EDUCATIA MORALA

I. Delimitari conceptuale.................................................pg.lII. Esenta si scopul educatiei morale..............................pg.2III. Continutul moralei...................................................pg.2-4

1. Idealul moral2.Valorile morale3.Normele,preceptele si regulile morale

IV. Dezideratele educatiei morale................................pg.4-8 A.Formarea constiintei morale B.Formarea conduitei morale si trasaturilor morale de caracter V. Principiile educatiei morale.................................pg.8-l0 VI. Paradigmele educatiei morale................................pg.10

-paradigma socratica-paradigma spiritual religioasa-paradigma sociala-paradigma constructivista

VII. Metode si procedee de educatie morala............pg.ll-l5 l.Explicatia morala

2.Convorbirea morala 3.Povestirea morala 4.Exemplul moral

5.Exercitiul moral VIII. Continutul educatiei morale..............................pg.l5

IX. Particularitatile educatiei morale a prescolarului mic....................................................................pg.l5-l6

XI. Cum invata copilul morala ?............................pg.l6-l8X. Interdependenta educatiei morale cu celelalte

componente ale educatiei......................................................................pg.l8

1

“Morala reflecta intotdeauna acea latura a actiunii umane in care se intruchipeaza relatiile omului fata de alti oameni si fata de sine insusi, in care se rezolva contradictiile dintre oameni, dintre om si societate.(T. Huszar).

I. DELIMITARI CONCEPTUALE

Specificul educatiei morale este determinat, de pe o parte ,de particularitatile morale,ca fenomen social,care –i confera continutul, iar pe de lata parte,de conditiile sociopsihologice ce sunt implicate in realizarea ei.Raportarea la societate si raportarea la subiect, acestea sunt cele doua coordonate necesare unei fundamentari pedagogice a educatiei morale.

Morala,ca fenomen social, reflecta relatiile ce se stabilesc intre oameni,ca subiect real,intr-un context social delimitat in spatiu si timp.ea este o forma a constiintei sociale, care include intr-un tot unitar idealul moral,valorile,normele si regulile morale,prin care se reglementeaza raporturile omului cu ceilalti oameni,cu societatea si cu sine insusi.

Morala reflecta, deci,concomitent,atat manifestari ale relatiilor concrete dintre oameni, asa cum se exprima ele in comportamentul acestora,cat si sensullor ideal,respectiv cum ar trebui sa se realizeze aceste relatii.

Pentru o circumscriere cat mai adecvata a specificului educatiei morale vom poorni de la distinctia metodologica care se face intre morala si moralitate, respectiv intre morala sociala(constiinta morala a societatii) si morala individuala(constiinta morala individuala). Prima include sistemul moral al societatii privita ca un tot, pe cand cealalta-morala individuala sau moralitatea nu reprezinta altceva decat reflecatrea

2

in constiinta individului a contrinutului pe care il incuba morala sociala.

II. ESENTA SI SCOPUL EDUCATIEI MORALE

Educatia morala eset rezultatul interdependentei didactice dintre determinarea sociala,concretizate in exigentele moralei sociale,si autodeterminarea personala,prezentata de factorii interni, subiuectivi,antrenati in acest proces.

Esentia educatiei morale consta in crearea unui cadru adecvat interiorizarii componentelor moralei sociale in structura personalitatii morale a copilului,elaborarea si stabilizarea pe aceasta baza a profilului moral al acestuia in concordanta cu imperativele societatii noastre.In acest sens, SCOPUL FUNFAMENTAL AL EDUCATIEI MORALE consta in fomarea individului ca sibiect moral, respectiv, ca subiect care gandeste si actioneaza in spiritul cerintelor si exigentelor moralei sociale,a idealului,a valorilor,normelor si regulilor pe care ea le incuba.

III. CONTINUTUL MORALEI

Continutul educatiei morale se concretizeaza in edalul moral,valorile,normele si regulile morale . La un loc, toate aceste componente,constituie structura sistemului moral.

1. Idealul moral reprezinta nucleul oricarui sistem moral.El reflecta ceea ce este caracteristic si definitoriu tendintei si optiunilor comportamentale ale membrilor unei comunicati sau ale societatii, in ansamblul sau.Este axa in jurul caruia graviteaza toate celelate elemente ale sistemului moral.El este considerat ca o imagine a perfectiunii din punct de

3

vedere moral,care cuprinde ,sub forma unui model chintesenta morala a personalitatii umane.

Prin continutul sau,el ne apare sub forma unui model prospecvtiv,care, depasind realitatea existenta,fara,insa,a se detasa total de ea ofera un camp de posibilitati si optiuni ce angajeaza personalitatea umana intr-un proces continuu de autodepasire.Este cu alte cuvinte,o prefigurare a sensului general al comportamentului in functie de imperativele sociale.Esenta idealului moral se manifesta prin valorile, normele si regulile morale.

2. Valorile morale reflecta anumite cerinte si exigente ce se impun comportamentului uman in virtutea idealului moral.Dintre cele mai semnificative valori morale,putem infatisa cele de patriotism,atitudine fata de demoicratie, de munca, libertate, onestitate, cinste, responsabilitate, eroism, cooperae, modestie.Ele au un caracter polar, fiecarei valori corespunzandu-i o antivaloare (necinste, egoism, individualism, nesinceritate, indisciplina). Valorile morale nu se refera la o situatie concreta, ele prescriind anume exigente ce acopera un camp larg de situatii si manifestari comportamentale.De asemenea, nici o fapta morala concreta oricat de generala ar fi ea, dupa cum nui o suma de acte morale, oricat de multe ar fi ele nu vor putea epuiza continutul unei valori morale,intrcat exigentele pe care le postuleaza sunt inepuizabile.Valorile sunt nu numai presiuni ci si « chemari »(N.Margineanu).In acelasi timp valorile au caracter general uman,dar si unul concret-istoric.

3. Normele, preceptele si regulile morale sunt considerate ca fiind modele sau prototipuri de comportare morala,elaborate de societate sau de o comunitate mai restransa si aplicabile unei situatii date.Exprimand exigentele uneia sau mai multor

4

valori, prin intermediul lor,individul isi exteriorizeaza atitudinea sa morala in fapte si actiuni concrete.Ele sunt acelea care dau substanta idealului,generand nemijlocit cerinte de comportare sub forma unor modele de actiuni.Normele morale profesionale,ale moralei scolare sunt exemple concludente, din acest punct de vedere.Primele se caacterizeaza prin aceea ca introduc sau interzic unele restrictii privitoare la comportarea oamenilor, pe cand eclelalte orienteaza si directioneaza aceste comportamente.Ele poseda o forta normativa, ce se asigura prin intermediul unor mecanisme speciale cum ar fi presiunea opiniei publice, obiceiurile,traditiile,blamul,dezaprobarea.Atata timp cat o anumita norma nu se materializeaza in comportarea oamenilor,a majortitatilor lor sau,cu alte cuvinte,atata timp cat ea nu se manifesta «  in mod real ca o medie statistica a comportarii sociale » nu va avea aceea forta normativa de directionare a comportamentului individual al oamenilor.

IV.DEZIDERATELE EDUCATIEI MORALE.

Din scopul educatiei morale putem desprinde doua deziderate principale : formarea constiintei morale si formarea conduitei morale.

A. Formarea constiintei morale

Lalande(l968)defineste condtiinta morala ca fiind aceea proprietate a spiritului de a afirma judecati normative,spontane si imesiate cu privire la valoarea morala a numitor acte determinate.Cand aceasta constiinta se aplica actelor viitoare ale agentului,priveste forma unei « voci » care comanda sau

5

interzice .Cand se aplica actelor trecute se traduce prin sentiment de bucurie(satisfactie) sau durere(remuscare ).

Implica trei componente : cognitiva-insusirea normelor si a valorilor morale-,afectiva –adeziunea la norme, reguli, valori.-, volitiva sau actionala –atitudini fata de norme,reguli,valori morale.

Aceasta instruire urmareste sa-l initieze si sa-l informeze pe elev asupra continuturilor si imperativei morale sociale,a felului in care el va trebui sa se comporte intr-o situatie data.Pentru ca aceste ale moralei sociale sa devina comportamente ale moralitatii se impune ca elevul sa cunoasca si sainteleaga normele definitorii,sensul si cerintele lor, intr-un cuvant, continutul obiectiv pe care societatea l-a consemnat in elementele propiului sistem moral.Ele se prezinta sub forma unor reglementari si comandamente fundamentale pentru personalitatea morala a copilului.

Cunoasterea nu se reduce la simpla memorare acelor cuprinse aici,ea presupune cu precadere sesizarea exigentelor implicate in aceste norme si reguli morale,concomitent cu intelegerea necesitatii respectarii lor.

Rezultatele acestei cunoasteri se concretizeaza in formarea reprezentarilor morale.

Reprezentarea morala este o reflectre sub forma intuitiva a multitudinilor de elemente caracteristice unui complex de situatii si fapte morale concrete,in care copilul a fost angrenat sau pe care le-a perceput,observat in legatura cu aceeasi regula morala,imagine care include si o nota apreciataiva ori imperativa.areprezentarea morala se formeaza in situatii concrete in care copilul este angrenat ca subiect moral, in familie,in scoala,cu prilejul diferitelor activitati la care participa.Important este ca,din punct de vedere educativ, sa cream situatii favorabile,copilul putand percepe astfel sensul pozitiv al cerintei.

In consecinta,obiectivele educationale subsumate formariii constiintei morale sunt :

6

formarea reprezentarilor a judecatilor morale si insusirea teoriilor referitoare la normele morale existente si la evolutia lor.Reprezentarilor morale constituie reflectari intuitive ale caracteristicilor unui complex de situatii si fapte morale concrete,pe care copilul le-a perceput anterior.De la reprezentari morale, se trece treptat,printr-un proces de generalizare si abstractizare,la notiuni morale care permit intelegerea si insusirea critica a conceptiilor morale,care permit intelegea si insusirea critica a coceptiilor morale,argumentarea unor puncte de vedere asupra binelui.

formarea sentimentelor morale.Sentimentul moral constituie mobilul interior a actului moral si se reflecta in starea de echilibru dintre indivizi si norma morala,este expresia asumarii normei morale ca norma dezirabila.Sentimentele morale sunt »expresia subiectiva a cerintelor morale obiective » si indica gradul de acceptare a normelor, masura in care individul le simte,le traieste si se identifica cu ele(Nicola).Valoarea factorului afectiv transpare in contextul actiunii morale : « atunci cand nu produce sentimente favorizante aplicarii ei,instruirea morala devine simplu verbalism ».(Moise).

formarea convingerilor marale.Convingerile morale sunt rezultatul interiorizarii si integrarii cognitive,afective su volitive a normelor ce dau continut moralei,in structura psiha a persoanei(Grigoras I.,Stan L.).Convingerile constituie nucleul constiintei morale ,adevatare « trebuinte spirituale de comportare morala »(Nicola,p.2l6).Formarea convingerilor morale constituie premisa fundamentala a autonomizarii vietii morale a individului ; pe masura formarii convingerilor

7

morale,se produce o inversare in cadrul dinamicii personalitatii morale,prin trecerea de la determinare la autodeterminare,de la conduita motivata extrinsec la o conduita motivata intrinsec (Nicola p.2l6-2l7)

B.Formarea conduitei morale si a trasaturilor motrale de caracter.

Conduita morala reprezinta o maniera de a ne comporta,in bine sau in rau ; preseupune actiunea umana,condupa miltal si reglata de constiinta morala,care uneste organic faptele psihice cu cele de comportament.Conduita morala este criteriul principal de apreciere a valorii morale a fiintei umane.Constiinta morala este expresia culturii morale ; trecerea culturii morale subiective la manifestari morale concrete constituie trecerea de la constiinta la conduita morala (Moise C.)

Obiectivele educatiei subsumate formarii conduitei morale sunt :

1. Formarea deprinderilor morale-componente automatizate ale conduitei morale care se inculca prin exercitiu ;

2. formarea obisnuitelor morale- obisnuintele sunt deprinderi interiorizate, puternic inradacinate, definitorii pentru conduita umana ;sunt resimtite ca trebuinte interne.I.Nicola precizeaza cateva exigente ale formarii deprinderilor si obisnuintelor in contextul activitatii scolare.(p.2l8-2l9).-exersarea sa fie organizata incat sa se desfasoare totdeauna in concordanta cu cerinte precis si clare formulate.-prevenirea formarii unor deprinderi si obisnuinte morale negative.-respectarea particularitatilor individuale ale elevilor.

3. formarea capacitatii de a savarsi mari acte morale,care pedasesc nivelul deprinderilor si obisnuintelor

8

(Roman,l978).Marile acte morale constituie nivelul cel mai inalt al conduitei,deoarece implica trasaturi puternice de caracter,ce au la baza detasarea totala de frica si egoism.Capacitatea de a savarsi mari acte morale,depaseste nivelul deprinderilor si obisnuintelor morale,deoarece presupune trecerea de la un comportament moral automatizat la un comportament bazat pe ratiune (Roman l978) si pe capacitatea de renuntare la sine (Moise,C.Cozma,T...,l996,p.l38).

V. PRINCIPIILE EDUCATIEI MORALE

Principiile educatiei morale sunt teze normative care orienteaza si directioneaza activitatea educatorului in vederea realizarii obiectivului fundamental al educatiei morale, formarea profilului moral al personalitatii copiilor,in concordanta cu cerintele edealului educatiei.Din sistemul principiilor educatiei motrale fac parte :

a. caracterul activ al educatiei morale

Se impune,in cadrul educatiei morale sa valorificam experienta de viata a copilului si in acelasi timp sa-i oferim posibilitati pentru imbogatirea ei prin antrenarea la diferite actiunii practice.In virtutea acestui principiu,educatorul va trebui sa urmareasca cu predilectie acumularea experientei morale prin trairea unor fapte si imprejurari de viata bogate in semnificati si manifestari morale .

b. colectivul de elevi,cadrul social in care se realizeaza educatia morala in scoala

Educatoarea trebuie sa organizeze viata colectiva a copiilor insistand asupra integrarii lor in sistemul relatiilor interpersonale

9

ce se constituie inm cadrul acestui colectiv.Numaimuncind si traind in coletiv copiii vor ajunge sa inteleaga dinamica relatiei dintre dorintele personale si exigentele colectivului,sa simta sentimentul de responsabilitate pentru colectiv ,pentru fiecare membru al sau,sa se identifice cu nazuintele,perspectivele si bucuriile colective.

c. imbinarea exigentei fata de copii cu respectul pentru ei

Prin intermediul acestui principiu se exprimna una din trasaturile definitorii ale educatiei in general, al celei morale,in special.Respectarea acestui principiu impune educatorului o preocupare permanenta pentru dozarea sistemului de cerinte,concomitent cu eliminarea oricaror manifestari de banuiala,neincredere,suspiciune,subapreciere.Exigenta izvoraste din umanismul educatoruluiu,din respectarea demnitatii umane si este incompatibila cu asa zisul liberalism pedagogic.

d. sprijinirea pe elemente pozitive ale personalitatii copilului in vederea inlaturarii celor negative

Sensul acestui principiu rezulta din postularea existentei la fiecare personalitate umana a unor componente,tasaturi sau insusiri pozitive,de ordin intelectual,afectiv ,moral.Se impune, sa imbinam, intarirea pozitiva(incurajarea pe baza elementelor pozitive ) cu cea negatica (dezaprobarea manifestarilor negative), accentul punandu-se pe prima.Educatorul trebuia msa cunosca bine personalitatea copilului pentru a distinge ceea ce este pozitiv si ceea ce este negativ in comportamentul copilului.

e. respectarea particularitatilor de varsta si individuale in educatia morala

Potrivit acestui principiu procesul instructiv-educativ trebuie sa se desfasoare in concordanta cu particularitatile de varsta si

10

individuale ale copiilor,adica cu profilul psihologic al varstei si profilul psihologic individual.Fiecare stadiu de varsta are particularitatile si posibilitatile sale latente de manifestare.Cunoasterea profilului psihologic al varstei si a celui individual este indispensabila pentru tot ceea ce intreprinde educatorul in cadrul educatiei morale :formularea cerintelor,alegerea metodelor si procedeelor,imprimarea unui stil relatiei educative,folosirea diverselor procedee ale aprobarii si dezaprobarii.

f. continuitatea ,consecventa si unitatea in educatia morale

Acest principiu indica necesitatea de a urnari in timp si a adopta o atitudine consecventa in exercitarea actiunilor educative,pe fondul realizarii uni consens intre diferiti factori educativi.

Continuitatea este ceruta pe de o parte de insasi evolutia posihica si morala a copilului,care nu cunoaste intreruperi si stagnari,de particularitatile pedagogice ale formarii constiintei sin conduitei morale,pe de alta parte.

Consecventa in educatia morala inseamna fermitate pe linia indeplinirii cerintelor formulate,a realizarii unei concordante intre cerinta si fapta,intre actiune si aprecierea ei.Unitatea trebuie inteleasa ca,incluzand un consens intre actiunea tuturor factorilor educativi(gradinita, scoala, familie,) intre actiunea diferitilor agenti care actioneaza prin intermediul acestor factori(corpul didfactic,parinti,grupul,colectivul de elevi).

VI. PARADIGMELE EDUCATIEI MORALE

In functie de sesnsul dat moralei si invatarii valorilor, putem descoperiincateva paradigme :

- paradigma socratica

11

- paradigma spiritual religioasa,care gaseste in religie o sursa importanta pentru morala si educatie morala,fara a confunda valoarea morala cu valoarea religioasa.- paradigma sociala,care sustine necesitatea unei educatii morale laice avand la baza respectarea regulilor de viata sociala- paradigma constructivista ce se impune prin perspectiva psihologica si ideea « construirii » stadiale a moralitatii copilului.

VII. METODE SI PROCEDEE DE EDUCATIE MORALA

Pentru realizarea sarcinilor educatiei morale,educatoarea si invatatorul apeleaza la un ansamblu si procedee care,integrate intr-un tot constituie strategia educatiei in spiritul moralei.Specificul acestor trategii consta in folosirea constienta si sistematica a unor mijloace de actiune in vederea realizarii profilului moral al personalitatii copilului.Obiectivul acestei stategii este construirea constienta a personalitatii morala a copilului in concordanta cu imperativele moralei societatii noastre.

1. Explicatia morala

Cu ajutorul ei putem deszvalui continutul,sensul si necesitatea respectarii unor valori,norme sau reguli.La varsta prescolara accentul cade pe explicarea modului trebuie restpectata o cerinta morala, pentru ca pe parcurs ea sa se extinda si asupra motivatiei respectarii, a necesitatii indeplinirii ei.

Explicatia,indeplineste doua functii :una formativa si celalta simultativa.Prima consta in constiientizarea sensului unei cerinte morale externe,prin relevarea notelor definitorii,prin subliniarea nuantelor definitorii,ce rezulta dintr-o imprejurare concreta de

12

viata.Cealalta,consta in motivarea cerintei,in declasarea de trairii afective ,datorita fortei argumentative si persuasive a limbajului.

La varsta prescolara si scolara se cere ca explicatia sa pornerasca de la perceperea si observarea unor fapte morale, de la intuirea unor materiale didactice,de la antrenarea acestor copii in situatii reale.Explicatia morala,spre deosebire de cea didactica are un puternic caracter teologic, deoarece dezvaluirea sensului unor norme sau reguli morale se face prin prisma comportarii viitoare a elevilor.

2. Convorbirea morala

Este un dialog sau o discutie intre educator si copii prin care se urmareste clarificarea cunostiintelor morale concomitent cu declansarea de trairii afective din partea copiilor.

Avantajul dialogului consta in aceea ca valorifica experienta de viata a copilului.Initierea unei convorbiri asupra unui subiect moral este posibil numai cand copii dispun de o experienta in legatura cu cele discutate.

Se disting convorbiri organizate si convorbiri ocazionale.Convorbirile organizate sunt prevazute in programa

gradinitei si se desfasoara cu intreaga grupa, urmarindu-se cu precadere precizarea unor reguli privitoare la comportarea copiilor in gradinita.

Convorbirile ocazionale se desfasoara cu grupuri de copii sau individual ori de cate ori se iveste prilejul.Atunci cand diaogul are ca punct de plecare anumite abateri sau incalcari ale cerintei moralei, eficienta lor depinde de masura in care educatoarea sau invatatorul reuseste sa declanseze trairi afective negative de rusine si regret insotite de dorinta de a le indrepta.

Convorbirea morala indeplineste deci, functii multiple de informare, de corectare, de intarire privitoare la constiinta si conduita morala a copiilor.

13

3. Povestirea morala

Consta in relatarea si prezentarea, intr-o forma atractiva,a unor intamplari,fapte reale sau imaginare, cu semnificatii morale, oferind copiilor prilejul de a dsprinde anumite concluzii in legatura cu cmportarea lor.

Pentru desfasurarea ei profesorul apeleaza unor la scurte povestiri literare,istorioare, cu invataminte privitoare la diverse norme morale.ea se dosebeste de celelalte metode prin forma expunerii.Eficienta ei depinde de modul in care profesorul reuseste sa-l determine sa-si imagineze intamplarile relatate si sa se traspuna in desfasurarea lor.

Folosirea unui limbaj expresiv presarat cu figuri de stil,a unui material adecvat,precum si unor procedee retorice sau dramatice,sunt doar cateva verinte pe care le solicita aceasta metoda.

4. Exemplul

Se bazeaza pe intuirea sau imaginarea unor modele ce intruchipeaza fapte si actiuni morale.Daca prin celelate metode urmarim sa-i lamurim pe copii cum trebuie sa se comporte, prin exemple le oferim metode de comportare. La varsta prescolara modelul este imitat si preluat aidoma, fara nici un fel de prelucrare si filtrare interna.

La varsta scolara mica incep sa apara primele diferentieri si implicit o selectie a modelelor, criteriile de apreciere si alegere abazandu-se,pe aspecte exterioare si mai putin pe valoarea morala a comportamentului.

Vom distinge, in cadrul acestei metode diverse procedee.Vom avea astfel exemplele directe(personale)si cele indirecte(sau exemplificari). Exemplele directe sunt oferite de persoanele din prejma copiilor : parinti, educatoare, invatator, colegi, adulti.

14

Un loc important il ocupa exemplul educatoarei si a invatatorului precum si cea a parintilor.Ei trebuie sa selectioneze cu grija aceste exemple evitand o lauda exagerata care ar putea da nastere la invidii din partea colegilor.

Exemplele indirecte constau in relatarea sau descrierea cu ajutorul cuvantului a unor fapte, a unor ilkustatii,a unor actiuni morale iuntruchipate de o persoana concreta.exemplificarea poate fi realizata cu ajutorul povestirii, textele literare, televiziunii, filmelor, bibliografiilor unor oameni de stiinta si cultura.

Copilul intra in contact si cu exemple negative.Atentia educatoarei trebuie orientata in directia prevenirii influentei negative si a opunerii celor doua categorii de exemple cu scopul sublinierii celor pozitive.

5. Exercitiul moral

Consta in executarea sistematica a unor fapte si actiuni,in conditii relativ identrice,cu scopul formarii deprinderii si obisnuintelor de comportare morala,al elaborarii si sitematizarii trasaturilor de vonta si caracter implicate in atitudinea si conduita morala a copilului.

Aceasta metoda presupune doua momente principale : formularea cerintelor si exersarea propiu-zisa.Dintre multiplele forme de formulare a cerintelor mai semnificativ pentru copii pot fi :ordinul. Este o forma de exprimare categorica a unei sarcini ce urmeaza a fi dusa la indeplinire.

Dispozitia este o forma de ordin,dar mai atenuata,cu ajutorul careia formulam niste obligatii ce urmeaza a fi indeplinite.

Indemnul si sugestia sunt forme indirecte de formulare a cerintelor cu ajutorul carora reusim sa-i stimulam pe copii in declansarea si desfasurarea unor actiuni.

Alte forme : rugamintea, initierea de intrebari intre elevi, utilizarea perspectivelor.

Alte metode : aprobarea, dezaprobarea, povata, dezbaterile morale, analiza de caz si decizia in grup

15

VIII.CONTINUTUL EDUCATIEI MORALE

Continutul educatiei morale se refera la :- educarea copiilor in spiritul disciplinei(cunoasterea regulilor de comportare morala si formarea deprinderilor si obisnuintelor de comportale morala).- dezvoltarea deprinderilor de interactiune sociala, a deprinderilor civice,cooperare, respect,comportamentul de lider,de coechipier,de subordonat.- formarea atitudinii fata de munca,prin antrenarea copiilor in diferite activitati.Introducerea muncii in activitatea de joc,deprinderi de munca in invatamant. »Omul care munceste este rasplatit »- dezvoltarea sentimentului patriotic (de dragoste, respect, recunostiinta, fata de inaintasii nostri),dezvoltarea constiintei nationale,cunoasterea identitatii de roman.

IX.PARTICULARITATILE EDUCATIEI MORALE LA PRESCOLAR SI SCOLARUL MIC

Jean Piaget,Emil Durkein si Kohlberg au evaluat teorii cu privire la modul in care evolueaza personalitatea morala a omului.Piaget presupune o alternativa la conceptia sociologica a Durkein,din perspectiva psihologica a copilului.El considera mai interesanta si mai relevanta nu perspectiva interiorizarii unor reguli complet elaborate de adulti,ci experienta elaborarii regulilor chiar de catre copii,pentru a intelege « mecanismul » construirii moralitatii,interesanta pentru a face cercetari greu de elaborat.

Piaget concepe formarea morala drepot o evolutie de la stadiul realismului moral(al moralei ascultari eteronoma) cand valoarea si regula exista in sine independent si se impun in nmod

16

obligatoriu indiferent de imprejurari.La stadiul cooperarii si autonomiei constiintei morale regula nu mai este sacra si constituie un decret liber al constiintelor,o constructie progresiva si autonoma.Se face trecerea de la teama la convingeri.

Durkein vorbea de doua tipuri de morala :- eteronoma,autoritara care este necesara si trebuie sa realizeze o socializare metodica a tinerei generatii prin preluarea tuturor valorilor constrangatoare ale moralei sociale,transmiterea acestora in forma data si impunerea realizarilor in comportamentul omului,urmand ca omul sa actioneze liber,in limitele normelor,deci sa educe o constiinta metodica,o disciplina constienta,un autocontrol permanent raportat la norme si abtinerea omului de ale incalca.Kohlberg indentifica trei niveluri de evolutie a judecatii

morale iar pe fiecare nivel cate doua stadii :1. nivelul preconventional(4-l0 ani) in care caracterul moral al unei activitatii bun/rau tine de consecinte autoritate si ascultare relativism utilitar2. nivelul conventional(l0-l3 ani)in care ordinea sociala legala este criteriul moraliatii A) stadiul 3-intrarea in rol B) stadiul 4-lege si ordine3. nivelul postconventional (al mora;lei autonome in care valorile sunt abstractizate) A) stadiul 5-contractul social B)stadiul 6-al principiilor etice universale.

X.CUM INVATA COPILUL MORALA ?

Omul nu se naste fiinta morala,ci devine , iar maniera in care devine depinde esential de educatia pe care o primeste.Pe de alta parte, omul se naste cu inclinatie catre moralitate, cu simt moral .

17

« Orice doctrina etica, indiferent de forta ei persuasiva sau de prestigiul exterior, ar ramase fragila si sterila daca nu si-ar gasi un reazem solid in insasi natura morala a omului »(Soloviov,l994,p.69).Este greu, daca nu imposibil de precizat cu exactitate daca simtul moral este in totalitate sau partial innascut.Cert e ca cel putin o componenta a sa este innascuta si da specificitate comportamentului uman.

Darwin,credea,fara rezerve, ca deosebirea cea mai mare dintre om si celelate animale rezida in simtul moral,care este innascut si nu dobandit Dincolo de aspectele discutabile ale acestui punct de vedere,retinem natura morala a fiintei umane si ideea ca inclinatie catre moralitate trebuie considerata,,cel putin,in parte innascuta. »Simtul » moral se poate atrofia sau dezvolta,prelungindu-se intr-o constiinta morala inalta si conduita morala valoroasa.Dezvoltarea « simtului « moral depinde de educatie.

Copilul invata morala ca pe un ansamblu de reguli transcedente,cu atat mai sacre cu cat le intelege mai putin-Trebuie sa fie onest,politicos,etc.pentru ca « asa e bine » : « Trebuie pentru ca trebuie ».se poate vorbi,apoi ,de o relativizare a valorilororale in functie de consecintele faptelor sale,este o fapta buna aceea care ii aduce un castig,care are consecinte bune,si rea,aceea care dauneaza.

Vine insa un moment in care copilul trebuie sa faca propriile alegeri,sa separe singur binele de rau,sa decida pentru el insusi.Psihologii si filozofii educatiei considera ca aceasta atitudine e specifica preadolescentei si este esentiala pentru formarea personalitatii morale.

Momentul in care copilul are consecinta propriei sale alegeri morale,este momentul « trezirii » constiintei morale.Alegerea deliberata intre bine si rau,spune P.Botezatu,desi nu este expresia libertatii morale in intregime,este un element constitutiv important al acesteia(Botezatu,l976,p.24).

18

XI. INTERDEPENDENTA EDUCATIEI MORALE CU CELELALTE COMPONENTE ALE EDUCATIEI

Indiferent de activitatea pe care o desfasoara si de imprejurarile in care se afla,individul ne apare in ipostaza de subiect moral.In consecinta el actioneaza in virtutea unor mobiluri morale interiorizate in procesul interactiunii sale cu morala sociala,proprie societatii din care face parte.

Caracterul contradictoriu al acestuia ca si distorsiunile ce intervin in procesul interiorizarii genereaza individualitatea morala a fiecarui copil.Educatia morala urmareste conturarea si consolidarea profilului moral in concordanta cu imperativele moralei sociale. Un profil puternic structurat se va rasfringe in mod pozitiv asupra educatiei intelectuale. Trasaturi ca : perseverenta, tenacitatea, spiritul de discipliuna, respectul pentru adevar, spiritul de raspundere, constinciozitatea au darul de a mobiliza resursele interne ale personalitatii in directia unei productivitatii mai mari a educatiei intelectuale a receptivitatii si asimilarii valorilor stiintifice.Aceleasi influente pot fi extinse si asupra educatiei profesionale.Profilul moral imprima un consens valoriilor stiintifice si cele tehnologice prin prisma aplicarii lor in folosul oamenilor.

Educatia estetica este dependenta de cea morala prin interactiunea dintre idealul moral si cel estetic.Morala stimuleaza implinirea de sine a omului prin nintermediul valorilor estetice. Acestea la randul lor, sensibilizeaza si stimuleaza cunoasterea si intelegerea valorilor morale.Judcata si aprecierea estetica se intemeiaza si pe considerente de ordin moral.

Din toate acestea putem conchide ca educatia morala este o trecere de la morala la moralitate,iar scopul educatiei morale fiind formarea individului ca subiect moral,care gandste,simte si actioneaza.

19

20