Efectul - Ziua Cargosite-ul nostru Radu BORCESCU [email protected] Efectul Revist`...

3

De obicei se \ntâmpl atunci cândte preg`te[ti s` pleci \n vacan]`.Apare un „prieten“ care \]i spunecum a c`l`torit el c`tre cine [tie cezon exotic [i \ndep`rtat cu numai„x“ euro. O sum nea[teptat de mic`[i care, \n mod evident, nu poateacoperi costurile firmei de transportaerian. Dar ce conteaz`?! Doar nu oc`dea avionul tocmai atunci cândc`l`tore[ti tu! Important este c` tre-buie s` ob]ii acel pre] extraordinar.

Transportul rutier a intrat \n acestjoc periculos, din care este foartegreu s` mai ie[i. Pentru foarte mul]idintre cei care au nevoie de serviciide transport, pre]ul este singurullucru care conteaz`. Lupta pe pia]`\nseamn` \n principal oferirea unuitarif de transport mai mic. Îns`, demulte ori, aceste tarife cad sub cos-turi [i aici apar numeroase discu]ii.La prima vedere, este benefic pen-tru economia na]ional` \n ansam-blu ca pre]urile de transport s fie câtmai sc`zute, \ns` tarifele ce nu aco -per` costurile ascund lucruri care,de fapt, lovesc \n economie. Adev`ra -tele efecte sunt negative: evaziunefiscal`, utilizarea de motorin furat`,supra \nc`rcarea autovehiculelor, cir-cularea f`r` roviniet` sau cu rovini-ete false... [i lista continu`. Banii nuse mai \ncaseaz` la buget, au locmai multe accidente, [oselele sestric` rapid, dar ne bucur`m de fap-tul c` beneficiem \n România de ta -rife foarte mici la transport. În fa]a u -nui pre] „foarte bun“, nimic nu maiconteaz` pentru cei care au nevoiede transport - siguran]`, seriozitate,respectarea legisla]iei de c`tre trans-portatorul contractat, dezvoltareaunui parteneriat pe termen lung -sunt aspecte peste care se trece cuvederea. Îns` autorit`]ile nu ar tre-bui s fac acela[i lucru. De exemplu,au fost vreodat` controlate autove-hiculele firmelor care realizeaz trans-port \n folos propriu? R`spunsul estenegativ, \n situa]ia \n care multe ast-fel de firme \[i rotunjesc \ncas`rile re -alizând transport public la pre]urifoarte mici - este convenabil pentruei s mai aib ni[te venituri \n condi -]iile \n care costurile de transportsunt deja acoperite. A merge cu

suprasarcin \n Ro mânia a devenit de -ja un mod de via] pentru numeroa -se firme. Astfel, pot veni cu un tarif„competitiv“, iar distrugerea [ose-lelor repre zint` un neajuns acope ritcu [pag` la nevoie. Mai mult decâtatât, circul` pe pia]` tot mai multezvonuri despre firme care apar]inunor persoane „importante“, motivpentru care nu sunt controlate nicio-dat`. De altfel, se pare c acesta estemodelul succesului \n afacerea detransport - nerespectarea legii, nepla-ta taxelor [i impozitelor - secretuleste s` nu fii controlat. Ce se \ntâm-pl` cu restul firmelor, care \ncearc`s` respecte prevederile legale dinlips` de „cuno[tin]e“ sau, pur [i sim-plu, din con[tiinciozitate? Efectul„low-cost“ \i bulverseaz total - degea -ba fac eforturi sus]inute pentru a-[i]ine costurile sub control, degeaba\[i fixeaz tarifele la minim [i chiar \n -cearc` s` \ncheie contracte avândcosturile la vedere - exist` cinevacare a practicat un tarif mai mic. To]icei care au nevoie de transport privesccu ne\ncredere ofertele primite,crezând permanent c` pot ob]inetarife mai bune. Odat` ce un trans-portator accept` un tarif sub cos-turi, sperând c` se va echilibra laretur, arunc` \n pia]` un semnal de -vastator. De ce ar mai \ncheia o firm`contracte stabile de transport, dac`,apelând la solu]ii de moment,economise[te bani? Ast`zi, la nivelna]ional, exist` circa 3.400 de firmecare de]in licen ] de transport marf ,dar nu au nici o copie conform , decinici o ma[in` pe care s` o utilizeze.Iar num`rul acestor firme de trans-port, care, de fapt, nu mai fac trans-porturi, este \n cre[tere. Mai mul-te date statistice pute]i vedea pe site-ul nostru www.ziuacargo.ro

Radu [email protected]

Efectullow-cost

Revist` editat`de SC ZIUA SRL

Director GeneralMihai Pâl[u

Editor GeneralMeda [email protected]

Director Publicitate ZIUA CARGOVioleta [email protected].: 0726.910.277

Redactor {efRadu [email protected]în Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ionalRaluca Mih`[email protected]

RedactorAlexandru [email protected]

Secretar Generalde Redac]ieCristina [email protected]

DTP [i PRE-PRESSRomeo Pl`tic`

Director ArtisticMihaela {chiopu

Tehnoredactare:Vlad Marinescu

Tipar executatla ROMPRINTRevista ZIUA CARGO folose[teserviciile agen]iilor AGERPRES,MEDIAFAX, REUTERS

Adresa redac]iei:

Str. Constantin Mille 17, Sector

1, Bucure[ti

Tel.: 021.317.69.75

Fax: 021.317.69.78

Internet: www.ziuacargo.ro

ED

ITO

RIA

L

4

{TIRI 6-7

TRANSPORT-AR

� Sub zodia adapt`rii 8-11� Sfaturi contra amenzilor 12-13� Control unic din toamn` 14-15� Servicii la costuri fixe 16

SIGURAN}~ RUTIER~Volvo Trucks ne sf`tuie[te...... S` mânc`m s`n`tos ca s` sc`p`m de accidente 17

VAM~Înregistrare obligatorie 18

REGLEMENT~RIVehicule confiscate pentru cereale f`r` acte 19

CONSULTAN}~Vânz`ri f`r` cap, vai de afacere! 20-21

LOGISTIC~ Exper]i \n organizare 22-23

LANSAREECODAILYECOlogic [i ECOnomic 24-27

TESTScania R 560Parada camioanelor 28-30

SPECIAL� Lubrifian]iScurt` introducere \n domeniu 32-33� Resurse regenerabile [i biomas` 34

PREZENTAREHIAROMLa ridicat de ma[ini 35-36

PREZENTARESta]ii de emisie-recep]ie pentru [oferi 37

INTERVIUScad salariile \n Vest 38-40

SU

MA

R

5

{TIRI 42-43

EVENIMENTCefin Open Days la Constan]a 44-47

INFRASTRUCTUR~Drumurile umfl` potul 48-49

INEDITKongo GumiCea mai longeviv` afacere de familie 50-52

{TIRI 54-55

ACTUALITATE5 sau 3 ani - lupta nu s-a \ncheiat 56-59

INTERVIUAvem reprezentan]` Irisbus Iveco \n România 60-61

TESTScania Irizar i4Accent pe multifunc]ionalitate 62-64

HOROSCOP DE C~L~TORIE15 iulie - 15 august 2009 65

{A

NTIE

R

CCEEFFIINN OOPPEENN DDAAYYSSllaa CCoonnssttaann]]aa

PA

SA

GER

I

SS CC AA NN II AA IIRRIIZZAARR ii44AAcccceenntt ppee mmuullttiiffuunncc]]iioonnaalliittaattee

{TIR

I

6

ARR SCADE TAXELE

Autoritatea Rutier` Român`(ARR) inten]ioneaz` s` elimine[i s` comaseze unele dintretaxele percepute, astfel \ncâtnum`rul acestora s-ar puteareduce de la 29 la 13. Mediafax informeaz` c` a fosteliminat` taxa pentru eliberarea copiei conforme alicen]ei pentru activitatea deintermediere a opera]iunilorde transport rutier, de 3.500lei, eliberat` pentru operioad` de cinci ani, pentruc` a fost aplicat` ca urmare aunei prevederi tranzitorii.Totodat`, taxa, valabil` cinciani, pentru eliberarea licen]eide transport pentru transportul de m`rfuri, eliberarea licen]ei de transport pentru transportulde persoane [i eliberarea certificatului de transport \ncont propriu va costa 353 lei.Cea mai scump` tax`, de3.546 lei, va fi cea pentru eliberarea licen]elor pentruactivit`]ile desf`[urate deautogar`, pentru activit`]ilede intermediere aopera]iunilor de transportrutier public, precum [i pentru activit`]ile de intermediere a opera]iunilorde transport rutier publicocazionat` de suspendareacelei eliberate ini]ial. Cel maiieftin tarif, de 14 lei, va fi perceput pentru examinarea\n vederea ob]inerii certificatului de atestare a taximetri[tilor sau sus]ineriitestului periodic de c`treace[tia. în prezent, valoareaacestuia este de 12 lei.

REPREZENTARE ÎN SPATELE U{ILOR ÎNCHISE

„UNTRR continu` s` sus]in` interesele transportatorilor rutieri dinRomânia [i \[i men]ine pozi]ia\n ceea ce prive[te organismulunic de control, ca organism independent decontrol aflat \n subordineaMTI. „Suntem \mpotrivaoric`rei alte variante, princare una dintre autorit`]i s`

aib` puteri crescute. Acestorganism trebuie s` aib` posibilitatea s` controleze [i s` sanc]ioneze [i celelalteautorit`]i - ARR, CNADNR, RAR, dac` nu [i-au \ndeplinit corectobliga]iile legale“, se arat`

\ntr-un comunicat UNTRR.Uniunea sus]ine, de aseme-nea, simplificarea legisla]ieidin transporturile rutiere, prineliminarea personaliz`riicopiei conforme a licen]ei detransport [i alinierea valabilit`]ii copiei conforme la cea a licen]ei de transport,f`r` costuri suplimentare.„UNTRR sus]ine operatorii de transport rutier \n dialogulcu autorit`]ile din România \n mod real [i nu doar

declarativ. UNTRR sus]ine interesele transportatorilor din România [i dincolo de u[ile Ministerului Transporturilor, acolo undealte asocia]ii devin ni[te difuzoare ale vocilorautorit`]ilor“, se subliniaz` \n comunicat

COLABORARE

LA POMP~

MOL România [i UniuneaNa]ional` a TransportatorilorRutieri din România (UNTRR)au aniversat un an de lasemnarea parteneriatului, princare compania petrolier` ofer`condi]ii comerciale specialemembrilor uniunii. Cu aceastòcazie, a fost anun]at` [ilansarea \n viitorul apropiat aserviciului de desc`rcare adatelor din cardurile [oferilor [itahografele digitale, MOL fiindprima companie petrolier` dinRomânia care ofer` aceast`facilitate transportatorilor.„Membrii UNTRR beneficiaz`

Gebruder Weiss va \nregistra\n acest an o cre[tere cu circa15% a cifrei de afaceri pe pia]adin România, pân` la circa 17milioane de euro. „Cifra de afaceri se va situa \n acestan undeva la 16 - 17 milioanede euro, comparativ cu 14,5milioane de euro \n 2008,cre[teri urmând s` se \nre -gistreze \n special pe trans-portul intern [i pe opera]iunilede logistic`“, a declarat ViorelLeca managing directorGebruder Weiss. Compania [i-a extins re]eaua \n România,\n aprilie fiind inaugurat termi-nalul companiei din Bucure[ti,situat \n Bolintin Deal, cu oinvesti]ie de 15 milioane deeuro. În plus, a achizi]ionat 2,7hectare de teren \n apropierede Sibiu unde va fi contruit,pân` \n prima parte a anului2010, un alt terminal, al treilea,investi]ia ridicându-se la circatrei milioane de euro. Gebruder Weiss mai de]ine un

terminal al Arad [i centre laConstan]a, Bacù, Sibiu [i Cluj.În total, noul terminal dinBucure[ti are 8.500 de metrip`tra]i de depozit, 1.300 demetri p`tra]i de birouri [i 2.500de metri p`tra]i de cross-docking (opera]iuni de depozitare [i transfer).Gebruder Weiss este o com-panie austriac` cu o cifr` deafaceri de 990 milioane euro lanivel de grup, care \[i concen-treaz` activitatea \n special peEuropa Central` [i de Est. Pân`\n 2011, Gebruder Weiss vainvesti 100 milioane de europentru dezvoltare \n Macedo-nia, Muntenegru, Albania [iRepublica Moldova.

GEBRUDER WEISS CONTINU~ INVESTI}IILE

7

de avantajul accesului la tahos-ta]iile amplasate \n benzin`riileMOL pentru desc`rcareadatelelor din cardurile [oferilor[i tahografele digitale. Serviciulde management al datelor dintahografele digitale prezentatde UNTRR ajut` companiile detransport s` \[i optimizeze cos-turile. Nu este necesar` oinvesti]ie \n echipamente, chel-tuielile sunt dimensionate \nfunc]ie de num`rul de vehicule,iar lunar sunt incluse 10desc`rc`ri per vehicul, indife-rent de num`rul [oferilor. Deasemenea, rapoartele [i ges-tionarea datelor desc`rcate dintahograf sau din cardurile con-duc`torilor auto sunt realizatede o aplica]ie online“, a spusRadu Dinescu, Secretar Generalal UNTRR.

ACCIDENTELEPROVOAC~ PIERDERI DE 2% DIN PIB

Accidentele rutiere provoac`pierderi economice [i socialede 2% din PIB, iar cre[tereagradului de siguran]`, prinsc`derea num`rului de victime,ar duce la majorarea veniturilorbugetare, arat` reprezentan]iiMinisterului Transporturilor [i

Infrastructurii (MTI). Mediafaxinformeaz` c` acest punct devedere este inclus \n nota defundamentare a unui proiectde hot`râre de guvern, elabo-rat de MTI, pentru adoptareaStrategiei Na]ionale pentru Siguran]` Rutier` 2009-2013.

PARCARE {I FABRIC~DE GEAMURI BLINDATEÎN OTOPENI

Firma Nera Auto, specializat`\n furnizarea de vehicule spe-ciale de transport valori, inau-gureaz`, la sfâr[itul lunii iunie,o parcare vizavi de aeroportulHenri Coand` Otopeni [i vreas` \nceap`, \n 2010, construc]iaunei fabrici de geamuri blin-date, investi]ie de 1,5 milioaneeuro. Mediafax informeaz` c`,potrivit companiei, pre]ul pen-tru o zi va fi de 48 de lei, iarpentru trei zile de 114 lei.Firma a inaugurat recent \nPope[ti Leordeni, \n partea deSud a Capitalei, un centru deproduc]ie de ma[ini blindate,care include [i facilit`]i deservice, investi]ie de cinci mi-lioane de euro. În 2008, firma alivrat 250 de ma[ini blindate,iar \n acest an estimeaz`furnizarea a 400 de unit`]i.

REPARA}II CU PROBLEME DE CALITATE

Unele firme de asigur`rifor]eaz` posesorii de ma[ini care de]in poli]e de asigurare s` apeleze la reparatori neautoriza]i de c`tre constructori, sub pretextul reducerii costurilor,\ns` acest lucru poate ducela pierderea garan]iei ma[inii, sus]ine APIA. În afar` de riscurile privindsiguran]a rutier`, generate de folosirea unor piesenecorespunz`toare calitativ, aceste practici pericliteaz` investi]iile, efectuate \n ultimii 15 ani, de to]i membrii APIA [i nunumai, de a dezvolta re]elelede distribu]ie [i service la cote de calitate, instruirea personalului [i dotarea tehnic`potrivit standardelor cerute de c`tre constructor. Asocia]ia,citat` de Mediafax, consider`c` este incorect ca posesoriide poli]e de asigurare s` fie orienta]i spre astfel de alternative pentru care nu au fost consulta]i la emiterea [i plata poli]ei [i pentru care nu li s-a cerut acordul.

MERCURIALUL COSTURILOR PE LUNA IUNIE

Tonaj total 3,5 7,49 34

Ipoteze:

- Nr. mediu de kilometri/or` 5.200 6.502 7.900

- Cost motorin`* 3,70 3,70 3,70

- Consum mediu plin/100 km 13.9% 17,2% 36,7%

- COST MEDIU** 1,71 1,85 2,42

*Pre] mediu: 3,7 RON/litru (luna iunie a fost una cu cele mai multe modific`ri de pre]uri la

benzin`rii, la Petrom [i Rompetrol \nregistråndu-se patru modific`ri \ntre 1-18 iunie pentru

fiecare re]ea - minim 3,6 - maxim 4,06. Nu a fost luat` \n considerare modificarea de pre]

anun]at` \n 29 iunie, fiind irelevant` pentru calcul).

**Costul a fost realizat pe baza mediei aplicat` la un num`r de cinci operatori cu dimensi-

uni diferite de flot`. Moneda: RON. Costurile considerate f`r` TVA.

Sursa: AFP-MKT Consulting & Management

Mai pu]ini expozan]i.Mai pu]ini vizitatori.{i, totu[i, singurultârg dedicat transpor-turilor din România.Transport-ARp`streaz` \nc`tradi]ia, dar s-a adaptat la actualelecondi]ii economice,mai pu]in prielnice.

E xpo Arad Interna]ional aorganizat la mijlocul luniiiunie cea de-a XVI-a edi]iea Transport-AR, târg inter-na]ional de transporturi

profesionale, rutiere, feroviare, ser-vicii conexe [i logistic`. Chiar dacèxpozi]ia nu s-a ridicat la nivelul celeidin 2008, faptul c România men]ineo astfel de manifestare dedicat`transporturilor, \n timp ce târguriprestigioase, precum RAI Amster-dam, nu se mai desf`[oar` \n acestan, este de bun augur. De altfel,chiar dac` a avut de suferit dinpunctul de vedere al num`ruluiexpozan]ilor, oferta din standuria fost divers`, fiind prezente firmedin România, Ungaria, Olanda, Polo-nia, Germania, Italia, Austria [i Sue-dia.

F`r` a avea preten]ia de a fiexhaustivi, v` prezent`m \n con-tinuare câ]iva dintre cei maiimportan]i participan]i de laTransport-AR.

Diversitate [i oferte speciale

Auto Schunn, centru autorizatde vânz`ri [i service Mercedes-Benz particip` de 15 ani consecu-tiv la Transport-AR, eviden]iin-du-se fa]` de 2008 prin faptul c` a

reprezentat pe lâng` marca pre-mium Mercedes-Benz [i Chrysler,Jeep, Dodge, Mitsubishi Fuso, Som-mer [i Smart. Cu ocazia târgului,Auto Schunn, care a dispus de spa]iide expunere atât \n interior, cât [ipe platforma exterioar`, a prezen-tat vizitatorilor oferte speciale pen-tru autoturisme rulate al`turi deautovehicule comerciale u[oaremarca Mercedes-Benz [i MitsubishiFuso. Oferta diversificat`, practi-carea sistemului de buy back,finan]`rile avantajoase au carac-

8

TR

AN

SP

OR

T-A

R

Sub zodia adapt`rii

9

terizat prezen]a Auto Schunn latârg, reprezentând puncte de atrac -]ie pentru toate segmentele declien]i, care au putut identifica po -sibile economii \n buget.

De men]ionat c` marca Mer-cedes a fost bine reprezentat` laArad, al`turi de Auto Schunn fiindprezent pe platforma exterioar` cuun spa]iu important de expunere Mercedes-Benz România, care apus accentul pe vehicule destinatesectorului de construc]ii ([i \n spe-cial pe solu]iile pentru ora[), având\ns` expus [i un vehicul specializatpentru aplica]ii forestiere, dar [isolu]ii pentru transportul inter-na]ional de m`rfuri.

Cefin a p`strat tradi]ia printr-oprezen]` bine pus` la punct, petoat` gama oferit` de cel mai maredealer Iveco din România. Astfel,la gama light - Daily, au fost expusemodele furgon [i specializate, Cefinoferind solu]ii pentru orice tip de ac -tivitate pe acest domeniu. „Amprezentat, de asemenea, ma[ini lagama medie [i suntem preg`ti]i [ipentru gama grea, unde am pusaccent pe basculante [i betoniere.Vânz`rile pe acest segment merg \nritmul \n care merg [i construc]iile,dar facem eforturi s` fim al`turi declien]i prin finan]`ri facile [i pachetepost-vânzare avantajoase. Chiardac` lucr`m cu to]i finan]atorii de

pe pia]`, beneficiem de avantajuloferit de societatea de finan]are aproduc`torului, Iveco Capital“, aspus Iulian R`ducan, Branch Ma-nager Cefin România. El a ar`tatc`, din punctul de vedere al vânz`ri -lor, luna mai a fost optimist`, chiarmai optimist` decât \nceputul lui iu -nie. Tot \n standul Cefin a putut ficonsultat` [i oferta grupului pesegmentul de piese de schimb(adaptat`, bine\n]eles, cerin]eloractuale), prezentat` prin interme -diul diviziei Premium Truck Parts,la care s-a adùgat oferta variat` deanvelope prin divizia Pneumaxx.„Avem inclusiv un stoc pentru ogam variat de anvelope pentru uti-laje de construc]ii, pentru agricul-tur` sau pentru echipamente des-tinate segmentului de logistic`“, amai explicat reprezentantul Cefin,men]ionând faptul c sunt pu]ini ceicare au astfel de anvelope pe stoc.

Cerealele aduccomenzi...

Wielton a expus \n primul rândprodusele pe care le prezint` \nmod tradi]ional, semiremorcile bas-culabile reprezentând produsulprincipal al companiei pe pia]` \nacest moment. „¥inând cont de ce -rerea de pe pia]a agricol`, semire-morcile basculabile reprezint` pro-dusul nostru vedet`“, a declarat

Alex Pùnescu, director generalInter Cargo Grup, importator Wiel-ton \n România. În premier`, a fostexpus` [i o semiremorc` bascula-bil` semirotund`, produs specializatpe segmentul de agregate, lansatde Wielton pe plan interna]ionalanul acesta, \n dou` variante devolum, de 24 [i 30 mc. „Un alt pro-dus pe care nu l-am mai prezentatpân acum la Arad a fost semiremorcacu desc`rcare prin podeaua mobil`(moving floor) de volum mare (90mc) recomandat` \n primul rândpentru rumegu[ sau materiale vracfoarte u[oare“, a ar`tat Alex Pùnes-cu, explicând c` semiremorca cuprelat` nu a mai fost expus`, pen-tru c` pia]a este „zero“ pe acestsegment. „Dac` ne raport`m la2007-2008, totul merge foarte slabsau slab. Din luna mai, se mani-fest` o cerere mai mare decât ne a[ -teptam pe segmentul agricol. Mergcerealierele, semiremorcile de alu-miniu, la volume mari, sau celemixte, cu volume de 40 mc, pe care,de regul`, le cump`r` transporta-torii care prefer` s` aib` variante derezerv` [i, atunci când nu mergcerealele, s` mai transporte nisipsau agregate. Chiar dac` semire-morcile din aluminiu precoman-date la uzin` au fost deja vândute,raportându-ne la 2007-2008, chiar[i acest segment este \n sc`dere,

10

dar procentele sunt mai mici, de10-20%“, a men]ionat Alex Pùnes-cu, precizând c` problema cea maimare cu care se confrunt` este ceaa finan]`rilor. Semiremorcile bascu -la bile au reprezentat punctul forte[i pentru Fliegl, segment pe careau fost primite cereri mai multe \nultimul timp. „Pe partea de trans-port de m`rfuri generale, pia]a amai sc`zut, dar se mai mi[c` \n agri-cultur`. Aceste vehicule se pot folosi[i \n agricultur` [i pentru transportnisip sau agregate“, a precizat PetraHell, reprezentant comercial al Fliegl,men]ionând c` pe segmentul detransport m rfuri generale nu s-a vân-dut nimic \n România \n acest an. Pede alt parte, s-au c utat semiremorcilede capacitate mic` dedicate mate-rialelor de construc]ii (saci de cimentsau glet ori utilaje mici). Autocon-struct a prezentat la Arad o semi-remorc` Meiller de 28 mc pentrutransportul agregatelor, una de 60mc destinat transportului de cereale,un trailer Faymonville cu 3 axe, precum [i o cistern` destinat` trans-portului de bitum. De men]ionatc`, pentru toate produsele expuse,Autoconstruct a preg`tit o ofert spe-cial`, lansat` o dat` cu deschidereatârgului [i valabil` pe toat` perioa-da de var` a anului 2009.

... [i eolienele

Broshuis a pus accentul pe ofertespeciale, expunând o platform`destinat` paletelor de eoliene, seg-

ment pe care va fi demarat trans-portul \n scurt timp \n România.„Am expus un trailer cu 8 axe [isarcin` util` de 100 t destinat stâlpi-lor de eoliene, un low loader [i ungât de leb`d` cu 4 axe“, a ar`tatLeen Hagestein, reprezentantul devânz ri Broshuis \n România, explicândc` toate trailerele expuse sunt dejavândute. El a precizat c`, \n 2009,vânz`rile s-au redus cu mai multde 50%, dar exist` \ns` semnaledin Europa de Vest [i Statele Unitec`, dup` concediile de var`, \ncepeo u[oar` redresare. „Din p`cate,tarifele de transport sunt foartesc`zute [i nu merit` s` cumperi untrailer nou, motiv pentru care suntpreferate vehiculele la mâna a doua.În acest moment, exist` multe repo -sesii [i, pân` când nu se vinde totstocul, nu se poate face nimic. Apre-ciem c` se va men]ine criza eco-nomic` pân` \n 2012-2013. Dar nune vom mai \ntâlni niciodat` cuceea ce a fost \n perioada 2007-2008“, a subliniat Leen Hagestein.

Piesele de schimbse achizi]ioneaz`cump`tat

Chiar dac` mai pu]in afectat,segmentul de piese de schimb se con-frunt`, de asemenea, cu efectelereducerii segmentului de transport.„În ultimul timp, clien]ii sunt multmai cump`ta]i, se gândesc de 2-3ori pân` la a lua decizia de achizi]iea piesei. Probabil c`, \n aceast`

perioad , nu vom mai discuta de sto -curi de marf`. Vom vorbi numai deachizi]ii necesare, dar nu ne confrun -t`m cu o c`dere grav`“, ne-a declaratEugen Rab, director de vânz`ri al ABInclusive. AB Inclusive, parte a SC Speedy Driver Srl, este importator[i distribuitor de piese de camioane,reprezentând branduri importantede produc`tori de pe mapamond.

Pe de alt parte, volumul vânz rilorde anvelope a sc`zut semnificativ.„Am vândut undeva la 40% fa]` deanul trecut, din cauza segmentu-lui transport care nu mai func]ioneaz`cum trebuie [i a b`ncilor care nu maiacord` finan]`ri“, a ar`tat SergiuSarban, product manager Com NicoServ, adùgând c` produc`torii dema[ini au redus activitatea, iar pro-duc`torii de anvelope au \nchisfabrici din Vest. „Din aprilie, pia]aa \nceput cât de cât s` se mai revi -goreze, dup` ce primele luni - ia-nua rie, februarie, martie - au fost lap`mânt, cu vânz`ri extrem de mici“,a mai spus el.

Calitatea conteaz`

„M` intereseaz` foarte multcre[terea de dup` criz`. Încerc`ms` supravie]uim [i ne facem pla-nuri pentru sus]inerea cre[terii dedup` terminarea acestei conjunc-turi defavorabile“, ne-a explicatVladimir Duca, managing directorHyva Romania. Hyva Group esteunul dintre cei mai importan]i furni-zori globali de componente uti-

TR

AN

SP

OR

T-A

R

11

lizate \n sistemele hidraulice de\nc`rcare/desc`rcare de pe camioane[i semiremorci. Produsele sale suntutilizate \n \ntreaga lume \n trans-porturi, construc]ii, minierit, ma -nipularea materialelor [i servicii demediu. Hyva a pus accent la Trans-port-AR pe prize de putere, cilindri[i kituri hidraulice de basculare,segment pe care pia]a merge maibine, decât pe cel de echipamentecu valoare mare. Potrivit lui VladimirDuca, mai ales \n aceast` perioad`,este foarte important` calitateacomponentelor utilizate pe vehiculelecomerciale, pentru a nu suportacosturi suplimentare de exploatare.

Pe segmentul de echipamentede securitate, Defend Group aprezentat, la Transport-AR, DefendLock - un sistem de blocare aschimb`torului de viteze, care,datorit` yalei rezistente [i de cali-tate, blocheaz` schimb`torul deviteze \n pozi]ia de mar[arier, schim-barea treptelor de vitez` fiind ast-fel imposibil`. Defend este lider \ndomeniul securit`]ii autovehiculelor\n Cehia, pozi]ie pe care se men]ine[i \n alte ]`ri, mai ales \n EuropaCentral` [i de Est. Începând cu anul2008, Defend Group a p`truns [ipe pia]a din România, oferind \nacest moment cel mai larg sorti-ment de sisteme de securitate pen-tru ma[ini.

Rafturi inteligente

¥inând cont de importan]a pecare o câ[tig` \n ultimul timp seg-mentul de logistic` [i \n România,HI-LO a prezentat vizitatorilor ogam` complet` de rafturi, pornindde la sistemele destinate m`rfurilorpaletizate [i pân` la solu]iile spe-ciale pentru arhivare. Unul dintre pro-dusele pe care HI-LO pune accent,Shelfplan, este un sistem de raf-turi cu deschidere mare, de cali-tate superioar`. Având o capaci-tate de \nc`rcare ridicat`, sistemuleste potrivit pentru o gam` larg`de aplica]ii, precum depozitareacomponentelor de mici dimensiu-ni, a materialelor, uneltelor, arhivelor,a articolelor de \mbr`c`minte [i adispozitivelor. Concret, Shelfplanreprezint` o trecere de la rafturilepentru sarcini u[oare la stelaje pen-tru pale]i. Sistemul acoper` game

de aplica]ii care variaz` de la depo -zitarea unei singure unit`]i pân` lasisteme de depozitare multietajate[i suport` pân` la 7.000 kg greu-tate distribuit` uniform pe travee [ipân` la 1.020 kg \nc`rcare a uneigrinzi. Shelfplan propune, de aseme-nea, sisteme mobile, care rezolv`constrângerile legate de spa]iu. Raf-turile sunt montate pe o baz mobil[i sunt controlate manual sau elec-tronic, ceea ce duce la sc`dereanum`rului de coridoare necesarpentru manipulare. Spa]iul podeleieste folosit la maximum, fiind nece-sar un singur coridor opera]ional.

{i burse inovative

Nu au lipsit nici bursele de trans-port de la târgul de la Arad, Bur-saTransport [i TimoCom oferindinforma]ii de ultim` or` c`rù[ilorprivind modul \n care se poate \ntâl-ni cererea [i oferta de transport.De altfel, ofertantul bursei de trans-

port TimoCom Truck & Cargo, liderpe pia]a din Europa, a prezentat laTransport-AR cel mai nou punct alsù de atrac]ie: o extindere a pro-gramului special pentru prestatoriide servicii de curierat [i nu numai.Programul este eficient [i u[or deutilizat, cu ajutorul unei func]ii, care,datorit` câmpurilor suplimentarede introducere, face munca firmelorde transport nu numai simpl`, ci [imai confortabil` [i mai eficient`.Astfel, la introducerea transportului,se pot stabili \n prezent perioadeleexacte de \nc`rcare [i de desc`rcare,respectiv informa]ii mai detaliatedespre ora \nc`rc`rii sau a desc`rc`rii.În afar` de posibilitatea de a pre-ciza termenele dorite, comenzilepot fi declarate [i ca deplas`ri spe-ciale. În plus, fa] de imaginea de an -samblu asupra transporturilor, uti-lizatorul poate selecta acum un câmpextra pentru deplas`ri speciale [ipoate permite filtrarea corespunz` -toare a ofertelor.

TR

AN

SP

OR

T-A

R

12

L a intrarea \n RepublicaUngar , solicita]i (\n cazul\n care ave]i dubii privinddep`[irea greut`]ii admi -se) cânt`rirea camionu-

lui [i bonul de cântar. F`r` bon decân t`rire, nu p`r`si]i locul cânt`ririi!„Ex perien]a ne spune c` osia care,la Nickelsdorf, are 10.500 kg, laNagylak va avea (presupunere)11.510 kg [i ve]i fi amenda]i!“, aprecizat Mayer Siegfried. El a expli-cat c` limita maxim` de greutatepe ax` \n Ungaria este de 11.000 kgpentru autovehiculele prev`zutecu perne de aer, dar se admite o to-leran]` de maxim 500 de kg, motivpentru care este legal s` se circulecu pân la 11.500 kg pe axa motoare.„În cazul \n care se va constata o gre -utate de 11.501 kg, nu ve]i avea odep`[ire de 1 kg, ci de 501 kg“, aar`tat Mayer Siegfried.

Verifica]i \nainte de a porni \ncurs completarea corespunz`toarea rubricilor CMR, posesia contrac-tului de leasing, contractul de mun -c` [i/sau a legitima]iei de serviciucu poza vizat`, valabilitatea copieiconforme, a verific`rii tahograf(verifica]i inclusiv dac` dimensiu-nile de cauciuc \nscrise \n aceasta

corespund cu cele montate pe axatr`g`toare), atestat profesional,ITP etc. Pentru dep`[irea timpilorde con ducere, pentru \ntreruperea(prin mi[carea autovehiculului) a tim -pilor de odihn`, pentru „\nc`leca -rea“ pe pauza de odihn` zilnic`[i/sau s`pt`mânal`, sunte]i obliga]ica, \nainte de a fi controla]i deorganele competente, s` \nscrie]ipe versoul diagramei motiveledep`[irii, mi[ c`rii autovehiculului

- Neselectarea aparatuluitahograf pe pozi]ia „PAT“\ntre pauza dintre cele dou`(sau trei) perioade de conducere;- Neselectarea aparatuluitahograf pe pozi]ia „P~TRAT“la pornirea \n curs`;- Neselectarea aparatuluitahograf pe pozi]ia „CIOCANE“\n momentul \n care sunte]isupu[i unui control NKH,ORFK, VPOP.

CÂTEVA MOTIVEpentru care românii suntsanc]iona]i cu amenzigrase \n Ungaria:

Presiunea cre[te. Amen-zile se cumuleaz`... În Un-garia, se vehiculeaz` cifreastronomice de ordinul ze-cilor de mii de euro, iar[ansele românilor de a influen]a zelul ie[it dinlimitele bunului sim] pecare \l dovedesc controloriimaghiari este aproapeegal cu zero. {i pentru c`paza bun` trece primejdiarea, am aflat, cu ocaziatârgului de transport de laArad, câteva sfaturiprivind modul \n care pot fievitate problemele \n Ungaria, de la MayerSiegfried, membru \n con-siliul director al Asocia]ieiPatronale a Transportato-rilor Europa (APTE) 2002 [i unul dintre cei mai marisus]in`tori ai c`rù[ilorromâni \n statul vecin.

sfaturi contraAMENZILOR

13

sau a folosirii unei diagrame peintervalul de timp ce dep`[e[teperioada pentru care a fost con-ceput`.

Nota]i orice neconformitatemotivabil` pe versoul diagramei.

Verifica]i existen]a [i valabili-tatea a cel pu]in dou` extinctoarepe autovehicul.

Verifica]i existen]a trusei me-dicale \n termen de valabilitate [iomologat` de Ministerul S`n`t`]ii,set de becuri de rezerv` (trus` ADR,dac` este nevoie).

ßan]urile cauciucurilor trebuies` fie de 2 - 4 mm, iar pe timp deiarn` s` ave]i un set de lan]uri anti-derapante.

Vinova]i din oficiu

„Consider`m oportun` sensibi-lizarea urgent` a organelor com-petente române, de a exercita pre-siuni asupra organelor competentemaghiare, de a amenda Ordonan]aGuvernamental` maghiar` 57/2007care reglementeaz transportul ruti-er, deoarece consider`m c` este unatac direct la demnitatea uman`,nu respect` prezum]ia de nevi-nov`]ie, \ncalc` flagrant drepturilede ap`rare \mpotriva abuzurilorautorit`]ilor, dep`[este atribu]ia sade a preveni unele evenimente rutieregrave survenite din nerespectarea tim -pilor de conducere [i odihn , prev`zu -te \n Regulamentul european 561/2006,[i se axeaz` \n exclusivitate pe a a -duce venituri nejustificate la buge-tul Ungariei, injuste, dispropor]ionalefa]` de abaterile minore de la regle-ment`rile europene“, a concluzio -nat reprezentantul APTE 2002.

C`rù[ii protesteazÀsocia]ia Patronal` a Transporta-torilor Europa 2002 (APTE) [i Fe-dera]ia Operatorilor Români deTransport (FORT) au organizat \niulie la N`dlac o conferin]` de pres`protest cu privire la a bu zurilerepetate ale organelor de controldin Ungaria. C`rù[ii români au\ncercat astfel s` sensibilizezeforurile europene (c` rora, de altfel,le-au transmis un memoriu), carear trebui s` ia pozi]ie vizavi de ositua]ie care a ajuns la limit`, sol-dându-se chiar cu sinucideri \n rân-dul [oferilor amenda]i cu zeci demii de euro. „|ncerc`m s` atragematen]ia c` nu se mai poate, c` s-aajuns la limita - limitelor [i c` au-torit`]ile ungare [i cele române[titrebuie s` g`seasc` o solu]ie ur-gent` prin care s` aplice regu -lamentul e uropean privind transporturile rutiere, a[a cum se aplic`[i \n alte state. Tematica de con-trol s` nu fie una direc]ionat` petransportatorul român, ci s` fie otematic` general`, de control, pediferite direc]ii, cum ar fi dep`[iride diagram`, dep`[iri de masemaxim autorizate etc“, a afirmatAugustin Hagiu, pre[edintele FORT,citat de Agerpres. „Lucrurile nu s-au \mbun`t`]it ci,dimpotriv`, situa]ia este tot maigrea, ap`rând deja chiar [i primelevictime umane ale tratamentuluiaplicat de autorit`]ile ungare“, aadùgat el.Anual, \n perioada iunie - august,se emit avertiz`ri de control \nceea ce prive[te transportatorii cetranziteaz` statul ungar, avertiz`ricare au \ns` „caracter discrimina-toriu [i sunt \ndreptate direct c`tretransportatorii ro mâni, deoareceeste men]i onat` frontiera cuRomânia ca punct principal de con-trol, f`r` a face referiri la celelaltefrontiere ale Ungariei“. AugustinHagiu a a cuzat Ministerul Aface ri-lor Externe c`, \n loc s` protestezepentru acest tratament discrimi-natoriu, se m`r gi ne[te la a setransforma \n mesagerul au-

torit`]ilor ungare, transmi]ândtransportatorilor comunicate, spre[tiin]`.

Românii - vac` de muls

Statisticile ungare de control altransportatorilor din ComunitateaEuropean` arat` c` pe primul loc,\n anii 2007- 2008, se afl` Româ-nia, cu un num`r total de 8.704amenzi, reprezentând 38,34% dinto talul amenzilor aplicate, pe loculsecund situându-se Ungaria, cunumai 3.819 amenzi, cuantumulacestora fiind mult mai mic decâtcel al celor aplicate transportato-rilor români.„Ne este refuzat dreptul la o con-testare corect` a hot`rârilor desanc]ionare, prin faptul c` prima [ia doua instan]` de solu]ionare suntforurile superioare ale autorit`]iicare a aplicat amenda, cu plata uneitaxe de timbru consistente, ce sepercepe la fiecare pas de con-testare, \n locul a dres`rii c`tre oJudec`torie com petent`, fapt ce arsuspenda plata amenzii pân` lahot`rârea definitiv` de sanc ]io nare.S` nu uit`m c` toate amenzile datede c`tre VPOP sunt pl`tite deja \nmomentul depunerii contes ta]iei,act for]at de sechestrarea autove-hiculului pân` la plata amenzii. Deci,\n acest caz, suntem cumulat ne-drept`]i]i, \nc` \nainte de a se afladac` \ntr-adev`r s-a \n deplinit oabatere de la Regulamentul EC561/2006 sau nu“, a pre cizat, larândul sù, Miron Spo rea, vice pre -[edinte APTE 2002.Reprezentan]ii patronatelor trans-portatorilor români au men]ionatfaptul c` memoriul transmis fo -rurilor competente la nivel euro-pean reprezint` doar prima form`concret` [i direct` \n abordarearadical` a problemei, urmând caambele patronate s` \[i asume [iviitoarele ac]iuni, indiferent denatura lor.

Conform presei maghiare, din cauza unei amenzi dispropor]ionate date de controlorii unguri,

un [ofer lituanian s-a sinucis

APTE 2002[i FORT aupostat unbanner-protest \napropierede N`dlac,la grani]acu Ungaria

14

Tot cu ocazia târguluide transport de laArad, i-am putut luaun interviu secretaru-lui de stat din Minis-terul Transporturilor,Eusebiu Pistru, chiar\n standul ZIUA.

Ce se mai \ntâmpl` din punctde vedere legislativ pentrucombaterea tarifelor de dum-ping utilizate \n transporturi?

Vom emite o ordonan]` \n acestsens. Dar trebuie s` discut`m mai\ntâi acest subiect cu reprezentan]iitransportatorilor, ai patronatelor[i ai sindicatelor. Trebuie mai \ntâis` ne punem de acord asupra aces-tor aspecte. Chiar dac` eu consi -der c` modelul francez este unulbun, nu m-am gândit la o variantànume. A[tept propunerile trans-portatorilor [i vom alege cea mai bun`solu]ie. Probabil, dac` o s` ias`bine, [i alte ]`ri europene vor apli-ca modelul românesc.

Care este pozi]ia MinisteruluiTransporturilor privind redu-cerea \n Parlament a progra-mului de transport inter-jude]ean prin servicii regulate?

Prin legea de aprobare a Ordo-nan]ei 74/2008, s-a decis revenireala o valabilitate de 3 ani a progra-mului de transport interjude]eanprin servicii regulate. Exist`, \ns`, osc`pare. Noi am cerut s` se revin`la aceast` perioad` de 3 ani, dartrebuia ca [i licen]ele care au fostacordate pe 5 ani s` revin` la 3 ani.

Dar \n ordonan]` a sc`pat [i s-a revenit cu programul la 3 ani, \ntimp ce licen]ele acordate pe 5 anir`mân valabile. În acest contextlegislativ, peste 2 ani se va face lici-ta]ie, dar cei care au licen]e pe 5ani \[i p`streaz` traseele pân` laexpirarea lor.

Toate licen]ele care vor fi emisede acum \ncolo vor avea \ns` vala -bilitate de 3 ani. Vom \ncerca s` mo -dific`m din nou aceast` ordonan]`cu ajutorul parlamentarilor pentru

a reduce la 3 ani [i actualele licen]e.Acum nu ne putem \ncadra. Dacàvem programul de transport pe3 ani, peste 2 ani (cât a mai r`maspân` la urm`torul program), vomputea s` facem licita]ie doar pecâteva trasee noi, pe care le eliber`macum. De aceea ar mai trebui f`cut`\nc` o modificare pentru a reduceperioada de valabilitate a licen]elorla 3 ani. Aceasta, dac` o vom face.Dac` nu, va r`mâne a[a, iar laurm`toarea licita]ie din 2013 se vaintroduce programul pe 3 ani. Nu[tiu dac` va mai fi vorba desprelicita]ie sau vom opta pentru libe -ralizare. Lu`m \n calcul toate cele treivariante: p`strarea sistemului actu-al, concesiunea [i liberalizarea.

Dar transportatorii...

Programul de transport interjude]ean a revenit la 3 ani, \n timp ce licen]ele acordate pe 5 ani r`mân valabile

CONTROL UNICdin toamn`

TR

AN

SP

OR

T-A

R

15

În ce stadiu v` afla]i \n ceea ceprive[te introducerea con-trolului unic?

Suntem aproape de sfâr[it. I-am dat o form` final`. Mai avemde rezolvat ni[te probleme privindstabilirea bugetului.

Probabil institu]ia se va finan]adin bugetul ARR. ßi probabil c`,dup` vacan]a parlamentar`, va fifunc]ional. Îl vom promova prinordonan]` de urgen]` dac` va fiParlamentul \n vacan]` sau prinlege, \n caz contrar.

Când va fi finalizat cu totul, o s`stabilim de unde lu`m bugetul, deunde lu`m oamenii, cum trans-fer`m logistica. Domnul ministruBerceanu chiar vrea s` introducàcest control unic.

Se poate spune c`, dintoamn`, vom avea controlunic?

Eu zic c` da. Dup` cum [ti]i,toate modific`rile legislative le-amf`cut \n urma discu]iilor cu trans-portatorii, cu sindicatele [i cupatronatele.

Ce mai ave]i \n vedere privindsensibilizarea autorit`]ilormaghiare cu privire la problemele pe care le\ntâmpin` c`rù[ii români \naceast` ]ar`?

Am avut, \n urm` cu o lun` [ijum`tate, o \ntâlnire cu secretarulde stat omolog din Ungaria.

Întâlnirea a vizat interconexi-unea drumurilor pe care le avem\n zonele de frontier`, dar am pur-tat [i discu]ii cu privire la controalelecare se fac de c`tre autorit`]ilemaghiare transportatorilor români.

A r`mas s` mai avem o discu]iepe tema reglement`rilor care sta-bilesc cuantumul foarte mare alamenzilor pentru nerespectarearegulilor privind timpii de condus[i odihn`.

V` mul]umim pentru timpulacordat.

Inspectori pentru oriceVa fi emis` o ordonan]` pentru combaterea tarifelor de dumping

Ultima variant` de modificare aOrdonan]ei de Urgen]` 109 privindtransporturile rutiere discutat` \ncomisia de dialog social de c`trereprezentan]ii Ministerului Trans-porturilor [i Infrastructurii (MTI) [icei ai patronatelor men]ioneaz`c` va fi desemnat` o institu]iepublic` din subordinea MTI ca fiindorganismul unic de control \ndomeniul transporturilor rutiere,care va efectua controlul respect`rii prevederilor legisla]ieidin domeniu, precum [i inspec]ia[i controlul activit`]ii de transportrutier a operatorilor de transportrutier, a operatorilor de activit`]iconexe transportului rutier, ast`rii tehnice a vehiculelor rutiereaflate \n circula]ie pe drumurilepublice [i a utiliz`rii infrastructuriirutiere. Acela[i organism unic decontrol va verifica activitatea [co-lilor de conduc`tori auto [i a in-structorilor autoriza]i.Condi]iile aferente ob]ineriicalit`]ii de inspector al organismului unic de control, precum [i atribu]iile [i obliga]iileacestora, se vor stabili prin hotâre de Guvern.Conform propunerii de act norma-tiv, inspectorii organismului unicde control vor asigura verificarearespect`rii condi]iilor de operare atransporturilor rutiere [i a ac-tivit`]ilor conexe acestora, ast`rii tehnice a vehiculelor rutiereutilizate la opera]iunile de trans-port rutier, a respect`rii limitelormaselor [i/sau dimensiunilormaxime admise/autorizate [i aachit`rii tarifului de utilizare a in-frastructurii de transport rutier,precum [i verificarea activit`]ii depreg`tire a persoanelor \n vedereaob]inerii permisului de conducere. Aceea[i propunere stipuleaz` c`sunt supuse controlului toate ve-hiculele rutiere care sunt oprite,sta]ioneaz` sau circul` pe dru-murile publice, destinate [i uti-

lizate pentru transportul dem`rfuri, a c`ror mas` total`maxim` autorizat`, inclusiv re-morca sau semiremorca,dep`[e[te 3,5 tone, toate autove-hicule de transport persoane cumai mult de 9 locuri (inclusiv alconduc`torului auto), precum [itoate autovehiculele utilizate laactivitatea de preg`tire a per-soanelor \n vederea ob]inerii per-misului de conducere.

Drept de oprire [i de acces

Inspectorii organismului unic decontrol vor avea dreptul sòpreasc` orice vehicul rutier carecircul` pe drumurile publice inclus\n aceste categorii, iar autove-hiculele de control aflate \ndotarea organismului unic de con-trol vor fi dotate cu dispozitive desemnalizare luminoas` de culoarero[ie cu mesaje variabile, de carepot face uz numai pentru oprirea\n trafic a vehiculelor. Astfel, laafi[area pe dispozitivul de sem-nalizare luminoas` de culoarero[ie, cu care este dotat autove-hiculul de control, a mesajului„URMA}I-M~“, conduc`torul autoal vehiculului rutier vizat esteobligat s` \nso]easc` autovehiculul de control pân` la locul efectu`rii controlului. De men]ionat c` inspectorii organismului unic de control au drept de acces \n cabina vehiculului rutier [i \n spa]iul destinat m`rfurilor sau persoanelor transportate \n vederea efectu`rii verific`rilor [i au dreptul s` soliciteconduc`torului auto orice document relevant. Mai multe informa]ii privind modul \n care seva desf`[ura controlul unic ve]iputea consulta pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro.

TR

AN

SP

OR

T-A

R

16

Uniunea Na]ional a Trans-portatorilor Rutieri dinRomânia (UNTRR) adevenit reprezentantoficial al companiei aus-

triece Service 24 \n România, \nurma unui contract semnat la Arad.Service 24 ofer` asisten]` rutier`profesional` pentru vehicule peste2,8 tone \n 32 de state, \n multedintre ]`ri aplicându-se pre]uri fixe,disponibile pentru client \naintede cererea pentru repara]ie.

Concret, oferta companiei aus-triece include asisten]` rutier` lafa]a locului, indiferent de marcavehiculului, asisten]` rutier` rapid`de anvelope, remorcare [i tractare,service pentru osii/remorci (0-24de ore), servicii de repara]ii 0-24de ore [i transmiterea cazurilorc`tre service-urile autorizate aleproduc`torului. La acestea, se adaug`servicii de securitate rutier`, \n cazulcontroalelor realizate de poli]ie,serviciu de plat` a amenzilor, cuposibilitate de recuperare, ajutor\n caz de probleme lingvistice, trans-bordare/transportarea m`rfii [i ac`l`torilor, asigurare de transportde rezerv`/conduc`tor auto [i ser -vice pentru unit`]ile de refrige rare.De asemenea, se asigur` manage-mentul daunelor 24 de ore din 24,garan]ii de plat`, plata pe loc f`r`numerar, asisten]` rapid` [i con-siliere pentru m`rfurile periculoase,training, cursuri de calificare [i secu-ritate pentru [oferi, precum [i ser-

vicii privind securitatea rutier`(24/24 ore), \n cooperare cu Cen-trala de Asisten] Rutier Service 24.

Operatori dedica]iromânilor

Toate aceste servicii pot fi acce-sate acum \n limba român`, indife -rent de teritoriul statului unde trans-portatorul se confrunt` cu proble -me (atâta timp cât acesta se afl` \naria de acoperire a Service 24).

Lucrurile sunt simple

Spre exemplu, dup` apari]iaproblemei tehnice, conduc`torulauto sau cineva de la sediul companieiapeleaz` un num`r de telefon pusla dispozi]ie de UNTRR, care reali -zea z` un proces verbal al tuturor

proceselor de asisten]` de la mo -mentul primirii apelului pân` lafinalizarea cazului. Sunt preluateinforma]iile necesare: datele de con-tact ale persoanei care telefoneaz`,numerele de \nmatriculare ale ca -mi onului [i unit`]ii remorcate (severific dreptul de a conduce \n bazalistei vehiculelor companiei), datelede localizare [i descrierea proble-mei (constatarea avariei). În func]iede natura problemei, se ia leg`turacu service-ul autorizat al produc`to -ru lui vehiculului sau cu al]i parteneriService 24 din statul respectiv, iar\n 20 de minute dup primirea comen-zii, persoana de contact este infor-mat` telefonic sau prin mesaj cuprivire la starea cazului. Dup` \nc`50 - 60 minute, se realizeaz` verifi-carea st`rii cazului (exemplu: aju-tor direct la locul avariei). Dac` nua sosit asisten]a rutier` \n loculrespectiv, urmeaz un nou apel c`treservice-ul furnizor de servicii [i seanun] din nou [oferul [i conduc`to -rul parcului auto când va sosi asis-ten]a rutier`. Procedura se repet`pân` la \ncheierea cazului dat. Demen]ionat c este posibil [i urm rireacazului \n timp real prin Internet(contra plat`). Tarifele serviciiloroferite de Service 24 sunt disponi-bile \n limba român pe site-ul UNTRR.

Pagini realizate de Meda BORCESCU

[email protected]

Service 24 Truck-Assistance esteprezent \n:

Servicii la costuri fixe

Costuri fixe de service,asisten]` rutier`, consul-tan]` juridic` 24 din 24 deore [i... un singur inter-locutor pentru \ntreagaEurop`. Totul dup` un sis-tem bine pus la punct dec`tre austrieci.

Benelux, Belarus, Bosnia [i Her]egovina, Bulgaria, Danemarca, Germania, Estonia, Finlanda, Fran]a, Grecia, Regatul Unit, Irlanda,Italia, Croa]ia, Letonia, Lituania, Macedonia, Norvegia,Austria, Polonia, Portugalia,România, Suedia, Elve]ia, Serbia/Muntenegru, Slovacia,Slovenia, Spania, Cehia, Turcia, Ucraina, Ungaria.

17

SIG

UR

AN

}~

RU

TIE

R~

Dac` m`nânc` mais`n`tos, [oferii decamion pot s`-[i\mbun`t`]easc` timpiide reac]ie. Dar maiales, acest fapt poatesalva vie]i pe [osea.Volvo Trucks Olanda aanalizat \ndeaproapeun studiu realizat \nDanemarca \n aceast`privin]` [i, ca rezultat,a introdus un curs nou\n cadrul programuluide [colarizare pentru[oferi: „Grija pentrus`n`tate“.

L eg`tura dintre hrana [ofe -rilor [i siguran]a traficu-lui nu este o no]iune chiaratât de nou`. Este cunos-cut de mult` vreme c`

func]ionarea bun` a creierului [imen]inerea st`rii sale de alert`necesit` carbohidra]i, care sunt

converti]i de c`tre organism \n glu-coz` \n sânge, \ntr-un ritm constantpe parcursul zilei. Ob]inem acestritm dac` mânc`m carbohidra]icomplec[i. Carbohidra]ii simpli pre-cum dulciurile, bùturile r`cori-toare [i pâinea alb`, pe de alt`parte, produc „explozii“ rapide deenergie, care ne las` la fel de obosi]idup` numai o or`. Studiul, realizatde c`tre consultantul Mette-MarieLinding, \n cooperare cu funda]iaeduca]ional a Uniunii Transportuluidin Danemarca, arat` c` [oferii cuo diet` nes`n`toas` au distan]e defrânare mai lungi fa]` de cei carem`nânc` mai s`n`tos. În primafaz`, Linding a pornit cu ma[ina \nvacan]` \n Sudul Europei [i a expe -rimentat pe ea \ns`[i modul cum mâncarea servit` \n restauranteledin parc`rile de-a lungul autostr`zi -lor, combinat` cu stilul de via]`sedentar de la volan, face dificil`

men]inerea unui stil de via] s`n`tospentru [oferi.

Hipoglicemia reduce concentrarea

Pentru a investiga [i mai clar a -ceast` leg`tur`, ea a folosit dou`gru puri, unul compus din 23 de [ofericare aveau o diet` s`n`toas`, curespectarea orelor de mas , iar mem-brii celuilalt grup [i-au continuatdieta obi[nuit`. Dup` o perioad` de12 zile, timpii de reac]ie ai participan]ilorau fost eviden]ia]i prin câteva testede simulator. ßoferii care au mân-cat regulat [i s`n`tos [i care, prinurmare, au avut un nivel constantal glucozei, au \nregistrat timpi de reac]ie\n medie cu 16% mai rapizi decât[oferii din cel`lalt grup. În acela[itimp, [oferii cu dieta s`n`toas` s-auconsiderat mai calmi [i mai satisf`cu]ica rezultat a rutinei meselor regulate,comparativ cu ceilal]i, care d`deaudovad` de proast` dispozi]ie, dureride cap, cre[terea stresului [i o pu terede concentrare redus`. Studiul aar`tat, de asemenea, c`, \n doar 12zile, este posibil s` reduci presiuneasângelui [i nivelul colesterolului atâtde mult, \ncât nu mai este nevoiede tratament. La \nceputul studiului,52% dintre participan]i aveau tensiuneaarterial` ridicat`, necesitând trata-ment, iar 74% aveau un nivel ridicatal colesterolului, necesitând, deasemenea, medicamenta]ie. Totu[i,dup doar 12 zile de diet s`n`toas`cu mese regulate de [ase ori pe zi,aceste valori au sc`zut la 30 [i respec-tiv 39%. În plus, a fost remarcat unrezultat [i mai vizibil: [oferii care aumâncat s`n`tos au pierdut pân` la[apte kilograme \n cele 12 zile detest. În cadrul companiei Volvo Trucksdin Olanda, aceste rezultate au fostprimite cu un interes considerabil[i, \n toamna trecut`, compania aintrodus „S`n`ta tea“ \n toate cursu -rile sale pentru perfec]ionarea [ofe -rilor. Cursul include informa]ii desprece \nseamn` o diet` s`n`toas`, des-pre cum s` faci exerci]ii \n timpulpauzelor de pe drum, sfaturi despreo pozi]ie corect` de condus [i veri-ficarea s`n`t`]ii etc.

Text: Josefin EKMANAdaptarea: Raluca MIH~ILESCU

...S` mânc`ms`n`tos ca s` sc`p`mde accidente

VOLVO TRUCKSne sf`tuie[te..

18

VA

M~

1 iulie a marcat intrarea \n vigoare a obligativit`]ii ca operatorii de trans-port s` se \nscrie \nbaza de date EORI,\nainte de a completadeclara]iile vamale.

„T o]i transportatorii,in diferent de na]io -nalitate, trebuie s`fie \nregistra]i EORI.Iar dac` transpor -

tatorii din România au fost infor-ma]i din timp despre aceast cerin]`[i despre procedura de ob]inere,nu se poate spune acela[i desprec`rù[ii din afara UE“, ne-a explicatDaniel Ou[or, director Transit Net.

El a precizat c` un transporta-tor din Turcia care intr` pentruprima dat` \n UE dup` 1 iulie prinItalia sub acoperirea carnetului TIR,ob]ine num`rul EORI \n Italia [iefectueaz` transportul cu carnetTIR [i declara]ie de tranzit elec-tronic` TIR. „La urm`toarea intrare\n comunitate, prin Bulgaria, undeeste intrebat de num`rul EORI, tra-duce documentul primit de la autori-tatea italian` [i \l prezint` la vamabulgar`. Este apoi eliberat \n tran -zit de vama bulgar` cu destina]ieRomânia. La cursa de \ntoarcere\ncarc` din România cu destina]ieTurcia. Aceasta presupune deschidereaunui tranzit sub acoperirea carne-tului TIR [i depunerea electronicà unei declara]ii de tranzit TIR \nNCTS (n.r. sistemul electronic detranzit al v`mii)“, a completat DanielOu[or. Astfel, \ntrucât NCTS ROverific` [i valideaz` num`rul EORI,num`rul EORI alocat de vama ita-lian nu este recunoscut, prin urmare

transportul nu poate avea loc. Mo -tivul: autoritatea vamal` italian`nu a transmis baza de date a nume -re lor EORI alocate la Bruxelles iar NCTS RO a fost modificat de la 1iulie cu func]ia de verificare anum`rului EORI alocat la nivel UE.„În acest caz, transportatorul nuare nici o vin` [i este \ndrept`]it s`cear un nou num`r EORI din Româ-nia. Acest lucru presupune timppierdut [i nerespectarea principiuluinum`rului unic EORI enun]at deRegulamentul (CEE) 2454/93“, aprecizat Daniel Ou[or.

Probleme pentruextra-comunitari,v`mi aglomerate

El a subliniat c` nu s-a solicitatEORI pentru destinatarii din UE \ncadrul opera]iunilor de tranzit vamal,nu a existat o procedur` clar` pen-tru ob]inerea num`rului EORI dec`tre transportatorii strìni [i nu aexistat o perioad tranzitorie, cerin]autiliz`rii EORI intrând \n vigoare dela 1 iulie. De exemplu, transporta-torii strìni (precum cei moldoveni)

nu au avut posibilitatea ob]ineriiacestui num`r decât dup` 1 iulie.„Aceasta s-a suprapus [i cu schim-barea sistemului de tranzit vamal -NCTS, sistem care nu a func]ionatmai mult de dou` zile. Astfel, pe 1 iulie, la biroul vamal Albi]a, sta -]io nau mai mult de 50 camioane“,a mai ar`tat directorul Transit Net.

El a men]ionat c` EORI este soli -citat atât pentru transportatori cât[i pentru destinatarii din UE. Aces-te informa]ii se completeaz` \ndeclara]ia electronic` de tranzitTIR. „Spre deosebire de NCTS RO, sistemul bulgar \nc` nu verific` [ivalideaz` num`rul EORI cu baza dedate central` de la Bruxelles, om`sur` corect` \ntr-o perioad`tranzitorie, când \nc` nu se face oanaliz` de risc centralizat. Bulga -ria a implementat \n sistemul detranzit 17 caractere obligatorii pen-tru num`rul EORI. Prin urmare, a vând\n vedere c`, \n România, num`rulEORI este acela[i cu Codul unic de\nregistrare (7, 8 sau 9 carac tere),sistemul bulgar nu a permis crea -rea declara]iilor de tranzit TIR cunum`rul EORI real. Am informatautoritatea vamal` din Bulgariadespre aceast problem (au fost mira]i,\ntrucât au crezut c` toate statelemembre vor avea o structur` a nu -m`rului EORI format obligatoriu din17 caractere) [i au updatat sistemulpe data de 2 iulie“, a ar`tat direc-torul Transit Net, men]ionând c`, la\nceputul lunii iulie, la v`mile deintrare \n Bulgaria dinspre Turcia,a fost foarte aglomerat (aproxima-tiv 200 camioane sta]ionate).

Meda BORCESCU

[email protected]

Înregistrare obligatorie

Pe scurtNum`rul EORI este un num`runic \n Comunitatea European`, utilizat de la 1 iulie2009 pentru toate opera]iunilevamale derulate de acestea pe\ntreg teritoriul Uniunii Europene. \n România, autoritatea competent` cu \nregistrarea [i atribuireanumerelor EORI este Autoritatea Na]ional` a V`milor.

19

REG

LEM

EN

T~

RI

V EH I CULE CONFISCATEpentru cereale f`r` acte

Transportul de cerealef`r` documente de\nso]ire a m`rfiiatrage confiscaream`rfii dar [i a mijlocu-lui de transport. PrinOrdonan]a 93 publicat` la \nceputullunii iulie \n Monitorul Oficial nr. 457, autorit`]ile impunm`suri severe, motivate prin faptulc` se \ncearc` eliminarea „banilornegri“ din domeniu.

C onform noului act nor-mativ, transportul cereale -lor sau al produselor depanifica]ie \n scop co-mercial, ne\nso]it de do -

cumentele care s justifice provenien]alegal` a acestora atrage o amend`cuprins` \ntre 3.000 [i 5.000 lei pre-cum [i confiscarea m`rfii [i a vehicu-lului utilizat. Constatarea contra-ven]iilor [i aplicarea acestor sanc]iuniintr` \n atri bu]iile G`rzii Fi nanciare[i ale Po li]iei Rutiere. Pentru a aveaun control cât mai eficient, a fostsolicitat inclusiv spriji nul Autorit`]iiRutiere. „Confiscarea mijloacelor detransport nu este f`cut` de c`trenoi. ARR opre[te vehiculele [i con-troleaz` documen tele, comunicândrezultatul celor care pot dispuneconfiscarea. Documentele sunt ver-ificate [i la cel ca re \ncarc` [i la des-tinatar. Lipsa documentelor necesareatrage imobilizarea vehiculelor - sere]ine certificatul de \nmatriculare[i se ridic` pl`cu]ele de \nmatricu-lare. Am pri mit deja o solicitare dinpartea au to rit`]i lor din jude]ul Ialo-mi]a pentru des f`[urarea de aseme-nea controale. Bine\n]eles c` amdat curs a cestor solicit`ri“, a pre-cizat Florian Coman, director gene-ral adjunct ARR.

Autorit`]ile nu pierd vremea

Imediat dup` publicarea ordo-nan]ei, au [i \nceput controalele,fiind stabilite sanc]iuni consistente[i confiscate mijloace de transport.

Un motiv al implic`rii autorit`]ilorde control ar putea fi reprezentat [ide faptul c 15% din veniturile rezul-tate \n urma valorific`rii bunurilorconfiscate [i a sanc]iunilor aplicatese constituie \ntr-un fond de pre-miere.

Astfel, la Arad, au fost confis-cate 30 t de porumb [i autovehicululcare le transporta (\n cadrul opera]iu -nii „C`rù[ul“). În jude]ul Olt, aufost confiscate 140 t de grâu, \nTeleorman 140 t de grâu [i rapi]` (\ncondi]iile \n care au fost controlate143 de mijloace de transport), iar\n Alba au fost blocate cinci auto-camioane care transportau cerealef`r` documente de \nso]ire a m`rfii.

În acela[i timp, \n Ialomi]a, au fost re]inute 38 t de grâu. Acesteareprezint`, \ns`, doar o parte dintrecontroalele efectuate, iar ac]iunilecontinu`.


20

Pentru c` este criz`,cap`t` dimensiunistrategice [i activitatea logistic` \ncadrul organiza]iilor.Dar nu po]i schimbaceva peste noapte [i nici s` transformi o activitate reactiv`,a[a cum a fostpozi]ionat` activitatea logistic`pe pia]a româneasc`,\ntr-o activitateproactiv`.

L ogistica trebuie s` de -serveasc` activitatea devânzare; trebuie s` fiemarf` suficient` pentruca departamentul de

vânz`ri s` vând` orice [i oricânddore[te clientul. Sunt de acord cuaceast` axiom`, \ns` nu sunt deacord cu defini]ia lui „suficient“pentru o bun` parte din compani-ile ce opereaz pe pia]a româneasc .

Previziuni gre[ite,bani arunca]i pefereastr`

S` facem ni[te ipoteze de calculpentru a vedea „rezultatul“ uneipre viziuni gre[ite. Presupunem c`,pentru trimestrul I 2009, s-au f`cutpreviziuni de achizi]ie \n luna noiem-brie 2008, de 1.000.000 euro. Achizi -]iile provin din import [i costul transportului este de 1.500 euro/curs . Pla -ta este agreat` cu transportatorulla 30 zile. De obicei, personalul dinvânz`ri discut de valori [i nu de can-tit`]i, care, de cele mai multe ori, nusunt cunoscute de c`tre vânz`tori[i nici volumul [i greutatea arti-colelor vândute. Impactul acesteilipse de cuno[tin]e [i a unei evalu -`ri preliminare a volumelor [i greu -t`]ilor se reflect` \n mod direct asu -pra costurilor logistice [i financia-re legate de p`strarea m`rfurilor\n stoc. Nu trebuie blamat [i pena-

lizat logisticianul pentru efectele\n cascad` provocate \n avalul lan -]ului cererii.

Costul m`rfii pentru o \nc`rc`tu -r` complet` este de circa 10.000euro (33 pale]i) ceea ce \nseamn`contractarea a 100 camioane.

Calculele suntclare

Criza afecteaz` serios vânz`rile,care scad cu 40% \n primul trimestru.Ce implica]ie are men]inerea \nstoc, pe o durat` mai lung`, \n ter-meni de costuri lunare, a unui num`rmediu \ntre 800 [i 1.000 pale]i?

Cele prezentate mai sus repre -zin t` un semnal de alarm` pentrua demonstra ce u[or se poate ob]ineprofit prin reducerea costurilor lo -gistice \n mod s`n`tos, printr-o sim -pl` reevaluare a dimensiunii sto -curi lor [i printr-o mai bun` previ -zionare a viitoarelor vânz`ri. Ele-mentele de cost listate nu sunt toa -te costurile pe care o companie lesus]ine pentru p`strarea stocurilor,ci sunt cele mai evidente.

CO

NSU

LTA

N}~

Dobând` la linia de credit: 17%

Cost handling IN/OUT: 1 euro/palet

Cost depozitare: 4 euro/palet

Situa]ia A:Nr. pale]i: 800

Cost depozitare: 3.200

Cost handling: 800

Cost finan]are marf`:

3.434

Cost finan]are transport: 510

Total: 8.744

Valoare marf` (la pre] de cost):

242.500 euro

Costuri lunare procentuale:

aproximativ 4%.

Ipoteze:

Vânz`ri f`r` cap, vai de afacere!

21

Controlul costuriloreste esen]ial

Concertarea eforturilor tuturordepartamentelor [i gândirea dezvol -t` rii conceptului de supply chainpoate ajuta \n special \n situa]ii decriz`, \n cazurile \n care blocajele fi -nanciare \n lan] sunt tot mai dese[i când cuvântul de ordine este„reducerea costurilor“. Este o real-itate faptul c nu a sosit \nc momen-tul \n care, la nivel cultural, \n Româ-nia, s` poat` fi dep`[it` mentali-tatea performan]ei individuale [ipromovat` mentalitatea perfor-man]ei de echip`; totu[i, mediuleconomic ne for]eaz`, sistemele [igradul de dezvoltare la nivel eco-nomic ne ajut , lipse[te numai ingre-dientul „determinare“ [i poatepu]ine cuno[tin]e aplicate \n prac-tic`. Urm`rirea costurilor legate detransferul [i men]inerea m`rfurilor\n diferite loca]ii la nivel de organiza -]ie pân` la utilizarea acestora dec`tre clientul final v` poate ajuta [ila luarea unor decizii de tip makeor buy. În momentul \n care vo-lumele sunt volatile, este impor-tant s` ne asigur`m c` avem cât

mai multe costuri variabile, astfel \ncâts` nu afecteze performan]ele com-paniei, linii de credit, leasing, amor-tiz`ri [i credite. Controlling-ul logis-tic este rar \ntâlnit \n România, dareste un instrument necesar [i util do -meniului.

„Ajutor“ \n c`dere

Costurile logistice sunt cu atât mai\mpov`r`toare cu cât marfa are o va-loare mai mic`. Retailul este unuldintre domeniile unde performan]alogistic`, [i nu numai, exceleaz`,deoarece marjele de câ[tig sunt\ntotdeauna mici, ceea ce conteaz`fiind volumele. Chiar [i \n vremurilebune, FMCG-ul urm`rea cu aten]ietoate elementele de cost [i mul]idintre cititorii care sunt furnizori ailan]urilor interna]ionale de maga-zine [tiu cum arat` cear[afurileanuale prezentate la negocieri de c -tre buyer-ii specializa]i. Nu acela[ilucru se poate spune despre indus-tria IT, de exemplu, unde valoareaproduselor este foarte mare [i com-paniile \n perioadele lor de glorieurm`reau numai cota de pia]` [icifra de afaceri. C`derea pie]ei a

dus chiar [i la falimentul unor juc` -tori din pia]` care au fost prin[inepreg`ti]i, cu stocuri mari [i cos-turi pe m`sur`. Este cel mai bunexemplu de gestiune proast` a pre-viziunilor [i opera]iunilor pe ter-men scurt [i mediu, industria fiind„ajutat`“ \n c`derea ei de costurilesuplimentare generate de sc`dereapre]urilor la care produsele din stocse pot vinde, acestea fiind concura -te de modele noi ap`rute, avândperforman]e net superioare. E binesau e rù ceea ce ni se \ntâmpl`?Este clar c` nu este pl`cut s` treciprintr-o maturizare atât de rapid`,dar, pe termen lung, ne ajut` s` tr` -im s`n`tos, etic, verde... [i putemadùga o serie de alte elemente pecare, pân` acum, le-am neglijat. În -treaga comunitate trebuie s`-[i di -mensioneze opera]iunile atât câtpoate duce, deoarece dictonul „cinenu risc` nu câ[tig`“ poate fi aplicatmai u[or pe pie]e previzibile [i ma -ture [i nu pe pie]e panicate [i f`r`„istorie antic`“ de economie de pia] .

Adriana P~L~{ANAFP-MKT Consulting

& Management

22

O rganizarea pân` \n celemai mici am`nunte,dublat` de sistemeinformatice perfor-mante, echipamente

de ultim` or` [i, bine\n]eles, de oechip` bine preg`tit` reprezint`direc]ia pe care a decis s` pun`

accentul Dumagas, una dintre com-paniile române[ti cu tradi]ie \ntransporturi, care, \n ultimul timp,are un cuvânt de spus [i pe seg-mentul de logistic`.

„Am trecut de etapa proiectu-lui pilot, care a presupus contractarea\n 2006 a unui spa]iu de depozitaremai mic \n cadrul parcului Cefin.Am \nv`]at atuurile [i punctele slabe\n aceast` perioad`, iar \n 2009putem spune c` \ncepem s` con-solid`m [i chiar s` dezvolt`mactivitatea de logistic`“, ne-aexplicat Ionel Cipere, director delogistic` al Dumagas. Companiaopereaz` \n acest moment aproape20.000 mp de depozite, dintre care10.000 mp \n cadrul Mercury Busi-ness Park de lâng` Bucure[ti, 5.000mp \n depozitul sub temperatur`controlat` de la Craiova, iar restulpe platforme cross-docking amplasatestrategic \n ]ar`.

Sistem de livrare\n 24 de ore

„Pornind de la lan]ul de frig,am reu[it s` punem la punct un sis-

tem de livr`ri \n 24 de ore oriunde\n ]ar`, \n care vom introduce \nperioada urm`toare [i m`rfurilecare se preteaz la condi]ii ambientalede transport [i depozitare“, a pre-cizat Ionel Cipere, adùgând c`, \nultimele 12 luni, Dumagas a investit7 milioane de euro pe segmentul delogistic`.

„Punem un mare accent pe dez-voltarea intensiv \ncepând de la orga-nizare, planificare, proceduri delucru, indicatori de performan]`,altfel spus, pe calitatea serviciului.Avem convingerea c`, \ndeplinindacest criteriu important, juc`m ocarte câ[tig`toare. Am declarat2009 anul calit`]ii, afirma]ie carese concretizeaz` prin finalizareainvesti]iilor \n acest domeniu,\ncepând de la partea de echipamentede manipulare [i de stocare, pân`la elementele de siguran] a m rfurilor[i la sistemele informatice imple-mentate \n toate depozitele (WMS).Din punct de vedere informatic,vrem s` dep`[im grani]a depozi -tului [i s` implement`m softul deplanificare [i organizare pe seg-mentul de transport secundar. Vom

LO

GIS

TIC

~

Într-o perioad` \n careputem vorbi cu greu despre previziuni, miza oconstituie transformarea\ntr-o m`sur` cât maimare a costurilor fixe \ncosturi variabile, direct propor]ionale cuvolumul activit`]ii. Pesegmentul de servicii logistice, solu]ia const`\n externalizare.Obiectivul comun al logisticianului [i al clientului devine, \n acest context, angajarea cheltuielilor \n direct` concordan]` cunevoile, \n condi]iilemen]inerii controlului. Iar secretul reu[itei const`\n organizare.

EXPER}I \n organizare

23

monta terminale pe mijloacele detransport, inclusiv scannere cares` confirme \n timp real livrarea“,a ar`tat directorul de logistic` alDumagas. Ionel Cipere a subliniatc` realiza rea unui control eficient alopera]iuni lor \n condi]ii de transpa -ren ]` maxim` reprezint` elementede baz` \n rela]ia cu clien]ii. De alt-fel, o vizit` la depozitul Dumagas,amplasat la km 23 al autostr`ziiBucure[ti - Pite[ti, ne-a convins còrganizarea reprezint` unul dintrepunctele forte ale companiei. Iarghid ne-a fost directorul de logis-tic` Ionel Cipere.

Culorile au un sens precis

Înc` de la \nceput, am observatgrija pentru detalii. Înainte s intr`m\n depozit, am trecut pe la recep]ie,unde am primit veste ro[ii dedi-cate vizitatorilor. De altfel, toat`lumea poart` veste colorate, \nfunc]ie de zona pe care o reprezint`.În total, sunt utilizate 7 culori. „Înfelul acesta, poate fi urm`rit u[or [icu exactitate fluxul for]ei de munc`\n depozit. Vezi dac` fiecare \[irespect` atribu]iile. Iar dac` aparecineva \n depozit care nu are vest`,\nseamn` c` avem o problem`“, aexplicat Ionel Cipere. De altfel, cele

96 de camere video amplasate pestetot \n depozitul de 10.000 mp faclucrurile mult mai simple. Sistemulvideo le permite celor de la Duma-gas dar [i clien]ilor s` urm`reasc`toate opera]iunile prin care trecm`rfurile, inclusiv \nc`rcarea \ncamioane [i plecarea acestora. Înplus, WMS (sistemul informatic demanagement al depozitului) per-mite o eviden]` exact` a stocurilorfiec`rui client \n parte, oferind obaz` real` pentru optimizarea acti -vi t`]ii [i reducerea costurilor. Totulse face pe baz de tehnic modern ,f`r` a mai fi necesar suport de hâr-tie (paper less).

Verificare dubl`, informa]ie\n timp real

Spre exemplu, la sosirea camioa -ne lor \n depozitul Dumagas, se rea-lizeaz` controlul sigiilor (dac` estecazul), apoi documentele m`rfurilorsosite sunt \nregistrate \n sistemulde management informatic. Con-comitent, are loc desc`rcarea peplatoul de recep]ie [i preg`tiream`rfurilor pentru verificare. „Rea -liz`m inventarul «\n orb» al m`rfurilor(persoana care face verificarea nucunoa[te datele \nscrise pe docu-

mentele de \nso]ire a m`rfurilor). Pro-cesul de recep]ie este ulterior core-lat prin intermediul WMS cu docu-mentele de \nso]ire a m`rfurilor.Datele trebuie s` corespund`. ßitoate aceste opera]iuni sunt suprave -gheate prin intermediul camerelorvideo“, a explicat Ionel Cipere. Dup`finalizarea procesului de recep]ie,WMS trimite \n mod automat notade recep]ie [i documentele de \n -so]ire a m`rfurilor scanate la adre -sa de e-mail a clientului. Mai multdecât atât, ie[irile de marf` suntprocesate de c`tre WMS. M`rfurilesunt scanate, \nc`rcate \n vehicule,iar sistemul informatic transmiteautomat rapoartele de livrare pee-mail. Transportul poate fi oferit,de asemenea, de c tre Dumagas, caredispune de o flot` proprie de 450de camioane grele, la care se adaug`600 de vehicule subcontractate.„Reu[im astfel s` \nchidem un cerc,oferind atât servicii de transportcât [i de depozitare, motiv pentrucare putem g`si solu]ii potriviteinclusiv pentru companiile mai mici,care nu opereaz` volume mari dem`rfuri“, a concluzionat directorulde logistic` al Dumagas.

Meda [email protected]

Nici un col] al depozitului nu r`mâne nesupravegheat de cele 96 de camere video.

Zona de servicii adùgate.

LA

NSA

RE

24

ECODAILYECOLOGIC {I ECONOMIC

25

A cestor dou` calit`]ili se adaug` atuuri lafel de importante:for]a, preg`tirea ne -cesar` de a aborda

sarcini de transport dintre celemai variate [i flexibilitatea. Stili[tiide la Iveco, care ne-au obi[nuitdeja cu surprizele de imagine, aupreg`tit pentru EcoDaily un sim-bol... cu simbol, Popeye Marinarul.O alege re potrivit , având \n vederesimila rit`]ile dintre noul model[i celebrul personaj, popularitateade care se bucur` [i for]a impre-sionant`, mai ales dup` consumulunei binecunoscute plante bogate\n fier, de natur` s` sugereze, \ncazul nostru, leg`tura foarte pu -ternic` a noului model cu natura.

Rezultatul experien]ei de anide zile a Iveco \n domeniul uti-litarelor u[oare (Daily s-a n`scut\n 1978), recunoscut` [i prin „ADN-ul de profesionist“ al genera]iei 2006,EcoDaily prezint` nout`]i intere-sante, \ncepând cu noi versiuni, con-tinuând cu motoriz`rile ecolo gice[i economice [i \ncheind cu ele-mentele de design exterior [i in -terior, acestea din urm` aducândun plus de confort \ntr-un dome-niu deja foarte bine pus la punct.Este mai tân`r ca niciodat`, latrei zeci de ani.

Gam` extins` de motoare

Pentru EcoDaily este disponi-bil` o gam` extins` de motoriz`riFPT (Fiat Powertrain Technolo-gies). Versiunile de 2,3 l sunt cer-tificate EURO 4 [i propun dou`noi puteri, 106 [i 126 CP (cuplumaxim 270 [i, respectiv, 290 Nm),\n plus fa]` de cele deja disponi-bile pe modelul anterior, [i anume96, 116 [i 136 CP. Motorul de 3,0l ofer` pu teri maxime de 146 [i 176CP. Toate versiunile sunt echipatecu tehnologie EGR (recirculareagazelor de e[apament).

Iveco a preg`tit, de aseme-nea, pentru EcoDaily, motoriz`ridiesel de 3,0 l omologate con-form regimului „heavy duty“, capa-bile s` dezvolte puteri maximede 170 CP. Versiunea de 140 CP EEV(Environmentally Friendly EnhancedVehicle - standard mai sever decât

A venit vremea pentru un nou model IvecoDaily, la trei ani dup` lansarea anteriorului,marcând un nou ciclu de \nnoire a gamei produc`torului italian. Noul model, lansat la Torino, la sfâr[itul lunii iunie, a primit numele de EcoDaily, cum nu se poate maipotrivit \ntr-un timp \n care ECOlogia [iECOnomia sunt cuvintele de ordine \n rândulunor clien]i din ce \n ce mai exigen]i.

26

EURO 5) va fi disponibil` din aldoilea trimestru al anului 2010.Nivelul EEV este atins prin inter-mediul unei tehnologii cu dou`turbo-\nc`rc`toare, \n combina]iecu EGR [i cu un filtru de particule(DPS).

Versiunea Daily CNG, care ofer`136 CP, este, de asemenea, omolo-gat` conform regimului heavyduty [i standardelor EEV [i estedisponibil` \n prezent [i \n variant`Natural Power. Motorul \ncorpo -reaz` un sistem de diagnosticarede bord (OBD - On Board Diag-nostics) [i, pentru versiunea Na tu-ral Power, un rezervor de 14 l pen-tru benzin`, de rezerv`.

Mai vechea noastr` cuno[tin]`,transmisia automat AGile (care poa -te fi operat` atât \n mod manualcât [i automat), este acum disponi-bil` pentru toate versiunile demotorizare [i beneficiaz` de unsoftware de management \m bu -n`t`]it, care permite schimbareainferioar` a treptelor de vitez` \nmodul automat, pentru maxi-mizarea efectelor frânei de motor.

Nu \n ultimul rând, demn demen]ionat este cel mai ECO din-tre noile modele Daily, [i anumeversiunea electric`.

De altfel, Iveco s-a afirmat caun pionier \n domeniu, primulDaily Electric fiind dezvoltat \n1986. Sistemele de control alemodelului au la baz` conexiuniCAN, EcoDaily electric fiind propul-

sat cu ajutorul unor baterii sodiu-nichel-clor.

Toate motoriz`rile se remarc`printr-un consum de combustibilsc`zut, calit`]ile vehiculelor tra-ducându-se prin costuri de ope-rare reduse, \ncepând de la con-sum [i \ncheind cu cheltuielile de\ntre]inere.

Sigur pe „picioare“

Una dintre valorile recunos-cute ale Iveco este siguran]a, iar\n acest domeniu noul Daily aduce,ca echipament standard pentrutoat` gama, sistemul de controlal stabilit`]ii ESP (Electronic Con-trol Stability), pachetul incluzândun sistem hidraulic de asisten]à frân`rii, care detecteaz` frânareabrusc` \n condi]ii de urgen]`, HillHolder, destinat pornirii din ramp`,Adaptive Load Control, care per-mite ajustarea func]ion`rii ESP \nfunc]ie de distribu]ia sarcinii pe osie,precum [i ABS.

EcoDailypân` la 7 tone

Continu`m listarea nout`]iloraduse de EcoDaily prin a men]ionapremiera versiunilor de furgon [i[asiu-cabin` având o mas` total`de 7 tone, care vor fi disponibilepe pia]` \ncepând cu al doileatrimestru al anului viitor [i care

LA

NSA

RE

27

ofer` posibilitatea dezvolt`rii cavariant` minibus.

Astfel, Daily pune la dispozi]iaclien]ilor câte o versiune pentruorice necesitate de transport, cu mase\ntre 2,8 [i 7 t [i volume utile de la7 pân` la maximum 17 mc, fie cèste vorba despre furgon, [asiucu cabin` simpl` sau dubl`, mini -bus, van par]ial vitrat ca versiunecombi etc.

A[a cum ne-am obi[nuit, Eco-Daily beneficiaz` [i el de [asiulseparat, tip camion, care facefoarte simpl` carosarea pentruorice tip de aplica]ie, conducândla o reducere a costurilor, esen]ial`pe vremuri de criz`, dar la fel depl`cut` pentru utilizatori [i petimpuri normale.

ßi pentru c` am vorbit de nou -t`]i, trebuie s` subliniem faptul c`noul interior ofer` [oferului unmediu de conducere apropiat decel al autoturismelor din punctulde vedere al confortului [i er gono -miei, dar [i al manevrabilit`]ii.

Grafica [i scrisul display-ului debord au fost modificate pentru omai bun` vizibilitate, turometrulafi[eaz` „zona verde“ de tura]ii,tapi]eria vine acum \n noi culori[i noi materiale.

Scaunul [oferului are trei direc -]ii de reglare a pozi]iei iar dinpunctul de vedere al spa]iilor dedepozitare, nout`]ile propun unsertar sub scaunul pasagerului(op]ional) cu o capacitate de 6litri. Iar acestea sunt doar câtevaexemple.

La exterior, EcoDaily propuneo gril` frontal` \n form` de fagure,cu un aer sportiv [i plin de per-sonalitate, proiectat de CentroStile Fiat. Farurile fa]`, rotunjite,au lumini de cea]` \ncorporate,iar oglinzile retrovizoare, cu unghim`rit de vizibilitate, dispun desemnalizatoare pentru schim-barea direc]iei de mers. Parteasuperioar` a grilei poate fi coman-dat , op]ional, \n culoarea caroseriei.

În România, noul EcoDaily vafi lansat cel mai probabil \n aceast`toamn`.

Raluca MIH~ILESCUTorino, Italia

[email protected]

TEST

28

SCANIA R 560Parada camioanelor

560 CP, design atr`g`tor,dot`ri de excep]ie pentrusiguran]` [i confort - Sca-nia R 560 reprezint` unmotiv de mândrie pentrufirmele care \l de]in, in-diferent c` este vorba despre patroni sau despre[oferii care \l conduc.

L a prima vedere, camioaneledestinate transportuluide m`rfuri pe distan]elungi sunt, indiferent demarc` sau model, foarte

asem`n`toare, fiind concepute \n pri -mul rând pentru a fi practice - un captractor capabil s` duc` o semire-morc`, reprezentând un ansamblucu o mas` maxim` de 40 t. ßi totu[i,ca [i \n cazul ma[inilor mici, pro-duc`torii de camioane au dorit s`realizeze modele deosebite, prin cares arate de ce sunt \n stare - \n materiede siguran]`, confort, protejareamediului, design, dar [i din punct devedere al puterii motorului.

Practic [i cu stil

În general, atunci când estevorba despre transportul inter-na]ional, sunt utilizate ansamblurirutiere - cap tractor cu semiremorc`- iar puterea motoarelor se \nvârte\n jurul valorii de 400 CP. Cu toateacestea, constructorii au mers cucercet rile tot mai departe. Chiar dac ,la prima vedere, 560 CP \nseamnò putere mai mare decât este nece-sar, exist` un plus de confort pecare \l asigur` acest motor. Zonelede deal sunt parcurse cu u[urin]`chiar [i \n condi]ii de \nc`rc`tur`maxim`. Modelul testat de noi afost echipat cu un motor V8 de 560CP. Scania dispune [i de motoaremai puternice, de 620 CP, lucrucare nu trebuie s` ne mire, având

\n vedere faptul c`, \n ¥`rile Nordice,masa maxim admis pentru camioaneeste de 60 t. Autovehiculul a fostechipat cu o serie de elemente noi,menite s` aniverseze motorul V8,pe care \l utilizeaz` pu]ini con-structori europeni de camioane (\ngeneral, este preferat propulsorulcu [ase cilindri \n linie). În plus, amputut aprecia apari]ia unui nouspa]iu de depozitare lâng` cap`tulpatului, utilizarea pielii la interi-orul cabinei, numeroase elementecromate. Având \n vedere c` suntmulte situa]ii \n care cabina camionu-lui devine c`minul [oferului pentrucâteva zile, s`pt`mâni [i, uneori,chiar luni, comoditatea [i dimen-siunile celor dou` paturi (800 mml`]ime [i 2.050 mm lungime), clima-tizarea, accesibilitatea \n cabin`,spa]iile de depozitare, iluminareainterioar`, frigiderul (func]ioneaz`dup` oprirea motorului \nc` 24 h),cuptorul cu microunde sunt ele-mente esen]iale pentru desf`[urareaactivit`]ii \n condi]ii cât mai bune.Cabina Topline oferit` de Seria R dela Scania ofer` un spa]iu interiorvast, unde [oferul se poate mi[ca\n voie. În`l]imea interioar` estede 2.230 mm, iar \ntre scaune aceas-ta devine de 2.220 mm (la mijloc,podeaua se ridic` cu doar 10 cm).Nu \n ultimul rând, este de remar-cat elegan]a func]ional a diferitelorelemente din cabin` [i, mai ales, apostului de conducere.

Siguran]` printoate mijloacele

Atunci când este vorba despreun autovehicul de 40 t, siguran]a activ`

Fi[` tehnic`Scania R 560 EURO 5Cabin`: ToplineSuspensie cabin`: pneumatic`Motor: Scania DC16 18Putere maxim`: 560 CP la 1.900rpmCuplu maxim: 2.700 Nm la 1.100- 1.400 rpmCutie de viteze: ScaniaGRS905R, 12+2 trepte, cu Opti-cruiseSuspensie: puntea fa]` pe ar-curi, puntea spate pneumatic`Frâne: pe discuri, EBS, ABS,ESP, retarder.

Elemente noi, dedicate anivers`rii motorului V8

29

TEST

30

(pre\ntâmpinarea accidentelor)devine extrem de important`. Estevorba atât de [ofer, dar [i de ceilal]iparticipan]i la trafic, iar Scania aluat \n serios acest aspect. Con-structorul suedez a dotat autove-hiculul cu numeroase elemente desiguran]`, realizând o adev`rat`demonstra]ie de tehnologie pus`\n slujba unui transport sigur. Înprimul rând, am apreciat pozi]iacomod la volan, amplasarea comen-zilor la \ndemân`, vizibilitatea foartebun`. S` conduci acest model deScania s-a dovedit a fi o adev`rat`pl`cere - scaunul cu suspensie pneu-matic`, volanul reglabil, reac]iarapid` [i previzibil` a autovehicul-ului la diferite comenzi au contribuitdin plin la acest aspect. Utilizarea sis-temului Opticruise pentru schim-barea treptelor de vitez` u[ureaz`foarte mult munca [oferului. Aces-ta poate selecta modul manual sauautomat pentru schimbarea celor12+2 trepte. Practic, pedala ambreia-jului este utilizat` doar la plecareade pe loc [i la oprirea total`. Testuls-a desf`[urat de la Arad pân` \napropiere de Deva, un drum f`r`schimb`ri semnificative de nivel,dar cu numeroase curbe [i un tra ficdestul de aglomerat. Astfel, frâneleau fost destul de mult solicitate, iarutilizarea discurilor, a sistemului EBS[i a retarderului a dus la ob]inereaunor rezultate apreciabile \n ciudacelor 40 t (autovehiculul a fost \nc rcatla capacitate maxim`). ßi dac` toateaceste elemente nu sunt suficientepentru un [ofat sigur, constructorulsuedez a pus la b`taie numeroasesisteme gata s` intervin` la nevoie.O curb` abordat` prea repede [i,

automat, intr` \n func]iune sistemulESP - autovehiculul frâneaz` singur[i atât cât este nevoie (independentpe fiecare roat`) pentru a \ndep`rtapericolul derap`rii sau al r`sturn`rii.O u[oar neaten]ie, \n care camionul\[i p`r`se[te banda pe care ruleaz`- [oferul prime[te semnale acusticedin partea unde a p`r`sit banda(sistemul LDW - lane departure warn-ing). Exist` [i momente \n caredep`[irea liniilor de demarcare abenzii devine necesar`. Pentru a nuderanja [oferii, sistemul este gânditastfel \ncât s` func]ioneze la vitezemai mari de 65 km/h [i s devin inac-tiv atunci când volanul este mi[cat.Sisteme precum ACC (adaptive cruisecontrol - p`streaz` distan]a fa]` devehiculul din fa]`) sau TPM (tyrepressure monitor - monitorizeaz`[i men]ine presiunea \n anvelope)ajut`, la rândul lor, la cre[terea si -guran]ei.

Consum de România - 32,61 l/100 km

Testul s-a desf [urat pe o distan]`de 126,9 km, iar consumul mediu \nre -gistrat a fost de 32,61 l/100 km.Viteza medie a fost de 51 km/h - ovitez bun pentru traficul românesc.Camionul a fost utilizat pentru testesimilare \n mai multe ]`ri din Cen-trul [i Estul Europei, iar pân` la\nceperea testului nostru camionulrealizase 4.071,4 km, cu o vitez`medie de 59 km/h [i un consum de31,83 l/100 km.


Spa]iul de depozitare de la cap`tul patuluieste o noutate introdus` la Scania R560

SP

ECIA

L

De la romani, carefoloseau cârpe \mbibatecu gr`sime animal` pentrua unge ro]ile carelor, tatacare unge balamalele cuulei de floarea soarelui s`nu scâr]âie, fratele maimare care pune vaselin`pe lan]ul de la biciclet` [ipân` la motoarele [itransmisiile autove-hiculelor de toate dimensi-unile, sau la articula]iilefalse ortopedice, lubri-fian]ii au f`cut, fac [i vorface parte din existen]aomului, atâta vreme cât vaexista mi[care.

L ubrifiantul este, conformutiliz`rii uzuale a ter-menu lui, o substan]` decele mai multe ori lichid ,care se introduce \ntre

dou` suprafe]e \n mi[care pentrua reduce fric]iunea, a \mbun`t`]i efi-cien]a [i a diminua uzura acestora.De asemenea, mai ales \n cazulmotoa relor [i a transmisiilor, unadintre cele mai mari [i mai impor-tante aplica]ii, lubrifian]ii pot aveafunc]ia de a dizolva [i transporta par-ticulele reziduale. În general, lubri-fian]ii con]in 90% ulei, de cele maimulte ori ob]inut din petrol (ulei mi -

neral) [i sub 10% aditivi. Ca uleide baz`, pot fi folosite de aseme-nea, uleiuri vegetale sau sintetice,cum ar fi esterii, substan]ele sili-conice etc. Aditivii reduc fric]iunea[i uzura, cresc viscozitatea, rezisten]ala coroziune [i oxidare sau conta-minare. În afar` de starea lichid`,care include emulsiile [i suspensi-ile, lubrifian]ii de toate categori-ile pot fi [i \n stare gazoas` sausolid`, prezentându-se [i sub formaunor unsori sau adezivi. În acestarticol, vom pune accentul pe lubri-

fian]ii lichizi pentru motoare sau pentru transmisii. Din punctul deve dere al aditivilor, ace[tia pot fi an -tioxidan]i, detergen]i, substan]eanti-uzur`, substan]e \mpotrivacoroziunii sau ruginii, agen]i careprevin formarea spumei, elementecare \mbun`t`]esc indexul de vis-cozitate, emulsificatori etc.

Specifica]ii

Lubrifian]ii trebuie s` \ndepli -neasc` o anumit` specifica]ie, re -

LUBRIFIAN}IScurt` introducere \n domeniu

Uleiuri pentru motoare diesel

ACEA (Asocia]ia European` a Constructorilor de Automobile)ACEA E1 Motoare cu solicit`ri reduse (din anul 2000, nu se maifolose[te)ACEA E2 Motoare cu solicit`ri normaleACEA E3 Motoare cu solicit`ri severe, intervale mari de schimbare auleiuluiACEA E4 Motoare cu solicit`ri foarte severe, intervale mari de schim-bare a uleiului, pentru EURO 2ACEA E5 Motoare cu solicit`ri foarte severe, intervale mari de schim-bare a uleiului, EURO 3 ACEA B1 Uleiuri speciale cu nivel redus HTHS (High Temperature HighShear - temperatur` mare), pentru reducerea consumului de com-bustibilACEA B2 Pentru motoare cu solicit`ri normaleACEA B3 Pentru reducerea consumului de combustibil, pentru solicit`rifoarte severeACEA B4 Uleiuri de \nalt` calitate, pentru motoarele diesel, cu injec]iedirect` [i turbocompresor pentru autoturismeACEA B5 Uleiuri speciale cu nivel redus HTHS [i performan]` ridicat`(nu sunt aprobate de to]i constructorii)

32

Aplica]ii lubrifian]i lichizi

Automobile:

- Uleiuri pentru motoare diesel sau pe benzin`

- lichid de transmisie

- lichid pentru cutia de viteze

- lichid de frân`

- lichide pentru sisteme hidraulice

Uleiuri industriale:

- uleiuri hidraulice

- uleiuri pentru compresoare de aer

- uleiuri pentru compresoare de gaz

- uleiuri pentru rulmen]i [i sisteme de circulare

- uleiuri pentru compresoare frigorifice

- uleiuri pentru turbine de abur sau de gaz

Avia]ie:

- uleiuri pentru motoare cu turbine de gaz

- uleiuri pentru motoare cu pistoane

Naval:

- uleiuri pentru cilindri

- uleiuri pentru motoare cu pistoane etc

pre zentat` printr-un logo, simbolsau denumire specific`. Un exem-plu al acestei not`ri este specifi-ca]ia SAE (Societatea InginerilorAuto) de viscozitate.

Pentru propriet`]ile de lubri-fiere, \n America exist` denumireaAPI (Institutul American de Petrol),iar \n Europa - ACEA (EuropeanAutomobile Manufacturers Associ-ation - Asocia]ia European` a Pro-duc`torilor de Automobile).

De asemenea, mul]i produc`toride autovehicule recomand un nivelminim (sau optim) de performan]`pentru lubrifian]ii folosi]i pentrumotoarele lor, publicând liste culubrifian]i testa]i [i aproba]i (OEM).

De cele mai multe ori, etichetelelubrifian]ilor con]in o list` cu con-formit`]i OEM, de exemplu Mer-cedes-Benz, MAN, Volvo, Cumminsetc.

Pericol pentru mediu

La ora actual`, se estimeaz` c`,dup` utilizare, aproximativ 40%din lubrifian]i sunt deversa]i direct

\n mediul \nconjur`tor. Majoritateastatelor au adoptat legisla]ii speci-fice privind acest domeniu, maiales \n condi]iile \n care doar o can-titate mic` de ulei de motor arspoate polua o cantitate mare deap`.

M`surile de tratare a rezidu-urilor includ distrugerea acestoraprin arderea \n calitate de com-bustibil pentru producerea elec-tricit`]ii, reciclarea, tratarea apelorreziduale.

Nici una dintre aceste metodenu este complet „curat`“, ardereadegajând poluan]i \n aer [i rezultând\n cenu[e toxice.

Totu[i, reciclarea r`mâne ceamai viabil` solu]ie, mai ales \ncondi]iile tehnicilor actuale de fil-trare, care fac posibil` \nl`turareaparticulelor [i aditivilor, pentru ar mâne doar uleiul de baz , de[i suntfoarte costisitoare. Uleiul reciclat este\ns` considerat a avea o calitateinferioar`.

Raluca [email protected]

34

SP

ECIA

L

Biocombustibilii suntdefini]i ca substan]esolide, lichide saugazoase, ob]inute dinmateriale biologice„decedate“ recent sau\nc` vii, aceasta fiindprincipala diferen]`fa]` de combustibiliiob]inu]i din resursefosile, cum ar fipetrolul.

L a nivel global, biocom-bustibilii sunt folosi]i dince \n ce mai mult pentrupro pulsarea vehiculelor,\nc` lzirea locuin]elor sau

alte tipuri de aplica]ii. Una dintre celemai importante categorii o reprezintàgrocombustibilii, care sunt produ[idin diferite tipuri de recolte.

În prezent, sunt dou` strategiiprincipale de produc]ie pentru agro-combustibilii lichizi sau gazo[i. În pri -mul rând, sunt folosite plante bogate\n zaharuri (trestie sau sfecl`) sauamidon (porumb sau orez), uti-lizându-se fermentarea pentruob]inerea etanolului. Cea de-a douametod presupune cultivarea planteloroleaginoase (palmier, soia, alge,rapi]` etc). Când uleiurile vegetalesunt \nc`lzite la temperaturi mari,viscozitatea lor se reduce [i pot fifolosite direct \n motoarele dieselsau pot fi procesate pentru ob]inereabiodieselului. Lemnul poate fi [i elprocesat \n gaz, metanol sau etanol.În afar` de cele subliniate anterior,biomasa se poate ob]ine [i dinb`legar, frunze uscate [i reziduuride gr`din`rit sau ale recoltelor, res-turi industriale sau menajere dincanalizare etc.

De[i regenerabil`, biomasa pre-supune un proces de ardere care pro-duce emisii cum ar fi dioxidul desulf, oxizi de axot sau dioxid de car-bon, dar, din fericire, \n cantit`]imai reduse decât combustibilii fo -sili [i, \n orice caz, mai pu]in car-bon decât cel asimilat de planteledin care se ob]ine, \n timpul vie]iiacestora. Beneficiile evidente suntsc`derea polu`rii [i a consumului decombustibili fosili. Un raport recentpublicat de Uniunea Europeanàrat` c` poten]ialul reducerii efec-tului de ser` prin utilizarea bioe-nergiei ob]inute din gunoi estefoarte mare, pân \n 2020 fiind posi-

bil` folosirea a 19 milioane de tonede bio-uleiuri, 46% rezultând dinde[euri municipale, reziduuri agri-cole, b`legar [i alte gunoaie biode -gradabile.

Din punctul de vedere al recolte -lor utilizate pentru ob]inerea bio-combustibililor, \n SUA se folosesc\n special porumbul [i soia, \n Europarapi]a [i sfecla de zah`r, \n Brazi-lia - trestia de zah`r etc.

Genera]ii de biocombustibili

Cercet`rile arat` c`, \n unele]`ri, biodieselul este mai ieftin de -cât motorina conven]ional`. Majori-tatea combustibilior auto sunt lichizi,pentru c` vehiculele necesit` o den-sitate energetic` mare. De aseme-nea, vehiculele au nevoie de com-bustibili care s` ard` „curat“, pen-tru a p`stra motoarele curate [i pentru a proteja mediul.

Biocombustibilii de prim` ge -nera]ie sunt cei ob]inu]i din zaharuri,amidon, ulei alimentar sau gr`simianimale, prin utilizarea unor tehnolo -gii conven]ionale. Se pot folosi grâulsau floarea soarelui, care intr` [i \nlan]ul alimentar, iar cei care le uti-lizeaz` pentru combustibili au fostcritica]i c „iau pâinea de la gura oame-nilor“, generând lips` de hran` [icre[terea pre]urilor.

Uleiurile vegetale comestibilenu pot fi folosite ca [i combustibil,dar uleiurile de calitate inferioar potservi acestui scop. F`r` ap` [i par-ticule, uleiurile pot fi folosite ca [icombustibil, prin \nc`lzire, pentrua sc`dea viscozitatea. Unii con-structori de motoare ofer` propul-soare compatibile cu uleiurile ve-getale f`r` a fi necesare modific`ri.De asemenea, aceste uleiuri pot fifolosite \n motoare diesel de ge-nera]ii mai vechi, f`r` common-rail sau injec]ie electronic` direct`.Cele mai potrivite motoare suntcele cu injec]ie indirect , datorit arhi-tecturii camerelor de combustie,care permit moleculelor mai mari sàrd` \n timp.

Uleiurile [i gr`simile pot fi hidro-genate pentru a ob]ine un substi-tut al motorinei, care pot fi ameste-cate \n combustibilul tradi]ional.Biodieselul este cel mai comun com-bustibil alternativ \n Europa [i este

produs prin transesterificare dinulei vegetal, purtând denumiteachimic` de acid gras metil (sau etil)ester (FAME). Poate fi folosit \n oricemotor \n combina]ie cu dieselulconven]ional, iar legisla]ia euro-pean` prevede un anumit procen-taj ca obligatoriu la pomp`. Reco-mand`rile constructorilor sunt demaximum 15% biodiesel. Deoarecebiodieselul este un solvent foarteeficient, este necesar` schimbareafiltrelor motorului mai des, pentruc` dizolv` sedimentele din rezervor[i conducte. De asemenea, pe listabiocombustililor de prim` genera]iese \nscriu combustibilii alcoolici(etanol, propanol [i butanol), pro-duse prin fermenta]ia zaharurilor sauamidonului ori a celulozei. De exem-plu, biobutanolul este considerata fi un \nlocuitor pentru benzin`, iaretanolul func]ioneaz ca biodieselul,\n amestec cu benzina normal`. Areo cifr` octanic` ridicat`, deci ardemai eficient, dar este foarte corozivpentru cauciuc [i aluminiu, decieste interzis` folosirea combustibili -lor pe baz` de alcool la aeronave.

Un alt combustibil de prim`genera]ie e biogazul, produs prinprocesul de digestie anaerob` amaterialelor organice. Poate fi pro-dus din reziduuri biodegradabilesau plante [i con]ine metan.

A doua genera]ie de biocom-bustibili este produs` dintr-o vari-etate destul de mare de plante nea-limentare sau biomas` rezidual`,paie de grâu sau porumb, lemn etc.Printre ace[ti combustibili, care seafl` \n studiu, se num`r` bio-hidrogenul, biometanolul, DMF,mixurile alcoolice sau dieselul dinlemn. Acestea au avantajul de a nuafecta lan]ul de alimenta]ie a oame-nilor sau animalelor. Dar produc-erea etanolului din celuloz` este o problem` dificil de rezolvat din punct de vedere tehnic.

Biocombustibilii de a treia ge -nera]ie au la baz` \n special uleiulde alge, care produc de 30 ori maimult energie decât aceea[i suprafa]cultivat` cu soia.

Biocombustibilii de a doua [i atreia genera]ie mai sunt numi]i [i bio-combustibili avansa]i.


Resurse regenerabile [i biomas`

PREZEN

TA

RE

35

Într-o lume \n careaproape fiecareafacere \ncepe s` dea\napoi din cauzasitua]iei economiceprecare la nivel mon-dial, am g`sit undomeniu unde nu sebate pasul pe loc: ridi-carea de autoturismeparcate neregulamen-tar. Hiarom este unuldintre cei mai impor-tan]i furnizori deechipamente \n dome-niu [i unic importatorHiab \n România.

A tunci când s-a obser-vat c` aceast` ramurèste una care se mi[c`([i \nc` bine), mul]i aufugit \n Germania

s`-[i procure ma[ini echipate cumacarale capabile s` executeopera]iuni de ridicare autovehicule.Cei mai chibzui]i au luat \n calculachizi]ionarea unui asemenea echi -pament din ]ar`, solu]ia fiind con-venabil financiar, \n condi]iile \n caremacaraua este personalizat` \nfunc]ie de nevoile clientului auto-hton, [i nu \n func]ie de o pia]` ce

are cu totul alt specific. Aici inter-vine Hiarom, unic importator Hiab\n România.

Solu]ii personalizate

Hiarom pune la dispozi]ia clien]ilorsì trei tipuri de macarale destinateridic`rilor de autoturisme, astfel\ncât fiecare poate alege exact tipulde macara care i se potrive[te. În ofer-ta importatorului Hiab, se reg`sescmacarale de 12, 14 [i 16 tm, primelefiind dedicate autoturismelor, dar

HIAROMLa ridicat de ma[ini

PR

EZEN

TA

RE

36

[i vehiculelor de teren, cu condi]iaca ridicarea s` se fac` de foarteaproape. În cazul celei de-a doua ca -tegorii (14 tm), se pot ridica f`r`probleme autoturisme, vehicule deteren, dar [i vanuri (\n func]ie de\nc`rc`tur`). Pentru a le putea ridi-ca [i pe acestea din urm`, indife rentde \nc`rc`tura lor, se recomand vari-anta de 16 tm, aceast` versiunefiind dedicat` strict vehiculelor deteren [i vanurilor.

Avantajele Hiab

F`r` discu]ie, flexibilitatea esteatuul Hiab, putând s ofere clientuluiexact ceea ce are nevoie, pentruaplica]ia pe care dore[te s-o \ntre-prind` - configura]ia, capacitatea[i lungimea de bra] de care arenevoie. Macaralele pe care le ofer`Hiarom beneficiaz` de un sistemelectronic de protec]ie, performant,care, \n momentul când se dep`[e[tesarcina pe care o suport` cilindruldin bra], blocheaz` non-violentmi[carea, prevenind balansareaacesteia [i conferind siguran] . Acestsistem este controlat de un calculator,

precizia fiind astfel asigurat`. Îngeneral, pentru aceste maca rale, seprefer` [asiurile cuprinse \ntre 12 [i15 tone. De regul`, se achizi]ioneaz`macaralele medii, de 14 tm, dar, pelâng` acestea, aproape fiecare parcde asemenea ma[ini de]ine [i omacara de 12 sau 16 tm. Lungimeade bra] este \n medie de 7,5 - 8 m,putându-se monta [i bra]e ce potajunge la 10 m, dar acestea nu suntla fel de practice. Macaralele se mon-teaz` pe suprastructuri bine finisate[i, totodat`, rezistente. Tabla cucare suprastructurile sunt acoperiteeste din aluminiu striat, pentru c`mo delul din o]el cap`t` un aspectnepl`cut \n timp.

Traversele montate sub podeauaplatformei sunt foarte rezistente,iar pentru a da rigiditate ansam-blului, \n locurile unde nu sunt tra-verse, a fost utilizat un materialnumit Tego, care previne \ndoireapodelei [i elimin zgomotele produsede vibra]ii. Majoritatea clien]iloropteaz` pentru aceast` construc]ie,\n condi]iile \n care nu au de suferitperforman]ele, rezisten]a [i niciaspectul vizual. Un alt avantaj major

al solu]iei oferite de HIAB \l reprezint`\n`l]imea total` redus` atunci cândse transport ma[ini de teren sau vanuri.Configura]ia macaralei [i a supra-structurii este aleas` \n a[a fel \ncâtelimin` pericolul ag`]`rii cablurilorde tensiune (o problem` des \ntâl-nit` \n ora[e). La aceste autospe-ciale, se pot monta [i rampe, troliu,precum [i o furc` special` pentrutractarea unei a doua ma[ini \nspate, \ns`, \n urma discu]iilor cu[oferii care manevreaz zi de zi aces-te autovehicule, s-a ajuns la con-cluzia c` nu este nevoie decât foarterar de aceste accesorii, \n cazul apli-ca]iilor speciale, investi]ia fiind cugreu amortizat`. În pu]ine cuvinte,ce se cere de la aceste auto-spe-cializate, se poate rezuma astfel:siguran]` crescut`, vitez` de lucrumare [i fiabilitate ridicat` - caracte -ris tici oferite de HIAB. Feed-back-ul primit din pia]` este unul bun,a[a c` nu ne mai r`mâne de zisdecât „mare grij` unde parca]i“.Acum... „au cu ce“!

Alexandru [email protected]

37

PR

EZEN

TA

RE

Mi[care. Comunicare. Siguran]`. Trei elemente care, \mpreun`, formeaz`baza unui transport eficient. Sta]iile deemisie-recep]ie se pliaz` perfect penevoile fundamentale ale c`rù[ilor,reprezentând, totodat`, copilotul de care[oferul de curs` lung` are atâta nevoiesau prietenul care „\i ]ine de urât“ ladrum. {i toate acestea la costuri cuadev`rat reduse.

E mi]`toarele-receptoarePresident sunt folosite\n mod constant de c`treconduc`torii auto dintoate ]`rile Uniunii

Europene, \n Polonia bucurân du-sede un real succes, cu o rat` de uti-lizare de aproximativ 1 din 4 autove-hicule. Dispozitivele folosesc oband` liber` [i au o destina]ie dife -rit` de cea a telefonului mobil,deoarece cresc interactivitatea [ofa -tului, f`r` a pune \n pericol sigu-ran]a conduc`torilor auto. De aceeautilizarea lor implic o serie de avan-taje pentru [oferii profesioni[ti [i chiar[i pentru amatori. Este vorba despreinexisten]a costurilor suplimenta-re [i a taxelor de licen]iere, \n

condi]iile unei comunic`ri rapide([i gratuite) cu ceilal]i participan]ila trafic, care ofer` posibilitateainform`rii continue cu privire lacondi]iile de drum [i a evit`rii bari-erelor de trafic. În acela[i context,pot fi aflate cu u[urin]` rutele ocolitoare, cre[te siguran]a rutier`,se evit` accidentele [i... de ce nu...radarele de pe traseu. Sta]iile deemisie-recep]ie func]ioneaz` [i \nzonele \n care nu exist` semnalGSM, iar utilizarea lor nu este interzis`\n timpul [ofatului, a[a cum se\ntâmpl \n cazul telefoanelor mobile.Toate acestea se traduc, \n final, \neconomii f`cute de compania detransport, care poate realiza unmanagement mai eficient al curselor.

President \n România

President Electronics Romaniaeste importatorul [i distribuitorul oficialal produc`torului francez Groupe Pre -sident Electronics, o companie cupeste 30 de ani de experien]` \ndomeniul dispozitivelor de radio-comunica]ii. Echipamentele Presi-dent sunt recunoscute de c`trepasiona]i, dar [i de amatorii deradio CB ca fiind produsele premium \n acest domeniu, iar pe lângàcestea, au [i o perioad de garan]iede 3 ani.


Sta]ii de emisie-recep]ie pentru [oferi

INTER

VIU

38 .............................................................................................................................mai 2009

De ce ai plecat de la ultimafirm`?

Vroiam de mult` vreme s` màngajez la aceast` firm`. De fiecaredat` când aveam câte o curs` \nBelgia, mergeam pe la ei, dar nudoreau s` m` angajeze. Pân` laurm`, am stat trei zile la ei la poart`\n ma[in` [i au fost de acord s` màngajeze. Am r`mas acolo pân` \ndecembrie anul trecut.

În noiembrie, am cerut voie s`merg acas`, mai ales c` nu ple-casem la termen (\n mod normal, la6 s`pt`mâni, 2 plecai acas`). Nicio-dat` nu am putut s` plec, erau to]icu [p`gi (pachete, cadouri) [i pemine nu m-au l`sat - nu era loc pelist . În decembrie, l-am sunat pe [eful

meu direct (tot român), i-am spusc` trebuie neap`rat s` merg acas`[i mi-a promis c` se rezolv`. Dar, \nmomentul \n care am vrut s predauactele, mi-a spus c` nu am \n]eleseu bine la telefon. Nu am reu[it sàjungem la un acord [i mi-a comu-nicat c`, dac` plec, s-ar putea s`nu m` mai primeasc`.

Eu nu ajunsesem niciodatàcas` pân` atunci. Am primit to]ibanii pe care trebuiau s` mi dea,dar, dup` dou` s`pt`mâni, \n ia-nuarie, nu a vrut s m mai primeas -c`. Am intervenit la [efii de pesteel, \ns`, pân` la urm`, totul a depinsde el.

Au mai fost [i al]i [oferi \nsitua]ia ta?

Au mai fost da]i afar` [i al]ii.Conducerea firmei i-a repro[at aces-tui om faptul c` prime[te bani dela [oferi (pentru angajare, dar [ipentru alte favoruri). De exemplu,acum, la firm`, au r`mas foartemul]i [oferi cu probleme - be]ivi,care fac multe accidente etc. În ge -neral, a vrut s` scape de [oferii careau avut curaj s` vorbeasc` [i i-ap`strat pe cei care nu pun \ntreb`ri.

Pe un coleg l-a pus s` pl`teasc`pentru c` a lovit bara unui camion,

Cei mai mari du[mani airomânilor \n strìn`tatesunt tot românii.

SCADSALARIILE

\n Vest

Utilizarea [oferilor Est-europeni a devenit opractic` r`spândit` \n rândul firmelor de transport occidentale,miza fiind costurile redusecu salariile, iar criza economic` a f`cut ca remunera]iile s` devin` [i mai mici. Totu[i, trebuie precizat c` un [ofer român care lucreaz` \n strìn`tatecâ[tig`, \n continuare, semnificativ mai mul]i banidecât ar lua \n România.Radu Gheorghe este unuldintre numero[ii [oferiromâni care lucreaz` \nstrìn`tate [i a acumulatdeja o experien]` important` acolo. Chiardac` se câ[tig` mai mult,munca nu este u[oar` \ntotdeauna [i problemepot ap`rea oricând. Radu Gheorghe a lucrat \ntr-operioad` relativ scurt` latrei firme - una \n Dane-marca [i dou` \n Belgia.

39

chiar dac` ma[ina era asigurat` [i,pentru c nu a vrut, l-a dat afar . Al]iiau f`cut accidente mult mai serioase[i nu au pl`tit. Acest [ef al nostruf`cea programarea curselor: cei pecare nu \i avea la suflet primeaucele mai dificile curse, iar „spon-sorii“ sì numai curse bune. Suntfoarte mul]i români slab preg`ti]icare au ajuns s` lucreze pentrufirmele din str in`tate - dispeceri carenu au avut nimic de-a face cu trans-porturile \nainte, [oferi de tractorsau persoane care abia au ob]inutpermisul [i care se urc` prima dat`pe un camion.

Cum ai ajuns la firma pentru carelucrezi acum?

Din data de 4 ianuarie când m-am \ntors \n Belgia [i pân` pe 22ianuarie, când am ajuns la firma undesunt acum, am stat la o benzin`rie,am dormit \ntr-un birou [i mai aju-tam la cur`]at z`pada. Nu am vrut s`m` \ntorc \n România, ca s` nu maicheltuiesc bani. Greutatea cea mai mare\n a g`si de lucru este legat` de ima -ginea proast a românilor. Sunt multefirme \n Vest care nu vor s` anga-jeze [oferi români. Acum, lucrez la ofirm` belgian`, dar contractul demunc` este \ncheiat \n Slovacia. Lafirma precedent`, contractul era\ncheiat \n Slovenia, iar la firma dinDanemarca, unde am lucrat \naintes vin \n Belgia, contractul era \ncheiat\n Gibraltar. Ma[inile de la firma undelucrez \n prezent sunt \nmatriculate\n Slovacia [i \n Lituania, ]`ri unde aufost deschise filiale.

Este respectat programul deconducere [i odihn`, a[a cumprevede legisla]ia?

Timpii de conducere [i odihn`nu se respect` integral de c`trenimeni. Peste tot se merge cu mag-netul, \n special la transporturilefrigorifice. La ma[inile dotate cutahograf analogic, la fiecare curs`,[oferii primesc hârtie c` au fost \nconcediu.

Patronul de la firma unde lucrezacum face tot posibilul s` utilizezedoar ma[ini cu tahograf analogic,cu diagrame.

În cazul tahografului digital,este utilizat un magnet. Acesta se

Timpii de conducere [iodihn` nu sunt respecta]i de c`tre numeroase firmedin Vest.

Folosirea magnetuluipentru a „p`c`li“tahograful digital cre[te„ac]iunile“ ma[inilor cucutii manuale de viteze.

40

plaseaz` undeva pe cutia de viteze[i nu se mai \nregistreaz` km par-cur[i. Am vorbit cu ni[te [oferi carelucreaz` \n Italia [i \mi povesteau c`fac cu magnetul cele 48 de ore depauz` legal` \n timp ce ei merg.Sigur, patronul trebuie s` fie deacord. Mai ales \n aceast` perioadèste foarte utilizat magnetul. Nu\]i po]i permite s` pierzi cursele.

Este dificil pentru [oferiiromâni \n strìn`tate?

Din p`cate, românii stric lucrurilecel mai mult. Problema este c` auajuns peste tot [i, \n general, impre-sia pe care o las este foarte proast .În momentul \n care suni la o firm`[i spui c` e[ti român, nici nu vor s`mai vorbeasc` cu tine [i, \n special,nu vor s` mai angajeze [oferi dinBucure[ti. Sunt [oferi care nu vor s`munceasc`, fur` din ma[ini, pleac`f`r` s` anun]e... Dar, oricum, seg`se[te de lucru. La firma undelucrez \n prezent, condi]iile suntfoarte bune. Prime[ti cursa printelefon sau pe navigator [i nu tecontroleaz` nimeni, nu vine nimenis` \]i bage b`]ul \n rezervor... cutoate c` ma[ina a consumat [i 40 delitri la 100 km pe drumurile maidificile. Ma[inile sunt, de aseme-nea, bune.

Am avut o Scania nou`, apoi unVolvo FH 12 cu peste un milion dekm, iar acum am un Renault Mag-num. Camionul Volvo mergea exce-lent, a[a vechi cum era, nu \i st`teanimic \n fa]`. Renault Magnummerge foarte bine, trebuie doar s`fiu atent când cobor - tot timpulcu spatele [i ambele mâini s` fielibere, altfel nu se poate. Cutiile deviteze la toate camioanele utilizatesunt manuale, altfel nu po]i folosimagnetul. La cutiile automate,folosirea magnetului creeaz` prob-leme la schimb`rile de viteze. Oricum,[i la cutiile manuale, trebuie schim-bate treptele lent, cu pauze \ntre ele- gamele trebuie schimbate doarpe liber. Cutia manual de viteze câ[ -tig` astfel teren. La noi la firm`,toate camioanele au cutii de vitezemanuale, inclusiv cele noi.

Condi]iile sunt bune la actualafirm`. La garaj avem du[uri, ma[in`de sp`lat, de uscat... Dormim \nma[in` [i lucr`m câte doi [oferi.În mod normal, respect`m timpii de

conducere [i odihn`. Doar atuncicând ne spune patronul c` trebuies ne gr`bim nu mai ]inem cont. Aicisuntem pl`ti]i la km, iar perioadade 48 de ore de pauz` nu esterespectat`. Ma[inile au tahografanalogic [i lu`m documente deconcediu de la firm`. Patronul dela firm` vrea s` mai cumpere \ncontinuare camioane second-handcu tahograf analogic. Are acumpeste 30 de ma[ini - de fapt este vorbadespre o familie care de]ine maimulte firme. Unde lucrez eu facemdoar transporturi de frig [i tem-peratur` controlat`. De exemplu,pia]a de la Bruxelles de legume [ifructe este aprovizionat` de noi.Cele mai multe curse le avem de lagrani]a cu Spania.

Cum au evoluat salariile \nultima vreme?

În Danemarca, câ[tigam 2.000de euro pe lun`. Apoi, la firma dinBelgia de unde am plecat, ajungeamla peste 2.300 de euro, iar acumsunt pl`tit la km [i este \n func]iede curse. Oricum, câ[tig sub 2.000de euro. Colegul meu vrea s` pleceundeva \n Norvegia.

Acolo, salariile [oferilor dep`[esc[i 3.000 de euro pe lun`. Pia]a dinAnglia s-a stricat. Din 3.000 de liresterline s-a ajuns la 1.800 de europe lun`. Lucrezi \n Anglia, dar e[tipl`tit \n euro.

Sunt români care se angajeaz`la firmele din strìn`tate [i le promitpatronilor de acolo c` le aduc [oferiromâni pe salarii mici.

ßtiu firme strìne care au filiale[i \n România. Angajeaz` [oferiromâni [i \i pun s` lucreze \n comu-nitate pe 1.100 de euro pe lun` [i\i mai pun s` mearg` prin Fran]ape drumuri na]ionale [i nu peautostrad`.

ßoferii belgieni câ[tig` mult maimult decât cei din Estul Europei.Salariile lor dep`[esc 3.000 de europe lun`.

Prin Europa se g`se[te \n con-tinuare de lucru pentru [oferii Est-europeni, doar c` salariile sunt maimici, mergând spre 1.500 de europe lun , iar num`rul [oferilor românieste tot mai mare.

Sunt mai pu]ine curse de ladeclan[area crizei economice?

În Belgia, nu am sim]it deloccriza economic`. Am mers \n con-tinuu. Am auzit c` \n Fran]a suntprobleme pentru [oferi.

În general, am observat c firmelemari cump`r` firme mai mici [i seextind tot mai mult.

În România, am auzit de la [oferic` sunt probleme mari. Sunt firmecare iau 500 euro pe o curs` de laArad pân` \n Germania. Nu [tiucum trìesc aceste companii.


INTER

VIU

Salariile pentru [oferii Est-europeni au sc`zut \n ultima vreme.

{A

NTIE

R

CCEEFFIINN OOPPEENN DDAAYYSS llaa CCoonnssttaann]]aa

42

{TIR

I

ARABESQUE DESCHIDEUN CENTRU COMERCIALLA ORADEA

Furnizorul de materiale deconstruc]ii [i finisajeArabesque a finalizat un cen-tru comercial [i logistic laOradea, \n urma unei investi]iide peste zece milioane deeuro, a anun]at compania.Noua platform` acoper` osuprafa]` total` de aproxima-tiv 30.000 metri p`tra]i, dincare 10.000 mp reprezint`hala depozit [i showroom, searat` \ntr-un comunicat alArabesque, preluat de Medi-afax. Investi]ia permite anga-jarea a aproximativ 200 desalaria]i. Arabesque mai are filiale la Bucure[ti (Otopeni,Glina, Militari), Cluj, Timi[oara,Bra[ov, Constan]a, Ia[i, Craio-va, Ploie[ti, Pite[ti, Gala]i, Pia-tra Neam], Bacù, Baia Mare [iTârgu Mure[, precum [i 22 defiliale \n Republica Moldova,Serbia, Bulgaria [i Ucraina.Compania comercializeaz` ogam` larg` de produse, de lamateriale grele, sisteme pen-tru acoperi[uri, produse pen-tru finisaje, instala]ii sanitare[i termice, echipamente elec-trice [i corpuri de iluminat lamaterii prime pentru mobilier.

MTI VREA P~MÅNT DE LA MINISTERULAP~R~RII...

Ministerul Transporturilor [iInfrastructurii (MTI) va prelua\n administrare cinci terenuri,cu o suprafa]` total` deaproape 11.500 metri p`tra]i,de la Ministerul Ap`r`riiNa]ionale, pentru construc]iacenturii Caransebe[.Terenurile apar]in Unit`]ii Mi-litare 01440 [i sunt amplasate\n extravilanul localit`]iiCaransebe[, jude]ul Cara[ Se-verin, se arat` \ntr-un proiectde hot`râre de guvern, elabo-rat de MTI [i citat de Mediafax.Pe unul din terenurile respec-tive se afl` o construc]ie cu osuprafa]` de 630 de metrip`tra]i. Lucr`rile la centuraCaransebe[ au un cost estimatla 39 de milioane de euro, f`r`

TVA, constructorul urmând s`fie selectat \n luna iulie.

...{I DE LA ACADEMIAAGRICOL~

Ministerul Transporturilor afost autorizat de Guvern s`preia \n administrare dou`terenuri din comuna Tunari,jude]ul Ilfov, cu o suprafa]`total` de peste 2.530 metrip`tra]i, de la Academia de[tiin]e Agricole [i Silvice, pen-tru extinderea la patru benzi acenturii rutiere din NordulCapitalei, potrivit Mediafax.Terenurile, aflate \n intravilan-ul [i extravilanul localit`]ii, vorfi transferate de la Institutulde Cercetare-Dezvoltare pen-tru Zootehnie Balote[ti, apar -]inând Academiei de [tiin]eAgricole [i Silvice „GheorgheIonescu-Sise[ti“, \n vedereaextinderii la patru benzi ap`r]ii de Nord a centurii Capi-talei, \ntre kilometrul 2 [i inter-sec]ia cu DN2, conform unei

ordonan]e de urgen]` apro-bate de Guvern.

BANI PENTRU TREIBENZI PE SENS

Compania Na]ional` de Autostr`zi [i Drumuri a decis s` schimbe solu]iatehnic` la AutostradaBucure[ti-Ploie[ti, de la dou` la trei benzi pe sens,pentru cel de-al doilea tronson, unde lucreaz` dejaun consor]iu, valoarea estimativ` pentru noile lucr`ri fiind de 196,85 milioane lei, f`r` TVA.Astfel, Compania Na]ional` de Autostr`zi [i DrumuriNa]ionale din România (CNADNR) va organiza lasfâr[itul lunii iulie o licita]iepentru proiectarea [i exe-cutarea l`rgirii la trei benzi decircula]ie pe sens pe sectorulkm 19 plus 500-km 45, respec-tiv Moara Vl`siei-Ploie[ti,transmite agen]ia Mediafax.

Compania Shapir ProjectEurope, de]inut` de grupulisraelian Shapir, cu activit`]i \ndomeniul construc]iilor, a„\nghe]at“ dezvoltarea a dou`proiecte reziden]iale dinBucure[ti [i Sibiu, totalizând2.400 de apartamente, dinlips` de cump`r`tori.Shapir Project Europe aanun]at anul trecut dez-voltarea celor dou` proiectepentru care fondurile alocateerau estimate la 250 milioaneeuro, informeaz` Mediafax.Proiectele urmau s` fie dez-voltate \n faze, \n func]ie decererea de pe pia]`. ÎnBucure[ti, Shapir a anun]at

construc]ia a circa 1.600 deunit`]i locative \n zona Pipera,\n apropiere de ßcoala Ameri-can`, pe un teren de 80.400metri p`tra]i, achizi]ionat \n2007. În prim` faz`, eraprev`zut` dezvoltarea a 400 delocuin]e, iar investi]ia pentrutot proiectul urma s` se ridicela 200 milioane euro. La Sibiu,compania a achizi]ionat, tot \n2007, un teren de 26.000 metrip`tra]i, pentru construc]ia a800 de locuin]e, cu o suprafa]`total` de 75.000 metri p`tra]i.Investi]ia total` pentru acestproiect, unul dintre cele maimari din zon`, era estimat` la50 milioane euro.

CONSTRUC}IILE DE LOCUIN}E „ÎNGHEA}~“

43

LEGE PENTRU PLATASUBCONTRACTORILOR

Firmele care contracteaz`lucr`ri vor fi obligate s` vireze[i subcontractorilor sumelecuvenite acestora, \n baza uneiordonan]e de urgen]` apro-bate \n [edin]` de Guvern, aanun]at premierul Emil Boc,citat de Mediafax.Guvernul precizeaz` \ntr-uncomunicat c` noile regle-ment`ri stabilesc o ordine aefectu`rii pl`]ilor. Astfel, operatorii economici sau altepersoane juridice \mputer-nicite de ace[tia vor utilizasumele \ncasate \n conturiledeschise la Trezorerie \ntr-oanumit` ordine, respectiv pen-tru achitarea drepturilor denatur` salarial`, pentruachitarea obliga]iilor c`trebugetul de stat [i celelaltebugete, pentru plata facturilorc`tre subcontractori,propor]ional cu gradul de

\ncasare [i aferente facturilorrecunoscute la plat`.

LUCR~RI SISTATE DINCAUZA DATORIILOR

Reabilitarea DN 17 la limita\ntre jude]ele Cluj [i Bistri]a-N`sùd a fost sistat` de concer-nul german Geiger-Max Boegl,pentru restan]e la plat` de 2,5milioane de euro, bani pe caretrebuia s` \i primeasc` de laCompania Na]ional` deAutostr`zi [i Drumuri, benefi-ciarul lucr`rilor. Potrivit Birouluide Pres` al CNADNR, ultimaplat` c`tre constructor s-a f`cut\n data de 26 februarie, trans-mite corespondentul Mediafax.Potrivit unui comunicat depres` transmis de companiagerman` [i semnat de man-agerul de proiect Ewald Bran-der, decizia a fost luat` dup` cecompania a tras semnale dealarm` c` nu mai poate

continua lucr`rile \n situa]ia \ncare acestea nu \i sunt pl`tite.

ROMÅNIA - PE PLACATURNANT~

România a \nregistrat \n lunaaprilie al doilea mare ritmanual, de data aceasta, desc`dere a activit`]ii \n sectorulconstruc]iilor din UniuneaEuropean` (UE), de 13,7%,potrivit datelor Eurostat, care acalculat c`, la nivelul bloculuicomunitar, indicatorul acoborât cu 5,1%. Mediafaxrelateaz` c` sc`derea cea maimare a fost consemnat` \nSlovenia (-22,8%), iar pepozi]ia a treia s-a clasat Slova-cia (-12,7%). Cele mai semni-ficative cre[teri ale activit`]ii \nsectorul construc]iilor, \naprilie comparativ cu aceea[ilun` a anului trecut, s-au \nre-gistrat \n Germania (6,1%),Suedia (4,6%) [i Cehia (3,3%).

EV

EN

IMEN

T

CEFIN OPENDAYS

la Constan]a

Cefin a organizat la\nceputul lunii iunieevenimentul „OpenDays“ la Constan]a, maiexact la o carier` dinjude], unde cei prezen]is-au putut convinge pe„propria piele“ deabilit`]ile vehiculelorIveco puse la dispozi]ie.

44

45

E venimentul organizat defiliala Cefin Constan]aeste al treilea din seriadeschis` pe 22 mai laDeva [i continuat` pe 29

mai la Pite[ti, sub titulaturaTu&Cefin&Iveco Open Days 2009.Manifestarea a avut ca scop popu-larizarea calit ]ilor pe care le \ntrunescmodelele Iveco Daily 4X4, Massif, Euro-cargo 4X4 [i Trakker, precum [igama special` pentru activit`]iHeavy Duty - Astra. De asemenea,la eveniment a fost adus [i un exem-plar din noul Stralis, pentru a \ntre-gi, \n cadrul prezent`rii, gama Iveco.

Eveniment... „cu priz`“

Divizia de vehicule comercialea Cefin România a propus ca loca]ie

cariera Consal Trade din comunaNicolae B`lcescu, lâng` Constan]a.Prin aceast` demonstra]ie, s-a doritfamiliarizarea invita]ilor cu vehiculeleIveco destinate activit`]ilor spe-ciale sau configurate pentru terenaccidentat, fiecare dintre partici-pan]i având posibilitatea de a testavehiculele enumerate mai sus. Suc-cesul unui eveniment de acest gens-a putut m`sura deja \n prece-dentele loca]ii, Deva [i Pite[ti, undepublicul prezent a gustat din plinideea celor de la Cefin.

Printre pietresf`râmate

Din multitudinea de vehiculepuse la dispozi]ie, am ales s` test`mdou`, iar primul a fost Trakker - obasculant` cu 4 axe, echipat` cu

ben`. Iveco a conceput aceast`ma[in` pentru aplica]ii precumtransportul de piatr brut sau agre-gate, nisip, bitum ori piatr` spart`pentru terasamente. Modelul areca avantaj consumul redus de com-bustibil la tona de material trans-portat [i cheltuieli mici de \ntre]inere.ßi ce loc mai bun se putea g`si pen-tru a testa acest model dac` nu ocarier`?! Zis [i f`cut. Trakker a dove -dit c` se afl` \n mediul lui \ntre mor-manele de pietre, nisip [i nori de praf,chiar dac` p`rea, la prima vedere,poate prea luxos pentru ceea ceera acolo... din când \n când \ncer-cându-ne compasiunea pentru benaimpecabil`, \n care erau trânti]ibolovanii col]uro[i. Am f`cut o\nc`rcare, apoi o desc`rcare, o plim-bare pe „[oselele“ croite prin piatr`,câteva „artificii“ pentru a impre-

46

siona [i camera foto [i apoi am trasconcluziile. Din postul de condu-cere, am constat direc]ia extremde u[oar`, volanul manevrându-se lin, ca pe un asfalt proasp`t tur-nat, \n ciuda faptului c` ne aflam\n carier`. Senza]ia care te \ncearcàtunci când ]i se r`stoarn` \n ben`bolovani „cât roata carului“ este, \nprima faz`, una de panic`... pentruneini]ia]i, dar tocmai aici este [ifarmecul. În timpul mersului, modulde schimbare a gamei, „cu b`taie“,a fost unul dintre elementele ce adat culoare plimb`rii noastre,neavând prea des ocazia s manevr mun asemenea mastodont.

{i pe câmp

Dup ce am v`zut ce [tie Trakker,ne-am propus s` ridic`m nivelulde pl`cere [i ne-am orientat c`treMassif. Un vehicul de tip jeep, des-tinat cu prec`dere traseelor peteren accidentat, disponibil \n dou`

EV

EN

IMEN

T

47

versiuni, 3 u[i cu ben sau 5 u[i. Dimen-siunile acestuia sunt impozante iardesignul are un aer spartan, dar lainterior nu lipsesc geamurile elec-trice sau aerul condi]ionat. Cu ce eras` ne delect`m, dac` nu cu un pro-fesionist al domeniului pe câm-purile din \mprejurimi... c`r`ri, dru-muri cu hopuri, cu bolovani, print-re animale [i lanuri de grâne. De multnu mai mersesem pe drumuri de acestgen, f`r a avea grija bìi de ulei saua spoilerului. Am c`]`rat ma[inape unde p`rea relieful mai greude abordat [i am supus-o unui testde maxim` rezisten]`, dar a f`cutfa] cu brio. Am descoperit [i reduc-torul... p`rea simplu. 4H - 4L - 2H,floare la ureche. Brutalitatea dinmodul 4L creeaz` dependen]`.Primele cuvinte când ne-am datjos au fost: „Cum?! Doar 30 km/haveam voie cu 4L?“... da’ d-aia etest.


Ve]i primi banii de lastat, dar s` vàchita]i datoriile labuget - suna anun]ulf`cut c`tre „regii as-faltului“, la sfâr[itullunii iunie, de pre[e-dintele TraianB`sescu, care d`deaastfel liber la investi]ii \n infrastructur`.

„A m sim]it nevoias` v` transmitcâteva mesaje.Acela c` vor fibani \ncepând din

trimestrul 3, pentru ca Guvernul s`-[i ating` obiectivul de a avea cir -ca 9 miliarde de euro \n investi]ii,mare parte a acestor bani mergândc`tre plata datoriilor la constructori,dar [i pentru lansarea de lucr`ri noisau accelerarea ritmului din trimestre -le 1 [i 2 la lucr`ri \n curs de execu]ie“,a afirmat [eful statului, \n cadrulunei \ntâlniri cu constructorii de dru-muri, ]inute la Ministerul Transpor-turilor, \n prezen]a ministrului deresort. Potrivit Mediafax, TraianB`sescu a precizat c , din ace[ti bani,1,5 miliarde euro vor veni de laComisia European [i vor trebui diri-ja]i c`tre investi]ii, iar un miliard deeuro vor proveni de la b`ncile com-erciale, care vor merge cu prioritatec`tre investi]ii \n infrastructur` [icare vor fi disponibili la mijlocul luniiiulie. Pre[edintele a men]ionat \ns`c` „marea cheie a acestor aranja-mente financiare este corectitudineafiec`ruia“, respectiv a ministerelorFinan]elor [i Transporturilor \n raportcu constructorii, dar [i a constructorilor\n raport cu bugetul de stat. Altfel spus,tot acest cerc se \ntrerupe dacàce[tia [i subcontractorii lor nu \[i pl tescimediat obliga]iile fa] de stat, urmând

48

INFR

ASTR

UCTU

R~

Drumurileumfl` potul

ca astfel s` fie alimentat suplimen-tar bugetul de stat. „Ve]i fi cei careprimi]i banii de la Ministerul Trans-porturilor, dar este esen]ial s` v`pl`ti]i d`rile la timp, \n condi]iile \ncare, v` repet, Ministerul de Finan]ev` va compensa TVA-ul pe care \lave]i de \ncasat sau, acolo unde nuse poate compensa, ve]i primi resti-tuirea de TVA unde, de asemenea, estecazul“, le-a explicat pre[edintele con-structorilor.

Se apas` pedala de accelera]ie

Anun]ul pre[edintelui a fost urmatde \nmul]irea vizitelor premieruluiEmil Boc [i ministrului Radu Berceanupe [antiere, primul ministru sub-liniind c investi]ia public masiv \ninfrastructur` se plaseaz` printrepriorit`]ile Guvernului. Potrivit pre-mierului, care sus]ine c`, \n acest an,pentru lucr`rile de infrastructur`, nueste vacan]`, la nivelul Executivuluis-a luat decizia ca, \n fiecare zi demiercuri, s fie invitate la Palatul Vic-toria câte dou` jude]e pentru aprezenta, \n fa]a Guvernului, câte ojum`tate de or`, stadiul lucr`rilorde investi]ii, din fonduri guverna-mentale [i europene sau din bugetelelocale, precum [i problemele legatede modernizarea infrastructurii [i dereabilitarea termic` a blocurilor.„Prezentarea se va face \n fa]a tutu -ror mini[trilor. În acest fel, se va ap`sape pedala de accelera]ie, iar acolounde nu se cheltuiesc banii pentruinvesti]ii se vor lua [i se vor da acolounde se cheltuiesc. Este valabil [ipentru administra]iile locale [i pen-tru ministerele care au alocat bani pen-tru infrastructur . Începem cu jude]eleIa[i [i Timi[, invitând prefec]ii, pre[edin]iiCJ, primarii [i [efii Agen]iilor de Dez-voltare Regional`“, a spus [eful Exe -cutivului, citat de Agerpres. El a sub-liniat importan]a men]inerii unuiritm ridicat al construc]iilor \n aceast`perioad . „Dac nu punem osul a tuncicând trebuie, adic` dac` nu putemutiliza banii pentru infrastructur` \nlunile de var`, cum este firesc, esteo crim , pentru c nu se poate a[teptaluna decembrie ca s facem autostra-da“. Primul ministru a scos, de aseme-nea, \n eviden]` o serie de lucr`riprioritare. „A]i v`zut c` se lucreaz`

[apte zile din [apte \n infrastructur`- de la metroul din Bucure[ti, la PasajulB`neasa din Capital , la centura ocol-itoare a Ploie[tiului, la cea a Clujului,pe Autostrada Transilvania. ßi la cele-lalte lucr`ri de infrastructur` avem oofensiv` total`, pentru a recupera\ntârzierile [i pentru a putea da [ansaunei cre[teri economice \n acesttrimestru III, \nceput la 1 iulie. Amdecis s aducem to]i banii de investi]iidin trimestrul IV \n trimestrul III, toc-mai pentru a recupera \ntârzierile“.Potrivit lui Emil Boc, sunt progra-mate s` se finalizeze centura ocoli-toa re a municipiului Gherla, de 5,3 kilometri, lucr`rile drumului de laCluj-Napoca spre Suceava, cu tron-so nul local pân la limita jude]ului Bis-tri]a-N`sùd, [i apoi de la Iacobenila Suceava. „Se lucreaz [i pe centuraTimi[oarei, a Ploie[tiului, continu`mlucr`rile pe tronsonul de autostrad`Cernavod - Constan]a [i, evident, pecentura Sibiului. Toate acestea vor marca pa[i importan]i \n moder-nizarea infrastructurii la nivel na]ional,\n 2009“, a punctat primul ministru.

Un miliard de eurode la BEI

Pe de alt` parte, Radu Berceanua anun]at, \n urma unei \ntâlniri cureprezentan]ii B`ncii Europene deInvesti]ii (BEI), c Ministerul Transporturi -lor [i Infrastructurii ar putea con-tracta un \mprumut de pân la un mil-iard de euro de la BEI pentru finan]areaunor proiecte de infrastructur`, prin-tre care [i centura Capitalei la nivelde autostrad`. „BEI ne-a anun]at cà stabilit un acord de principiu, \nboard-ul sù, c` e gata s` aloce un

\mprumut care s` mearg` spre unmiliard de euro pentru proiecte deinfrastructur` rutier`. Înc` nu a sta-bilit exact ce proiecte, dar se discut`despre centura la nivel de autostradà Bucure[tiului, tronsoanele deautostrad Ploie[ti-Comarnic [i Ploie[ti-Buz u sau o por]iune de drum na]ionalde la Arad spre grani]a cu Ungaria“,a ar`tat ministrul de resort.

Totodat`, BEI va acorda un cre -dit de 450 milioane euro pentru acre[te viteza trenurilor de c`l`toride la 120 kilometri pe or la 160 kilo-metri pe or`, pentru tronsonul Cur-tici-Simeria. „Aveam deja 300 mi-lioane euro de la BEI [i ei au accep-tat s` m`reasc` \mprumutul pân`la 750 milioane euro, pentru a puteasatisface dorin]ele UE de a cre[teviteza“, a spus Radu Berceanu. Încadrul \ntâlnirii, cele dou p`r]i au maistabilit s` m`reasc` finan]area de la50 milioane la 170 milioane euro,din fonduri de coeziune, pentru tron-sonul de autostrad Arad-Timi[oara,astfel \ncât cofinan]area asigurat`de BEI pentru proiect s` fie cheltu-it` pentru exproprierea terenurilor.De asemenea, BEI a aprobat s` aloce500 milioane euro \n acest an pen-tru proiecte aflate deja \n derulare,din sumele care trebuiau cheltuite \nanii urm tori. „Am discutat cu ei [i sus]inaceast` idee, mai urmeaz` s` fieaprobat de Comisia European . Ast-fel, au aprobat s` cheltuim o maimare parte din bani pentru proiectedeja \n derulare, pe care s` \i uti-liz`m \n ace[ti ani“, a precizat RaduBerceanu.

Meda [email protected]

49

50

INED

IT

KONGO GUMI

Cea mailongevivàfacere de familie Despre japonezi circul`tot felul de legende,chiar [i printre cei carenu sunt speciali[ti \n is-torie. F`r` \ndoial`, estevorba despre o cultur`foarte puternic` [i totaldiferit` de cea euro-pean`, \n care codulonoarei [i sacrificiul desine au fost [i r`mân maiimportante decât orice.De la codul Bushido alsamurailor, pân` la pilo]iikamikaze, ilustr`rile filo-zofiei de via]` japonezesunt poate greu de\n]eles pentru occiden-tali. Tot japonezii suntcei care au trebuit s` fie

trimi[i acas` s` se odih-neasc` prin lege, \n tim-pul reconstruc]ieiJaponiei, dup` r`zboi, [i[i-au pus semn`tura pe\ntregul progres altehnologiei secolului tre-cut. Astfel, nu este demirare s` afl`m c`, timpde peste 1.400 de ani, ocompanie din Japonia acontinuat s` func]ionezeca afacere de familie \nconstruc]ia de temple,pân` la asimilarea sa casubsidiar` a unei maricompanii de construc]iijaponeze, Takamatsu Corporation, \n ianuarie2006.

51

KONGO GUMI

A vând sediul central \nOsaka, afacerea defamilie a fost \nfiin]at`\n anul 578, când unuldintre inginerii pe care

Prin]ul Shotoku i-a adus din Baek-je, Coreea, \n Japonia, pentru con-struc]ia templului budist Shiten-no-ji, Shigemitsu Kongo, a decis s`porneasc` pe cont propriu. De-alungul secolelor, Kongo Gumi a par-ticipat la construc]ia a numeroasecl`diri importante, printre care senum`r` Castelul Osaka, \n secolul

16, sau templul Horyuji la Nara. Unpergament cu o lungime de 3 mprezint` cele 40 genera]ii de la\nceputurile companiei pân` \nprezent. Ca \n cazul multor familiicu renume \n Japonia, ginerii auadoptat numele de familie Kongola c`s`torie, astfel, de-a lungulvremii, succesiunea s-a realizat atâtprin intermediul fiilor, cât [i alfiicelor. Compania a \nceput s` aib`probleme dup ce terenurile cump -rate \n anii 80 [i-au sc`zut valoareafoarte mult [i a intrat \n lichidare,

din cauza datoriilor, \n ianuarie2006, când activele i-au fost cump ratede Corpora]ia Takamatsu. Înainte delichidare, firma avea peste 100 deangaja]i [i o cifr` de afaceri anual`,\n 2005, de 7,5 miliarde yeni (70milioane USD). Compania, \nc` spe-cializat \n construc]ia de temple bu -diste, era condus` de pre[edinteleMasakazu Kongo, cea de-a 40-agenera]ie. Începând din decembrie2006, Kongo Gumi opereaz` ca sub-sidiar` a Takamatsu, iar familia Kon -go continu` s` practice tâmpl`ria.

INED

IT

52

F`r` \ndoial` c` istoria de peste1.400 de ani a companiei este odovad` clar` [i impresionant` aperforman]elor de care sunt \n starejaponezii, dar [i a unui manage-ment [i adaptabilit`]i de excep]ie.Unul dintre avantaje a fost, desi-gur, credin]a [i sistemul religiosbudist care nu numai c a supravie]u-it timp de mii de ani, dar a num`ratde-a lungul vremii milioane [i mi-lioane de adep]i. Iar Kongo Gumi asupravie]uit inclusiv unei perioadede restaurare religioas`, \n secolul19, când a pierdut subven]iile guver-namentale pentru temple [i a \nceputs` construiasc` cl`diri comerciale.Iar \n timpul celul de-al doilea R`zboiMondial, firma a supravie]uit dinfabricarea de... sicrie. Totu[i, 80% dincifra de afaceri a companiei s-adatorat construc]iei de temple.

Astfel, dup` cum se vede, unalt atu foarte important a fost fle -xibilitatea, calitate care este adus`din ce \n ce mai mult \n discu]ie \nprezent, mai ales \n contextul crizeieconomice. Dar nu numai \n ceeace prive[te afacerile, dar [i... alegereamanagementului. Masakazu Kongoa declarat, pentru presa occiden-tal`, c` \ntotdeauna succesiuneala conducerea companiei s-a f`cutpe criteriile responsabilit`]ii [i ta-

lentului. Astfel, nu \ntotdeauna celmai mare fiu sau cea mai mare fiicùrma s` fie la conducerea firmeicând ultimul pre[edinte decidea s`se retrag`.

Din p`cate, \n ciuda evolu]ieiextraordinare de-a lungul vremii,evenimente absolut obi[nuite audus la falimentul Kongo Gumi, uncontext economic nefavorabil, rece-siunea din Japonia din 1992-1993[i schimb`rile sociale, care au sc`zutcererea de construc]ie de temple.P`cat!

Cel mai vechi templu oficial

Shitenno-ji din Osaka este tem-plul budist pe care l-a comandatPrin]ul Shotoku \n anul 593 [i ast`zieste cunoscut ca fiind cel mai vechitemplu budist administrat oficial \nJaponia.

Cele mai multe dintre structuriletemplului au fost complet recon-struite \n 1963, de[i nu se men]ioneaz`dac` tot Kongo Gumi s-a ocupat dereconstruc]ie, dar este foarte posi-bil.

În tradi]ia budist Shitenno, suntcei patru regi cere[ti japonezi, zeiprotectori care vegheaz` asupracelor patru puncte cardinale.

Templul construit \n onoarea lorla comanda prin]ului avea patruinstitu]ii, fiecare conceput` pentrua ridica nivelul de civiliza]ie aljaponezilor.

Acestea erau Kyoden-in (pentruReligie [i Educa]ie), Hiden-in (pen-tru necesit`]ile de zi cu zi ale po-pula]iei), Ryobyo-in (spital) [i Seiyaku-in (farmacie). Complexul din interi-orul zidurilor este denumit „garan“[i const` dintr-o pagod` cu cincietaje, un pavilion principal (Kondo)[i o sal` de \ntruniri [i ceremoniireligioase (Kodo), pe un coridoracoperit care are trei por]i.

În jurul acestui complex central,este un zid care are patru por]i, câteuna pentru fiecare punct cardinal. Dinp`cate, nu a mai r`mas nici o struc-tur` din templul original, construit\n 593.

Cl dirile originale, apoi cele recon-struite, au fost distruse de-a lungulsecolelor de incendii, r`zboaie, tai-funuri, cutremure. Ultima astfel decatastrof` a fost provocat` de bom-bardamentele americane din 1945.Cea mai veche structur` este poar-ta de piatr` Torii, care dateaz` din1294.


PA

SA

GER

I

S C A N I A IRIZAR i4Accent pe multifunc]ionalitate

FIRMELE VOR FI INCLUSE ÎN PROGRAMUL „RABLA“

Firmele vor fi incluse \n programul na]ional de \nnoirea parcului auto, denumit [i „Rabla“, \ns` vor puteaachizi]iona maximum 10.000de unit`]i, au declarat pentruMediafax surse ministeriale.Din totalul fondurilor pentruprogramul „Rabla“, care seridic` la 228 milioane lei, suma de 190 milioane lei,echivalentul primei pentru50.000 de unit`]i, este alocat` persoanelor fizice,potrivit unui document guvernamental. Diferen]a de 38 milioane lei, pentru10.000 de unit`]i, reprezint`banii aloca]i firmelor, cândacestea vor intra \n programulna]ional de stimulare a \nnoiriiparcului auto. O alt` noutateeste aceea c` \n program vor putea intra ma[inile mai vechi de zece ani, fa]` de nivelul de 12 ani prev`zut \n 2008.

LOGAN {I SANDERO ÎN VENEZUELA

Renault analizeaz` posibilitatea de a asamblaLogan [i Sandero \n Venezuela, la o uzin` de]inut` de produc`torul auto chinez Great Wall [i de firme locale, seturile de piese necesare fabrica]ieiurmând s` fie aduse dinColumbia, unde Logan este produs din 2005, potrivitMediafax. Dac` planurile se vor concretiza, Renault va trebui s` investeasc` 10 milioane dolari, iar Great Wall 65 de milioane de dolari. Venezuela ar putea deveni astfel a noua]ar` \n care sunt produsema[ini pe platforma Logan,dup` România, Columbia,Rusia, Maroc, Iran, India, Brazilia [i Africa de Sud. Lauzina din Venezuela ar urma s` fie produse 22.000 de ma[inianual, dintre care 15.000unit`]i Renault [i 7.000 ma[iniGreat Wall.

ÎNMATRICUL~RILEDACIA ÎN EUROPA S-AU DUBLAT

Înmatricul`rile de automobileDacia noi \n Europa (UE plusIslanda, Norvegia [i Elve]ia) s-au dublat \n luna mai, la25.000 de unit`]i, [i au crescutcu 21,7% \n primele cinci luniale anului, la circa 90.000 dema[ini, pe o pia]` \n sc`dereabrupt`, potrivit datelorprezentate de ACEA.Mediafax informeaz` c`num`rul de autoturisme noimarca Dacia \nmatriculate pecele 28 de pie]e acoperite deraport (care exclude Malta [iCipru) a crescut cu 99,8% \nluna mai, la 24.894 de unit`]i,de la 12.458 de ma[ini \nperioada similar` a anului tre-cut, iar avansul la cinci luni s-aplasat la 21,7%, de la 73.929 la89.965 de automobile, se arat`\ntr-un comunicat al Asocia]ieiConstructorilor Europeni deAutomobile (ACEA).

LOCUL 14 ÎN UE

România este a 14-a pia]` autodin Uniunea European` (UE)dup` num`rul de \nmatricul`ride autoturisme noi din mai, \nstagnare fa]` de aprilie, \ns` \ncoborâre cu dou` pozi]ii com-parativ cu aceea[i lun` a anuluitrecut, reiese din dateleprezentate de ACEA [i citate deagen]ia Mediafax. În primelecinci luni, pia]a autoromâneasc` s-a plasat pepozi]ia a 15-a \n UE, fa]` de

locul 16 ocupat \n func]ie dedatele pentru perioada ianuarie-aprilie, respectiv 11 \nianuarie-mai 2008. Astfel, pia]aauto româneasc` a sc`zut cu53,4% \n luna mai, la 11.475 deautomobile noi \nmatriculate,de la 24.647 de unit`]i \nperioada similar` a anului tre-cut. Declinul pe primele cinciluni din 2009 este similar, de57,6%, de la 121.618 la 51.616de autoturisme noi \nregis-trate, potrivit unui comunicatal ACEA. Datele sunt similarecu cele anun]ate de Direc]iaRegim Permise [i \nmatricularea Vehiculelor (DRPCIV), potrivitc`rora \nmatricul`rile de auto-mobile noi au sc`zut cu 57,5%\n primele cinci luni, la 51.648de unit`]i.

METROREX STUDIAZ~ TRONSONULGARA DE NORD - GARAPROGRESUL

Metrorex va organiza o licita]iela sfâr[itul lunii iulie pentruelaborarea studiilor de prefe-zabilitate [i fezabilitate \n ve-derea construc]iei MagistraleiIV de metrou, pe tronsonulGara de Nord - Gara Progresul,valoarea estimativ` a contrac-tului fiind de 36,61 milioane delei, f`r` TVA. „Aceast` linie demetrou va asigura leg`tura, pedirec]ia Nord-Sud, \ntre zonacentral` [i cartierele Berceni [iProgresul. Magistrala va conec-ta dou` dintre cele mai impor-tante sta]ii de cale ferat` ale

{TIR

I

54

La sfâr[itul lunii iunie, EvoBuss-a mutat \n cas` nou`, pe ßos.Odì. Loca]ia \nseamn`, pescurt, un spa]iu de 12.000 mp,dintre care 2.000 mp sunt ded-ica]i depozitului [i atelierului,iar 700 mp sunt ocupa]i debirouri [i de showroom. Serv-ice-ul are un stoc de 8.500 depiese de schimb pentru auto-buze [i un num`r de aproxi-mativ 100 de angaja]i. Încadrul evenimentului de inau-gurare a noului sediu, a mai

fost \nmânat` [i cheia auto-buzului cu num`rul 1.000 dincontractul \ncheiat \n 2005\ntre RATB [i EvoBus.

SEDIU NOU EVOBUS

Capitalei (Gara de Nord [i GaraProgresul) [i va avea corespon-den]` cu toate magistralele \nfunc]iune, precum [i cu cele \nperspectiv`“, se arat` \ntr-unanun] al Metrorex, citat deMediafax. Durata de realizare alucr`rilor va fi de aproximativ7-8 ani. Sta]iile se vor afla la odistan]` medie de 800 metri.Lungimea liniei [i num`rul desta]ii vor fi stabilite \n func]iede varianta aprobat`. Cerin]elestandard presupun asigurareaunei viteze maxime de 80km/or` [i o vitez` comercial`de 36 km/or`.

VEOLIA VREA S~ ÎNFIIN}EZE O COMPANIEDE TRANSPORT

Furnizorul francez de utilit`]iVeolia Environnement, prezent\n România, prin intermediulApa Nova, analizeaz` fuziuneapropriilor opera]iuni din dome-niul transportului de pasagericu cele ale grupului Transdev,noua companie urmând s`devin` lider al pie]ei europenede profil, transmite Mediafax.Obiectivul noii companii estede a deveni „un lider \n dome-niul transportului de pasageri“,cu vânz`ri anuale estimate deopt miliarde de euro. O parte aanali[tilor au evaluat Transdevla un miliard de euro, incluzânddatoriile, [i au sugerat c` o\n]elegere ar putea fi \ncheiat`[i printr-un schimb de active.Grupul Transdev opereaz` rutede transport rutier [i feroviarpentru c`l`tori \n ora[e ca Lon-dra, Paris [i Melbourne, cuvânz`ri anuale de 2,3 miliardede euro.

BRUXELLES AIRLINES,PRELUAT DE C~TRELUFTHANSA

Autorit`]ile antitrust ale Uniu-nii Europene au aprobat prelu-area companiei Bruxelles Air-lines de c`tre Lufthansa, celmai mare operator aerian dinEuropa, pentru 250 de milioane de euro, transmiteMediafax. Potrivit acordului cu

reprezentan]ii UE, Lufthansa vapermite accesul unor companiirivale la rutele aeriene pe carele va opera \n urma achizi]ieiBruxelles Airlines. Grupul ger-man Lufthansa va prelua unpachet de 45% din ac]iunileBruxelles Airlines pentru 65 demilioane de euro, urmând ca \n2011 s` dispun` de op]iuneade a prelua restul titlurilor.Pre]ul final ar urma s` depind`de rezultatele financiare aleBruxelles Airlines \n 2010.

NOI DIRECTORI PENTRUOTOPENI {I B~NEASA

Ministrul Transporturilor, RaduBerceanu, i-a schimbat dinfunc]ie pe directorii aeropor-turilor Henri Coand (Otopeni) [iAurel Vlaicu (B`neasa), Gabriel}ar [i, respectiv, ßtefan Mladin,numind \n locul lor pe SorinelCiobanu [i George Mihalcea.

AIRBUS VREA CREDITEPENTRU UN NOU AVION

Compania european` Airbus, cel mai mare constructor de aeronave comerciale din lume, \ncearc` s` ob]in` \mprumuturide pân` la 3,6 miliarde euro de la mai multe guverne din Europa, pentru a finan]adezvoltarea unui avion cu raz` lung` de ac]iune, potrivitMediafax. Compania va solicita\mprumuturi autorit`]ilor din Fran]a, Germania, Spania [i, probabil, Marea Britanie care vor asigura 30% din nevoia de finan]are pentru dezvoltarea modeluluiA350, au afirmat surse apropiate situa]iei. Avionul, cu o capacitate de 350 delocuri, este programat a fi lansat pe pia]` \n 2013. Airbus 777 poate transporta368 de pasageri.

TAROM a transportat \n perioa-da ianuarie-aprilie 437.000 depasageri, cu 15,1% mai pu]inifa]` de intervalul similar al anu-lui precedent, potrivit datelorAsocia]iei Companiilor AerieneEuropene (AEA). Potrivit Medi-afax, \n primele patru luni, com-pania a \nregistrat un gradmediu de ocupare de 48%, \nsc`dere cu 11,9 puncte procen-tuale fa]` de intervalul similardin 2008. În aprilie, TAROM atransportat 124.700 de per-soane, \n sc`dere cu 11,7% fa]`de aceea[i lun` din 2008.Gradul mediu de ocupare a fost\n aprilie de 53,2%, cu 7,9puncte procentuale sub celconsemnat \n urm` cu unan. Companiile europeneau transportat \nprimelepatru

luni 91,87 milioane de pasageri,cu 8,2% mai pu]in fa]` deaceea[i perioad` aanului 2008, iargradul mediu deocupare s-aredus cu 1,9puncte, la72,7%.

NUM~RUL DE PASAGERI AI TAROM A SC~ZUT

55

56

Renun]area la articoluldin textul OUG 74/2008,care prevedea cre[tereavalabilit`]ii progra-mului de transport

interjude]ean la cinci ani, a surprinspe cei mai mul]i. Îns` lucrurile nu s-au modificat pe de-a-ntregul.

În acest moment, se lucreaz` lanormele de aplicare a Legii 218,care vor hot`r\ de fapt perioada devalabilitate a actualelor licen]e detraseu [i impli-cit a celei mai marip`r]i din actualul program inter-jude]ean de transport. Este momen-tul \n care o atitudine hot`rât` [iunit` a transportatorilor [i a aso-

cia]iilor profesionale care \i reprezintàr putea face diferen]a.

Normele decidAvând \n vedere actuala situa]ie

economic`, miza celor cinci ani estecu atât mai ridicat`. Dac` peste doiani ar trebui s se organizeze atribuireatraseelor interjude]ene, cei mai mul]idintre operatorii de transport ar fipu[i \ntr-o situa]ie extrem de dificil`.Pu]ini vor mai putea s` investeasc`\n ma[ini noi [i, astfel, ar deveni vul-nerabili \n fa]a oric`rui nou venit.Cei doi ani \n plus ar putea facediferen]a \ntre continuarea afacerii[i dispari]ia acesteia prin pierderea

Legea 218/2009, deaprobare a Ordonan]eide Urgen]` 74/2008, aap`rut deja \n Moni-torul Oficial [i prevedeca valabilitatea pro-gramului de transportinterjude]ean s` fie detrei ani. Totu[i,licen]ele pentrucursele interjude]enedeja emise [i-ar puteap`stra valabilitatea decinci ani. Ultimul cu-vânt \l vor aveanormele de aplicare alegii recent intrate \nvigoare.

ACTU

ALIT

ATE

55 SSAAUU 33 AANNIIlupta

nu s-a \ncheiat

57

traseelor. În plus, existau speran]eca aceast cre[tere a programului detransport interjude]ean s` deafirmelor prilejul de a se concentrape aspecte importante legate deorganizarea afacerii, de \mbun t ]ireamanagementului, dezvoltarea calit`]iiserviciilor oferite, cre[terea sigu-ran]ei, preg`tirea [oferilor etc. Suntnumeroase aspecte la care trans-portatorii trebuie s` lucreze pen-tru a avea \n primul rând afaceristabile, puternice, \n cadrul c`rorade]inerea de autovehicule s` numai ocupe singura pozi]ie impor-tant`. Din p`cate, pân` \n prezent,numeroase firme de transport auavut \n vedere doar achizi]ionareamicrobuzelor [i autobuzelor nece-sare pentru securizarea curselorde]inute [i acapararea unora noi.„Ce model de autovehicul cump r m?La ce pre]? Când?“ - aceste \ntreb`riau devenit o adev`rat obsesie pen-tru patroni, mul]i transformân-du-se \n posesori de autovehicule [imai pu]in \n adev`ra]i transporta-tori. P`strarea valabilit`]ii actualu-lui program de transport inter-jude]ean la cinci ani reprezint` [iun test prin care se va putea verifi-ca puterea [i capacitatea trans-portatorilor de a-[i impune un punctde vedere. Astfel, mai exist` o [ans`ca valabilitatea programului detransport interjude]ean s` r`mân`pe cinci ani. În condi]iile \n carenimeni nu sprijin` deschis reduce -rea valabilit`]ii la trei ani, nu ar tre-bui s` fie o problem` prea marepentru operatorii de transport [ireprezentan]ii acestora \n a-[i impunepunctul de vedere, dar nici nu artrebui s se stea cu mâinile \ncruci[ate.Legea 218 creeaz [i alte \ncurc`turi,intrând inclusiv peste transportuljude]ean. „În legea 92/2007, seprevede ca programul de transportjude]ean s` fie corelat cu cel inter-jude]ean. În actuala lege, se spunec` programul interjude]ean trebuies` fie realizat \n corelare cu celjude]ean. Este greu s` corelezi câte-va curse interjude]ene cu numeroa -sele curse jude]ene. Oricum, core-larea nu s-a realizat niciodat`, daractualele prevederi mai \ncurc`pu]in lucrurile. De asemenea, pro-gramele de transport jude]ean [iinterjude]ean pot fi modificate odat` pe an, conform noului act nor-

mativ, ceea ce contrazice prevederileLegii 92/2007, care permite oricândmodificarea programului jude]eande transportî, a completat FlorianComan, director general adjunctAutoritatea Rutier` Român`.

Traseele jude]enes-ar putea \ntoarcela ARR

Se pare c`, de prea multe ori, le -gisla]ia româneasc` apare \n con-tratimp cu cea european`. Dup`ce, prin Legea 92/2007, traseelejude]ene intrau \n subordinea con-siliilor jude]ene, au ap`rut numeroaseprobleme de func]ionalitate. Autorit -]ile jude]ene au \ntâmpinat difi-cult`]i reale \n a g`si speciali[tii \ntransporturi de care aveau nevoie[i a respecta legea. În orice caz, \nnumeroase jude]e, situa]ia a devenitconflictual`, iar operatorii de trans-port sunt cei care au avut cel maimult de suferit. Se pare \ns` càutorit`]ile jude]ene nu vor apucas se acomodeze \n postura de coor-donatori ai transportului jude]eande persoane. Legisla]ia europeanàr putea aduce schimb`ri radicalela sfâr[itul acestui an. „Începândcu data de 3 decembrie a acestui an,va intra \n vigoare un regulamenteuropean (obligatoriu de aplicatde c`tre România), care va determinareaducerea transportului jude]eande persoane c`tre ARR. Cred c` esteun lucru bun, având \n vedere c tre-cerea transportului jude]ean depersoane c`tre consiliile jude]enea creat numeroase probleme. Prac-tic, conform acestui regulamenteuropean, autorit`]ile jude]ene potcoordona doar acel transport pecare \l subven]ioneaz`. Cu altecuvinte, discut`m de o recentralizarea transporturilor, \n urma unui re-gulament european. Chiar dac`transportul jude]ean se \ntoarce laARR, vom p`stra acela[i program detransport“, a explicat Florian Coman.

Instructorii autoindependen]i \nafara legii - pentrumoment

Un subiect aflat \n dezbatere \nultima vreme a fost cel legat de[colile de [oferi, iar apari]ia Legii 218

nu a avut ca efect lini[tirea spiritelor.S-au format dou tabere: instructoriiauto autoriza]i au \ncercat s` \[iasigure viitorul, \n timp ce [colile de[oferi au cùtat s` \i scoat` de pepia]` sau cel pu]in s` \i oblige s`respecte acelea[i reguli.

La prima vedere, apari]ia noiilegi a dat câ[tig de cauz` instruc-torilor autoriza]i, care sunt accep-ta]i conform legii, \ns`...

„Noua legisla]ie prevede faptulc` preg`tirea practic` poate fi rea-lizat` [i de c`tre instructori autoautoriza]i. Ace[tia func]ioneaz` capersoane \nregistrate la oficiul co -mer]ului. ßcolile de [oferi ne-ausolicitat ca, pân la apari]ia normelorde aplicare a legii, preg`tirea teo-retic [i practic s se poat face nu-mai de c`tre instructorii angaja]iai [colilor auto. Argumentul pentruacest lucru este legat de faptul c`,nefiind emise normele, nu se [tie cecondi]ii trebuie s` \ndeplineascìnstructorii independen]i, iar ma[inileacestora nu sunt controlate de ni -meni privind respectarea preve derilorOrdinului Ministrului Transporturi -lor 1856, atât din punct de vederetehnic, cât [i al formei de propri-etate“, a explicat Florian Coman.

Astfel, \n acest moment, nu maipot func]iona decât [colile de [ofericare au ma[inile \n proprietate sauleasing. Legea prevede faptul cìnstructorii auto autoriza]i vor filicen]ia]i de c`tre autoritatea com-petent (ARR), \n baza unei metodologiielaborate de c`tre autoritatea com-petent`. Legea a ap`rut, iar acumse lucreaz` la normele metodolo gi-ce, care vor stabili condi]iile \n carese realizeaz` autorizarea, obliga]iile[i drepturile pe care le au instruc-torii auto.

„Vor exista ni[te criterii unitarepentru [coli [i instructori autoriza]i.La ora actual`, elabor`m normelede organizare [i func]ionare a [co-lilor de conduc`tori auto [i a instruc-torilor auto autoriza]i. Pân la apari]ianormelor, nu se mai lucreaz` decâtcu [colile. Cel mai probabil, la \n cepu -tul lunii august, vor fi publi cate \nMonitorul Oficial [i normele. Oricum,instructorii independen]i nu vormai putea avea contract cu per-soanele cursante, ci numai cu [coala.Ma[ina va avea un num r de eviden]asem`n`tor taxiurilor. Instructorii

58

independen]i vor trebui s` aib` labordul ma[inii contractul cu [coala,\n copie. Practic, cursan]ii se \nscriula [coal`, iar instructorii nu mai\ncaseaz` bani direct de la ace[tia.Astfel, se \ncearc` o eviden]ieremai clar` a circuitului banilor. De e -xemplu, banii pe care \i primescinstructorii independen]i se vorimpozita la surs`“, a precizat Flori-an Coman.

Pentru moment, instructoriiauto autoriza]i trebuie s \[i \ncetezeactivitatea. Apar, \ns`, câteva pro -bleme destul de serioase. Ce se\ntâmpl`, de exemplu, cu eleviiafla]i \n proces de instruire? Instruc-torii independen]i nu \i vor maiputea instrui pân` la cap`t decât,eventual, dup` o pauz` de câtevaluni? Oare va fi cineva dispus s`

a[tepte atât? Dar ce se va \ntâmplacu instructorii care, bine\n]eles,trìau din aceast` activitate? Î[i vorcùta o slujb` pe perioada verii,pân` la apari]ia normelor?

Înc` o dat`, legisla]ia love[temediul privat [i creeaz` o situa]ienefireasc . Ast`zi, se vorbe[te desprefaptul c` [colile de [oferi vor inter-veni pe lâng` ARR pentru a \ntârziaapari]ia normelor cât mai mult. Înplus, cele dou` tabere formate seacuz` reciproc de evaziune fiscal`,\ns` acest lucru ar trebui verificat dec`tre autorit`]ile competente \nacest sens.

Un lucru r`mâne cert: preg`tireanoilor [oferi ([i a[a destul de slab`)va avea de suferit \n plus din cauzacadrului legislativ care creeaz incer-titudine.

ßi s nu uit`m c discut`m despreun segment foarte important pen-tru siguran]a rutier`...

{colile de [oferiamendate de Consiliul Concuren]ei

Consiliul Concuren]ei a realizatinvestiga]ii \n leg`tur` cu o seriede \n]elegeri existente \ntre maimulte [coli de [oferi. S-a conside -rat c` aceste \n]elegeri aveau uncaracter anticoncuren]ial, având cascop majorarea tarifelor la servici-ile de [colarizare auto categoria B.

Astfel, au fost amendate 32 de[coli cu 1,5 milioane lei (aproxi-mativ 360.000 euro).

Prin decizia Consiliului Con-curen]ei, [colile de [oferi au obliga -]ia s` transmit`, timp de doi ani,autorit`]ii de concuren]` modi-fic`rile de tarife [i momentul efec-tu`rii acestora.

Transport jude]eanVrancea - re]etafalimentului

În numerele trecute ale revis-tei, prezentam situa]ia dificil` pecare o \ntâmpin` mul]i dintre trans-portatorii care opereaz` pe curse-le jude]ene, din cauza dialoguluidefectuos pe care \l au cu consiliilejude]ene. În Vrancea, decizia Con-siliului Jude]ean de a \nfiin]a noicurse, care, de fapt, dubleaz` uneledeja existente, \nseamn` pentruoperatorii de transport un singur lucru- falimentul.

Astfel, operatorii de transport dinVrancea, afecta]i de \nfiin]area noilorlinii, au dat \n judecat` consiliuljude]ean [i au ob]inut suspendareahot`rârii acestuia privind \nfiin]areade noi trasee care se suprapuneaucu cele vechi.

Din p`cate, la nivel local, respec-tul pentru lege [i pentru deciziile justi-]iei las` mult de dorit. Consiliuljude]ean nu a ]inut cont de aceast`hot`râre [i a organizat, \n continuare,atribuirea. Operatorii afecta]i aucerut ARR [i ASSI s` fac` demer-surile necesare pentru a opri pro-cedura de atribuire, luând act desentin]a justi]iei. În caz contrar,dac` rezultatele ar fi fost afi[ate de

ACTU

ALIT

ATE

59

c`tre ASSI, ARR ar fi trebuit s` emit`licen]ele. ASSI a suspendat afi[arearezultatelor atribuirii, \ns` Consili-ul Jude]ean Vrancea a decis s`\nfiin]eze din nou aceste linii, prin-tr-o nou` hot`râre de consiliu.

Practic, se ia de la cap`t acest joc„de-a [oarecele [i pisica“. O povestef`r` sfâr[it, \n care nimeni nu are decâ[tigat - operatorii vor da cel maiprobabil din nou \n judecat` con-siliul jude]ean [i este de a[teptat ca,[i de aceast` dat`, s` câ[tige...

Pe de alt` parte, actuala situa]ieeconomic` (sunt tot mai pu]inic`l`tori) la care se adaug` acum [icheltuielile de judecat` (avocat,drumuri ce trebuie f`cute) au adusoperatorii de transport \n pragulfalimentului.

Oricum, dac` intr` \nc` un ope -rator pe aceste linii, nu va face decâts gr beasc sfâr[itul transportatorilor- atât cei vechi, cât [i nou intratulpe traseu. Firmele abia reu[esc s`\[i pl`teasc` salariile [i motori na,

iar plata ratelor de leasing \nregis-treaz` \ntârzieri. Autorit`]ile jude]e -ne nu au luat \n considerare fap-tul c`, prin ac]iunile lor, risc` s`desfin]eze firmele care opereaz`pe respectivele trasee.

Num`rul pasagerilor nu poatecre[te. De altfel, \n aceast perioad`,trendul este opus - num rul c l torilorscade, mai ales c` s-au \nchis \nzon` numeroase fabrici. Costul unuibilet pe o rut` de 30 km este acum1 leu, iar [ansele de a acoperi toatecosturile sunt foarte mici.

Ajutor pentrutransportatorii de c`l`tori

„Am hot`rât s` acord`m posi-bilitatea supliment`rii num`ruluide sta]ii pe diferite trasee, pentrua r`spunde mai bine nevoilor detransport din diferite zone, având\n vedere c`, \n ultimii ani, au avutloc numeroase schimb`ri - noi zone

reziden]iale, noi investi]ii...“, a spusdirectorul general adjunct ARR.

Pe de alt` parte, situa]ia difi-cil` economic` afecteaz` puternic[i companiile de transport, iar ARRpoate interveni pentru a ajuta trans-portatorii. „Având \n vedere dimin-uarea num`rului de c`l`tori, vom permite transportatorilor utilizarea,pe o perioad` determinat`, a unormijloace de transport cu o capaci-tate mai mic`, p`strându-se gradulde confort. Nu putem obliga trans-portatorii s` mearg` cu zece c`l`tori\ntr-un autocar de 50 de locuri \n per-manen]`. De asemenea, li se vapermite transportatorilor autosus-pendarea curselor pe anumiteperioade, \ns` trebuie anun]at ARR\n prealabil, pentru a nu le fi afec-tat` vechimea pe traseu“, a pre-cizat directorul general adjunctARR.


INTER

VIU

60

Cum a]i ajuns s` lucra]i pentruIrisbus Iveco?

Am plecat din ]ar` cu 15 ani \nurm` [i activez de zece ani \n cadrulgrupului Iveco. ßapte ani am lucratpe partea de camioane (vânz`ri [imarketing) [i de trei ani am trecutla Irisbus Iveco (vânz`ri [i market-ing). Înc` de la \nceput, am fost fas-cinat` de lumea transportului depersoane, mult mai complex` decâtcea a transportului de m`rfuri, pen-tru c aici avem de-a face cu o cererefoarte personalizat` din parteaclien]ilor. La \nceputul acestui an,a ap`rut oportunitatea de a reprezen-ta Irisbus Iveco \n România. S-adecis \nfiin]area acestui post datorit`rezultatelor foarte bune ob]inutede c`tre Irisbus Iveco aici \n 2008 -România a fost cea mai bun` pia]`din Europa de Est, \nregistrând ocre[tere cu 55% fa]` de anul prece-dent. ßi este o mare mândrie pen-tru mine s` ocup acest post.

Care sunt pa[ii pe care \i ve]i realiza \n urm`toareaperioad`?

Inten]ia mea este de a \mbun`t`]iprezen]a noastr` \n România. Înprimul rând, trebuie s facem cunos-cute autovehiculele Irisbus Ivecope pia]`. La ora actual`, doar 50%dintre produsele noastre sunt cunos-

cute \n ]ara noastr . De exemplu, m`refer la autobuzele pe gaz compri-mat, CNG, care au fost prezentate\n acest an [i \n România, \n cadrulunui eveniment. Cred c` aceste pro-duse pot avea un viitor aici, \ncondi]iile \n care sunt deja utilizate

pe pia]a Europei Centrale (Fran]a,Italia etc), dar [i \n alte ]`ri din EstulEuropei (Bulgaria, Croa]ia, Cehia,Slovacia etc). Apoi, mai sunt auto-buzele urbane de capacitate medie,pe care Irisbus Iveco le realizeaz` \nFran]a [i Italia. Aceste autobuze de9 m nu au fost \nc prezentate \n Româ-nia. De asemenea, dorim s` pro-mov`m modelul Crossway Low

Entry City (podea coborât` \n primaparte a autovehiculului). Este unautobuz ce poate fi utilizat atât pecurse urbane cât [i \n jurul localit ]ilor,iar pre]ul este foarte bun (auto-buzul este realizat \n Cehia). Pe seg-mentul troleibuzelor, avem o cola -borare foarte bun` cu Astra BusArad [i, \n ultimii ani, au fost câ[tigatenumeroase licita]ii \n mai multeora[e din ]ar`. În plus, tot la AstraBus, sunt realizate [i transform`rilede Daily, din vanuri \n microbuze.

Pe gama interurban`, avemmodelele Arway [i Crossway, \nnumeroase configura]ii, cu lungimide la 10,6 m la 15 m. La capitolul auto-care turistice, propunem Evadys,cu un pre] foarte atractiv. Dominoeste realizat \n Italia [i am vândutdeja câteva unit`]i \n România. Areun design rafinat, realizat de Pinin -fari na, [i dot`ri de lux. Vârful dega m` este reprezentat de nouap`rutul Magelis, realizat \n Fran]a.

În România, produsele IrisbusIveco sunt distribuite de Cefin.

Re]eaua de service Cefin asi gur` serviciile after-salespentru produsele IrisbusIveco. Ne putem a[tepta la ocre[tere a num`rului de service-uri pentru IrisbusIveco?

La \nceputul anului, Claudia Carbonnel aprimit postul de Country Manager IrisbusIveco \n România. De obicei, atunci cândun produc`tor trimite un manager \ntr-oanumit` ]ar`, este vorba despre o per-soan` având ca na]ionalitate ]ara de origine a produc`torului, \ns`, de aceast`dat`, lucrurile au stat altfel... Irisbus (divizia Iveco pentru autovehic ule destinate transportului de pasageri) ahot`rât ca pe postul de country manager\n ]ara noastr` s` fie numit` o românc`.

Avem reprezentan]`

IRISBUS IVECO \n Romånia

61

La ora actual`, Iveco are ceamai dezvoltat` re]ea service pentruvehicule comerciale [i ar fi o pierderes` nu fie utilizat` inclusiv pentruautovehiculele destinate trans-portului de persoane.

Au existat câteva [edin]e peaceast` tem` [i foarte curând vomrezolva [i acest aspect. De altfel,acesta va reprezenta punctul forteal Irisbus Iveco \n România.

Mai mult decât atât, de mai mul]iani, Iveco ofer` un serviciu de asis-ten]` non-stop, pentru toate pro-dusele sale (inclusiv \n România).

De asemenea, trebuie precizatfaptul c`, de la \nceputul acestuian, exist \n cadrul service-ului Cefindin Bucure[ti un spa]iu dedicatexclusiv autobuzelor [i autocarelor.

În planurile pe care le avem, senum`r [i specializarea unor mecani-ci pe produsele Irisbus Iveco, prinrealizarea de cursuri pentru ace[tia.Discut`m de un plan care va include\ntreaga re]ea Iveco.

Cum v-a]i propus s` dep`[i]imomentele dificile pe care letraverseaz` to]i importatorii\n aceast` perioad`?

Ast`zi, partea financiar a devenitinstrumentul de baz pentru vânz`ri.Acesta este motivul pentru care, laora actual`, am pornit o campanie

\mpreun cu Iveco Capital, ce includeun avans de 5% pentru vehiculelede pe stoc.

Transportatorii ezit` momen-tan, amân` luarea unor decizii, darsunt convins` c` pia]a se va deblo-ca spre sfâr[itul anului.

Mi-a[ dori ca transportatorii s`nu se lase convin[i de oferte ce parextrem de atr`g`toare la primavedere [i s` analizeze \n primulrând calitatea produselor, costurilepe care le presupune utilizareavehiculului achizi]ionat. IrisbusIveco este un constructor european,cu toate fabricile \n Europa. Oferimprin autovehiculele noastre cali-tate, siguran]`, performan]` pentru\ntreaga durat` de via]` a pro-duselor.

Voi \ncerca s` fac cât mai cunos-cut numele de Irisbus pe pia]` -Iveco \nseamn` camioane, dar\nseamn` [i autobuze, autocare [imicrobuze, prin Irisbus.

Dup` cum mult` lume [tie deja,Irisbus a ap`rut \n 1999, \n urmacolabor`rii dintre Iveco [i RenaultV.I., pentru realizarea de autove-hicule destinate transportului depersoane. În 2003, Irisbus a fostpreluat \n totalitate de c`tre Iveco.Ast`zi, Irisbus Iveco dispune de5.525 de angaja]i, 143 de dealeri, iaranul trecut a avut vânz`ri de 1,192

miliarde euro, la 9.475 de unit`]icomercializate. La nivel european,suntem al doilea produc`tor deautovehicule destinate transportuluirutier de persoane, cu o cot` depia]` de 20%. Pe Europa de Est,de]inem o cot` de pia]` de 20,9%.

Filozofia noastr` este foartebine exprimat` de simbolul IrisbusIveco - delfinul. Delfinul este unmare c`l`tor - vehiculul nostru esterobust, fiabil, cu o durat` mare devia]`. Delfinul este prietenul omu-lui - noi suntem al turi de clien]ii no[tri.Delfinul este un animal rapid, agil- a[a este [i vehiculul nostru. Delfin-ul este sociabil, trìe[te \n grup -c`l`torii dintr-un vehicul IrisbusIveco se deplaseaz` confortabil,\ntr-un cadru agreabil. ßi nu \nultimul rând, delfinul este simpatic[i respect` mediul \nconjur`tor.

Ce alte planuri de viitor ave]i?

În primul rând, trebuie s \n]elegcât mai bine pia]a, s` fiu \n contactdirect cu clien]ii. Trebuie s` g`sesccele mai potrivite autovehicule pen-tru operatorii din România, s` iden-tific solu]iile cele mai bune pentruei din toate punctele de vedere - pro-dus, vânz`ri, finan]are, after-sales.


Irisbus Iveco ocup` locul 2 la nivel european pe pia]a

furnizorilor de solu]ii de transport rutier de persoane,

\nregistrând \n 2008 o cot` de pia]` de 18,5%

TEST

62

S C A N I A IRIZAR i4Accent pe multifunc]ionalitate

Scania joac` tare. Aconceput un autocarce poate fi folositatât pentru curse interurbane, cât [i \nora[, pe care am avutocazia s` \l test`m laArad. La ceva timp dup`lansarea la nivel interna]ional, modelulIrizar i4 de 53 delocuri poate fi acumachizi]ionat [i \nRomânia.

M odelul Irizar i4 dela Scania se de -osebe[te de ceilal]icompetitori de pepia]` prin faptul c`

nu este un simplu autocar. Este unvehicul multifunc]ional, ce poate fifolosit ca un autocar destinat rutelorexterne, dar poate fi utilizat [i pen-tru cursele urbane, datorit` fap-tului c` este echipat cu u[` dubl`la mijloc [i cu trepte ce faciliteazàccesul. Irizar poate avea trei tipuride podea, ridicat`, medie [i joas`,modelul testat de noi fiind cel cupodea joas`. În func]ie de con-figura]ie, dou` sau trei axe, auto-carul poate transporta \ntre 40 [i70 de persoane [i la fel poate diferi[i volumul compartimentului debagaje. ßasiul vehiculului este pro-dus \n Suedia, iar caroseria esterealizat` \n Spania la Irizar.

„}ine cu casa“

Autocarul este echipat cu ocutie automat` \n 6 trepte, foarte

bine etajat`, ce permite o rulareeficient` atât \n traficul urban cât[i \n afara ora[ului. Tot datoritàcestei transmisii, ma[ina are undemaraj excelent, la care se adaug`[i un consum care „\ncânt` buzu-narul“, undeva \ntre 22 [i 24 l/100km, \n func]ie de traseul ales. Aces-te rezultate se datoreaz` [i com-plementarit`]ii dintre cutia de viteze[i motorul cu care este echipatautocarul. Cutia provine de la ZF [ieste modelul 6HP 604C cu retarder,iar motorizarea este de 9 litri, de tipDC9 29, ce dezvolt` o putere de280 CP la 1.900 rpm [i un cuplumaxim de 1.400 Nm, pe o plaj` detura]ie cuprins` \ntre 1.000 [i 1.350rpm. În momentul testului, condi]iileatmosferice ar fi putut pune pro -bleme, pentru c` vântul b`teadestul de puternic pe alocuri, darIrizar s-a dovedit a fi un autocarstabil [i foarte u[or de manevrat,\n ciuda aparen]elor.

Confort [i prestan]`

Pentru ca testul s` reflecte câtmai bine realitatea, autocarul aavut pe scaune manechine umplutecu ap`, ce cânt`reau cât un omnormal, astfel \ncât ma[ina s-a com-portat ca [i cum ar fi fost ocupatetoate locurile. Plan[a de bord esteuna ergonomic`, toate comenzilesunt u[or de accesat, computerulde bord este prezent \ntre celedou` ceasuri din bord, iar un altlucru care atrage aten]ia \l reprezint`butoanele montate \n dreptul mâinii

63

Pe scaunele autocarului au fost a[ezatemanechine, de forma [i greutatea corpuluiuman, astfel \ncât testul s` se realizeze \ncondi]ii cât mai apropiate de realitate.

Vizavi de u[a dubl` din mijloc, un elementdistinctiv pentru acest model, sunt montatedou` scaune rabatabile, u[or accesibile.

TEST

64

stângi a [oferului, pentru ac]ionareacutiei de viteze. Vizibilitatea este laea acas`, parbrizul panoramic [ioglinzile laterale contribuind laacest lucru. Volanul este reglabil[i pe el sunt montate comenzi pen-tru controlul computerului de bord[i pentru cruise-control. Pozi]ia[oferului este [i ea una foarte bun`,scaunul pneumatic f`când din con-dus o pl`cere. În ceea ce prive[tepasagerii, ace[tia se pot bucura descaunele confortabile a[ezate dou`câte dou` pe fiecare rând, iar lamijloc, vizavi de u[i, se reg`sesc\nc` dou` scaune, rabatabile, darpe care se poate sta [i când aces-tea nu sunt coborâte. Ca [i con-cluzie, Scania Irizar poate reprezen-ta o solu]ie pentru operatorii românide transport, afla]i \n cùtare demijloace de transport ce pot fi uti-lizate \n cât mai multe situa]ii.


Fi[` tehnic` Scania Irizar i4 k 280 EB 4x2Motorizare: Scania DC9 29Putere maxim`: 280 CP/1.900 rpmCuplu maxim: 1.400/1.000-1.350 rpmTransmisie: automat`, ZF6HP 604C cu retarderSuspensie: pneumatic` integralLocuri: 53 plus 1Capacitate rezervor: 330 lConfigura]ie u[i: simpl` fa]`, dubl` mijlocMas` proprie: 16.890 kgAmpatament: 6.860 mmCompartiment bagaje: 3,5 mc

65

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

Sunte]i \ntr-o continu`mi[care, iar evenimentele

decurg conform a[tept`rilor dumneavoastr`. Dar pentru c` vre]i [i cere]i prea mult de la ceilal]i, o s` v` confrunta]i cu o situa]ie nu foarte pl`cut`:aproape to]i colegii [i prietenii v` vor ocoli sistematic. V` con-frunta]i, de asemenea, cu o stareinexplicabil` de rù, de lips` de energie. Mare aten]ie la volan!

TAUR (21 aprilie - 21 mai)

În aceast` perioad`, v` dori]i s` face]i

o c`l`torie pentru o schimbare de peisaj [i de... iubire. Îns` estede preferat s` nu ignora]i faptul c`, \n acest interval de timp, nu sunt recomandate deplas`rile. {i totu[i, parc` nu ave]i stare! În cazul \n care lua]i hot`rârea de a c`l`tori cu ma[ina, nu uita]i s` v` pune]i centura de siguran]`!

GEMENI (21 mai - 20 iunie)

Se \ntrevede o perioad`lini[tit` \n ceea ce

prive[te c`l`toriile \n interes de serviciu. Nu ve]i rata \ns` nici o ie[ire la sfâr[it de s`pt`mân`. Bagajul f`cut \n grab`, câ]iva prieteni buni [i... la drum. Sunte]i un partener de c`l`torie foarte bun: to]i ceicare v` vor \nso]i vor aprecia acest lucru. Evita]i conflictele cu autorit`]ile!

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Tocmai când spera]i c` a]i sc`pat de toate dru-

murile de serviciu, mai apare la orizont o obliga]ie de acest gen. Bine m`car c` drumuleste bun [i c`l`toria

confortabil`. Aten]ie \ns` la indicatoarele de circula]ie [i, de asemenea, nu ap`sa]i prea tare pedala de accelera]ie,chiar dac` partenerul de drum \ncearc` s` v` gr`beasc`: amenda de circula]ie o ve]i pl`ti dumneavoastr`!

LEU (23 iulie - 22 august)

Planurile de c`l`toriepot deveni numai

pentru dumneavoastr` o certitudine.Membrii familiei nu v` mai \n]eleg deloc [i \ncearc` s` v` explice c` a]i ridicat [tacheta preten]iilorpeste orice limit`. Nimic din ceea ce face partenerul dumneavoastr` de cuplu nu v`place [i ave]i tendin]a s` relua]i [i s` „corecta]i“ totul. Toat` perioada st` sub semnul schimb`rii.

FECIOAR~ (23 august - 22 septembrie)

Ca de obicei, indiferent unde ve]i pleca

[i care va fi scopul c`l`toriei, ve]i refuza cu \nver[unare s` v` relaxa]i. Tot ceea ce se \ntâmpl` \n jurul dumneavoastr` v` scoate din min]i. Nu v` pute]i concentra la nimic. O persoan` apropiat` v` va face o invita]ie de nerefuzat, \ns` lipsa de chef v` va determina s` rata]i ocazia de a v` face pu]in de cap.

BALAN}~ (23 septembrie -22 octombrie)

Este o perioad` \n care ve]i c`l`tori

foarte pu]in [i doar \n interes personal, \nso]i]i de rude [i prieteni, \ns` v` ve]i putea relaxa mai mult decât oricând.Problemele de ordin profesional se vor rezolva f`r` prea multe eforturi, datorit` inspira]iei deosebite de care da]i dovad` [i a capacit`]ilor dumneavoastrùimitoare de convingere.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

De[i v-a]i dori s` evada]i din cotidian

[i s` v` refugia]i \n locuri greu accesibile oamenilor, este momentul s` v` gândi]i la solu]ii mai practice de lini[tire. Nu este o perioad` deloc favorabil` pentru c`l`torii [i, \n nici un caz, nu se recomand` s` pleca]i la drum lung. Dac`, totu[i, sunte]i nevoi]i s` face]i acest lucru, fi]i extrem de pruden]i \n trafic.

S~GET~TOR (22 noiembrie - 21 decembrie)

A sosit momentul mariiaventuri. {i cum nimic nu

e mai pl`cut pentru dumneavoastr`decât s` c`l`tori]i singur, o ve]iface pentru a descoperi locuri[i lucruri noi. Evita]i pe cât posibil s` pleca]i la drum obosi]i [i asigura]i-v` c` ma[ina este\ntr-o stare tehnic` bun`. Vor ap`rea ceva ne\n]elegeri \n cuplu din cauza hot`rârii dumneavoastr`, \ns` nimic nu v` va sta \n cale de aceast` dat`.

CAPRICORN (22 decembrie -19 ianuarie)

Este o perioad` \n care ve]i c`l`tori mult,

dar cu folos. V` ve]i re\ntâlni cu prieteni dragi, pe care nu i-a]imai v`zut de mult` vreme. Veniturile sunt \n cre[tere, dar [i cheltuielile ]in pasul cu ele...Ave]i ceva frustr`ri legate de faptulc` anumi]i colegi nu sunt de acordcu dumneavoastr`, de[i nu face]i decât s` ac]iona]i corect.

V~RS~TOR (20 ianuarie - 18 februarie)

A]i trecut c`l`toriile pe lista neagr`,

motivul fiind unul cât se poate de simplu: nu sta]i foarte bine cu banii [i \ncerca]i din r`sputeri s` face]i câtmai multe economii. Dar socoteala de acas` nu se potrive[te cu cea din târg. Ve]i fi nevoi]i s` face]i multe drumuri scurte, care v` vor consuma toat` energia [i rezervele financiare.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Dou` subiecte r`mân de

actualitate pentru dumneavoastr`\n aceast` perioad`: drumurile [i problemele de acas`. Încerca]i s` g`si]i echilibrul \ntre serviciu [i familie [i nu v` mai face]i gânduri negre din cauza banilor. Iar atunci când sunte]i la volan, face]i tot posibilul s` v` men]ine]i aten]ia treaz` [i evita]i s` ap`sa]i prea tare pedala de accelera]ie.

HO

RO

SCO

P D

E C

~L~

TO

RIE

15 iulie – 15 august 2009

Date post:	16-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

Efectul - Ziua Cargosite-ul nostru Radu BORCESCU [email protected] Efectul Revist`...

Documents