EFAD

STANDARDE EUROPENE, ACADEMICE ŞI DE PRACTICĂ

DIETETICĂ

DEZVOLTATE de către Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Dieteticieni –

- Iunie 2005 –

Definiţia conceptului „benchmark” – cuvântul provine de la stabilirea unui semn pe o „bancă de lucru” pentru măsurători. Mai poate fi gravat pe piatră sau perete, fiind folosit de inginerii topografi ca punct de pornire în măsurătorile lor (ex.: un punct fix sau de referinţă pentru comparaţii). În lucrarea de faţă, termenul va fi utilizat pentru a defini procesul de standardizare.

1

CONŢINUT

Prefaţă 3

1.0 INTRODUCERE ÎN DECLARAŢIA EUROPEANĂ DE DIETETICĂ (BENCHMARK)Istoric 4Dezvoltarea Declaraţiei Standardelor (BENCHMARK) Europene de Dietetică 4Scopul Standardelor BENCHMARK 5Utilizarea Standardelor BENCHMARK 6Statutul standardelor BENCHMARK 6

2.0 EXTINDEREA ŞI NATURA DIETETICII ÎN CONTEXT EUROPEAN 7 Dieteticianul clinic Dieteticianul administrativ Dieteticianul pentru sănătate publică şi comunitate

3.0 SUBIECTUL ŞI DISCIPLINA DIETETICII 9A. Dieteticianul ca profesionist în sistemul de sănătate; aşteptări faţă de profesie, angajaţi şi public 10B. Principii şi concepte ale profesiei de dietetician care se aplicăpentru menţinerea sau îmbunătăţirea stării de sănătate/bine 12C. Cunoştinţe despre subiect, abilităţi de înţelegere care suntesenţiale pentru a contura practici eficiente, sigure și competente de dietetică 13

4.0 PROGRAME EDUCAŢIONALE, ÎNVĂŢARE, PREDARE ŞI EVALUARE 18

5.0 STANDARDE BENCHMARK PENTRU COMPONENTA PRACTICĂ 19

6.0 STANDARDE MINIME/PRAG ACADEMICE ŞI DE PRACTICĂ 20

Referinţe / Bibliografie 22

Glosar de termeni 23

AnexeAnexa I : Articole EFAD 26Anexa II: Termeni oficiali de identificare a profesiei in toate statele membre 30Anexa III: Asociatii membre 31Anexa IV: Raport Educaţional EFAD 35Anexa VI: Membrii părţilor lucrative 55

ReviziiVersiunea 1 – iulie 2004Versiunea 2 – februarie 2005Versiunea finala – iunie 2005Data reviziei – iunie 2010

2

PREFAŢĂ

Dieteticienii europeni care practică aceasă profesie au ca şi scop de căpătâi sănătatea nutriţională a populaţiei Europei. Pentru îndeplinirea acestui scop, ei lucrează cu specialişti din domeniul sănătăţii, precum şi cu alţi specialişti. Dieteticienii muncesc pentru a transforma nutriţia sănătoasă într-o realitate pentru populaţia Europei şi este plăcerea mea să fac parte din această echipă şi reţea. Unul dintre scopurile Federaţiei Europene a Asociaţiilor de Dieteticieni este de a promova standarde înalte de servicii, precum şi sportul/fitness ca plăcere, şi sportul/fitness ca practică. Lucrând cu cele 24 asociaţii naţionale membre am observat faptul că spiritul de convergenţă şi transmiterea unor metode EFAD au un rol important nu numai în dezvoltarea unor standarde educaţionale, dar şi la menţinerea acestora.

Declaraţia Bologna din iunie 1999 impunea dezvoltarea unui sistem educaţional superior la nivel european care să fie coerent, compatibil şi competitiv până în anul 2010. Mai apoi, la Convenţia din Salamanca din martie 2001, universităţile europene au declarat astfel : „instituţiile europene de învăţământ superior admit şi cer pentru studenţii lor calificări pe care să le poată utiliza efectiv în domeniul de studiu şi carieră oriunde în Europa...confirmând disponibilitatea lor de a se organiza în mod autonom”.

Membrii Asociaţiei EFAD şi-au luat angajamentul la Roskilde in 2003 de a defini priorităţile pentru convergenţa educaţiei şi practicilor dieteticienilor din Europa. Ca parte a acestui angajament, s-a convenit stabilirea Declaraţiei Europene de Standarde Benchmark pentru Dietetică. Doi ani mai târziu sunt fericită să afirm că Standardele Benchmark a fost formulată şi acceptată de toţi membrii EFAD. În prezent, ca şi dieteticieni vom începe să implementăm Standardele Benchmark în toate statele membre, promovând sănătatea printr-o nutriţie sănătoasă în toată Europa.

Irene C.I. Mackbay FBDAPreşedinte Onorific Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Dietetică

3

1.0 INTRODUCERE ÎN DECLARAŢIA EUROPEANĂ DE DIETETICĂ (BENCHMARK)

1.1. Istoric

Declaraţia Bologna (1999) aparţinând Ministerului European al Educaţiei a aprobat scopul comun de a crea Departamentul European de Studii Superioare şi a pledat pentru reformarea convergentă a structurii învăţământului superior.

Obiectivele Declaraţiei Bologna (1999) includ următoarele: Adoptarea unui sistem cu specializări comparate, facilitând recunoaşterea cursurilor

la nivel academic şi profesional, permisivitatea calificativelor, competenţe şi abilităţi specifice Departamentului European de Studii Superioare

Convergenţa învăţământului superior cu un sistem în 2 etape ( Nivel Licenţă şi Nivel Master) cu o schemă logică unde să fie cuprinse beneficiile studiului, competenţe şi profil (vezi şi Iniţiativa Comună de Calitate, 2004)

Stabilirea unui sistem de credite care să permită transferabilitate şi acces (vezi şi Sistemul European de Transfer de Credit ECTS)

Promovarea mobilităţii studenţilor şi a personalului administrativ şi academic Asigurarea calităţii pentru a garanta standarde de înaltă calitate şi compatibilitatea

calificărilor în Europa Dezvoltarea modulelor, cursurilor si a curriculum-ului pe teritoriul european

Dietetica este o profesie cu bază comună în aplicarea ştiinţelor nutriţiei la educarea și alimentarea unor grupuri de persoane şi indivizi atât în starea de boală cât şi în starea de sănătate. Practica acestei meserii pe teritoriul Europei este, pe de altă parte, diversificată şi s-a dezvoltat pentru a împlini nevoile şi cererile utilizatorilor şi beneficiarilor săi pentru fiecare ţară în parte. Benchmark european s-a dezvoltat tocmai pentru a reflecta acele nevoi în context european.

Prima calificare profesională obţinută în orice ţară reprezintă parcurgerea unui curriculum care să permită utilizarea titlului de „dietetician” şi îi permite deţinătorului acestui titlu să profeseze ca şi profesionist independent. Calificarea este legiferată la nivel naţional în majoritatea ţărilor dar nu este comparabilă în Europa, acest titlu fiind protejat/acreditat doar într-o minoritate de ţări europene.

Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Dietetică (EFAD), întemeiată de către asociaţiile de dietetică din ţările europene aparţinând Consiliului Europei, doreşte să promoveze dezvoltarea profesiei de dietetician şi să dezvolte această ştiinţă la nivel ştiinţific şi profesional, în interesul comun al tuturor membrilor asociaţi. EFAD a realizat o serie de rapoarte despre educaţia şi/sau munca de dieteticiani în ţările membre EFAD (1986, 1987, 1990, 1991, 1996, 1999 şi 2003), rapoarte care subliniază varietatea şi diversitatea cursurilor care conduc la o calificare în dietetică şi la complexitatea muncii prestate de dieteticieni.

Aplicarea obiectivelor Declaraţiei Bologna pentru educaţia în dietetică este în concordanță cu obiectivele EFAD şi întăreşte nevoia de a formula standarde comune în Europa. Calificări

4

comparabile vor putea astfel susţine piaţa de muncă europeană, permiţându-le dieteicienilor din Uniunea Europeană să studieze şi să muncească mult mai uşor având libertate de mișcare în toată Uniunea Europeana. Cu toate acestea, este cunoscut faptul că studii suplimentare în specializări specifice sunt necesare pentru a obţine posturi în anumite state membre pentru dieteticienii care au fost instruiţi într-o specializare diferită de cea în care îşi caută momentan un loc de muncă.

1.2 Dezvoltarea Declaraţiei Europene de Dietetică BENCHMARK

Prima declaraţie Benchmark a fost formulată in Marea Britanie de către un grup de specialişti reprezentând instituţii de învăţămţânt superoior, furnizori de servicii precum şi reprezentanţi cu statut profesional si de reglementare. Declaraţiile reprezintă prima încercare de a prezenta în formă scrisă şi explicită caracteristicile academice generale şi standardele calificărilor în dietetică specifice Marii Britanii. Munca de implementare a fost realizată sub supravegherea Agenţiei pentru Asigurarea Calităţii (QAA) şi publicată in iulie 2001.

La Întâlnirea Generală din Danemarca, septembrie 2003, delegaţii au participat la un atelier de lucru în care au dorit să stabilească fezabilitatea şi nevoia stabilirii Declaraţiei Europene de Dietetică Benchmark. Delegaţii aparţinând celor 18 asociaţii membre care au participat la Întâlnirea Generală au căzut de acord ca priorităţile educaţiei şi a practicii de dietetician pe teritoriul european să includă următoarele:

1. A cădea de acord asupra descrierii rolului dieteticienilor în Europa2. A defini minimul de calificări pentru nivelul Licenţă, și un nivelul al

standardelor (benchmark) în cadrul Sistemului European de Transfer de Credit (ECTS)

3. A cădea de acord asupra Declaraţiei Europene de Standarde (Benchmark) în Dietetică, inclusiv asupra Stagiilor de practică, pentru educaţia academică dietetică din Europa

4. A stabili standarde (benchmark) pentru profesorii de dietetică5. A conveni asupra unui „limbaj” comun prin definire tuturor termenilor tehnici

utilizaţi6. A iniţia existența unor Registre Naționale Unice a Dieteticienilor pentru

protejarea titlului de „dietetician”7. A lua în considerare înregistrarea sub titulatura de Dietetician European

Un grup de oameni hotărâţi să ducă munca mai departe s-a întrunit în februarie 2004 la Dusseldorf şi au căzut de acord asupra faptului că această declaraţie ar trebui să încurajeze programele care să îşi focalizeze atenţia asupra rezultatelor obţinute mai mult decât asupra curriculei pe subiecte finite sau prestabilite. Această idee este în concordanţă cu gândirea actuală a UE asupra convergenţei şi a migraţiei libere. Documentul avea la bază documentul QAA (2001), adaptat pentru a reflecta munca dieteticienilor pe teritoriul Europei. Declaraţia Europeana a Kinetoterapiei (2003) a fost de asemenea utilizată ca punct de referinţă. În iulie 2004 o schiţă a documentului a fost pusă în circulaţie pentru analiză de către toţi membrii asociaţi precum şi de către insituţiile de învăţământ superior implicate în educaţia dietetică.

5

Acelaşi grup a fost convocat în septembrie 2004 pentru a lua în considerare răspunsul primit ca urmare a Întâlnirii Generale EFAD care a avut loc la Bordeaux. Termenul limită a fost scurt şi numărul de răspunsuri a fost prea mic pentru a fi considerat reprezentativ. Cu toate acestea, a fost suficientă aprobarea primită şi stabilită în Danemarca pentru a recomanda delegaţilor EFAD că ordinea de lucru a standardelor să rămână ce, combinând priorităţile 2 şi 3 cu Declaraţia Europeană de Dietetică Benchmark , la nivelul predefinit al unui prim ciclu nivel Licenţă.

Un al doilea atelier de lucru s-a desfăşurat la Bordeaux, pentru a îmbunătăţi şi dezvolta declaraţia. Delegaţii au admis că pentru ca EFAD să aibă un mandat clar pentru înaintare, e nevoie de răspunsul tuturor asociaţiilor şi de 50% din partea insituţiilor de învăţământ superior implicate. Senzaţia a fost că e nevoie de acordul tuturor, în special pentru standardele specifice la care benchmark să fie setat, în condiţiile în care unele ţări nu îndeplineau standardele specifice de la început. Termenul limită pentru consultarea primei schiţe a fost extins, oferind asociaţiilor si instituţiilor mai sus menţionate timp suficient de răspuns. Asociaţiile şi-au asumat răspunderea de a traduce Benchmark în limba proprie.

A doua schiţă a Declaraţiei Europene de Standarde Benchmark în Dietetică a fost transmisă membrilor asociaţi precum şi insituţiilor de învăţământ superior implicate. Ratificarea finală şi aprobarea Declaraţiei a avut la Întâlnirea Generală de la Geneva în iunie 2005.

1.3 Care este scopul Declaraţiei Europene de Dietetică Benchmark?

Declaraţiile de standarde benchmark sunt utilizate pentru o multitudine de motive: furnizeză mijloacele de descriere a naturii şi caracteristicilor programului de

studiu si pregătire in dietetică reprezintă aşteptările generale despre standardele pentru diploma de

calificare la un anumit nivel si accentuează atributele si capacităţile care ar trebui demonstrate de către cei care le posedă

sunt o sursă externă de referinţă pentru designul si dezvoltarea de noi programe in educaţia dietetică

furnizează îndrumări generale pentru evidenţierea rezultatelor finale obţinute asociate cu programul, dar care nu sunt specifice curriculumului detailat

permit revizuirea rezultatelor unui program specific şi evaluarea în legătură cu aşteptările generale prestabilite despre standarde

Declaraţia Europeană de Standarde Benchmark în Dietetică oferă suport şi susţinere în asigurarea şi obţinerea de calitate la nivel intern

Declaraţia Europeană de Standarde Benchmark în Dietetică este una dintre sursele externe de informaţii care pot fi utilizate în scopuri academice şi pentru formularea de judecăţi despre standardele minime întâlnite

Declaraţiile benchmark furnizează varietate şi flexibilitate în designul de programe şi încurajează inovaţia într-un cadru conceptual general

Declaraţia benchmark ar trebui utilizată de către analişti în legătură cu şi având in vedere documentaţia pentru organe relevante profesional şi reglementate statuar,

6

precum şi documentele proprii de evaluare ale instituţiilor. Aceasta va furniza o categorie largă de dovezi pentru a permite judecăţi clare de la analişti.

Declaraţia a fost scrisă pentru a stabili standardele minime necesare pentru calificarea de dietetician în oricare dintre ţările membr EFAD. Declaraţii suplimentare sunt incluse, acestea completând şi fiind introductive pentru specializări în dietetică.

Dieteticienii care lucrează pe teritoriul Europei utilizează limbi diferite şi culturi culinare diferite. Este recunoscut faptul că atunci când benchmark este utilizat standardele minime obţinute sunt în cadrul contextului în care au fost studiate. Astfel, dieteticienii care îşi schimbă locaţia în ţări diferite unde limbajul si cultura culinară sunt diferite s-ar putea să aibă nevoie să facă ajustări în serviciile oferite.

1.4 Cine ar trebui să utilizeze Declaraţia Europeană de Standarde Benchmark în Dietetică?

Declaraţia benchmark poate fi utilizată în planificarea curriculumului şi în dezvoltarea şi asigurarea calităţii şi a standardelor de către organizaţiile naţionale, guverne, autorităţi din domeniul sănătăţii şi al educaţiei, profesori de dietetică, precum şi alte persoane care prezintă interes pentru promovarea educaţiei dietetice.

Declaraţia poate fi utilizată şi pentru informarea dieteticienilor, managerilor, prestatorilor de servicii şi a altor prestatori de servicii medicale asupra atributelor si deprinderilor dieteticienilor începători. Utilizatorii de servicii (vezi Glosar) vor putea vedea declaraţia ca un indicator eficient al atributelor si deprinderilor aşteptate din partea dieteticienilor care furnizează servicii.

1.5 Care este statutul Declaraţiei Europene de Standarde Benchmark în Dietetică?

Declaraţia nu stabileşte un curriculum european sau naţional pentru programele care oferă o diplomă/specializare în dietetică, dar stabileşte pragul minim de organizare al curriculei. De asemenea, confirmă că toate cerinţele autorităţilor profesionale, statuare şi de reglementare trebuie sa fie încorporate în designul programului. Declaraţia caută să încurajeze învăţământul superior şi furnizorii de servicii pentru a lucra în colaborare în designul şi facilitarea curriculei. Principala trăsătură este specificarea standardelor minime care combină elemente academice dar şi stagiile practice. Aceasta oferă un standard minim faţa de care instituţille din învăţământul superior ar trebui să-şi seteze standardul de performanţă. Este important să se pună accent pe cursul de dezvoltare şi pe revizuirea îmbunătăţilor aduse în dietetică, precum şi experienţa instituţiilor, evaluările academice şi a furnizorilor de servicii din Europa.

Declaraţia Europeană de Standarde Benchmark în Dietetică este momentan cu titlu consultativ dar a fost adoptat de către EFAD (vizată de către toţi membrii asociaţi) ca şi standardul care trebuie atins de către dieteticieni pentru calificare şi

7

menţinut în tot procesul de dezvoltare profesională continuă/educație medicală continuă (CPD). Pentru a promova standarde dietetice şi de calitate a serviciilor, EFAD va lucra în vederea convergenţei educaţiei pe teritoriul Europei, astfel încât dieteticienii să poată migra și lucra liber cu oricare din organele administrative europene.

Mulţumiri

EFAD este recunoscător Agenţiei pentru Asigurarea Calităţii, Gloucester, Marea Britanie, pentru permisiunea de a utiliza Declaraţia Standard de Dietetică (the Benchmark Statement for Dietetics) ca şi fundament pentru prezentul document.

2.0 Amploarea şi natura Dieteticii în contextul European

Dieticienii lucrează în toată Europa şi pe plan internaţional pentru a supraveghea utilizarea de produse alimentare pentru a asigura promovarea sănătăţii optime, la toate grupele de vârstă. Dieticienii recomandă modificările dietetice necesare pentru a trata boala şi pentru a optimiza sanatatea. Dieticienii pot lucra la nivel de populaţie în promovarea sănătăţii, prin consiliere în ce privește politicile nutriționale și de sănătate publică.

Dietetica se bazează pe ştiinţele nutriţionale. Aceastea includ înţelegerea compoziţiei produselor alimentare, specificul nutrienților şi metabolismul lor în organism, nevoile nutriţionale ale indivizilor aflați în diverse etape ale ciclului vieţii, efectele nutriționale ale diverselor produse alimentare asupra sănătăţii şi modurile în care produsele alimentare pot fi folosite pentru promovarea sănătăţii persoanelor ca indivizi şi ca şi grupuri, astfel minimizând riscul de boală. Acesta este un subiect larg care acoperă un domeniu ce se extinde de la ştiinţele naturale si clinice, până la ştiinţele sociale.

Dieteticienii au un rol, cunoștințe și calificări distinct în ce privește aplicațiile terapetice ale științelor nutriționale, în timp ce, din ce în ce mai mult sunt solicitați să dezvolte cunoștințe și aptitudini special specifice pentru a răspunde ofertelor de a lucra în domenii associate celui medical.

În Europa EFAD a adoptat, în principiu, definiţia Confederația Internațională a Asociaţiilor Dietetice (ICDA) despre rolului dieticianului:

Un dietician este o persoană cu o calificare în Nutriţie & Dietetică, recunoscută de autorităţile naţionale. Dieticianul aplică

8

ştiinţa nutriţiei în alimentația şi educarea grupurilor de oameni cât și a indivizilor atât în starea de Sănătate cât şi în boală.

Domeniile practicării dieteticii sunt variate astfel că dieticienii pot lucra într-o multitudine de situaţii și pot avea o varietate de funcţii în câmpul muncii.

În Europa dieticienii se ragăsesc practicând dietetica in trei domenii principale. Acestea pot fi foarte deosebite, cum ar fi dietician administrativ in Suedia sau dietetician în general, cum ar fi in Marea Britanie. Acestă Declarație de Standarde Benchmark identifică cele trei domenii de specializare, recunoscute de EFAD, care sunt arii de practică prezentă a dieticienilor din Europa.Acestea sunt:

Dietician Administrativ: un dietician a cărui muncă se axează în mod principal în managementul serviciilor produselor alimentare cu responsabilitatea de a furniza produse nutriţionale adecvate, hrană de calitate la indivizi şi grupuri în starea de sănătate şi de boală în cadrul unor instituţii sau comunităţi.

Dietician clinic: un dietician care are responsabilitatea de a planifica, educa, supraveghea şi evalua un plan de alimentaţie conceput clinic pentru a readuce clientul/pacientul la o stare de sănătate nutriţională optimă. Dieteticienii clinici pot lucra la nivelul de îngrijiri de sănătate primare cât şi în instituţii medicale – spitale, staționare, cămine bătrâni etc.

Dietician pentru sănătate publica sau dietetician comunitar: un dietician implicat în mod direct în promovarea sănătăţii şi formularea politicilor care duc la promovarea alegerii produselor alimentare la nivel individual si de grup care sa ducă la îmbunătăţirea sau menţine sănătății lor nutriţionale si la minimalizarea riscurilor care decurg din bolile cu determinare nutrițională.

Toţi dieticienii indifferent de specializarea lor, interpretează şi comunică cunoștințe din domeniul nutriţiei atît grupurilor cât şi indivizilor. Practicanţii dieteticii obțin informaţii de la clienţi indivizi sau grupuri despre aportul alimentar, interpretează, traduc şi evaluează în mod critic informaţia despre nevoile nutriţionale si fac cercetare multidisciplinară pentru a sintetiza sfaturi practice despre consumul/aportul produselor alimentare cât și materiale associate/educative consultative. Dieticienilor li se cere sa lucreze în mod professional in cadrul complex al responsabilităţii şi al eticii şi al limitelor legale la locul de muncă, fie că este vorba despre o instituție de sănătate, cabinet particular, industrie, administrația locală, sistemul educaţional sau în cercetare. Ca să devină un dietetician licențiat, studenţii trebuie să urmeze un prim ciclu prescris de cursuri (diplomă de licenţă), eliberată în mod normal de o instituţie academic de tip universitate, cu o curricula de minimum 210 ECTS sau echivalentul ei (vezi şi secţiunea 4.0. pagina 18 orig.) un prim ciclu este cel de obținere a diplomei de licenţă sau un al doilea ciclu de studii superioare de tip Master. Diploma trebuie să conţină un element academic și un element de practică (stagiu de practică) iar această Declaraţie Benchmark ofera îndrumare pentru amândouă.

9

Aşadar, studiul dieteticii incluce următoarele principii:

Aplicarea ştiinţelor nutriţionale la indivizi şi grupuri prin traducerea conceptelor şi principiilor teoretice în terapie dietetică relevanta şi aplicată în modificări ale dietei.

Dobândirea competenţelor educaţionale şi a calităţilor care îi permit practicianului să împuternicească indivizi să preia controlul alegerii lor alimentare în legătură cu sănătatea lor.

Integrarea conceptelor teoretice din domeniul ştiinţelor biologice, clinice,economice şi sociale cu aplicaţii practice în sfera serviciilor alimentare si a obiceiurilor nutriţionale.

Abilitatea de a evalua, consulta şi a permite indivizilor şi grupurilor să facă aprovizionarea potrivită şi în condiții de siguranță igienică a alimentelor.

Dezvoltarea competenţelor lingvistice şi interpersonale puternice pentru a permite o comunicare efectivă prin diverse mijloace media şi cu o largă diversitate de indivizi si grupuri.

Abilitatea de a acţiona ca apărător pentru indivizi, a grupuri şi petntru profesie.

Dezvoltarea competenţelor muncii in echipa/ de a muncii în echipă cu ceilalţi. Menţinerea şi îmbunătățirea sănătăţii atât prin tratamentul bolii prin dietă cât

şi prin promovarea unei bune nutriţii şi a unui stil de viaţă optim. Gândire critică, auto-evaluare şi angajament în legătură cu folosirea cercetării

științifice în evaluarea şi îmbunătățirea practicilor dietetice.

3.0 Subiectul și conținutul domeniului Dieteticii

Dietetica este o domeniu interdisciplinary și aplicat care privește aplicarea ştiinţelor nutriţionale în tratamentul bolilor şi promovarea sănătăţii pentru indivizi şi grupuri. Se preocupă în primul rând ca indivizii să aibă un aport optim de nutrienţii din produsele alimentare pe care le consumă. Dietetica solicită integrarea unui număr mare de ştiinţe biologice şi sociale în aşa fel încât practicienii să poată să educe şi să împuternicească indivizi si grupuri în ce privește îmbunătăţirea consumului de alimente în beneficiul sănătății.

Modificarea alegerilor alimentare a unor indivizi poate modifica aportul de nutrienți şi aceasta se foloseşte fie pentru a corecta un dezechilibru metabolismnului, fie să menţină şi să promoveze sănătatea. Dietetica se preocupă cu nutriţia indivizilor atât în sănătate cât şi în boală, de la nivelul îngrijirilor primare de sănătate până la îngrijiri terţiară din centrele medicale specializate. Dieteticienii îşi utilizează competenţele interpesonale, cunostiinţa şi expertiza și în alte domenii conexe cum ar fi industria ( în special în domeniul alimentar şi farmaceutic), cercetarea

10

fundamentală si dezvoltarea, educaţia, administrația locală, media si cabinetele particulare.

Dietetica are ştiinţa nutriției în centrul ei. Ştiinţa Nutriţiei analizează modul în care organismul este hrănit şi efectele aportului de nutrienţi asupra funcţiilor corpului în sănătate şi în boală, efectele dietei asupra metabolismului şi interacţiunea genelor cu nutrienţii. Nutriţia sănătăţii publice se axează pe promovarea sănătăţii prin nutriţie şi prevenţie primară a bolilor legate de dietă în populaţie, în timp ce dietetica solicită o abordare la nivel de individ și presupune schimbarea și modificare dietei astfel încât va aduce rezultatele therapeutice dorite. De aceea dietetica este în esenţă manipularea, modificare dietei cu scopul îmbunătăţii sănătăţii. Aceste lucru necesită practică rațională/reflexivă, raţionament clinic sistematic şi o abordare pozitivă de rezolvare a problemelor cât şi o înţelegere a circumstanţelor individuale, incluzând vârsta, sexul, statusul socio-econimic, starea bolii, obiceiurile alimentare şi a stilului de viaţă, analizarea statusului nutriţional şi formularea îndrumărilor dietetice potrivite.

Practicarea dieteticii este permisă doar dieteticienilor care au participat la un program academic/educaţional recunoscut de autoritățile naționale. Cerinţele pentru “ Fitness to practice”/Capacitatea de a practica/ şi eligibilitatea de recunoaştere/licență în a profesa sunt în mod normal sub controlul unei Corp/Autorități de Reglementare (A.R.) . A.R.-ul îşi asumă responsabilitatea pentru practica profesională în condiții de siguranţă a dieteticienilor printr-o “Declaraţie de conduită”/Cod de etică/ publicată , şi de asemenea stabileşte criterii pentru un curriculum în dietetică. A.R.-ul şi instituţia de învățământ universitar, unde se desfășoară educaţia , au responsabilitatea comună de a se asigura că toţi absolvenşii care intră în Registrul Unic al profesiunii sunt apţi pentru acest lucru.

Dietetica se bazează în mare parte pe ştiinţa nutriţiei şi pe disciplinele clinice (incluzând terapia dietetică) susţinute de ştiinţele biologice cum ar fi biochimia, imunologia, microbiologia, genetica, farmacologia, şi ştiinţele alimentului. Studentul care urmează programul de licenta în studiul dieteticii are cursuri de psihologie, sociologie, comunicare,educație și promovare a sănătății. Studiul acestor subiecte permite dieteticianului sa aiba o privire integrată/globală asupra dieteticii şi să comunice asta în mod efectiv cu o perspectivă interdisciplinaă. Epidemiologia, managementul, studiul alimentului, cateringul, tehnologia informației şi statistica completeză ariile principale de studiu. Dezvoltarea unui practician analitic cu potenţial de a continua dezvoltarea prefesională este incurajată prin studiul metodologiei de cercetare, literatură de specialitate, etica şi prin stagiile de educație practică dietetică în mediu clinic.Există doua rute de pregătire pentru licență în dietetică care se desfaşoară la nivel universitar. Primul modalitate de calificare este ruta cea mai utilizată pentru a obţine o calificare şi licență în dietetică – este un program universitar classic de licență (3 ani).Totuşi este posibil pentru studenţii cu diplomă de licenţă într-un domeniu care șine de științele biologice să urmeze un alt ciclu/un al doilea ciclu creat şi conceput pentru a obţine calificarea de dietetician – este vorba de programul de Master. Ambele rute cer o perioadă de Stagii de practică clinic obligatorie în structura lor.

11

A. Dieteticianul ca şi specialist (înregistrat în Registrul Unic al profesiunii) ce activează practic în îngrijirile de sănatate; aşteptările impuse de profesie, angajatori și public

A1. Autonomia si responsabilitatea profesională a dieteticianului.

Dieteticianul trebuie sa fie capabil să:-menţină standardele şi cerinţele rolului professional al unui dietetician.-demonstreze conştientizarea rolului pe care îl are organele statuare sau de

reglementare în dietetică (specifice ţării)- demonstreze înţelegerea angajamentului pe care şi-l ia faţă de etica şi codul de

conduită al profesiei de dietetician în propria ţară şi în Europa.-să arate o înţelegere a nevoi de continuare a dezvoltării profesionale pentru a

menţine un rol profesional şi credibil în ce privește dietetica.

A2. Relaţiile Profesionale

Dieteticianul trebuie sa fie capabil să:- arate conştientizarea rolului dieteticianului în serviciile medicale

-raporteze cu precizie anumitor responsabili , inclusiv în ce privește consemnarea în foile de urmărire a pacienților, și să scrie rapoarte tehnice.

-contribuie la incurajarea colegilor în iniţiere şi participare diverselor studii în toate domeniile practicii dieteticii. -împărtăşească rezultatele evaluării şi cercetării cu alţi dieteticieni şi alţi profesionişti. - iniţieze şi să menţină interacţiuni eficiente cu organizații externe relevante incluzând alţi profesionişti în domeniul medical. - ia în considerare poziţiile morale şi normative ale altora pentru a inţelege cum sunt simţite şi îndeplinite nevoile umane în ceea ce priveşte alegerile alimentare şi rezolvarea lor. - a folosi competenţele/abilităţile inter-personale pentru a arăta respect faţă de ceilalţi - a mobilize şi conduce angajaţii, personalul de suport în mod efectiv şi eficient

A3. Competenţele personale şi profesionale ale dieteticianului

Dieteticianul trebuie să fie capabil să:- dovedească încredere în furnizarea serviciilor de calitate la nivel explicit şi

bazat pe dovezi- practice intr-o manieră non-discriminatorie, cu demnitate, recunoscând

drepturile şi autonomia fiecarui individ- să fie conştient de limitările sale în cunoştinţe şi experienţă şi să ştie cum

poate obţine sfat şi îndrumare- să demonstreze înţelegerea nevoii de a influenţa şi a contribui la toate

activităţile care să permită fiecărui individ şi grup să ia decizii corecte şi sigure din punct de vedere al alimentaţiei.

- Să identifice strategii care pot fi folosite pentru a influenţa alegerile nutriţionale individuale şi în comunitate.

- Să inţeleaga metodele folosite pentru evaluarea performanţei personale ca individ sau ca parte dintr-o echipă.

12

- Să facă un plan al dezvoltării sale profesioanale incluzând metodele de actualizare continuă a cunoştinţelor şi practicării dieteticii.

- Să fie conştient de rolul şi sfera de influenţă în cadrul organizaţiei , permiţând furnizarea unui serviciu dietetic eficient

- Să facă faţă schimbărilor, nesiguranţei şi stresului- Să lucreze cu alţii în a dezvolta parteneriate şi să dovedească că are calităţi de

negociator şi consilier.

A4. Contextul profesional si antreprenorial pentru practicarea dieteticiiDieteticianul trebuie sa fie capabil sa:

- Înţeleagă rolul serviciului dietetic in cadrul organizatiei si functia administratorului profesionist si nivelurile de responsabilitate ale altor colegi dieteticieni in realizarea calitatii serviciului

- Să cunoască politica guvernamentală în furnizarea serviciilor medicale avand in vedere ca acestea afecteaza serviciul dietetic

- Sa demonstreze cunostinte in planificarea financiara a afacerii, ofertare si contractare de audit si de management la standardele de calitate

- Sa fie la zi cu legislatia sanatatii si sigurantei alimentelor si integrarea ei in practica dietetica

- Sa inteleaga problemele legislative cu privire la sanătatea publică nutrițională- Sa joace un rol activ in educatia pentru sănătate si in programele de

promovarea a sanatatii.- Sa cunoasca sistemul actual de învățământ în domeniul medical, educationale

pedagogic si al stiintelor sociale- Sa cunoasca comunitatea si serviciile de catering disponibile si legislatia

guvernamentala relativ la acest domeniu si implicatiile pentru serviciile de dietetică

- Sa inteleaga rolul dieteticianului ca și consilier ce poate influenta pozitiv mediul social, commercial și politic la modul general, pentru influențarea factorilor care afectează comportamentul alimentar si standardele nutritionale locale si nationale

- Sa recunoasca valoarea importantă a cercetarii si a activitatii scolastice in cadrul sistemului medical si in contexuli profesional

B. Principiile si conceptele profesiei de dietetician care se aplica pentru asigurarea, mentinerea si imbunatatirea sanatatii si bunastariiB1. Evaluarea pacient/client si utilizatorDieteticianul trebuie sa aiba abilitati sa:

- Colecteze detaliile medicale, nutritionale(antropometrice, biochimice), sociale, culturale, economice, personale, de consum detailat de alimente, sa

13

organizeze si sa evalueze toate informatiile relevante inainte sa initieze cel mai potrivit raspuns dietetic

- Fie constient de factorii sociali si culturali care formeaza stilul de viata individual si care pot afecta interactiunea dintre client si dietetician

- Foloseasca baza de cunostinte si informatii din domeniul dieteticii pentru a evalua informatiile adunate cantitativ si calitativ, inclusive nevoile percepute de individ sau grup în relație cu de circumstantele si atitudinile lor.

- Atribuie prioritati informatiilor adunate si sa stabileasca obiective dietetice potrivite

- Inregistreze in mod concis toate informatiile necesare pentru a lua decizii informate, la un nivel profesionist în probleme dietetice, in linie cu standardele stabilite si codul profesional de conduita

B2. Aplicatii practice ale profesiunii de dieteticianDieteticianul trebuie sa aiba abilitatea sa:

- Formuleze sfaturi dietetice practice, prin interpretarea, traducerea si evaluarea critica a informatiilor care provin din diferitele discipline care contribuie la baza de date/cunostinte ale domeniului dieteticii

- Traduca teoria nutritionala, medicala si sociala in sfatul practic dietetic în legătură cu alimentatiei si consumul de bauturi de către indivizi si grupuri

- Planifice meniuri sanatoase pentru indivizi si sa modifice aceste meniuri atat pentru oameni sanatosi, cat si pentru bolnavi de toate varstele si diferite medii cultural, fiind constient de circumstantele personale si constrangerile financiare implicate

- Sa integreze educatia pentru sănătatei ca parte a întregului sistem de îngrijiri de sănătate

- Sa foloseasca cunostinta detaliata a teoriilor curente asupra nutritiei umane si dieteticii pentru a dezvolta strategii care sa sustina o practicare a dieteticii in siguranta

- Sa aplice cunostintele si competentele adecvate pentru promovarea sanatatii nutritionale si gestionarea bolii

- Sa planifice, sa conceapa si sa revizuiasca programele nutritionale pentru indivizi si grupuri

- Sa pregateasca un plan pentru realizarea unui scop asupra căruia s-a căzut de acord, luand in considerare contributia familiei, profesionalistilor in sanatate si a altor agenti, de exemplu scoala si serviciile sociale

- Sa stabileasca un interval de timp pentru analizarea realizarilor indivizilor si grupurilor si reevaluarea prioritatilor ca rezultat al analizei

- Sa aplice cunostintele sociale si psihologice pentru a sustine si motiva indivizii sa isi schimbe comportamentul alimentar

- Sa intreprinda activitati educationale care permit altora sa influenteze comportamentul alimentar al indivizilor si grupurilor

14

- Sa foloseasca competentele educationale si de comunicare impreuna cu cunostintele tuturor factorilor care afecteaza alegerile alimentare pentru a oferi sfaturi nutritionale si dietetice indivizilor si grupurilor

- Sa foloseasca tehnologia informatiilor (IT) pentru a identifica si accesa informatiile, pentru a inregistra si administra datele despre clienti si pentru a procesa si analiza rezultatele cercetării științifice.

- Sa folosească informatiile tinand cont de cerintele legale si etice- Sa planifice și să lucreze în spiritual de echipă cu indivizi și grupuri după caz

B3. Evaluarea practicii de dieteticianDieteticianul trebuie sa aiba abilitatea sa:

- Monitorizeze si sa evalueze efectele tratamentului dietetic si a interventiilor nutritionale

- Intreprinda un bilant simplu si sa interpreteze rezultatele si sa le coreleze cu practicile dietetice

- Foloseasca cercetarea din disciplinele conexe ca un instrument de evaluare in munca de zi cu zi pentru avansarea cunostintelor profesionale si practice

- Evalueze in mod continuu practica dietetica- Evalueze interventiile dietetice in contextual celorlalte servicii oferite - Reflecteze asupra experienței dietetice si să demonstreze capacitate de

judecată sănătoasă in actiune- Aplice cunostintele dietetice intr-un mod in care sa nu puna in pericol

sanatatea si siguranta unui individ sau grup- Foloseasca concluziile cercetării din domeniul nutritiei si dieteticii pentru a

sustine o practică dietetică bazată pe dovezi - Recunoasca limitele până unde pot profesa/ practica dietetica

C. Cunoasterea tematicii, înțelegerea și abilitățile asociate care sunt esentiale pentru a fundamenta exercitarea profesiunii de dietetician într-o manieră informată, in siguranta si eficient

C1. Dieteticianul trebuie sa aibă abilitatea sa demonstreze o intelegere sistematica a aspectelor cheie a gamei de discipline care stau la baza dieteticii (subiecte scrise în negru)Pentru a fi calificat:

Un dietetician clinic trebuie sa poata demonstra o cunoastere detaliata a aspectelor scrise in rosu

Un dietetician administrativ trebuie sa poata demonstra o cunoastere detaliata a aspectelor scrise in albastru

Un dietetician comunitar/sau de sanatate publica trebuie sa poata demonstra o cunoastere detaliata a aspectelor scrise in verde

15

Disciplinele trebuie sa includa:

Biochimie

- Chimia proceselor vietii incluzand o intelegere integral a stiintelor celulare si molecular

- Căile metabolice majore și implicarea nutrienților și a altor constituenți din alimente în procesele biochimice din organism

- Bazele moleculare si celulare ale bolilor, complicatiile metabolice care au loc in bolile frecvente cum ar fi diabetul, hiperlipemia si obezitatea

-Medicina clinic

- Cultură medical optimă, înțelegerea termenilor medicali și clasificarea bolilor- Cunoasterea diferentei dintre etiologie si factori de risc- Cunoasterea modurilor de investigare a pacientilor pentru obtinerea unui

diagnostic, tipurile obișnuite de terapie și de îngrijire a pacienților- Sa aiba o intelegere profunda a modurilor in care pacientii sunt consultati

pentru a obtine diagnosticul si tipurile de terapie (red)

Dietetică- Sa cunoasca ratiunea din spatele modificarii alimentatiei si consumului de

nutrienti si cum aceste modificari pot fi aplicate pentru prevenirea bolii si tratamentul acesteia

- Cunoasterea tehnicilor folosite pentru analiza aportului alimentar, calcularea nutrientilor importanți, cum sa se interpreteze rezultatele si limitele datelor folosite la estimarea nevoilor nutritionale

- Intelegerea modului de modificare a dietei pentru indivizi cu obiceiuri culinare, din zone culturael si circumstante socioeconomic diferite, recunoscand ca biodisponibilitatea nutrientilor va afecta atingerea/îndeplinirea nevoilor nutritionale

- Sa demonstreze cunoasterea pericolelor potențiale generate de modificarea dietei si cum să administreze consecintele asupra individului

- Sa cunoasca gama si utilizarea alimentelor incluzand acelea ce pot fi clasificate ca medicamente si produsele prescrise folosite in alimentatia artificială

- Sa inteleaga modurile in care modificarile dietei pot fi folosite pentru diagnosticare si cercetare

Servicile de catering si alimentare- Cunoasterea diferitelor sisteme de productie, distributie si servire- Intelegerea modului în care planificarea meniului este influentata prin

resursele de catering, de exemplu echipament, resurse umane, bugetul si 16

disponibilitatea produselor si efectul pe care il avea asupra calitatii și sustenabilității aprovizionarii cu alimente care indeplinesc standardele nutritionale

- Intelegerea controlului calitatii- Intelegerea in profunzime a sistemelor de productie, distributie si de servire

Competente de gastrotehnie- Cunostinte despre arta culinara, alte metode de preparare si prezentare a

alimentelor pentru asigurarea indeplinirii nevoilor nutritionale

Igiena alimentara- Cunoasterea procedurilor pentru prelucrarea si prepararea alimentatiei in

conditii de siguranta- Cunoasterea de baza a legislatiei si procedurilor care apartin de igiena

alimentatiei, de exemplu HACCP- Cunostinte detaliate a legislatiei curente cu privire la procedurile care apartin de

igiena alimentatiei (HACCP)

Educaţia şi comunicarea

Cunoaşterea metodelor formale şi informale de comunicare Cunoaşterea competenţelor educaţionale verbale şi non-verbale şi

recunoaşterea nevoilor de a utiliza competenţele interpersonale pentru a încuraja participarea activă a tuturor utilizatorilor

Aprecierea modului în care acestea pot fi afectate de cultura, vârsta, etnia, sexul, credințe religioase şi statutul socio-econimic, şi cum trebuie modificată metoda de abordare a potenţialelor bariere cum ar fi dizabilitatea în învăţare sau dizabilitățile fizice.

Cunoaşterea unor elemente educaţionale şi teorii de învăţare incluzând strategiile promovării sănătăţii.

Cercetare

Înţelegerea principiilor cercetării ştiinţifice, statistica, practica bazată pe dovezi şi epidemiologia şi nevoia de deteticieni de a fi implicaţi în bilanţ, cercetare şi evaluarea practicii.

Înţelegerea tehnologiilor curente şi cum ele pot fi aplicate în practica zilnică

Sănatate Publică/ Promovarea Sănătăţii

Să ştie cum să promoveze alegerile alimentare sănătoase printre indivizi, grupuri şi comunităţi şi să crească conştientizarea legăturii dintre nutriţie şi sănătate, de ex: autorităţăţile locale, şcolile, servicii studenţeşti.

17

Să înteleagă cum pot fi utilizate studiile epidemiologice descriptive şi analitice, pentru examinarea relaţiilor dintre nutriţie şi sănătate şi să fie familiarizat cu aspectele demografice, sociale şi economice ale vieţii atât pe plan local cât şi european şi cum acestea pot afecta sănătatea.

Înţelegerea politicii de bază în sănătatea publică la nivel naţional şi european. Cunoaşterea rolului dieteticianului în promovarea, cunoaşterea nevoilor,

planificarea, direcţionarea, coordonarea şi evaluarea componentelor nutritionale în politica sănătăţii publice. (verde)

Cunoaşterea aspectelor economice, politice, sociale şi psihologice şi iniţiativele promovarii sănătăţii. (verde)

Farmacologie

O înţelegere a farmacologiei clinice pentru a furniza cunoştinţe de bază în ce privește interacţiunii dintre medicament/nutrient, folosirea nutrienţilor ca agenţi farmacologici şi folosirea terapiei medicamentoase în bolile relevante.

Cunoaşterea denumirilor, funcţiilor şi contraindicaţiile medicamentelor utilizate în tratarea bolilor unde dieteticianul este un membru cheie în ehipa clinică. (roşu)

Imunologie

O înţelegere a principiilor imunologiei şi rolul acesteia în etiologia deteriorării sănătății

Cunoaşterea efectelor nutrienţilor în răspunsul imunologic şi rolul dieteticianului în consilierea foosirii potrivite a acestor agenţi (roşu)

Genetică

O înţelegere a principiilor geneticii şi rolul acesteia în etiologia bolilor Cunoaşterea utilizării profilului genetic a unui individ pentru a propune o

consiliere dietetică mai eficientă. (roşu)

Sociologie și Legislația socială

Cunoaşterea rolului alimentelor şi a procesului hrănirii în contextul social şi sociologia sănătăţii şi a bolii.

Înţelegerea conceptelor de statut, roluri, reţelele sociale şi mobilitatea sociala legate în mod particular de sănătate şi sistemul de îngrijiri d sănătate, conceptele socializarii şi implicaţiile lor în diferitele etape în ciclul veţii.

Conştientizarea clasificărilor sistemelor, utilizarea clasei sociale, probleme sociale, politica socială şi disponibilitatea serviciilor comunitare in relaţie cu modelele de sanatate, inegalităţi în materie de sănătate, şi comportamente în domeniul sănătăţii. (verde)

18

Profesionalismul în dietetică

Cunoştinţe ale limitelor legale şi etice împreună cu scopul lor profesional şi personal al practicii lor

Înţelegerea obligaţiilor de a menţine calitatea de a profesa conform normelor curente şi nevoia învăţării pe tot parcursul carierei şi capacitatea de a învăța în sistem propriu.

Administație

O înţelegere de baza a bugetului , şi a sistemlui de aprovizionare, şi sistemele care trebuie să fie pus la punct pentru a îndeplini cerinţele legale, contractee locale şi standarde de calitate.

O înţelegere de baza a alcătuirii unui bugetului şi aprovizionării în termenii legali şi ai contractelor locale pentru a îndeplini standardele nutriţionale şi de calitate ( albastru)

Cunoaşterea modului de evidență a tuturor resurselor (albastru) Cunoaşterea modului de planificare catering la scară largă şi cum să foloseşti

resurse asociate. (albastru)

Ştiinţa alimentului

Cunoaşterea conţinutului chimic şi nutritiv al alimentelor şi a meselor Cunoaşterea modului în care conţinutul nutritiv poate fi alterat de producţia

alimentară, procesarea alimentelor, distribuţie şi metodele de servire. O evaluare a etichetării alimentelor, reguli şi legislaţie, tipurile şi modul de

folosire ale aditivilor alimentari şi metodele de conservare ale alimentelor.

Management şi conducere

Cunoaşterea factorilor care trebuie luaţi în considerare pentru a conduce, administra şi a lucra cu succes cu diferiţi indivizi şi grupuri

Înţelegerea importanţei construirii de relaţii profesionale atât ca practician independent dar și colaborativ ca membru într-o echipă.

Aplicarea cunoştinţelor de conducere pentru a crea un mediu bun de muncă O cunoaştere detaliată a principiilor de management şi conducere (albastru)

Marketing

Cunoaştere în a şti cum să marketezi importanţa nutriţiei pentru o sănătate bună

Cunoaştere în a şti cum să marketezi şi să promovezi nevoia de dieteticieni calificați.

Cunoaşterea unor strategii de marketing pentru a promova nevoia de un dietetician calificat pentru a consilia si furniza servicii de alimentaţie şi nutriţie. (verde)

Nutriţie

19

Cunoaşterea principiilor nutriţiri umane, cerinţele nutriţionale şi mecanismele prin care nutriţia contribuie la menţinerea unei bune sănătăţi.

Metodele disponibile pentru monitorizarea sănătăţii nutriţionale, aportul și limitele lor.

Să aibă o înţelegere asupra impactului nutrienţilor faţă de mecanismele celulare si expresia genei/nutrigenomica.

Înţelegerea factorilor care determină alegerile alimentare în Europa şi relaţiile dintre obiceiuri, factorii de mediu şi dezvoltarea bolii (verde)

Microbiologia

Cunoaşterea elementelor cheie ale microbiologiei aplicate în sănătatea umana, în boli, ştiinţa alimentului şi prepararea hranei.

Înţelegerea microbiologiei clinice cu implicații în practica dietetică, microorganismele cele mai des asociate cu infecţiile tuturor grupurilor populaționale şi cum să minimalizeze extinderea infecţiei.

Fiziologie

Cunoaşterea funcţiilor corpului uman în condiții de sănătate, incluzând acele aspecte semnificative pentru dietetician, cum ar fi organe viscerale, endocrine şi sistemul cardio-vascular.

Cunoaşterea fiziologiei sistemelor corpului uman şi structurile lor la nivel celular pentru a conduce la cunoaşterea specializată a procesului de apariție a bolii, cunoaștere necesară pentru un dietetician.

Psihologia

Cunoaşterea comportamentului uman, incluzând efectele personalităţii, dinamica grupului, teoriile de motivare, schimbări ale comportamentului, împreună cu aspect ale consilierii

Conştientizarea modelelor de credințe despre sănătate pentru a înţelege comportamentul legat de sănătate şi factorii care determină sănătatea

Să înţeleaga dimensiunile psihologice ale înfometării, ale saţietăţii, şi alegerile alimentare şi sa fie familiarizat cu aspectele psihologice normale şi anormale ale comportamentului alimentar, care pot duce la boli clinice.

C2 Competenţe

O capacitate de reflecţie proprie în ce privește detaliile și limitele următoarelor aspecte:

Rolul profesional al unui dietetician, menţinerea standardelor şi cerinţelor pentru menținerea în Registrul Unic.

Monitorizarea şi evaluarea efectelor serviciilor dietetice. El/ea trebuie să cunoască teoria și rațiunea necesității exercitării profesiunii de dietetician într-un spirit de analiză și reflecție ca mecanism de menţinere si îmbunătăţire a practicii lui/ei profesionale.

Reflecţia asupra acţiunilor şi reflecţie in acţiune. Dieteticianul trebuie să poată să demonstreze propria înţelegere în legătură cu faptul că aceste două procese pot contribui la avansarea în cariera sa/ei profesională.

20

O abilitate să adune şi evalueze dovezile şi informaţiile dintr-o gama largă a resurselor şi să tragă concluzii argumentate pentru a lua decizii corecte faţă de:

Probleme europene şi mondiale cu privire la nutriţie Principiile şi integrarea cunoştinţelor acumulate în psihologie şi nutriţie cu

biochimia Modurile în care modificarea dietei poate fi utilizată în diagnostic şi cercetare Tehnicile folosite pentru analizarea statusului nutriţional la indivizi si grupuri

cum ar fi antropometria, testele biochimice şi chestionarele dietetice Tehnici statistice de bază folosite în nutriţie şi dietetică

Abilitatea de a identifica, investiga, analiza şi formula soluţii pentru probleme, incluzând o capacitate de a folosi tehnici analitice acceptate acolo unde e nevoie si în particular pentru:

Asimilarea şi analizarea critică a conceptelor noi pentru a iniţia şi promova schimbări în practică

A prelua un proiect practic de substanţă, demonstrând o abordare critică în ce privește cercetare, implicând un mod de gândire original

Expertiza în gama optimă de competenţe şi proceduri esenţiale pentru practicarea dieteticii incluzând:

Raţiunea din spatele modificării aportului de nutrienţi şi cum aceste modificări pot fi aplicate în prevenţia şi tratamentul unor boli

Cunoașterea modului în care (și motivului pentru care) aportul unor nutrienți specifici trebuie modificat în tratamentul unor bolispecifice și modul practic de consiliere a clienților cu diferite statute sociale și economice pentru a realiza modificarile necesare

Modul de fortificare/modificare a dietelor Cunoașterea produselor nutriționale existente și care pot fi prescrise, când și

cum să fie folosite Familiarizare cu formularea unor obiective în ce privește oferta serviciilor

dietetice A cunoaște cum să evalueze și să interpreteze datele biochimice și medicale

car aruncă lumină asupra cazului în discuție. Sa cunoască dar și să știe practic să prepare rețete standardizate și rețete

modificate cu acele produse care se folosesc în mod specific în dietele terapeutice (de exemplu: făină fără gluten)

O înțelegere clară a metodelor necesare pentru a ajunge la un status nutrițional optim în toate stadiile unei boli

Cunoașterea variantei de intervenție necesară pentru ca un pacient să urmeze un regim sănătos luând în considerare limitările financiare și nu numai

Înţelegerea originilor, schimbărilor şi actualelor modele de alimentație a diferitelor sectoare de populaţie

Abilitatea să colecteze şi interpreteze informaţii pentru a furniza informaţii calitative, în particular

21

Înţelegerea bazelor teoretice şi practice pentru folosirea testelor biochimice in detectarea stadiilor în care se găsește boala cât şi managementul bolilor la pacienti

Să fie conştienţi de modurile in care modificarea dietetică poate fi folosită pentru diagnostic şi cercetare

Gama competențelor legate de comunicare şi alte competenţe inter-personale necesare pentru o performanţă înaltă:

Cunoaşterea diferitelor metode şi stiluri de comunicare care sunt folosite cand interacţionăm cu personalul medical din echipă, personalul de catering şi clienţi, și modalitate potrivită de a comunica de la om la om cu colegii și publicul general

Folosirea competenţelor de comunicare pentru a stabili relaţii de muncă şi pentru a dezvolta strategii de a rezista sub presiune

Capacitatea de identifica bariere în comunicare și modalități în care acestea pot fi doborâte

Capacitatea de a folosi metodele de comunicare cele mai eficiente pentru o situație dată

Cunoaşterea, înţelegera şi folosirea corecta a unui evantai larg de tehnici de educare

Siguranță în a lucra cu tehnologie nouă în urmărirea practicării efective a dieteticii care include

O cunoaştere a metodelor de lucru folosite adesea în cercetarea în nutriţie şi abilitatea să evalueze studiile publicate in mod critic

Abilitatea sa folosească programe de bază pentru procesare word si analiza statistică şi înţelegerea modului de alcătuire a unei baze de date si a foilor de lucru de tip Excel (spreadsheets).

Demonstrarea competenţelor corecte de IT pentru a comunica cu colegii (exemplu:email), pentru a căuta informaţii şi la nivel mediu, pentru predare

Competenţă în utilizarea programului de analiză nutriţională pentru a analiza foile/chestionare de aport alimentar/și reţete.

4.0 Programe educaţionale, de învăţare, predare şi evaluare4.1 Considerente generale

Deciziile cu privire la strategiile şi metodele de predare, învăţare şi evaluare sunt luate de către instituţie, dar ar trebui să completeze rezultatele de învăţare asociate cu programe specifice profesiunii medicale. Nu este responsabilitatea declaraţiilor de tip benchmark să promoveze o abordare (sau o combinaţie de abordări) in pofida altora. Cu toate acestea, Declaraţia Europeană Benchmark promovează o abordare integrativă pentru aplicarea teoriei şi a practicii. Declaraţia subliniază semnificaţia ataşată designului oportunităţilor de invatare care faciliteaza deprinderea de capacitati profesionale si regimuri de evaluare care sa se asigure ca acestea sunt atat furnizate cat si rasplatite la standardele necesare. Fundamental pentru baza in care studentii sunt pregatiti pentru cariera lor profesionala este asigurarea de programe academice de studiu si stagii de practica care sa puna

22

bazele dezvoltarii profesionale si de cariera pe perioada lunga si care sa sustina cele mai bune practici profesionale si mentinerea standardelor profesionale.

4.2 Sistemul European de Transfer de Credit (ECTS)ECTS este sistemul european pentru transferul de credite specifice invatamantului superior. ECTS a luat nastere in cadrul Uniunii Europene pentru a imbunatati recunoasterea academica si pentru transferul de credite de la studii obtinute in alte tari. Sistemul este utilizat si pentru transferul de credite in aceeasi tara.

Sistemul de punctare ECTS poate fi utilizat si pentru estimarea cantitatii de munca masurata in timp. Au fost lansate propuneri legate de cantitatea de munca de catre Proiectul de Acord (2003), sustinut de catre Comisia Europeana in cadrul programului Socrates (ex – in Europa, media cantitatii de munca per student este de 1500 ore, munca efectuata in peste 25 saptamani). Aceasta echivaleaza cu 25 ore de munca/credit. 60 puncte ECTS corespund pentru un ciclu de studiu full-time pe durata unui an (25 saptamani) sau 75 puncte ECTS pentru studii de peste 45 saptamani. Proiectul de Acord noteaza faptul ca pentru o ora de curs cantitatea de munca este diferita fata de o ora de practica. La momentul in acest studiu a fost conceput, nivelurile de studiu pentru primul ciclu de studii în obținerea licenței nu erau concretizate inca.

EFAD recomandă ca primul ciclu de educatie pentru dieteticienii europeni – licența (toate specializarile) sa aiba minim 210 puncte ECTS corespunzand pentru trei ani si jumatate de studiu, defalcate astfel :

- partea teoretica – minim 180 puncte ECTS, corespunzand pentru 2 ani jumatate – 3 ani de teorie academica

- partea practica, stagiul de practică supervizată – minim 30 puncte ECTS, corespunzand pentru 1/2 – ¾ ani de practica in dietetica

EFAD recomanda ca al doilea ciclu de educatie a dieteticienilor europeni -Master (toate specializarile) sa aiba minim 90 puncte ECTS, care includ 30 derivate din practica.

5.0 Standarde Benchmark pentru componenta practica

5.1 Considerente generaleElementul practic pentru primul sau al doilea nivel este o parte esentiala a

oricarei calificari care sa conduca la inregistrarea ca dietetician. Componenta practica permite demonstrarea si aplicarea teoriei in teritoriul practicii. Natura practica a dieteticii presupune ca studentii trebuie sa demonstreze capacitati atat in componenta academica cat si in componenta practica de la locul de munca la un nivel minim/de prag.

Dieteticienii activeaza intr-o multitudine de situatii cu o larga varietate de indivizi si grupuri si este esential ca ei sa-si demonstreze capacitatile dietetice in aceste circumstante. Componenta practica incurajeaza demonstrarea cunostintelor, aptitudinilor si atitudinilor subiectului si disciplinei de dietetica, dupa cum este mentionat si in 3.0 (A, B si C) pentru a valida standardele prevazute la 6.0 (vezi mai jos).

23

5.2 Specificatii pentru aplicarea dieteticii în practicăPentru a intruni standardele de practica, componenta practica va avea in

vedere urmatoarele specificatii. Componenta practica se va desfasura in minim 2 situatii:

a) acolo unde indivizii sau grupurile sunt sanatosi (ex: scoli, loc de munca)b) acolo unde indivizii sau grupurile nu sunt sanatosi (ex: spitale, clinici)

Indivizii sau grupurile reprezinta categorii variate de varsta, conditii patologice, nevoi speciale si culturi. Atunci cand o specializare specifica este inclusa in primul sau al doilea ciclu de formare este necesar si de dorit ca sa se extinda aria experientelor practice.

6.0 Standarde minime academice si de practica

Standardele minime asteptate din partea absolventului sunt subliniate in cele ce urmeaza. Aditional, daca o arie de specializare este incorporata (dupa cum indica culorile) in primul sau al doilea ciclu de formare se considera nivel de intrare pentru respectiva specializare. Indeplinirea acestor standarde ar trebui sa aiba in vedere cerintele de reglementare formulate de corpurile de reglementare si/sau profesionale din cadrul fiecarei tari.

6.1 Munca de specialist in dieteticaDieteticianul ar trebui sa :

recunoasca potentialul si limitarile dieteticii ca o disciplina bazata pe practica in cadrul granitelor legale si etice fomulate de tara in care dietetica este practicata

24

integreze capacitatea sa de intelegere a elementelor etice si Codul Profesional de Conduita (specific fiecarei tari) ca interventiile sale dietetice in situatii specifice

demonstreze capacitatea sa de a se perfectiona continuu in cunostinte si practica, raspunzand astfel circumstantelor in continua schimbare si avansului cunostintelor nutritionale

exerseze autonomia in majoritatea activitatilor profesionale asociate dieteticii, acoperind procesele de diagnostic nutrițional, planificare, executie si evaluare a interventiilor in dietetica

ghideze si directioneze munca celorlalti si sa fie responsabil cu utilizarea corectă a resurselor

munceasca eficient ca un practician care gândește corect conștient fiind și informat despre problemele cheie în dietetică

ca și practician cu judecată echilibrată să accepte responsabilitate,intr-o relatie de colaborare si sub ndrumare, pentru determinarea si obtinerea de rezultate individuale si de grup

demonstreze cunostinte adecvate locului de munca in contextul disciplinei dieteticii practice

demonstreze si sa inteleaga promovarea sanatatii si educatia pentru sănătate înțelegând rolul important (și fundamentul teoretic care sprijină această idee) al interventiilor dietetice in sanatatea publica

recunoasca importanta inițierii de proiecte de cercetare si al activitatilor scolastice si sa fie capabil să contribuie la dezvoltarea bazei de cunoștințe generale ale profesiei dietetician

6.2 Aplicarea principiilor si conceptelorDieteticianul ar trebui sa:

selecteze si utilizeze tehnici/programe de analiză nutritională/dietetică potrivite

evalueze factorii din punct de vedere cultural, financiar si personal, impreuna cu informatiile medicale si nutritionale pentru a obtine un raspuns argumentat si justificat la orice problema de dietetica

creeze o interventie dietetica pentru o gamă largă de cazuri terapeutice si in acord cu standardele dietetice prestabilite, unele dintre acestea fiind vârf de lance

demonstreze capacitatea de a sfatui indivizii în ce privește alegerea alimentatiei care va fi eficienta clinic cu un inalt nivel de autonomie si abilitati de comunicare

efectueze o modificare in alegerea alimentatiei care poate fi inregistrata si monitorizata intr-o maniera potrivita cu practicile dietetice

evalueze critic concepte noi, argumente si dovezi pentru teoriile si cercetarile recente din disciplinele relevante si sa le utilizeze pentru a analiza probleme noi din disciplina dieteticii

demonstreze creativitate in rezolvarea problemelor, care sunt abordate cu colegii aflati in functii superioare sau in grupurile apropiate, acolo unde evaluarile au la baza informatii si date limitate

comunice eficient cu colegii, personalul si colegii aflati in functii superioare, inclusiv cu cei care au cunostinte de expert in domeniu

fie constient de limitarile personale si sa demonstreze capacitatea de a 25

primi sfaturi pentru a-si imbunatati performantele personale si interactiunile cu ceilalti;

6.3 Cunostinte si intelegerea domeniuluiDieteticianul ar trebui sa:

prezinte o intelegere sistematica si integrata a domeniilor importante de studiu dupa cum se specifica in C

extraga dovezi de la o multitudine de surse specificate in C pentru rezolvarea problemelor si planificarea strategiilor pentru interventiile dietetice

contureze cunostintele sale despre metode de investigare, introduse in C pentru a evalua critic materialele publicate despre nutritie, dietetica si alte domenii conexe

comunice informatii, idei, probleme si solutii in dietetica si sanatate intr-o varietate de formate specifice specialistilor si non-specialistilor la nivel individual si de grup

să demonstreze abilitate în a emite judecăți bazate pe conștientizarea problemelor cheie în dietetică si sa demonstreze responsabilitate în obtinerea rezultatelor individuale si de grup

prezinte incredere in utilizarea tehnologiei pentru a analiza continutul nutritional din diete, să inițieze munca de cercetare si sa dea informatii specifice educatiei pentru sănătate și educație în nutriție/dietetică

descrie limitarile metodelor de evaluare a aportului alimentar si a cantităților nutrienți recomandate de standarde cum ar fi RDA.

Glosar de termeni

EvaluareColecţia de informaţii în legătura cu starea unui pacient, luând în calcul toţi factorii contextuali relevanţi pentru a determina un diagnostic clinic si pentru planificarea managerială.

Declaraţie benchmarkIniţiativa coordonată şi îndrumată de Agenţia pentru Asigurarea Calităţii (QAA) pentru a descrie natura şi caracteristicile programelor oferite de învăţământul superior pentru o arie specifică, în timp ce reprezintă aşteptările generale despre standardele unei obţineri a calificării la un nivel specific, articulând atributele şi capacităţile pe care cei care posedă aceste calificări ar trebui să poată să le demonstreze.

Baza de campusComponenta academică.

Motivare clinicăGândirea critică şi analitică asociată cu procesul de luare a deciziiilor clinice.

26

Coduri de practicăAcestea pot fi stabilite de către fişa postului de dietetician sau încorporate în regulamente şi legi naţionale. Ele includ reguli de etică şi principii care formează o parte obligatorie în practica profesională.

Dezvoltarea Continuă Profesională (CPD)Procesul prin care profesioniştii îşi îmbunătăţesc şi menţin cunoştinţele, deprinderile şi cercetările pentru a-şi asigura continuitatea competenţelor în practică. Procesul este sistematic şi continuu.

Reflecţie criticăImplică explorarea argumentelor şi abordărilor şi presupunerile conceptuale. Explorarea se bazează pe o evaluare a contextului şi ia în considerare influenţele sociale, personale şi istorice pentru încadrarea profesională.

Descriptorii DublinAceştia sunt reproduşi în întregime la finalul glosarului de termeni.

Sistemul European de Transfer de Credit (ECTS)Sistemul european pentru transferul de credite în învăţământul superior. ECTS a fost creat în cadrul Uniunii Europene pentru a îmbunătăţi recunoaşterea academică şi pentru transferul de credite de la studii obţinute în alte ţări. Sistemul poate fi utilizat şi pentru transferul de credite în cadrul aceleiaşi ţări. Sistemul de punctare ECTS poate fi folosit pentru a estima cantitatea de muncă estimată în timp.

EvaluareRevizuirea şi evaluarea calităţii serviciilor în contextul descoperirii ariilor care au nevoie de îmbunătăţire.

Practica bazată pe doveziAngajamentul de a utiliza cele mai bune dovezi disponibile pentru a informa factorii decizionali care implică integrarea judecăţilor individuale profesionale ale practicienilor cu dovezi dobândite prin cercetare sistematică.

Competenţa de a profesaNivelul de practică care demonstrează un nivel potrivit de cunoştinţe, deprinderi şi competenţe, atitudini şi aderenţa la un cod de conduită pentru rolul asumat în prezent şi angajamentul de a menţine acesl nivel.

Instituţia de Învăţământ Superior (HEI)Instituţie care oferă educaţie la primul nivel – Licenţă.

Practician independentO persoană care acţionează în dreptul său.

Inter-profesional27

Doi sau mai mulţi profesionişti şi specialişti din diferite discipline care lucrează integrat împreună, având ca finalitate noi modalităţi de muncă.

Teorii despre învăţareIdei stabilite despre modalităţi prin care procesul de învăţare poate fi promovat.

Învăţare pe termen lungAcel proces de învăţare şi dezvoltare constantă care include dezvoltarea profesională continuă în care toţi indivizii trebuie să se angajeze pentru schimbări rapide.

MultidisciplinarUna sau mai multe discipline care lucreză în colaborare.

NutrigenomieStudiul asupra modalităţii în care diferite alimente pot interacţiona cu gene specifice pentru a creşte riscul de boală şi îmbolnăvire.

Practica non-discriminatoriePractica profesională în cadrul căruia indivizi, echipe şi organizaţii îşi propun în mod activ să asigure că nicio persoană (inclusiv pacienţi, îngrijitori, colegi sau studenţi) nu este direct sau indirect tratată mai puţin favorabil decât ceilalţi, sau ar putea fi trataţi la fel sau similar în anumite circumstanţe, pe criterii de vârstă, culoare, crey, condamnări criminale, cultură, dizabilităţi, origini etnice sau naţionale, gen, stare civilă, condiţii medicale, sănătate mintală, naţionalitate, aspect fizic, convingeri politice, rasă, religie, identitate sexuală, orientare sexuală sau clasă socială.

Stagiu de practică/ Stagii clinice educaţionaleO perioadă de educaţie desfăşurată la locul de muncă, oferind oportunitatea de a traduce teoria în practică.

Rezolvarea problemelorExerciţii şi procese care le permit studenţilor să-şi examineze cunoştinţele deja existente şi să-şi dezvolte cunoştinţele pentru a formula soluţii la întrebări sau probleme date, astfel încât studentul să aprofundeze şi să îşi dezvolte aptitudinile conceptuale şi metodologice, orientându-şi astfel abordarea înspre practica profesională.

Autonomie profesionalăPuterea de a lua decizii cu privire la client/pacient, bazată pe cunoştinţele proprii ale profesionistului şi pe expertiză.

Practica reflectivă/ reflecţie în acţiune

28

Reflecţia după un eveniment. Adesea, presupune a analiza o situaţie şi a te sfătui cu un coleg. Implică o conştienţă de sine şi ar trebui să fie orientată spre acţiune şi să conducă la schimbare.

Reflecţie în acţiuneA fi conştient de ceea ce faci. A ştii şi a acţiona în acelaşi timp.

ResursePotenţialul sau activele caracteristice unei persoane sau organizaţii, de exemplu: timp, bani, echipamente, personal, cunoştinţele de specialitate ale unei persoane, care ar putea fi utilizate pentru a ajuta sau susţine pe alţii atunci când e nevoie.

Învăţare îndreptată spre sineÎnvăţarea independentă iniţiată de către student.

InstrumentInstrumentul, unealta sau metoda.

UtilizatorOrice persoană care beneficiază de un serviciu dietetic – pacient, client, public, servicii d catering, industria alimentară, cumpărători.

Descriptorii Dublin (2004)

Calificări care reprezintă finalizarea primului ciclu de studii sunt oferite studenţilor care:

- au demonstrat cunoştinţe şi deprinderi într-un domeniu de studiu care continuă educaţia liceală şi este în general la un nivel care în timp ce este susţinut de manuale, includ şi aspecte care vor fi susţinute de cunoştinţele care sunt în prim planul domeniului de studiu;

- pot să pună în aplicare cunoştinţele lor într-o modalitate care indică o abordare profesională la munca şi vocaţia lor şi să aibă competenţe dovedite prin formularea şi susţinerea de argumente şi rezolvarea problemelor în domeniul de studiu;

- au abilitatea să dobândească şi să interpreteze date relevante (de obicei din domeniul de studiu) pentru a formula judecăţi care includ reflecţia aupra problemelor sociale, ştiinţifice şi etice;

- pot comunica informaţii, idei, probleme şi soluţii atât unor audienţe specializate sau nespecializate;

29

- şi-au deprins acele abilităţi de studiu care le sunt necesare pentru a-şi continua studiile la un nivel mai înalt de autonomie;

Calificări care reprezintă finalizarea celui de-al doilea ciclu de studii sunt oferite studenţilor care:

- au demonstrat cunoştinţe şi deprinderi care s-au fundamentat şi extins la nivel Licenţă, şi reprezintă baza sau oportunitatea pentru originalitate în dezvoltarea şi/sau aplicarea ideilor, cel mai adesea în contextul cercetării;

- pot să pună în aplicare cunoştinţele lor, împreună cu abilităţile de rezolvare a problemelor în medii noi sau nefamiliare în contexte lărgite (sau multidisciplinare) care sunt legate de domeniul de studiu;

- au abilitatea de a integra cunoştinţele lor şi de a face faţă complexităţii, formulând judecăţi având la dispoziţie informaţii limitate sau incomplete, dar care includ reflectarea responsabilităţilor sociale şi etice legate de aplicarea cunoştinţelor şi raţionamentului lor;

- pot comunica clar şi fără ambiguităţi toate concluziile lor, şi cunoştinţele şi raţionamentele ataşate lor unor audienţe specializate sau nespecializate;

- deţin acele abilităţi de studiu care să le permită să-şi continue studiile într-o manieră care să fie direcţionată spre sine sau autonomă;

Calificări care reprezintă finalizarea celui de-al treilea ciclu de studii sunt oferite studenţilor care:

- au demonstrat o înţelegere sisematică a domeniului de studiu şi stăpânesc metodele şi tehnicile de cercetare asociate cu acest domeniu;

- au demonstrat abilitatea de a concepe, proiecta, implementa şi adapta procese substanţiale de cercetare cu integritate ştiinţifică;

- au contribuit prin cercetări originale, extinzând astfel limita cunoştinţelor prin dezvoltarea unui sistem de muncă, care să aibă referiri de publicaţie la nivel naţional şi internaţional;

- sunt capabili de analză critică, evaluare şi sinteză a ideilor noi şi complexe;- pot comunica despre aria lor de expertiză cu colegii lor, comunitatea ştiinţifică

lărgită şi cu societatea în gneneral;- pot promova în contexte academice şi profesionale, progrese tehnologice,

sociale şi culturale într-o societate bazată pe cunoaştere;

Anexa I

Articole EFAD

ARTICOLEI. NUMEO federaţie este creată de către Asociaţia de Dieteticieni, având următorul titlu: Federaţia Europeană a Asociaţiilor de Dietetică (EFAD)II. SCOPURIScopurile EFAD sunt următoarele:

Promovarea dezvoltării profesiei de dietetică Dezvoltarea dieteticii la nivel ştiinţific şi profesional în interesul comun al

30

asocia’iilor membre Facilitarea comunicării între organizaţii dietetice naţionale şi alte

organizaţii – profesionale, educaţionale şi guvernamentale Încurajarea unei nutriţii mai bune pentru populaţia ţărilor membre în

Consiliul Europei Aceste scopuri trebuie să fie realizate în cooperare cu asociațiile membre şi cu alte organizaţii internaţionale EFAD nu urmăreşte finalităţi politice, relgioase sau financiare

III. BIROUL ÎNREGISTRATBiroul înregistrat al EFAD este secretariatul numit în funcţieIV. CALITATEA DE MEMBRUCalitatea de membru al Federaţiei este deschisă Asociaţiilor Naţionale de Dietetică din orice ţară membră a Consiliului Europei şi care recunosc membrii care întrunesc definiţia EFAD pentru ce înseamnă a fi dietetician.Statutul de observator este deschis Asociaţiilor Naţionale de Dietetică din orice ţară membră a Consiliului Europei care are Statusul de Observator şi care recunosc membrii care întrunesc definiţia EFAD pentru ce înseamnă a fi dietetician.Calitatea de membru afiliat este deschisă tuturor asociaţiilor de dietetică şi/sau nutriţioniste relevante.Membrii onorifici sunt persoanele care s-au evidenţiat în serviciul FederaţieiV. ÎNTÂLNIREA GENERALĂ OBIȘNUITĂAceastă întâlnire este compusă din reprezentanţii fiecărei asociaţii membre. Are loc cel puţin o dată la doi ani.

Invitaţia este trimisă de către Secretariatul Onorific cu cel puţin şase luni înainte de Întâlnirea Generală.

Fiecare asociație membră are dreptul la un singur vot.O asociaţie membră este îndreptăţită să voteze prin delegat.

Deciziile cu privire la schimbările Articolelor vor avea loc doar în cazul unei majorităţi de 2/3 de voturi în favoare.

Voturile în toate celelalte privinţe se vor lua în considerare prin majoritatea simplă de voturi în favoare. În eventualitatea egalităţii de voturi, Preşedintele Onorific va avea votul decisiv.

ARTICOLE- continuareVI. ÎNTÂLNIREA EXTRAORDINARĂ GENERALĂO Întâlnire Extraordinară Generală poate fi convocată de către Preşedintele Onorific sau la cererea scrisă a unui sfert din asociațiile membre EFAD.Motivul pentru convocarea unei astfel de întâlniri trebuie să fie formulat în scris şi transmis tuturor membrilor asociaţi cu cel puţin două luni înainte de data întâlnirii

Fiecare asociație membră are dreptul la un singur vot.O asociaţie membră este îndreptăţită să voteze prin delegat.Deciziile cu privire la schimbările Articolelor vor avea loc dar în cazul unei majorităţi de 2/3 de voturi în favoare.

31

Voturile în toate celelalte privinţe se vor lua în considerare prin majoritatea simplă de voturi în favoare. În eventualitatea egalităţii de voturi, Preşedintele Onorific va avea votul decisiv.VII. COMITETUL EXECUTIVEFAD este condusă şi reprezentată de către un Comitet Executiv alcătuit din Preşedintele Onorific şi patru asociaţii membre, una dintre acestea activând ca Secretariat Onorific, şi o alta ca Trezorerie Onorifică.

O asociaţie membră poate avea un singur reprezentant în Comitetul Executiv.

Asociaţiile membre ale Comitetului Executiv şi Preşedintele Onorific sunt aleşi la Întâlnirea Generală pentru o perioadă de patru ani dintre toţi membrii EFAD.Toţi membrii Comitetului Executiv sunt elgibili pentru re-alegeri.

Comitetul Executiv poate suspenda şi demite oricând o asociaţie membră sau Preşedintele Onorific, motivând această alegere la următoarea Întâlnire Generală. Locurile libere vor fi ocupate cât de curând sau prin alegeri la următoarea Întâlnire Generală.

Comitetul Executiv se întruneşte cel puţin o dată pe an.

Fiecare membru al Comitetului Executiv are dreptul la un singur vot.Deciziile sunt luate cu majoritate de voturi în favoare. În eventualitatea unui număr egal de voturi, Preşedintele Onorific va avea votul decisiv.

Pe lângă Comitetul Executiv, doi membrii ai Comitetului Executiv care lucrează împreună (dintre care unul ar trebui să fie Preşedintele Onorific) sunt autorizaţi să reprezinte EFAD.

Contrar celor menţionate mau sus, Trezoreria Onorifică este legal autorizată să primească şi să plătească în numele Federaţiei, la plafon maxim, determinat la Întâlnirea Generală pentru o perioadă de maxim doi ani.

ARTICOLE- continuareVIII. RESURSEResursele EFAD se compun din:- cotizaţiile asociaţiilor membre stabilite la Întâlnirea Ordinară Generală la

propunerea Comitetului Executiv- donaţii şi alte resurse autorizate de legeIX. DIZOLVAREA EFADDecizii cu privire la dizolvarea EFAD pot fi luate doar la Întâlnirea Extraordinară Generală.

Decizii cu privire la dizolvarea EFAD pot fi luate doar în cazul unei majorităţi de 2/3 de voturi în favoare.

32

În eventualitatea disoluţiei EFAD, Întâlnirea Extraordinară Generală decide prin majoritate simplă utilizarea fondurilor reziduale.X. REGLEMENTĂRI INTERIMAREReglementările interimare pot fi stabilite de către Comitetul Executiv, dar acestea trebuie să fie aprobate, modificate sau întrerupte la următoarea întâlnire generală.Articolul îşi doreşte permiterea continuării administrării EFAD.

XI. LIMBALimba oficială a EFAD este Engleza şi Franceza, limba Engleză fiind prima limbă.

Aceste articole au fost aprobate la Întâlnirea Generală EFAD din Roskilde, Danemarca, Septembrie 2003.

Irene C I Mackay Heidrun BlochwitzPreşedinte Onorific Trezorier Onorific

33

PROGRAME EDUCAŢIONALE ŞI

MUNCA DIETETICIENILOR ÎN ŢĂRILE MEMBRE EFAD

Comisionat de EFAD 2001Colectare date - 2002

Raport realizat de Carole Middelton şi Margaret Lawson, Asociaţia Britanică de Dietetică, Mary-Ann Soerersen, Asociaţia Olandeză de Dietetică şi Karin Hadell, Asociaţia Suedeză de Dietetică, 2003

34

Raportul Educaţional EFAD

EDUCAŢIA ŞI MUNCA DIETETCIENILOR

Istoric : La Întâlnirea Generală EFAD din Assisi, 2001 s-a decis ca rapoartele din 1999 despre programele educaţionale pentru dietetică şi despre munca dieteticienilor în statele membre EFAD ar trebui să fie înnoite. Asociaţiile britanice, olandeze şi suedeze de dietetică s-au oferit să pregătească în colaborare raportul.Definiţia EFAD pentru dietetician este baza acestui raport.

„Un dietetician este o persoană cu calificare recunoscută legal (în nutriţie şi dietetică) care aplică ştiinţa nutriţiei pentru hrănirea şi educaţia grupurilor de persoane si invizi în sănătate şi în boală”

Scopuri : scopul acestui raport a fost strângerea de date despre programele educaţionale şi câmpurile de muncă specifice dieteticienilor în ţările memre EFAD pentru a face posibilă comparaţia situaţiilor în ţări diferite. Un al doilea scop a fost descoperirea corelaţiilor dintre nivelele şi lungimea programelor educaţionale şi tipul de muncă şi nivelul de responsabilitate şi independenţă la locul de muncă.

Metodă : În anul 2002, un chestionar compus din 13 întrebări despre programele educaţionale de bază, cinci întrebări despre programele educaţionale superioare şi 19 întrebări despre mediul de lucru a fost trimis către 21 asociaţii membre EFAD. După raportul din 1999, Lituania nu mai este membră EFAD. Ţările membre incluse în prezentul raport sunt:

Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, Spania, Suedia, Elvetia, Turcia şi Marea Britanie.

Rezultate : 19 Asociaţii Dietetice Naţionale au completat chestionarul. Polonia şi Slovenia nu au trimis chestionarele completate. Având în vedere că Islanda şi Luxemburg nu au niciun program educaţional naţional pentru dieteticieni, acestea nu au completat secţiunea despre educaţie.

35

PROGRAME EDUCAŢIONALE PENTRU DIETETICIENI – EDUCAŢIA DE BAZĂ

Răspunsurile au fost împărţite în două grupe : state membre cu programe educaţionale care conduc spre BSc sau echivalent şi acele state membre cu alte tipuri de programe educaţionale.(BSc = Nivel Licenţă în Ştiinţe)

Tabel 1Programe care conduc spre BSc Programe care nu conduc spre BScAustria BelgiaDanemarca FinlandaGrecia UngariaIrlanda NorvegiaItalia SuediaOlanda Marea BritanieSpaniaTurcia

Franţa GermaniaNorvegiaSpaniaSuedia

Norvegia și Spaniaau două nivele diferite de programe educaționale: non BSc și BSc. De la raportul din 1999, au apărut schimbări de la un program non BSc, la un program Bsc în Danemarca.Programele educaţionale oferă calificările – administrativ, clinic sau dietetician general (vezi definiţii mai jos) în următoarele ţări :

Tabel 2BScDietetician administrativ Dietetician clinic Dietetician generalDanemarca Danemarca AustriaUngaria Finlanda BelgiaSuedia Grecia Grecia

Ungaria UngariaIrlanda ItaliaNorvegia OlandaSuedia SpaniaMarea Britanie Turcia

Non BScNorvegia Suedia Germania

Franţa Spania

36

Dietetican administrativ – dieteticianul cu studii specializate in managementul serviciilor alimentare cu responsabilitate pentru hrana grupurilor sau indivizilor sanatosi sau bolnavi intr-o institutie sau comunitate

Dietetician clinic – dieteticianul cu studii specializate in nutritia clinica si dietetica cu responsabilitate pentru preventia dietara si tratamentul oferit pacientilor intr-o institutie sau comunitate

Dietetician general - dieteticianul cu studii specializate in nutritia clinica si dietetica si managementul serviciilor alimentare cu responsabilitate dubla atat intr-o insitutie, cat si in comunitate

In Danemarca si Suedia programele educationale sunt impartite in doua ramuri diferite, ramura administrativa si ramura clinica.In Norvegia exista doua programe educationale diferite, un program non BSc de doi ani pentru dieteticienii administrativi si un program universitar de cinci ani pentru dieteticienii clinici.In Grecia atat dieteticienii clinici, cat si cei generali sunt cu studii. Nu se precizeaza daca programul este acelasi sau este divizat in doua ramuri diferite.

Cerinţe naţionale

Urmatoarele tari membre au cerinte nationale pentru programele educationale specifice dieteticii.Tabel 3

BSc: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia, Marea BritanieNon-BSc: Franta, Germania, Elvetia

Urmatoarele tari membre NU au cerinte nationale pentru programele educationale specifice dieteticii.Tabel 4

BSc: Irlanda, TurciaNon-BSc: Norvegia

Respnsabilitatea acestor cerinte nationale revine :Tabel 5

Unei autoritati legale – ex: Ministerul Sanatatii sau Ministerul Educatiei

BSc: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Italia, Olanda, Spania, Suedia, Marea Britanie

Asociatiei nationale sau altor tipuri de organizatii si institutii

Non BSc: Belgia, Norvegia, Turcia

Asociatiile nationale dietetice au influenta in cerintele nationale in :BSc: Austria, Belgia, Danemarca, Grecia, Italia, Olanda, Norvegia, Marea BritanieNon BSc: Germania

Asociatiile nationale dietetice NU au influenta in cerintele nationale in :BSc: Finlanda, Ungaria, Irlanda, Spania, Suedia

37

Non BSc: Franta, Spania, Elvetia

Comparativ cu 1999, tot mai putine asociatii tind sa aiba influente asupra cerintelor nationale.

Durata educaţieiDurata totală a educaţiei de la scoala primara si pana la calificarea de dietetician variaza intre 13 si 18 ani in tarile membre, ceea ce reprezinta o crestere comparativ cu anul 1999 cand intervalul era 11-17,5.

Table 6BSc Non BSc

13 ani Germania 14 ani Franta15 ani Austria, Belgia, Danemarca

(15,5), Suedia (15-16), Turcia

Norvegia, Spania, Elvetia (15-16)

16 ani Grecia, Ungaria, Italia, Spania

17 ani Finlanda, Irlanda(17,5), Marea Britanie

18 ani Olanda, Norvegia

Durata totală a cursului dieteticDurata totală a cursului dietetic variaza intre 3 si 5 ani pentru programele BSc si intre 2 si 3 ani pentru programele Non BSc. Unele tari au o lungime minima de calificare, dar si optiunea unui an suplimentar. (Suedia si Elvetia)Atunci cand saptamanile de cursuri sunt calculate, in unele tari o specializare de 3 ani poate contine atatea saptamani cat o specializare de 4 ani din alte tari.Media orelor de studiu ale unui student (inclusiv cursuri, seminarii, practica si studiu particular) variaza intre 20 si 50 ore pe saptamana (în medie 40 h).

Tabel 7Tara Durata totala

-aniDurata totala – saptamani

Durata totala - ore

BScAustria 3 132 6500Belgia 3 83 4500-5500Danemarca 3,5 140 5500-6500Finlanda 5 184 6500Grecia 4 146 3500Ungaria 4 130 3500-4500Irlanda 4,5 154 5500-6500Italia 3 125 Niciun raspunsOlanda 4 160 5500-6500Norvegia 5 200 5500-6500Spania 3 90 3500-4500Suedia 3-4 120-160 5500-6500Turcia 4 118 3500Marea Britanie 4 172 6500Non BSc

38

Franta 2 70 3500-4500Germania 3 146 5500-6500Norvegia 2 80 3500Spania 2 70 3500Elvetia 3 138 5500-6500

Cerinţe pentru admitereToate tarile cu exceptia Belgiei si a Italiei au cerinte speciale si specifice pentru admiterea la training. Nivelul de cunostinte specifice nu este descris.

Tabel 8BSc Non BSc

Stiintele Naturii Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Irlanda, Norvegia, Spania, Suedia, Turcia, Marea Britanie

Franta, Germania, Norvegia, Spania, Elvetia

Matematica Austria, Danemarca, Grecia, Ungaria, Irlanda, Norvegia, Spania, Suedia, Turcia, Marea Britanie

Franta, Germania, Norvegia, Elvetia

Limba Materna Austria, Danemarca, Grecia, Ungaria, Irlanda, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia, Turcia, Marea Britanie

Germania, Norvegia, Spania, Elvetia

Limba Engleza Austria, Danemarca, Ungaria, Norvegia, Suedia

Germania, Norvegia

Experienta practica Nu exista cerinte pentru experienta practica in niciunul din programele BSc.

Norvegia (certificat atestat in gastronomie care include experienta intr-o bucatarie de spital sau oaltă bucătărie aparținând unei instituții)Elvetia (6 luni de practica în bucătăria unui spital)

Programa teoreticăProgramele teoretice sunt impartite in 5 grupe:

Tabel 9Stiinte de baza Fizica, chimie, biochimie si genetica, biologie,

fiziologie și histologie, anatomie, matematica, statistica, metode de cercetare, informatica

Stiinte de alimentatie si nutritie Nutritie, dietetica, medicină, stiinte alimentare, tehnologia si analiza microbiologiei, tehnici de preparare a alimentelor, evaluare senzoriala, evaluare nutrițională, igiena și siguranța alimentara.

Administrarea serviciilor alimentare Management, organizarea sistemului de sanatate, planificarea si productia hranei,

39

legislatie, economie, echipamente, marketingEducatie nutritionala si Nutritie Comunitara

Promovarea sanatatii, filozofie si etica, sociologie, psihologie, metode de predare, comunicare, cultura alimentara, epidemiologie, servicii comunitare

Altele

Raspunsurile ar fi trebuit sa fie formulate in procente fata de studiul total, dar unele tari nu au inclus partea practica a educatiei si formarii in calculele lor, in timp ce alte tari au inclus aceste informatii. In unele tari, programele difera de la o universitate la alta. In Olanda, 40% din programul teoretic este creat ca un proces de invatare centrat pe rezolvarea de probleme, toate cele cinci grupuri fiind integrate.

BSc şi Non-BScCea mai importanta grupa in toate tarile tinde sa fie stiintele alimentare si de nutritie, exceptie facand Belgia, unde stiintele de baza sunt cele mai importante iar in Norvegia si Suedia (ramura administrativa) locul intai il ocupa administrarea serviciilor alimentare.

A doua optiune pentru majoritatea tarilor sunt stiintele de baza. Belgia are stiintele alimentare si de nutritie pe locul doi. Finlanda are educatia nutritionala si nutritia comunitara pe locul doi. In Olanda educatiei nutritionale si nutritiei comunitare precum si stiintelor de baza li se aloca acelasi numar de ore.In unele tari, materiile care nu sunt direct legate de profesia de dietetician sunt incluse in programa (limbi straine, religie, primul ajutor). In unele tari, materii precum fizica sau matematica sunt incluse in programa, in timp ce in alte tari aceste materii sunt necesare la admitere. In Irlanda, limbile (nu sunt specificate care) sunt incluse. In Spania si Turcia, limbile straine sunt incluse, iar in Franta limba franceza este inclusa in programa – nu ca si cerinta la admitere.

Programa practicăToate tarile au programe practice incluse in training. Acestea pot include:

a) dietetica clinica, promovarea sanatatii, medicina primarab) catering practic (gastronomie)c) management de catering

Pregatirea practica variaza intre 1,5% si 51% din totalul educational.

Tabel 10BSc % Non BSc %Austria 51 Elvetia 50Italia 40 Franta 29Turcia 29 Germania 27Grecia 26 Spania 14Belgia, Irlanda 22 Norvegia 0Ungaria, Olanda 19

40

Marea Britanie 16Finlanda, Spania 13Danemarca 12Suedia 8Norvegia 4,5

Norvegia (Non BSc) nu are nicio programa practica avand in vedere ca certificatul de gastronomie prezentat la admitere presupune pregatire practica.

BScMajoritatea tarilor dedica timp dieteticii clinice, chiar si acele tari care pregatesc dieteticieni generali. Doar in Suedia studentii administrativi realizeaza practica profesionala in managementul catering.

Non BScChiar si in programele non BSc, activitatea de practica se desfasoara in cea mai mare parte in dietetica clinica. In Spania, programa practica este egal impartita intre dietetica clinica, catering practic si companiile alimentare.

Promovarea practicii profesionale este obligatorie pentru a te califica ca si dietetician in toate tarile membre.

Raport de studiu/proiect

In toate tarile BSc, se solicita si este obligatoriu pentru promovare un astfel de raport (2,3-40 saptamani) in care se utilizeaza metode de cercetare. In majoritatea tarilor non-BSc, un raport mai scurt este obligatoriu (1,5-15 saptamani). In Germania, acest raport nu este obligatoriu pentru promovare.

Tabel 11BSc<10 saptamani Austria, Turcia10-15 saptamani Irlanda, Suedia, Marea Britanie15-20 saptamani Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Spania 40 saptamani NorvegiaNicio informatie despre numarul de saptamani necesare pentru proiect

Belgia, Italia

Non BSc1-3 saptamani Spania4-6 saptamani Norvegia15 saptamani FrantaNicio informatie despre numarul de saptamani necesare pentru proiect

Elvetia

Inregistrare/autorizatie, titlu cu protectieAbsolvirea este adesea legata de un tip de inregistrare sau autorizare.

41

Tabel 12Inregistrare/autorizatie din partea unei autoritati legale (ex. Ministerul Sanatatii)

Inregistrare/autorizatie din partea unei alte autoritati recunoscuta de catre stat

Nicio inregistrare /autorizatie

Titlu protejat de catre guvern

BScDanemarca(clinic) Belgia AustriaFinlanda Danemarca(adm) Danemarca(clinic)Ungaria Grecia Finlanda Islanda Irlanda UngariaItalia Spania IslandaLuxemburg Suedia ItaliaOlanda LuxemburgNorvegia OlandaTurcia NorvegiaMarea Britanie Suedia(clinic)

Marea Britanie

Non BScFranta Suedia Norvegia FrantaGermania Spania Germania

NorvegiaElvetia

Unele țări au obligativitatea de a păstra autorizația, ex: educația continuă (Ungaria, Italia, Luxemburg, Olanda).

Numărul dieteticienilor care obțin calificarea în fiecare an

Compararea numărului de dieteticieni e în strânsă legătură cu populația țării.Rata de dieteticieni nou-calificați/an/populație de 100 000 este de 0.11-3.81

Tabelul 13Țara Dieteticieni

exam./anPopulație(mil.)

Dieteticieni/100000 locuitori(Admin.)

Dieteticieni/100000locuitori (Clinic)

Dieteticieni /100000locuitori(General)

BScAustria 50 8.0 0.63Belgia 400 10.5 3.81Danemarca 60adm./60cl. 5.2 1.15 1.15Finlanda 20 5.2 0.38Grecia 90 11.0 0.36 0.45Ungaria 70-90 10.0 0.70-0.90Islanda* 0.29Irlanda 24 3.8 0.63Italia 200 57.0 0.35Luxemburg 0.35

42

Olanda 120-150 >15.0 0.80-1.00Spania Fără info. 40.0Suedia 100 8.9 0.56 0.56Turcia 70 65.0 0.11Marea Britanie

250 59.7 0.42

Non-BScFranța 585 63.0 0.93Germania 700 81.0 0.86Norvegia 25 4.5 0.55Spania Fără info. 40.0Elveția 50 7.0 0.71 •fără program educaţional

Numărul dieteticienilor practicanţi la 100000 locuitori

Tabelul 14Administrativ Clinic General

1-5 Islanda Finlanda, Grecia, Islanda, Irlanda, Norvegia

Grecia, Italia, Turcia

6-10 Danemarca, Suedia, GB

Franța

11-15 Norvegia Elveția Austria, Ungaria, Luxemburg

16-20 Olanda21-25 Suedia>25 Danemarca

Nu există informații din partea Belgiei, Germaniei și Spaniei.

EDUCAŢIA CONTINUĂ

BScEducatia formala continua, incluzand cursuri academice care vor conduce inspre obtinerea unei Diplome de Licenta, este disponibila in Belgia, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Norvegia, Spania, Suedia, Turcia si Marea Britanie.Astfel de cursuri nu sunt disponibile in Austria.

Alte tipuri de educatie continua (cursuri care sa dureze mai mult de o luna sau echivalentul de studii pentru aceasta perioada) sunt disponibile in Austria, Danemarca, Italia, Olanda, Suedia, Turcia si Marea Britanie. Durata cursurilor variaza

43

de la 5 saptamani la 4 ani. Nu se poate determina care cursuri sunt part-time si care sunt full-time. Materiile studiate pot include aspecte de dietetica clinica, promovarea sanatatii, sanatate publica, managemetul serviciilor sanitare, stiinte alimentare si tehnologii, economie.

Comparativ cu 1999, a crescut numarul de tari care ofera educatie formala continua, precum si alte tipuri de educatie.

Non BScSpania ofera educatie continua care sa duca la nivelul BSc. Germania, Norvegia si Elvetia nu ofera educatie continua care sa duca la nivelul BSc.Alte tipuri de cursuri de educatie continua sunt disponibile in Germania si Elvetia, dar nu si in Norvegia si Spania. Mateiile studiate pot include stiintele naturii, nutritie, aspecte de dietetica clinica, metode de predare, sanatate si teraprie, managementul serviciilor alimentare si mediu.Pentru tarile non BSc se ofera mai putine posibilitati de educatie continua decat in anul 1999.Cursurile de educatie continua sunt obligtorii in practica in anumite domenii in 3 tari. BSc Austria. Non BSc Franta si Germania. In 10 tari un nivel mai inalt(doctorat) deschide orizontul spre noi oportunitati de locuri de munca, in special in cercetare, invatamant superior sau management.Întoarcerea la cursurile practice după o pauză în carieră e disponibilă în 4 țări, dar în toate celelalte e opțional.

MUNCA DIETETICIENILOR

Domenii de muncaChestionarul intreba in care domenii de munca ar lucra un dietetician, si se prezentau sub forma de procente cele mai comune trei domenii.Intrebarea a fost completata in moduri diferite, unele tari nebifand niciun procent, alte tari amestecand domenii diferite – ex. spital, medic de familie, centre medicale. Avand in vedere ca intrebarea a generat raspunsuri diferite, nu este posibil sa facem comparatii, dar unele directii semnificative pot fi observate:

mai mult de 50% din toti dieteticienii lucreaza in spitale (dieteticieni administrativi 35,5%, dieteticieni clinici 50%, dieteticieni generali 65%). Dintre toti dieteticienii, doar in Grecia dieteticienii generali nu lucreaza deloc in spitale.

44

Centrele de ingrijire sunt locuri comune de angajare pentru dieteticienii administrativi, in special in Danemarca 55% si Norvegia 40%.

Educatia sanitara este semnificativa in unele tari – 19% in Irlanda, 10% in Luxemburg, 5% in Germania, si deloc avuta in vedere de Grecia, Finlanda si Norvegia si doar de către dieteticienii clinici in Ungaria, Danemarca si Suedia si de dieteticienii generali in Spania.

Locurile de munca pentru dieteticienii clinici sunt frecvente in industria alimentară in Olanda, Finlanda, Elvetia si Grecia si in companiile farmaceutice in Irlanda, Norvegia, Grecia si Suedia.

Un numar mic dar semnificativ de dieteticieni administrativi sunt angajati in restaurante militare, industria de catering, ca si consultanti comunitari si in controlul calitatii.

Un numar mic dar semnificativ de dieteticieni lucrează in cercetare, in educatie si in media.

A lucra ca si consultant este un lucru comun in unele tari, peste 40% din dieteticienii angajati in Grecia, Franta, Belgia, Elvetia, Luxemburg si Danemarca lucrând astfel (administrativ).

Alte locuri de munca includ centre de infrumusetare in Grecia, cu un numar mare de dieteticieni care lucreaza in acest domeniu.

Următorul tabel cele mai frecvente (3) domenii de lucru.Tabelul 15.1

Țara Dietetician Admin. Dietetician Clinic Dietetician GeneralBScAustria 60% în spitale

22% cu dr. de familie9% în educație

Belgia Nu există dateDanemarca 40% în spitale

55% în sanatorii5% consultant/freelance

60% în spitale10-15% cu doctorii de familie sau în centre de sănătate

Finlanda 21% în spitale, cu dr. de familie sau în centre de sănătate19% în cercetare14% prod. de alimente și comp. farmaceutice

Grecia 43% în spitale35% centre de înfr.11%consultanți/ freelancer

59% centre de înfr.40% consultant/freel.1% cu dr. de familie

Ungaria Nu există date Nu există date Nu există dateIslanda Nu există date, doar

4 câmpuri fiind bifateNu există date, doar spitalele fiind bifate

Irlanda 61% în spitale45

19% educație pt. sănătate, dr. de familie10% companii farmaceutice

Italia 80% în spitaleLuxemburg 50% în spitale

40% consultanți/free.10% educație pt. sănătate

Olanda 50% în spitale25% dr. de familie și în centre de sănătate15% în producția alimentară

Norvegia 71% în spitale8% în cercetare7% cu comp. farmaceutice, dep. de marketing și nutriție

Spania Nu există date Nu există date, doar spitalele au fost marcate

Nu există date

Suedia 25% în spitale15% consilier comunitar10% în catering

50% în spitale14% în centre de sănătate și dr. de familie2% comp. farmac.

Turcia 76% în spitale6.1% în instituții de sănătate4.7% contr. calității

Marea Britanie 40% în spitale20% cu dr. de fam.10% educație pt. sănătate

Tabelul 15.2Țara Dietetician Adm. Dietetician Clinic Dietetician GeneralNon-BScFranța 65% în spitale, dr de

familie, centre de sănătate, educ. pt. sănătate, consilier comunitar20% consultant

46

15% în alte domeniiGermania 90% în spitale

5% educ. pt. sănătate5% consultant

Norvegia 40% în spitale40% în sanatorii5% în restaurante5% în restaurante militare

Spania Nu există date Nu există date, doar spitalele au fost marcate

Nu există date

Elveția 50% în spitale25% freelance10% în producția alimentară în depart. de nutriție

Posturi disponibile

Aceste informații vor să determine dacă există varietate și oportunități pentru înaintarea în carieră.Majoritatea țărilor au doar calificarea de dietetician și dietetician șef, deși sunt des întâlnite și calificările de dietetician senior și dietetician consultant.În Irlanda, există slujbe pentru dieteticieni clinici specialiști, în Austria ca și director sau profesor asociat și în Franța cel mai înalt grad este cel al dietetician superior șef. În Luxemburg nu există o astfel de clasificare. Oportunitatea de a progresa în carieră trecând prin mai multe grade există doar în Olanda, Marea Britanie, Irlanda și Grecia (clinic).În Spania (tehnic) există doar clasificarea de dietetician.

Departamente care angajează dieteticieni

Toți dieteticienii administrativi și câțiva dieteticieni generali sunt organizați în departamentele de servirea alimentelor. Dieteticienii clinici și generali sunt fie în departamentul de dietetică, fie în departamentul medical. Unii dieteticieni lucrează în departamentele civile (Olanda), asistență (Ungaria) și unități de nutriție (Spania).

Detaliile de lucru ale dieteticienilor

Au fost elaborate 31 de sarcini de lucru ale dieteticienilor și dieteticenii din cele trei categorii au fost întrebați dacă îndeplinesc aceste sarcini, iar dacă răspunsul era afirmativ, trebuia precizat dacă erau supravegheați sau pe cont propriu.

Tabelul 16.1Următoarele prescurtări au fost folosite: Austria (AT), Belgia (BE), Danemarca (DK), Finlanda (Fl), Franța (FR), Germania (DE), Grecia (GR), Ungaria (HU), Islanda (IS),

47

Irlanda (IE), Italia (IT), Luxemburg (LU), Olanda (NL), Norvegia (NO), Spania (ES), Suedia (SE), Elveția (CH), Turcia (TR), Marea Britanie (UK)

AdministrativDK, FR, HU, IS, NO, ES, SE, TR

ClinicDK, Fl, FR, GR, HU, IS, IE, NL, NO, ES, SE, CH, TR, UK

GeneralAT, BE, FR, DE, GR, HU, IT, LU, ES, TR

Evaluare nutrițională/scanarea indivizilor sănătoși sau a grupurilor

FR, TR DK,Fl, FR, GR, HU, IS, NL, ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, HU, IT, LU, ES, TR

Interpretarea nutriției în alimente/ meniuri pt. grupuri*

DK, FR, HU, NO, ES, SE, TR

DK, Fl, FR, GR, HU, IS, NL, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, HU, IT, LU, TR

Elaborarea unui plan și distribuirea hranei pt. a îndeplini recomandările

DK, FR, HU, IS, NO, SE, TR

Fl, FR, GR, HU, NL, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU, IT, LU, ES, TR

Achiziționarea hranei DK, FR, HU, IS, NO, ES, SE, TR

FR, NL, TR AT, BE, FR, DE, LU, TR

Dezvoltarea și măsurarea rezultatelor pt. serviciile nutriționale și hrană și practică

DK, FR, HU, NO, SE, TR

FR, GR, HU, IS, IE, NL, ES, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, HU, IT, LU, ES, TR

Evaluare senzorială a alimentelor și a produselor nutritive

DK, FR, HU, NO, ES, SE, TR

FI, FR, GR, HU, NL, SE, CH, TR, UK

AT, FR, DE, GR, HU, LU, TR

Evaluare nutrițională a persoanelor cu risc ridicat și a condițiilor medicale

TR DK, FI, FR,GR, HU, IS,IE, NL, NO, ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, HU, IT, LU, ES, TR

Alegerea unui plan nutrițional/dietă pt. persoanele cu un istoric medical

TR DK, FI, FR,GR, HU, IS,IE, NL, NO, ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR DE, HU, IT, LU, ES, TR

Urmarea unei diete prescrise de doctor

DK, TR FI, FR, GR, HU, IS, IE, NL, NO,ES, CH, TR,

AT, BE, FR, DE, HU, IT,LU, ES, TR

Implementarea unui plan nutrițional de îngrijire pt. persoanele cu istoric medical

DK, SE, TR DK, FI, FR, GR, HU, IS,IE, NL, NO,ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, HU, IT,LU, ES, TR

Consilierea/educarea indivizilor și a îngrijitorilor

DK, FR, SE, TR DK, FI, FR, GR, HU, IS,IE, NL, NO, ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU,IT, LU, ES, TR

Monitorizarea/evaluarea rezultatelor clinice

TR DK, FI, FR, GR, HU, IS,IE, NL, NO, ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, HU, IT, LU, ES, TR

Participare la conferințe interdisciplinare despre

FR, HU, TR DK, FI, FR, GR, HU, IS,IE, NL,

AT, BE, FR, DE, GR, HU,IT, LU, ES,

48

tratamentul pacient/client

NO,ES, SE, CH, TR, UK

TR

Recomandarea altor profesioniști medicali pacienților

TR DK, FI, FR, GR, HU, IS,IE, NL, NO,ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU,IT, LU, ES, TR

Tabelul 16.2Administrativ Clinic General

Efectuarea activităților dietetice irelevante

Fl, GR, NL, SE, UK DE, LU, TR

Promovarea planului de sănătate în cadrul comunității

FR, SE, TR DK, Fl, FR, GR, HU, IE, NL, ES, SE, CH, TR, UK

DE, LU, TR

Participarea la activitățile de promovare a sănătății în comunitate

DK, FR, SE, TR DK, Fl, FR, GR, HU, IE, NL, ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU, IT, LU, ES, TR

Evaluarea activităților de promovare a sănătății în comunitate

FR, TR DK, Fl, FR, GR, HU, IE, NL, ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU, IT, LU, ES, TR

Plan educațional pt. grupurile țintă

DK, FR, NO, SE, TR DK, Fl, FR, GR, HU, IE, NL, NO, ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU, IT, LU, ES, TR

Educarea grupurilor țintă

DK, FR, NO, SE, TR DK, Fl, FR, GR, HU, IE, NL, NO, ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU, IT, LU, ES, TR

Evaluarea educației grupurilor țintă

DK, FR, NO, SE, TR DK, Fl, FR, GR, HU, IE, NL, NO, ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU, IT, LU, ES, TR

Dezvoltarea și revizuirea materialelor educative pentru grupurile țintă

DK, FR, NO, SE, TR DK, Fl, FR, GR, HU, IE, NL, NO, ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU, IT, LU, ES, TR

Participare la îmbunătățirea calității sistemelor și a satisfacerii clientului

DK, FR, HU, NO, ES, SE, TR

Fl, FR, GR, HU, IE, NL, NO, ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU, IT, LU, ES, TR

Gestionarea schimbărilor în cadrul organizației

DK, FR, HU NO, ES, SE, TR

DK, FR, GR, HU, IE, NL, NO, ES, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU, IT, LU, ES, TR

Dezvoltarea planului operațional și de afaceri

DK, FR, HU, NO, ES, SE

DK, FR, HU, IE, NL, ES, SE, CH, UK

AT, BE, FR, GR, HU, IT, LU, ES

Colectarea și procesarea datelor

DK, FR, HU, NO, ES, SE, TR

DK, FR, HU, IE, NL, ES, SE, CH, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU, LU, ES,

49

financiare TRColectarea și procesarea datelor manageriale

DK, FR, HU, NO, ES, SE, TR

DK, FR, HU, IE, NL, ES, SE, CH, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU, IT, LU, ES

Îndeplinirea funcțiilor de marketing

FR, IS, NO, ES, SE, TR

DK, FR, NL, SE, CH, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU, LU

Participarea la funcțiile de managementul personalului

DK, FR, HU, NO, ES, SE, TR

DK, FR, GR, HU, IE, NL, NO, SE, CH, TR, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU, IT, LU, ES, TR

Administrarea facilităților inclusiv a achiziționării de echipamente designul camerelor de lucru

DK, FR, HU, IS, NO, ES, SE, TR

DK, FR, GR, HU, NL, NO, CH, UK

AT, BE, DE, HU, IT, LU, ES

Administrarea problemelor de siguranță și sanitare legate de hrană și nutriție

DK, FR, HU, IS, NO, ES, SE, TR

DK, Fl, FR, GR, HU, NL, TR, UK

AT, BE, FR, DE, GR, HU, IT, LU, ES, TR

In majoritatea tarilor, multe dintre sarcinile identificate au fost indeplinite de catre una sau toate categoriile dieteticienilor.

Cele mai comune sarcini pentru fiecare dintre categorii sunt:

Dietetician administrativ (8 tari) Transformarea nutritiei in mancare/meniuri pentru grupuri Planificarea productiei si distributia mancarii pentru a îndeplini recomandarile Achizitionarea de alimente Dezvoltarea si masurarea rezultatelor pentru servicii si practici alimentare si

de nutritie Imbunatatirea calitatii si satisfacerea clientilor Sarcini de management Activitati de promovare a sanatatii Educatia grupurilor-tinta

30 din 31 de sarcini sunt preluate de către dieteticianul administrativ in una sau mai multe tari. Sarcina care nu a fost luata in calcul este performanta activitatilor non dietetice relevante, definite precum monitorizarea tensiunii arteriale, glucoza sangvina, colesterol, tuburi gastrice, modificarea retetei medicale etc.

Dietetician clinic (14 tari) Monitorizarea nutritionala a indivizilor sanatosi dar si a celor in situatii de risc Implementarea de planuri de ingrijire nutritionala Consiliere si educare pentru indivizi si cariera

50

Monitorizarea/evaluarea rezultatelor clinice Participarea la conferinte interdisciplinare despre tratamentul pacientilor si

clientilor Educatia grupurilor-tinta Imbunatatirea calitatii Managementul schimbărilor in cadrul organizatiei

Dietetician general (10 tari)Toate cele 31 de sarcini sunt in subordinea dieteticienilor generali in 3 sau mai multe tari. Ele acopera sarcinile descrise mai sus atat de catre dieteticienii administrativi, cat si de cei clinici.

Sarcinile celor trei categorii de dieteticieni corespund si se pliaza bine pe definitiile EFAD.

Chestionarul inteba daca dieteticianii sunt supervizati in activitatile pe care le intreprind, si daca există vreo diferenta intre debutanti si dieteticienii cu mai mult de 5 ani de experienta. Islanda este singura tara unde dieteticienii debutanti sunt continuu supervizati. In multe tari, majoritatea activitatilor clinice sunt realizate de catre dieteticienii nou calificati sub supervizați în aspecte ce țin de planificarea afacerilor, gestionarea schimbării, procesarea datelor financiare și manageriale, achiziționarea de echipamente. Dupa 5 ani, aceste activitati sunt realizate fara supervizare.

Responsabilitatile dieteticienilor aflati in functii de conducere

Nivelul de responsabilitate al dieteticienilor aflati in functii de conducere variază.In majoritatea tarilor, acestia au responsabilitate totala pentru toti sau majoritatea membrilor staff-ului, dezvoltare, pregatire si calitate.Responsabilitatea economica este partiala, dar majoritatea dieteticienilor administrativi au responsabilitate totala in acest aspect.

Tabel 17Administrativ Clinic General

Dieteticieni cu responsabilitate totala pentru personal, economie, dezvoltare si training

BSc DanemarcaIslandaSuedia

FinlandaIslandaIrlandaOlandaSuediaMarea Britanie

AustriaBelgiaLuxemburg

Non BSc Norvegia

Dieteticieni in functii de conducere din procentul total al dieteticienilor

51

Nu toate tarile au raspuns intrebarii despre procentajul dieteticienilor care activeaza in functii de conducere.

Acolo unde au fost raspunsuri la intrebare intervalul a fost:Administrativ – 20-80%Clinic – 0,4 – 100%General – 3-30%

Pregatirea in nutritie si dietetica a personalului si/sau a studentilorIn toate tarile cu exceptia Turciei, dieteticienii sunt implicati in pregatirea altor profesionisti in domeniul sanatatii. Este mai putin comun pentru ei sa pregateasca dieteticieni calificati sau doctori dar majoritatea sunt implicati in pregatirea studentilor dieteticieni. Dieteticienii clinici pregatesc mai adesea studenti si asistenti medicali calificati iar dieteticienii administrativi pregatesc manageri din domeniul serviciilor alimentare.

Implicarea dieteticienilor in cercetareEste foarte comun ca dieteticienii sa se implice in cercetare in aproximativ jumatate dintre tari, in special dieteticienii clinici dar si cei generali in Grecia si Turcia si dieteticienii administrativi in Suedia. Elvetia este singura tara unde dieteticienii non BCs iau parte la cercetari.În locurile în care dieteticienii se implică în cercetare, aceasta este la un nivel local pentru toți, la nivel național pentru toți cu excepția Norvegiei și la nivel internațional în Marea Britanie, Grecia, Finlanda, Irlanda, Elveția și Suedia.Munca de cercetare este initiata de dieteticieni in Marea Britanie, Grecia, Finlanda, Turcia, Suedia (atat administrativ cat si clinic) si Norvegia (clinic), toți fiind licențiați în științe.Alte cercetari sunt initiate de personalul medical in toate tarile unde dieteticienii sunt preocupati de aceasta si mai putin de către departamentele guvernamentale, departamentele universitare sau industrie.Când se fac cercetări, acestea sunt publicate în toate țările în revistele de nutriție, dietetică și revistele medicale. În unele țări, acestea mai pot fi publicate și în revistele de șțiința alimentelor și în însemnările conferințelor.

Regulamente/obligații naționale legate de asigurarea/îmbunătățirea programelor

Regulamente/obligații naționale privitoare la asigurarea și îmbunătățirea programelor există în 14 țări. Nu există deloc în Austria, Finlanda, Irlanda, Germania sau Spania:

Tabelul 18Instruire dietetică 5 țări (Grecia, Ungaria, Luxemburg, Olanda, Marea Britanie)Servicii alimentare 12 țări (Belgia, Danemarca, Franța, Grecia, Ungaria, Islanda,

Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia, Turcia, GB)Codul eticii 3 țări (Luxemburg, Olanda, Turcia)Directive pentru serviciile de sănătate

13 țări (Belgia, Danemarca, Franța, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Suedia, Turcia, Marea Britanie)

52

Standarde clinice 7 țări(Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Elveția, Turcia, GBStand. operaționale 7 țări(Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Elveția, Turcia, GBDeclarație de conduită

2 țări (Elveția, Marea Britanie)

Rata de șomaj a dieteticienilor

Rata de șomaj a dieteticienilor este între 0%-20%Dieteticieni administrativi 0-4.65%Dieteticieni clinici 0-5.68%Dieteticieni generali 0-20%4 țări nu au oferit răspunsuri.

Rata de șomaj a dieteticienilor comparată cu cea a națiunii:În 11 țări rata de șomaj a dieteticienilor este mai mică decât rata națională.În 3 țări rata de șomaj a dieteticienilor este mai mare decât rata națională.5 țări nu au răspuns la întrebare:

Tabelul 19Administrativ Clinic General Națiune

Austria 1% 3.6%Belgia Nu a răspunsDanemarca 4.65% 5.68% 5.4%Finlanda Nu a răspuns 9.5%Franța 20% 10%Germania 5% 13%Grecia 1% Nu a răspunsUngaria 0% 0% 0% 6%Islanda 0% 0% 2.4%Irlanda 0% 4.3%Italia Nu a răspuns Nu a răspunsLuxemburg 3.3%Olanda 1% 3%Norvegia 0% 2% 2-3%Spania Nu a răspuns 12%Suedia 4% 4% 3.8%Elveția <1% 2%Turcia 20% 13%Marea Br. 0% 5.1%

Nevoia de dieteticieni a fost raportată în 9 şări: Marea Britanie, Grecia, Finlanda, Ungaria, Turcia, Irlanda, Luxemburg şi Norvegia (clinic).Dieteticieni administrativi: nevoie de dieteticieni nou calificaţi într-o țară și dieteticieni experimentați în două țări.Dieteticieni clinici: nevoie de nou calificați în 7 țări și de dieteticieni experimentați în 6 țări.Dieteticieni generali: nevoie de dieteticieni nou califiați în 4 țări și de dieteticieni experimentați în 4 țări. Unele țări au nevoie de toate categoriile de dieteticieni.

53

În general, unde există o rată a șomajului a dieteticienilor de 0%, se raportează a fi nevoie de dieteticieni în majoritatea țărilor, dar nu în toate. De asemenea a mai fost raportat într-o țară 20% rată a șomajului și totuți era nevoie de dieteticieni, deci, se presupune că dieteticienii au ales să nu lucreze.

Salariile dieteticienilor comparate cu remunerația medie națională

Tabelul 20Admin. Clinic General

Țara Salariu efectiv

% salariului național

Salariu efectiv

% salariului național

Salariu efectiv

% salariului național

Austria 2100- 4200

82-165

Belgia NA NaDanemarca

28749-43735

NA 32160-35561

NA

Finlanda 26844 145Franța 15600-

24000120-185

Germania 14100 65Grecia 911-

1430078-122 6890-

1339059-114

Ungaria 5760-6240

103-111 3288-5400

59-96 4560-6120

81-109

Islanda 27600 NA 27600 NAIrlanda 27490-

48730108-191

Italia 13200-19200

76-110

Luxemburg 42336-60312

95-135

Olanda 18500-24000

81-106

Norvegia 32250-35000

92-100 43000-50000

123-143

Spania 20000 111Suedia 23430-

45553116-226 21475-

42950106-213

Elveția 32760-51960

77-122

Turcia 6000-9600

100-160 3120-7200

52-120 3120-7200

52-120

Marea Br. 28686-59055

100-207

Deși salariile au fost date în Euro, o comparație între țări nu este relevantă, deoarece nivelul prețurilor și al taxelor diferă de la țară la țară.

54

În situațiile în care țările au dat salariu mediu pe economie, cel mai mic salariu pentru dieteticieni este sub media națională în 10 țări și mai mare în 6 țări. Salariul național este între 52-207%. Într-o singură țară, cel mai mare salariu pentru dieteticienii clinici este sub mediu (96%).

Vacanțe, ore de lucru și vârsta de pensionare

Tabelul 21Țara Concediu

anual plătit, zile

Sărbători naționale

Săptămână de lucru, ore

Vârsta de pensionare a țării

Femei Bărbați

Austria 25 13 40 60 65Belgia 20 10 38 63* 65Danemarca

30 9 37 65 65

Finlanda 30 3 37,5 63 65Franța 25 7-11 35-39 60 60Germania 24 5 40 65 65Grecia 20-25 7 37,5 60 NAUngaria 30 8 40 62 62Islanda 20-30 13 40 67 67Irlanda 23-30 11-12 35 65 65Italia 36 4 36 65 57Luxemburg 23 10 40 60 60Olanda 24 9 36 65 65Norvegia 25 10 37,5 67 67Spania 24 14 40 65 65Suedia 25-33 10 40 65 65Elveția Min.20 8-14 42 65 65Turcia 20-30 15-20 40 60 58Marea Br. 25 10 36,5 65 65

*A crescut până în 2009 la același nivel ca al bărbațilorNA= No Answer (fără răspuns)

Rata posibilă a sărbătorilor, sărbătorilor naționale și sărbători creștine este între 28-50 zile pe an.Rata orelor lucrătoare pe săptămână este 35-42 ore.Rata vârstei de pensionare este 57-67 ani. 4 țări au vârste diferite de pensionare pentru bărbați și femei cu o rată de 2-8 ani mai mică pentru vârsta de pensionare la femei.

Drepturi pentru maternitate si paternitateAvand in vedere ca sunt multe diferente in drepturile de maternitate si paternitate în Europa, nu a fost posibil ca datele obtinute sa fie reprezentate intr-un tabel.In unele tari, mama poate avea concediu de maternitate plătit pana la 3 ani, pe cand in alte tari are dreptul la doar 10 zile.

55

Majoritatea tarilor au un fel de drepturi de paternitate cu un minim de 3. Altele au optiunea de a imparti concediul cu mama. Alte tari ofera concediu pentru ambii parinti in acelasi timp. Exista o larga varietate de posibilitati pentru concediul cu plata sau fara plata.

Trenduri de angajare in profesia de dieteticianPer ansamblu se remarca o crestere a numărului de dieteticieni in Europa, dar nu este posibil sa oferim date exacte si concrete despre aceasta informatie, avand in vedere ca aceste date nu au fost colectate in anii precedenti. In acest chestionar au fost formulate intrebari doar despre trenduri. Momentan exista >24.750 dieteticieni care profeseaza in tarile participante la sondajul de opinie.

ConcluziiEducatia si munca dieteticienilor in tarile membre EFAD este un subiect complex si cu multe fatete. Aceast lucru face comparatia extrem de dificila. Majoritatea programelor caracteristice tarilor membre conduc inspre BSc, dar continutul si durata studiilor sunt foarte variabile, ceea ce inseamna ca dieteticienii cu acelasi nivel de calificare nu pot sa lucreaza in alte tari.Majoritatea dieteticienilor lucreaza in spitale sau in centre de ingrijire indiferent de educatia lor de baza. Cu toate acestea, exista o larga varietate de alte domenii unde dieteticienii isi gasesc locuri de munca.Sarcinile aflate in subordinea fiecareia dintre categoriile de dieteticieni corespund bine cu definitiile, cu toate ca in unele tari dieteticienii au un rol limitat, in comparatie cu alte tari.Structura carierei este mult mai dezvoltata in unele tari, dieteticienii avand oportunitatea promovarii in diferite grade si nivele. Aceasta este comparabila cu alte tari unde este un singur grad fara nicio ierarhie, dieteticienii lucrand ca si consultanti sau liber intreprinzatori.Culturile diferite si specifice fiecarei tari creeaza asteptari diferite din partea profesionistilor, a politicienilor si a publicului. Aceasta, in schimb, poate afecta educatia care este oferita, calificarea dobandita si munca intreprinsa.

56

Membrii grupului benchmark

Prof. Anne de Loy (facilitator) Universitatea Plymouth, UKBirgit Josefson Asociatia Dietetica SuediaCarole Middelton Asociata Dietetica a Marii BritaniiGhita Perry Asociatia Daneza de Dietetica si NutritieKalliopi-Anna Poulia Asociatia Greaca de Dietetica

57