face c! nu se men"ionea! nic!ieri c! /isus ar fi plecatreodat! din oraşul lui natal p1n! şi%a (nceput misiunea pu'lic!, "in1ndcont c! aceast! feme%ie este de fapt din alt9 regiune 3din Magdala, şi nudin Naaret7J

Acestea sunt dificult!"ile ma0ore (nt1lnite de cei mai mul"i specialişticare au (ncercat s! r!spund! la (ntre'area dac! /isus era c!s!torit, ca s!nu mai or'im de cea referitoare la c!s!toria lui cu Maria Magdalena. Eapur şi simplu nu este eiden"iat! (n nici una dintre tradi"iile ec#i despre/isus, cu e-cep"ia p!r"ii finale, (n care ea şi alte femei se duc s! (i ung!trupul pentru (nmorm1ntare. Aşa cum am indicat, nici m!careang#eliile mai t1rii, precum Eang#elia dup! :ilip, nu indic! faptul c!



cei doi ar fi fost c!s!tori"i 3om or'i mai mult despre aceste eang#elii (n capitolul urm!tor7.

Dar dac! /isus nu era de fapt c!s!torit, cum putem e-plica acestfaptJ Are Ro'ert angdon dreptate s! spun! c! tre4uia ca '!r'a"ii ereis! fie c!s!tori"i şi c! celi'atul era sanc"ionatJ

Din nefericire, şi acest aspect face parte din fic"iunea romanului Codul lui Da 3inci şi nu are nici un fundament istoric 3sau, poate, se'aea! pe o citire tenden"ioas! a unor surse ereieşti mult mai t1rii7.

Aem doei clare asupra faptului c! e-istau '!r'a"i celi'atari (n remeaşi locurile (n care a tr!it /isus, şi este destul de limpede c! nu erausanc"iona"i pentru aceasta. Este i'itor (ns! c! aceast! tradi"ie aceli'atului poate fi g!sit! e-act (n aceleaşi cercuri ideologice (n care se

(n1rtea şi /isus (nsuşi, printre apocaliptiştii erei din secolul /, carecredeau c! lumea (n care tr!iau se a sf1rşi c1nd Dumneeu a intereni

(n istorie pentru a r!sturna for"ele r!ului şi pentru a instaura (mp!r!"ia'inelui.

Aem doei c#iar despre un grup de apocaliptişti erei din acestspa"iu şi din aceast! perioad!, aşa cum am !ut de0a. Este or'a degrupul esenienilor, de la care proin Manuscrisele de la Marea Moart!.Dup! consemn!rile ec#i ale esenienilor, se pare c! ei erau cuprec!dere celi'atari, '!r'a"i nec!s!tori"i. M!rturia o constituie surseleereieşti din acea reme, precum cele oferite de filooful ereu &#ilo, dinsecolul /, care spune c! nici un esenian nu (şi a lua o so"ie, sau deistoricul /osif, care arat! c! esenienii eitau c!s!toria. &e de alt! parte,acest punct de edere este confirmat şi de surse neereieşti, cum suntscrierile romanului &liniu cel B!tr1n, care spune c! esenienii renun"aser!la se- şi (şi duceau ia"a f!r! femei (n prea0m!.

Specialiştii de ai nu cred c! /isus era esenian. Dar este clar c! aeao iiune apocaliptic! i'itor de asem!n!toare cu a lor. &rin urmare,

faptul c! nici el nu era c!s!torit nu ne surprinde. =i, de fapt, propriile lui (n!"!%turi ne pot oferi motie (ntemeiate pentru a crede c! nu erac!s!torit. a un moment dat, (n relat!rile din eang#eliile ec#i, lui /isus ise pun (ntre'!ri de c!tre un grup de conduc!tori erei numi"i saduc#ei,care nu credeau (n (mp!r!"ia ce urma s! in! şi sus"ineau c! moarteaaduce ani#ilare total!. /isus (ncearc! s! (i coning! de contrariu, c! ia"aa continua pentru aceia care tr!iesc acum, şi c#iar pentru aceia careor muri dup! enirea (mp!r!"iei. Dar, insist! el, acea ia"! a fi altfeldec1t ia"a de acum cel pu"in din%tr%un punct de edere, (ntruc1t (neacul care a eni oamenii nici nu se c!s!toresc, nici nu sunt da"i (nc!s!torie, ci sunt ca (ngerii din ceruri. 3Marcu )4, 47

Dar ce are a face re(nierea cu ia"a din preentJ Nu este aceasta osimpl! descriere a felului (n care /or sta lucrurile (n (mp!r!"ia iitoareJ$eea ce merit! su'liniat este c! o mare parte din proclama"ia lui /isusinsista asupra faptului c! idealurile (mp!r!"iei ar tre'ui s! (nceap! a fiimplementate aici şi acum. Atunci nu a mai fi ur!, aşa c! oamenii artre'ui s! se iu'easc! unii pe al"ii acum8 atunci nu a mai fi suferin"!, aşac! oamenii ar tre'ui s! (i aline pe cei ce sufer! acum8 atunci nu a mai fifoame, aşa c! oamenii ar tre'ui s!%i #r!neasc! pe cei (nfometa"i acum8atunci nu a mai fi r!'oi, aşa c! oamenii ar tre'ui s! se str!duiasc! s!fie pace acum8 atunci nu or mai fi for"e ale r!ului, aşa c! oamenii artre'ui s! se opun! r!ului 3de e-emplu, alung1nd demonii78 atunci nu amai fi 'oal!, aşa c! oamenii ar tre'ui s! (i indece pe cei 'olnai acum.De aceea /isus a !ut (mp!r!"ia lui Dumneeu ca pe un 'o' demuştar, care este plantat acum ca o s!m1n"! mic!, dar urmea! s!dein! o plant! uriaş! odat! a0uns! la maturitate 3ei Marcu @, 65%647.a fel se (nt1mpl! şi cu (mp!r!"ia lui Dumneeu, care creşte su' spectrul



preentului, c1nd oamenii (ncep s! implementee standardele (mp!r!"iei (n ie"ile lor, dar odat! ce :iul mului a eni pentru udecat! pep!m1nt, acest (nceput mic a da roade uri%aşe, iar (mp!r!"ia a ap!rea

(n sla!./isus credea c! tre'uia ca idealurile (mp!r!"iei s! fie realiate (n pre%

ent. El credea de asemenea c! (n (mp!r!"ie nu or fi c!s!torii şi rela"iise-uale. /ar esenienii, apocaliptişti ca şi /isus, credeau acelaşi lucru,eident. Ei au implementat aceast! iiune r!m1n1nd celi'atari. =i este

pe deplin plaui'il şi foarte pro'a'il ca /isus s! fi f!cut acelaşi lucru.E-ist! mai multe m!rturii de acest fel (n scrierile discipolilor lui /isusde dup! moartea lui. $el mai ec#i autor creştin pe care (l cunoaştemeste apostolul &ael, care nu a fost unul dintre cei doispreece apostoliai lui /isus, dar a fost un lider al mişc!rii fondate (n numele lui dup!moartea acestuia. a fel ca /isus 3şi ca esenienii (naintea sa7, &ael era la

(nceput un ereu apocaliptist. Nici dup! ce s%a conertit la credin"a (n$#ristos el nu a renun"at la iiunea apocaliptic!, ci a transformat%o dinperspectia credin"ei sale conform c!reia sf1rşitul eacului de0a

(ncepuse cu moartea şi cu (nierea lui /isus. &ael credea c! el (nsuşi afi (n ia"! atunci c1nd /isus a eni (napoi pe p!m1nt, din ceruri, pentru

udecat! şi pentru a adu%ce (mp!r!"ia lui Dumneeu 3ei Tesalonieni)@,)6%)+8 $or. ),5%7 cu alte cuinte, era un cre7tin apocaliptist.

Dar care era iiunea lui asupra c!s!torieiJ Uimitor este c! pare s!fi fost asem!n!toare cu iiunea lui /isus (nsuşi, conform c!reia, datorit!sf1rşitului iminent, oamenii ar fi tre'uit s! se dedice complet enirii

(mp!r!"iei, mai cur1nd dec1t s! se c!s!toreasc! şi s! ai'! rela"ii se-u%ale. $1nd ofer! sfaturi despre c!s!torie şi leg!turi trupeşti fra"ilor s!icreştini din oraşul $orint, &ael spune2 Acelora ne(nsura"i şi !duelor lespun c! este mai 'ine pentru ei s! r!m1n! ca mine. 3$or. ), +7 De ceoareJ &ael spune c! din caua str1mtoarei de acum... 3$or. / ,497

cu alte cuinte, din caua sf1rşitului iminent. Aceia care erau c!s!tori"is! nu dior"ee, iar aceia care erau nec!s!tori"i s! nu se c!s!toreasc!3, 47. ?n loc de aceasta, to"i oamenii erau sf!tui"i s! se dediceconertirii altora la credin"a (n /isus, s! (i preg!teasc! pentru distrugereapreentei ordini sociale şi pentru enirea (mp!r!"iei lui Dumneeu, o

(mp!r!"ie (n care, conform lui /isus, nu este nici c!s!torie, nici dare (nc!s!torie.

A1nd (n edere mesa0ul lui apocaliptic, nu este surprin!tor c! /isusa r!mas celi'atar. Eident, (n remea lui, aceasta era at1t poi"ia esenie%nilor, care (i (mp!rt!şeau iiunea apocaliptist!, c1t şi a discipolului s!u&ael, care l%a urmat pe /isus dup! ce a fost crucificat. A1nd (n edere

c! nu se consemnea! nic!ieri c! /isus ar fi fost c!s!torit, şi cu at1t maipu"in c!s!torit cu Maria Magdalena, pare reona'il s! concludem c! /isusapocaliptistul a r!mas nec!s!torit.

!isus şi Maria Magdalena

A1nd (n edere faptul c! /isus a fost celi'atar, ce putem spune des%pre rela"ia lui cu Maria MagdalenaJ De%a lungul anilor, s%au spus multedespre aceast! rela"ie8 nu numai (n romane precum Codul lui Da 3incisau (n lucr!ri de sena"ie ca Gol! Blood5 Gol! 0rail5 ci şi (n filme ca acelaal lui Scorsese intitulat 1ltima ispit9 a lui 2isus> 3'aat pe romanul luiKaantaLis7, (n care /isus apare din nou c!s!torindu%se cu MariaMagdalena, o prostituat!, cu care are (n mod regulat rela"ii se-uale.Aceast! perspecti! asupra lui /isus ca a1nd o rela"ie intim! cu MariaMagdalena (şi are r!d!cinile antice (n ioare din secolele al //%lea şi al ///%lea precum Eang#eliile dup! :ilip şi dup! Maria Magdalena, pe care



de0a le%am men"ionat şi pe care le oi discuta mai amplu (n capitolulurm!tor 3deşi tre'uie s! su'linie c! (n nici una din aceste surse nu sespune c! /isus ar fi fost c!s!torit cu Maria Magdalena sau c! ar fi autrela"ii se-uale cu ea7. Dar aici m! interesea! situa"ia istoric!, deoareceea poate fi aflat! numai din cele mai ec#i ioare ale noastre, şi nu dinrelat!ri fictie. $e ne spun ele despre Maria MagdalenaJ

Aşa cum am indicat, Maria Magdalena nu apare foarte des (ntradi"iile eang#elice despre /isus2 numele ei apare doar de treispreece

ori (n Eang#eliile din Noul Testament 3spre deose'ire de numele lui&etru, care apare de peste *5 de ori7, şi adesea acest lucru se (nt1mpl! (n pasa0e paralele 3de e-emplu, unde Matei şi Marcu spun acelaşi lucrudespre ea, (ntr%o relatare pe care Matei a (mprumutat%o din Marcu7. Dac!rem s! g!sim relat!ri independente una de alta (n mai multe surse,plec1nd de la ideea c! mai multe tradi"ii atestate cresc şansele deeridicitate istoric! a documentului, putem spune urm!toarele lucruridespre Maria Magdalena. Numele Magdalena, aşa cum am spus, estefolosit pentru a o diferen"ia de alte Marii, inclusi mama lui /isus sauMaria din Betania 3sora Martei7. ?n dou! relat!ri diferite, se spune c! eal%a (nso"it pe /isus (n Calileea 3Marcu ), @)8 uca +, l%67 şi c! a furniatfonduri pentru misiunea lui de (n!"!tor itine%rant din propriul 'uunar3(mpreun! cu alte femei al c!ror nume nu este men"ionat7. Toate celetrei Eang#elii ale noastre 3cele mai ec#i7, Matei, Marcu şi uca, afirm!c! ea a enit 3(mpreun! cu alte femei7 cu /isus la /erusalim, (n ultimas!pt!m1n! a ie"ii lui şi l%a !ut crucificat şi (ngropat 3Matei 4, 9, 9)8Marcu ), @5, @8 uca 46, 7. Toate cele patru Eang#elii canonice alenoastre, ca şi Eang#elia dup! &etru, arat! c! ea este aceea care adescoperit morm1ntul gol al lui /isus şi a aflat ori de la un om care eraacolo, ori de la un (nger 3sau doi7 (n func"ie de relatarea pe care o citi"i c! el a (niat. ?n%tr%una din relat!ri, doar ea este cea care afl! estea

3(n Eang#elia dup! /oan7, (n altele este (nso"it! de alte femei, al c!rornume este uneori men"ionat. Ea 3şi celelalte7 m!rturisesc despremorm1ntul gol şi astfel ele sunt primele martore la (niere. ?n unele rela%t!ri, ea este prima c!reia (i apare /isus (nainte de a le ap!rea discipolilor,dup! (niere.

M! tem c! aceasta este tot ce putem afla despre Maria Magdalenadin multiplele tradi"ii atestate. Desigur c! ne dorim s! fi aut mai multeinforma"ii, şi e-ist! mereu tenta"ia de a in/enta atunci c1nd nimic nueste disponi'il 3/isus s%a c!s!torit cu ea /isus a f!cut se- cu ea /isus aaut un copil cu ea7. Dar istoricii pot s! ia (n considerare numai doeilecare e-ist! şi nu ar tre'ui s! n!scoceasc! doei istorice acolo unde ele

lipsesc. Nu aem nici o doad! care s! sugeree c! Maria Magdalena eradin neamul lui Beniamin 3aşa cum pretinde eig# Tea'ing7 şi c#iardac! ar fi fost, acest lucru nu ar (nsemna c! ea este de origine regal!3mul"i oameni erau din neamul lui Beniamin, inclusi apostolul &ael8:ilipeni 6, 78 nu e-ist! nimic care s! sugeree c! /isus i%ar fi (ncredin"atei misiunea 'isericii sale 3nici m!car Eang#elia dup! Maria Magdalenanu indic! aceasta7, c! s%ar fi c!s!torit cu ea, c! ar fi aut rela"ii se-ualecu ea sau c! ea ar fi c!l!torit reodat! spre :ran"a.

E-ist! şi alte referiri la Maria Magdalena, care se fac (n c1te osingur! surs!. De e-emplu, numai uca spune c! /isus igonise şaptedemoni din ea. Din nefericire, nu ştim (n ce fel era ea posedat! dedemoni, presupun1nd c! este corect ceea ce spune uca. /deea c! aceştidemoni au (mpins%o spre desfr1nare este un pic e-agerat!8 cei mai mul"idemoni din Bi'lie (i (mpiedic! pe oameni s! or'easc!, (i (m'oln!escsau (ncearc! s! le fac! r!u arunc1n%du%i (n foc sau (n lacuri. Mai mult, nue-ist! nimic (n aceste referiri 3nici m!car (n uca7 din care s! afl!m



limpede c! Maria Magdalena era prostituat!. /deea a ap!rut la 55 deani dup! ce aceste surse au fost scrise, c1nd &apa Cregorie cel Mare a"inut o predic! (n care spunea c! Maria Magdalena era c#iar femeia cureputa"ie proast! men"ionat! (n uca , 69%5. Dar specialiştii de ai,e-per"i (n materie de eang#elii, nu consider! aceast! identificare cafiind credi'il!. Relatarea din uca este despre ungerea cu ulei a lui/isus de c!tre o femeie necunoscut! şi este un fragment pe care uca l%apreluat din Marcu şi pe care l%a sc#im'at pu"in pentru pu'lic. ?n Marcu,

femeia nu este identificat! ca fiind Maria Magdalena şi nici nu este, defapt, numit! femeie cu reputa"ie du'ioas!. Nici (n uca femeia nu pares! fie Maria Magdalena, din moment ce ea este men"ionat! (n relatareaimediat urm!toare, iar uca o preint! parc! pentru prima dat! 3uca+,47. Este interesant c! (n Eang#elia dup! /oan apare o relatare similar!despre ungerea lui /isus 3deşi aceasta are loc (n Betania, (n /udeea maicur1nd dec1t (n Calileea, ca (n uca78 totuşi, aşa cum am indicat, (nEang#elia dup! /oan, cea care (l unge pe /isus cu ulei este Maria dinBetania şi nu o femeie necunoscut! 3sau Maria din Magdala7, iar a%ceas%t! femeie (l unge la ea acas! şi nu 3ca (n uca7 (n casa unui om numitSimon, fariseul. ?n orice ca, Maria din Betania şi Maria Magdalena suntdin oraşe diferite şi nu tre'uie identificate ca fiind aceeaşi persoan!.

Concluzie

&e scurt, cele mai ec#i şi mai de (ncredere ioare ale noastre nune spun multe despre Maria Magdalena. Nu e de mirare c! predecesoriinoştri, creştinii curioşi din secolele al //%lea şi al ///%lea, care au (m'og!"it,au reiuit, au modificat şi uneori au n!scocit tradi"ii despre /isus, şi%aufolosit imagina"ia creatoare şi (n caul acestei femei implicate (nmisiunea pu'lic! a lui /isus şi au(ncercat s! spun! lucruri noi,

ne0ustificate istoric despre ea. =i nu e de mirare c! aceste n!scociri au (nceput cu cititorii moderni, care au dorit s! ştie despre Maria Magdalenamai mult dec1t se poate şti. Nu e de mirare atunci c! au fost inentate oserie de legende moderne despre ea, inclusi legenda c! ar fi fostc!s!torit! cu /isus, c! ar fi aut o rela"ie se-ual! normal! cu el şi c! i%arfi n!scut un copil, ca (n conflictul din Gol! Blood5 Gol! 0rail5 preluat,aproape nesc#im'at, (n Codul lui Da 3inci.

Capitolul opt

3emininul în creştinismul timpuriu

Unul dintre aspectele%c#eie ridicate (n Codul lui Da 3inci implicarolul femeii (n creştinism. $onform lui eig# Tea'ing şi lui Ro'ertangdon, societatea secret! cunoscut! su' numele de St!re"ia Sionuluia (n"eles c!, la (nceput, creştinismul cele'ra femeia at1t su' aspectuldiin, c1t şi su' cel uman , prin practici care doedesc acest cult.Aceast! perspecti! deine (n mod clar una dintre primele e-plica"ii pecare angdon i le d! Sop#iei Neeu, (n ceea ce prieşte natura specific!a acestor practici de enerare continuate de St!re"ia Sionului p1n! (niua de ai2

Sop#ie, spuse angdon, tradi"ia St!re"iei de a perpetuaenerarea ei"ei se 'aea! pe credin"a c! oameni puternicidin 'iserica de la (nceputuri au escrocat lumea, prinpropagarea minciunilor care au co'or1t femeia şi au f!cut ca



'alan"a s! (n%cline (n faoarea '!r'atului... St!re"ia crede c! (mp!ratul $on%stantin şi succesorii s!i '!r'a"i au conertit cusucces lumea de la p!g1nism matriar#al la creştinismpatriar#al, (ncep1nd o campanie de propagand! care ademoniat femininul sacru şi a (nl!turat pentru totdeauna ei"adin religia modern!. 3p. )4@7

Mai t1riu, descoperim (n roman c! unul dintre felurile (n care St!re%

"ia (şi continu! practicile antice de adorare a ei"ei este ritualul cunoscutsu' numele de hieros gamos care (nseamn! literal c!s!torie sacr! (n care participan"ii priesc un '!r'at şi o femeie, conduc!toareagrupului, anga0a"i (ntr%un act se-ual sacru. Din nenorocire, f!r! s! rea,

(ns!şi Sop#ie fusese martor! la acest ritual sacru cu ece ani (n urm!,c1nd (l !use pe propriul ei 'unic, acPues SauniQre, curatorul urului,

(n timpul unui act se-ual, (ncon0urat de '!r'a"i şi femei care purtaum!şti şi ro'e şi intonau incanta"ii (n su'solul reşedin"ei lor de la "ar!.Nestiind ce repreenta acest ritual, ea a presupus tot ce era mai r!u şi,de atunci, a (ntrerupt orice comunicare cu el. Totuşi, ce afl! ea de laRo'ert angdon şi de la eig# Tea'ing este c! ceea ce !use nu erauperersiunile se-uale ale unei secte, ci un ritual sacru, cele'rat de aceiacare (n"elegeau ade!ratul principiu al femininului şi neoia ca femeia şi'!r'atul s! fie uni"i ca s! poat! atinge ade!rul diin din natur!.

angdon şi Tea'ing pretind c! acest ritual are r!d!cini ec#i şi c!de fapt, la (nceputuri, creştinismul (n"elegea şi s!r'!torea principiulfeminin iar numai dup! interen"ia (mp!ratului $onstantin, (n secolulal /;%lea, femeia a a0uns s! fie demoniat! (n creştinism şi, prin urmare,degradat!, (n reme ce masculinul, (ntruc#ipat (n om şi (n diinitate, adeenit complet dominant şi sacru.

Este aceasta o descriere e-act! a creştinismului de dinainte de $on%

stantinJ Au aut femeile parte de m!rire la (nceputurile 'isericiicreştineJ S!r'!toreau oare '!r'a"ii şi femeile principiul diin şi enerauaspectul feminin al diinuluiJ /mplica acest lucru ritualuri se-ualesecreteJ ?n religie, a fost principiul feminin demoniat de $onstantin şide '!r'a"ii din slu0'a luiJ

Este greu de r!spuns la unele dintre aceste (ntre'!ri. Ar tre'ui s! (ncepem prin a analia o pro'lem! de ordin practic, şi anume dac!femeile aeau (ntr%ade!r un loc semnificati (n tradi"ia creştin! timpurieşi dac! ele au continuat s! ai'! poi"ii importante 3şi c#iar putere7 p1n!

(n timpul (mp!ratului $onstantin.

3emeile în perioada de început a creştinismului

Este ade!rat c! femeile par s! fi aut un rol mai important (n'iserica timpurie dec1t (n societatea ec#e per ansam'lu. Am !ut de0ac! (nsuşi /isus coopera destul de mult cu femeile. Au e-istat femei,inclusi Ma%ria Mag%dalena, care au spri0init cu propriile lor fonduriactiitatea lui de (n!"!tor itinerant. /isus a aut discu"ii pu'lice şi (ncontradictoriu cu femeile. A indecat femei (n pu'lic. A aut femeidiscipoli, dintre care unele l%au (nso"it pe el şi pe discipolii s!i '!r'a"i dinCalileea p1n! la /erusalim, (n ultima s!pt!m1n! din ia"a sa. Eident,femeile l%au !ut crucificat atunci c1nd discipolii s!i '!r'a"i au fugit deacolo şi ele l%au (ngropat. =i conform cu cele mai ec#i tradi"ii alenoastre, femeile au fost acelea care au g!sit morm1ntul s!u gol a treia işi au (nceput s! spun! c! /isus a (niat din mor"i. ?ntr%un cu1nt, femeileau 0ucat un rol semnificati (n ia"a şi moartea lui /isus.

Dar ce s%a (nt1mplat (n 'isericile create (n numele lui /isus dup!



moartea saJ Este ade!rat c!, la fel cum '!r'a"ii au 0ucat cele maiimportante roluri (n ia"a lui /isus, la fel s%a (nt1mplat şi dup! moartealui. iderii comunit!"ii creştine originale din /erusalim par s! fi fostmem'ri importan"i ai cercului s!u 3'!r'!tesc7 de apostoli (n specialapostolul &etru (mpreun! cu unul dintre fra"ii lui /isus, /aco', care,'ine(n"eles, s%a conertit la credin"a (n /isus imediat dup! crucificare3$or. )), 7. B!r%'a"ii au fost puşi la conducerea 'isericii 3:aptele 97.$ei mai mul"i dintre primii misionari creştini, cunoscu"i din surse precum

:aptele Apostolilor, erau '!r'a"i oameni ca Barna'a, :ilip şi nou%conertitul &ael din Tars 3:aptele +%*7. Mul"i dintre cei mai importan"iconerti"i se spune c! au fost '!r'a"i precum centurionul roman$ornelius 3:aptele )5%))7. a (ntrunirea conocat! (n priin"a pro'lemeima0ore cu care se confrunta noua 'iseric! dac! neiudeii conerti"ierau datori s! respecte legea ereiasc! pentru a fi discipoli ai lui /isus to"i or'itorii principali au fost '!r'a"i 3:ap%tele )7. =i aşa mai departe.

Este posi'il ca aceast! orientare masculin! s! fie influen"at! depunc%tele de edere ale autorului :aptelor, mai cur1nd dec1t derealit!"ile istori%ce ale cauluiJ &ro'a'il c! nu. Acest autor, care a scris şiEang#elia dup! uca, este cunoscut pentru faptul c! pune accentul perolul femeii (n ia"a lui /isus mai mult dec1t autorii altor eang#elii. Aşac!, pro'a'il, descrierea sa din :apte este e-act! 3sau cel pu"in nu pur!propagand! patriar#a%l!7. Totuşi, e-ist! contraargumente caresugerea! c! femeile au aut un rol semnificati (n comunit!"ile creştinedin secolul /. Aceste m!rturii in din scrierile apostolului &ael, cel maiec#i autor creştin al nostru, care a trimis un num!r de scrisori c!tre'iserici pentru a discuta ariatele lor pro'leme şi pentru a le a0uta s! lereole. ?n scrisorile lui &ael este clar c! femeile, c#iar dac! (ncomunit!"i nu aeau un rol la fel de important ca '!r'a"ii, au ocupatocaional poi"ii (n care aeau putere şi se 'ucurau de ii'ilitate.

3emeile în bisericile lui Pavel

$ea mai 'un! m!rturie o g!sim (n Epistola lui &ael c!tre Romani).Aici, &ael salut! pe nume un num!r de mem'ri ai congrega"iei şi esteei%dent c! femeile au un rol proeminent (n cadrul acestui act. Deşi &aelnumeşte mai mul"i '!r'a"i dec1t femei, femeile din 'iseric! par s! nu fie

(n nici un fel inferioare '!r'a"ilor. &ael o numeşte pe &#oe'e, diacon3sau predicator7 (n 'iserica din $enc#reae şi patroana sa, c!reia el (i

(ncredin%"ea! lirarea scrisorii c!tre romani 3)9)%)947. men"ionea!pe &risca, o femeie care (mpreun! cu so"ul ei, APuil, este responsa'il!

pentru o mare parte din actiitatea misionar! printre p!g1ni şi caresus"ine o congrega"ie la ea acas! 3ersetele 6%@8 o'sera"i c! ea estenumit! (naintea so"ului s!u7. &ael o salut! şi pe Maria, cea carelucrea! printre romani 3erset 97. =i pe TrFp#aena, TrFp#osa şi &ersis,femei pe care le numeşte cola'ora%toare (n munca sa la eang#elii3ersetele 9,)47. =i or'eşte şi despre /ulia, despre mama lui Rufus şidespre sora lui Nereus, care toate par s! ai'! o poi"ie (nalt! (n aceast!comunitate 3ersetele )6,)7. $el mai impresionant, (ns!, el omen"ionea! pe /unia, pe care o numeşte cea dint1i dintre apostoli 3.7. $ercul apostolic a fost (n mod eident mai mare şi mai cuprin!tordec1t lista de doispreece '!r'a"i despre care ştiu ma0oritateaoamenilor.

Alte epistole ale lui &ael creea! o impresie similar! despreimplicarea acti! a femeilor (n 'isericile creştine. De e-emplu, dinscrisoarea sa c!tre $orinteni, afl!m despre femei care au participat actila sericiul de cele'rare, folosindu%şi (nestr!rile spirituale care, printre



altele, le permiteau s! rosteasc! pentru congrega"ie profe"ii diininspirate 3$or. /, //, @%97. =i (n :ilipeni, singurii mem'ri ai congrega"iei pecare &ael (i c#eam! pe nume sunt dou! femei, Euodia şi SFntFc#e, alec!ror disensiuni prooac! (ngri0orarea apostolilor, pro'a'il din cauapoi"iei importante a celor dou! (n s1nul comunit!"ii 3:ilipeni @,47.

Dac! creştinismul ar fi fost de orientare strict masculin!, cum ausus"inut unii, ar fi dificil de e-plicat rolurile pe care par s! le fi autfemeile (n 'isericile lui &ael. Dar cum e-plic!m situa"ia prin prisma

(n!"!turilor lui &ael despre femei şi '!r'a"iJ ?n caul lui /isus, am !utc!, pro'a'il, mesa0ul s!u apocaliptic era acela care le atr!gea pe femeispre a%i fi discipoli2 (n (mp!r!"ia ce aea s! in!, a aea loc o inersarede situa"ie, iar cei umili şi oprima"i aeau s! cunoasc! m!rirea. Era firescca femeile s! g!seasc! un mesa0 de speran"! (n aceast! proclama"ie

(n special acelea care erau "inute su' c!lc1i de '!r'a"ii din familiile lor, (n societatea patriar#al! ec#e. Aşa cum am !ut, şi &ael a fostapocaliptist. Ar putea aceasta e-plica şi rolurile importante de"inute defemei (n 'isericile lui, faptul c! ele de0a implementau idealurile

(mp!r!"iei (n acel timp şi spa"iu, iners1nd principiile patriar#ale alesociet!"ii lor şi 0uc1nd un rol egal cu acela social al '!r'a"ilor, dar (nl!caşurile mai mici ale 'isericilorJ

Un erset%c#eie pentru (n"elegerea iiunii lui &ael asupra femeiloreste Calateni 6,4+, unde el afirm! c! fiecare creştin care a fost 'oteat(ntru $#ristos a (nceput de0a s! e-perimentee li'ert!"ile distinc"iilorsociale din aceast! epoc!2 Nu mai e-ist! ereu sau grec, nu mai e-ist!scla sau om li'er, nu mai e-ist! femeie sau '!r'at8 c!ci to"i sunte"iunul (ntru /isus $#ristos. &ornind de la acest erset, ar fi de aşteptat s!nu fie distinc"ii (n s1nul comunit!"ilor creştine (n func"ie de clasa social!sau de statutul social2 to"i oamenii sunt egali (ntru $#ristos. =i totuşi,este clar din alte scrieri ale lui &ael c! el, ca şi /isus, nu a (ncura0at

niciodat! o reolu"ie social! (n care distinc"iile acestei lumi or fi fost (nl!turate prin (nlocuirea cu o societate mai 'un!. De e-emplu, &ael nu (ndeamn! niciodat! la a'olirea sclaiei8 (n loc de aceasta, el presupunec! ea a continua ca institu"ie social! (n aceast! lume 3ede"i scrisoareasa c!tre :ilimon7. =i deşi (ntru $#ristos... nu e-ist! femeie şi '!r'at,realitatea este c! oamenii, inclusi creştinii, continu! s! tr!iasc! (naceast! lume p1n! la enirea (mp!r!"iei. &rin urmare, c#iar dac! &aelafirm! c! p1n! la urm! nu a mai e-ista distinc"ie (ntre genuri, aceast!distinc"ie continu! s! e-iste (n preent.

De aceea, &ael spune femeilor din $orint c!, atunci c1nd se roag!şi fac profe"ii (n 'iseric!, ele tre'uie s! se acopere cu un !l 3$or. //, ), 4%

)97. Unele femei din congrega"ie (l luaser! (n serios c1nd spusese c! (ntru $#ristos nu or mai fi diferen"e de gen şi (ncepuser! s! or'easc! (n pu'lic f!r! a%şi acoperi capul 3un pas social greşit pentru femeile dinacea reme7. &ael a insistat c! diferen"ele continu! s! e-iste <nc9 (npreent, c#iar dac! ele or fi desfiin"ate. Deci femeile nu tre'uie s! sepoarte sau s! se (m'race ca '!r'a"ii8 ele tre'uie s! (şi acopere capul3lucru care nu este necesar (n caul '!r'a"ilor.7

3emeile în bisericile postpauline

Multor cititori moderni, poi"ia lui &ael (n ceea ce prieşte femeilele poate p!rea am'ialen"!, (n cel mai 'un ca2 femeile şi '!r'a"ii sunt,teoretic, egali (ntru $#ristos, dar nu se (nt1mpl! s! fie c#iar aşa şi (nrealitate. B!r'a"ii tre'uie s! se poarte ca '!r'a"ii, iar femeile ca femeile.Este interesant c!, dup! moartea lui &ael, mul"i conduc!tori ai'isericilor sale au su'liniat o parte sau cealalt! parte a poi"iei sale



am'ialen"e. De e%-emplu, aem m!rturii despre unii creştini paulini demai t1riu, care au su'liniat egalitatea femeilor şi au insistat c! femeilear tre'ui s! fie la fel de actie ca '!r'a"ii (n 'isericile creştine şi (n misiu%nea creştin!. Acest lucru nu este nic!ieri mai clar dec1t (n legendeledespre o presupus! femeie discipol a lui &ael, cunoscut! su' numele de

T#ecla.Relat!rile despre T#ecla circul! din secolele al //%lea şi al ///%lea

creştine.4 Ele poestesc c! T#ecla era o femeie p!g1n!, logodit!,

urm1nd s! se c!s!toreasc!, (ns! care (ntr%o 'un! i s%a (nt1mplat s!aud! proclama"ia lui &ael. Aceast! proclama"ie, conform poestirii,afirma c! to"i oamenii, '!r'a"i şi femei, tre'uie s! (şi tr!iasc! ie"ile (ncastitate perfect!. Aceia care sunt c!s!tori"i nu tre'uie s! ai'! rela"iise-uale8 aceia care sunt nec!s!tori"i tre'uie s! r!m1n! nec!s!tori"i.&!str1ndu%şi castitatea, omul poate moşteni (mp!r!"ia lui Dumneeu.

T#ecla crede aceste (n!"!turi şi rupe logodna, spre furia şi durereafostului ei logodnic, care, de am!r!ciune, o d! pe m1na autorit!"ilor ro%mane, denun"1nd%o drept creştin! ce tre'uie pedepsit!. ?ntr%o serie deepisoade interesante şi palpitante, T#ecla este prote0at! de r!u (n modsuprana%tural, atunci c1nd este aruncat! prad! fiarelor s!l'atice sauc1nd este aproape ars! de ie. ?n cele din urm!, ea reuşeşte s! a0ung! la&ael şi deine adepta pe ia"! a (n!"!turilor lui despre castitate,merg1nd ea (ns!şi (n misiune creştin! spre a (mp!rt!şi oamenilor esteacea 'un! şi spre a (i conerti la credin"a lui &ael.

Nu este deloc sigur c1t de mult! credi'ilitate istoric! poate fi dat!oric!reia dintre aceste poestiri, dar (n mod sigur ele reonea! cu mul"icititori. Unii e-per"i cred c! cei ce predicau castitatea erau (n marea lorma0oritate femei, deoarece ia"a (n castitate putea fi !ut! ca o ia"!de li'erta%te li'ertate fa"! de limit!rile c!s!toriilor patriar#ale, (n carefemeia era supus! oin"ei şi capriciilor so"ului ei. Deci acceptarea

Eang#eliei dup! &ael putea s! fie o e-perien"! eli'eratoare, (ntr%olume a domina"iei '!r'atului. Sigur c! (n secolele al /l%lea şi al /l/%lea aue-istat numeroşi creştini care au considerat c! &ael era deotat acesteiconcep"ii de eli'erare a femeii.

Dar au fost şi al"i creştini care l%au !ut pe &ael e-act (n lumina o%pus!, ca unul care a apro'at su'ordonarea femeilor (n 'iseric! şi (nc!s!%torie. Aceast! iiune asupra lui &ael poate fi o'serat! c#iar (nscrierile Noului Testament. Am men"ionat mai (nainte c! (n Noul

Testament sunt treispreece epistole semnate de &ael. Dar din secolulal I/I%lea, specialiştii au g!sit motie (ntemeiate pentru a crede c! uneledintre aceste scrisori nu au fost scrise de fapt de &ael, ci (n numele lui

&ael, de discipolii lui de mai t1riu. ?n particular, e-per"ii au a0uns la unconsens, conform c!ruia &ael nu a scris epistolele pastorale Timotei /şi // şi Titus.6 Este şocant c! aceste c!r"i a'ordea! e-act iiunea opus!asupra lui &ael, (n compara"ie cu relat!rile acestei femei conertite penume T#ecla. &entru c! aici '!r'a"ii sunt aceia care conduc 'isericile8femeile tre'uie s! fie supuse '!r'a"ilor (n toate felurile. ?ntr%un pasa0cele'ru din aceste epistole, &ael 3pseudonimul autorului care scrie (nnumele lui &ael7 spune urm!toarele2

:emeia s! (ne"e (n t!cere, (n supunere deplin!. :emeiinu%i dau oie ca s! (ne"e pe al"ii, nici s! se ridice mai sus de'!r'a"i8 ci s! stea (n t!cere. $!ci Adam a fost f!cut mai (nt1işi apoi Ea. =i nu Adam a fost am!git8 ci femeia, fiindam!git!, s%a f!cut inoat! de c!lcarea poruncii. Totuşi ea afi m1ntuit! prin naşterea de fii, dac! st!ruiesc cu smerenie (ncredin"!, (n dragoste şi (n sfin"enie. 3Timotei ),4, ))%)7



?n scrisorile pe care le%a scris &ael (nsuşi, ca şi (n relat!rilelegendare mai t1rii ale T#eclei, :aptele dup! T#ecla, g!sim poestiridespre femei anga0ate acti (n ia"a du#oniceasc!2 rug!ciune, profe"ieşi (n!"!tur! dat! altora 3(n tradi"iile mai t1rii, ca aceea a T#eclei,femeile c#iar 'otea!7. Dar conform acestui pasa0 din Timotei /, toateacestea sunt interise. :emeile tre'uie s! fie complet t!cute şi supuse8m1ntuirea lor ine numai prin naşterea de copii.@

Aici ar tre'ui s! su'linie dou! aspecte ieşite din comun 2 3)7aceasta este iiunea care a ieşit c1ştig!toare (n luptele dintre femeilecare au dorit un loc mai proeminent (n comunitatea creştin! şi '!r'a"ii3sau poate c#iar femeile7 care oiau ca ele s! fie su'ordonate '!r'a"ilorşi 347 aceast! res%tric"ionare a rolurilor femeii nu s%a (nt1mplat pentruprima dat! (n remea (mp!ratului $onstantin, ci e-ista de0a de secole.Este o iiune care poate fi g!sit! c#iar (n scrierile Noului Testament.

Dar cum am a0uns de la &ael al Calatenilor 6,4+, care sus"inea c! (ntru $#ristos e-ist! egalitatea genurilor, la &ael din epistolelepastorale, care insist! pe domina"ia '!r'atuluiJ Mul"i specialişti cred c!s%a (nt1mplat astfel. ?n cele mai timpurii 'iserici, a e-istat o feroareapocaliptic!, (n care se credea c! sf1rşitul lumii era aproape. ?n

(mp!r!"ia ce aea s! in! cur1nd, ar fi fost egalitate complet! şi aceaegalitate ar fi tre'uit s! fie de0a manifest! (ntr%o anumit! m!sur! (n aceltimp şi acel loc 3aici şi acum7, (n anticiparea a ceea ce a fi fost atunci.Dar (mp!r!"ia nu a enit niciodat!, iar 'iserica s%a acomodat sc#im'!riide direc"ie. Aceasta i%a determinat pe creştini s! (şi reia ie"ile normal,conform tiparelor care func"ionau (n societate (n general aceasta

(nsemna, printre altele, c! femeile erau (nl!turate din poi"iile deprestigiu şi su'ordonate '!r'a"ilor. Religia a deenit patriar#al! odat!cu trecerea timpului, (ntruc1t (mp!r!"ia nu a mai enit. Aceasta s%a

(nt1mplat relati repede, astfel c! (n ma0oritatea 'isericilor creştine dinsecolul al //%lea femeile nu au mai 0ucat un rol semnificati. Din nou,aceasta nu a fost o deciie luat! de (mp!ratul $onstantin8 (n timpul lui,deciia era de0a foarte ec#e.

Aceasta nu (nseamn! c! to"i creştinii din secolul al //%lea respingeaurolul femeilor. Dimpotri!, relat!rile T#eclei şi altele asem!n!toare eraupopulare tocmai din cau! c! (n unele locuri e-istau mişc!ri opuse. ;oimen"iona dou! astfel de orient!ri.

3emeile din mişcarea montanistă

Mişcarea montanist! a fost numit! astfel dup! profetul de lasf1rşitul secolului al //%lea, Montanus, care a preis c! (mp!r!"ia luiDumneeu urma s! in! cur1nd 3mişcarea apocaliptic! din creştinism nus%a stins niciodat! complet de fapt, continu! p1n! (n iua de ai7 şicare i%a preenit pe creştini c!, (n irtutea acestei preiceri, ei tre'uie s!

(şi tr!iasc! ie"ile ca pe o preg!tire, urm1nd principii morale stricte. a (nceput, Montanus a c1ştigat ca discipoli dou! profetese numiteMa-imilla şi &riscilla, care au a0uns s! se 'ucure de o importan"! egal!prin rostirile lor diin inspirate, se spune, de Du#ul Sf1nt. Aceste femeiau a0uns s! se considere figuri%c#eie (n scenariul apocaliptic ce urma s!se desf!şoare. Aşa cum Ma-imilla a preis o dat!, dup! mine nu a maifi nici o profe"ie, ci a eni sf1rşitul.

S%ar putea crede c! datorit! importan"ei acestor femei (n cadrulmişc!rii am putea or'i de o egalitate a genurilor (n mişcareamontanist!. Dar se pare c! (ntre realitatea social! 3femeile profet7 şiemfaa ideologic! 3poi"ia secundar! a femeilor7 e-ist! o corela"ie



e-trem de mic!. $el mai faimos '!r'at conertit la mişcarea montanist!a fost prolificul apologet, polemist creştin şi 1n!tor de ereii Tertulliandin $artagina 3)95%44 d.$#r.7, unul dintre cei mai mari misogini dinAntic#itatea creştin!. ?n atacurile sale, Tertullian ia femeile carecredeau c! puteau aea roluri de conducere (n 'iseric!8 iiunile saleasupra femeilor pot fi (n general (nt1lnite la (nceputul tratatului pe care l%a scris pentru a le sf!tui pe acestea s! nu se (nfrumuse"ee cu eşmintefine şi cu 'i0uterii spre a se face atr!g!toare 3deoarece ele nu sunt

atr!g!toare (naintea lui Dumneeu7. El su'linia! c! toate femeile suntdescendente ale Eei şi, ca şi str!moaşa lor, sunt inoate personal dep!catul care a enit (n lume s! distrug! omul 3adic! pe '!r'a"i72

=ti"i c! fiecare din oi este o EaJ Sentin"a lui Dumneeudespre se-ul ostru este ie (n acest eac2 şi ina tre'uie s!r!m1n! ie. 3oi sunte"i poarta diaolului2 /oi sunte"i cele carea"i luat din copacul interis2 /oi sunte"i primele care %a"ia'!tut de la legea diin!2 /oi sunte"i aceea care l%a conins peel Wpe AdamX pe care diaolul nu a fost destul de itea s! (latace. 3oi a"i distrus cu uşurin"! c#ipul lui Dumneeu, pe'!r'at. Din caua oastr!, c#iar şi :iul mului a tre'uit s!moar!. =i crede"i c! ! pute"i (nfrumuse"aJ9

Nu este deloc o iiune eli'eratoare. &!rerea mea este c! oriundesunt femei (n roluri importante (n religie, aceasta nu (nseamn! neap!ratc! femeile sunt cele'rate pentru feminitatea lor sau c! putem g!sifemininul diin oriunde sunt femei (n roluri proeminente. Uneori se

(nt1mpl! c#iar reersul.

3emeile în gnosticism

?n secolele de dinainte de (mp!ratul $onstantin, pro'a'il c! ramuracreştinismului (n care femeile aeau roluri importante era aceea aariatelor religii gnostice pe care le%am discutat de0a. Ar tre'ui s!su'linie c! gnosticismul nu era o singur9 orientare , ci cuprindea oarietate de religii, care aeau (n comun un num!r de puncte%c#eie, dee-emplu credin"a dualist! c! aceast! lume material! este rea şi c!

(mp!r!"ia spiritual! este 'un!, şi no"iunea c! e-ista o cunoaştere diin!(gnosis, care ar fi putut aduce eli'erarea de aceast! e-isten"! st!p1nit!de r!u. Se pare c! (ntr%un num!r de religii gnostice femeile au aut roluriproeminente, iar diinul feminin era (ntr%ade!r cele'rat (ntr%o oarecare

m!sur!. E-ist! doei despre cele'rarea unor ritualuri care nu sedeose'eau de hieros gamos descrise (n Codul lui Da 3inci. Dar m!rturiilesunt am'igue şi dificil de interpretat (n ma0oritatea caurilor.

ponen"ii ariatelor forme de religie gnostic! erau p!rin"ii 'isericii,ale c!ror lucr!ri au fost declarate ortodo-e, mai t1riu. Aceşti autori i%auatacat uneori pe gnostici, pentru c! ei aeau o (n"elegere 'iar! 3pentruortodocşi7 asupra (mp!r!"iei diine care era locuit! nu numai de unDumneeu ade!rat, ci şi de numeroşi ei, şi feminini, şi masculini. Maimult, ei i%au atacat pe gnostici din cau! c! femeilor li se permitea s!ai'! roluri importante de conducere (n interiorul comunit!"ilor lor. $#iardin scrierile gnostice care s%au p!strat, putem afla ocaional despreimportan"a femeilor şi a principiului feminin. Unele dintre aceste scrieri,aşa cum am !ut, sunt citate (n Codul lui Da 3inci5 (n special cele dou!eang#elii pe care le%am men"ionat mai dereme, Eang#elia dup!Maria Magdalena şi Eang#elia dup! :ilip. Acum om analia maidetaliat aceste scrieri.



E;ANCHE/A DU&< MAR/A MACDAENA

Eang#elia dup! Maria Magdalena a fost compus! pro'a'il (n timpulsecolului al //%lea 3spre sf1rşitJ7. $#iar dac! nu aem te-tul ei complet, ecu siguran"! o eang#elie interesant!, pentru c!, printre altele, (naceast! carte, Mariei Magdalena i se ofer! o poi"ie (nalt! printre disci%polii lui /isus. De fapt, la sf1rşitul acestui te-t, apostolul ei le spune

toar!şilor s!i c! /isus a iu'it%o pe ea mai mult dec1t pe noi. Rela"iaspecial! dintre Maria Magdalena şi /isus este !ut! mai presus de toate (n ceea ce /isus (i reelea! numai ei, (ntr%o iiune, o e-plica"ie a naturiilucrurilor pe care o "inuse ascuns! de apostoli.

Eang#elia este structurat! (n dou! p!r"i. ?n prima, /isus, dup! (ni%erea sa, ofer! o reela"ie tuturor apostolilor s!i despre natura p!catului,o 'inecu1ntare final!, un (ndemn şi (i (ns!rcinea! s! prediceeang#elia, apoi (i p!r!seşte. Ei se (ntristea! din caua plec!rii lui, darMaria Magdalena (i consolea! şi (i (ndeamn! s! reflectee la ceea ce aspus /isus. Apoi &etru (i cere s! le (mp!rt!şeasc! ce (i reelase ei, direct,/isus. ?n a doua parte a eang#eliei, ea descrie iiunea pe care a aut%o.Din nefericire, patru pagini din manuscris s%au pierdut, aşa c! noi aemnumai (nceputul şi sf1rşitul descrierii ei. Dar se pare c! iiunea implic!o conersa"ie pe care a aut%o cu /isus, care i%a dest!inuit cum sufletulomului poate ascede dincolo de cele patru for"e ce st!p1nesc lumea,pentru a afla odi#na etern!. Aceast! descriere a sor"ii sufletului esteapropiat! de relat!rile despre m1ntuire g!site (n alte te-te gnostice.

Eang#elia continu! cu doi apostoli Andrei şi &etru neg1ndii%unea Mariei Magdalena şi ned1nd creare afirma"iilor ei8 totul setermin! cu ei reamintindu%le celorlal"i c! ea era discipolul faorit al lui/isus şi sf!tuindu%i s! se duc! s! predice Bi'lia aşa cum le ceruse el. Se

spune c! ei fac e-act acest lucru, iar eang#elia se sf1rşeşte.*

/at! un te-t care su'linia! importan"a Mariei Magdalena, o femeie,ca cea c!reia /isus (i reer! o reela"ie special! care poate aducem1ntuirea. Ar tre'ui s! eiden"ie pro'a'il c!, (n Codul lui Da 3inci5eig# Tea'ing interpretea! complet greşit acest te-t. El afirm!2

?n acest punct (n eang#elii, /isus (ncepe s! suspecteec! a fi prins şi crucificat. Aşa c! el (i d! Mariei Magdalenainstruc"iuni despre cum s! (i continue 'iserica dup! moartealui... $onform acestor eang#elii nealterate, /isus nu lui "etru i%a dat instruc"iuni pentru instituirea 'isericii creştine, ci Mariei

Magdalena.> 3pp. 4@%4@+7

Aceasta nu este o descriere e-act! a faptelor. Discu"ia relatat! (n E%ang#elia dup! Maria Magdalena are loc dup9 crucificarea lui /isus, nu

(nainte, iar reela"ia pe care o are Maria Magdalena nu este despre cums! continue ea 'iserica lui /isus, ci despre cum s! afle m1ntuirea sufle%tului. Totuşi, aceasta este m!car o scriere gnostic! (n care o femeie areo importan"! special!. ?n acelaşi timp, ar tre'ui s! spun c! aceast!proeminen"! nu este acceptat! f!r! dispute şi f!r! am'iguitate. $i e-actiners2 (n mare parte, cartea este despre iiunea Mariei Magdalena,dac! ea poate fi creut! sau nu, ca iiune aut! de o femeie. Se parec! unii mem'ri ai comunit!"ii gnostice care a produs acest te-t aur!spuns la aceast! (ntre'are (ntr%un fel, iar al"ii, (n alt fel.

E;ANCHE/A DU&< ://&



Un al doilea te-t gnostic important (n Codul lui Da 3inci estecunoscut su' numele de Eang#elia dup! :ilip.)5 E-isten"a acestei c!r"i afost un mister p1n! la descoperirea ei (n )*@, ca unul dintredocumentele din Bi'lioteca de la Nag Hammadi. Deşi este uşor derecunoscut ca lucrare gnostic!, posi'il de la (nceputul secolului al ///%lea,cartea este faimoas! pentru dificultatea detaliilor pe care le con"ine. ?nparte, aceasta se (nt1mpl! din caua felului (n care este compus!2 eaconst! (ntr%o colec"ie de reflec"ii mistice care au fost e-trase din predici

de0a e-istente, tratate şi medita"ii teologice, adunate su' numele lui:ilip, discipolul lui /isus. Deoarece aceste reflec"ii apar iolat, f!r! unconte-t narati, ele nu sunt uşor de interpretat.))

Unul dintre aspectele pe care te-tul le su'linia! foarte clar estecontrastul dintre aceia care (n"eleg şi aceia care nu (n"eleg, dintrecunoaşterea e-oteric! 3disponi'il! tuturor7 şi esoteric! 3disponi'il!numai celor din interiorul unui grup7, dintre cei imaturi din afara grup!rii3creştini o'işnui"i, numi"i erei7 şi cei maturi din interiorul grupului3gnosticii, numi"i gentili7. Aceia care nu (n"eleg, cei din afar! care aunumai cunoaştere e-oteric!, r!t!cesc (n multe din 0udec!"ile lor dee-emplu, (n interpretarea unor no"iuni ca naşterea din :ecioar! 3erset)7 sau (nierea lui /isus 3erset 4)7 ca fiind afirma"ii literale sau fapte is%torice mai cur1nd dec1t e-presii sim'olice ale ade!rurilor ad1nci.

?n cea mai mare parte a lucr!rii, sacramentele creştine sunt scoase (n eiden"!. $inci dintre ele sunt numite e-plicit2 'oteul, ungerea, (mp!rt!şania, m1ntuirea şi camera miresei 3erset 9+7. Este greu deştiut ce (n"elesuri ad1nci au aut aceste ritualuri pentru autor. Deose'itde interesant este totuşi sacramentul camerei miresei. Este oare aceastao referire la reun fel de unire a masculinului şi femininului, o cele'rareritual! a actului se-ual, care se practica de c!tre mem'rii credincioşi aicomunit!"ii ca hieros gamos (n Codul lui Da 3inci@ Specialiştii au p!reri

(mp!r"ite (n priin"a acestei (ntre'!ri. &entru c! e-plica"ia sacramentuluilipseşte din eang#elie, ade!rul este c! nu ştim ce semnifica el.E-ist! dou! pasa0e (n Eang#elia dup! :ilip care sunt importante (n

Codul lui Da 3inci. De0a am men"ionat unul dintre ele2

Erau trei persoane care st!teau mereu l1ng! Domnul2mama lui, Maria şi sora ei şi Magdalena, cea care a fost numit!toar!şa lui. &e mama lui, pe sora ei şi pe toar!şa lui lec#ema Maria.

$onform lui eig# Tea'ing, cu1ntul aramaic pentru toar!ş

(nsemna de fapt so"ie, iar el foloseşte acest lucru spre a ar!ta c! /isusşi Mag%dalena erau c!s!tori"i. Dar aşa cum am !ut, te-tul nu este scris

(n aramaic!, ci (n copt!, iar cu1ntul pentru toar!ş 3este un cu1nt (mprumutat din greac!, koinonos, nu (nseamn! so"ie, ci toar!ş,prieten sau asociat.

$el!lalt pasa0 este şi mai incitant, dar (n el apare o pro'lem! pecare tre'uie s! o men"ione (nainte s! (l cite. Manuscrisul care con"ineEang#elia dup! :ilip este uat pe alocuri, a1nd un num!r de g!uri deunde lipsesc cuintele. Aceasta afectea! (n special un pasa02

Toar!şa lui Wgaur! (n manuscrisX Maria MagdalenaWgaur!X mai mult dec1t Wgaur!X discipolii Wgaur!X s!rute eaWgaur!X pe ea Wgaur!X.

?n mod eident, $#ristos o s!rut! pe Maria Magdalena dar esteimposi'il de spus unde. Te-tul continu! (ntr%un stil similar aceluia din



Eang#elia dup! Maria Magdalena, implic1nd o disput! (ntre discipolii'!r'a"i despre motiul pentru care /isus o (ndr!geşte pe MariaMagdalena mai mult dec1t pe ei.

Ei i%au spus, YDe ce o (ndr!geşti pe ea mai mult dec1t penoiJZ M1ntuitorul a r!spuns ic1ndu%le, Y De ce nu !

(ndr!gesc pe oi ca pe eaJZ

Din nou, este clar c! unii consider! iu'irea lui $#ristos pentrufemeie ca superioar! aceleia pentru '!r'a"i, dar pro'a'il c! ar fi greşits! consider!m iu'irea lui pentru Maria Magdalena ca un tip de iu'irediferit de cea pe care le%o arat! discipolilor s!i 3adic! nu este iu'ireromantic!78 (n loc de asta, este o diferen"! de grad.

?n orice ca, este uşor de (n"eles de ce p!rin"ii Bisericii rtodo-e,care au fost sus"in!tori ai religiei patriar#ale şi l%au !ut pe (nsuşiDumneeu ca tat! 3nu mam! şi tat!, de e-emplu7, i%au perceput pegnostici ca fiind pe un drum greşit (n ceea ce prieşte iiunea lor2 faptulc! (mp!r!"ia diin! era format! dintr%un num!r de eit!"i, şi feminine, şimasculine, ca şi faptul c! acordau importan"! femeilor (n mişcarea lor. ?nmod sigur (ns!, nu este corect s! spunem c! aceste su'linieri alefemininului s%ar fi remarcat prin u'icuitate (n mişcarea creştin! ca (ntreg,

(nainte de (mp!ratul $onstantin 3cum afirm! eig# Tea%'ing şi Ro'ertangdon, (n Codul lui Da 3inci,- ele e-istau (ntr%o ramur! a creştinismului inclu1nd c1tea dintre nenum!ratele grupuri care intr! (n categoriagnostice şi nu ap!reau oriunde (n religie. Aceste iiuni a0unseser!s! fie marginaliate cu mul"i ani (nainte ca (mp!ratul $onstantin s! fia0uns pe scen!. &rin urmare, nu $onstantin a fost responsa'il pentrudemoniarea principiului feminin (n creştinism.

Aceasta ne aduce la un al doilea set de (ntre'!ri2 (n afar! de rolul

disputat al femeilor (n 'isericile creştine timpurii, aem doei c!principiul feminin a fost reodat! enerat sau c! printre creştini s%apracticat ritualul sacru hieros gamos@

Principiul feminin în perioada timpurie a creştinismului

=i acesta este un set de (ntre'!ri la care este greu de r!spuns,pentru c! sursele noastre sunt pu"ine şi am'igue.

&entru (nceput, aem prea pu"ine m!rturii ca s! putem sugera c!ma0oritatea creştinilor din primele secole enerau femininul diin.?ncep1nd cu (nsuşi /isus, cele mai ec#i surse ale noastre arat! c! el (l

considera pe Dumneeu drept tat! şi (l enera ca atare. $#iar (nprimele noastre eang#elii, tat! este un epitet comun pentruDumneeu pe 'uele lui /isus 3apare de patrueci şi cinci de ori numai (nEang#elia dup! Matei, de e-emplu78 (n aceste surse, el nu or'eşteniciodat! despre Dumneeu ca mam! sau sor! sau orice alt numefeminin. =i aceasta nu tre'uie s! ne surprind!2 /isus era un apocaliptistereu, care credea ca (n (mp!r!"ia ce aea s! in! nu a e-ista c!s!toriesau actiitate se-ual!. /isus nu a cele'rat diferen"a se-ual!, pentru c! elcredea c! aceasta a disp!rea (n cele din urm!.

Acelaşi lucru este ala'il şi pentru &ael, un autor mult simpatiatprintre gnostici. &ael credea c! nu e-ist! feminin şi masculin (ntru$#ristos. ?n iiunea sa, (n eacul urm!tor, diferen"a dintre se-e aea s!fie eliminat!. Este posi'il s! fi creut c!, (n acel eac, to"i oamenii orreeni la starea original! de oameni de la (nceput, c1nd Dumneeu acreat omul, dar nu diferen"iase (nc! femeia de '!r'at 3ceea ce s%a

(nt1mplat mai t1riu, c1nd a creat%o pe Ea din coasta lui Adam7. $u alte



cuinte, oamenii or fi androgini. Nici aici nu se cele'rea! femininul, cianticiparea elimin!rii femininului 3şi masculinului7.

afirma"ie asem!n!toare g!sim şi (n sursele gnostice (n carefemininul este cele'rat la niel mai (nalt de e-emplu, (n credin"agnostic! dup! care (mp!r!"ia diin! const! şi (n eit!"i feminine şimasculine, şi (n no"iunea c! sc1nteia diin! din anumi"i oameni este defapt o parte din eitatea feminin! Sofia, care a r!mas prins! (n aceast!lume material! 3ei discu"ia din capitolul al doilea7. Dar nici aici nu

e-ist! laude consistente ale femininului (n sine. Aminti"i%! Eang#eliagnostic! dup! Toma2Simon &etru le%a spus lor, Y Maria Magdalena s! plece, c!ci femeile

nu sunt rednice de ia"!. Z/isus a spus, Y Eu (nsumi o oi (ndruma pentru a o face '!r'at, pen%

tru ca şi ea s! poat! fi un spirit iu asemenea ou!, '!r'a"ilor. $!cifiecare femeie care a deeni '!r'at a intra (n (mp!r!"ia cerurilor.Z3Eang#elia dup! Toma ))@7

Din nou aem o disput! despre rolul femeilor (n ceea ce prieştem1ntuirea, dar, mai mult dec1t o cele'rare a feminit!"ii, e-ist! insisten"ac! ea tre'uie ştears!2 numai '!r'a"ii pot intra (n (mp!r!"ie 3ei discu"iamea din capitolul al treilea7.

Sau s! lu!m o alt! afirma"ie a lui Toma, care ar putea fi ecoulp!rerii lui &ael, conform c!reia p1n! la urm! nu or mai fi masculin şifeminin, ci numai o fiin"! uman! (ntreag!.

/isus le%a spus, Y $1nd e"i face unul din doi şi c1nd ceeace e afar! a fi la fel ca interiorul, iar interiorul la fel ca e-terio%rul... şi c1nd femeia şi '!r'atul or fi unul şi acelaşi, aşa (nc1t'!r'atul nu a fi '!r'at şi femeia nu a fi femeie ... atunci e"iintra (n (mp!r!"ie. Z 3Eang#elia dup! Toma 447

Alte grupuri gnostice cele'rau şi ele f!r! (ndoial! femininul, dar e-%per"ii au p!reri diferite despre cum tre'uie s! fie citite aceste te-te.)4

are preen"a eit!"ilor feminine şi poi"ia (nalt! a femeilor indic! ocele'rare a diinului femininJ Nu tre'uie s! trecem cu edeream!rturiile din alte one ale creştin!t!"ii, precum aceea a montanismu%lui, (n care rolul important 0ucat de femei nu a condus (n mod ineita'illa un sentiment al importan"ei femininului.

Celebrări rituale ale femininului

?n sf1rşit, erau oare aceste cele'r!ri rituale ale femininuluiec#ialentele ec#ilor hieros gamos@ Am !ut c! ritualuri de asemeneatip erau pro'a'il practicate (n comunitatea din care proine Eang#eliadup! :ilip, (n care era cele'rat misteriosul sacrament camera miresei.$ea mai e-plicit! referire la un asemenea ritual nu cele'rea! totuşifemininul, ci, dimpotri!, (l degradea!. Din nefericire, aceast! afirma"iea suferit modific!ri şi tre'uie analiat! cu pruden"!, pentru c! ea proinedintr%o scriere din secolul al /;%lea a p!rintelui 'isericii Epip#anius, careera pornit s! atace ereiile, inclusi pe aceea a gnosticilor.

Resping1nd practicile unuia dintre grupurile gnostice numitefi'ioni"i 3şi cunoscut şi su' alte nume7, Epip#a%nius ofer! am!nuntedespre un ritual se-ual care seam!n! din multe puncte de edere cuceea ce a !ut Sop#ie Neeu (n su'solul din casa de la "ar!.)6 Dup!Epip#anius, (n cadrul unui ritual secret care aea loc noaptea şi la careparticipau numai mem'rii grupului, fi'ioni"ii se (mperec#eau cu altcineadec1t cu so"iile lor legitime şi practicau un ritual se-ual8 dar (n momentul



clima-ului, '!r'atul (ntrerupea contactul se-ual, astfel (nc1t s!m1n"aera colectat! (n m1ini. Apoi ei o consumau (mpreun!, spun1nd Acestaeste corpul lui $#ristos. $1nd era posi'il, ei colectau şi s1ngelemenstrual al femeii şi (l consumau (mpreun!, spun1nd Acesta estes1ngele lui $#ristos. Dac! din (nt1mplare femeia r!m1nea (ns!rcinat!3dac! (ncercarea de coitus interruptus eşua7, f!tul era aortat şi m1ncatla masa comun!, iar aceasta purta numele de &aştele perfect.

Epip#anius spune c! aceste cupluri practicau asemenea acte

se-uale pentru a replica eenimentele care au loc (n (mp!r!"ia cereasc!şi, prin aceasta, f!ceau posi'il! propria lor trecere (napoi spre caselecereşti, de unde eniser! (nc#işi (n corpurile de muritori. Unul dintreaspectele interesante ale acestei descrieri este c!, mai cur1nd dec1t s!s!r'!toreasc! femininul, aşa cum se spune c! face St!re"ia Sionului,aceasta pare s! (l denigree. E-act func"iile feminine ale concep"iei şinaşterii copiilor sunt refuate, pentru c! sensul actului se-ual este cafemeia s! nu r!m1n! (ns!rcinat! şi s! nu ai'! copii. Rolul femeii (n actulse-ual nu este deci centrat pe ceea ce repreint! tr!s!turile femininului3altcea dec1t faptul c! au s1nge menstrual78 nu este o surpri! c!Epip#anius continu! s! arate c! unii dintre liderii cu poi"ii (nalte (ncomunitate 3aceştia sunt to"i '!r'a"i7 practic! mastur'area ritual!, astfel

(nc1t s! poat! m1nca trupul lui $#ristos (n intimitatea propriilor lorcamere.

$ea mai mare parte a spuselor lui Epip#anius despre acest ritualeste foarte greu de creut unii specialişti se (ndoiesc c! e-ist! reunfundament istoric pentru toate acestea.)@ ?n mod sigur, este dificil depreciat de unde ar fi aflat el toate detaliile acestea ar fi tre'uit s! fieritualuri secrete pentru cei din afara grupului şi nu era posi'il ca unpu'lic s! asiste la ele contra unui pre"8 nici c!r"ile grupului 3pe careEpip#anius spune c! le%a citit7 nu ar fi fost g#iduri cu (ndrum!ri. Se poate

ca asemenea ritualuri c#iar s! fi aut loc, la fel de 'ine cum se poate cadescrierea s! proin! (n (ntregime din imagina"ia oFeurist! şi fertil! alui Epip#anius.

Concluzie

&entru istorici este foarte greu s! decid! cum s! ealuee rolulfemeii şi importan"a femininului (n creştinismul timpuriu. Totuşi, unelelucruri se pot spune cu certitudine. a (nceputul mişc!rii creştine,femeile au aut un rol mai proeminent dec1t mai t1riu. Ele au fost 'inerepreentate (n misiunea lui $#ristos (nsuşi şi (n comunit!"ile timpurii

asociate cu &ael. Dar, (n cele din urm!, for"ele patriar#ale şi%au e-tinsputerea (n creştinism, aşa cum se eiden"ia!, spre e-emplu, (nepistolele pastorale, (n care femeile sunt (n!"ate s! fie supuse'!r'a"ilor. /ns! nici autoritatea scriptural! a acestor instruc"iuni nu a (n!%'uşit ocea femeilor creştine de peste tot, dup! cum doedesc relat!rile

T#eclei, elemente ale mişc!rii montaniste, sau anumite credin"e ale unorgrupuri gnostice din secolele al //%lea şi al /;%lea.

Nu este corect s! afirm!m, totuşi, c! atunci c1nd femeile au opoi"ie important! aceasta este neap!rat corelat! şi cu o (nalt!apreciere a femininului 3corela"ie infirmat! (n caul lui Tertullian şi almontaniştilor7. &ro'a'il c! femeile au continuat s! e-ercite cea maimare autoritate (n grupurile de gnostici, (n care aspectul diin alfemininului era cele'rat (n modul cel mai coerent. Dar p1n! şi aici aemo serie de semne de (ntre'are2 oare gnosticii apreciau femininul (n sine,

(n mod uniform, sau credeau c! femeile ar tre'ui s! (şi transcend!feminitatea, fie pentru a a0unge ca '!r'a"ii, fie pentru a accede la o



stare (n care nu e-ist! diferen"e (ntre masculin şi femininJ ?n orice ca,nu este clar (n ce m!sur! au a0uns s! fie manifeste aceste diersepercep"ii ale femininului (n ia"a religioas! a acestor comunit!"i sau dac!a e-istat reo cele'rare ritualistic! a femininului diin sau a principiuluifeminin (n sine.

Un lucru este clar (ns!2 (nainte de (mp!ratul $onstantin, creştinismulnu a fost o religie matriar#al!, patriar#ali%at! numai dup! interen"ia

(mp!ratului roman. Afirma"iile din Codul lui Da 3inci sunt nefondate, c!ci

structura patriar#al! triumfase aproape (n toat! creştin!tatea cu mult (nainte de secolul al /;%lea, iar (mp!ratul $onstantin (nsuşi nu a autnimic de%a face cu acest proces.

)pilog

Aş rea s! sf1rşesc aceast! carte (n acelaşi fel (n care am (nceput%o,adic! (ntr%o not! personal!. a (nceputul actiit!"ii mele academice laUniersitatea din $arolina de Nord, la $#apel Hill, (n )*++, primul meucurs s%a numit /isus (n mit, tradi"ie şi istorie. S%a (nt1mplat ca semestruls! (nceap! e-act (n perioada lans!rii (n cinematografe a filmului luiMartin Scorsese 1ltima ispit9 a lui 2isus. Am rut s! profit de acestmoment şi le%am cerut studen"ilor s! ad! filmul şi s! scrie un eseu criticdespre el, pe 'aa a ceea ce (n!"aser! la ore. ?n statele din nord%estulAmericii de unde eram eu şi unde predasem, la Uniersitatea Rutgersdin NeG erseF acest tip de tem! nu ar fi fost o pro'lem!. Dar tre'uias! m! treesc la realitate2 acum predam (n sud, (n inima comunit!"ii careştia 'ine Bi'lia. $erin"a mea a cauat o mic! reolt! a studen"ilor careau protestat, nefiind de acord cu o asemenea tem!. $1"ia studen"i din

familii conseratoare din punct de edere religios erau de p!rere c! ar fiun sacrilegiu s! ad! filmul. &rin urmare, au refuat s! (l iionee şi auspus c! prefer! s! sc#im'e cursul.

&e remea aceea (mi enea greu s! cred aşa cea. Aceşti tineriadul"i ar fi tre'uit s! (şi dea seama c! nu po"i critica un film f!r! s! (lei, la fel cum nu po"i critica o carte f!r! s! o citeşti sau un curs f!r! s!

(l frecentei. &entru c! (şi formaser! o opinie foarte critic! despre film,au refuat s!%l ad!. Am sf1rşit prin a anula tema 3g1ndindu%m! c! a lecere s! fac! cea care se opunea coningerilor lor religioase era pro'a'ilo (nc!lcare a reunui drept constitu"ional7 şi, (n sc#im', am transformat%o (ntr%o actiitate oluntar!2 studen"ii puteau eni cu mine s! ad! filmul

dac! oiau, iar dup! aceea puteam s! discut!m despre el (n reme cem1ncam pia.

:ilmul nu mi%a pl!cut prea mult c1nd l%am !ut prima dat! 3de a%tunci, mi%a pl!cut tot mai mult de fiecare dat! c1nd l%am re!ut7.Multora dintre studen"ii mei nu le%a pl!cut. &entru ei, pro'lema erarela"ia se-ual! dintre /isus şi Maria Magdalena 3interpreta"i de illiamDefoe şi, respecti, de Bar'ara Hers#eF8 eu (nc! cred c! Magdalena pecare a interpretat%o ea este cea mai 'un! care e-ist! (n reun film7, caremersese prea departe, dup! p!rerea lor. &e mine acest lucru nu m%aderan0at prea mult nu pentru c! aş crede c! /isus şi Maria Magdalenaau f!cut se-. $i pentru c! era parte din fic"iunea filmului şi, (n acestsens, totul mi se p!rea 0ustificat. $eea ce m%a deran0at a fostportretiarea lui /isus ca fiind cinea care nu se putea #ot!r( cine era,uneori g1ndindu%se c! era Mesia, alt! dat! c! era :iul lui Dumneeu şiaşa mai departe. Mi s%a p!rut c! acesta era un fel ieftin de a spune c!Scorsese 3sau KaantaLis, care a scris romanul7 nu putea decide cine



era /isus şi, astfel, de a pune propriile lui nesiguran"e pe umeriipersona0ului. $red c! m%a deran0at s!%mi imagine c! oamenii careedeau filmul ar putea decide c! /isus c#iar fusese astfel un persona0nestatornic iar eu (l edeam (ntr%un fel diametral opus, ca pe cineacare ştia foarte 'ine cine era, c#iar de la (nceput.

Atunci mi%am adus aminte de reac"ia pe care mi%a proocat%o filmullui MontF &Ft#on, 3ia6a Lui Brian5 c1nd a ap!rut prima dat!. Am creutc! unele p!r"i erau foarte amuante deşi tre'uie s! recunosc c! m%am

sim"it foarte inoat la sf1rşit, c1nd am r1s la scena crucific!rii (n care,at1rn1nd pe crucile lor, to"i (ncep s! c1nte c1ntecul &rieşte (ntotdeauna partea 'un! a lucrurilor. Dar şi mai tare m%a tul'uratdescrierea &alestinei secolului /, plin! oc#i de erei apocaliptici ne'uni,care preiceau dierse scenarii ale sf1rşitului lumii. ?mi amintesc c! m%am g1ndit c! oamenii care au !ut acest film ar putea crede c! astfelse şi (nt1mplase şi, din nou, (n"elegerea istoric! a lui /isus putea fiinfluen"at! de film.

&reupun c! acum sunt mai '!tr1n şi mai (n"elept, pentru c! acum (mi plac 1ltima ispit9 a lui 2isus şi 3ia6a lui Brian5 aproape f!r! reere şiuneori le !d cu studen"ii 3dintr%un moti sau altul, acum sunt mai pu"ineproteste7. Dar, acum c1tea luni, am fost şocat din nou, din acelaşimoti, de filmul lui Mel Ci'son, "atimile lui Christos. Mesa0ulfundamental atri'uit lui /isus mi s%a p!rut o insult!. ?n acest ca, a fostcea de genul2 $u c1t mai mult! suferin"!, cu at1t mai mare c1ştigul2omenirea are multe p!cate de isp!şit, aşa c! /isus le (ncasea! pe toateşi este '!tut p1n! la s1nge (n fa"a oc#ilor noştri. =i de ceJ &entru c! astaa tre'uit s! fac!. Suferin"a lui este spre c1ştigul nostru. Aceast!interpretare mi se pare c! intr! (n conflict cu felul (n care Eang#eliadescrie ultimele ore al lui /isus şi nu m! pot a'"ine s! nu g!sesc mesa0ulpu"in resping!tor. Totuşi, presupun c! mi%aş putea sc#im'a p!rerea şi

despre acest film.Mi%am dat seama (n fiecare din aceste cauri c!, din dierse motie, (mi fac gri0i c! oamenii ar putea r!m1ne cu o impresie greşit! despre tre%cut, din caua unei portreti!ri cinematografice. &oate ca aceasta esteuna dintre ciud!"eniile mele ca istoric. Dar realitatea este c! filmeleistorice constituie una dintre modalit!"ile fundamentale prin careoamenii (şi formea! imagini despre trecut. Tre'uie s! m!rturisesc c!, (nciuda faptului c! domeniul meu de e-perti! este repreentat deeenimentele din perioada timpurie a /mperiului Roman, mi%a pl!cutfoarte mult filmul BB$ %u5 Claudius 3şi c#iar am (n!"at unele lucruri dinel7. Am (n!"at c1tea lucruri despre repu'lica roman! din remea lui

Marius, Sulla şi /ulius $aesar şi din romanele scrise de $olleen Mc$ullog#("rimul B9r4at din 'oma etc7. Deşi sunt istoric de profesie, c#iar şi i%iunea mea asupra trecutului este influen"at! de filmele pe care le !d şide c!r"ile pe care le citesc. Acest lucru se (nt1mpl! (ntr%o m!sur! şi maimare oamenilor care au alte profesii, care in (n contact cueenimentele lumii antice numai ocaional şi, de o'icei, nu prin lucr!rileistoricilor sau (n!"a"ilor Antic#it!"ii, ci prin c!r"i şi film.

Uneori tre'uie s! (mi amintesc mie (nsumi c! noi, istoricii, suntem ospe"! ciudat!. ?n!"!m c1tea lim'i moarte 3caul meu este tipic2greac!, latin!, e'raic!, sirian!, copt!78 studiem detaliile comple-e aleunor te-te ca acelea ale Noului Testament sau ca lucr!rile p!rin"ilorBisericii8 petrecem ore nesf1rşite citind tee ale unor al"i istorici, despreaceste documente. Eident, ma0oritatea oamenilor sunt altfel. ?n cel mai'un ca, interesul oamenilor pentru lumea Antic#it!"ii este moderat şidestul de greu de st1rnit, cu e-cep"ia caului (n care apare un filmşocant sau un roman captiant.



Mai mult dec1t orice alt! carte recent!, Codul lui Da 3inci a generato astfel de reac"ie. &oestirea (n sine are ritm, este comple-!, captiant!n%o po"i l!sa din m1n!. /ar momentele istorice (n care este discutattrecutul (n special Antic#itatea creştin! sunt integrate at1t de 'ine

(n fic"iune, (nc1t pare s! nu fie neoie de nici un efort pentru a adunainforma"ii despre /isus, Maria Magdalena, (mp!ratul $onstantin, formareaBi'liei creştine şi 'i'liile necanonice. $e mod minunat de a (n!"a istorie f!r! a'solut nici un efort.

&ro'lema este c! oamenii care citesc o asemenea carte nu dispunde mi0loacele necesare pentru a separa faptele istorice de fic"iunealiterar!. Autorul (nsuşi nu ! a0ut! deloc spun1ndu%! c! afirma"iileistorice sunt la fel de fictie ca şi persona0ele sau intriga romanului. Dealtfel, (n multe cauri, nici el nu ştie. Dan BroGn este romancier, nue-pert (n istorie.

=i astfel, pentru a reeni la punctul din care am plecat, acesta estemotiul pentru care am dorit s! scriu aceast! carte. Nu numai pentru acorecta greşelile sau pentru a%i da o not! lui Dan BroGn pentru lucrarealui. =i nu pentru c! (mi era team! c! oamenii religioşi ar putea treceprintr%o cri! a credin"ei lor, dac! cinea nu ar corecta greşelile. =i, (nmod cert, nu pentru a pedepsi cartea ca lucrare de fic"iune. $#iar (miplace ca lucrare de fic"iune şi am recomandat%o prietenilor mei 3aşa cumau f!cut alte opt milioane de persoane7.

'iectiul meu a fost de fapt (ntru c1ta mai modest. Codul lui Da3inci a reuşit foarte 'ine acolo unde istoricii de profesie au eşuat2 a treitinteresul oamenilor pentru un num!r de (ntre'!ri legate de istoria creşti%nismului timpuriu. Acestea sunt lucruri care m! interesea! şi pe mine.=i, or'ind despre Codul lui Da 3inci5 am g!sit ocaia s! or'esc despreaceste lucruri. Unul dintre motiele pentru care m! pasionea! acestelucruri este faptul c!, ei 'ine, sunt interesante. Unii oameni au neoie de

un Cod al lui Da 3inci pentru a edea ce poate fi interesant (n trecut, nudin perspectia profesorilor plicticoşi care citesc lim'i moarte şi fac omeserie din aceasta, ci din cea a oamenilor care ar putea considera c!este interesant s! ştie cea despre cum am a0uns s! aem c!r"ile numiteNoul Testament.

Dac! Dan BroGn ar fi folosit informa"ii corecte, atunci eu nu aş fi a%ut nici un moti s! scriu aceast! carte. Dar nu a procedat aşa. Unii oa%meni cred c! el poate fi 3şi ar tre'ui s! fie7 (ninuit pentru greşelileistorice2 nu ar fi fost neoie de mult! cercetare 3poate doar c1tea ore7pentru a afla c! Manuscrisele de la Marea Moart! nu con"in documentecreştine sau c! Eang#elia dup! :ilip nu este (n aramaic!, şi c! nu e-ist!

mii de documente din remea lui /isus despre actiit!"ile acestuia. &e dealt! parte, tre'uie s! su'linie din nou c! Dan BroGn a scris un romande #ic6iune. $#iar dac! el pretinde c! descrierile... de documente ... sunte-acte, de fapt, ele nu sunt deloc astfel. =i aceasta este tot fic"iune.?ntr%un fel, a su'linia acest lucru poate face cartea şi mai captiant! (ncalitatea ei creati!, imaginati! şi 3ar putea crede unii7 mai pu"indatoare ade!rului istoriei, aşa cum a fost ea. Dar se pot desc#ide astfelşi uşi pentru oamenii interesa"i de cunoaşterea trecutului, nu pe 'aarelat!rilor fictie despre c!utarea Craalului, ci pe 'aa relat!riloristorice.

&entru unii dintre noi, consemn!rile istorice contea!, poate pentruc!, (ntr%un fel, istoria este o poeste 'un! ca oricare alta. Este opoestire pe care o poestim şi o repoestim, cu intrigi şi su'intrigi, dincare sim"im cuma c! facem parte. Trecutul este o poeste (n care noi

(nşine putem tr!i, una care influen"ea! ie"ile noastre (n preent. Este opoestire ade!rat! care contri'uie la sim"ul nostru despre noi (nşine şi



despre locul nostru (n lume. =i, din acest moti, dac! nu din altul, esteimportant s! ştim ade!rul despre ce s%a (nt1mplat (n trecut. Dup! cumştim, aceasta este şi iiunea asupra istoriei pe care o (mp!rt!şescpersona0ele din Codul lui Da 3inci. $u at1t mai mult, aem toatemotiele s! cercet!m dac! ersiunea lor asupra trecutului este e-act!din punct de edere istoric sau nu, dac! afirma"iile de natur! istoric!sunt ade!rate sau stau su' semnul fic"iunii.

ote

Capitolul <nti). &entru mai multe informa"ii despre persecutarea creştinilor, ei

Bart D. E#rman, A#ter the New Testament: A 'eader in %arl! Christianit!3NeG ôrL2 -ford UniersitF &ress, )***7, capitolul 68 şi Bart D. E#rmanşi AndreG aco's, Christianit! in Late AntiHuit! IJJKJ C.%.:A 'eader3NeG ôrL8 -ford UniersitF &ress, 455@7, cap. 4.

4. Ereii nu au enerat ei p!g1ni, desigur, dar ereii erau trata"idrept o e-cep"ie accepta'il!, pentru c! aeau o form! de cult foarteec#e şi enera'il! şi nu se amestecau (n cele'rarea altor ei.

6. &entru aceast! relatare, ei E#rman şi aco's, Christianit! inLate AntiHuit!5 pp. 65%@6.

@. ames $arroll, Constantinei Sword: The Church and the ews3Boston2 Houg#ton Miflin, 455)7, p. )).

. &oate c! Marcu (nsuşi nu g1ndea c!, (n calitate de :iu al luiDumneeu, /isus era diin. Dar (n mod sigur aşa a fost <n6eles Marcu (nsecolele care au urmat. ;ei Bart D. E#rman, The New Testament: AGistorical 2ntroduction to the %arl! Christian &ritings5 edi"ia a treia 3NeG

ôrL8 -ford UniersitF &ress, 455@7, pp. 9*%5.9. ;ei E#rman şi aco's, Christianit! in Late AntiHuit!5 pp. )%)99.. ;ei E#rman şi aco's, Christianit! in Late AntiHuit!5 pp. 4)%4.

Capitolul doi). &entru eig# Tea'ing, desigur, Maria Magdalena este Craalul,

iar documentele din Bi'lioteca de la Nag Hammadi c#iar or'esc despreea. Dar nu or'esc niciodat! despre ea ca fiind aceea care con"ines!m1n"a lui /isus. =i ea nu este niciodat! men"ionat! (n Manuscrisele dela Marea Moart!.

4. &entru informa"ii pe scurt despre Manuscrisele de la Marea

Moart!, ei osep# A. :itmFer, 'esponses to )J) Euestions on theDead Sea Scrolls 3NeG ôrL2 &aulist &ress, )*+47. $el mai recent studiuserios este acela al lui ames ;anderLam, The Meaning o# the Dead SeaScrolls: Their Signi#icance #or 1nderstanding the Bi4le5 udaism5 esus5and Christianit! 3San :rancisco, HarperSan:rancisco, 45547. ?n priin"a

(ntre'!rilor ar#eologice, ei odi Magness, The Archaeolog! o# Eumranand the Dead Sea Scrolls 3Crand Rapids2 Eerdmans, 45547.

6. Unii e-per"i au spus c! e-ist! fragmente ale documentelor Noului Testament printre documentele descoperite (n &eştera , dar ei nu aureuşit s! (i coning! pe ma0oritatea specialiştilor. ;ei )J) Euestions5 pp.)9, )5@%))5.

@. Am preluat aceast! relatare cu modific!ri editoriale minore dincartea mea Lost Christianities: The Battles #or Scripture and the Faiths&e Ne/er ;new 3NeG ôrL2 -ford UniersitF &ress, 455@7, pp. 4%.&entru detalii, (i sunt (ndatorat lui ames A. Ro'inson, /ntroduction, TheNag Gammadi Lihrar! in %nglish5 ed. a patra 3eiden2 Brill, )*997.



. Aceast! informa"ie despre sc#elet nu poate fi g!sit! (ngeneral (n relat!rile pu'licate8 informa"ia proine dintr%o conersa"ieparticular! pe care am aut%o la Scriptorium $on%ference, Hereford,Anglia, cu Bastiaan an Elderen 3mai )**+7, şeful ec#ipei ar#eologiceresponsa'ile mai t1riu cu e-plorarea sitului de l1ng! Nag Hammadi.

9. ;ei relatarea (n Ro'inson, /ntroduction, Nag Gammadi Lihrar!in %nglish. Dintre multele studii asupra acestor scrieri, pro'a'il c! ceamai popular! şi mai influent! a fost Elaine &agels, The 0nostic 0ospels

3NeG ôrL2 Random House, )**7.. &entru o traducere a scrisorii, ei Bart D. E#rman şi AndreG S. aco's, Christianit! in Late AntiHuit! IJJKJ C.%.: A 'eader 3NeG ôrL2-ford UniersitF &ress, 455@7, pp. @44%@4.

Capitolul trei). ;ei, de e-emplu, colec"ia din cartea mea Lost Scriptures: Books

That Did Not Make 2t into the New Testament 3NeG ôrL2 -fordUniersitF &ress, 455@7.

4. mare parte din discu"ia de aici este preluat! din cartea meaLost Christianities: The Battles #or Scripture and the Faiths &e Ne/er;new 3NeG ôrL2 -ford UniersitF &ress, 455@7, pp. 45@%45.

6. $ea mai mare parte a te-tului proine din Lost Christianities5 pp.)+%45.

@. Am preluat cea mai mare parte din discu"ia urm!toare din LostChristianities5 pp. )+%)+.

. Traducerile din Apocalipsa coptic! dup! &etru (i apar"in lui Birger&earson, (n Nag Gammadi Code 3225 ed. Birger &earson 3eiden2 Brill,)**97.

9. Am preluat cea mai mare parte din aceast! discu"ie din LostChristianities5 pp. %9@.

. :olosesc traducerea lui T#omas am'din, din The Nag GammadiLi4rar! in %nglish5 ed. a patra re., ed. ames A. Ro'inson 3eiden2 Brill,)**97.

+. ;ei Bart D. E#rman, The New Testament: A Gistorical2ntroduction to the %arl! Christian &ritings5 ed. a treia 3NeG ôrL2 -fordUniersitF &ress, 45567, cap. 4@.

*. $ompara"i cu spusele filoofului ereu din secolul / &#ilo2 $!ciprogresul nu (nseamn! nimic altcea dec1t renun"area la genul femininprin sc#im'are (n masculin, pentru c! genul feminin este material, pasi,corporal şi cu sim"uri ascu"ite, (n timp ce genul masculin este acti,ra"ional şi mai aproape de minte şi g1nd 3?ntre'!ri din E-od, ).+7. ;ei

mai departe Dale B. Martin, The Corinthian Bod! 3NeG Haen2 âleUniersitF &ress, )**7, p. 66.

Capitolul patru). Unii erei, inclusi /isus, acceptau drept sacre şi alte c!r"i de

e-emplu scrierile profe"ilor şi &salmii.4. &entru o discu"ie mai complet! asupra form!rii canonului creştin

al Noului Testament, ei Bart D. E#rman2 Lost Christianities: The Battles#or Scripture and the Faiths &e Ne/er ;new5 3NeG ôrL2 -fordUniersitF &ress, 455@7, cap.)).

6. ;ei (n special &redica de pe Munte, Matei %.@. ;ei discu"ia din Bart D. E#rman, Noul Testament2 The New

Testament: A Gistorical 2ntroduction to the %arl! Christian &ritings5 ed. atreia 3NeG ôrL2 -ford UniersitF &ress, 455@7, cap. 46.

. &entru o discu"ie complet! asupra acestor dispute, ei carteamea Lost Christianities5 cap. )).



9. &entru o discu"ie complet! despre Marcion şi iiunile lui, eiLost Christianities5 cap. .

. /rinaeus, Against Geresies5 6.))..+. Am preluat o parte din urm!toarea discu"ie din Lost Chris

tianities5 pp. 4@5%4@@.*. Traducere de Bruce M. Metger, The Canon o# the New Tes

tament: 2ts $rigin5 De/elopment5 and Signi#icance 3-ford2 $larendon&ress, )*+7, p. 65.

)5. Euse'ius face o confuie faimoas!, c!ci el desparte categoriilede 3poten"iale7 c!r"i sacre (n aceast! discu"ie. ;ei Metger, Canon5 pp.45)%45.

)). Euse'ius, Li#e o# Constantine5 @.69. ;ei Bruce M. Metger şiBart D. E#rman, The Tet o# the New Testament: 2ts Transmission5Corruption5 and 'estoration5 ed. a patra 3NeG ôrL2 -ford UniersitF&ress, 455@7.

Capitolul cinci). &entru o discu"ie complet! despre aceasta, şi despre toate

celelate surse necanonice ale noastre, ei Bart D. E#rman, esus: Apocal!ptic "rophet o# the New Millennium 3NeG ôrL2 -ford UniersitF&ress, )***7, cap. @.

4. fer o discu"ie complet! (n lucrarea men"ionat! la nota ante%rioar!.

6. illiam ;. Harris, Ancient Literac! 3$am'ridge, MA2 HarardUniersitF &ress, )*+*7.

@. &entru educa"ia ereilor (n secolul /, ei $at#erine Heser, ewish Literac! in 'oman "alestine 3T_'ingen2 Mo#r Sie'ecL, 455)7.

. &entru o discu"ie complet!, ei E#rman, esus: Apocal!ptic"rophet5 cap. 6.

9. N!scut dintr%o femeie 3Cal @2@7, a aut doispreece discipoli 3$or./ ), 7 şi c1"ia fra"i 3$or. / *, 7, dintre care pe unul (l c#ema /aco' 3Cal.),)*7, a predicat ereilor 3Rom. ), +7, a instituit $ina cea de Tain! 3$or.))), 44%4@7, a fost predat autorit!"ilor 3$or. ))), 447 şi crucificat 3$or. /4, 47.

. Aceasta este ade!rat şi despre /oan 4), 4@, unde autorul serefer! la un martor ocular, acela care este martor la aceste lucruri, daror'eşte despre el ca despre altcinea, mai cur1nd dec1t despre el

(nsuşi. 'sera"i ce spune mai departe2 =tim c! m!rturia lui esteade!rat!. Nu pretinde c! el (nsuşi a fost martorul ocular, ci c! este unautor care relatea! spusele martorului ocular.

+. &entru mai multe informa"ii despre aceste surse şi doei alee-isten"ei lor, ei Bart D. E#rman, The New Testament: A Gistorical2ntroduction to the %arl! Christian &ritings5 ed. a treia 3NeG ôrL2 -fordUniersitF &ress, 455@7, cap. 9.

*. ;ei E#rman, The New Testament: A Gistorical 2ntroduction5 cap.)5.

)5. ;ei E#rman, esus: Apocal!ptic "rophet5 cap. 4.Capitolul 7ase). &entru o e-plica"ie şi o 0ustificare a acestor criterii, ei Bart D.

E#rman, esus: Apocal!ptic "rophet o# the New Millennium 3NeG ôrL2-ford UniersitF &ress, )***7, cap. 9.

4. &entru o anali! mai profund!, ei E#rman, esus: Apocal!ptic"rophet5 cap. +%)).

6. Toate aceste afirma"ii au fost f!cute de e-per"i şi non%e-per"icare au studiat persona0ul istoric /isus. ;ei cartea meaesus: Apocal!ptic "rophet5 pp. 4)%44.



Capitolul 7apte). Mic#ael Baigent, Ric#ard eig# şi HenrF incoln, Gol! Blood5 Gol!

0raal 3NeG ôrL2 Delta, )*+47.4. Din sutele de e-per"i (n materie de Nou Testament pe care (i

cunosc personal oameni care au studiat aceste te-te (n modprofesionist şi care sunt instrui"i (n lim'ile antice necesare pentru studiu nu e-ist! nici m!car unul singur, dup! p!rerea mea, care s! considere

afirma"iile din carte drept credi'ile din punct de edere istoric.6. E-ist! foarte mult! literatur! despre femei din creştinismultimpuriu şi din perioadele apropiate. Una dintre cele mai accesi'ile c!r"ieste Ross Kraemer, Ger Share o# the Blessings: &omens 'eligions Among "agans5 ews5 and Christians in the 0reco'oman &orld 3NeG ôrL2 -ford UniersitF &ress, )**47. ;ei şi eseurile din Ross Kraemer şiMarF Rose d\Angelo, &omen and Christian $rigins 3NeG ôrL2 -fordUniersitF &ress, )***7.

@. Am preluat cea mai mare parte din materialul folosit aici dinlucrarea mea despre Noul Testament2 The New Testament: A Gistorical2ntroduction to the %arl! Christian &ritings5 ed. a treia 3NeG ôrL2 -fordUniersitF &ress, 455@7, cap. 4@.

. $ea mai documentat! şi mai influent! a'ordare este aceea a luiElia'et# Sc#_ssler :iorena, n Memor! o# Ger: A Feminist Theological'econstruction o# Christian $rigins 3NeG ôrL2 $rossroad, )*+67.

9. $ea mai remarca'il! surs!, cartea lui illiam E. &#ilipps, &as esus Married: The Distortion o# Seualit! in the Christian Tradition3an#am, MD2 UniersitF &ress of America, )*+97.

. ;ei articolul despre esenieni de o#n $ollins, (n Anchor Bi4leDictionar!5 ed. Daid Noel :reedman 3NeG ôrL2 Dou'ledaF, )**47, ol.4, pp. 9)*%949.

Capitolul opt ). $ea mai mare parte din discu"ia care urmea! a fost preluat! din

cartea mea The New Testament: A Gistorical 2ntroduction to the %arl!Christian &ritings5 ed. a treia 3NeG ôrL2 -ford UniersitF &ress, 455@7,cap. 4@.

4. &entru o discu"ie mai complet!, ei Bart D. E#rman, LostChristianities: The Battles #or Scripture and the Faiths &e Ne/er ;new3NeG ôrL2 -ford UniersitF &ress, 45567, cap. 4. traducere recent! apoestirilor poate fi g!sit! (n Bart D. E#rman, Lost Scriptures: BooksThat Did Not Make 2t into the New Testament 3NeG ôrL2 -ford

UniersitF &ress, 45567, pp. ))6%)4).6. &entru doei, ei Bart D. E#rman, The New Testament: A

Gistorical 2ntroduction to the %arl! Christian &ritings5 ed. a treia 3NeG ôrL2 -ford UniersitF &ress, 45567, cap. 46.

@. Unii cititori or o'sera c! ersetele din Timotei / sunt foarteasem!n!toare cu acelea g!site (ntr%o scrisoare care aproape sigur (iapar"ine lui &ael, $orinteni /. E-ist! totuşi motie s! credem c! nu &aela scris de fapt $or. / )@, 6@%6 şi c! aceste ersete au fost ad!ugate lascrisoarea lui de mai t1riu, de un scri' care cunoştea Tim. )4,))%).;ei E#rman, The New Testament: A Gistorical 2ntroduction5 p. @54.

. &entru o discu"ie mai complet!, ei Bart D. E#rman, esus: Apocal!ptic "rophet o# the New Millennium 3NeG ôrL2 -ford UniersitF&ress, )***7, pp. )9%) şi 'i'liografia citat! acolo.

9. Traducerea lui S. T#elGall, (n AnteNicene Christian Li4rar!5edi"iile Ale-ander Ro'erts şi ames Donaldson, ol. //, 3Edingurg#, T.R.T.$larL, )+9*7, pp. 65@%65.



. Un studiu standard despre g1ndirea gnostic! şi sursele sale (lconstituie 0nosis: The Nature and Gistor! o# 0nosticism5 de KurtRudolp#, ed. R.M. ilson 3San :rancisco2 Harper and RoG, )*+@78 pentruo discu"ie mai scurt!, ei E#rman, Lost Christianities5 cap. 9.

+. &entru ceea ce urmea!, am preluat din comentariile mele dinLost Scriptures5 p. 6.

*. ?n traducere, ei Ceorge MacRae şi R.Mc. ilson, (n The NagGammadi Li4rar! in %nglish5 ed. ames A. Ro'inson, pp. 4@%4.

)5. Am folosit aici comentariile mele din Lost Scriptures5 p. 6+.)). ?n traducere, ei esleF . /sen'erg, (n Nag Gammadi Li4rar!in %nglish5 ed. a patra reiuit! de ames A. Ro'inson, 3eiden, Brill,)**97, pp. )6*%)95.

)4. ;ei o serie de opinii g!site (n colec"ia de eseuri editat! deKaren King, 2mages o# the Feminine in 0nosticism5 ed. a doua3Harris'urg, &A2 TrinitF &ress /nternational, 45557.

)6. ;ei comentariul meu din Lost Christianities5 pp. )*+%45).)@. ;ei comentariul meu din Lost Christianities5 pp. )*+%45).

Date post:	19-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	ionescumirela2007-1
View:	229 times
Download:	3 times

Ehrman Bart Adevar Si Fictiune in Codul Lui Da Vinci

Documents