Educatia adultilor in anul 2016 - insse.ro · 4 Educaţia adulţilor în anul 2016 2. Educația...

Informaţiile prezentate în această lucrare au fost obţinute prin “Ancheta asupra Educaţiei Adulţi lor” (AEDA) desfăşurată în anul 2016. Cercetarea statistică a fost realizată în gospodăriile individuale ale populaţiei, populaţia ţintă constituind-o segmentul de persoane în vârstă de 25-64 ani.

EDUCAŢIA ADULŢILOR ȊN ANUL 2016

Cuprins 3

Cuprins

I. METODOLOGIA ŞI ORGANIZAREA ANCHETEI 1. Obiectivele anchetei ....................................................................................................................9 2. Concepte și definiții ......................................................................................................................9 3. Sfera de cuprindere a anchetei ..................................................................................................14 4. Metoda de înregistrare ...............................................................................................................14 5. Perioada de referinţă şi de înregistrare......................................................................................14 6. Planul de sondaj.........................................................................................................................14 7. Extinderea rezultatelor ...............................................................................................................15

II. REZULTATELE ANCHETEI Sinteză ...........................................................................................................................................19 1. Introducere .................................................................................................................................21 2. Participarea la educație..............................................................................................................22 3. Accesul la informațiile privind oportunitățile de învățare ............................................................34 4. Dorința de a învăța și motivele neparticipării la educație ...........................................................35 5. Cunoașterea limbilor străine ......................................................................................................36

III. TABELE - tabelele apar numai pe CD-ROM 1. Participarea populației la educație

1.1. Rata de participare a persoanelor de 25-64 ani la educația formală, non-formală sau informală pe sexe, medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire absolvit, statut ocupațional curent și regiuni de dezvoltare

1.2. Rata de participare a populației ocupate de 25-64 ani la educația formală, non-formală sau informală după statutul profesional, pe activități ale economiei naționale, sectoare de activitate și grupe de ocupații

1.3. Persoane de 25-64 ani după participarea la educația formală, non-formală sau informală pe sexe, medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire absolvit, statut ocupațional curent și regiuni de dezvoltare

1.4. Persoane ocupate de 25-64 ani după participarea la educația formală, non-formală sau informală după statutul profesional, pe activități ale economiei naționale, sectoare de activitate și grupe de ocupații

1.5. Rata de participare la activități educaționale non-formale în scop profesional și la cele sponsorizate de angajator, pe sexe, medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire absolvit, statut profesional și regiuni de dezvoltare

1.6. Rata de participare a populației ocupate la activități educaționale non-formale în scop profesional și la cele sponsorizate de angajator, după caracteristicile locului de muncă

4 Educaţia adulţilor în anul 2016

2. Educația formală

2.1. Distribuţia persoanelor de 25-64 ani care au participat la educația formală după frecvența utilizării resurselor educaționale on-line în cadrul celui mai recent program educațional urmat, pe sexe, medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire urmat, statut ocupațional curent și regiuni de dezvoltare

2.2. Distribuţia persoanelor de 25-64 ani care au participat la educația formală după interacțiunea cu alte persoane prin intermediul site-urilor/ portalurilor educaționale, ȋn cadrul celui mai recent program educațional urmat pe sexe, medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire urmat, statut ocupațional curent și regiuni de dezvoltare

2.3. Motivele participării la cel mai recent program de educaţie formală, după caracteristicile persoanelor de 25-64 ani care le-au indicat

2.4. Distribuţia persoanelor de 25-64 ani care au participat la educația formală după modalitatea de plată a taxelor școlare și a altor cheltuieli ocazionate de participarea la cel mai recent program educațional pe sexe, medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire urmat, statut ocupațional curent și regiuni de dezvoltare

2.5. Distribuţia persoanelor de 25-64 ani care au participat la educația formală după măsura în care utilizează abilitățile și cunoștințele dobândite în cadrul celui mai recent program educațional pe sexe, medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire urmat, statut ocupațional curent și regiuni de dezvoltare

3. Educația non-formală

3.1. Distribuţia persoanelor de 25-64 ani care au participat la educația non-formală după numărul activităților educaționale non-formale la care au participat în ultimele 12 luni, pe sexe, medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire absolvit, statut ocupațional curent și regiuni de dezvoltare

3.2. Distribuţia participărilor la activități educaționale non-formale desfășurate în ultimele 12 luni, după tipul activității și caracteristicile participanților

3.3. Distribuţia participărilor la activități educaționale non-formale desfășurate în ultimele 12 luni, după utilizarea resurselor educaționale on-line și caracteristicile participanților

3.4. Distribuţia participărilor la activități educaționale non-formale desfășurate în ultimele 12 luni, după domeniul de educație și caracteristicile participanților

3.5. Motivele participării la activități educaționale non-formale desfășurate în ultimele 12 luni, după caracteristicile participanților

3.6. Distribuţia participărilor la activități educaționale non-formale desfășurate în ultimele 12 luni, după interacțiunea cu alte persoane prin intermediul site-urilor/ portalurilor educaționale și caracteristicile participanților

3.7. Distribuţia participărilor la activități educaționale non-formale desfășurate în ultimele 12 luni, după furnizorul activității și caracteristicile participanților

3.8. Distribuţia participărilor la activități educaționale non-formale desfășurate în ultimele 12 luni, după certificarea acesteia și caracteristicile participanților

3.9. Distribuţia participărilor la activități educaționale non-formale desfășurate în ultimele 12 luni, după modalitatea de plată a taxelor și a altor cheltuieli ocazionate de participare și caracteristicile participanților

Cuprins 5

3.10. Distribuţia participărilor la activități educaționale non-formale desfășurate în ultimele 12 luni, după măsura în care sunt utilizate abilitățile și cunoștințele dobândite în urma participării și caracteristicile participanților

3.11. Rezultatele participărilor la activități educaționale non-formale desfășurate în ultimele 12 luni, după caracteristicile participanților

3.12. Ponderea participărilor la activități educaționale în scop profesional desfășurate în ultimele 12 luni, după caracteristicile participanților

3.13. Ponderea participărilor persoanelor ocupate la activități educaționale în scop profesional desfășurate în ultimele 12 luni, după tipul caracteristicile locului de muncă

4. Educația informală

4.1. Modalitatăţi de învățare utilizate de persoanele de 25-64 ani care au participat la educaţia informală, pe sexe, medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire absolvit, statut ocupațional curent și regiuni de dezvoltare

5. Accesul la informațiile privind oportunitățile de învățare

5.1. Distribuţia persoanelor de 25-64 ani după accesul la informațiile privind oportunitățile de învățare, pe sexe, medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire absolvit, statut ocupațional curent și regiuni de dezvoltare

6. Dorința de a învăța și motivele neparticipării la educație

6.1. Distribuţia persoanelor de 25-64 ani dupa participare la educația formală sau non-formală și dorința de a participa la aceste forme de instruire, pe sexe, medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire absolvit, statut ocupațional curent și regiuni de dezvoltare

6.2. Motivele neparticipării la educaţia formală sau non-formală, pe sexe, medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire absolvit, statut ocupațional curent și regiuni de dezvoltare

7. Cunoașterea limbilor străine

7.1. Distribuţia persoanelor de 25-64 ani după numărul limbilor străine cunoscute, pe sexe,

medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire absolvit, statut ocupațional curent și regiuni de dezvoltare

7.2. Limbile străine cel mai frecvent cunoscute de către persoanele de 25-64 ani, după caracteristicile persoanelor care le cunosc

7.3. Distribuţia persoanelor de 25-64 ani care cunosc cel puțin o limbă străină după limba cea mai bine cunoscută, pe sexe, medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire absolvit, statut ocupațional curent și regiuni de dezvoltare

7.4. Distribuţia persoanelor de 25-64 ani care cunosc cel puțin o limbă străină după nivelul de competență autoevaluat, pe sexe, medii de rezidență, grupe de vârstă, nivel de instruire absolvit, statut ocupațional curent și regiuni de dezvoltare

Metodologia şi organizarea anchetei

I

Metodologia şi organizarea anchetei 9

1. Obiectivele anchetei

Ancheta asupra educației adulților (AEDA) a avut drept obiectiv obținerea de informații statistice esențiale pentru dezvoltarea strategiilor de educație şi învățare continuă, precum și pentru monitorizarea progreselor realizate în punerea în aplicare a acestora privind:

- participarea și neparticiparea la activitățile de învățare;

- caracteristicile acestor activități de învățare;

- accesul la informațiile privind oportunitățile de a studia;

- dorința de a participa la educație și motivele neparticipării;

- cunoașterea limbilor străine,

dezagregate după variabile socio-demografice.

Cercetarea s-a realizat în anul 2016 şi s-a adresat gospodăriilor individuale ale populaţiei, datele fiind colectate de la persoanele adulte în vârstă de 25-64 ani.

Ancheta, aflată în prezent la cea de a doua rundă1, se realizează la fiecare 5 ani.

Având la bază specificațiile prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1175/2014 al Comisiei din 30 octombrie 2014 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 452/2008 al Parlamentului European și al Consiliului privind producerea și dezvoltarea de statistici în materie de educație și învățare continuă, în ceea ce privește statisticile privind participarea adulților la învățarea continuă, ancheta furnizează informații comparabile la nivel comunitar.

2. Concepte și definiții

Activitatea educațională (activitatea de învățare) este definită ca fiind orice activitate a unei persoane, organizată cu intenția de a-și îmbunătăți cunoștințele, abilitățile și competențele.

Activitatea educațională este definită de două elemente cheie:

a) învățarea este intenționată având ca scop predeterminat acumularea de cunoștințe, abilități și competențe.

Spre deosebire de învățarea intenționată, cea accidentală (întâmplătoare) este doar produsul rezidual al unei activități având un alt scop.

b) activitatea trebuie să fie organizată, adică planificată în avans și cu obiective prestabilite (explicite sau implicite) de învățare. Activitatea este organizată dacă diverse aspecte ale acesteia (conținutul și structurarea, metodele, perioada, scopul etc.) sunt prestabilite.

Activitatea educaţională poate fi organizată de un furnizor de servicii educaționale (școală, universitate sau altă instituție de învățământ, furnizor de educație și formare profesională etc.) sau chiar de persoana care învață (în cazul activităților de autoeducare).

Gradul de organizare a activității poate diferi de la un grad ridicat de organizare (în cazul învățării în cadrul sistemului școlar) la un grad redus de organizare în cazul persoanelor care învață singure, fără a exista un furnizor de servicii educaționale.

În funcţie de modul de organizare educaţia poate fi: formală, non-formală şi informală.

1 În anul 2008 s-a realizat o anchetă pilot cu aceeași temă, iar prima rundă a anchetei propriu-zise s-a desfășurat în anul 2011.


Educația formală se referă la activitatea de învățare instituționalizată2, intenționată și planificată, care se realizează în școli, licee, universități, institute, academii de studii, școli doctorale sau postdoctorale și alte instituții de învățământ preuniversitar sau superior din cadrul sistemului național de educație și constă, în general, în educația de bază/ generală și formarea profesională inițială (educația care precedă intrarea individului pe piața muncii).

Învățarea formală: - acoperă, în mod normal3, procesul de învățământ pentru copii și tineri, în general

începând de la vârsta de trei/șase ani și continuând până la 20 sau 25 de ani; - are o structură ierarhică, fiind organizată pe niveluri de educație; - conduce, de regulă, la obținerea unui document de studii (diplomă, certificat),

recunoscut la nivel național, care atestă finalizarea de către titular a unui nivel de învățământ, cu sau fără examen de absolvire/finalizare.

Învățarea în cadrul sistemului național de educație cuprinde și programele de învățământ pentru persoanele cu nevoi speciale (programe de învățământ special), precum și programe de tip „a doua șansă”.

Educația non-formală se referă la orice activitate de învățare, instituționalizată, intenționată și planificată de către un furnizor de educație sau formare profesională. Caracteristica definitorie a acestei forme de educație este că aceasta oferă fie completarea și dezvoltarea cunoștințelor, abilităților și competențelor dobândite prin sistemul național de educație, fie o alternativă la acesta.

Instruirea non-formală:

- se adresează persoanelor de toate vârstele; - nu are neapărat o structură ierarhică (nu este, în întregul ei, organizată pe niveluri); - cunoștințele și competențele dobândite pot fi atestate de un certificat (care poate fi

recunoscut la nivel național sau doar la nivelul angajatorului, al unui corp profesional etc.) sau neatestate de nici un act de studii;

- poate avea drept scop dobândirea, îmbunătățirea sau completarea cunoștințelor, abilităților și competențelor profesionale, personale, sociale sau culturale.

Furnizorii de educație sau formare profesională care oferă instruire în afara sistemului național de educație pot fi:

- instituții de învățământ (dar nu sub forma programelor de învățământ preuniversitar sau superior);

- centre de educație și formare profesională din subordinea ministerelor sau autorităților publice locale;

- furnizori publici și privați de educație și formare profesională (autorizați sau nu); - organizații nonguvernamentale ori guvernamentale; - angajatori care oferă programe de formare profesională propriilor angajați; - palate și cluburi ale elevilor; - instituții culturale precum muzee, teatre, centre culturale, biblioteci, centre de

documentare, cinematografe, case de cultură; - asociații profesionale, culturale, sindicate, organizații nonguvernamentale; - Agenția Națională (sau Județeană) de Ocupare a Forței de Muncă.

Activitățile educaționale organizate în afara sistemului național de educație pot lua forma:

Cursurilor - activități educaționale orientate pe un anumit subiect/ disciplină (sau pe mai multe subiecte/ discipline înrudite) care presupun transmiterea cunoștințelor de către unul sau mai mulți profesori / instructori / formatori, experți în domeniul respectiv, unui grup de cursanți.

2 O activitate de educație este instituționalizată dacă există un furnizor de educație care stabilește aspectele principale ale procesului de învățare (metodele de predare, programa, criteriile de admitere, locația actului educațional). 3 Cu excepția programelor postuniversitare, doctorale și postdoctorale.


Acestea: - pot fi teoretice (cu un grad mai mic sau mai mare de interactivitate) sau pot

îmbina instruirea teoretică cu cea practică în situații reale sau simulate; - se pot desfășura în săli de clasă / de curs sau la distanță (prin

corespondență, on-line etc).

S-au inclus: cursurile organizate în cadrul programelor de formare profesională a

adulților; cursuri de inițiere sau calificare / recalificare; cursuri de perfecționare / specializare; cursuri de dezvoltare personală, hobby și timp liber.

Seminariilor / atelierelor de lucru - sesiuni având caracterul unui curs, cuprinzând instruire teoretică sau combinând instruirea teoretică cu cea practică, organizate în cadrul conferințelor sau congreselor.

Lecțiilor private sau meditațiilor - activități educaționale furnizate de un profesor, instructor, meditator (în general, persoană fizică) care au drept scop studiul intensiv și aprofundarea cunoștințelor / îmbunătățirea abilităților elevului. De obicei:

- la o sesiune de meditații/ lecții private participă un singur elev sau un grup restrâns de elevi;

- relația între persoana care furnizează și cea care primește serviciile de educație este una de tipul profesor - elev.

Instruirii profesionale practice la locul de muncă - cuprinde activități planificate de instruire, în prezența unui instructor, care se desfășoară utilizând instrumentele/ uneltele normale de lucru, la locul de muncă sau în situații similare celor de la locul de muncă. Acestea sunt, de obicei, organizate de angajator pentru a facilita integrarea personalului nou angajat (sau care primește noi sarcini de serviciu) la cerințele postului. Poate include:

- instruire generală având drept scop familiarizarea cu modul de organizare al firmei, cu procedurile de operare;

- instruire specifică postului persoanei instruite. Instruirea profesională practică la locul de muncă este întotdeauna:

- practică; - individuală (sau organizată pentru un număr restrâns de persoane); - organizată de către angajator; - are loc în prezența unui instructor.

Educația informală se referă la educația intenționată, dar mai puțin organizată și structurată, și cuprinde instruirea pe cont propriu care are loc în familie, la locul de muncă şi în viaţa de fiecare zi a oricărei persoane. Învățarea informală este neinstituționalizată.

Învățarea informală poate fi furnizată:

- de către colegi, prieteni sau membrii familiei; - prin materiale tipărite; - cu ajutorul computer-ului; - prin intermediul televiziunii/ radioului/ video-ului; - prin tururi cu ghizi în muzee, la obiective turistice, naturale sau industriale; - prin vizitarea centrelor de învățare (inclusiv biblioteci).

Rata de participare la educație (formală/ non-formală/ informală), în contextul anchetei, reprezintă ponderea persoanelor dintr-o anumită categorie (stabilită în funcție de vârstă, sex etc.) care, în ultimele 12 luni, precedente interviului, au urmat o formă de educație (formală/ non-formală/ informală) în totalul persoanelor din categoria respectivă.


Activitățile educaționale în scop profesional sunt acele activități educaționale urmate cu scopul de a dobândi cunoștințe și abilități necesare exercitării profesiei și îmbunătățirii oportunităților în carieră.

Activitățile educaționale sponsorizate de angajator sunt activități educaționale cu scop profesional, pentru care fie costurile participării au fost plătite total sau parțial de angajator fie respectivele activități s-au desfășurat în timpul orelor de lucru plătite.

Rata de participare la activități educaționale în scop profesional reprezintă ponderea persoanelor dintr-o anumită categorie (stabilită în funcție de vârstă, sex etc.) care în ultimele 12 luni, precedente interviului, au participat la cel puțin o activitate de învățare non-formală în scop profesional în totalul persoanelor din categoria respectivă.

Rata de participare la activități educaționale sponsorizate de angajator reprezintă ponderea persoanelor dintr-o anumită categorie (stabilită în funcție de vârstă, sex etc.) care în ultimele 12 luni, precedente interviului, au participat la cel puțin o activitate de învățare non-formală sponsorizată de angajator în totalul persoanelor din categoria respectivă.

S-a considerat limbă străină orice limbă cunoscută de către respondent, alta decât cea pe care acesta o consideră a fi limba maternă. Persoanele având altă limbă maternă decât limba română au putut-o declara pe aceasta din urmă ca fiind „limbă străină cunoscută”.

Nivelul de competență lingvistică autoevaluat de respondent se referă la:

- nivel de bază - poate înțelege și utiliza câteva cuvinte și fraze;

- nivel elementar - poate înțelege și utiliza cele mai uzuale expresii de zi cu zi. Poate utiliza limba în legătură cu lucruri și situații familiare;

- nivel intermediar - poate înțelege esențialul dintr-un mesaj formulat ȋntr-un limbaj clar și poate formula un text simplu. Poate descrie experiențe și evenimente și poate comunica destul de fluent;

- nivel avansat - poate înțelege o gamă largă de texte dificile și poate utiliza limba cu ușurință. Stăpânește limba aproape complet.

Datele referitoare la nivelul de instruire absolvit au fost grupate astfel:

scăzut (niveluri ISCED 0-2): fără școală absolvită, primar, gimnazial. Au fost incluși și absolvenții școlilor profesionale, complementare sau de ucenici, cu durata de cel mult 2 ani, dacă numărul total al anilor de studiu (de la începerea învățământului primar până la absolvirea celui profesional) a fost de cel mult 10 ani;

mediu (niveluri ISCED 3-4): liceal (ciclul superior sau inferior), profesional, complementar sau de ucenici (cu durata mai mare de 2 ani), postliceal de specialitate sau tehnic de maiștri;

superior (niveluri ISCED 5-8): universitar de scurtă durată (colegii universitare, secții de subingineri / conductori arhitecți ale instituțiilor de învățământ superior) și de lungă durată (învățământ universitar de lungă durată, licență și masterat), postuniversitar, doctorat, postdoctoral.

Statutul ocupațional curent se referă la situația normală și curentă a respondentului din punct de vedere economico-social, așa cum este aceasta percepută de respondent.

Persoanele au fost încadrate, în funcție de statutul ocupațional declarat, ȋntr-una dintre următoarele categorii:

Persoană ocupată - persoanele care au declarat că lucrau la momentul anchetei Șomer Persoană inactivă - cuprinde persoanele care s-au declarat elev/ student, pensionar,

persoană casnică, persoană cu incapacitate de muncă, altă categorie de inactivitate.


Populația ocupată a fost repartizată pe activități ale economiei naționale, utilizându-se Clasificarea Activităților din Economia Națională CAEN-REV.2.

Gruparea populației ocupate după ocupație a avut în vedere funcția sau meseria efectiv exercitată, prin ocupație înțelegând-se activitatea utilă, aducătoare de venit (în bani sau în natură) pe care o desfășoară o persoană, în general într-o unitate economico-socială. Populația ocupată a fost repartizată pe grupe de ocupații utilizându-se Clasificarea Ocupațiilor din România conform Clasificării Internaționale Standard a Ocupațiilor ISCO-08 (COR 2008).

Gruparea populației ocupate după statutul profesional a avut în vedere situaţia deținută de o persoană în funcție de modul de obținere a veniturilor prin activitatea exercitată și cuprinde următoarele categorii:

Salariați: persoane care-și exercitau activitatea pe baza unui contract de muncă, raport de serviciu sau orice alt tip de acord de muncă (încheiat în formă scrisă sau verbală, altul decât contractul/raportul de muncă) încheiat cu o unitate economică sau socială (indiferent de forma ei de proprietate) sau la persoane particulare, în schimbul unei remuneraţii sub formă de salariu, plătit în bani sau în natură, sub formă de comision, etc.

Non-salariați: persoane care lucrau ca patroni, lucrători pe cont propriu sau ca ajutor familial.

Informațiile din lucrare sunt prezentate atât la nivel național cât și în profil teritorial la nivel de macroregiune (NUTS1) și regiune de dezvoltare (NUTS2). Componența macroregiunilor (NUTS1) și a regiunilor de dezvoltare (NUTS2) din România este următoarea:

MACROREGIUNI / REGIUNI DE DEZVOLTARE / JUDEŢE 1. MACROREGIUNEA UNU

1.1. REGIUNEA NORD-VEST 1.2. REGIUNEA CENTRU Bihor Alba Bistriţa-Năsăud Braşov Cluj Covasna Maramureş Harghita Satu Mare Mureş Sălaj Sibiu

2. MACROREGIUNEA DOI 2.1. REGIUNEA NORD-EST 2.2. REGIUNEA SUD-EST

Bacău Brăila Botoşani Buzău Iaşi Constanţa Neamţ Galaţi Suceava Tulcea Vaslui Vrancea

3. MACROREGIUNEA TREI 3.1. REGIUNEA SUD MUNTENIA 3.2. REGIUNEA BUCUREŞTI-ILFOV

Argeş Municipiul Bucureşti Călăraşi Ilfov Dâmboviţa Giurgiu Ialomiţa Prahova Teleorman

4. MACROREGIUNEA PATRU 4.1. REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA 4.2. REGIUNEA VEST

Dolj Arad Gorj Caraş-Severin Mehedinţi Hunedoara Olt Timiş Vâlcea


3. Sfera de cuprindere a anchetei

Au făcut obiectul anchetei persoanele4 de 25-64 ani cu reședința obișnuită pe teritoriul României pentru o perioadă de 12 luni și peste, membre ale gospodăriilor din locuințele selectate.

Prin „gospodărie” se înțelege grupul de două sau mai multe persoane care, în mod obișnuit, locuiesc împreună, având, în general, legături de rudenie și care se gospodăresc (fac menajul) în comun, participând în totalitate sau parțial la formarea veniturilor și la cheltuirea lor. Persoana care nu aparține de o gospodărie și care declară că locuiește și se gospodărește singură este considerată gospodărie formată dintr-o singură persoană.

Se consideră membri ai gospodăriei și persoanele absente, plecate temporar din localitate pentru o perioadă chiar și mai mare de 6 luni, care se află în ţară sau străinătate5, dacă acestea păstrează legături familiale cu gospodăria din care fac parte, precum: elevii și studenții plecați la studii, persoanele plecate la lucru, deținuții și arestații, persoanele spitalizate sau aflate temporar în sanatorii pentru tratament sau recuperare.

Persoanele care locuiesc permanent în unități de locuit în comun (cămine de bătrâni, sanatorii etc.) nu au fost cuprinse în anchetă. 4. Metoda de înregistrare Datele au fost colectate prin metoda interviului faţă-în-faţă. Înregistrarea informaţiilor în chestionarele anchetei s-a realizat prin intervievarea persoanelor de 25-64 ani, la reședința gospodăriilor din locuințele cercetate. 5. Perioada de referinţă şi de înregistrare Pentru întrebările legate de participarea la educație (în sistemul național de educație sau în afara acestuia) perioada de referință a fost “ultimele 12 luni precedente interviului” - inclusiv luna desfășurării acestuia, mai precis perioada septembrie 2015 - septembrie 2016. Colectarea datelor s-a realizat pe parcursul lunilor septembrie - octombrie 20166. 6. Planul de sondaj

Ancheta s-a realizat pe un eşantion aleator de locuinţe, reprezentativ la nivelul ţării şi pe regiuni, utilizându-se un plan de sondaj în două trepte.

Reprezentativitatea se referă atât la structura gospodăriilor, cât şi la distribuţia populaţiei pe medii, sexe şi grupe de vârstă.

Diferenţele de structură, care apar datorită situaţiei din teren la momentul realizării anchetei, sunt anulate prin aplicarea unor procedee de ajustare în funcţie de rata de non-răspuns pe medii de rezidenţă şi în funcţie de distribuţia populaţiei pe medii, sexe şi grupe de vârstă, distribuţii obţinute din surse exhaustive de cercetare demografică.

Planul de sondaj s-a bazat pe construirea, în prima treaptă, a Eşantionului Multifuncţional de Zone Teritoriale (eşantionul “master” EMZOT) constituit din 792 centre de cercetare (unităţi primare de eşantionare), repartizate în toate judeţele şi sectoarele Municipiului Bucureşti. EMZOT a fost realizat pe baza datelor de la Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din 2011.

În treapta a doua au fost selectate 10296 de locuințe.

4 Indiferent de cetățenie. 5 Persoanele plecate în străinătate au fost considerate persoane rezidente și membre ale gospodăriei doar dacă durata totală a absenței din ţară era mai mică de 12 luni. 6 Cea mai mare parte a datelor au fost colectate în luna septembrie 2016; doar 1% dintre interviuri au avut loc în luna octombrie 2016.


7. Extinderea rezultatelor

La calculul coeficienților de extindere s-a avut în vedere rata de non-răspuns a cărei valoare a fost de 18,6%. Pentru determinarea acestor coeficienți au fost parcurse următoarele etape:

calculul ponderilor de bază: - ponderea de bază atribuită unei locuinţe reprezintă inversul probabilităţii generale de

includere a locuinţei în eşantionul anchetei; - toate gospodăriile dintr-o locuinţă “împrumută” ponderea de bază a locuinţei respective;

tratarea non-răspunsurilor totale: - se realizează cu ajutorul metodei grupelor de răspuns omogen, utilizând ca variabile

explicative judeţul şi mediul de rezidenţă; - în această etapă, ponderile de bază ale gospodăriilor respondente sunt ajustate cu

inversul ratei de răspuns;

redresarea eşantionului şi calculul ponderilor finale: - redresarea este realizată în scopul de a îmbunătăţi calitatea estimaţiilor printr-o ajustare

finală a ponderilor în etapa precedentă; - metoda de redresare folosită este cunoscută sub numele de calibrare. Calibrarea se

realizează la nivel de regiune de dezvoltare utilizând ca variabile populaţia pe sexe şi grupe de vârstă, mediul de rezidenţă şi numărul total de gospodării. Utilizarea acestei metode conduce la creşterea gradului de precizie al estimaţiilor.

* *

*

Organizarea practică şi conducerea anchetei în teren s-a făcut de către Institutul Naţional de Statistică prin direcţiile teritoriale de statistică.

Rezultatele anchetei

II

Datele statistice prezentate în această lucrare au fost determinate pe baza informaţiilor colectate prin “Ancheta asupra educaţiei adulţi lor” (AEDA) , desfăşurată ȋn anul 2016.

Pentru interpretarea corectă a diferiţilor indicatori se va ţine seama de conceptele metodologice şi definiţiile prezentate în prima parte a lucrării.

Sinteză

În total, un număr de 7235 mii persoane, reprezentând 65,4% din totalul populației adulte, au participat în cursul perioadei septembrie 2015 - septembrie 2016 la una sau mai multe activități de învățare în cadrul educației formale, non-formale sau informale. Dintre acestea, 8,8% au participat la două forme de educație sau chiar la toate cele trei.

184 mii persoane adulte au participat, în ultimele 12 luni precedente anchetei, laeducația formală; majoritatea erau femei (61,7%) și persoane care locuiau în mediul urban(66,7%). Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani au reprezentat 70,2%.

Rata de participare la educația formală a fost de 1,7%. Pe sexe, rata de participare laeducația formală a femeilor a depășit-o pe cea a bărbaților cu 0,8 puncte procentuale. Pemedii de rezidenţă, diferența a fost de 0,6 puncte procentuale în favoarea mediului urban.

615 mii persoane de 25-64 ani au participat, în ultimele 12 luni precedente anchetei, laeducația non-formală, majoritare fiind persoanele din mediul urban (74,7%) și cele de sexfeminin (51,3%).

Rata de participare la educația non-formală a fost de 5,6%, mai mare în cazulpersoanelor din mediul urban (7,2% față de doar 3,3% în cazul persoanelor din mediulrural). Pe sexe, indicatorul a avut valori apropiate (5,7% în cazul femeilor și 5,4% în cel albărbaților).

7102 mii persoane au participat la educația informală, învățând pe cont propriu înfamilie, la locul de muncă sau în cadrul altor evenimente din viața de fiecare zi. În totalulacestora ponderea bărbaților era aproximativ egală cu cea a femeilor (valorile respectivefiind 50,8% și respectiv 49,2%).

Rata de participare la educația informală a fost de 64,2%, cu valori apropiate pe sexe(64,9% în cazul bărbaților și 63,6% în cel al femeilor) și pe medii (65,0% pentru persoaneledin mediul urban și 63,1% pentru cele din mediul rural). Diferențe mai mari se constată pegrupe de vârstă, indicatorul atingând valoarea maximă (72,1%) pentru persoanele maitinere - în vârstă de 25-34 ani și cea minimă pentru cele de 55-64 ani (50,8%).

Un număr de 525 mii persoane, reprezentând 4,7% din totalul populației adulte, au căutat, în ultimele 12 luni anterioare anchetei, informații referitoare la posibilitățile de a urma cursurile unei instituții de învățământ din cadrul sistemului național de educație sau de a participa la forme de instruire non-formale. Indiferent dacă au căutat sau nu, 271 mii persoane (reprezentând 2,5% din numărul total al adulților) au primit, din partea unor instituții/ organizații, informații privind oportunitățile de a studia.

În total, 4394 mii persoane, fie și-ar fi dorit, fie consideră că ar fi avut nevoie să participe la educația formală sau non-formală (sau să o facă mai intens, în cazul în care participaseră deja la una din cele două forme de educație). Din această categorie de populație, 55,5% locuiau în mediul urban, 51,6% aveau vârsta cuprinsă în intervalul 35-54 ani și 67,0% erau persoane ocupate.

Din totalul celor 11061 mii persoane adulte care au făcut obiectul anchetei, 3958 mii persoane (35,8%) cunoșteau cel puțin o limbă străină. Dintre aceștia din urmă, 65,9% au declarat că cel mai bine cunosc limba engleză, iar 16,7% limba franceză. După nivelul de competență autoevaluat, în ceea ce privește limba străină cea mai bine cunoscută, aproape o treime (31,1%) dintre cei care știu limbi străine sunt utilizatori de nivel intermediar.

Rezultatele anchetei 21

1. Introducere

Învățarea pe tot parcursul vieții, parte importantă a fostei Strategii Lisabona, continuă să dețină un loc prioritar atât pe agenda europeană - în special în perspectiva Strategiei Europa 2020, cât și la nivel național.

Dobândirea, actualizarea și modernizarea continuă a competențelor și cunoștințelor sunt o condiție esențială pentru dezvoltarea și promovarea unei forțe de muncă adaptabile, competente și calificate, precum şi pentru dezvoltarea personală a tuturor cetățenilor și participarea acestora la toate aspectele societății.

Ancheta asupra educației adulților, cercetare statistică realizată la fiecare 5 ani în toate Statele Membre ale Uniunii Europene, are drept obiectiv obținerea de informații statistice, comparabile la nivelul comunităţii europene, esențiale pentru dezvoltarea strategiilor de educație și învățare continuă, precum și pentru monitorizarea progreselor realizate în punerea în aplicare a acestora.

Publicația prezintă rezultatele cercetării realizate în România în anul 2016 și furnizează informații privind participarea populației adulte de 25-64 ani la educație și formare, accesul la informațiile privind oportunitățile de a studia, dorința de a participa la educație și motivele neparticipării, cunoașterea limbilor străine.

Educația adulților se poate realiza în oricare dintre următoarele forme de organizare: educația formală, non-formală sau informală. Deși toate cele trei se referă la activități intenționate de învățare, având drept scop îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților și competențelor, ȋntre acestea există diferenţe importante sub aspectul gradului de organizare şi formalizare a activităţilor de învăţare.

Educația formală cuprinde activitatea de învăţare instituţionalizată, intenţionată, şi planificată care se realizează în sistemul naţional de educaţie universitar sau preuniversitar şi constă, în general, în educaţia de bază/ generală şi formarea profesională iniţială.

Educaţia non-formală cuprinde orice activitate de învăţare, instituţionalizată, intenţionată şi planificată de către un furnizor de educaţie sau formare profesională. Caracteristica definitorie a acestei forme de educaţie este că aceasta oferă fie completarea şi dezvoltarea cunoştinţelor, abilităţilor şi competenţelor dobândite prin sistemul naţional de educaţie, fie o alternativă la acesta.

Învăţarea informală se referă la educaţia intenţionată dar mai puţin organizată şi structurată şi cuprinde instruirea pe cont propriu care are loc în familie, la locul de muncă şi în viaţa de fiecare zi a oricărei persoane. Învăţarea informală este neinstituţionalizată.


Educația formală,non-formală și

informală

30 mii

EDUCAŢIA FORMALĂ

184 mii

EDUCAŢIA INFORMALĂ

7102 mii EDUCAŢIA

NON-FORMALĂ

615 mii

Educațianon-formală și

informală

485 mii

Educațiaformală

și informală

121 mii

Doar educația informală

6466 mii

Doar educația non-formală

100 mii

Doar educația formală

33 mii

2. Participarea la educație

În total, un număr de 7235 mii persoane, reprezentând 65,4% din totalul populației adulte, au participat în cursul perioadei septembrie 2015 – septembrie 2016 la una sau mai multe activități de învățare în cadrul educaţiei formale, non-formale sau informale. Dintre acestea, 8,8% au participat la două forme de educaţie sau chiar la toate cele trei, după cum se poate observa în diagrama de mai jos.

Figura 1 - Populația adultă care a participat la educația formală, non-formală sau informală în perioada septembrie 2015 - septembrie 2016

În perioada celor 12 luni care s-au încheiat în septembrie 2016, 184 mii persoane au participat la educaţia formală; dintre acestea 16,5% au urmat, în aceeaşi perioadă de referinţă, şi programe de instruire non-formală. Toate persoanele care în perioada de referinţă au participat la ambele forme de educaţie (formală şi non-formală) s-au instruit suplimentar şi informal.

La educaţia non-formală au participat 615 mii persoane; 78,8% dintre aceştia s-au instruit şi informal.

Cea mai răspândită formă de învăţare a fost cea informală la care au participat 7102 mii persoane, pentru 91,1% dintre ele, acesta fiind singura formă de educaţie la care au luat parte în ultimele 12 luni precedente interviului.


Au participat, în ultimele 12 luni precedente anchetei, la o formă de educaţie instituţionalizată, organziată sub forma programelor educaţionale formale sau non-formale, 769 mii persoane.

Rata de participare la educaţia formală sau non-formală a fost de 7,0%, mai mare pentru femei (7,5% faţă de 6,4 pentru bărbaţi) şi pentru persoanele rezidente în mediul urban (8,9% faţă de 4,3% pentru cele din mediul rural).

Participarea la educaţia formală sau non-formală a fost mai intensă în cazul persoanelor în vârstă de 25-34 ani (13,9%), a celor cu studii superioare (15,8%) şi în cazul persoanelor active pe piaţa muncii (rata de participare fiind de 8,2% pentru persoanele ocupate şi de 11,7% în cazul şomerilor).

Între persoanele ocupate, rata de participare a avut valori mai mari pentru salariaţi (10,0% faţă de doar 2,1% în cazul non-salariaţilor), pentru specialiştii în diverse domenii de activitate (16,2%) şi pentru persoanele care lucrau în sectorul serviciilor (10,6%).

2.1. Educaţia formală

2.1.1. Persoane care au participat la educația formală

Din cele 184 mii persoane adulte care au participat, în ultimele 12 luni precedente anchetei, la educația formală, majoritatea erau femei (61,7%) şi persoane care locuiau în mediul urban (66,7%). Persoanele cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 ani au reprezentat 70,2%.

Aproape două treimi (64,9%) dintre persoanele care au participat la educația formală erau absolvenți de studii medii, iar 33,0% absolvenţi de studii superioare.

Figura 2 - Distribuția participanților la educația formală, după nivelul de instruire (%)

64.9%

2.1%

33.0%

Superior

Mediu

Scăzut

Rata de participare la educaţia formală a fost de 1,7%, valoare care, deşi scăzută, este normală având în vedere că educația formală, fiind în cele mai multe cazuri educație inițială, se adresează, în mod normal, persoanelor cu vârstă de până la 20-25 de ani.


Pe sexe, rata de participare la educația formală a femeilor a depășit-o pe cea a bărbaților cu 0,8 puncte procentuale. Pe medii, diferența a fost de 0,6 puncte procentuale în favoarea mediului urban.

Figura 3 - Rata de participare la educația formală, pe sexe și medii (%)

1.9

1.3

2.1

1.3

1.7

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

Total Masculin Feminin Urban Rural

Pe grupe de vârstă, cea mai mare rată de participare la educația formală se observă la populația de 25-34 ani (4,9%). După vârsta de 34 ani, participarea la educația formală este nesemnificativă.

În funcție de statutul ocupațional auto-declarat, cel mai intens au participat la activitatea formală persoanele care s-au declarat șomeri (8,5%). Doar 2,3% dintre persoanele inactive și 0,9% dintre persoanele ocupate au participat la educația formală.

Figura 4 - Rata de participare la educația formală, după statutul ocupațional curent (%)

2.3

8.5

0.9

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Persoane ocupate Șomeri Persoane inactive

Pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari rate de participare la educația formală s-au înregistrat în regiunile din Macroregiunea 4, valorile respective fiind 2,5% în regiunea Sud-Vest Oltenia și 2,2% în regiunea Vest. În celelalte regiuni, rata de participare la educația formală a variat între 0,9% (Nord-Est) și 2,0% (Centru).


Figura 5 - Rata de participare la educația formală, pe regiuni de dezvoltare (%)

2.5

2.2

1.71.5 1.5

0.9

2.0

1.6

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

Nord-Vest Centru Nord-Est Sud-Est SudMuntenia

București-Ilfov

Sud-VestOltenia

Vest

2.1.2. Caracteristicile participării la activitatea educațională formală

Informațiile prezentate în continuare se referă la programul educaţional formal, urmat în perioada septembrie 2015 - septembrie 2016. În cazul persoanelor care au urmat, în perioada de referinţă, două sau mai multe astfel de programe, informaţiile se referă la cel mai recent dintre acestea.

Din cele 184 mii persoane de 25-64 ani care au participat la educația formală, puțin peste jumătate (52,0%) au declarat că au utilizat, frecvent sau foarte frecvent, în cadrul celui mai recent program urmat, resurse educaționale on-line, prin aceasta înțelegând materiale audio-video, software educațional on-line, cărți sau manuale electronice, materiale din domeniul public sau cu licență deschisă. Majoritatea covârșitoare a acestor persoane (91,0%) urmaseră programe de învățământ universitar sau postuniversitar, iar 79,7% aveau reședința în mediul urban.

Resursele educaționale on-line au fost mai frecvent folosite în programele educaționale din învățământul superior (67,3%).

Un procent de 58,0% dintre persoanele participante la educația formală au interacționat cu alte persoane, ca de exemplu profesori sau colegi, prin intermediul site-urilor sau portalurilor educaționale, în cadrul celui mai recent program educațional formal urmat. Procentul corespunzător a fost de 70,8% în cazul persoanelor care au urmat programe din învățământul superior și de doar 27,8% pentru persoanele care au urmat programe din învățământul de nivel mediu.

În ceea ce privește motivele participării la cel mai recent program educațional formal, respondenții au putut indica unul sau mai multe astfel de motive1. Cel mai des invocat motiv a fost îmbunătățirea perspectivelor în carieră (56,5%). Acesta a fost indicat mai frecvent de bărbați (68,2% față de 49,2% în cazul femeilor) și de către persoanele care urmau învăţământul superior (63,6% față de 39,6% în cazul celor care urmau programe din învățământul de nivel mediu).

1 Respondenţii au putut indica unul sau mai multe motive; din cauza răspunsului multiplu, suma categoriilor este diferită de 100%.


Alte motive frecvent invocate au fost: creșterea șanselor de găsire a unui loc de muncă (sau de schimbare a locului de muncă actual) - 46,6% și obținerea unei diplome (37,7%).

Cheltuielile legate de participarea la cel mai recent program educațional formal au fost plătite, în 45,1% dintre cazuri, integral sau măcar parțial, chiar de către participant. Este vorba, în principal despre taxele de școlarizare, înscriere sau de examinare precum și de cheltuielile pentru achiziționarea manualelor sau a altor materiale tehnice necesare pentru desfășurarea activității. S-au aflat în această situație 60,2% dintre persoanele ocupate (comparativ cu 50,0% dintre șomeri și 26,6% dintre persoanele inactive).

Aproape o treime (31,0%) dintre persoanele participante au declarat că nu au cheltuit nimic, activitatea fiind în totalitate gratuită. Acest procent a fost mai mare în cazul persoanelor care urmau programe de nivel mediu (34,4% faţă de 29,5% în cazul celor care urmau studii superioare).

Cheltuielile ocazionate de participarea la educație au fost plătite integral de alte persoane (rude, prieteni, angajator, instituţii publice etc.) în cazul a 19,7% dintre participanți. Dintre acestea, 64,4% erau femei și 84,7% aveau vârsta cuprinsă în intervalul 25-34 ani. Peste trei sferturi (76,3%) nu lucrau, fiind, conform propriei declarații fie șomeri, fie persoane inactive.

Jumătate dintre persoanele care au participat la educația formală utilizau deja, la momentul anchetei, mult sau destul de mult cunoștințele sau abilitățile dobândite în cadrul celui mai recent program de educație formală. Procentul a fost mai mare în cazul persoanelor care au urmat programe de instruire din învățământul superior (61,0%) și în cazul persoanelor ocupate (64,3%).

Deși au declarat că nu utilizau cunoștințele sau abilitățile dobândite sau că le folosesc doar ȋntr-o mică măsură, 42,3% dintre respondenți se așteptau totuși să le utilizeze, mult sau destul de mult, în viitor.

Dintre persoanele care nici nu utilizau cunoștințele sau abilitățile dobândite și nici nu se așteptau să le utilizeze în viitor, 91,4% erau femei, 62,5% locuiau în mediul rural, iar 78,9% urmau programe educaționale de nivel mediu.

Figura 6 - Distribuția participanților la educația formală după măsura în care utilizează abilitățile si cunoștințele dobândite în cadrul celui mai recent program educațional (mii persoane)

14

78

92

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

Utilizau abilitățile și cunoștințele dobândite

Nu utilizau abilitățile și cunoștințele dobândite dar se așteptau să le utilizeze în viitor

Nu utilizau abilitățile și cunoștințele dobândite și nu se așteptau să le utilizeze în viitor


2.2. Educația non-formală

2.2.1. Persoane care au participat la educația non-formală

În rândul celor 615 mii persoane de 25-64 ani care au participat, în ultimele 12 luni precedente anchetei, la educația non-formală, majoritare erau persoanele din mediul urban (74,7%) și cele de sex feminin (51,3%).

Persoanele ocupate reprezentau 92,1% din totalul celor care au participat la educația non-formală, iar salariații 87,0%.

Cele mai multe dintre persoanele care au luat parte la educația non-formală erau absolvenți de studii superioare (44,4%), iar 37,8% aveau studii liceale.

Rata de participare la educația non-formală a fost de 5,6%, mai mare în cazul persoanelor din mediul urban (7,2% față de doar 3,3% în cazul persoanelor din mediul rural). Pe sexe, indicatorul a avut valori apropiate (5,7% în cazul femeilor și 5,4% în cel al bărbaților).

Figura 7 - Rata de participare la educația non-formală, pe sexe și medii (%)

7.2

3.3

5.75.45.6

0

1

2

3

4

5

6

7

8

Total Masculin Feminin Urban Rural

Diferențe importante se constată după nivelul de instruire absolvit, rata de participare la educația non-formală fiind de 13,6% pentru persoanele cu studii superioare față de 4,8% în cazul absolvenților de învățământ mediu și de doar 0,8% pentru cei cu nivel scăzut de educație.

Participarea la educația non-formală a fost mai intensă în cazul persoanelor de 25-34 ani pentru care rata de participare a fost de 9,8% (față de 5,5% pentru cele de 35-54 ani și 1,5% pentru persoanele de 55-64 ani).

Au participat la educația non-formală în ultimele 12 luni precedente interviului 7,5% dintre persoanele ocupate. În rândul acestora, cele mai mari rate de participare s-au înregistrat în cazul salariaților (9,1%), al celor care lucrau în sectorul serviciilor (9,5%) și pentru cei care lucrau ca specialiști în diverse sectoare de activitate (14,5%). Cele mai mici rate au fost observate în rândul persoanelor ocupate în sectorul agricol (1,6%).

Pe regiuni de dezvoltare, rata de participare la educația non-formală a atins valoarea maximă în regiunea Nord-Vest (7,4%). Valori ridicate s-au mai înregistrat și în Bucureşti-Ilfov (6,7%), Centru și Sud Muntenia (ambele cu 6,4%). Cea mai mică rată a fost observată în regiunea Sud-Vest Oltenia (3,0%).


Figura 8 - Rata de participare la educația non-formală, pe regiuni de dezvoltare (%)

3.0

5.6

4.5

6.46.7

3.9

6.4

7.4

0

1

2

3

4

5

6

7

8


București-Ilfov

Sud-VestOltenia

Vest

Rata de participare la activități educaționale non-formale în scop profesional2 a fost de 4,0%, cu diferențe semnificative în funcție de nivelul de instruire absolvit. Astfel, valoarea indicatorului a fost de 10,5% în cazul persoanelor cu studii superioare față de 3,3% în cazul celor cu studii medii. În cazul adulților cu studii de nivel scăzut, participarea la activități educaționale non-formale în scop profesional a fost nesemnificativă.

Pentru populația ocupată, rata de participare la educația non-formală, în scop profesional, a fost de 5,7%. Valori cu mult peste medie s-au înregistrat în cazul celor care lucrau ca manageri (11,8%), specialiști în diverse domenii de activitate (11,6%), tehnicieni (10,3%) sau funcționari administrativi (8,1%).

Rata de participare la activități educaționale sponsorizate de angajator3 a fost de 3,4%.

Activitățile educaționale non-formale pot lua forma: cursurilor, seminariilor/ atelierelor de lucru, lecţiilor private/ meditaţiilor şi perioadelor de instruire profesională practică la locul de muncă iar participanţii au luat parte, în ultimele 12 luni precedente anchetei, la una sau mai multe astfel de activităţi.

După numărul activităților educaționale non-formale urmate în perioada septembrie 2015 - septembrie 2016, 87,6% dintre persoane au participat la o singură activitate. Dintre persoanele care au participat la două sau mai multe activități, 94,5% erau persoane ocupate, 79,1% locuiau în mediul urban și 60,3% erau absolvenți de învățământ superior.

2 Ponderea persoanelor dintr-o anumită categorie (stabilită în funcție de vârstă, sex etc.) care în ultimele 12 luni, precedente interviului, au participat la cel puțin o activitate de învățare non-formală în scop profesional în totalul persoanelor din categoria respectivă. 3 Ponderea persoanelor dintr-o anumită categorie (stabilită în funcție de vârstă, sex etc.) care în ultimele 12 luni, precedente interviului, au participat la cel puțin o activitate de învățare non-formală sponsorizată de angajator în totalul persoanelor din categoria respectivă.


2.2.2. Caracteristici ale participărilor la activități educaționale non-formale

Cele 615 mii persoane de 25-64 ani care au luat parte la educația non-formală au participat, în medie, în perioada septembrie 2015 – septembrie 2016, la 1,1 activități educaționale, numărul total al participărilor fiind de 700 mii.

Informațiile prezentate în continuare se referă la cele 700 mii participări individuale la activități educaționale, desfășurate în ultimele 12 luni precedente anchetei. Numărul persoanelor care au participat la educația non-formală este diferit de numărul participanților la activități educaționale, o persoană putând participa la una sau mai multe astfel de activități.

După tipul activității educaționale non-formale, mai mult de jumătate (57,2%) dintre participări au fost la cursuri.

Participanții la cursuri au fost în principal femei (55,4%) şi persoane rezidente în mediul urban (74,3%). Persoanele cu vârsta cuprinsă în intervalul 35-54 ani au reprezentat 54,5%.

Distribuția după nivelul de instruire absolvit arată că absolvenții învățământului mediu reprezentau 51,2% dintre participanți, cei cu studii superioare dețineau o pondere de 46,2%, iar cei cu nivel scăzut de educație 2,6%.

Un procent de 30,3% din totalul participărilor la educația non-formală s-a desfășurat sub forma perioadelor de instruire profesională practică la locul de muncă, ponderile participărilor la seminarii/ ateliere de lucru sau lecții private/ meditații fiind mult mai mici (valorile corespunzătoare fiind 6,6%, respectiv 5,9%).

După domeniul de educație, aproape o treime (32,9%) dintre participările la educația non-formală au avut ca obiect calificări și specializări din domeniul serviciilor. Activitățile educaționale din domeniul ingineriei, industriei și construcțiilor au deținut o pondere de 19,7%, iar cele din domeniul afacerilor administrației și dreptului 15,2%. Restul domeniilor au avut ponderi mult mai mici, însumând împreună 32,2% din totalul participărilor la activități educaționale non-formale.

La o treime dintre activitățile educaționale desfășurate în ultimele 12 luni, participanții au utilizat resurse educaționale on-line. Acest procent a fost mai mare în cazul activităților care au îmbrăcat forma cursurilor (37,6%) sau seminariilor (36,2%).

Figura 9 - Distribuția participărilor la educația non-formală după utilizarea resurselor educaționale on-line și tipul activității (%)

17.727.5

36.237.6

62.4 63.872.5

82.3

0102030405060708090

Cursuri Seminarii Instruire la locul de muncă

Lecții private sau meditații

Au utilizat resurse educaționale on-line Nu au utilizat resurse educaționale on-line


După motivul participării4, acesta a fost dorința de a-și exercita mai bine atribuțiile de serviciu în cazul a 49,8% dintre participările la educația non-formală. Acest motiv a fost mai des invocat de participanții de sex masculin (52,8%), de cei în vârstă de 55-64 ani (61,7%) și de cei cu studii superioare (59,4%).

Un procent de 34,9% dintre participări au fost necesare, fiind cerute de angajator sau de legislaţia în vigoare. Au indicat acest motiv 58,8% dintre participanții absolvenți de învățământ profesional, 42,8% dintre cei cu studii postliceale și 37,3% dintre participanții ocupați.

Peste un sfert dintre participări (26,9%) au fost determinate de dorința participanților de a-și îmbunătăți perspectivele în carieră .

Ponderea participărilor la activități educaționale în scop profesional a fost de 71,8%, mai mare în cazul bărbaților (74,7% față de 69,1% pentru femei) și în cel al persoanelor în vârstă de 55-64 ani (89,1% față de 59,7% pentru persoanele de 25-34 ani). Pentru populația ocupată valoarea indicatorului a fost de 76,6%.

În cele mai multe dintre activităţile educaţionale desfăşurate în perioada septembrie 2015 – septembrie 2016, furnizorul de educaţie a fost angajatorul, transmiterea cunoștințelor fiind realizată de către personalul propriu al acestuia (45,5%). Peste un sfert (28,6%) dintre activităţi au fost furnizate de instituţii de educație și formare non-formală specializate.

Aproape două treimi (63,1%) dintre activităţile educaţionale non-formale desfăşurate în ultimele 12 luni au fost certificate printr-o diplomă sau certificat de absolvire. În peste jumătate (54,1%) dintre cazuri, documentul de studii era necesar, fiind cerut de angajator, organizaţii profesionale sau de legislaţia în vigoare pentru desfăşurarea unei activităţi curente sau viitoare.

Pentru mai mult de o treime (39,0%) dintre participări, taxele şi alte cheltuieli ocazionate de participare (manuale şi alte materiale tehnice sau didactice) au fost suportate total sau parţial de către participant. Plata taxelor şi a celorlalte cheltuieli a fost asigurată integral de altcineva (angajator, serviciile publice de ocupare, alte instituţii publice, rude, prieteni etc.) pentru 41,1% dintre participări, iar în 16,5% dintre cazuri, participarea nu a antrenat niciun fel de cheltuială, activitatea fiind, din perspectiva participantului, total gratuită.

Figura 10 - Distribuția participanților la educaţia non-formală după utilizarea abilităților și cunoștințelor dobândite în urma participării (%)

9.0%4.7%

86.3%

Folosește în prezent, mult sau destul de mult, abilitățile și cunoștințele dobândite

Nu folosește în prezent abilitățile și cunoștințele dobândite sau le folosește doar în mică măsură dar se așteaptă să o facă în viitor

Nu folosește în prezent abilitățile și cunoștințele dobândite sau le folosește doar în mică măsură și nu se așteaptă să o facă nici în viitor

4 Respondenţii au putut indica unul sau mai multe motive; din cauza răspunsului multiplu, suma categoriilor este diferită de 100%.


Abilitățile şi cunoștințele dobândite în urma participării la activitatea educaţională erau deja utilizate, mult sau destul de mult, în aproape 90% dintre cazuri. Dintre cei care încă nu le utilizau, la momentul anchetei, majoritatea se aşteaptau să o facă în viitor.

Majoritatea covârşitoare a activităţilor educaţionale desfăşurate în ultimele 12 luni precedente anchetei produseseră deja rezultate5 până la momentul desfăşurării acesteia. Astfel, 51,7% dintre activităţi au condus la o mai bună performanţă la locul de muncă, 31,7% au ajutat participanţii să îndeplinească sarcini de serviciu noi, 12,7% au contribuit la promovarea pe un alt post, iar 9,0% au avut drept rezultat obţinerea unui salariu mai mare.

Peste un sfert (28,2%) dintre activităţile educaţionale au condus (şi) la rezultate în plan personal.

2.3. Educaţia informală

În perioada de 12 luni care s-a încheiat în septembrie 2016, 7102 mii persoane au participat la educația informală, învățând pe cont propriu în familie, la locul de muncă sau în cadrul altor evenimente din viața de fiecare zi.

În totalul acestora ponderea bărbaților era aproximativ egală cu cea a femeilor (valorile fiind 50,8% și respectiv 49,2%). Majoritare erau persoanele din mediul urban (58,2%) și cele aparținând grupei de vârstă 35-54 ani (54,3%).

Distribuția după nivelul de instruire arată că peste jumătate dintre persoanele care au participat la educația informală erau absolvenți de învățământ mediu (60,9%). Persoanele cu studii superioare dețineau o pondere de 23,2%, iar cele cu nivel scăzut de educație 15,9%.

Aproape trei sferturi (74,8%) erau, conform propriei declarații, persoane ocupate. Persoanele care s-au declarat șomer reprezentau 3,9% din total, iar cele inactive (elevi/ studenți, pensionari, persoane casnice etc.) 21,3%.

Rata de participare la educația informală a fost de 64,2%, cu valori apropiate pe sexe (64,9% în cazul bărbaților și 63,6% în cel al femeilor) și pe medii (65,0% pentru persoanele din mediul urban și 63,1% pentru cele din mediul rural).

Figura 11 - Rata de participare la educația informală, după nivelul de instruire absolvit (%)

59.0

50.0

65.0

76.382.1

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Superior Postliceal de specialitate sau tehnic de maiștri

Liceal Profesional,complementarsau de ucenici

Scăzut

5 Respondenţii au putut indica unul sau mai multe rezultate obţinute în urma fiecărei participări; din cauza răspunsului multiplu, suma categoriilor este diferită de 100%.


Deși rata de participare la educația informală se reduce odată cu nivelul de instruire absolvit, valoarea indicatorului nu scade sub 50% pentru niciuna dintre categoriile de populație constituite după acest criteriu.

Diferențe mari se constată şi pe grupe de vârstă, indicatorul atingând valoarea maximă (72,1%) pentru persoanele mai tinere, în vârstă de 25-34 ani și cea minimă pentru cele de 55-64 ani (50,8%).

Aproximativ 70,0% dintre persoanele ocupate s-au instruit informal, participarea la instruirea informală fiind mai intensă în cazul salariaților (72,0% faţă de 64,7% în cazul non-salariaților).

Peste 80% dintre cei care lucrau ca manageri, specialiști în diverse domenii de activitate sau tehnicieni s-au instruit (și) în context informal. La polul opus, cu cea mai mică rată de participare la educația informală, se află lucrătorii calificați în agricultură, silvicultură și pescuit. Chiar și în cazul acestora însă indicatorul depășește valoarea de 60%.

Figura 12 - Rata de participare la educația informală, pe grupe de ocupații (%)

68.2

63.0

74.3

66.4

61.9

82.783.783.1

40

45

50

55

60

65

70

75

80

85

90

GM 1 GM 2 GM 3 GM 4 GM 5 GM 6 GM 7 GM 8,9,0

GM 1 - Membri ai corpului legislativ, ai executivului, înalţi conducători ai administraţiei publice, conducători şi funcţionari superiori

GM 2 - Specialişti în diverse domenii de activitate

GM 3 - Tehnicieni şi alţi specialişti din domeniul tehnic

GM 4 - Funcţionari administrativi

GM 5 - Lucrători în domeniul serviciilor

GM 6 - Lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit

GM 7 - Muncitori calificaţi şi asimilaţi GM 8, 9, 0 - Alte categorii de ocupaţii


Pe regiuni de dezvoltare rata de participare la educația informală a avut cea mai mare valoare în regiunea Nord-Est (71,1%), iar cea minimă în regiunea Sud-Est (53,8%). În alte patru regiuni (București-Ilfov, Sud-Vest Oltenia, Nord-Vest și Centru) rata de participare la educația informală a fost de peste 65%.

Figura 13 - Rata de participare la educația informală, pe regiuni de dezvoltare (%)

59.4

69.6

53.8 55.5

69.671.165.968.5

0

10

20

30

40

50

60

70

80


București-Ilfov

Sud-VestOlten ia

Vest

După modalitatea de învățare6, 61,5% dintre participanții la educația informală s-au instruit prin intermediul televiziunii, radioului sau materialelor video. Această sursă de învățare a fost mai des indicată de către persoanele de 55-64 ani (73,3%), de către cele cu nivel scăzut de educație (72,7%) și de către persoanele inactive (74,1%).

O altă modalitate de învățare informală des utilizată este învățarea de la un membru al familiei, prieten sau coleg, indicată de către 60,8% dintre respondenți care s-au instruit informal. Învățarea de la ceilalţi membri ai familiei, prieteni sau colegi, a fost indicată mai frecvent de persoanele tinere de 25-34 ani (64,4%), de cele din mediul rural (64,8%) și de către absolvenții de învățământ profesional, complementar sau de ucenici (68,8%).

Au învățat cu ajutorul calculatorului personal (online sau offline) 57,9% dintre persoanele care au participat la educația informală. Au utilizat această modalitate 68,9% dintre persoanele din mediul urban, 75,9% dintre tineri și 93,1% dintre absolvenții de studii superioare.

Materialele tipărite (cărți, reviste de specialitate, etc) au fost utilizate ca modalitate de învățare informală de către 53,5% dintre respondenții care au participat la această formă de educație. Ponderi mai mari s-au înregistrat în rândul persoanelor din mediul urban (61,5%), al tinerilor de 25-34 ani (60,8%) și al absolvenților de învățământ superior (81,9%).

Învățarea prin tururi cu ghizi în muzee, obiective istorice, naturale sau industriale a fost indicată de 7,2% dintre respondenți, iar cea prin vizitarea centrelor de învățare, de 8,7%.

6 Respondenţii au putut indica una sau mai multe modalităţi de învăţare; din cauza răspunsului multiplu, suma categoriilor este diferită de 100%.


3. Accesul la informațiile privind oportunitățile de învățare

Un număr de 525 mii persoane, reprezentând 4,7% din totalul populației adulte, au căutat, în ultimele 12 luni anterioare anchetei, informații referitoare la posibilitățile de a urma cursurile unei instituții de învățământ din cadrul sistemului național de educație sau de a participa la forme de instruire non-formale: cursuri de orice fel (inclusiv cele de dezvoltare personală), seminarii sau ateliere de lucru, lecții private sau meditații, formare profesională la locul de muncă.

Interesul privind posibilitățile de a studia a fost mai mare în rândul persoanelor mai tinere, în vârstă de 25-34 ani (8,7% dintre acestea căutând astfel de informații, în ultimele 12 luni anterioare anchetei). Procentul corespunzător a fost de 4,5% în cazul persoanelor de 35-54 ani și de doar 1,4% în cazul celor în vârstă de 55-64 ani.

Persoanele mai educate sunt mai interesate să își dezvolte în continuare cunoștințele, abilitățile și competențele. Astfel, au căutat informații privind oportunitățile de învățare 12,4% dintre persoanele cu studii superioare, 3,7% dintre absolvenții învățământului de nivel mediu și doar 1,2% dintre cei cu nivel scăzut de educație.

Figura 14 - Ponderea persoanelor adulte, care au căutat informații privind oportunitățile de a studia, după nivelul de instruire absolvit (%)

12.4

8.6

4.2

1.9

1.2

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13

Superior

Postliceal de specialitatesau tehnic de maiștri

Liceal

Profesional, complementarsau de ucenici

Scăzut

Indiferent dacă au căutat sau nu, 271 mii persoane (reprezentând 2,5% din numărul total al adulților) au primit, din partea unor instituții/ organizații, informații privind oportunitățile de a studia.

În majoritatea cazurilor (63,0%) informațiile au fost furnizate cu titlu gratuit.


4. Dorința de a învăța și motivele neparticipării la educație

Din totalul celor 769 mii persoane care au participat, în perioada septembrie 2015 – septembrie 2016, la o formă de educație instituționalizată, formală sau non-formală, 316 mii (41,1%) ar fi dorit să participe la mai multe astfel de activități educaționale, iar alte 98 mii (12,7%) deși nu ar fi dorit să participe mai mult, recunosc totuși că ar fi avut nevoie.

Dintre cele 10292 mii persoane în vârstă de 25-64 ani care nu au participat nici la educația formală nici la cea non-formală, 1978 mii persoane (19,2%) și-ar fi dorit să o facă, iar alte 2002 mii persoane deși nu au dorit să participe, consideră că ar fi avut nevoie, nivelul de educație și formare pe care îl aveau fiind insuficient.

În total, 4394 mii persoane, fie și-ar fi dorit, fie consideră că ar fi avut nevoie să participe la educația formală sau non-formală (sau să o facă mai intens, în cazul în care participaseră deja la una din cele două forme de educație). Din această categorie de populație, 55,5% locuiau în mediul urban, 51,6% aveau vârsta cuprinsă în intervalul 35-54 ani și 67,0% erau persoane ocupate. Femeile și bărbații dețineau ponderi aproximativ egale (50,6%, respectiv 49,4%).

Repartiția după nivelul de instruire relevă că 39,3% aveau studii liceale, 19,3 erau absolvenți de învățământ profesional, iar 21,0% aveau nivel scăzut de educație. Ponderea persoanelor cu studii superioare era de 17,1%, iar a absolvenților de învățământ postliceal de 3,3%.

Întrebate asupra motivelor pentru care nu au participat (sau au participat mai puțin decât și-ar fi dorit) în ultimele 12 luni la educație (formală sau non-formală), 93,1% au indicat cel puțin un astfel de motiv.

Cel mai frecvent indicat motiv7 de neparticipare la educație a fost costul participării, indicat de 36,3% dintre respondenți. Frecvența mai mare a acestui răspuns s-a înregistrat în cazul persoanelor rezidente în mediul rural (41,5%) și în cel al șomerilor (53,8%).

O altă barieră în calea participării la educație, indicată de 34,8% dintre persoane o constituie responsabilitățile familiale. Au indicat acest motiv de neparticipare 43,8% dintre femei.

Programul (orarul) desfășurării activităților educaționale a împiedicat participarea (mai intensă) la educație pentru 29,4% dintre persoane. Acest răspuns a fost furnizat de 41,1% dintre persoanele ocupate și de 53,0% dintre absolvenții de învățământ superior.

Nu doar factorii exteriori pot împiedica participarea persoanelor la educație; uneori motivele neparticipării țin chiar de persoana respondentului. Astfel, vârsta a fost considerată o barieră în calea participării la educație de către 21,7% dintre respondenți. În cazul persoanelor de 55-64 ani, acest răspuns a fost furnizat de 61,3% dintre persoane.

Un procent de 12,3% dintre persoane au menționat lipsa susținerii de către angajator, iar alte 17,5% nu au participat (mai intens) la educație, din motive personale. Restul motivelor au fost indicate de mai puțin de 10% dintre respondenți.

7 Respondenţii au putut indica unul sau mai multe motive; din cauza răspunsului multiplu, suma categoriilor este diferită de 100%


5. Cunoașterea limbilor străine

Din totalul celor 11061 mii persoane adulte care au făcut obiectul anchetei, 3958 mii persoane (35,8%) cunoșteau cel puțin o limbă străină.

Ponderea celor care cunosc cel puțin o limbă străină este mai mare în mediul urban (44,1%, comparativ cu 24,5% în mediul rural), în cazul persoanelor mai tinere (55,7% în cazul celor de 25-34 ani, comparativ cu 17,1% în cel al persoanelor de 55-64 ani) și al celor ocupate (42,8%, față de 36,8% pentru șomeri şi de 17,9% în cazul persoanelor inactive).

Dintre absolvenții de învățământ superior, 87,4% cunosc cel puțin o limbă străină, procentul corespunzător fiind de 29,9% în cazul celor care au absolvit instituții de învățământ de nivel mediu și 9,6% în cazul celor cu nivel scăzut de educație.

După numărul de limbi străine cunoscute, majoritatea cunoșteau o singură limbă (69,1%). Dintre persoanele care cunosc două sau mai multe limbi străine, 76,5% locuiau în mediul urban, iar persoanele cu studii universitare sau postuniversitare dețineau o pondere de 59,4%.

Dintre persoanele care cunosc cel puțin o limbă străină, 65,9% au declarat că cel mai bine cunosc limba engleză, iar 16,7% limba franceză. Restul limbilor străine au fost declarate a fi cea mai bine cunoscute de sub 10% din populație, fiecare.

Figura 15 - Distribuția populației adulte care cunoaște cel puțin o limbă străină, după nivelul de instruire absolvit (%)

5.3%

34.8%

10.1%

5.5%

44.3%

Superior

Postliceal de specialitate sau tehnic de maiștri

Liceal

Profesional, complementar sau de uceniciScăzut

După nivelul de competență autoevaluat, în ceea ce privește limba străină cel mai bine cunoscută, aproape două treimi dintre respondenți (62,6%) sunt utilizatori de nivel elementar sau intermediar.

Dintre persoanele care s-au declarat utilizatori avansați, 75,4% aveau studii superioare, 79,7% locuiau în mediul urban, iar 87,4% erau persoane ocupate.

Tabele

III

Datele statistice prezentate în această lucrare au fost determinate pe baza informaţiilor colectate prin “Ancheta asupra educaţiei adulţi lor” (AEDA) , desfăşurată ȋn anul 2016.

Pentru interpretarea corectă a diferiţilor indicatori se va ţine seama de conceptele metodologice şi definiţiile prezentate în prima parte a lucrării.

Note: 1. Datorită rotunjirii părţii zecimale finale a coeficienţilor de extindere la 5 zecimale, există uneori mici diferenţe între unele totaluri estimate la nivelul diferitelor tipuri de tabele şi ceea ce rezultă din însumare.

2. În celulele marcate cu * valorile sunt nesemnificative din cauza numărului extrem de redus deobservaţii .

4. Rubricile marcate cu - semnifică “nu există date”.

Date post:	18-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	18 times
Download:	0 times

Educatia adultilor in anul 2016 - insse.ro · 4 Educaţia adulţilor în anul 2016 2. Educația...

Documents