Home >Documents >Educaţia fizică

Educaţia fizică

Date post:21-Dec-2015
Category:
View:26 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Description:
Referat ''Teoria,metodologia Educaţiei fizice şi Educaţiei pentru sănătate”
Transcript:

Educaia fizic este "activitatea care valorific sistematic ansamblul formelor de practicare a exerciiilor fizice n scopul mririi, n principal, a potenialului biologic al omului conform cerinelor sociale"

Institutul De Formare Continu

Catedra Claselor Primare

ReferatTema:,,Teoria,metodologia Educaiei fizice i Educaiei pentru sntateElaborat:Strcu Angela

Educaia fizic este "activitatea care valorificsistematic ansamblul formelor de practicare aexerciiilorfizice n scopul mririi, n principal, apotenialului biologic al omului conform cerinelorsociale" .Educaia fizic este: - fiziologic prin naturaexerciiilor folosite;- pedagogic prin metodele utilizate;- biologic prin efectele produse asupra organismului;-social prin modul de organizare i desfurare.Considerat mult vreme ca o activitate limitat la nivel instituionalizat [diversele cicluri de nvmnt], educaiafizic i-a lrgit aria de cuprindere odat cu generalizarea noiunii de educaie permanent. In prezent, educaiafizic se adreseaz tuturor categoriilor de populaie, adaptndu-i obiectivele, mijloacele, metodele i formele deorganizare la specificul fiecreia dintre ele, fiind cunoscute urmtoarele subsisteme:- educaia fizic a tinerei generaii din unitile precolare, nvmntul primar, gimnazial, liceal, profesional,special i superior;- educaia fizic profesional - care se adreseaz diverselor sectoare economice (metalurgie, minerit, chimie etc.)sau specializri ce presupun eforturi fizice intense (scafandri, piloi etc)- educaia fizic a persoanelor vrstnice sau suferinde de un handicap etcSportul este activitatea de ntrecere constituita dintr-un ansamblu de aciuni motrice difereniate pe ramuride sport, desfurata intr-un cadru instituionalizat sau independent, prin care se caut perfecionarea posibilitilormorfo-funcionale si psihice, concretizate in performante obinute in competiii, ca: record, depire proprie sau apartenerilor. Sportul se clasifica in : sportul pt. Toi ; sportul de performanta ; sportul adaptat. Caracteristicaprincipala a sportului o reprezint competiia. Caracterul competitiv al sportivului nu exclude valenele formative.O alta caracteristica a sportului este reprezentata de faptul ca el este accesibil numai celor cu aptitudini. Clasificriale sportului: 1. .in funcie de numrul de competitori: sporturi pe echipe; sport individual; sporturi mixte.2. .infuncie de perioada de an in care se desfoar: sporturi de sezon; sporturi pentru tot anul calendaristic.3. .in funciede includerea in J.O: sporturi olimpice; sporturi neolimpice. 4. .in funcie de sexulsportivilor: sporturi feminine;sporturi masculine; sporturi pt. ambele sexe.5. .in funcie de rspndire: sporturi naionale; sporturi internaionale.6. .in funcie de caracteristicile sportului: sporturi anaerobe; aerobe; mixte.Capacitatea motrica reprezint ansamblul posibilitilor motrice naturale si dobndite pin care se potrealiza eforturi variate ca structura si dozare. Factori care influeneaz capacitatea motrica: procese psihice; procesebiochimice; nivelul indicilor de dezvoltare fizica. Exista 2 tipuri de capacitate motrica: 1. 1.capacitate motrica generala formata din calitile motrice de baza (fora, viteza, rezistenta, ndemnare); deprinderile si priceperilede baza si utilitar aplicative.

2. 2.capacitatea motrica specifica formata din caliti motrice specifice ramurii de sportrespective; deprinderi si priceperi motrice specifice ramurii de sport respective.

Aptitudini motrice apar ca o rezultanta a interaciunii dispoziiilor ereditare cu condiiile educative

deformareaacestorasiactivitateasubiectului.Aptitudineaesteereditateplusinfluentamediului(nvare+acionare+stimulare). In literatura psihologica de specialitate se disting: aptit. Generale (inteligenta,memorie, atenie,etc.); aptit. Specifice pentru domenii foarte precise (muzica, tehnica, sport). In cadrul aptit.Sportive ntlnim: aptit. Sportive generale (simul orientrii, dorina de ntrecere, coordonarea,etc.); aptit. Sportivespecifice practicri unei ramuri de sport. Performanta este determinata de numeroase aptit. Cum ar fi: somatice(nlime,greutate); funcionale(tipdeactivitatenervoasasuperioara,capacitatevitala); biochimice(tipmetabolism, capacitate de refacere); general motrice (capacitatea de nvare, capacitatea de refacere psihica); psihomotrice(coordonaregenerala,echilibru,vitezadereacie,schemacorporala); motrice(viteza,fora,rezistenta,ndemnare); psiho-intelectuale(atenie,gndire,imaginaie); psiho-afective(echilibruafectiv,rezistenta la stres); psiho-reglatorii voluionale (efort voluntar, perseverenta, combativitate, rezistenta la durere).Efort fizic efortul din antrenament reprezint procesul nvingerii contiente, de ctre sportiv, a solicitrilordin pregtire pt. perfecionarea fizica, pt. atingerea unui nivel tehnico-tactic superior, precum si pt. accentuarea factorilor psihici si intelectuali, ale cror rezultate produc, in mod voit, modificri ale capacitii de performanta siadaptarea organelor si sistemelor implicate. Clasificri ale efortului dup diveri factori: mrime: uor (mic Fc sub100 puls/min; moderat Fc sub 120 puls/min); greu (optim Fc sub 140 puls/min; intens Fc sub 160 puls/min); sever(maximal Fc sub 180 puls/min; exhausiv Fc peste 180 puls/min); orientare efort anaerob, efort aerob-anaerob,efort aerob; selectiva,complexa; delecie,de microciclu,de mezociclu; tip deefort:de antrenament,de concurs,specific, nespecifica.Funciile educaiei fiziceFunciile sunt destinaii constante ale unui fenomen i ele deriv din ideal, n sensul c se subordoneazacestuia.Prin funcii se realizeaz idealul educaiei fizice, se face apropierea fa de aceasta. Toate funciileeducaiei fizice sunt foarte importante i i dovedesceficiena numai dac sunt ndeplinite nsisteminfluenndu-se i completndu-se reciproc. Funciile educaiei fizice sunt de doufeluri, specifice i asociate.Funciile specifice vizeaz cele dou coordonate ale obiceiului de studiu propriu Teoriei i Metodici : dezvoltareafizic i capacitatea motric. Funciile asociate ntregesc efectele practicrii exerciiilor fizice asupra fiinei umane. Funcia de perfecionare a dezvoltrii fizice face parte din categoria celor specifice i are rol prioritar maiales n educaie fizic a tinerei generaii. Rolul dezvoltrii fizice armonioase , a unor indici superiori peplan somatic i pe cel funcional , pentru via i activitatea oamenilor de toate vrstele este preabinecunoscut i nu este negat sau contestat de nimeni. Funcia de perfecionare a capacitii motrice face parte tot din categoria celor specifice educaiei fizice.Prin aceast funcie sunt vizate cele dou elemente componente ale capacitii motrice : calitiilemotrice, deprinderile i priceperile motrice. Rolul capacitii motrice pentru un randament sporit pe toateplanurile vieii i n ntregirea personalitii umane nu mai trebuie argumentat. Funcia igienica face parte din categoria celor asociate i vizeaz cerina fundamentala de meninere aunei stri optime de sntate a oamenilor. Prin educaia fizic se acioneaza prioritar preventiv pe acestplan. Se poate , cu ajutorul exerciiilor fizice s se acioneze i pentru corectarea unor deficiene peplanul sntii. Funciia recreativa este o alta funcie asociat pentru educaia fizic . Ea trebuie neleas cel putin nurmtoarele dou sensuri: asigurarea , prin activitatea de educaie fizic a fondului de calitii , deprinderi i priceperi motricenecesare c oameni de diferite vrste s poat petrece n mod util i plcut , adic recreativ timpul lorliber ( cotidian, sau n vacante i concedii ). -asigurarea condiiilor i dezvoltarea interesului pentru urmrirea, tot n timpul liber , direct sau prinmass-media , a ntrecerilor motrice de bun calitate sau a unor activitii motrice desfuratenecompetitiv. Funcia de emulatie face parte tot din categoria celor asociate pentru educaia fizic. Aceasta funcietrebuie sa se materializeze prin dezvlotarea spiritului competitiv care caracterizeaza n general fiinaumana, a dorinei permanenei de depire i autodepire dar numai n limitele regulamentarecorecte i cu atitudine de fair-play. n acest sens se impune promovarea frecvent n educaia fizic antrecerii prin jocuri de micare sau jocuri sportive, tafete, parcursuri aplicative, concursuri, etc. Prinaceast modalitate se dezvolt i creativitatea subiecilor, dorina de a ctiga, de a obine victoria, de a sesitua pe primele locuri, etc., aspecte deosebit de importante mai ales pentru elevi. Funcia educativa este tot o funcie asociat a educaiei fizice dar este considerat c fiind mai complexprin prisma influenelor asupra dezvoltrii personalitii umane n integritatea sa. Influena educaieifizice este eviden pe planul dezvoltrii laturii fizice a personalitii. n acelai timp, nsa suntinfluene deosebite pe care le poate avea educaia fizic, bine conceput i realizat asupra dezvoltriicelorlate laturi ale personalitii umane: intelectual, moral,estetic i tehnico-profesional.Pe plan intelectual se pot desprinde cel puin urmtoarele dou direcii evidene: narmarea subieciilor cu cunotine de baz din domeniul fiziologiei i igiena efortului fizic, albiomecanicii de execuie aactelor i aciunilor motrice, psihologiei activitilor motrice, metodicii, etc.,toate aceste cunostiinte, transmise conform i cerinelorprincipiului accesabilitatii, asigura fondul debaza pentru cunoasterea tiinifica a practicrii exerciiilor fizice pentru constientizarea acesteia. Contribuie n procesul direct de practicare a exerciiilor fizice la dezvoltarea unor trsturi i calitiintelectuale foarte importante cum sunt: atentia, memoria,spiritul de observatie, imaginatia, rapiditateagandirii, etc. Pe plan moral se poate realiza, de asemenea, o acionare eficienta prin toate activitiile de educaiefizic. Accentul trebuie pus pe formarea unor deprinderi i obiceiuri de comportament corect n intrecerii competitii, n spiritul respectarii adversarilor i partenerilor de intrecere, al acceptarii deciziilorarbitrilor, a disciplinei n munca. Pe plan estetic, prin exerciiile tehnice i tactice, ituate uneori la nivelul de maiestrie, se contribuie cueficienta la educarea gustului pentru frumos. Practicarea exerciiilor fizice pe fond muzical, atat n leciilede educaie fizic cat i n alte forme de organizare, sporeste evident influenele educaiei fizice asupraunor caliti i trsturi de ordin estetic (ritm, armonie, graie, etc.)Obiectivele educatiei fizice sunt:

Obiect generale (rangul I)a.mentinerea unei stari optime de sanatateb.favorizarea proceselor decrestere sidezvfizice armonioasec.dezvoltarea CM de baza sia celor specifice ram de sport

d.formarea capacitatii si a obisnuintei de practicare sistematica si corectare a exercitiilor fizicee.formarea deprinderilor si priceperilor motrice de baza, utilitar applicativef.dezvoltarea unor calitatisi trasaturi moral-volitive siintelectualeOb specifice( rangII)Cele ale fiecarui subsistem al EFS: - tinerei generatii, adultilor, varstnicilor, profesionale, militare, ed fizice dependenta, sportul pt toti, baza de masa, sportul de inalta performanta, sportul pt handicapatiOb de rangIII:-de la nivelul fiecarui subsistemOb de rangIV: la nivelel fiecarui an de invatamint obiective ale educatei fizice- de referinta cadruOb de rangV : - pt fiecare trimestru, semastruOb de rang VI: - ob fiecarei verigiOb de rangVII:- ob specifice fiecarei teme sarcini instructive educativeOb de rangVIII: cele operationale aceentul la tema respective. Cunotinele teoretice de specialitate - definiie, tipologie.Cunostintele de specialitate constau in reflectarea in constiinta practicantilor a fenomenelor proprii educatiei fizice si sportului,a realitatilor existente dar si a unor aspecte ideale,deci care exprima cum ar trebui sa fie.(Carstea Gh. 1993)Dupa Ion Siclovan,aceste cunostinte presupun reflectarea in constiinta subiectiilor a fenomenelor proprii activitatilor de educatie fizica si sport,reflectare sub forma de perceptii,reprezentari,actiuni sau principii.Tipologie:-pozitiile si directiile miscarilor,realizate prin contractia muschilorscheletici.-principalele segmente ale corpului omenesc si cele mai importante acte si actiuni motrice efectuate de aceste segmente.-regulile de baza privind practicarea exercitiilor fizice din punct de vedere igienic,fiziologic,metodic,psihopedagogic etc.-prevederiile unor regulamente oficiale care vizeaza practicarea unor ramuri sau probe sportive pe plancompetitional.-continutul si organizarea educatiei fizice si sportului in tara noastra,inclusiv rolul si locul institutiilor de invatamant superior de profil in formareaspecialistiilor din domeniu.-recordurile sau performantele maxime pe plan national la unele ramuri sau probe sportive.-metodologia folosirii exercitiilor fizice in scopuri preventive si corective.-mecanismul fundamental de executie a unor acte si actiunu motrice.-rolul practicarii exercitiilor,in mod sistematic,asupra organismului uman etc.Pentru cei care efectueaza studii superioare in domeniu,aceste cunostinte teoretice de specialitate sunt distribuite peo gama mult mai mare si maicomplexa,in conformitate cu disciplinele cuprinsein planul de invatamant specific.Fora este capacitatea organismului uman de a invinge o rezisten intern sau extern prinintermediul contraciei musculare. Ea nu trebuie confundat n aceasta postur de calitate motric cu fora ca ocaracteristic mecanic a micarii (msurat dup clasica formula F = maX forme e manifestarea)a)criteriul de formare a grupelor de formare, avem:a.1. for generala care se manifest atunci cnd la efortul de nvingere a rezistenei particip principalelegrupe ale organismului uman.a.2. for specific care se manifest atunci cnd efortul de nvingere a rezistenei particip doar una saucateva grupe musculare ale organismului uman (cum se ntalnete la unele probe sau ramuri de sport).b)Dup criteriulcaracterulconstrucieimusculare, avem:b.1. for statica, cnd prin contracie nu se modific dimensiunile fibrelor musculare angajate n efectuareaactului sau aciunii motrice. Un tip specialde for static este cea izotermic.b.2. for dinamic numit i izotonic, cnd prin contracie se modific dimensiunile fibrelor musculareangajate n efort.b.3. for mixt, cnd pentru nvingerea rezistenei se intlnesc att contracii statice ct i cele dinamice.c)Dup criteriul capacitatea de efort n relaie cu puterea individual, avem:c.1. for maxim sau absolutcare poate fi static i mai alesdimanic.c.2. for relativ, care exprim raportul dintre for absolut i greutatea corporal, deci valoarea foreipe kilogram corp.d)Dup modul de combinare cu celelalte caliti motrice, avem:d.1. for n regim de vitez, sau for exploziv. Acest tip de for difer n funcie de segmentul sausegmentele corpului i este influenat de for maxim.d.2. for n regim de rezisten.d.3. for n regim de ndemnare.Unele aspecte metodice fota poate fi dezvoltat/educat la orice vrst, dar cu precadere dup pubertate, deoarece prin exagerare saunetiin poate avea efecte negative asupra creterii organismului. Pentru dezvoltarea/educarea forei se pot folosi foarte multe exerciii fizice, mai ales cu ncrctur,exerciii facute dup reguli specifice fiecrui procedeu metodic.Ca tem fora poate fi abordat att n aer liber,ct i n interior, undesunt mai multe instalaii i materialespecifice. n lecie sau alt form de organizare a practicrii exerciiilor fizice, fora i rezistena se poateaborda numai ca ultim tem.Fora este calitatea motric cel mai usor de verificat, avnd foarte multe probe de control (precizate nprogram, instruciuni, etc.)Factori favorizanti:-numarul fibrelor musculare angrenate in miscare si grosimea muschilor-coordonarea impulsurilor nervoase reglarea functiilor vegetative de catre SNC-calitatea proceselor metabolice si a substenergetice din muschi-nivelul de dezvoltare a celorlalte calitaimotrice-puterea de concentrare, atentia,vointa, motivatia.Deprinderile motriceReprezint caracteristica de ordin calitativ a actelor motrice nvate;n educaia fizic i antrenamentul sportiv, deprinderea motric reprezint un obiectiv, o finalitate a procesuluiinstructiv-educativ-evaluativ;Exist mai multe definiii date deprinderilor motrice,vom aminti cteva mai reprezentative:Deprinderea motric, o caracteristic, sau o component a actelor nvate, care prin exersare dobndesc indicisuperiori de execuie( coordonare precizie, vitez, plasticitate, automatism), M. Epuran,1976;Component automatizat a actului motric voluntar; act sau aciune motric ajuns prin exersare la un naltgrad de stabilitate, precizie, eficien i care asigur succesul execuiei n sensul dorit (L.Herczeg);Deprinderile motrice sunt stereotipuri dinamice, motrice, proprioceptive (A.N. Krestovnikov, 1954);Deprinderile motrice reprezint componentele eseniale i totodat specifice ale diferitelor acte motrice carembinate n mod armonios asigur ndeplinirea unor sarcini motrice conform principiului: eficien maxim princheltuieli energetice minime( A.Demeter, 1981);Tipuri de deprinderiDupcomponentelesenzorialedominante: deprinderiperceptiv-motrice(cognitiv-motrice); deprinderimotrice( gest motric nvat ca programul micrii);Dup modul de conducere: deprinderiautoconduse,ncaresuccesiuneamicrilorestedeterminatdeprogramul mental pe baza prelucrrii informaiilor interne; deprinderi heteroconduse,n care succesiune micriloreste dat i de influenele de mediu( inteniile adversarului); din punct de vedere sistemic: deprinderi deschise, determinate de variaiile situaiilor; deprinderi nchise realizate n situaii standard; dup complexitatea situaiilor i a rspunsurilor: deprinderi elementare,automatizate complet, stereotipe( micrile ciclice); deprinderi complexe, parial automatizate;Dup efectorii care realizeaz actul motric: deprinderi fine; deprinderi intermediare; deprinderi mari;Dup sensul utilizrii: tehnice,care constituie baza pregtirii n majoritatea activitilor umane i sportive; tactice,care cuprind nlnuiri specifice;Dupobiectiveleurmriteneducaiafiziccolar:deprinderi de baz: mers, alergare, sritura, aruncarea prinderea;deprinderiaplicativ-utilitare: crare-escaladare, trre, traciune, mpingere, ridicarea transport degreuti;deprinderi specifice diferitelor discipline, ramuri,probesportive;Curriculum-ul reprezint un concept-chee nu numai n tiinele educaiei, dar i n cadrul practiciloreducaionale contemporane.n sens larg, procesual, se desemneaz prin curriculum ansamblul proceselor educative i al experienelorde nvare prin care trece elevul pe durata parcursului su colar.n sens restrns, curriculum-ul cuprinde ansamblul acelor documente colare de tip reglator n cadrul crorase consemneaz datele eseniale privind procesele educative i experienele de nvare pe care coala le oferelevului.Curriculum-ul a fost propus pentru a sintetiza ansamblul de ateptri exprimate de coal fa de un tnrcapabil s rspund exigenelor unor realiti n schimbare :Capaciti superioare de gndire critic i divergen, n msur s-I ajute pe elevi s utilizezecunotinele i competenele dobndite n diferite situaii problem;Motivaia i disponibilitatea de a rspunde n mod adecvat la schimbare, ca premis a oricreidezvoltri personale ;Capaciti de inserie social activ, alturi de un set de atitudini i de valori personalizate, care vorpermite elevilor participarea la viaa unei societi deschise i democratice.coala i curriculum-ul trebuie s ofere un cadru coerent i flexibil, n cooperarea, gndirea independent,opinia liber exprimat, toleran la valorile asumate de fiecare n parte s constitue dimensiuni obligatorii.Elaborarea noului Curriculum Naional a urmrit :Adecvarea la contextul socio-cultural naional ;Permeabilitatea curriculum-ului fa de evoluiile pe plan internaional ;Coerena ;Pertinene n raport cu obiectivele educaionale ;Transparena din punct de vedere al tuturor agenilor educaionali imolicaiArticularea optim a fazele procesului : proiectare, elaborare, aplicare, revizuire permanent.Componentele :Curriculum Naional. Cadru de referin.Planurile cadru de nvmnt ;Programele colare ;Ghiduri, norme metodologice i materiale suport;Manuale alternative.Ciclurile curriculareCiclurile curriculare reprezint periodizri ale colaritii grupnd mai muli ani de studiu care au n comunanumite obiective (a se vedea anexa : Ciclurile curriculare n nvmntul primar i gimnazial i Obiectiveleciclurilor curriculare).Curriculum-ul nucleu i curriculum-ul la decizia coliia) Curriculum nucleu corespunde numrului minim de ore de la fiecare disciplin obligatorie prevzut nplanurile cadru de nvmnt. Drept consecin, noile programe cuprind obiective cadru, obiective de referin,coninuturi i standarde curriculare de performan, obligatorii pentru toate colile i elevii, asigurndu-se astfelegalitatea anselor. Aceasta reprezint unicul sistem de referin pentru diverse tipuri de evaluri.b) Curriculum-ul la decizia colii acoper diferena dintre curriculum nucleu i numrul mare de ore pesptmn. coala poate opta pentru una din variantele de Curriculum la decizia colii, respectiv curriculum nucleu aprofundat, curriculum extins i curriculum elaborat de coal. coala are libertatea de a propune o ofert foartevariat prin aceea c schema orar a unei clase poate cuprinde toate tipurile de curriculum la decizia colii (deexemplu C.E. pentru aria curricular 1 ; C.N.A. pentru aria curricular 2 ; C.E.S. pentru ariile 3, 4 sau 4, 5 ).Ariile curriculareAria curricular ofer o viziune multi i / sau interdisciplinar asupra obiectivelor de studiu.Cele apte arii curriculare sunt :Limb i comunicare ;Matematic i tiine ale naturii ;Om i societate ;Arte ;Educaie fizic i sport ;Tehnologii ;Consiliere i orientare.Planul cadru de nvmnt primar i gimnazial(anexa)Planul-cadru de nvmnt este un plan de nvmnt generativ, care permite colilor i claselor srealizeze scheme orare proprii.Acesta a fost elaborat pe baza unor principii:1.Principiulselecieiiierarhizriiculturale.Conform acestui principiu, n planul cadru de nvmnt s-a optat pentru gruparea obiectelor de studiu pe ariicurriculare.2.Principiul funcionalitii vizeaz racordarea diverselor discipline iarii curriculare.La vrstele colare i la psihologia vrstelor ;La amplificarea i diversificarea domeniilor cunoaterii i ale aciunii umane.3.Principiul coerenei vizeazcaracterul echilibrat alparcursului colar, raporturile procentuale ntreariile curriculare i disciplinele de studiu att pe parcursul anului colar ct i n perspectiv.4.Principiul egalitii anselor are n vedere asigurarea n sistem a dreptului fiecrui elev la oeducaiecolar comun. Aplicarea acestui principiu impune obligativitatea nvmntului general i asigurarea ofertei petrunchi comun (curriculum nucleu ) pentru toi elevii.5.Principiul descentralizrii i alflexibilizrii curriculum-ului are drept consecinmbinarea nprogramulcolilor i al claselor a trunchiului comun cu o component a planului de nvmnt aflat la decizia colii.6.Principiulracordriilasocial aredreptconsecinasigurareaunei legturi optimentrecoal icomunitate, ntre coal i cerinele sociale. De asemenea, crete n mod substanial implicarea familiilor n viaacolii i n definirea / controlul programului colar,precum i a calitii instruciei i educaiei asiguratede coal.7.Principiul descongestionrii programul colar al elevilor are drept consecin posibilitatea pentru colii clase de a lucra pe baza programului sptmnal minimal, deoarece performanele colare vor fi concepute nraport cu numrul minim de ore pe disciplin.2. Obiective cadru, obiective de referin, competene generale, competene specifice, uniti decompetene i competene n Educaie Fizic i Sport. Elaborarea obiectivelor operaionale.OBIECTIV CADRU:Consolidarea deprinderilor motrice de baz i aplicativ-utilitare.OBIECTIVE DE REFERIN: -s-i formeze o inut corporal corect;-s-i consolideze micrile i deprinderile de baz:mers, sritur, trre, aruncare;-s manifeste n timpul activitii atitudini decooperare, spirit de echip, de competiie, de fairplay.OBIECTIVE OPERAIONALE:-s respecte poziia corect pentru comenzile: Drepi!Pe loc!,La dreapta!, La stnga!-s execute exerciii de mers i alergare pstrndpoziia corect.-s execute corect mersul n echilibru pe bncu.-s se trepe sub msu,peantebrae i n genunchi cu mpingerea n vrful picioarelor.-s sar corect peste obstacole.-s arunce cu mingea la int fix.3. Obiective de instruire i obiective de performan n antrenamentul sportiv.Obiective de performanta sportivaObiectivele stabilite in planul anual de pregatire trebuie sa se raporteze in mod specific la performanta si nu larezultate. Subliniem ca antrenorii si sportivii detin controlul numai asupra obiectivelor de performanta, nu si asuprarezultatelor competitiilor. Antrenorii nu trebuie niciodata sa isi stabileasca obiective competitionale de genulcastigarea campionatului sau intrarea in finala pe tara. Aceste obiective nu sunt realiste si aproape sunt sortite esecului. Atat antrenorii cat si sportivii vor fi dezamagiti, desi poate in multe privinte sezonul competitional a fos textrem de reusit.Obiectivelede performanta permit antrenorilor sisportivilor safaca reale progrese. Progresul esteun indicator alsuccesului si trebuie rasplatit. Sportivii care pierd concursul dar isi imbunatatesc performanta pot fi mandrii de eipentru ca au progresat, in timp ce cei de nivel international sau olimpic care nu reusesc sa castige medalii olimpice sau competitii majore sunt etichetati drept ratati. Este nedrept sa se impuna sportivilor castigarea unei competitieisau obtinerea unei anumite performante care la un moment dat nu poate fi realista. Selectionarea intr-o competitiede mareanvergura chirdaca in aparenta nua castigat reprezinta unsucces majorcare trebuie laudat si nucriticat.Antrenorii trebuie sa-i ajutepe sportivi laorice varsta sila oricenivel sa-si stabileasca sisa realizeze obiectivelerealiste de performanta. Aceste obiective vor sporii motivatia si vor mentine entuziasmul pe durata intregului sezoncompetitional. Lecia de educaie fizic i sportTipuri:1. Dup componenta tematic abordat:- cu teme din deprinderi i / sau priceperi motrice- cu teme din caliti motrice- mixte2. Dup felul deprinderilor i / sau priceperilor motrice:-monosport-bisportpolisport3. Dup etapele nvrii deprinderilor i / sau priceperilor motrice:-denvare-deconsolidare-deperfecionaremixte

4. Dup plasamentul n structura anului colar:- de organizare (la nceput de an i semestre se susin unele probe de control)- curente- bilan (ultimele din semestru, exemplu "demonstrativ")5. Dup locul icondiiile dedesfurare:- n aer liber, condiii atmosferice i climaterice normale- n aer liber pe timp friguros- n interior, condiii normale- n interior pe spaii improvizate (culoar, sal de clas cu bnci) i pe timp friguros\

6. Dup numrul de teme abordate:-cuotem-cudouateme-cutreiteme -cupatrusaumaimulteteme(demonstrative)Structuran evoluia sa, lecia a avut mai multe structuri: pe patru, trei pri, iar acum lecia pe verigi.Verigile sunt urmtoarele:1.Organizareacolectivuluideelevi: salutul,anunareatemelor, observarea echipamentului iaflarea unorabateri de la starea normal de sntate.

2. Pregtirea organismului pentru effort

3. Prelucrarea analitic a aparatului locomotor sau influenarea selectiv a aparatului locomotor4. Dezvoltarea sau verificarea calitilor motrice, vitez sau ndemnare5.nvarea,consolidarea,perfecionareasauverificareadeprinderilori/saupriceperilormotrice6. Dezvoltarea sau verificarea calitilor motrice, for sau rezisten7. Revenirea organismului dup effort

8.Aprecieriirecomandri:aprecieriprivindcomportamentulelevilorirecomandri pentruactivitateaviitoareindependent i salutul.Verigile 4, 5, 6 sunt tematice n structura actual.Lecia de E.F.S. ar trebui s cuprind obligatoriu verigile 1, 2, 5, 7, 8.Verigile destinate calitilor motrice pot lipsi din structur, dac nivelul de dezvoltare al calitilor motriceeste optim (ex. La verificrile iniiale se constat un nivel corespunztor notei 10 la o calitate motric; de regul nuse ntlnesc asemenea situaii concrete).ParticularitialelecieidesfuratencondiiispecialeParticulariti aleleciei desfuraten aerliber,pe timpfrigurosSunt incontestabile avantajele leciei n aer liber fa de cea desfurat n interior.Pe timp friguros, lecia se desfoar afar dac sunt ndeplinite urmtoarele condiii:- temperatura aerului s nu coboare sub -10 grade- s nu fie precipitaii puternice (ploaie, ninsoare)- s nu fie vnt puternic (viteza sub 5 metri / secund)- umiditatea aerului s fie cuprins ntre 35-65%- s nu existe nebulozitate i poluare a aerului.Pentru a avea eficien lecia, este necesar o pregtire treptat a elevilor n asemenea condiii i s dispunde echipament adecvat.Pot fi abordate teme din toate calitile motrice (mai puin viteza de deplasare dac este zpad i fora nregim de rezisten). De asemenea pot fi teme din deprinderi sau priceperi motrice pentru consolidare sauperfecionare.Nu se recomand teme de verificare; folosirea procedeelor metodice verbale i intuitive de instruire estenesemnificativ n contextul predominrii exersrii de ctre elevi.Durata verigilor este variabil:- pregtirea organismuluipentru efort areo durat maimare (7-8 minute)i trebuies fiedeosebit de dinamiceobiectivealeacesteiverigiserealizeazparialnveriga2saunalteverigicugrupajede2-3exerciii-aprecierileirecomandriledinfinalullecieitrebuiesfieextremdescurtesausserealizezenspaiul din interior unde s-au echipat elevii.Particulariti ale leciei desfuraten spaii improvizate din interior, pe timpfrigurosSpaiile improvizate se mpart n dou categorii:1. Culoare, coridoare, holur2. Sli de clas cubnci, sli de festivitiCerine minimale:3. Culoarul,holulundesedesfoarleciasnuaiblegturcualtespaii,sliundesuntalteactiviti.4. Spaiulales trebuies fiela parter, subsol(n cazul cldirilor cu etaje)pentru a nuderanjaactivitile dinspaiile subetajate5. Spaiile improvizate trebuie s aib dimensiuni rezonabile6.Suntnecesaremsuriigienice:aerisireaspaiului,aranjareaitergereadeprafamobilieru-lui",echipament corespunztor.

5. Nu terbuie folosit mobilierul din spaiul respectiv pentru practicarea exerciiilor fizice; ar fi o deturnare ascopurilor pentru care exist mobilierul: tabla este pentru scris, catedra este locul profesorului, etc. Dac am folosi mobilierul astfel, aceast modalitate ar fi un argument pentru elev ca s continue practicarea exerciiilorfizice(rostogolirea pe catedr, aruncri cu obiecte n tabl) i n absena profesorului, mai ales n recreaii.n aceste lecii se pot aborda teme din calitile motrice (mai puin viteza de deplasare i rezistena aerob)i din unele deprinderi sau priceperi motrice (utilitar aplicative, gimnastica acrobatic i ritmic, unele srituri cusprijin, elemente din jocurile sportive cum ar fi pasele, driblingul.

5. Lecia de antrenament sportiv structur i tipologie-Partea pregatitoare

-Partea fundamentala

-Partea de incheiere.

PRICIPIILE DE INSTRUIRE N EDUCAIA FIZICOrganizarea i desfurarea oricarui proces instructiv-educativ trebuie s se realizeze pentru a avea o eficien maxim, n concordan cu anumite cerine, norme, directive, etc. Acestea sunt impuse de comanda social pentrusubsistemul educaiei fizice n care are loc procesul intructiv-educativ respectiv. Unele dintre aceste cerine suntfundamentale i ele primesc ca ataredenumirea i statutul de principii.Principiile se respect, nu seaplic. Respectarea principiilor n totalitatea loreste o necesitate.Nerespectarea doar a unuia, de exemplu, conduce obligatoriu la diminuarea eficienei procesului instructiv-educativ respectiv.Exista dou principale categorii de principii: de instruire i de educaie. De ambele categorii se ocupa, nsens de analiza i interpretare, pedagogia, metodica revine cu informaii asupra principiilor de instruire. De ce?Pentru c instruirea la educaie fizic are foarte multe Diferene specifice, fenomen neinteles de foarte multi factoricare decid soarta acestui domeniu, factori fr pregtire corespunzatoare de specialitate. educaia are aceleaiprincipii, se realizeaz asemanator pentru toate disciplinele de nvmnt sau pentru toate formele de activitate detanara generatie sau cu alta categorie de populatie. n literatura de specialitate intalnim formularile: principii denvmnt, sau principii didactice.In cele din urma ne vom referi doar la principiile clasice de instruire recunoscute i tratate de toti specialistiin domeniu.

Principiul participrii contiente i activeConform denumirii, acest pincipiu implica dou laturi:participarea constienta i participarea activa.Respectarea acestui principiu presupune indeplinirea urmtoarelor cerine principale:nelegereacorectaiaprofundataaobiectivelorspecificeprocesuluidepracticareaexerciiilor fizice.Subiecii, indifereni de subsistemul educaiei fizice, trebuie sa fie constientizati de cel care conduceinstruirea privind efectele practicrii sistematice a exerciiilor fzice asupra organismului, necesitatea uneianumitedozari a efortului n funcie departicularitatile i obiectivele urmarite, corelatie corectaintre stimul i efect,necesitatea unei succesiuni de mijloace chiar dac uneel ditre ele nu sunt i atractive. nelegereaclaraimemorareastructurii,acteloriaciunilormotrice,concomitentcumemorarea sau retinerea acestui mecanism. De aceea, este foarte important cum este transmis ceea ce trebuienvat, cum este ordonat (programa) materialul respectiv i accesibil pentru subieci i dac are i i se prezinta ivalente formative. manifestarea unei atitudini responsabile asubiecilor pentru nsuirea materialului predat.Foarte important este activismul subiecilor, constiinciozitatea lor n executarea actelor i aciunilor motricedarcu o execuie constienta i nu mecanica.In acelasi sens, subiecii trebuie sa manifeste initiativa, sa aibaautonomie n alegerea unor solutii, saadapteze al propriile particularitati ceea ce se preda.Formarea capacitii subiecilor de apreciere obiectiva a propriului randament.PrincipiulaccesabilitatiiSubliniaza necesitatea desfurarii educaiei fizice n funtiede particularitatile subiecilor (mai ales cvrsta, sex i nivel de pregtire).Accesabilitatea nu inseamna a fi impuse cerine de coninut i metodica organizatorice la nivelulposibilitilor minime ale subiecilor din grupul respectiv.In conformitate cu acest principiu al accesabilitatii sunt necesare urmtoarele aciuni ale celui are conduceinstruirea:-selecionarea cu atenie a stimulilor, a exerciiilor fizice cu precadere;-stabilirea uneidoze corespunzatoarea efortului;-folosirea unor regulatori metodici pentru a accelera procesul deinstruirea unoracte iaciuni motrice de catre subieci;-adaptarea metodelor iprocedeelor deinstruire la niveluldenelegerei dezvoltare psihic-motric a subiecilor.Pentru respectarea acestui principiu se impun urmtoarele cerine:a)stabilirea unuiritm adecvat de lucru, n funcie de reactia subiecilor la stimuli.b)Necesitatea cunosterii permanente a subiecilor cuprinsi n procesul de practicare aexerciiilor fizice.c)Necesitatea cunoasterii i aplicarii celor trei reguli clasice ale practicrii didactice, care se regasesc i ncazul altor principii de instruire:

Trecerea de la usor la greu, n care functioneaza prioritar criteriul fortei necesare pentru efectuareaactelor motrice;

Trecerea de la implu la complex, n care functioneaza prioritar criteriul indemanarii necesare pentruefectuarea actelor motrice, aciunilor motrice.

Trecerea de la cunoscut la necunoscut,adic de la elemente deja nsuite la altele noi, care sa sebazeze pe cele nsuite de catre subieci.

Metodele de invatamantMetoda didactica este drumul care duce la realizarea obiectivelor propuse. Metodele in EFS constituie unsistem: de instruire propriu-zisa, de educatie, de corectare a greselilor de executie, de verificare, apreciere si notare,de refacere a capacitatii de efort.

Metodele de instruireUrmaresc urmatoarele obiective: dezvoltarea calitatilor motrice; formarea deprinderilor si priceperilormotrice; influentarea indicilor de dezvoltare fizica; formarea capacitatii de autonomie si practicare independenta aexercitiilor fizice; insusirea cunostintelor teoretice de specialitate.Categorii:1.Verbale2.Intuitive3.Practica

1.Metodeleverbalesunt:1.1Expunerea verbala cu procedeelemetodice:

Povestirea: eficienta la cls. I-IV (trebuie sa fie plastica si sugestiva si bazata peelementelecunoscute de subiecti).

Explicatia: mult utilizata la elevii de peste 10 ani (trebuie sa fie clara, logica, concisa si oportuna).

Prelegerea: folosita in invatamantul superior si la clasele cu profil de EFS (este necesara oargumentare stiintifica si terminologie corespunzatoare).1.2Conversatia: dialogulpermanent intre profesorsi elevnumai pe problemespecifice instruirii (exemplu:conversatia se poate purta pe problemele obiectivelor instruirii, criteriilor de evaluare, cauzelorgreselilor de executie).1.3Brainstorming: urmareste participarea activa sicreatoare a elevului indezvoltarea unor problemedeinstruire. Se admit orice fel de pareri, afirmatii cu conditia argumentarilor. Dupa dezbaterea initiala,peste un timp se cunosc dinnou pareri si afirmatii, iar grupul de specialisti decid asupra solutiiloroptime.1.4Studii individuale:trebuie indrumatde profesor sise realizeaza pebaza surselor bibliograficesemnificative.

2.MetodeintuitiveUrmaresc formarea unor reprezentari clare a ceea ce urmeaza sa invete.2.1Demonstratia:

Nemijlocita realizata de profesor

Mijlocita realizata de un elev cu experienta in problema.2.2Folosireade materiale iconografice.Se utilizeaza

Cand demonstratia nu poate fi realizata la un nivel de modelCa un mijloc de intarire a efectelor demonstratiei; se folosesc materiale clasice (planse, schemegrafice) sau moderne (diapozitive, casete video)2.3ObservareaexecutieialtorsubiectiTrebuie dirijata de profesor pe baza unei tematici de observare; se poate observa dirijat executia unorcolegi atat in orele de instruire dar si in concursuri. Exemplu: aspecte pozitive, negative din executiilepractice.

3.Metoda practica3.1Exersarea pentru formarea deprinderilor si priceperilor motrice.Daca celelalte forme de exersare depind de multe variabile, aceasta exersare depinde prioritar deprofesionalismul specialistului

Exersarea unei singure deprinderi sau priceperi motrice, de regula se incepe global si apoi,daca este cazul se exerseaza si analitic (partial)

Exersarea mai multor deprinderi sau priceperi motrice se realizeaza prin legarea a doua saumai multor deprinderi/priceperi motrice in variante diferite.3.2Exersarea pentru optimizarea dezvoltarii fizice.Se realizeaza in special in veriga a III-a de optimizare a dezvoltarii fizice si pe parcursul altor verigi; se exerseaza complexe formate din 6-8 exercitii libere cu obiecte (mingi, bastoane, corzi, esarfe) sau cupartener. Exercitiile sunt in 2,4 sau 8 timpi, se adreseaza tuturor segmentelor corpului si se aplica duparegula de sus in jos. In alte verigi se actioneaza prin grupare de 2-3 exercitii.Aceasta exersare este utilizata siin celelalte forme de organizare a practicarii exercitiilorfizice.3.3Exersarea pentru dezvoltarea calitatilor motriceA.Vitezaprocedeemetodice:a)efectuarea actelor si actiunilor motrice in tempouri maximale; este cel mai frecvent procedeufolosit, se utilizeaza conditii normale de lucru. Exemplu: alergare pe teren plat cu echipamentregulamentarb)efectuarea in tempouri supra maximale, folosindu-se conditii usurate de lucru. Ex: alergare la vale pe o panta usor inclinatac)efectuarea in tempouri sub maximale, folosindu-se conditii ingreunate de lucru. Ex: alergarea la deal pe o panta usor inclinatad)efectuarea in tempouri alternative, tempouri imprimante de factori externiB.IndemanareaprocedeemetodiceEfectuarea actelor si actiunilor motrice:a)in conditii constante, printr-o repetare multipla si timp indelungat;b)in conditii complexe, prin cresterea dificultatilor de executie. Ex: executie cu segmentul corporalneindemanaticc)in conditii variabile, care sa preintampine orice situatie viitoare posibila. Ex: exersare in salile culuminozitate diferitaC.Rezistenta-Procedeemetodicea)bazate pe variatia volumului efortului fizic:- procedeul eforturilor uniforme (intensitatea se mentine, volumul creste)- procedeul eforturilor repetate (intensitatea se mentine, creste nr de repetari)b)bazatepe variatiaintensitatii efortului fizic:- procedeul eforturilor variabile(volumul constant, intensitatea variabila)- procedeul eforturilor progresive(volumul se mentine, intensitatea creste)c)procedeul metodic cu intervale care sebazeazaatat pe variatiavolumului cat si a intensitatii efortului fizicD.Forta - Procedee metodicea)procedeulcugreutati- cresterea continua a incarcaturii;- cresterea si descresterea continua a incarcaturii

- variante metodice in trepte: 60% - 60%;65% - 65%;70%-70%;- variante metodice in val: 60%-70%-62%-72%-64%b)procedeul in circuit: exercitiile sunt efectuate frontal sau pe grupe, trebuie sa fie simple,cunoscute; circuitele, dupa numarul de exercitii sunt: scurte(4-6 exercitii), medii(8-9 exercitii),lungi(10-12 exercitii);c)procedeul izometric: la varste mai mari dupa 14-15 ani(pentru dezvoltarea masei musculare)d)procedeuri Power-Training:pentru forta exploziva;se utilizeaza exercitii cu haltere, cu mingimedicinale, exercitii acrobatice.e)procedeul contractiilor musculare izometrice si rapide, pentru dezvoltarea fortei explozive;f)procedeul eforturilor repetate panala refuz: seutil. incarcaturi de 35-40%3.4Exersarea pentru formarea capacitatii de organizare3.5Exersarea pentruformarea capacitatiide practicareautonoma aexercitiilor fizice(dupa ce elevulstapaneste variante de incalzire, revenire pentru efort;cu supravegherea profesorului elevul opteazapentru una dintre variante)3.6Exersarea pentruformarea capacitatiide practicareindependenta aexercitiului fizic(se realizeazatot inprocesul instructiv-educativ bilateral).

Mijloacele de invatamantCategorii de mijloace:

I.Mijloace specifice incluse direct in procesul de exersare practica

Exercitiul fizic: este mijlocul specific de baza pentru atingerea obiectivelor propuse; este un act motric special si specializat si se mai numeste gest motric; trebuie realizat intr-un mod stiintific pentruobtinerea eficienteiContinutul exercitiului fizic depinde de: scopul in care este realizat si finalitatea realizata; intre acesteelemente treuie sa fie corespondenta. Esenta continutului exercitiului fizic inseamna: efortul fizic,efortul psihic si miscarile corpului sau ale segmentelor. Continutul se apreciaza prin influentele asupraorganizarii elevilor.Forma ex. fizic reprezinta modul particular in care se succed miscarile componente ale fiecarui exercitiuprecum si legaturile intre acestea de-alungul efectuarii actiunii motrice de baza.Relatia dintre continut si forma este de tip dialectic, continutul are rol determinant iar forma ca elementde legatura intre scop si finalitate, este dependenta de continut. Niciodata forma nu poate determina esential continutul, dar poate avea influente active asupra acestuia. Ex: la saritura in inaltime, noileprocedee tehnice de executie (rostogolirea ventrala, dorsala), expresia formei, influenteaza pozitivperformantele motrice. Mentinerea unei forme de executie tehnica depasite, ce nu mai corespundenoului continut, este un aspectnumit formalism.Clasificari:- dupa criteriul anatomic: ex. fizicpentru intregul corp sau pentru segmente- dupa pozitia elevului fata de aparatele la care lucreaza- dupa calitatile motrice pe care le dezvolta- dupa tipul deprinderilor motrice care se invata- dupa caracterul succesiunii miscarilor componente (exercitii ciclice, aciclice, mixte)-dupaintensitateaefortuluifizic(exercitiifizicesupramaximale,submaximale,deintensitate medie, mica)- dupa natura contractiei musculare (ex. dinamice, statice, mixte).Aparatura de specialitate.Aparatura prin calitate si cantitate influenteaza eficienta practicarii ex fizice, contribuie la det. valorilordensitatii motrice, asigurand valori functionale deosebite.Aparatura este implicata nemijlocit in practicarea majoritatii exercitiilor fizice; exceptie fac ex. fizice libere,unele ex. fizice in perechi sau cu partener.Categorii: a) instalatii (porti, panouri, bara fixa);b) aparate si materiale (mingi, scara fixa, saltele, banci)3.Mijloace si masuri de refacere a capacitatii de effort

Refacerea capacitatii de effort esteo necesitate, mult mai importanta in sportfata de educatie fizica.Forme de refacere:a) refacerea pe parcursul activitatii se realizeaza prin pauzele intre exercitii, pauze active si pasive; inactivitatea competitionala, refacerea se asigura prin schimbarea competitorilor intre fazele de atac siaparare si prin pauzele dintre reprize;b) refacerea dupa incheierea activitatii se realizeaza prin dus cald, miscari de relaxare musculara, masaj; serealizeaza practic in activitatea din sportul de performanta, unde exista cluburi sportive cu posibilitati financiare

Metodica predrii disciplinelor sportive prevzute de Programa colar de Educaie Fizic i Sport i deprogramele disciplinelor sportive, n cazul antrenamentului sportiv.PlanificareaEste o activitate umana careconsta n prevedereatiinifica a coninutului, desfurarii i finalizarii uneiaciuni. La educaia fizic planificarea este o activitate cu grad ridicat de complexitate, comparativ cu planificareala alte aciuni umane.Gradul sau ridicat de complexitate, n sensul efortului pe care il solicita cnd se vrea sa fie eficienta estedeterminata de o multitudine de variabile dintre care mentionam pe urmtoarele :a)perioada detimp pentru care se elaboreaza.Este mai usor sa fie facuta pe o perioada mai scurta de timp, numindu-se planificare pe termen scurt decatpe o perioada mai lunga de timp cnd se numete planificare pe termen lung .b)gandirea(conceptia) detipciberneticcaretrebuie sastealabazaelaborariiei.Aceasta conceptie determina i unele neclaritati provocate de noutatea unor termeni i insuficienta loradaptate la specificul educaiei fizice.c)natura componentelor modelului de educaie fizic.La educaia fizic natura componentelor modelului este extrem de diversa. Fiecare componenta se regasesten documentele de planificare intr-o pondere mai mare sau mai mica. Oricum n proiectul didactic (planul delecie), se regasesc toate componentele modelului de educaie fizic.Exista componente care vizeaz calitile motricesi deprinderile sau priceperile motrice dar i componentelecare se adreseaza direct organismului uman (dezvoltrii fizice a acestuia) sferei intelectual-psihice cu precadere(cunostintele teoretice de specialitate), capacitii de organizare i capacitii de practicare independenta aexerciiilor fizice. Fiecare componenta isi are specificul sau privind legtura cu efortul fizic i cu cel psihic, deciparticularitati de invatare sau de dezvoltare. n consecinta i metodologia de planificare a lortrebuie sa fie diferita.d)locul de desfurare aactivitii de educaie fizicEducaia fizic spre deosebire de alte activiti cum ar fi de exemplu cele de tip intelectual se poate desfuraatat n spaii din interior (sali de educaie fizic, cabinete sau sali degimnastica de intretinere, sali de pregtirefizic, culuare, coridoare, etc.) sau spaii din exterior (terenuri de educaie fizic, stadioane, curti amenajate, etc.),numite i spaii n aer liber. Prin prisma eficientei sunt preferabile spaiile din exterior, din aer liber. Chiar existarecomandari speciale de a se desfura educaia fizic n aer liber ori de cate ori este posibil fr a avea efectedaunatoare. Toate recomandarile n sensul mentionat decurg din unele cercetari tiinifice privind efectul practicriiexerciilor fizice asupra organismului subiecilor.Complexitatea pentru planificare rezulta n primul rand c exista dou variante de desfurare a educaiefizice : n interior i n aer liber. Problema nu ar fi extrem de diferita dac ar exista condiii uniforme, egale depracticare a exerciiilor fizice n toate zonele i localitile tarii pentru cele dou variante. Noi nu dispunem ndomeniu de Sali standard i nici complexe standard pentru educaia fizic n interior sau exterior (incare intra dupexemplele din alte tari i bazinelede inot, terenuri dejocuri sportive, inclusiv de tenis, piste deatletism, etc.e)componentagrupuluidesubiecidupcriteriulsexlui.In majoritatea ituatiilor educaia fizic se desfoara pe grupuri mixte, subiecii, provenind din ambele sexe.In consecinta, dac se lucreaza cu grupuri mixte de subieci, la educaia fizic trebuie obligatoriu planificareseparata pentru cele dou sexe. Nu se poate, este nemelodic i n ultima instanta neuman sa lucreze la felpersoanele de sex feminin cu cele de sex masculin. n majoritatea ituatiilor educaia fizic se desfoara pe grupurimixte provenind din ambele sexe. Nici n unitatile de nvmnt nu s-a gasit solutia pentru c leciile de educaiefizic sa se faca n grupuri de elevi demixate.Pedagogi i psihologi chiar insista pe avantajele unei activiti identice i comune pentru ambele sexe daracestia niciodata nu au tinut cont de specificul educaie fizice, necunoscandu-l i unii nedorind sa il cunoasca.In consecinta dac se lucreaza cu grupuri mixte de subieci la educaia fizic trebuie obligatoriu planificareseparata pentru cele dou sexe. Nu se poate, este nemelodic i n ultima instanta neuman sa lucreze la felpersoanele de sex feminin i cele de sex masculin, cel putin din punct de vedere al dozarii efortului, c sa nusocotim celalalt punct de vedere,cel al coninutului instruirii. Aceasta dificultate nu este valabilapentru alteactiviti (intelectuale, artistice, etc.f)componenta grupuluidesubiecidupcriteriulnivelului depregtirefizicimotric.Indiferent n ce condiii pentru educaia fizic niciodata nu vor fi aceleai i nici relativ acelea icaracteristici de pregtire ale subiecilor cu care se lucreaza.Subiecii constituiti n grupuri provin dinlocuri diferite, condiii materiale diferite, exigente profesionalediferite, posibiliti somatice funcitonale i motricediferite.Deci, indiferent de alti indicatori, n orice grupare care efectueaza educaie fizic se impune necesitateaconstituirii cel putin a dou categorii de subieci: buni sau mai putin buni. Niciodata la educaia fizic nu avem subieci slabi, rai, incapabili, etc., din moment ceei sunt aptipentru effort. n planificarea activitii trebuie sa se stablieasca coninuturi i metodologii Difereniate pe grupele de nivel valoric stabilite, ceeace complicadestul demult aceasta aciune a celor care conduc procesul de practicare a exerciiilor fizice.In planificarea activitii trebuie sa se stabileasca coninuturi i metodologii Difereniate pe grupele denivelvaloric stabilite ceea ce complica destul de mult aceasta aciune a celor care conduc procesul de practicare aexerciiilor fizice.g)componentagrupuluidesubiecidup criteriulvrstei. Acest criteriu este valabil pentru educaia fizic desfurata sub forma de gimnastica de intretinere,activitate turistica, activitate competiional, etc. Deci nu se pune problema n moddeosebit pentu educaia fiziccolar de exemplu, unde criteriul vrstei este fundamental pentru constituirea claselor de elevi. Conform acesteivariabile trebuie sa se elaboreze documente de planificare pe grupe de vrste.h)Ocupatia subiecilor.Aceasta variabila determina Diferenieri semnificative n privintaconinutului instruirii i al planificariiacestuia. dac subiecii grupului cu care se face educaia fizic au aceeai ocupatie, problema nu prezinta un gradmare de complexitate (cum este cazul educaiei fizice cu elevii, studentii i militarii n termen). Dca subiecii cucare se face educaia fizic au ocupatii diferite, problema se complica destul demult i trebuie reflectata inclusiv nconinutul documentelor de planificare. Exista, desigur i alte variabile care influeneaza planificarea la educaiafizic n sensul de a o face complexa, dificila, cu referire de exemplu, la acele variabile care vizeaz mediul deprovenienta a subiecilor (din mediul rural sau mediul urban, din zona de ses, de deal sau de munte, etc.), traditii,obiceiuri. n practica este foarte greu sa se respecte toate aceste variabile, dar nu imposibil.Planificarea la educaia fizic este un indicator principal i pentru aprecierea nivelului de conducere aactivitii respective. dac planificarea este realizatala nivelul parametrilor tiinifici previzibili sunt toatecondiiile create c i realizarea efectiva, desfurarea activitii i deci, conducerea ei sa fie stintifice i nuintamplatoare.Pentru planificarea educaiei fizice n ordine de subsistem al sau sunt valabile unele cerine generale,necesar a fi respectate nviziunea aceluiasi criteriu suprem : eficientamaxima.Cerinele generale sunt urmtoarele:concordantacuprogrmadespecialitate,corespunzatoaresubsistemuluirespectivde educaie fizic;-concordanta cuparticularitatile subiecilor dintoate punctele devedere;concordantacuspecificuldezonageografica,socialeconomiciclimaticaPAGE 22

Click here to load reader

Reader Image
Embed Size (px)
Recommended