EDUCATIA SI PSIHOMOTRICITATEA

UNGUREANU ELENABARBU ANCAMOGA MARIA

“…constiinta nu este altceva decat corpul,

restul este neant si

tacere.” Sartre

Psihomotricitatea

• interactiunea spiritului ( unitatea dintre afectiv si cognitiv) cu corpul uman

• modelul aptitudinal complex si functia complexa de reglare a comportamentului

• formarea inteligentei motrice

Legatura dintre psihic si motric si dezvoltarea acesteia in cadrul stiintelor interdisciplinare a fost denumita psihomotricitate, definita ca rezultat al integrarii functiilor motorii si mintale, sub efectul maturizarii sistemului nervos, ce vizeaza raportul subiectului cu corpul sau si cu mediul inconjurator.

(Enciclopedia Universalis – Franta 1990)

Psihomotricitatea face posibila:

 - adaptarea pragmatica (invatarea tehnicilor profesionale, manuale,

intelectuale),- adaptarea sociala

(modalitati de comunicare interpersonala),- adaptarea estetica

(tehnici de expresie corporala),- adaptarea educativa

….din primele luni de viata exista un paralelism intre evolutia motrica si evolutia intelectuala

…..la copilul mic disfunctiile fizice pot indica o posibila intarziere in dezvoltarea cognitiva

…..ce indica la adult un un spate curbat, un abdomen iesit in afara, un cap plecat?

…..sau dimpotriva un corp ferm, o coloana dreapta, un mers echilibrat?

Legendele considera corpul un axis mundi  - legatura sacra intre cer si pamant - 

Metaforele corporale:are coloana vertebrala capul plecat sabia nu-l taiema simt bine in pielea mea fluturii din stomacma doare inima, sufletul piele de gaina e cu nasul pe sus

De la corp la atitudine… Stai drept!

Orice postura corporala implica o atitudine: indemnul stai drept se transforma, in lipsa 

educarii atitudinale ordin catre rigiditate, lipsa de autenticitate.

Corpul este un ecran al vietii psihice

Putem sta ascunsi in spatele corpului nostru? Suntem diferiti si straini de carne?

Credem ca psihismul nostru se desfasoara intr-un alt spatiu..si nu in corpul nostru.

Ce importanta are acest lucru?

Ipoteza feedback-ului facial sustine ca

relatia cauzala dintre emotii si

expresivitatea fetei poate functiona si invers: zambetul poate declansa aparitia bunei

dispozitii.

Pentru un ochi avizat povestea vietii noastre, a emotiilor noastre, a neputintelor noastre sa

fie citita in corpul nostru, care este asemenea unui ecran pe care proiectam inconstient viata

noastra psihica.

Intervenind, prin educatie asupra posturilor, unind educatia intelectului cu cea fizica,

intevenim profund chiar in formarea personalitatii copilului.

Dezvoltarea psihomotorie cuprinde:

Dezvoltarea capacităţilor motrice, cum ar fi: viteza, forţa, rezistenţa, îndemânarea,

supleţea;

Dezvoltarea chinesteziei: percepţia complexă a mişcării;

Dezvoltarea priceperilor şi deprinderilor motrice:

mers, alergare, săritură, aruncare, căţărare, împingere, tracţiune, etc;

Dezvoltarea capacităţii de lucru a organismului şi de adaptare la sarcina de mişcare:

stăpânirea corpului, stăpânirea mediului).

Stadiile dezvoltării psihomotorii după Piaget

Din studiile de psihologie genetică efectuate de Piaget, amintim cei patru factori care se referă la dezvoltarea intelectuală a copilului:

Etapele dezvoltării intelectuale după Piaget

Prima etapă: simţul motor 0 – 20 luni;A doua etapă: perioada preoperatorie 2 – 6/7ani;A treia etapă: perioada operaţiilor concrete 6 – 11 ani;A patra etapă: perioada operaţiilor formale dupa 12 ani.

Componentele psihomotricităţii:

- sensibilitatea chinestezică;- simţul echilibrului;- simţul ritmului şi al aprecierii duratelor scurte;- coordonarea membrelor – homolaterală sau

heterolaterală;- coordonarea ochi – mână sau picior;

- coordonarea generală;- agilitatea;

- precizia şi stabilitatea mişcărilor;- aprecierea oportunităţii acţiunilor în diferite

momente de timp;- lateralitatea;- schema corporală.

Exista urmatoarele categorii de descriptori:

ImitatiaActiunea/Manipularea

PreciziaClaritatea

Naturaletea transferului si originalitatea

Concepte si principii ale motricitatii

Principiile fundamentale ale cresterii si dezvoltarii psihofizice sunt:

- Cresterea cefalocaudala- Dezvoltarea proximodistala- Integrarea functiilor de baza

Legea fundamentala a psihomotricitatii leaga dezvoltarea psihofizica de dezvoltarea SNC

Dezvoltarea creierului este o forma interna a dezvoltarii, corelata atat cu dezvoltarea fizica, cat si cu dezvoltarea motorie

R. Zazzo (1970):

“Educând motricitatea înseamnă a-l pregăti pe copil pentru sarcini profesionale, dar înseamnă, în acelaşi timp, a-i ameliora echilibrul fizic şi mintal, a-i da gradat stăpânire pe corpul său, a-i multiplica relaţiile eficiente cu lucrurile şi relaţiile armonioase cu un alt individ. ”

Educatia somatica Invatarea prin integrare minte-corp. 

Traire-asimilare-reflectie-actiune ( Kramer, 2001)

Analiza psihologica a programelor de educatie psihomotrica arata ca a-ti percepe forma, a-ti cultiva si afirma pozitiv corporalitatea intr-un

mod sanatos si corect implica inteligenta, sensibilitate, strategii cognitive, minte in miscare

si profund pozitiva.

Extensia educatiei somatice, ca unitate intre corporalitatea si mentalul aflate in formare, atinge zone mult mai intens cercetate astazi:

invatarea scrisului, cititului, dar si a altor domenii cum ar fi geometria, desenul si muzica

Inteligenta psihomotrica

Sintagma ce exprima rezultatul sinergiei intre motricitate si rationament

Exprima conexiunea dintre nivelul senzoriomotor, cognitie si metacognitie

“Adevarul este ca oricine locuieste intr-un corp uman poseda un instrument remarcabil”

(Goleman, 2006)

Zonele de impact ale inteligentei motrice le regasim in:

- Stiinta- Arte vizuale- In miscare (miscare creativa, atletica)

Teoria inteligenţei multiple

Dezvoltată în anul 1983 de Dr. Howard Gardner, profesor la Universitatea Harvard;

Oamenii posedă cel puţin 8 inteligente, fiecare corelată cu o zonă specifică de pe creier.

 “Calea prin care un individ poate să îşi rezolve problemele de viaţă reală, abilitatea de a crea sau de a oferi un produs, potenţialul de a găsi sau de a crea soluţii 

care să faciliteze achiziţia de cunoaştere nouă.”

Cele 8 tipuri de inteligenta:

1. Inteligenţa verbală/lingvistică;2. Inteligenţa matematică/logică;3. Inteligenţa vizuală/spaţială;4. Inteligenţa ritmică/muzicală;5. Inteligenţa corporală/kinestezică;6. Inteligenţa interpersonală;7. Inteligenţa intrapersonală;8. Inteligenţa naturalistă.

Tehnica Alexander

• Tehnica Alexander este o metoda de eliberare a tensiunilor fizice si psihice pe care le-am acumulat de-a lungul vietii.

• Acestea pot acea o contributie la aparitia durerilor de cap, de spate, a problemelor cardiace, a artritei si a depresiei, precum si a unei intregi game de suferinte.

• Nu este o terapie, ci un mod de educare somatica, reeducare psihomotorie.

• Principalul scop este acela de a renunta la automatisme fizice, bine inradacinate

• Pentru aceasta trebuie adoptat un mecanism de inhibitie ce consta in oprirea constienta a unei actiuni obisnuite sau automatice, urmand a fi inlocuita cu alta, adecvata.

Presupune restabilirea gradata a relatiei naturale dintre cap, gat si coloana este o sursa

de sanatate.

Astfel, persoanele devin mai calme, mai increzatoare, dispun de mai multa energie,

rezista mai usor in situatiile stresante si gandesc cu mai multa claritate.

• Alexander a descoperit discrepanta dintre ce facea si ce credea ca face: corpul sau se incorda in anumite puncte, iar coloana era solicitata in mod nejustificat.

• A facut o serie de exercitii care sa-i detensioneze spatele, dupa principiul ca, reducand tensiunea din ceafa, capul nu mai apasa coloana, iar aceasta se relaxeaza.

Alexander sustine ca “modul de a gandi se afla la baza oricarei actiuni si el determina contractia sau relaxarea corpului. Felul in care ne simtim nu este ceea ce suntem si ceea ce suntem nu

e neaparat ceea ce parem”.

Tehnica Alexander ne învaţă cum să ne utilizăm în mod corect propiul corp: cum să ne

mişcăm, să stăm drepţi, să respirăm, să învăţăm, cum ne organizăm concentrarea şi atenţia şi mai ales cum ne stăpânim reacţiile

în situaţii solicitante.

• Miscarile corporale sunt influentate de factori mentali, emoţionali şi fizici, care sunt în relaţie unul cu altul într-un mod subtil.

• Unii din aceşti factori pot fi aduşi mai mult sub controlul conştiinţei. • Un factor principal care are o influenţă majoră în activarea

tendinţei de expansiune este modul în care capul este susţinut în vârful coloanei.

• Atunci când capul este blocat într-o poziţie fixă cu multa tensiune nenecesară, greutatea lui – aproximativ 5 kg la un adult - începe să apese în jos pe coloana cervicală.

• Pentru a contracara acest colaps, muşchii încep să se rigidizeze în anumite regiuni ca abdomenul, partea lombară, pieptul, gâtul şi umerii. Chiar oamenii sănătoşi, care arată bine fizic, pot folosi mai multă tensiune decât e necesară să se susţină şi să se mişte.

Jacob Bronowski ( The ascent of Man) scrie: “Noi suntem unicul experiment al naturii care

poate demonstra că inteligenţa raţională e mai utilă decât reflexul. .In Om creierul

trebuie să fie un instrument de pregătire înainte să fie un instrument de acţiune.”

Am avut cea mai umilitoare experienta din viata, intelectual vorbind, atunci cand am realizat ca nu sunt in stare sa execut propriile indicatii de miscare, incluzand cele inhibitorii, atunci cand

incerc sa ma asez pe un scaun, folosindu-mi chiar capacitatile mentale cu care ma mand

resc atat de mult.

“Aceasta scriere contine, in opinia mea, promisiunea s potentialitatea unei noi directii

deacre avem nevoie in educatie”

Bibliografie

• Alexander, M., F., (1945), The use of the self, Bexley Kent, Integral Press.

• Brennan ,R. (2003), Vindecare prin metoda Alexander, Bucuresti, Editura Teora

• PIAGET, J. (1979) – Construirea realului la copii, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti

• Gardner, Howard – Inteligente multiple – format pdf