educ-hincesti.starnet.mdeduc-hincesti.starnet.md/dih/public/files/SCRISOAREA... · Web viewLa liceu...

SCRISOARE METODICĂ, LIMBI STRĂINE, 2015-2016

Autori: Natalia Grîu, consultant superior Ministerul EducațieiOlga Morozan, lector superior, IȘE

Doina Botnari, metodistspecialist coordonator, metodist la limbile străine, DGETS, Chişinău

SCRISOAREA METODICĂ LA LIMBI STRĂINE

Motto: „Învăţarea nu trebuie să ne conducă undeva; ea trebuie să ne permită să continuăm mai uşor în etapa următoare.”

/J.S. BRUNER/1) CADRU DE ORGANIZARE

Un obiectiv prioritar al Strategiei Naționale Educația-2020 este formarea competenței de comunicare în limbi străine aceasta reprezintînd una dintre competențele cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții. În acest context, predarea limbilor străine (specfic pentru Republica Moldova fiind: limba engleză, limba franceză, limba germană, limba spaniolă, limba italiană, limba turcă,) în anul de studii 2015-2016,se va axa pe:

1


implementarea,în continuare, a Curriculumului Național (varianta 2010); cerințele Planul-cadru de învăţămînt pentru învățămînt primar, gimnazial și liceal anul de

studii 2015 – 2016, aprobat prin ordinul nr.312 din 11 mai 2015; aplicarea Standardelor de eficienţă a învăţării limbilor străine ca normă în evaluarea

activităţilor educaţionale la limbi străine1; implementarea Referențialului de evaluare la limbi străine din perspectiva formării

competențelor specifice2; în complimentaritate, cu prevederile Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi:

învăţare, predare, evaluare (CECRL, 2001) și a Portofoliului European al Limbilor „Ghid pentru profesori și formatori ai cadrelor didactice”.

Astfel, centrarea demersului educațional pe formarea / dezvoltarea competențelor va reprezenta reperele-cheie de care se va ghida cadrul didactic în proiectarea/realizarea parcursului didactic la limbi străine. Viziunea abordată va urmări atingerea standardelor de competență la disciplină, ele reprezentînd un set de afirmaţii care reflectă aşteptările privind ceea ce ar trebui să ştie şi să poată face elevul în fiecare domeniu de învăţare, la o anumită treaptă şcolară. Ele au statut de etalon pentru evaluarea competențelor elevilor și se axează pe cinci domenii definitorii: Domeniul de comunicare (competențe lingvistice,competențe comunicative și competențe pragmatice); Domeniul cultură (competențe socio/pluriculturale); Domeniul comparație (competențe metodologice), Domeniul conexiune (competențe interdisciplinare), Domeniul comunitate (competențe civice).

Domeniile de formare a competenţelor se realizează gradual, pe cicluri de școlaritate: Ciclul primar - domeniile comunicare, cultură (cu iniţiere în domeniul conexiune); Ciclul gimnazial - domeniile comunicare, cultură, conexiune, comparaţie (cu iniţiere în domeniul

comunitate); Ciclul liceal - domeniile comunicare, cultură, conexiune, comparaţie şi comunitate.

Tabelul 1. Structura pe orizontală a Curriculumului modernizat pe domenii şi competențe

1Standardele de eficiență a învățării. Aprobat prin ordinul Ministrului Educaţiei nr.1001 din 23.12.2011. Lyceum, Chişinău 2012.2Referențial de evaluare. Aprobat de către Consiliul Național pentru Curriculum (proces-verbal nr. 2.3 din 04.04.2014).

2


Treapta de şcolaritate

Domeniul

Primară Gimnazială Liceală

Comunicare

Competenţa de bază: Receptarea

mesajelor orale;

Producerea mesajelor orale şi interacţiunea;

Receptarea mesajelor scrise;

Producerea mesajelor scrise şi interacţiunea scrisă.

Competenţa comunicativă: Receptarea mesajelor

orale:

Competenţa comunicativă şi pragmatică:

Producerea mesajelor orale şi interacţiunea


scrise;

Producerea mesajelor scrise şi interacţiunea


orale:Competenţa comunicativă şi pragmatică:

Producerea mesajelor orale şi interacţiunea


scrise;Competenţa comunicativă şi pragmatică:

Producerea mesajelor scrise şi interacţiunea

Cultură

Competenţa culturală: Iniţierea în

cunoaşterea altor culture

Competenţa socio/pluriculturală:

Cunoaşterea obiceiurilor, tradiţiilor, personalităţilor istorice şi culturale

Competenţa pluri/interculturală:

Cunoaşterea altor culturi şi personalităţi

Conexiune Competenţa de bază: Conectarea la alte

limbi şi discipline

Competenţa interdisciplinară: Cunoaşterea

asemănărilor şi deosebirilor

Competenţa interdisciplinară:

Cunoaşterea interferenţelor

3


interlingvistice şi interculturale

lingvistice şi culturale

Comparaţie

-Competenţa socio/pluriculturală:

Cultivarea deprinderilor de autoformare, autoghidare, autoevaluare

Competenţa metodologică: Cultivarea

deprinderilor de autoformare, autoghidare, autoevaluare

Comunitate -

Competenţa civică: Sensibilizarea în

formarea de atitudini şi valori

Competenţa civică: Formarea de atitudini

şi valori

Conform Referenţialului de evaluare (2014), în corelație cu competența specifică, sunt formulațiindicatorii de performanță pentru fiecare dintre cele trei trepte ale învăţămîntului preuniversitar, relevînd continuitatea şcoala primară – gimnaziul – liceul. Indicatorul de performanță este un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activități prin raportare la standardele de competență la limbi străine, astfel încît nivelul minim al indicatorului de performanță corespunde cerințelor unui standard.

Profesorul trebuie să fie conștient de complexitatea și relațiile intrinseci dintre toate elementele care contribuie la realizarea învățămîntului de calitate. În acest sens, el se documentează, cercetează, are o viziune clară și corect orientată în organizarea demersului didactic și investește în propria formare, conștient fiind de rolul pe care-l ocupă în procesul de edificare a personalității elevilor săi.

Numărul de ore săptămînal este dirijat de Planul-Cadru pentru învăţămînt primar, gimnazial şi liceal pentru anul de studii 2015-2016, în conformitate: Tabelul 2.Planul-cadru pentru clasele I-IX

Aria curriculară

Învăţămîntul primar

Învăţămîntul gimnazial

4


DisciplinaClasele/numărul de ore

I II III IV V VI VII VIII IXLimba străină I

- 2 2 2 2 2 2 2 2

Limba străină II

- - - - 2* - - - -

Notă:*Instituțiile de învățămînt care pot asigura condițiile necesare pentru studierea Limbii străine II pentru întreaga perioadă a ciclului gimnazial, pot începe în anul școlar 2015-2016 studierea limbii străine II în clasa a V-a cu 2 ore săptămînal. În acest caz, Planul de învățămînt al instituției va fi coordonat cu Organul Local de Specialitate în Domeniul Învățămîntului și va fi aprobat de Ministerul Educației. Elevii care în anul de învățămînt 2014-2015 au început studierea limbii ruse în clasa a V-a vor continua studierea limbii ruse pînă la absolvirea ciclului gimnazial.Tabelul 3. Planul-Cadru pentru învăţămîntul licealAria curriculară

Disciplina

Profilul, numărul de ore pe claseUmanistic Real Arte Spo

rt

X XI XII X XI XII X XI XII X XI XIILimba străină I 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3Limba străină II 2 2 2 2* - - - - - - - -

5


Notă:*În clasele a X-a – a XII-a, profil real, în funcție de posibilitățile și condițiile existente în fiecare instituție (cadre didactice calificate, manuale și materiale didactice), elevii pot opta pentru studierea limbii străine II. Studiul limbii străine II poate începe doar în clasa a X-a 2 ore săptămînal, iar instituția de învățămînt va asigura obligatoriu continuitatea studierii limbii străine II (în anii următori, în clasele XI și XII). Instituțiile de învățămînt în care se va introduce studierea limbii străine II în clasa a X-a vor prezenta Planul de învățămînt pentru coordonare Organului Local de Specialitate în Domeniul Învățămîntului și pentru aprobare Ministerului Educației.

Tabelul 4. NUMĂRUL ANUAL DE ORE PER CLASA/PROFIL NUMĂRUL ANUAL DE ORE PER CLASA/PROFILLimba străină I

III II

IIV V V

IVII

VIII

IX

X (r)

XI (r)

XII (r)

X (u)

XI (u)

XII (u)

X (a)

XI (a)

XII (a)

X (s)

XI (s)

XII (s)

- 68

68

68 68 6

868 68 6

8102

102

102

102

102

102

102

102

102

102

102

102

Limba străină II

-- - - 68

* - - - - 68* - - 68 68 68 - - - - - -

6


(r) – profil real; (u) - profil umanistic. (a) – profil arte; (s) – profil sport;

* - clasele care încep studierea limbii străine II

Menționăm că, informația prezentată mai sus nu relevă numărul de ore săptămînal de studiere a limbilor străine în instituțiile alolingve, cu clase bilingve, învățămînt special sauprogram educațional alternativ „Pas cu Pas”. Distribuirea numărului de ore pentru aceste instituții va fi consultată în Planul-Cadru pentru învăţămînt primar, gimnazial şi liceal pentru anul de studii 2015-2016.

Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi (CECRL) este instrumentul lingvistic la nivel European care abordează transversal studierea limbilor. Acesta reprezintă o bază transparentă, coerentă şi multilaterală pentru elaborarea programelor de limbi străine. Acest document prezintă scala de evaluare a nivelului de cunoaștere a unei limbi şi, totodată, defineşte cele şase niveluri de cunoaştere a unei limbi străine: A1 şi A2, B1 şi B2, C1 şi C2. În Republica Moldova, elevul, la finele ciclului primar, trebuie instruit să posede nivelul A1, la finele treptei gimnaziale - A2, iar la absolvirea liceului – B1. Elevii claselor bilingve, la absolvirea ciclului primare, vor fi pregătiţi să posede nivelul A1+, A2 la absolvirea treptei gimnaziale B1, iar la absolvirea liceului B2. Liceenii care studiază limba străină II vor finaliza cu nivelul A1+ sau A2.Vom prezenta scala globală a nivelurilor comune de referinţă cu specificarea cunoștințelor, aptitudinilor pe care elevul trebuiesăle cunoască la fiecare nivel.

Tabelul 4. Niveluri comune de competenţe – Scala globală

Utilizator experimentat

C2 Poate să înţeleagă, practic fără efort, tot ceea ce citește sau aude. Poate să restituie anumite fapte și argumente din diverse surse scrise sau orale, rezumîndu-le în mod coerent. Poate să se exprime spontan, foarte fluent și cu precizie și poate să distingă nuanţe fine de sens legate de subiecte complexe.

C1 Poate să înţeleagă o gamă largă de texte lungi și complicate și să sesizeze semnificaţiile implicite. Poate să se exprime spontan și fluent, fără a fi obligat aparent să-și caute cuvintele. Poate să utilizeze limba cu eficacitate și cu supleţe în viaţa socială, profesională sau

7


academică. Poate să se exprime, să formuleze teme complexe, într-un mod clar și bine structurat, demonstrînd că stǎpînește instrumentele de organizare, de structurare și de coeziune a discursului.

Utilizator independent

B2 Poate să înţeleagă ideile principale din texte complexe pe teme concrete sau abstracte, inclusiv în discuţii tehnice în specialitatea sa. Poate să comunice cu un anumit grad de spontaneitate și de fl uenţă, încît conversaţia cu un locutor nativ să nu presupunǎ efort pentru nici unul dintre interlocutori. Poate să se exprime clar și detaliat asupra unei game largi de subiecte, poate să-și expună opinia asupra unui subiect de actualitate, prezentînd avantajele și inconveniențele diferitelor posibilităţi.

B1 Poate să înţeleagă elementele esenţiale cînd este folosit un limbaj standard clar pe teme familiare, întîlnite uzual, legate de muncă, școală, timpul liber etc. Poate să se descurce în majoritatea situaţiilor survenite în timpul unei călătorii într-o regiune unde este vorbită limba. Poate să producă un discurs simplu și coerent pe teme familiare și din domeniile sale de interes. Poate să relateze un eveniment, o experienţă sau un vis, să descrie o speranţă sau un scop și să expună, pe scurt, argumentele sau explicaţiile unui proiect sau ale unei idei.

Utilizator elementar

A2 Poate să înţeleagă fraze izolate și expresii frecvent folosite în domenii de interes nemijlocit (de exemplu, informaţii personale și familiale simple, cumpărături, mediul înconjurǎtor apropiat, activitatea profesională). Poate să comunice în situaţii simple și obișnuite, care nu solicită decît un schimb de informaţii și direct referitoare la subiecte obișnuite. Poate să descrie, cu mijloace simple, formaţia sa profesionalǎ, mediul său înconjurǎtor apropiat și să evoce subiecte care corespund nevoilor sale imediate.

A1 Poate să înţeleagă şi să utilizeze expresiile familiare şi cotidiene, precum şi enunţuri foarte simple care vizează satisfacerea nevoilor concrete. Poate să se prezinte sau să prezinte pe cineva, poate să-i pună întrebări unei persoane privitor la ea, de exemplu, despre locul de trai, relaţiile, lucrurile care-i aparţin etc. Poate să răspundă la acelaşi fel de întrebări. Poate să comunice într-un mod simplu, dacă interlocutorul vorbeşte lent şi clar şi este cooperativ.

8


CECRL conţine şi alte scale de evaluare şi autoevaluare pe care nu o să le prezentăm, dar recomandăm să fie studiate pentru a fi folosite în activitatea formativă monitorizată de Curriculum.

2) STRATEGIA DE PROIECTARE Tema de cercetare și aplicare propusă pentru anul școlar 2015-2016 este:

Evaluarea competenței comunicative și pragmatice: producerea mesajelor scrise și orale: criterii, grile, descriptori

Realizarea Proiectării va urmări următoarele principii directorii: Principiul 1. - Implicarea elevilor în luarea deciziilorElaborarea proiectării didactice de lungă durată va fi personalizată și va reflecta viziunea proprie a cadrului

didactic, centrîndu-se pe specificul efectivului de elevi cu care lucrează. Profesorul trebuie să-și pună întrebarea în ce mod cele planificate vor corespunde așteptărilor elevilor, ce particularități individuale și la nivel de clasă va pune în valoare prin demersul său (O. Dandara, V. Chicu, Psihopedagogia centrată pe elev). Recomandăm ca, în prima săptămîna de studiu, în cadrul orelor de familiarizare a elevilor cu manualul, profesorul sădetermine nevoile elevilor cu referire la studierea limbii străine studiate, prin intermediul discuțiilor despre așteptările elevilor în noul an, despre tehnicile/formele de activitate preferate, despre practicile de succes ale anului precedent, pe care elevul ar dori să le retrăiască în noua experiență de studiu. Acest exercițiul de implicare a elevului în luarea deciziilor, în configurarea profilului didactic al orelor de limbă străină poate fi repetat la începutul semestrului II și analizat gradul de valofiricare a acestora la finele anului de studiu.

În atingerea acestui scop, poate fi eficientă utilizarea Portofoliului European al Limbilor (PEL), deoarece acesta reprezintă un mijloc de documentare şi de prezentare a deprinderilor şi experiențelor interculturale în limbile străine studiate de către elev, dobîndite la şcoală sau în afara ei. Portofoliul este, de asemenea, un ghid personal de învățare, asigurîndu-i elevului mijloacele pentru a-şi evalua nivelul de cunoaştere a limbilor, pentru a reflecta asupra procesului de învățare a limbilor şi pentru a-şi stabili priorități şi obiective realiste şi realizabile. El conține trei părți:

Paşaport Lingvistic, care prezintă o vedere de ansamblu asupra nivelului curent al titularului privind cunoaşterea de limbi străine şi rezumă experiențele sale de învățare şi interculturale, avînd funcția de raportare.

9


o Biografie Lingvistică, ce documentează istoria personală a elevului privind învățarea limbilor străine şi experiențele interculturale, completată de o serie de instrumente de autoevaluare a competenței lingvistice; și

un Dosar, fiind o colecție de lucrări care ilustrează ceea ce a produs elevul şi ceea ce este capabil să realizeze în diferite limbi.

10


Portofoliul electronic reprezintă o formă alternativă a portofoliul pe suport de hîrtie, care, într-un mod identic, solicită participarea elevilor în organizarea conținutului acestuia, a criteriilor de selecție și a dovezilor elevilor de autoreflecție.Astfel, dezvoltarea eficientă a portofoliului personal digital implică multe instrumentente tehnologice, dar este, de asemenea, și un proces de autoreflecţie, o poveste despre sine, care implică autocunoaştere şi gîndire critică (Pipan, 2012)3. Elaborarea acestui tip de portofoliu parcurge cîteva etape inerente:1. Selecţia: selectarea unei platforme tehnologice de tip blog (http://www.ediped.com, www.blogger.com, www.weebly.com, www.wikispaces.com), ce permite crearea mai multor pagini ale portofoliului și oferă spații interactive pentru reflecții personale și feedback din partea colegilor sau profesorilor în formă de comentarii. De asemenea, la această etapăare loc și elaborarea de criterii pentru alegerea elementelor ce vor fi incluse în portofoliu bazat pe obiectivele de învăţare stabilite.2. Colecţia: colectarea de elemente bazate pe scopul portofoliului, publicul căruia îi este adresat, şi utilizarea în viitor.3. Reflecţia: declaraţii cu privire la importanţa fiecărui element şi colecţia ca un întreg.4. Direcţia: o revizuirea reflecţiilor care anticipează şi stabilesc obiectivele viitoare.5. Conexiunea: crearea de link-uri spre texte şi publicaţii, oferind posibilitateafeedback-ului.

Portofoliul digital poate servi și ca un substituent al portofoliului tradițional al cadrului didactic, elucind parcursul de dezvoltare profesională a acestuia și modele instructive de succes elaborate în cadrul lecțiilor. Un exemplu de portofoliu digital poate servi Shante’s E-Portofolio4, care include în structura sa bibliografia profesională, artefactele lecțiilor, practici de succes în metodologia predării disciplinei (de exemplu, instruirea diferențiată), 3PIPAN, A., Uilizarea portofoliului digital de către elevi, 2012. http://www.elearning.ro/utilizarea-portofoliului-digital-de-catre-elevi

4Shante’s E-Portofolio, http://teachersites.schoolworld.com/webpages/SContiPhee/index.cfm

11

http://teachersites.schoolworld.com/webpages/SContiPhee/index.cfm

http://www.wikispaces.com/

http://www.weebly.com/

http://www.blogger.com/

http://www.ediped.com/

http://www.elearning.ro/utilizarea-portofoliului-digital-de-catre-elevi


pagina de reflecții și fișe de autoevaluare. Luînd în considerație colaborarea profesorului cu elevul în determinarea traseului individual de studiere a limbii străine prin intermediul portofoliului și modalitățile de predare a acestei disciplini în acord cu necesitățile și preferințele clasei de elevi, este important ca profesorul să respecte, ulterior, angajamentele și deciziile luate împreună cu elevii și să acorde sprijinul necesar elevilor în urmarea obiectivelor stabilite în portofoliu personal.

De asemenea, la începutul anului școlar,împreună pot fi stabilite regulile pentru diferite activități, jocuri didactice care ar putea fi numite generic, tot la decizia elevilor, uneori prin acronime sau combinații haioase de cuvinte (de exemplu, regulile necesare a fi respectate în timpul reproducerii unor texte ar putea fi intitulate prin acronimul englez SAR= silence, attention, respect, sau român LAR=liniște, atenție, respect). În acest mod, elevul va deprinde lecția respectului de sine și de ceilalți și va înțelege că este co-autorul propriului act de învățare.La elaborarea Proiectării de lungă durată profesorul:

se va conduce de documentele oficiale (Planul-cadru pentru învățămîntul primar, gimnazial și liceal pentru anul de studii 2015-2016, Curriculumul la limba străină, 2010) și concepția educațională a disciplinei;

va discrimina elementele obligatorii de cele opţionale: conținuturile curriculare sînt obligatorii pentru studiu, iar alegerea motivată a textului și distribuirea judicioasă a timpului este la discreția profesorului;

va urma/valorifica modelul unic de proiectare, realizat la nivel municipal/raional; va include date calendaristice exacte pentru fiecare lecție; îşi va edifica proiectarea pornind de la competențele specifice și subcompetențele

derivate pentru fiecare clasă, unitățile de conținut și resursele de timp recomandate; va include, în cadrul unităţilor didactice, ore pentru realizarea proiectelortematice

(alocîndu-le 1-2 ore, după caz);

12


va respecta alternarea formelor de evaluare, în dependență de competența specifică a unității de învățare, și va indica, clar, instrumentele de evaluare;

va asigura caracterul formativ al învățării prin varierea strategiilor și a metodelor de lucru.

Structura orientativă a Proiectării de lungă durată:

Data Competențaspecifică

Subcompetențe

Unitatea de învățare

Tema lecției

Nr. de ore Activități de învățare/ evaluare (orientativ)

Este posibil ca, la indicarea activităților de învățare/evaluare, profesorul să specifice anumite tipuri de activități, dar la realizarea nemijlocită a UD (unitate de învățare) să opteze pentru alte forme/strategii didactice. Acest lucru este firesc, dacă ținem cont de specificul situațional al învățării. Totuși, este salutabil ca profesorul care are experiență să poată anticipa dimensiunea dată, să diversifice aceste activități și să se asigure că opțiunea făcută valorifică caracterul interactiv și autentic al actului de învățare. Structura Proiectării poate include și o rubrică de „Mențiuni”, unde profesorul specifică anumite idei, sugestii relevante. De asemenea, se recomandă alocarea de timp pentru recapitulări, organizarea lecturii și păstrarea a cel puțin 3-4 ore la discreția profesorului, pentru ca acesta să poată interveni în situațiile-problemă, consolidînd anumite segmente de învățare.Proiectarea pe unități didactice/unități de învățare (UD)Cerințe la elaborarea UD:

reflectă, cu fidelitate, conținuturile curriculare; se construiește în corelație de proiectarea de lungă durată elaborată de profesor;

13


are o structură tabelară laconică, coerentă și nu cuprinde descrieri narative ale scenariului lecției;

valorifică competențele specifice disciplinei în varianta de subcompetențe, care sîntcorespondente, în mod obligatoriu, conținuturilor studiate pentru clasa respectivă;

precizează corect și distinct tema pentru fiecare lecţie, sarcinile de lucru, modul de evaluare a realizării acestei sarcini de lucru, temele pentru acasă;

respectă un cadru de învățare (recomandăm cadrul ERRE); numărul de ore rezervat pentru un conținut tematic al unității este de minumum 2

ore; se încheie cu lecția de evaluare și lecția de analiză a evaluării (scrise/orale); presupune, ca finalitate, realizarea unui produs concret.

Structura orientativă a UD:Competențe: 1.________2______Subcompetențe: 1.________2.__________3.__________

Data

Conținutul (subiectul orei)

Subcompetențe

Etapele lecției

Obiective

Tehnologia didactică

Materiale și resurse

Managementul timpului

Evaluarea

Mențiuni

Evocare

Realizarea sensulu

14


i

Reflecție

Extindere

Principiul 2. - Continuitate și abordare holistică în procesul proiectăriiProfesorul identifică resursele didactice oportune și conștientizează momentele-cheie, la

nivelul fiecărei unități didactice. Acesta va asigura realizarea integrală a UD, pînă la începutul primei lecții. Demersul didactic va configura caracterul situațional al învățării, angajînd, după caz, și contexte din experiența de viață a elevului. Cadrul didactic va crea premise pentru o experiență de învățare reciprocă, asumîndu-și, alternativ, rolul de mentor-facilitator-ghid-prieten. Conștient de rolul constructiv al învățării reciproce, el va manifesta deschidere și receptivitate, va ține cont de ritmul de învățare al fiecărui elev, nu va taxa ideile lansate de aceștia, dar va avea grijă să dirijeze pe făgașul necesar experiența învățării.

Principiul 3. - Centrarea pe fomarea de competențeTriada predare-învățare-evaluare este orientată spre formare de competenţe - rezultat al

învăţării, ce condensează achiziţiile comportamentale ale elevilor la nivelul cunoştinţelor, 15


capacităţilor, deprinderilor şi atitudinilor. În viziune holistică, toate competențele specifice contribuie la realizarea profilului intelectual-moral al unui vorbitor cult de limbă străină. Fiecare competență specifică se va regăsi, în egală măsură valorificată, în Proiectarea de lungă durată. Totuși, în contextul temei de cercetare și aplicare pentru anul școlar 2015-2016, dar, mai cu seamă, în perspectiva pregătirii elevului pentru situații reale de viață, în care acesta este solicitat să-și expună/argumenteze fluent și corect punctul de vedere, ideile, viziunile, considerăm că o deosebită pondere urmează să o aibă următoarele competențe specifice:

a. Treapta primară:7.2. Povestește,oral sauscris,conţinutulunuitext scurtși simplu(ex.poveste/povestiresimplă),cu suportulunorimagini,respectîndsuccesiunealogică asecvenţelor.

b. Treapta gimnazială: 1.4.Exprimă opinia personală în raport cu textul și cultura studiate..4.1.1.Realizează comunicarea monologată, relatînd o intîmplare/un șir de acţiuni sau descriind unele aspecte din anturajul său cotidian (de ex. persoane, locuri, experienta profesională sau școlară).

c. Treapta liceală :2.5.Exprimă succinct opinii personale privitor la rezultatele comparatiilor realizate în cadrul activitatilor de invatare sau în mod autonom.3.2. Utilizează diverse elemente estetice şi retorice pentru a atinge efectivitate în textele scrise sau discursurile orale ca spre exemplu punctul de vedere, caracterizarea,stilul etc.

16


5.1.1. Redactează propriile texte și alte texte funcţionale, complexe, structurate din punctul de vedere al gramaticii, al regulilor de punctuaţie, al lexicului și ortografieiși al utilizării conectorilor logici.6.2.1.Participă spontan în conversaţii pe teme de interes, utilizînd un limbaj clar și

simplu.6.2.2.Descrie oral speranţele, ambiţiile, visurile, proiectele de viitor, folosind un limbaj

simplu și clar.

În scopul eficientizării demersului didactic la Limba străină, al asigurării coerenței proiectării, al respectării principiului continuității în formarea competențelor elevului, profesorii vor consulta:

Ghidul de implementare a curriculumului modernizat în învăţămîntul liceal pentru Limba străină I şi II, ediţia 2010 și

Ghidul de implementare a Curriculumului modernizat în învăţămîntul gimnazial, ediţia 2011.

Pentru profesorii debutanți, recomandăm, la nivel de Comisii metodice, să fie delegat profesorul-mentor care va ghida adaptarea profesională a colegului său și îl va familiariza cu cerințele de elaborare a Proiectării și UD. Practici de succes în domeniul activităților de mentorat vor putea fi împărtășite în cadrul seminarelor/conferințelor locale, dar și la Seminarul metodic republican din luna februarie. Avem certitudinea că respectul și colaborarea în interiorul Comisiilor metodice este o premisă importantă a unui demers educațional de calitate în instițuții. Din această perspectivă, recomandăm ateliere/seminare locale care ar valorifica elemente de deontologie profesională, forme de parteneriat între comisiile metodice, experiențe didactice etalonare etc.

Principiul 3. - Asigurarea conexiunii inter/intra/trans-disciplinareConexiunea inter-intra-trans-disciplinară oferă oportunități în realizarea unui proces

educațional interactiv, original și motivant pentru elev, contribuind la formarea 17


competențelor transversale și asigurînd respectarea specificului inteligențelor multiple ale elevilor. Disciplina Limba străină deschide multiple perspective de receptare prin corelarea cu disciplinele din aceeași arie curriculară ( Limbă și comunicare), cît și din toate celelalte, cum ar fi: Matematica și științe, Educația socio-umană, Arte, Educația tehnologică și sport, care vor completa conținuturile tematice din cadrul domeniilor comunicare, cultură, comparație, conexiune și comunitate. Măiestria pedagogică și creativitatea cadrului didactic poate fi valorificată prin multiple forme de interacțiune în procesul predării limbilor străine cu artele frumoase: pictura (elaborarea rezumatului în pictograme, desen în baza textului, scheme generice), sculptură (corelarea unor sculpturi celebre și a mesajului operelor literare), coregrafie (comentarea motivului dansului/jocului ), muzică (abordarea poeziei simboliste, identificarea unei coloane sonore a textului, comentarea simbolurilor din cîmpul lexical „instrumente muzicale”), geografie (elaborarea hărții textului etc.), psihologia (elaborarea profilului psiho-afectiv al personajului literar, argumentarea cu exemple textuale a temperamentului personajului, distingerea personaj introvert/extrovert etc.), teatru/cinematografie (dramatizări, crearea scenariilor de film în baza textelor citite), dar și matematică (ex. creare de poezii respectînd șirul Fibonaci) etc.). În acest context, vom asigura dezvoltarea nu numai a competențelor comunicative și pragmatice, dar și a celor metodologice, socio-/pluri-/-culturale și civice.

Recomandăm inițierea unor proiecte de grup cu valorificarea artei fotografice, luîndu-se ca reper un element tematic comun. De exemplu, pentru formarea a competenței 5.1.1. Redactează propriile texte și alte texte funcţionale, complexe, structurate din punctul de vedere al gramaticii, al regulilor de punctuaţie, al lexicului și ortografiei, pe durata unei luni, elevii vor elabora un filmuleț Movenote, PPT, Prezi, Photo Peach etc., cu fotografiile realizate de sine stătător, în spațiul public și virtual, în care se atestă greșeli ortografice, punctuaționale, stilistice etc. Vom ține cont că elaborarea unui proiect de grup calitativ necesită timp pentru concretizarea strategiei de lucru, delegarea rolurilor, realizarea

18


produsului, dar și solidarizarea echipei. Acest proces va fi coordonat de profesor în cadrul unei Agende a proiectului de grup.

Încurajăm realizarea proiectelor online în spații educaționale virtuale, cum esteeTwinning (www.etwinning.net) și iEARN (www.iearn.org), care asigură un parteneriat de colaborare internațională prin prisma elaborării și implementării proiectelor cu caracter social, intercultural și civic. Ideea proiectelor date este de a dezvolta la elevi competențele comunicative într-o limbă străină, competențele metodologice, cele digitale și, de asemenea, de a cultiva sentimentul unui cetățean activ, dat fiind faptul că valorifică problemele actuale globale și cele locale cu care se confruntă comunitatea sa. Astfel, putem valorifica indicatori ai competențelor speciale cum sunt: 1.4.Exprimă opinia personală în raport cu textul și cultura studiate; 2.5.Exprimă succinct opinii personale privitor la rezultatele comparațiilor realizate în cadrul activitatilor de invatare sau în mod autonom; 2.4. Autoevaluează importanţa TIC și a metodelor moderne în învăţarea unei limbi străine și în autoformare, autoinformare, autocontrol și 2.6.Utilizează libertatea de exprimare și părerile proprii în ambele societăţi.

Rezultatele acestor proiecte virtuale la final sunt materializate în produse virtuale media, cum ar fi: ziarul digital, blogul sau posterul online, publicate pe platformele educaționale respective. Acest lucru reprezintă nu numai o diseminare a produselor proiectului , dar și contribuie la menținerea unei interacțiuni active dintre participanți prin comunicarea virtuală. Modele de proiecte iEARN implementate de către cadrele didactice de limbă engleză din Republica Moldova pot fi consultate pe blogul iEARN-Moldova5.

Principiul succesului și autenticității la realizarea evaluării în bază de competențeEvaluarea școlară este unul dintre factorii de bază ce susțin și asigură calitatea învățării.

Din acest motiv, cadrele didactice trebuie să acorde o atenție sporită metodologiei de 5 https://iearnmoldova.wordpress.com/projects/

19

http://www.iearn.org/

http://www.etwinning.net/


organizare/realizare a acesteia. În construirea demersului educațional, cadrele didactice vor elabora propriile modele de evaluare, respectînd prevederile, sugestiile, modelele din Referenţialul de evaluare a competențelor specifice formate elevilor (2014). Evaluarea are scopul de a-l motiva pe elev spre succes, spre autodepășire, ajutîndu-l să-şi aprecieze propriul nivel de evoluţie, să identifice și să fie conștient de punctele sale slabe, a-l ajuta să se integreze sociolingvistic în comunitate. Evaluarea se va axa pe sarcini autentice, care valorifică probleme reale, situații cu impact semnificativ pentru elev.

Un model aplicativ, la studierea unei teme, la prima vedere plictisitoare pentru elevi, cum ar fi Instrucțiunile, profesorul poate extinde experiența învățării din spațiul clasei în spațiul vieții,propunîndu-le elevilor să elaboreze, de exemplu, un Ghid al cumpărătorului isteț, în care elevul urmează să analizeze 3 produse și, respectiv, 3 instrucțiuni (conform unui algoritm) la o eventuală vizită la magazin cu familia. În acest fel, experiența de viață se suprapune experienței învățării, în plus, la sfîrșit, elevul va avea și un produs pe care-l va plasa în portofoliu. Provocarea pentru profesor este să poată genera sarcini de învățare/contexte interesante, motivante și corelate competențelor pe care vrea să le formeze.

E bine știut faptul că, în perspectiva unui proces educaţional centrat pe competenţe, evaluarea este iniţială, formativă, sumativă. Evaluarea inițială este obligatorie și se realizează la nivelul fiecărei clase, urmărind stabilirea nivelului de competență al elevilor. Ea este obligatorie, în special, în clasele a V-a, a IX-a, a X-a și a XII-a, realizîndu-se, de regulă, la începutul anului şcolar, începînd cu săptămîna a doua de studiu. Rezultatele obţinute la evaluarea iniţială vor fi utilizate ca reper pentru măsurarea progresului şcolar şi vor fi consemnate în catalog doar cu acordul elevului.

Evaluarea formativă se efectuează zilnic, ajutîndu-l pe elev şi pe profesor să se concentreze asupra efortului de învăţare. Ea are rolul coresponsabilizării celui care învață, determinîndu-l spre autoreflecție. Ea este un element foarte important în procesul învățării și necesită probarea culturii evaluării din partea profesorului. Obiectivitatea,

20


imparțialitatea și criteriile unice sînt factori indispensabili. Aprecierile verbale argumentate sînt, de asemenea, o formă de evaluare așteptate de elevi. La treapta primară, cît și gimnazială, caietele de teme vor fi luate pentru evaluare, alternativ, cel puțin, o dată, în cadrul unei unități didactice. Notele vor fi transferate în registru, cu specificarea „Evaluarea caietelor”. La liceu evaluarea curentă a caietelor poate fi făcută și selectiv, zilnic, în număr de 4-5 caiete, formîndu-le, astfel, elevilor deprinderea de a lucra sistematic.

Evaluarea sumativă este efectuată la sfîrşitul fiecărei UD și la încheierea semestrului. Scopul evaluării sumative este de a certifica competenţele elevului. Evaluarea sumativă se va indica în proiectare și în catalog prin specificarea concretă a tipului și a formei de evaluare (de ex. Evaluare sumativă scrisă. Dictare/Text argumentativ/. Evaluare sumativă orală. Proiect de grup/Dezbatere). La proiectarea acestei lecții, profesorul va indica, cu precizie, obiectivele de evaluare, va urma evaluarea competențelor indicate în Proiectare.

Evaluarea finală se realizează la sfîrșitul treptei de școlaritate. Menționăm că, în sistemul de evaluare, formele/metodele tradiționale de organizare a

evaluării își păstrează gradul de actualitate. Astfel, în scopul formării unui vorbitor cult, capabil să respecte normele ortografice, punctuaționale, stilistice ale limbii străine, în treapta primară și gimnaziu recomandăm realizarea dictărilor de cuvinte și a dictărilor de sintagmecu valorificareaunor ortograme mai buclucașe, mai dificile pentru unii elevi. Selecția cuvintelor poate fi realizată și în baza unui criteriu,de exemplu, gramatical sau comunitatea semantică. Experiența examenelor de bacalaureat demonstrează că anumite ortograme, punctograme sînt ignorate, la scară largă, de către elevii absolvenți, cei care presupunem că trebuie să aibă formată competența de comunicare orală și scrisă de nivel B1. În acest context, profesorul poate „îndrăzni” și la clasele de liceu să stabilească o cutumă didactică de realizarea unui „Moment ortografic”.

Lecția de analiză a evaluării poate fi realizată în termen de 1 săptămînă după data evaluării propriu-zise, dar poate fi desfășurată și la lecția următoare. Lecția de analiză a

21


evaluării trebuie să se regăsească în caietul de studiu al elevului sau, nemijlocit, în caietul de evaluare al elevului, cu indicarea concretă a datei și a temei. În dependență de specificul evaluării (dictare, test cu itemi, eseu), se vor structura exercițiile de lucru asupra greșelilor. Se recomandă aplicarea unor tehnici de lucru în perechi sau în grupuri mici, încurajînd elevii să se autoevalueze și să se evalueze reciproc. Vom proiecta această lecție și din perspectiva dimensiunii afectiv-atitudinale, încercînd să înțelegem dificultățile de învățare individuale ale elevului. Totodată, profesorul va aloca timp/ore pentru evaluarea semestrială a Portofoliului elevului, reactualizînd, din timp, algoritmul cu toate elementele obligatorii, realizate pe parcurs. Nota pentru Potofoliu poate fi stabilită ca sumă aritmetică dintre prezentarea produsului și calitatea materialelor incluse sau poate fi apreciată prin două note distincte, la decizia profesorului.

Dacă profesorul își propune să realizeze o evaluare orală individuală a elevilor, prin discursuri sau interviuri, ar putea extinde evaluarea la 2 ore consecutive, dacă numărul elevilor, înmulţit la timpul acordat fiecăruia, depășește limitele orei academice. Precizăm că evaluarea orală individuală a elevilor necesită o abordare complexă și se va face prin aplicarea unei grile complexe, în care se va aplica un criteriu eliminator. Inițial, profesorul trebuie să elaboreze:

Obiectivele de evaluare; Sarcina (în formulă algoritmizată); Grila de evaluare (cu detalierea indicatorilor de performanță).

Ulterior, elevii vor fi familiarizați cu structura grilei de evaluare (vezi Anexa 1, 2, 3), cu specificarea descriptorilor de nivel/de performanță . Respectarea timpului de prezentare este un parametru foarte important în realizarea cu succes a acestui tip de evaluare.

Profesorul are libertatea de a alterna probele de evaluare scrisă și orală cu probele practice (hărți, scheme, colaje, postere, afișe, prezentări PPT, susţinere de proiecte), care, preferabil, vor fi realizate în echipă și vor valorifica creativ conținuturile și

22


subcompetențele disciplinei. Produsul evaluabil de la încheierea unității trebuie să demonstreze prezența competenței / competențelor vizate. Produsul constituie rezultatul unei activități realizate oral sau scris. Precizăm că o discuție în plen cu clasa (activitate frontală) nu poate constitui un produs evaluabil. Forme de produs recomandabile pentru a fi exersate la clasă în contextul valorificării competenței de argumentare a textului scris și în discursul oral ar putea fi:

Textul argumentativ; Prezentarea orală cu suport vizual

(colaj, poster, PPT, Prezi, Pechakucha ş.a.);

Interviul; Dialogul; Discursul de felicitare;

Reportajul; Alocuţiunea; Portofoliul elevului; Proiectul de grup/Proiectul individual

etc. Dezbaterea etc.

Este salutabil ca produsele elevilor să fie păstrate o perioadă, în colțișorul de expoziții al clasei, să fie plasate pe blogul clasei, sau să fie publicate în revista clasei (format hîrtie sau electronică). În acest mod, munca elevului va fi apreciată, va putea fi luată drept etalon și va permite monitorizarea/implicarea părinților în viața școlii.

Principiul formării de valori prin valoriComunicarea într-o limbă străină este o competență-cheie ce contribuie la edificarea personalității elevului ca un cetățean responsabil la nivel național și global. Recomandăm ca, la nivelul fiecărei unități didactice, al fiecărei lecții, să fie prezente elemente ce motivează/implică latura atitudinală a elevului. Astfel, în realizarea demersului didactic, profesorul va urmări angajarea dimensiunii axiologic-valorice prin conținuturile studiate, orientate spre:

înțelegerea ideii de identitate națională/identitate culturală, de apartenență la neam; conștientizarea ideii de demnitate umană;

23


formarea respectului față de sine și ceilalți; asumarea conștientă a valorilor naționale și a tezaurului cultural prin exersarea

valorificării valorilor naționale și culturale ale tărilor de origine ale limbilor străine studiate și a comparației acestora cu valorile naționale autohtone;

deschiderea spre dialog cultural.

Utilizarea manualelor și a auxiliarelor didactice Profesorilor le revine rolul de a alege resurse didactice suplimentare (caiete de lucru,

teste, cărţi de lectură, softuri educaționale etc.). Întrucît profesorul dispune de o gamă variată de resurse, recomandăm utilizarea manualelor, caietelor de lucru, a auxiliarelor didactice și a ghidurilor etc., care sînt aprobate și au parafa Ministerului Educației. Totodată, recomandăm utilizarea surselor digitale, a site-urilor didactice pentru accesarea cărora există opțiunea open source. La decizia lor, profesorii pot opta și pentru alte surse și auxiliare didactice, care vor contribui eficient la creșterea calității predării, totuși, acestea nu trebuie să suprasolicite activitatea elevului, ci, dimpotrivă, să aducă mai multă interactivitate, motivație pentru învățare. Extinderea conținuturilor, prin utilizarea unor surse cu grad ridicat de dificultate, este recomandabilă în pregătirea elevilor cu performanțe. În calitate de suport didactic pentru realizarea obiectivelor curriculare Ministerul Educaţiei propune seturile didactice, care asigură continuitatea conţinuturilor.

La limba franceză şi la limba engleză pentru toate clasele şi toate instituțiile de învăţămînt din republică se recomandă pentru utilizare manualele editate în Republica Moldova, care au învins în concursul de evaluare al manualelor, organizat de Ministerul Educaţiei. Pentru limba franceză se recomandă:N/o

Clasa

Denumirea manualului Autorii Editura Anul

editurii24


1 II Manuel de Français

E. Onufrei, Z. Vîrlan, A. Bujor, M. Scobioală

Prut Internaţional

2011

2 III Manuel de Français


ARC 2011

3 IV Manuel de Français


ARC 2011

4 V Manuel de Français

E. Bulhac, Z. Ciobanu,I. Atanasov

Prut Internaţional

2010

5 VI Manuel de Français

E. Bulhac, Z. Ciobanu,I. Atanasov

Prut Internaţional

2010

6 VII Manuel de Français

Z. Ciobanu, I. Atanasov, M. Cotelea, Z. Căzănescu

Ştiinţa 2010

7 VIII Manuel de Français

M. Cotlău, M. Guzun,M. Scobioală

ARC 2010

8 IX Manuel de Français

C. Vasilachi, A. Bujor,E. Axenti, I. Petcu

ARC 2010

9 X Manuel de Z. Ciobanu, I. Prut 201225


Français Atanasov,E. Bulgac

Internaţional

10 XI Manuel de Français

L. Ranga, D. Romanenco, T. Petcu, E. Brînză

Prut Internaţional

2008

11 XII Manuel de Français

M. Cotelea, M. Cotlău,Z. Vîrlan, C. Vasilachi

Prut Internaţional

2012

La limba germanăşcolile sunt în drept să

26

Pentru limba engleză se recomandă:N/o

Clasa


editurii

1 II Magic EnglishL. Foca, D. Puiu, L. AladinA. Ignatiuc, A. Muntean

ARC 2012

2 III Magic EnglishL.Foca, D. Puiu, A. Ignatiuc, L. Aladin

ARC 2012

3 IV Magic EnglishL. Foca, D. Puiu, A. Ignatiuc, L. Aladin

ARC 2012

4 V English for YouL. Foca, A. Ignatiuc, A. Muntean

Prut Internaţional

2010

5 VI English for YouA. Ignatiuc, L. Foca, D. Puiu

Prut Internaţional

2010

6 VII English for You and Me

A. Manic, T. Musteaţă,L. Glavan

Prut Internaţional

2010

7 VIII English for LifeG. Burdeniuc, E. Onofreiciuc, S. Rotaru

Prut Internaţional

2010

8 IX English for Success

M. Duşceac, M. Gîscă

Prut Internaţional

2010

9 X Working Together

G. Chira, M. Chira, M. Gîscă, M. Duşceac, E. Onofreiciuc, S. Rotaru

ARC 2012

10 XI This is Our World

G. Chira, M. Chira, M. Gîscă, M. Duşceac, E. Onofreiciuc, S. Rotaru

ARC 2008


decidă liber asupra manualelor şi materialelor didactice. Manualele trebuie însă să corespundă standardelor de eficienţă a învăţării. La limba germană se recomandă a se lucra cu manualele propuse de editura Huber, concepute în baza standardelor Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi:N/o

Denumirea manualului Autorii

Editura

Anul editurii

Nivel

1 TamTam J. Alberti, G. Kopp, S.Büttner, Dr.R. Zschärlich

Huber

2010

0

2 Tamburin 1 Josef Alberti , Siegfried Büttner , Gabriele Kopp

Huber

2008

A1

Planetino 1 Josef Alberti , Siegfried Büttner , Gabriele Kopp

Huber

2011

3 Tamburin 2 Josef Alberti, Gabriele Kopp, Siegfried Büttner

Huber

2007

A1


Huber

2011

4 Tamburin 3 Josef Alberti, Gabriele Kopp, Siegfried Büttner

Huber

2007

A1+


Huber

2011

5 Ping Pong neu 1 Konstanze Frölich, Gabriele Kopp Huber

2008

A1+

Planet 1 Josef Alberti, Gabriele Kopp, Siegfried Büttner

Huber

2011

6 Ping Pong neu 2 Konstanze Frölich, Gabriele Kopp Hube 200 A2

27


r 9Planet 2 Josef Alberti, Gabriele Kopp,

Siegfried BüttnerHuber

2011

8 Ping Pong neu 3 Konstanze Frölich, Gabriele Kopp Huber

2010

B1

Planet 3 Josef Alberti, Gabriele Kopp, Siegfried Büttner

Huber

2011

9 Ausblick 1 S. Janke-Papanikolaou, A. Fischer-Mitziviris

Huber

2011

B1+

Em neu Hauptkurs

M. Perlmann-Balme, S. Schwalb, D. Weers

Huber

2009


Huber

2011

B2

Em neu Brückenkurs

M. Perlmann-Balme, S. Schwalb, D. Weers

Huber

2009


Huber

2011

B2+/C1 Em neu

AbschlusskursM. Perlmann-Balme, S. Schwalb, D. Weers

Huber

2009

Profesorii de limbă italiană vor realiza competenţele curriculare desfăşurînd activitatea didactică cu suportul didactic recomandat de Ministerul Educaţiei utilizînd toate materialele didactice oferite de Institutul Cervantes şi Uniunea Latină la seminarele de formare continuă a cadrelor didactice.

N/o

Clasa

Denumirea manualului Autorii Editura

Anul editurii

1 I - - - -28


2 II Viva l’italiano, vol. I

A.Chiuchiu, F.Minciarelli, G.Novembri, M.Silvestrini

Guerra - Perugia

2002

3 III Viva l’italiano, vol II


Guerra - Perugia

2002

4 IV Viva l’italiano, vol. III


Guerra - Perugia

2002

5 V Viva l’italiano, vol. IV


Guerra - Perugia

2002

6 VI Arrivo in Itallia (A1-A2)

M.T.Frattegiani,R.Baldelli

Guerra - Perugia

2006

7 VII Benvenuti in italliano, vol. II

M.Silvestrini, G.Novembri Guerra - Perugia

2005

8 VIII In italiano, vol. I A.Chiuchiu, F.MinciarelliM.Silvestrini

Guerra - Perugia

2000

9 IX In italiano, vol. I A.Chiuchiu, F.MinciarelliM.Silvestrini

Guerra - Perugia

2000

10 X In italiano, vol II A.Chiuchiu, F.MinciarelliM.Silvestrini

Guerra - Perugia

2000

11 XI La lingua italiana per stranieri

K.Katerinov, M.C.Boriosi Katerinov

Guerra - Perugia

2000

12 XII La lingua itaiana per stranieri

K.Katerinov, M.C.Boriosi Katerinov

Guerra - Perugia

2000

29


Pentru limba spaniolă se recomandă:N/o

Clasa


editurii1 I Pasacalle Isidoro Pisonero SGEL, Espana 19972 II L.spaniola Manual

pentru cl.2Veronica Georgescu, Victoria Poloni

Logos Bucuresti 2005

3 III L.spaniola Manual pentru cl.3

V.Georgescu V.Poloni


4 IV L.spaniola Manual pentru cl.4

M.Georgescu V.Poloni


5 V l.spaniola Manual pentru cl.5

F.Angelescu C.Radulescu


6 VI Canoa 6 A.Fernandez V.Martinez

Editorial VICENS VIVES

2001

7 VII L.spaniola I.Radu A.Gavrila Logos Bucuresti 20048 VIII L.spaniola C.Radulescu

F.AngelescuLogos Bucuresti 2005

9 IX L.spaniola C.Radulescu F.Angelescu


10 X L.spaniola S.Simion S.Toader Logos Bucuresti 200611 XI Prisma G.M. Caballero R.

GomezEDINUMEN Madrid

2009

12 XII l.spaniola Irina Ilegitim Editura Niculescu ABC Bucuresti

2002

30


Procesul educaţional la limba franceză în Clasele bilingve se va desfăşura conform Planului-cadru pentru Clasele Bilingve, utilizînd Curriculumul de Limbă franceză pentru Clasele bilingve, ediţia 2008. Asigurarea didactică în clasele bilingve se va desfăşura cu manualele destinate Claselor bilingve, editate în Franţa, cît şi manualele editate în Republica Moldova, Internet, presa etc. pentru a parcurge şi realiza conţinuturile prevăzute de Curriculum. Elevii claselor bilingve, în cadrul orelor de limbă franceză, vor fi antrenaţi în diferite activităţi pentru pregătirea de susţinere a probei orale specifice, monotorizată de către Alianţa Franceză, pentru obţinerea certificatului de studii în clase bilingve (francofone).

În clasele cu studiu aprofundat al limbii străine, începînd cu clasa a I-a, se vor utiliza manualele de limbi străine, aprobate de Ministerul Educaţiei (respectînd recomandările Ministerului Educației, studiul începe cu un curs oral, conform Curriculumului, utilizînd manualele pentru clasa a II-a).

Cadrul didactic nu va condiționa părinții în vederea achiziționării unor materialelor didactice de alternativă. Se vor lua în consideraţie posibilităţile raţionale de achiziţie de carte didactică, (diverse donaţii) fără a obliga cumpărarea necondiţionată a diverselor manuale sau oricare alte materiale didactice.Webografie:

http://americanenglish.state.gov/ https://www.teachingenglish.org.uk/ http://www.readwritethink.org/ http://www.bbc.co.uk/worldservice/

learningenglish/teach/ http://www.francofil.net/fr/fle_fr.html http://enseigner.tv5monde.com/

http://spanish-resources.com/ http://www.spanish4teachers.org/ http://www.4teachers.de/ http://libguides.usd.edu/content.php?

pid=28012&sid=1055064

31

http://libguides.usd.edu/content.php?pid=28012&sid=1055064

http://libguides.usd.edu/content.php?pid=28012&sid=1055064

http://www.4teachers.de/

http://www.spanish4teachers.org/

http://enseigner.tv5monde.com/

http://www.readwritethink.org/

http://americanenglish.state.gov/


Anexa 1.Model de grilă de evaluare a discursului oral în limba engleză

Sursă: http://rubistar.4teachers.org/index.php

Oral Presentation Rubric : What is Life for You?

Teacher Name: ___________________________

Student Name: ________________________________________

CATEGORY 4 3 2 1Pitch Pitch was often

used and it conveyed emotions

Pitch was often used but the emotion it conveyed sometimes did not

Pitch was rarely used OR the emotion it conveyed often

Pitch was not used to convey emotion.

32

http://rubistar.4teachers.org/index.php

http://rubistar.4teachers.org/index.php


appropriately. fit the content. did not fit the content.

Pauses Pauses were effectively used 2 or more times to improve meaning and/or dramatic impact.

Pauses were effectively used once to improve meaning and/or dramatic impact.

Pauses were intentionally used but were not effective in improving meaning or dramatic impact.

Pauses were not intentionally used.

Comprehension

Student is able to accurately answer almost all questions posed by classmates about the topic.

Student is able to accurately answer most questions posed by classmates about the topic.

Student is able to accurately answer a few questions posed by classmates about the topic.

Student is unable to accurately answer questions posed by classmates about the topic.

Enthusiasm Facial expressions and body language generate a strong interest and enthusiasm about the topic in others.

Facial expressions and body language sometimes generate a strong interest and enthusiasm about the topic in others.

Facial expressions and body language are used to try to generate enthusiasm, but seem somewhat faked.

Very little use of facial expressions or body language. Did not generate much interest in topic being presented.

Preparedness

Student is completely

Student seems pretty prepared but

The student is somewhat

Student does not seem at all

33


prepared and has obviously rehearsed.

might have needed a couple more rehearsals.

prepared, but it is clear that rehearsal was lacking.

prepared to present.

Time-Limit Presentation is 5-6 minutes long.

Presentation is 4 minutes long.

Presentation is 3 minutes long.

Presentation is less than 3 minutes OR more than 6 minutes.

Speaks Clearly

Speaks clearly and distinctly all (100-95%) the time, and mispronounces no words.

Speaks clearly and distinctly all (100-95%) the time, but mispronounces one word.

Speaks clearly and distinctly most ( 94-85%) of the time. Mispronounces no more than one word.

Often mumbles or can not be understood OR mispronounces more than one word.

Vocabulary Uses vocabulary appropriate for the audience. Extends audience vocabulary by defining words that might be new to most of the audience.

Uses vocabulary appropriate for the audience. Includes 1-2 words that might be new to most of the audience, but does not define them.

Uses vocabulary appropriate for the audience. Does not include any vocabulary that might be new to the audience.

Uses several (5 or more) words or phrases that are not understood by the audience.

34


Uses Complete Sentences

Always (99-100% of time) speaks in complete sentences.

Mostly (80-98%) speaks in complete sentences.

Sometimes (70-80%) speaks in complete sentences.

Rarely speaks in complete sentences.

Stays on Topic

Stays on topic all (100%) of the time.

Stays on topic most (99-90%) of the time.

Stays on topic some (89%-75%) of the time.

It was hard to tell what the topic was.

Posture and Eye Contact

Stands up straight, looks relaxed and confident. Establishes eye contact with everyone in the room during the presentation.

Stands up straight and establishes eye contact with everyone in the room during the presentation.

Sometimes stands up straight and establishes eye contact.

Slouches and/or does not look at people during the presentation.

Posture and Eye Contact

Stands up straight, looks relaxed and confident. Establishes eye contact with everyone in the room during the presentation.

Stands up straight and establishes eye contact with everyone in the room during the presentation.

Sometimes stands up straight and establishes eye contact.

Slouches and/or does not look at people during the presentation.

35


Collaboration with Peers

Almost always listens to, shares with, and supports the efforts of others in the group. Tries to keep people working well together.

Usually listens to, shares with, and supports the efforts of others in the group. Does not cause \"waves\" in the group.

Often listens to, shares with, and supports the efforts of others in the group but sometimes is not a good team member.

Rarely listens to, shares with, and supports the efforts of others in the group. Often is not a good team member.

Anexa 2:Realizarea interviului socialIndicatori Nota 10 Nota 9 Nota 8 Nota 7 Nota 6 Nota 5 Nota 4

Oferă și solicitărăspunsuri pe temediverse, folosind unlimbaj funcţional

Realizează adecvatinteracţiuniîn comunicareaorală conform

Realizeazăadecvat interacţiuniîn comunicareaoralăconform

Realizeazăadecvatinteracţiuni încomunicareaorală conform

Realizeazăparţialadecvatinteracţiuni încomunicareaorală conformsarcinii. Formulareacorectă a

Realizeazăpuţinadecvatinteracţiuni încomunicareaorală conformsarcinii.

Realizeazăinteracţiuni încomunicareaorală, dar cuabateri de lasarcină. Formulareaparţial

Răspunde incompletsau conţinânderori/abateride la criteriilecorespunzătoarenotei 5. Acordatăpentru nerealizarea

36


adecvat și respectândnormele socioculturaleîn dependenţăde rol și relaţiile cuinterlocutorii.

sarcinii. Formulareacorectă a 10-15 întrebări şiexprimarea reacţieiadecvate larăspunsul primit.

sarcinii.Formulareacorectă a 10 -15întrebări şi exprimareareacţieiadecvate larăspunsul primit.

sarcinii.Formulareacorectă a 10-12 întrebărişi exprimareareacţieiadecvate larăspunsulprimit.

10 -11 întrebărişi exprimareareacţiei adecvatela răspunsulprimit.

Formulareacorectă a9-10 - întrebărişi exprimareareacţiei adecvatela răspunsulprimit.

corectă a 5-8- întrebări şiexprimareareacţiei relativadecvate la răspunsulprimit.

unei interacţiuniîn comunicareaorală conformsarcinii. Formulareaincorectăa - întrebărilor şiexprimarea reacţieineadecvate larăspunsul primit.

Participă spontanîn conversaţii peteme de interes, utilizândun limbaj clar șisimplu

Utilizează corect formele dereacţie într-undialog şi formulelede conversaţierespectiv

Utilizeazăcorect formelede reacţieîntr-un dialogşi formulede conversaţierespectiv stipulate

Utilizeazăcorect formele dereacţie într-undialog şi formulele deconversaţie

Utilizaeazăparţialcorect formelede reacţieîntr-un dialogşi formulelede conversaţierespectiv stipulateîn criteriilede evaluare.

Utilizeazăgreşit formelede reacţieîntr-un dialogşi formulelede conversaţierespectiv stipulateîn criteriile

Utilizează inadecvatformelede reacţieîntr-un dialogşi formulelede conversaţierespectiv stipulateîn criteriile

Utilizează inadecvat formulelede reacţie într-undialog şi formulelede conversaţierespectivstipulate în criteriilede evaluare.

37


stipulate încriteriile de evaluare.

în criteriilede evaluare.

respectivstipulate încriteriile de evaluare.

de evaluare. de evaluare.

Descrie oralsperanţele, ambiţiile,visurile, proiectelede viitor, folosind unlimbaj simplu și clar.

Dovedeștepronunţie şi intonaţiecorectă, seadmit 1-2 greşeligramaticale şi 3-4greşeli de pronunţie.

Dovedește pronunţieşi intonaţiecorectă seadmit 3-4 greşeligramaticaleşi 4-5 greşeli depronunţie.

Dovedeștepronunţieşi intonaţieparţial corectedar seatestă pânăla 7 greşeligramaticale şide pronunţie.

Seatestă momentede pronunţieşi intonaţieincorectă, darnu duce laneînţelegereamesajului. Secomit 7-9 greşeligramaticaleşi de pronunţie.

Se atestă văditmomente depronunţie şiintonaţie incorectăcare ducparţial la neînţelegereamesajului.Se comitpână la 10 greşeligramaticaleşi de pronunţie.

Seatestă vădit greşelide pronunţieşi intonaţiecare duc parţialla neînţelegereamesajului. Secomit până la12 greşeli gramaticaleşi depronunţie.

Se atestă foartemulte greşeli depronunţie şi intonaţiecare duc laneînţelegerea mesajului.Se comitpână la 15 greşeligramaticale şi depronunţie.

Răspunde șiadresează

Respectăformulele de

Respectăformulelede politeţe

Respectădoar parţial

Nu respectăformulele depoliteţe.Este

Nu se respectăformulele.

Nurespectă formulele

Nu respectă formulelede politeţe.

38


întrebăriţinând cont delimbaj,context șiinterlocutor.

politeţe.Dă dovadăde cunoaştere astărilor de lucruîn domeniul încare realizeazăinterviul. Manifestăcoerenţă însuccesiunea întrebărilorformulate.

.Dă dovadă decunoaştere astărilor de lucruîn domeniul încare realizeazăinterviul. Manifestă coerenţăîn succesiuneaîntrebărilorformulate.

formulele depoliteţe.Dă dovadăde cunoaşterea stărilorde lucru îndomeniul încare realizeazăinterviul.Manifestăcoerenţă însuccesiuneaîntrebărilor.

parţialconfuz încunoaştereastărilor de lucruîn domeniul încare realizeazăinterviul. Numanifestă coerenţăîn succesiuneaîntrebărilorformulate.

Este confuz încunoaştereadomeniului încare realizeazăinterviul. Numanifestă coerenţăîn succesiuneaîntrebărilorformulate.

de politeţe.Nu cunoaştedomeniul încare realizeazăinterviul. Numanifestă coerenţăîn succesiuneaîntrebărilorformulate.

Nu cunoaştedomeniul în carerealizează interviul.Nu manifestăcoerenţă în succesiuneaîntrebărilorformulate.

39


Anexa 3Standardul : Producere de mesaje orale adecvate unor anumite situații de comunicare. Produse: Monologul, dialogul

Criteriide evaluare a produselor

Realizarea adecvată a sarcinii în baza tipului respectiv de comunicare.

Resp.limit. de volum.

Corectitudinea gramaticală a produselor orale:

Corectitudinea utilizării unui vocabular tematic suficient

Corectitudinea fonetică, fonologică produselor orale: exprimare suficient de clară

Exprimarea logică şi coerentă a ideilor într-un discurs simplu şi clar

10

Comunică abil în situaţii simple şi uzuale care presupun un schimb de informaţii simplu şi direct pe teme şi despre activităţi familiare, folosind o exprimare clară, coerentă şi corectă.

Utilizează fără greşeli o serie de expresii şi fraze, structuri şi forme gramaticale simple.

Utilizează un vocabular bogat pentru o descriere simplă a familiei şi a altor persoane, a condiţiilor de viaţă, studiilor şi a activităţii sale profesionale prezente sau recente.

Dă dovadă de abilităţi foarte bune de a discerne ansamblul şi elementele constitutive ale sistemului fonetic al limbii străine.

Se exprimă logic, coerent, fluent şi exprimă cu precizie nuanţe fine de sens. În caz de dificultate poate să reia ideea şi să-şi restructureze formularea cu abilitate, în aşa fel încît dificultatea să nu fie sesizată.

40


9

Comunică uşor în situaţii simple şi uzuale care presupun un schimb de informaţii simplu şi direct pe teme şi despre activităţi familiare, folosind o exprimare cu foarte mici erori.

Utilizează bine cu 1-2 greşeli o serie de expresii şi fraze, structuri şi forme gramaticale simple.

Utilizează un vocabular elementar pentru o descriere simplă a familiei şi a altor persoane, a condiţiilor de viaţă, studiilor şi a activităţii sale profesionale prezente sau recente.

Dă dovadă de abilităţi bune de a discerne ansamblul şi elementele constitutive ale sistemului fonetic al limbii străine.

Se exprimă logic, coerent, fluent şi exprimă cu precizie nuanţe fine de sens. În caz de dificultate poate să reia ideea şi să-şi restructureze formularea cu o mică ezitare, în aşa fel încît dificultatea să nu fie sesizată.

8

Comunică cu mari ezitări în situaţii simple şi uzuale care presupun un schimb de informaţii simplu şi direct pe teme şi despre activităţi familiare.

Utilizează bine cu 2-4 greşeli o serie de expresii şi fraze, structuri şi forme gramaticale simple.

Utilizează un vocabular mediu pentru o descriere simplă a familiei şi a altor persoane, a condiţiilor de viaţă, studiilor şi a activităţii sale profesionale prezente sau recente cu 2-4 erori.

Dă dovadă de abilităţi elementare de a discerne ansamblul şi elementele constitutive ale sistemului fonetic al limbii străine.

Se exprimă logic, coerent, cu unele ezitări şi exprimă cu imprecizie nuanţele fine de sens. În caz de dificultate poate să reia ideea şi să-şi restructureze formularea dar cu dificultate.

7 Comunică cu dificultate în situaţii simple şi uzuale care presupun un schimb de

Utilizează doar o expresie, iar fraze, structuri şi forme

Utilizează un vocabular redus pentru o descriere simplă a familiei şi a altor persoane, a condiţiilor de viaţă, studiilor şi a activităţii sale

Nu dă dovadă de abilităţi bune de a discerne ansamblul şi elementele constitutive ale sistemului fonetic al

Se exprimă anevoios, incoerent şi exprimă cu imprecizie nuanţe de sens. În caz de dificultate nu poate să reia ideea şi să-şi

41


informaţii simplu şi direct pe teme şi despre activităţi familiare.

gramaticale cu 4-6 greşeli.

profesionale prezente sau recente cu 4-6 erori.

limbii străine. restructureze formularea astfel mesajul ajunge eronat.

6

Comunică anevoios în situaţii simple şi uzuale care presupun un schimb de informaţii simplu şi direct pe teme şi despre activităţi familiare.

Nu utilizează expresii şi fraze decît foarte simple, structuri şi forme gramaticale greşite 6-8 erori.

Utilizează un vocabular sumar pentru o descriere simplă a familiei şi a altor persoane, a condiţiilor de viaţă, studiilor şi a activităţii sale profesionale prezente sau recente cu 6-8 erori.

Nu posedă abilităţi de a discerne ansamblul şi elementele constitutive ale sistemului fonetic al limbii străine.

Se exprimă greu, incoerent şi exprimă cu erori nuanţe de sens. În caz de dificultate nu poate să reia ideea şi să-şi restructureze formularea astfel mesajul ajunge inexplicit.

5

Comunică foarte anevoios în situaţii simple şi uzuale care presupun un schimb de informaţii simplu şi direct pe teme şi despre activităţi familiare.

Nu utilizează expresii şi fraze decît foarte simple, structuri şi forme gramaticale cu multe greşeli 8-12.

Utilizează un vocabular foarte sumar pentru o descriere simplă a familiei şi a altor persoane, a condiţiilor de viaţă, studiilor şi a activităţii sale profesionale prezente sau recente cu 8-12 erori.

Nu posedă abilităţi de a discerne ansamblul şi elementele constitutive ale sistemului fonetic al limbii străine.

Se exprimă greu, incoerent şi exprimă cu erori nuanţe de sens. În caz de dificultate nu poate să reia ideea şi să-şi restructureze formularea astfel mesajul ajunge inexplicit.

4 Răspunde incomplet sau conţinînd erori/abateri de la criteriile corespunzătoare notei 5.3 Răspunde greşit/eronat.

42

Date post:	19-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

educ-hincesti.starnet.mdeduc-hincesti.starnet.md/dih/public/files/SCRISOAREA... · Web viewLa liceu...

Documents