Editura tehnica

CUPRINS

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 . Principii de geologie fizicit . . . . .

. . . . . 1.1. Cercetarea inductivil 1.1.1. Observatii directe . . . . 1.1.2. Observatii in laborator . . . 1.1.3. Metode indirecte de cercetare . 1.1.4. Experiment5ri . . . . .

1.2. Cercetarea deductiv5 . . . . . 1.2.1. Principiul superpozitiei stratelor 1.2.2. Principiul evolutiei organismelor

. . . 1.2.3. ~rincipiul actualismului . . . 1.3. Tendinte actuale h geologie

I

2 . Conexiuni geologic-planetologie . . . . . . . . . . . . . 2.1. Sistemul solar . . . . . . . . . . . . . . . . . 2.2. Elemente de selenologie . . . . . . . . . . . . . . 2.3. Caractere fizice ale Soarelui si planeteior . . . . . . . . . 2.4. Ipoteze cosmogonice . . . . . . . . . . . . . . .

3 . Conexiuni geologic-fizica globului . . . . . . . . . . . . 3.1. Miqcirile globului terestru . . . . . . . . . . . . .

3.1.1. Rotatia : consecinte geodinamice . . . . . . . . . . 3.1.2. Revolutia qi nutatia : consecinte geodinamice . . . . . .

3.2. Constitutia general5 a P5mintului . . . . . . . . . . . 3.2.1. Surse de informare $i rezultate generale . . . . . . . . 3.2.2. Raporturi crust$-manta . . . . . . . . . . . . . 3.2.3. Raporturi litosfer5-asteno/sfer5 . . . . . . . . . . 3.2.4. Nucleul terestru . . . . . . . . . . . . . . .

3.3. Presiunea in interiorul globului . . . . . . . . . . . . 3.3.1. Presiune litostatic5 ~i stress . . . . . . . . . . . 3.3.2. Mecanismul deformgrii rocilor . . . . . . . . . . .

3.4. Gravitatia terestr5 . . . . . . . . . . . . . . . . 3.4.1. Distributie in spatiu . . . . . . . . . . . . . 3.4.2. Variatii in timp ~i problema mareelor terestre . . . . . . 3.4.3. Problema paleogravitatiei . . . . . . . . . . . . 3.4.4. Efecte geologice ale gravitatiei . . . . . . . . . . .

3.5. Energia caloric2 terestr3 . . . . . . . . . . . . . . . 3.5.1. Csldura externs si efectele ei geologice . . . . . . . . 3.5.2. C5ldura interns $i fluxul termic terestru . . . . . . . . 3.5.3. Criterii de paleogeotermometrie . . . . . . . . . .

3.6. Radioactivitatea terestrg . . . . . . . 3.6.1. Distributia elementelor radioactive . . 3.6.2. Aplicatii geologice $i planetologice . . 3.6.3. Semnificatia virstelor radiogenice . . .

3.7. Magnetismul terestru . . . . . . . . 3.7.1. Elementele cimpului magnetic terestru . 3.7.2. Corelatii magnetism-deformatiile rocilor . 3.7.3. Paleomagnetism . . . . . . . .

3.8. Electricitatea Ptimintului . . . . . . . 3.8.1. Surse de curenti electrici naturali . . 3.8.2. Factorii geologici ai rezistivitiitii electrice

. . . . . . .

. . . .. . . . a rocilor . . . . .

4. Relieful ~i constitutia generala a crustei . . . . . . . . . . . 4.1. Domeniul continental . . . . . . . . . . . . . . .

4.1.1. Pnuturi inalte . . . . . . . . . . . . . . . 4.1.2. Tinuturi joase . . . . . . . . . . . . . . 4.1.3. Tinuturi sub nivelui mkrii . . . . . . . . . . . .

4.2. Marginile continentale . . . . . . . . . . . . . . 4.2.1. $elful (platforma maring epicontinentalk) . . . . . . . 4.2.2. Taluzul (povirni$ul) continental . . . . . . . . . . 4.2.3. Piemontul precontinental (abisal) . . . . . . . . . . 4.2.4. Arcuri insulare $i bazine retro-arc . , . . . . . . ,

4.3. Domeniul oceanic . . . . . . . . . . . . . . . 4.3.1. Forme de relief' pozitive . . . . . . . . . . . . 4.3.2. Forme de relief negative . . . . . . . . . . . .

5. Geodinaanica intern5 . . . . . . . . . . . . . . . . 5.1. Vulcanismul . . . . . . . . . . . . . . . . .

5.1.1. Definitii $i probleme generale . . . . . . . . . . . 5.1.2. Tipuri de manifesthi vulcanice . . . . . . . . . . . 5.1.3. Produse vulcanice . . . . . . . . . . . . . . 5.1.4. Fenomene post-vulcanice . . . . . . . . . . . . 5.1.5. Distribufia geologic& a vulcanismului . . . . . . . . . 5.1.6. Vulcanismul post-paleozoic fn Romania . . . . . . . . 5,1.7. Prevederea eruptiilor vulcanice . . . . . . . . . . .

5.2. Diastrofismul . . . . . . . . . . . . . . . . 5.2.1. Miqdri t e c ~ h i c e . . . . . . , . . . . . . . . 5.2.2. Miqdri neotectonice. . . . . . . . . . . - . . 5.2.3. Cauzele miacgrilor tectonice . . . . . . . . . . . 5.2.4. Evolutia $i efectele diastrofismului . . . . . . . . 5.2.5. Elernente de cinematic5 gi dinamici tectonicii . . . . . .

5.3. Fenomenele seismice . . . . . . . . . . . . . . . 3.3.1. Elementele unui cutremur $i semnificatia geodinami& a inregistr8-

r i o r . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5.3.2. Tipuri genetice de seisme . . . . . . . . . . . . 5.3.3. Criterii de clasificare a cutremurelor . . . . . . . . 5.3.4. Distributia in spatiu qi timp a seismelor . . . . . . . . 5.3.5. Cutremurele in Romania . . . . . . . . . . . . 5.3.6. Elemente de seismo-tectonic5 ~i risc seismic . . . . . . .

6.1. Actiunea geodinamics a atmosferei . . . . . . . . . . . 6.1.1. Constitutie rji semnificatie pentru geo~tiinte . . . . . . . 6.1.2. Eroziune, transport $i sedimentare eolian8 . . . . . . .

6.2. Actiune geodinamicti a hidrosferei . . . . . . . . . . . 6.2.1. Circuitul apei in naturti . . . . . . . . . . . . 6.2.2. Actiunea geologic6 a apelor continentale . . . . . . . .

. . . . . . . . . 6.2.3. Ghetarii $i functiile lor geologice . . . . . . . 6.2.4. Actiunea geodinamic5 a domeniului marin . . . . . . . . . . . . . . 6.3. Biosfera, agent geologic

6.3.1. Conditii fizico-chimice de viat5 f n domeniul continental qi marin . . . . . . . . 6.3.2. Eroziune, transport $i sedimentare biogenfi . . . . . . . . . . . . . 6.3.3. Omul, factor geologic . . . . . . . . . . . . . . 6.4. Diageneza sedimentelor . . . . . . . . . 6.4.1. Factorii, caracterele $i etapele diagenezei

. . . . . . . . . . 6.4.2. Raporturi diagenezl-metammfism . . . . . . . . . . 6.5. Alterarea rocilor $i ablatia geologic& . . . . . . . . . . . 6.5.1. Fenomene de alterare fizicB

. . . . . . . . . . . 6.5.2. Prooese de alterare chimicB . . . . . . . . . . . . . . 6.5.3. Alterarea biologic& 6.5.4. Ablatia produselor de alterare . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . 6.6. Faciesuri geologice b

. . . . . . . . . 7 . Probleme teoretice generale de geologie fizicH 7.1. Continuitate-discontinuitate 5n geologie . . . . . . . . . . 7.2. Reversibilitate-ireversibilitate In evolutia crustei terestre . . . . . 7.3. Timp $i virstg in geologie . . . . . . . . . . . . . 7.4. Ipoteza, teorie $i criteriul adevarului Pn geologie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7.5. Legitate in geologie

Bibltografie . . . . . . . . . . . . . . . . .

C u douii veacuri i n urmii, VOLTAIRE afirma cii ,,o carte merit6 sii fie scrisii numai dacli servegte la ceva". Din mijlocul secolului nostru, un mare profesor contemporan de geologie, G . MURGEANU, apreciazti consecvent cii: ,,un element esential i n cultura omului modern este cunoagterea Pii- mintului pe care piiyim si care ne oferii baza fundamentalii a existenfei noastre", spirit in care a pregiitit multe serii dt! speciali~ti .

fn primul rind, z~tilitatea educatiei geologice reiese cu pregnant6 din importanta deceltirii materiilor prime minerale pentru economia umanli mondialii p i d in necesitatea controliirii evolutiei dinamice a pla- netei noastre pentru asigurarea viitorului societiitii lomenegti. Acest d in zcrm6 obiectiv iyi are sensul lui profund de utilizare n energiei Terrei g i de evitare a efectelor local sau regional distructive pe care unele feno- mene produse de pulsul Piimintului le pot aduce in situatia lipsei unei urmiiriri ~ t i in t i f i ce a lor. Preciznrea fiicutii aici apare necesarii pentru a infelege, i n mod adecvat, zlnele coizsideratii de ordin teoretic ce par sumbre la prima vedere si dupli care ,,civilizatia existii printr-un con- dmtt imint geologic, susceptibil de schimbare fiirii avertisment" (Will - Durant).

In a1 doilea rin,d, atracfia pe care o exercitii asttizi studiul Piimin- tultci pentru o m rezultii si d in dezvoltarea explozivii a cuizogtinfelor pri- vind Terra yi sistemul solar, datoritii cercetiirilor spatiale d in ultimele clouii decenii. A$a cum, imediat dupii gnceputul secolului X X , revolutiu din ~ t i i n l e l e fizice a fiicut epocii, zcltima treime a veacului nostru incint6 omenirea cu descoperiri numeroase gi neagteptate privitzd interiorul adinc a1 Piimintului, proprietiitile ;i comportarea lu i generalti, precum si constitutia 8i evo1zcf;ia planetelor Soarelui sau chiar a unor corpuri cosmice mul t mai depiirtate. Dacii mijlocul secolului X IX a fost ,,virsta de aur a geologiei", c u m a caracterizat L. KOBER perioada de n a ~ t e r e gi inflorire a gtiintei Piimintului, se poate afirma cii finele secolului X X

este epoca de integrare cosmicif a geoftiintelor, adicif vtrsta de aur a planetologiei.

Progresul revolutionar a1 informafiei i n geoptiinte s-a produs astfel printr-o coroborare mereu mai inti& tntre planetologie, geologie, geo- fizicii, activitatea de foraj g i minierli, in cadrul ciireia tratarea cantitativdi $i corelatii a problemelor, atit teoretice e f t $i practice, a dat W t e r e unui domeniu larg de activitate, denumit curent astitzi ca ,,inginerie geologicd $i geofizicii".

Pentru a tncerca sli rlispundii la problemele pe care fenomenele $i procesele geodinamice actuale le ridicii, geologia fiziclt - prin liirgirea sensului ei anglo-saxon clasic - este abordatli de autor ca u n domeniu de studiu integrat, teore$lc g i aplicat, privind evolutia de astdzi a Pli- mintului cu unele interpretiiri prCvind trecutul $i ipoteze asupra viito- rului planetei noastre. Tintnd seama de volumul extrem de mare a1 cu- noytintelor acumulate prin studiul detaliat a1 unor foarte numeroase regiuni, lucrarea va cuprinde mai mult rezultatele conceptuale, discu$ii . asupra nofiunilor, posibilitliti de aplicatii g i sugestii, limittnd exemplifi- '

clirile la cazurile strict necesare. Deasemenea, in spiritul observatiei, anecdotice dar juste, fllcutil cZndva de MONTAIGNE ,,prefer un cap or- ganizat de&t un cap mobilat", prezentarea fenomenelor +i proceselor f geologice va f i flicutii intr-un stil unitar prin urmiirirea distr5butiei Qn 1 spatiu ~i evolugei lor in t imp pe diverse scifri, de la general la particular.

i

Ordinea naturalti generalit a prezentlirii subtectelor, consideratil de autor, a fost urmlitoarea : obiectul, cadrul, raporturile ~i importanta geo- logiei fizice ; principii metodice $i tendinfe actuale in geologiu fkicii ; conexiunile geologie-planetologie g i geologie-fizica globului; caracterele geologice p i geomorfologice ale reliefului domeniilor continentale, ocea- nice $i a marginilor continentale; fenomene $i procese geodinumice in- terne (vulcanism, diastrofism, cutremure ds piimtnt) si externe (actiunea eolianit, a hidrosferei $i a biosferei, plus procesele de diagenezii $i alte- rare}. Lucrarea se va tncheia cu ctteva comentarii asupra unor probleme de ansamblu ale geologiei fizice privind caracterul continuu sau discon- tinuu a1 fenomenelor geologice, m o d d reversibil sau polarizat a1 evo- lufiei Scoartei terestre, raporturile tntre ipotezit p i teorie precum $i asu- pra specificului legitdifilor bn domeniul nostru. Aceustii revenire la ches- tiuni cu caracter de principii geologice va tine loc de concluzii.

Speranta celui care a scris cartea este cii subiectele tratate vor in- teresa cercetiltorii din $tiinfele Pi fdntului , specializafi t n diverse domenii, care vor giisi o sintezii concislt privind cunogtintele asupra dezvoltiirii generale a Piimintului sau asupra unor probleme 2ncii fiir& riispuns, pen-

t ru care ne-am permis unele interpretiiri g i sugestii de orientare a stu- diilor viitoare pe anumite d i~ect i i in geodinamicii. fn acest sens, orice ob- servatiuni gi propuizeri de imbuniittitire a lucriirii, care este structuratli ad-hoc, cuprinde unele mici capitole inedite g i , prin natura ei, nu poate fi exhaustivii, vor fi bine veizite.

TotodatB, lucrarea Geologie fizic5 se adreseazii unui cerc de ingi- neri cu profile variate in geogtiinte, foraj, minerit, constructii, ca o con- ditie importantti a vremii noastre cind coordonarea interdisciplinarii se dovedegte tot mai fructuoasli. De aceea, abordarea subiectelor se va face prin Zmbinarea unui fond ptiingfic riguros, cu o tenninologie explicatti etimologic uade este cazul, iar unele aplicatii vor depligi cadrul pur geo- logic. Prezentarea astfel accesibilii g i publicului larg cu educatie intelec- tualii face ca lucrarea :sli fie adresatti g i tutzbror acelora care doresc sii se initieze in tainele vechi g i izoi ale ,,PZanetei alba&reU prin rezultatele p i ipotezele, adesea sustinute ca adevtirate profesiuni de credintii, la care au ajuns cei ce gi-au dedicat intreaga lor via@ sii le deslu~eascli.

VASILE V. LAZARESCU