EDUCATIAMONTESSORIPENTRU COPII MICI
CUM SA.II CRESTI COPILUL PENTRU A DEVENI
O FIINIA DESCHISA SPRE LUIVE SI RESPONSABILA
GHID PENTRU PARINTI
SIMONE DAVIES
ILUSTRATII DE
HIYOKO IMAI
LITEFIABucuregti
2020
CU PRINS
L Atj oLLIL !N!
INTRODUCERE
r. S; s.himb;h fe u cumiiinreeg.mpe.opjmclr: Dc .e ilbesc .op ii nrl.
r. Ce t, eb!le s; :t m despre copiit m ci
r'l Cr.sterea un!i copil Montessori
aj Cum s; lo oseitl ellc e rt .ce.sl: ..rr.
CAP!T.)LL] iJ'
INTRODUCERE iN FILOSO FIA MONTESSORI
r! s.urt istor c . m.rodel ll0nress.r
.r Educaria trad t o,rali vers!s educar a
22 C:Levd princ pii Mohtessorl
,#kg;A'#l
NS
E
n felulcum iiintelesem pe copiiimici
+ siim despre copiii mici
Jo!i copil Montessori
.se9ii eff cient aceast6 carte
ix Ft!osoFta MoNTEssoRt
t a I 6etodei Mo ntessori
aiil,onals ve.sus educa!la
CAP IOLUL TREI
ACTIVITATI MONTESSORI PENTRU
coP t Mrcr
34
35
39
CAPITOIII PATRTI
84
Activit;li f,lontessori pentru o dezvoltare
intesral;
Prin ce se caracierizeaz; activit:!ile
Cum ii prezinli copilui!i o activiiate
Principiisenerale de linut minte
Cum pregStegti o activitate
Tipuride activit;!i
a2 Coordonarea man6 ochl
45 Muzlca gi migcare
a7 Via!6 de zi cu zi
52 Arre : inoemanare
CAteva 96nduri despre aciivii6!ile in aer liber
giin naiu16
.l!.5riil.. non-Monteqrori
si cREITEM uN coptL DEscHts LA
NOU, CARE SE STMTE YiZUT $t AUZTT
PARTEA iNTAI
CUI.1 STII"lULEZI CUR OZITATEA COPILULU
94 Cinci factori care incurajeazi curiozitatea
ql increderea in copil
9s Un mediu de invatare bogat in stimuli
95 Timpul
e5 O bazi siq!r; sisoLidE
96 C!ltivarea sentihentului de uimire
oo Sapta prilcipi pelrrL o 5i.lj Lman; cu'ioasd
96 la te dupa copi
97 inc!rajeazs inv;lare6 cond6tE ti
CAPITOLUL C ]NC
98 lnclude copilulin viala de zi cu zl
Ajui;.mb s; mE ajut singur
lncurajeaz6 i fieativitatea
ACCEPTA COPILUL A5A CUNl ESTE EL
r07 Arai; i copiiului c5 este important, c; are
loc!l lui in familie ;i c5 i! accepli a;a cum e
ro8 Fil lnterpretul lui
ro9 Tolereaz:-iorice emolie, dar nu o.;ce
comportament
lro Ofe16 ileedback, nu laude
lr2 Roluri ii etichet;ri
ld&d
4t4t
AMENAJAREA CAS:I
7a Amenajarea de spaliiin stil l'4ontessori
7s Camer: cu camer6
75 Camera de zl
76 B!cit;rie
77 Ootnltot
78 Eaie
78 Zona de actlvlt6!iartistice iimanuale
79 Loc pl;c!t peniru ciiit
Principii generale de tlnut minte
8r Cum si ai o case ,aerislta"
82 Creeaz; confori
82 Amenajeaz: o locuinla eficienti
83 imparte spa! ullnire copii
83 Cend sp6!iul e hlc
lmport6nta mediul!i de acasi
O vizite intrun c6min Moniessori
CAP]TOLUL 9AS E CAPITOLUL 9APTE
CULTIVAREA SPIRITULUI DE COOPERARE 9Ia StMTULUt RESPONSABtLtTiTI
PARTEA iNTAI
CUI'4 FACI COPILUL SA COOPEREZE
lr6 De ce educatia Monressori nu folose;te
ameninliri, mite sau pedepse
rr8 Cum rezolvi probleme impreuna cu copilul
r2r Cum implici copiiolin luarea decizii o.r22 Cum vorbesti astfelincat s6-t :ju.ti s6 ascuke
124 Cum ili gesiionezi astepririle126 Bonus Scrie un bilet
CUM STA 8IL E ST I LIN,lITE
r28 E normals; stabilefti limjte
rr9 Formuieaze cla I limitele
r3o Aplic; limiiele aclionand ctar 9i cu bunivoinfil3J Accept6 emotiile negarive
134 Gestionarea crize or de nervi
136 Ajui;'ls6 i.drepte situalia
rl6 Restabileste leg;tura cu copiluldup: ce s-a
inigiit
r38 Sfaturi peniru stabilirea limitelor
r,4r Ce e bine si relii despre limire
tlr
si pUNEM iN p R AcT tci
PARTEA iNTltRITUALURIZILNICE
144 Uo program zilnic
r46 Obiceiuri 9i iradilii de tamitie
uz lmbricatul 9i plecarea de acas6
r55 Somnul
rs8 Sp;latu pe dinli
GEST|oNAREA scH i BA R tLoR
rss Renuniarea la pampers
162 Desp;rlirea de suzet;
r6l Cand copil!l nu mai e singur la p;rinli
iNSUgTREA uNoR DEpR NDERT
FOLOSITOARE
169 Cum imp;riim cu aliiice avem
r70 Cum puiem intrerupe un adult
r7r Deprinderipenirucopiiiintroveriiti, , C;ad copi Jl lovesLe/nur(6/:ipinge/druncd
r76 Dezvoltareacapaciti!jideconcenrrare
177 Gestionarea st;rilor de frustrare
r78 Cend copilul se aga!; de iiner80 Timpul petrecui in fala ecranelor
r8r Bilingvismul
#-@
IPRACTICi
-NICE
satraditii de tamilie
l:i plecarea de acas;
3 dinli
\ SCHIIY BARILOR
lulnu mai e sing0r la p;rin!'
iOi DEPRINDERI
:
rtim c! altiice avem
n intre.upe un adult
i pentru copiii introverti!i
lul loveste/musc;/impinse/arunc;
:a capacit;tii de concenirare
:a ste.ilo. de frustrare
tul * aga.: de tine
rkut in fata ecranelor
ri
192
r95
si FIIADULTUL
Pregatirea adultului
Grija de sine
Cultiv;-!i o sandire deschis; spre inv:lare
incepe 9i sfAr;e;te ziua bine
observa!ia
Unrpl€ re,ervorul emotional- pe alt;u 9i pe
Fii cs16uza copilului i6u
C6nd casa iti di o mAn; de ajutor
Fiicinsiit
Asum: li responsabiliiatea peniru viala 9i
aleseri e tale
r97 invali din propriile gregeli
r98 Bucur;-te de ceea ce elti acum
r98 Fiiconttient de tineinsu!i
r99 Continui sA exersezi
CAPITOLUL NOUA
COLABORAREA iN FAMILIE
2o2 Cum rimane cu ceilalli?
2o3 Perinliisunt giei oameni
2o5 CAnd copilul preferS un p;rinte
204 Cheia colabor;riiin familie
2o5 Cooptarea familiei
2o7 Bunici;ialte persoane care au sril; de copil
2o8 Conflictin Iamille
2o9 ,,Divor!" nu trebuie s; fie un clrvant murdar
CAPITOLUL ZEC E
lNTiLNtRt cu FAMTLll MoNTEssoRr
Kylie, Aaron, Caspar, Otis iiOtioCu m ,,montessorim'
22r Mongolis
Enerel, Bayanaa, Nimo iiOdi
Beth, Anthony si Q!entin
Via!a noastr; Monlessori
223 slJA
Ahy,.lames, Charlotte 9i Simoi
lYontessoride Midwest
Simone, O lver ii Emma
Ausftali6 9iJ:rile de Jos
225 S€ € mea de clasa
Jacarand6 Tree Montessori
Amsterdam, T;rile de Jos
226 RECOMANDARI DE LECTURA
CAPITOLUL OPT
CUM
r86
t87
t88
r88
CE
212
2)3
217
217
POVESTI ADEVARATE
2r8 MULIUMIRl
ANEXA
234
in loc de una, spune alta
Unde s:se9tl materlale timobilier Montessori
Gredinilele ii gcoLile Montessorl
236 Ce si cauli l. o gr6dini!;/icoal;
257 C!m arati o zi obilnuit; intr o gr;dinii;
238 Educalia Moniessorie potrivit; pentr!
239 Cum fac copiiitrecerea de a o gridini!:/
;coa 6 l',lontessori a una tradl!ional;?URMEAZi
Pregitirea pentru gr5dini!;
E timpuls; schimbEm educalia copiilor
E iimpul s6 facem pace
240 StSriti nevoi
242 Relet; de plasti in;
243 Aciivii6ii Montessori pentru copii mlci
254 lndice,s
ACTtVtTiTt MONTESSORT PENTRU
O DEZVOLTARE INTEGRALA
Adesea, cel mai ugor mod de a introduce metoda Montessori acasi e sA incepi cuactivite(ile.
Acestea lrrmiresc dezvoltarea copilului in toate priviniele. incepem prin a_l observa,ca si vedem care-i sunt nevoile, apoi pregetim activitdli care sd satisfaci aceste nevoi.
IatA nevoile copiilor mici: si gi tbloseascd tnainile in diferite moduri (si apuce obiecte,sd 9i cuprindd mijlocul, sd transfere un obiect dintr-o ndni intr alta, si care lucruri,sh-;i foloseasci amandoui mdinile odati); si exerseze abilitdti motorii grosicre; sa seexprime; si comunice.
Activitilile Montessori pentru copiii mici se impart in cinci mari categorii:
l. coordonarea mdni-ochi
2. rnuzici gi migcare
3. viala de zi cu zi
4. alte gi i11demenare
5. limbaj
in anexa cirlii vei gisi o listi cu activititile Montessori pentru copii mici.Varstele specificate sunt doar orientative. Nu uita si observi copilul, ca si vezi ceactiviteti ii retin atenlia, $i de-le la o parte pe cele prea dificile sau prea uqoare.
lllllI I *; ll
:!rri acasi e si incepi cu
=. ir:epen prin a-l observa,::.:a satisfaci aceste ncvoi.
:r:r roduri (sd apuce obiecte,:: ::rtr alta, se care lucruri,--ii:: notorii grosiere; si se
:-:: i:a:i aategorii:
..:::.opii lnici.-.: cc.cilul, ca si vezi ce
:::le sau prea usoare.
PRIN CE SE CARACTERIZEAZIACTTVTTIT|LE MONTESSORT?
Activiti!ile Montessori yizeazi de obicei o singuri abilitate. De exerrplu, introducereaunei mingi irtr-o cutie printr-o gauri il ajuti pe copil si-!i insuseasci exact aceasta deprin-dere. Materialele Montessori diferi astfel de nulte jucirii de piastic traditionale care vor siantreneze lnai mLllte deprinderi odati, avend o parte in care mingea e hrpil]si, o parte incarc cade, alta care face zgomot fi ?lfa mai departe.
Prefelim de asemenea si folosim rnateriale naturale. Copiii mici exploreazi cu toate sim!uriJe. lVlaterialele naturale, precum lemnui, sunt pldcute la atingere gi, in general, sigure,dacd sunt bigate in guri, iar greutatea lor tinde si r.arieze direct proportional cu mirimeaobieclului. l)efi sunt uneori mai scurnpe, jrciriile de lemn au adesea o rczistenli mai mare
;i pot fi cun.rpiratc la mina a doua si apol date mai departe dupil ce copilul gi-a pierclut interesul fati de ele. in plus, depozitarea lor in recipiente ficute din materiale naturale, plecumcogurile de nuiele, incorporeazi in spa{iul locuibil elenteute confeclionate nanual gi ii diun plus de frumusele.
Multe activititi Montessod au un inceput, un mijloc si un sfArgit. Copilul poate ircepe cuo mjci parte din intreaga suitd de pa$i gi, pe misuri ce cre$te, va 1i capabil sA ternine fofciclul de lucrtL, inclusiv si pund obiectul la loc pc etajeri. Are un sentimcnt de caltn in timpce facc o activitate ;i de satisfaclie, dupi ce o incheie cu bire. De exemplu, cAnd aran-jeazd flori in glastli, copilului poate si-i placi la inceput doar sA toarne api ii si $teargd cuburetele ce s-a virsat. Treptat, el va invita toqi palii ii va incheia ciclul dc l,rcru va r:mplelnai multe vaze mici, va aranja toate florile in ele, va pune matetialele ia locul lor dupi ce a
rcl'lrinar .i \a 5terBe dpd \cur\,) p( J,'\.
Materlalele pentru activiti{ile lvlontessori suil complete. Pentru copii, e intportant stl
poati duce o activitate la bun sfirgit, fiinclci aga sin.rt ci dobdndesc o deprindere. Pol der,cni
frustra{i daci, de exemplu, lc lipseEte o piesi de puzzle. Daci naterialui are vreo piesi lipsi,renuntim la el.
lviaterialele peDtru activititi suot adesea aranjate in tlvite Qi coguri individuale. in fiecarecos,, copilul gAsegte 1ot ce i trebuie pentru a ducc la indeplinire sarcina clc unul singur.De exemplu, daci irLcreazd cLl l1pi, putctlt avea grijd si ilcludern uD bluete sau o lllanuside prosop, ca s:r stcargi ce s-a vArsat.
Copiii ajung si facir bine o activitate p n repetilie. Actl\itatea trebuie sifieexactlaniveiullor de dezvoltare suficient de solicitanti ca se nu fie prea u!oa:i, clar. nu atit de dificili, incltsi i faci si renun.te. imi place cind vdd cirlige)e tle mfe cu care sunt prinse de uscitor foile de
desen - semn ci nicii mei prieteni s au strdduit si iltvcfe culn si-fi atime picturile l.r uscat.
I
1
Copiii pot se se concentreze uneori doar asupn uneipi4i dintr o activitate $i s o repetenumaipe aceea. Pot exe$a, de pilde, cum si stoarce un burcte sau sA umple o carafi cu apide la robinet. Noi ii urmirin.r gi le din voie sA repete de mai multe ori partea pe care vor sA odeprindi. PAn[ la urmi, vor adiuga $i ab pa$i din activitatea respectiva sau vor trece lao aclivitate noua-
Copiii au libertatea si-gi aleagi activitetiie. Spatiile noastre sunt organizate astfel incAtsi incurajeze aceasti libertate de alegere, oferindu,le un numer limitat de activitefi pecare ei se antreneazi sd le ducd la bun sfArsit.
,Sarcina de a preda dev ne slmplb, pentru c6 nu trelcuie s6 a egem ce sa
predbm, c doar s5-i punem totul la indem6nb pentru a-i sallslace apetitulmenta . El trebuie sd aib: ibertate deplind de a egere, sl atunci nu are
nevoie decAt sb repete experienla, care va lr marcati, treptat, de o aten!iesi un interes tot mai mari, pe mEsuri ce e isi insugeste cunos|ll!e e dorite.,,
Mar a lVontessor, Io Fducote the Humon Potenii.Jl
cuM ir PREZtNTt COPtLULUtO ACTIVITATE
La cursurile de formare, educatoarele Ei profesorii Montessori invafi sd le arate copiilorcum sd desfigoare o activitate in clase fAcAndu-le o ,,prezentare.,. Inlr,o prezentare,liecare activitate e impirfiti in etape mici, de la aducerea tivilei pe masd la prezentareaactivitilii pas cu pas ii ia punerea tevilei inapoi pe etajeri. La cursuri, repetim prezenta_rea fiecerei activitili de mai multe ori. Dupe aceea, daci vreunul dintre copii are ner.oiede ajutor in timpul orei, cunoagtem activitatea atat de bine, incat putem improviza,iinterveni pentru a-i oferi exact atat ajutor cat ii trebuie,
Putem folosi aceeagi abordare gi acasi, pregetim o activitate, o facem mai intei complet,apoi o segmentim in pa!i mici, pe care ii exersdn-r ca s6 vedem cum s_ar descurca sicopilul.
Si l lisdrn pe el si aleagA activitatea care I intereseazi qi s-o incerce atat cat poate, terdsi intervenim. Chiar.dacd scapi ceva din mAni, mai bine ne stipanim, ca sA veden dacireaclioneazd gi ridicA singur obiectul cizut pe jos. Daci observam ci se chinuie fi e frustrat, putem interveni spunindu-i: ,,Uite!", dupa care ii aritam, lent, cum sA risuceasce,de exemplu, capacul unui borcan- Apoi ne putem retrage din nou, ca si vedem cum sedescurcd.
1:r oactiYitatesis o repetc
. r:ir ja umplc o calali crr api-:ilie oii parlea pe care \.or si o
:;r:ecti\ a sarl vol ttece la
r:.i surlt organizate astfel ircAt:::11ar lirnitat de activite!i pc
--.a:--.=gemcesd_ : ::: ::aae apel tul
l: - : :.-.-ai ,rLr are
: -: : a:::::. Ce o alenlie
: : , _:: Iele doa t-a
: - -- - ":,: Poientiol
:t ii ir\-a{d si le arate copiilor:.:ire . intr-o plezent?rre,
:. i:ei f'e nlasi la prezetltarea: !: JursLlri, repetim prezeita:i- rrl dintre copii are nevoie
r:. :liai lutellr imProviza fi
:::. o iacem mai intii complet,..rer aum s-ar descurca si
. r. in.erce rtat cat poate, l:iri..i stepiinirn, ca sA Yedcl'u claci.:iaranr ci se chinuie !i e frus-::l:::. lent. cuDr sir risuceascilJir nou, ca sd veclem cum se
lati citeva sfatu|i despre cum si-i prezinti copilul!i o activitate:
. !i mi$ciri precise ;i lente cu mriinile, astfel incdt copilul si le observe ciar.De exernplu, imptrrte descheiatul unui lasturc it'\ pa!i tr.tici ti ar ati i I pe fiecarccu incetiDitorul.
. Eviti si vorbe;ti ir1 tirnpul prezenlirii; altfel, copilul nu va ;ti daci si se uite la tine.ind rorl'estrr'u ll nainilr't,r e
. incearci sl ialili de frecare dati in acelasi mod, ca si-i fie mai usor si prirdi oricepas pe care l a omis.
. Mifurieftc obiectele astiii incit copiiul si te poati imita. loloseste, de exemplu,cloul miin j ca sd call o tivili, un pahar sau:rlte objecte.
. Daci nu vrea si-l ajuti, s-ar putea si accepte lnicar o sugestic t'erbali de tipul,,iinpinge!" sau,,scoate!". Sau il po!i lisa si incerce de unul singur, pend reusestesau pArd renurli !i reia tolul alti dati.
Prima oar; am auzit acronimul SHOW de la Jeanne-Marie
Paynel, prietena mea lVontessori. E un mod utiL de a le aminti
adultilor si'si foloseascE m6inile cu incetinitorul ti s6 omite
cuvintele cAnd le arati copiilor ceva nou.
Copilul poaie astfel s;,,prind;" instruc!;unile mai usor.
Misc;rile noastre sunt lente si usor de urm5rit. DacS le inso!imde cuvinte, copilul nu va sti dac6 e mai bine si ne asculte sau
s5 ne urmireasc5.,Aga cd r;manem t;culi, pentru ca el s6 se
concentreze asupra misc6rilor noastre.
PRINCIPITGENERALE DE TTNUT MTNTE
t. Lasi copilul si conducS
Ia te dupb ritmul !i interescle lui. Di-i timp sA aleagi singur, in ioc si i sugerezi sau siJdirijezi. Lasi-l si aleagi clin activitetile pe care le exerseazi la moneDtul respectiv - l.liciprea sinple, nici ptea complicate. Ceva care si-l provoace, dar si nu fie alAt de clificil,incit si l faci sd lenurte.
36
2. D;-i voie s; lucreze la o activitate atat c6t doreste
Cat timp copilul e conc€ntrat asupra unei activititi, e preferabil si nuJ gribin sitermine, chiar daci alt copil alteapti la rdnd. Dupi ce a parcurs o o dati, intreabi-l clacinu vrea s o reia. in felul acesta, il incurajezi si exerseze gi ii dai ocazia si repete gi se-riimbunitileasci rezultatele, mdrindu $i capacitatea de concentrarc.
ldeal ar i si nu-l intrerupi cand e foarte coDcentrat. Un simplu comentariu ii poatedistrage atentia de la ceea ce incearcd si faci, Qi e posibil sA abandoneze complet activita-tea. AgteaptA peni se uiti la tine dupi feedback, intervino pentru a-i oferi aiutor cenddevine tiustrat sau ai grijd si I rogi, de exemplu, si vini la masd abia dupi ce a terminat.
3. Eviti s5-l testezi
poate ci nu re ddm seama, dar ii testim pe copii perlnanent. ,,Ce culoare e i,loarea?", ,,Citemere am in mand?': ,,ii afili bunicii cum $tii si rnergi?"
$i eu am procedat la fel cdnd 6ul meu era mic. De multe ori ii ceream si faci o demonstraliea noilor abilitifi deprinse oi si arate ceva. Poate voiam si mi dau marc ori poate sd-l impingde la spate sA invete pulin mai repede.
Acum, imi dau seama cd acest gen de indemn e penttu copil un fel de test, care are, ingeneral, un singur raspuns corect, asa incit, daci rispunsul lui e gregit, nu ne rimine decAtsi-i spulrem: ,,Nu, floarea e galbend, nu albastri". Nu-i un nod tocmai grozav de a i conso-lida ircrederea in el insusi.
in loc de asta, putem continua se numim lucrurile, si-i punem intrebiri care si-i atate curiozi-tatea qi si I observin ca si vedem ce deprinderi !!alnsu$it deja gi pe care inciIe exerseazi.
Eu am ajuns sd testez un copil numai daci sunt absolut siguri ci gtie rispunsui corect si civa ll incintat si mi-l dea. De exen]plu, daci a tot exersat identiflcAnd obiecte albastre de unulsingur pot arita cu degetul spre un asemenea obiect, intrebindu-l: ,,Ce culoare are?", iar el vaii fericit si strige: ,,Albastru!". Asta incepe si se intample in jurul vdrstei de 3 ani.
4. Puneli materialele la loc dup5 ce ali terminat
Cdnd copilul a incheiat o activitate, il putem indernna si puni materialele folosite lalocul lor pe etajeri. Repetarea acestui gest il face si inleleagi ci existi un irceput, unmiiJoc 1i un sfar.itpentrtr orice.ar(ine.
in plus, a pune lucrurile inapoi la locul lor creeazd or<line si armonie in spa{iul de lucru.
gte
:terabil sa nuJ grdbim sd
ra..urs-o o datd, intreabdl daci: ii dai ocazia si repete gi si gi
:taenttare.
.implu comentariu ii poatesa abandoneze complet activita-
-. Dentru a-i oferi ajutor cenda nasa abia dupd ce a terninat.
:, -Ce culoare e floarea?", ,,Cdte
li ;eream sa faci o demonstratie1a Jau mare ori poate si-l inping
. un rll de test, care are, in:ri e grelit, nu ne rimene decet
...i tocmai grozav de a-i cor-rso
n intrebari care si-i a,tafe curiozi-:ja si pe care inci le exerseaze.
rd .a stie respunsul corect si ca
riilicind obiecte albastre de unuiindu-l: ,,Ce culoare are?", iar el va:u.ul \-arstei de 3 ani.
puni materialele folosite latrga ca exista un inceput, un
: si armonie in spatiul de lucru.
Copilului foarte mic putem n.rai intli si-i aritim noi unde stau lucruriie gi cum si lepuna la loc, ca ultimi parte a activitilii. Apoi, putem incepe si le ducem inapor impreuni - el cari o parte, noi, restul. Dupi care putem construi pe aceasti bazA, de pildiincura.jdndu-l si le puni la Ioc singur: batem, de exemplu, ugor cu degetul pe raftulpotrivit. 'l'reptat, vom vedea ci va face asta tot nai mult de unul singur.
Poate ci n-o va face in fiecare zi, aga cum nici noui nu ne vine si gitim zilnic. in loc siinsistem, mai bine ii spunem: ,,Vrei si le aqez eu in locul tiu? Bine, eu duc asta, tu ducicealaltd".
Pand gi copiii mai ntiricei s-ar putea si aibe Ilevoie de ajutor ca s; segmenteze aceastisarcini in perli mai ugor de realizat. ,,Hai mai irtai si punen.r cuburile la locul lor 9i apoine ocupim de cArti."
Dacd au trecul la urmitoarea activitate, eu in general nu le distrag atenlia. A$ez lucrurilela locul lor singurd, ardtdndu-le, prin puterea exemplului, ce trebuie se lacd data viitoare.E posibil ca ei sd nu ne vadi propriu-zis, dar s-ar putea s; ne zireasci totuqi cu coada
ochiuluj sau sA absoarbA incongtient moclelul oferit.
5. Arat;-i prin exemplu personal
Copilul invald multe obselvAndu-ne pe noi 9i pe ceilalli din jur. Ne puten deci gandicrun va reuqi el si faci o anumiti activitate Si-i putem ofe(l un exemplu - de pildi,irnpingem cu amendoui miinile scaunul sub masi, nu ne agezim cu fundul pe o masisau o etajere joase ti cirim cate un singur obiect odati.
6. LasE-l si utilizeze materialele oricum dore;te, dar oprette-l c6nd le {olo-segte in mod nepotrivit
Ulrcopilvaexploramaterialelepertruactiyitiliindilelitemod.i(adesea,nea$teptatepentru noi). Nu e cazul se-i limitim creativitatea iitelvenind, ca si-l corectdm. Dacinu strici mater ialele, dacd nu-qi face rdu sieEi sau altcuiva, nu e neYoie sil iirtrerupem.Evertual putem sA ne notim in gdnd 9i si i aritim alti dati cum si le foloseasci. Spre
exernplu, dacd il veden ci umple o gileate cu stropitoarea, ii putem ardta i!tr-un altmornellt, cind [u e concentlat la ceva, cum sd utilizeze stropitoarea pettru a tlda plantele.
Cind insd un copil folosegte in mod neadecvat obiectele, putem interveni cu blendete.
De exenplu: ,,Nu pot si tc las si loveqti cu paharul in feleastr5". ii puten arita apoi cipaharul se folose$te pentru a bea api din el sau ii putem oferi o alii activitaie cr sa-lji
exerseze deprinderea pe care o practica, de exemplu, un joc crL ciocan gi cuie sau nigte
tobe de juchrie.
3B
7. Modifici potrivit dezvoltirii lui
Uneori putem modi{ica o activitate ca s-o facem mai ugoa.i sau mai dificili. De exemplu,cdnd copilul nu reu;egte sd introduci formele intr-un sortator putem si le pdstrim pe celemai simple (de pildd, cilindrul) 9i si le ilrdepirtim pe cele mai complicate. Apoi avansimtreptat, acliugind forme noi pe m5suri ce copilul ajunge si se priceapi mai bine.
Uneori, la copiii mai mici, cand un set contine mai putine piese, concentrarea copilirluicreqte. Spre exemplu, in clasa mea pdstrez de obicei intre cinci gi opt nnimale in grajdulde lemn, care e folosit tot timpul. Pe mdsuri ce copilul cre$te, putem adiuga gi altele.
8. Aranjeazi materialele pe etajeri gradat, de la usor la dificil
Aranjdnd mate:ialeie pe etajeri in ordjnea difrcultalii, de la stenga la dreapta, il ajutimpe copil se faci trecerea de la simplu la complicat. Daci o activitate i se p.ue prea dificili,se poate intoarce la cea anterioari.
9. Foloseste ce ai la indem6n5
Nu e necesar si currperi toate materialele prezentate in carte. Scopul descrietii ior estesi-!i dea o idee despre genul de activitili care trezesc interesul copiilor mici. Multe pot frfdcute cu obiecte pe care le avem deja ilr casi.
Iati cateva exemple:
. Cind copilul e interesat de cum intri o monedi intr-un orificiu, in loc si cumperi ojucirie specializati, decupeazd un orificiu intr-o cutie de pantofi $i di,i niEte nasturimari pe care si i introduci prin el.
. Dace ii place si ingire lucruri pe o a!4, pune-i la dispoziiie niste paste de tip penne giun siret de pantoli innodat la un capit.
. Daci il intereseazi si inchidd gi si deschidd lucruri, spali chteva borcane vechi silas6-l si le degurubeze si inqurubeze capacele de cdte ori vrea. Di-i portmonee saugenti mai vechi, cu diferite tipuri de clapete. Ascunde iniuntru cateva obiecte pe caresd i placi si le descopere.
to. Ai grijd cu obiectele mici sau ascutite
Activitblile lvlontessori includ adesea obiecte compuse din pirli mai mici sau pot cere folosi-rea cutitului gi a foatfecii. Asemenea activiti,ti trebuie permanent nonitoizate. Nu e nevoiesi-i suflim copilului in ceafi, ci doar sd-l observim cu calm, ca sifim sigur.i ci, nu se rine;te.
. :;-: mai dihcili. De exernplu,
:.,:. futem sa le pistrim pe cele
::;: jomplicate. Apoi avausim.:::i.iapa n'lai bine.
: :ia.e. ioncentralea cOpilului::..: si opt dninlale in gr ajduJ
::::- rutent adauga qi altele.
r sor la dificil
: .::nea 1a drerpta, il ajutim::::', itate ise pare prea dificili,
.:::. S;.--ful descrierii lor cste:,-. :.-,riiLor nici. X4ulte pot fi
. -:::a:!:. in loc sA cumperi o:::::ioli ri da i niste nasturi
:.:r -=:.ie paste de tip penne si
: . :.::',: borcane vechi 9i:: .:::. l)a iportmonee sau
:l::::r cateva obiecte pe care
:r: nrai mici sau pot cere lblosireirt monitorizate. Nu e nevoie:; se hm siguri cd nu se rdncste.
CUM PREGATESTI
O ACTIVITATE
Copiii nrici aleg de obicei o activitate in functie de cit dc interesant 1i se pare ci arati innlomentLrl respectiv.
Agadar, in ioc si a5ezi pur qi simplu mirterialele necesare pe etajeri, i(i recomand si alociceteva nlinute pentru a le aranja intr un fel care si I trtragi ;i nrai mult pe copil.
l. Expune materialele pe o etaierd. in loc sd le depozitezi grimadi inlr o crLtie dejLlcirii, e rnult mai ugor pentru un copil mic sd le vadi daci expui frumos ciiteva pe
o etajeri.
2. Fd-le si arate atractiy. Cind pui mrterialele necesare pentru o activitate lntr un coq
sau pe o tiviti, copilului i se vor pilea mai inleresante. DacA igi pierde iDteresul falide ele, uneori le po{i face mai atligitoare schimbend tevita.
3. Arati-i ce trebui€ pistrat laolalta. intr-un co: sau pe o taviti, toat( materialele stau
la un loc. De exempiu, pe tivila pentru modelat plastilini p(tem pune un recipient cu
plastilini, ustensilele cu care poate fi modelati, tiiati gi Staniata li o acoperitoare
ca stl protejim nasa.
4. Agazi totul in aga fel incit copilul si se s€rveasci singur. in zona de picttrt putem
agi!a gor!ul de un carlig pe o laturi a Sevaletului fi o cerpi umedi pe ceaialt.i latrui,pentru Slers apa de pe jos, ;ters pe maini sau curdlarea $evaletului la sfdrfit. Puterrl
purle la indelrrini un co; cu coli de hdrtie albi, din care copilul si se scr vc.rsci
singur, ii un usc.itor pliabil cu ciriige de rufe, de care si-li atlrne pictufile la uscirl.
Copiii nrai mici \'o1'aveir nevoie de ajutor in parcurgerea acestor pafi, dar, treptat,vor deveni capabili si facl tot mai nulte pe cont propriu.
5. La sfargit, adu materialele in starea ini{iali. Un puzzie, de piidi, care r r,rmes
asamblat e mai pu{in captivani pentrLl copil decdt unul neterminat. Dezasarnbleazi-l
inainLc si 1 agezi 1a loc pe etajeri. Pune piesele i1'rtr un castron, in stAnga, !i planla pe
care se a9azi, in dreapta. Urmirilea materialelor de la stAnga la dreapta il pregite;teirdirect pe copil pentru citit.
:.i i
...
ts
cuM si PREGATE9T|
O ACTIYITATE
EXEMPLF
ELEMENTE.CHEIE
intr o tSvita sau intr-un cog
materiale in starea in ilia l:de ia st6nga 1a dreapta
de la u;or la greu
la inb !imea copiluluiaranjate estetic, pentru a capta interesul copiluluiprovocatoare nici prea usoare, nici prea greletotul la indemAniobiecte pe care sd le poata menuisingur
ESTI
ilJ=s-:cpilului..e5 E.ele
NR. I ACUARELE
Pune pe o tevil5:
' o pensul;. un borcan mic cu pu!ind apa
. o pastil; de acuarele (incepe cu o singurb
culoare, dacS gdselti s6 Je cumperi
separat, ca s; nu le amestece),
Pune-i la dispozilie ;i,. o fa!6 de masE de proteclie. un bloc de desen (cLr foi mai groase)
. o cArp5 pentru tters apa gi petele de
NR. 2 ARANJAREA MESEI
ii putem arita copilulLri cum sd pun; masa,
oferindu-i urmdtoarele,. un pahar adevirat, suficient de mic ca el
s6- poatS mAnui
, un castronag sau o farfurie. o furculile mic6 9i o lingurd (91 un culit,
dacb gtie deja s5-lfoloseasc6).
Pune-i ia dispozilie gi,
. un servet sau Lrn suport de proteclie pe
care sunt indiLare lo( ul lurcr i1e . I r9u- .
culitului, farfuriei ;i paharului.