Asociația pentru Ecologie și Dezvoltare Durabilă este structura-gazdă a Centrului de Informare Europe Direct Iași

Centrul de Informare Europe Direct Iași

EEEDDDIIISSS NNNeeewwwsss BBBuuullleeetttiiinnn eeellleeeccctttrrrooonnniiiccc iiinnnfffooorrrmmmaaatttiiivvv

NNNrrr... 111111 /// 222000111666

EEEdddiiitttooorrriii:::

IIIoooaaannnaaa PPPrrruuuttteeeaaannnuuu

CCClllaaauuudddiiiuuu CCCiiiuuubbboootttaaarrruuu

CCCoooooorrrdddooonnnaaatttooorrr:::

PPPaaauuulll MMMaaattteeeiii

Conținutul acestui material nu constituie în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

2

Cuprins:

o Undă verde pentru implementarea Acordului de la Paris

o Planul de investiții pentru Europa: evaluările aduc dovezi în favoarea consolidării sale

o România - cea mai mică diferență de salarizare între sexe

o Cum văd tinerii din Iași prioritățile CE?

o Tema lunii: Schimbări democratice

Fotografia lunii:

Sursa foto: http://www.consilium.europa.eu/ro/infographics/paris-agreement-tools-info/

© European Union 2016

3

Undă verde pentru implementarea Acordului de la Paris

Acordul de la Paris a intrat în vigoare la data de 4 noiembrie 2016.

Documentul istoric, ratificat de principalii trei poluatori ai lumii, Statele Unite, China și India, dar și

de Uniunea Europeană, stabilește un plan de acțiune la nivel global, pe termen lung, în vederea reducerii

emisiilor de gaze cu efect de seră.

Din acest moment, UE așteaptă să vadă progrese concrete privind elementele-cheie ale pachetului de

la Paris, inclusiv privind accesul la finanțare pentru țările în curs de dezvoltare și consolidarea capacității

acestora de a pune în aplicare planurile lor climatice interne.

Sursa foto: www.caleaeuropeană.ro

Vicepreședintele Uniunii Europene, responsabil pentru Uniunea Energetică, Maroš Šefčovič, a

declarat: Intrarea în vigoare a Acordului de la Paris, la mai puțin de un an de la adoptarea sa, arată un

singur lucru: că întreaga lume împărtășește un sentiment de urgență atunci când este vorba de lupta

împotriva schimbărilor climatice. Pasivitatea nu este o opțiune. Amânarea nu reprezintă maniera noastră

de acțiune. Suntem gata să folosim acest impuls pentru a accelera lucrările privind tranziția spre energie

curată, în Uniunea noastră și la nivel global. Suntem pregătiți să lucrăm pe toate palierele, inclusiv la nivel

local, pentru a aduce beneficiile acestei tranziții către cetățenii noștri.

Din moment ce acordul climatic global a intrat în vigoare mai devreme decât era de așteptat, UE își

propune să demareze rapid adaptarea cadrului legal internațional, astfel încât statele membre să inceapa

implementarea măsurilor și politicilor referitoare la schimbările climatice.

UE și statele sale membre sunt cei mai mari contribuabili la finanțele publice climatice ale țările în

curs de dezvoltare. Împreună, acestea oferă aproximativ o treime din fondurile publice disponibile pentru

acțiunile de combatere a schimbărilor climatice și reprezintă aproape jumătate din angajamentele disponibile

prin Fondul verde pentru climă.

4

Planul de investiții pentru Europa: evaluările aduc dovezi

în favoarea consolidării sale

Comisia ține cont de concluziile a trei evaluări conforme cu propunerea sa de consolidare și de

extindere a Fondului european pentru investiții strategice (FEIS), elementul central al Planului de investiții

pentru Europa.

Sursa foto: ec.europa.eu

Planul de investiții pentru Europa s-a dovedit deja util pentru încurajarea creșterii sustenabile a

investițiilor în toate statele membre. Având în vedere rezultatele concrete obținute din momentul în care

Comisia a prezentat planul de investiții cu doi ani în urmă, președintele Jean-Claude Juncker a prezentat, în

discursul său privind starea Uniunii din 14 septembrie, o propunere de consolidare a FEIS pentru a stimula și

mai mult investițiile.

După această propunere au fost efectuate trei evaluări, inclusiv o evaluare independentă, care a fost

prevăzută în momentul înființării FEIS.

Concluziile celor trei evaluări sunt incluse, în linii mari, în propunerea Comisiei de a dubla durata și

capacitatea FEIS prin extinderea, într-o primă etapă, a duratei acestuia până la sfârșitul anului 2020 și prin

creșterea obiectivului de investiții totale de la 315 miliarde de euro, la cel puțin 500 de miliarde de euro..

Propunerea pune deja un accent mai mare pe contribuțiile sectorului privat și pe adiționalitate, precum și pe

creșterea transparenței în procesul de selecție a proiectelor.

Toate cele trei evaluări indică, de asemenea, un potențial ridicat în ceea ce privește dezvoltarea unor

noi forme de cooperare între FEIS și alte surse de finanțare din partea UE. Evaluările au subliniat, de

asemenea, necesitatea de a monitoriza cu atenție posibila concurență dintre unele dintre aceste fonduri și

FEIS.

Propunerea Comisiei subliniază, de asemenea, beneficiile potențiale ale combinării FEIS cu alte

fonduri ale UE și ale cofinanțării din partea băncilor naționale de promovare (BNP), deoarece acestea sunt

modalități cruciale de a îmbunătăți acoperirea geografică a FEIS, în special în ceea ce privește contribuția la

consolidarea FEIS în regiunile mai puțin dezvoltate și în regiunile de tranzit. Printre altele, sprijinul pentru

5

aceste regiuni este, prin urmare, extins prin intermediul unei trimiteri explicite la orice industrie care

altminteri nu ar fi cuprinsă în obiectivele generale ale FEIS. Pentru a crea o ofertă stabilă de proiecte și de

platforme de investiții și pentru a crește numărul de combinații posibile cu diferite fonduri ale UE,

propunerea include, de asemenea, îmbunătățiri ale Platformei europene de consiliere în materie de investiții.

De asemenea, Comisia a propus inițiative pentru a facilita finanțarea economiei reale. De exemplu,

statele membre vor beneficia de orientări mai clare privind normele de contabilitate publică, în special în

materie de parteneriate între sectorul public și cel privat (PPP). Eurostat și BEI au publicat un ghid privind

tratamentul statistic al parteneriatelor public-privat în septembrie.

România - cea mai mică diferență de salarizare între sexe

Potrivit unui studiu recent, publicat cu ocazia Zilei europene a egalității salariale (3 noiembrie), în

România diferența de salarizare orară brută dintre femei și bărbați este de 4,5%, în favoarea celor din urmă.

Ea este de patru ori mai mică decât media europeană (16,7%), care favorizează și ea bărbații, valoarea

maximă (28,1%) fiind înregistrată în Estonia.

În ceea ce privește diferența anuală dintre

câștigurile globale brute, defalcate pe sexe, incluzând

muncile din gospodărie (cum ar fi întreruperea

carierei pentru creșterea unui copil sau îngrijirea unei

rude), România înregistrează o valoare în favoarea

bărbaților de 26,9%, la o medie europeană de aceeași

tendință de 39,8%.

În medie, dacă un bărbat european încetează să mai

lucreze în data de 3 noiembrie, remunerația lui

pentru acest an este egală cu cea a unei femei

europene care continuă să lucreze până la 31

decembrie. Acest lucru nu este nici echitabil, nici

sustenabil și sincer este inacceptabil. Angajatorii

europeni trebuie să nu mai transmită mesajul că

femeile merită două fișe de salariu mai puțin decât

bărbații în fiecare an. […]Cu ocazia Zilei Europene

a Egalității Salariale, luăm atitudine pentru a oferi Sursa foto: pixabay.com

femeilor și bărbaților aceleași oportunități pe piața forței de muncă. Aceeași remunerație pentru aceeași

activitate la același loc de muncă nu constituie numai o valoare europeană fundamentală; competitivitatea

noastră va depinde, de asemenea, de valorificarea deplină a talentelor femeilor, ceea ce ne va aduce

beneficii tuturor, au declarat prim-vicepreședintele Frans Timmermans și comisarii europeni Marianne

Thyssen și Vera Jourová.

6

Factorii ce contribuie la diferența de salarizare în România sunt: distribuția în sectoarele industriale

(femeile lucrând în general în domenii care oferă o salarizare orară mai redusă la același nivel de calificare,

cum ar fi educația, sănătatea, asistența socială), vârsta (cu efect pozitiv asupra salarizării orare, femeile

având vârste mai reduse decât bărbații), timpul de lucru (femeile având mai des locuri de muncă cu normă

parțială decât bărbații). De asemenea, diferența de salarizare este influențată și de faptul că anumite tipuri de

activități cu salarii reduse (cum ar fi activitățile de curățenie sau îngrijire) se desfășoară în afara pieței

muncii oficiale (o diferență mai redusă însemnând, de fapt, o rată de ocupare mai mică în rândul femeilor).

Pe ansamblul Uniunii, principalele dezavantaje cu care se confruntă femeile pe piața muncii includ:

salarizare orară mai mică, program de lucru mai scurt în posturi remunerate și rate de angajare mai mici (de

ex. când își întrerup cariera pentru creșterea unui copil sau îngrijirea unei rude). Printre factorii care

contribuie la diferența de salarizare sunt numărul pozițiilor de conducere ocupate (managerii de top fiind în

mod covârșitor bărbați și doar 4% femei), volumul de sarcini importante dar neplătite (cum ar fi creșterea

copiilor sau îngrijirea rudelor, realizate în mod frecvent de femei – 26 ore/săpt. – comparativ cu bărbații – 9

ore/săpt.), participarea pe piața muncii (femeile întrerupându-și mai des cariera decât bărbații), segregarea

din domeniul educației și ocupării (femeile fiind supra-reprezentate în domenii cu salarizare orară mai mică)

și, nu în ultimul rând, discriminarea salarială (existentă în continuare, deși ilegală).

Cum văd tinerii din Iași prioritățile CE?

Pe 9 noiembrie, în cadrul Atelierului de comunicare despre Europa, găzduit de partenerii noștri de la

Liceul Tehnologic Economic de Turism din Iași am încercat să vedem cum văd tinerii prioritățile și politicile

Uniunii Europene? Ce înțeleg din acestea?

7

Am testat, împreună cu prof. Georgiana Gheorghiu, prof. Raluca Giosanu și Baranga Gabriel-Marcel,

cum percep tinerii, la nivel local și regional, ce se întâmplă în Uniunea Europeană. A fost un atelier de

comunicare despre Europa și cetățenii săi, în context european și global, cu multe complicații. Întâlnirea a

avut ca obiectiv familiarizarea tinerilor cu prioritățile și politicile și politicile Uniunii Europene.

Pe 24 noiembrie, am vorbit cu tineri de la Colegiul Economic Administrativ din Iași despre Planul de

Investiții al Europei. Ce înțeleg ei din acesta și cum își traduc, pe înțelesul lor, eforturile Europei de a crea

locuri de muncă și creștere economică?

Despre Planul de Investiții al Europei, la Colegiul Economic Administrativ Iași

Cariere juridice în UE - Atelier despre Sistemul european de azil – protecție și solidaritate pentru cei vulnerabili

Sub genericul Cariere juridice în UE, am organizat, pe 25 noiembrie, împreună cu prietenii și

partenerii noștri de la Asociația Studenților la Drept - UAIC Iași, un atelier despre Sistemul european de azil,

ca instrument prin care Uniunea Europeană oferă protecție celor vulnerabili.

Cu ajutorul studenților de an I, II si III, am aflat despre diverse instituții și agenții europene (Frontex,

Europol, Eurojust etc), ce ar putea constitui obiective de carieră ale tinerilor pe care i-am întâlnit la acest

atelier. Așa cum ne-au obișnuit studenții de la Drept, am avut în față oratori desăvârșiți, buni combatanți în

lupta ideilor.

8

Tema lunii: Schimbări democratice

În ultimii ani s-a acreditat ideea că UE s-a îndepărtat de cetăţenii săi şi este excesiv de birocratică.

Cetăţenii aşteaptă ca UE să contribuie la soluţionarea provocărilo economice şi sociale importante.

Programul de lucru al Comisiei Juncker ţine cont de acest lucru, reducând considerabil numărul de

iniţiative noi, eliminând anumite propuneri de noi acte legislative şi reexaminând legislaţia existentă.

Comisia s-a angajat să susţin democraţia şi reformele. Principalele sale obiective sunt:

Să propuna legi noi doar daca este nevoie de ele şi să furnizeze o reală valoare adăugată

europeană, după consultarea cetăţenilor;

Să facă dovadă de transparenţă în ceea ce priveşte activităţile sale (de exemplu, comisarii şi înalţii

funcţionari să publice informaţii despre întâlnirile la care participă; standarde fără precedent în

materie de transparenţă se aplică deja în cazul negocierilor comerciale internaţionale);

Să examineze legislaţia existentă şi să o adapteze, dacă este nevoie;

Să elimine birocraţia inutilă, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional;

Să creeze un registru obligatoriu pentru organizaţiile şi persoanele fizice care desfăşoară activităţi

de lobby pe lângă Comisie, Parlament şi Consiliu;

Să gasească modalităţi de consolidare a cooperării dintre parlamentele naţionale şi Comisie.

Comisarii, membrii cabinetelor acestora şi directorii generali din cadrul Comisiei trebuie să publice

data, locul şi numele organizaţiilor şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente cu care se întâlnesc,

precum şi subiectele de discuţie.

Este important ca cetăţenii să ştie cu cine se întâlneşte Comisia şi în ce scop, iar pentru Comisie este

important să menţină un dialog deschis şi constant cu părţile interesate.

De asemenea, Comisia Europeană a adoptat agenda privind o mai buna legiferare.Aceasta este

menită să asigure:

Transparenţa în pregătirea, punerea în aplicare şi revizuirea politicilor;

Elaborarea politicilor pe bază de informaţii corecte;

Implicarea în procesul de legiferare a tuturor persoanelor care ar putea fi afectate de propuneri,

inclusiv a cetăţenilor

Comisia a lansat consultări publice în vederea evaluării propunerilor noi sau a politicilor existente

(https://ec.europa.eu/romania/news/public_consultations_ro). În același timp, cetăţenii pot să îşi transmită

comentariile pe tot parcursul procedurii legislative