1

Continuare

Ecoul CUNOAŞTE ORICÂND UNIVERSUL LUMINII

EMINESCUFondat la 15 iunie 2004 Nr. 2, februarie 2016

Editat de Centrul Academic Internaţional Eminescu

Scopul: promovarea operei

Obiectivul: să învăţăm o poezie în decurs de o lună.

ÎN NUMĂR:

pag. 4pag. 3

w

ww

POEZIA LUNII FEBRUARIE

eminesciene.

Dedicaţii lirice: Grigore Vieru Legământ

„Vreme trece, vreme vine, / Toate-s vechi şi nouă toate.” (Glossă)

pag. 2

Tu cei o curtenire...

Tu cei o curtenireÎn glumă - și dorești

Să-ți spun a mea iubireÎn versuri franțuzești.

Dar eu sunt melancolicȘi nu știu să răspund.

Nu pot să-mbrac în glumeO taină ce ascund.

Tu râzi și-ți rezemi capulDe umăru-mi încet,

Și-n ochii mei îmi cauți,Vicleano, așa cochet.

Tu vezi că în iubireNu știu ca să glumesc;Nu-ți pare oare bineC-atâta te iubesc?

Tipărită în volum în ed. Perpessicius, vol. IV, p. 242 (t.); vol. V, p. 201-202 (n.v.).

Noutăți editoriale: Din colecția editorială eminesciană

Chișinăul citește o carte, citește Kinderland

„Patria începe acasă”Elena DABIJA,

director, Centrul Academic Internațional Eminescu

Ziua de 14 februarie este ziua de naștere a scriitorului drag Grigore Vieru, care este printre noi cu versul său divin lăsat moștenire, precum este printre noi și Mihai Eminescu. Mihai Eminescu și Grigore Vieru sunt două lacrimi ale neamului românesc, armonios împletite în dragoste de DUMNEZEU, NEAM, LIMBĂ, MAMĂ, NATURĂ... Este binevenit în această zi

să vă propun să cunoașteți o carte întitulată Patria în opera lui Grigore Vieru, donație din partea autorului Sava Bogasiu cu

următoarea dedicație „Pentru Centrul Academic Internațional EMINESCU această carte de suflet despre Iubirea de Patrie pe care o aveți în sufletele Voastre! Vă binecuvântăm cu bucurie. Sava Bogasiu. 17.02.2015. Chișinău”. Această carte este în colecția Centrului Academic Internațional Eminescu datorită faptului că am avut marea onoare să

particip la conferința științifică cu genericul „In memoriam Grigore Vieru, „un poet cu lira-n lacrimi” consacrată comemorării a 80 de ani de la nașterea scriitorului și organizată la Academia de Științe a Moldovei. În Precuvântare, autorul ne mărturisește: „Cartea Patria în opera lui Grigore Vieru este prinosul meu de recunoștință față de acest LUCEAFĂR AL LIMBII ROMÂNE, GRIGORE VIERU, pe care-l port în altarul inimii mele de român. De la început m-a fascinat chipul lui luminos în care ardea mereu candela iubirii de Dumnezeu și de Neam. ...De la prima noastră îmbrățișare sfântă am descoperit că suntem frați de sânge și de credință, că avem aceeași mamă cu numele de aur PATRIA STRĂMOȘEASCĂ, ROMÂNIA, și că împreună iubim aceeași ființă cerească LIMBA ROMÂNĂ. ...Grigore Vieru a fost, este și va fi un mare erou al LIMBII ROMÂNE și un bun oștean al Patriei noastre, pe care-l pomenim la toate slujbele

2 EcoulEMINESCU Nr. 2, februarie 2016

și în toate manifestările literare.” Capitolul I este întitulat Obârșia Patriei noastre și autorul ne oferă posibilitatea „să aflăm care este obârșia Patriei în care vețuim, care sunt începuturile ei, ce istorie și cultură deține ea, de la început și până astăzi”: sensul cuvântului „patrie”, din punct de vedere etimologic; opinia lui E.C. Daviest; despre Dacia; poezia lui Mihai Eminescu Memento mori și trece la dragostea și opera lui Grigore Vieru despre Patrie. Capitolul II este întitulat Patria începe acasă și găsim prin exemple din opera lui Grigore Vieru explicații la noțiunile „casa părinteasă”, „acasă”, „neamurile”, „la țară, unde s-a născut veșnicia”, „Patria”, „Omul sfințește locul”, „iubirea de Patrie”, „nicăieri nu-i ca acasă”, „sunt un fir de iarbă și nimic mai mult”. Capitolul III este întitulat Patria între identitate și demnitate națională și ne documentăm cu noțiunile: identitate personală, identitate națională, cetățenie, națiune, conștiință națională, imnul statului român „Deșteaptă-te, române...”, naționalism, ultranaționalism, „buricul pământului”, demnitate, drepturile omului, frumusețe lăuntrică. Autorul menționează: „Cartea este o chemare la identitatea și demnitatea noastră națională. Acest lucru l-a făcut Măria Sa poetul Grigore Vieru, un adevărat apostol al redeșteptării noastre naționale, alături de minunații basarabeni rapsozi ai cântecului nromânesc, Ion Aldea și Doina Teodorovici. Prin versurile sale, poetul basarabean, Vieru, ne îndeamnă pe toți să prețuim demnitatea și iubirea

care ne duce de acasă în lume și din lume acasă.” Capitolul IV este întitulat Patria și mama – în același portir de iubire sfântă. Aceste teme sunt definitorii, pentru el, Patria și Mama formează un tot unitar, astfel găsim prin exemple din poezia poetului noțiunile: Mamă-Țară, identitatea maternă națională, mamă, „ca acasă”, „șapte ani de acasă”, „doamna învățătoare”, „copilul”, „Dumnezeu este cu noi”, „Dumnezeu este iubire”, patrie. Capitolul V este întitulat Patria – spațiul limbii române. Acest capitol ne ghidează: în istoria îndelungată a Limbii române „Cina cea de Taină a Carpaților noștri”, dialectele limbii, literele chirilice și trecerea la grafia latină, prima gramatică românească, toponime și omonime, Limba Evangheliei, „limba noastră cea română”. „Pentru Grigore Vieru, cerul de deasupra României, în care zboară spre DUMNEZEU, are un singur nume: LIMBA ROMÂNĂ. El spune că: „Stă în puterea Limbii Române să-l găsească pe Dumnezeu”. Capitolul VI este întitulat Patria cerească și aici găsim sfintele adevăruri despre: „La început Dumnezeu a făcut cerul și pământul”, „cer nou și pământ nou”, „Tatăl nostru care ești în ceruri”, „patria noastră este în ceruri, de unde Îl așteptăm ca Mântuitor pe Domnui Iisus Hristos”, „patria celor vii”, „raiul”, „Ierusalimul de sus”, „împărăția lui Dumnezeu”, „împărăția cerurilor”, „împreună locuire cu Dumnezeu”, „locașul lui Dumnezeu”, „spațiul celor sfinți”, „Patria cerească începe în brațele mamei”, „Împărăția

lui Dumnezeu nu este mâncare și băutură, ci dreptate și bucurie întru Duhul Sfânt”. Autorul cărții ne mărturisește: „...eu cred că Grigore Vieru este cetățean al Patriei cerești, în care a crezut mult; pentru care a scris și mărturisit credința în această frumoasă și cerească Limbă Română.” Capitolul VII este întitulat Biserica este altarul Patriei. Biserica este de origine divină și are menirea să cuprindă toate popoarele lumii. Această primă comunitate de persoane care au primit botezul creștin „prin apă și prin Duh Sfânt” s-a numit Biserică, Biserica este luptătoare și biruitoare. Marele poet național Mihai Eminescu a numit, pe bună dreptate, Biserica Ortodoxă „Maica neamului nostru strămășesc”. Studiind opera lui Grigore Vieru de la A la Z, autorul a identificat cele două altare la care a slujit poetul toată viața: Biserica și Patria. Capitolul VIII este întitulat Patria în maxime și cugetări și cuprinde diferite maxime și cugetări despre Patrie, care merg la suflet, care pot fi reținute foarte ușor și pe baza cărora se pot face diferite eseuri literare și pot fi folosite ca motto-uri în scrieri și discursuri. O frumoasă maximă a lui Grigore Vieru afirmă: „Dacă moare stropul de rouă, fiind atât de curat, cum să nu moară omul”. Capitolul IX este întitulat Patria, o poezie veșnică și cuprinde nectarul poeziei vierene despre Patrie: Așa este, frate; Basarabie cu Jale; Cântec basarabean; Descrierea lacrimii; Reaprindeți candela; La Mănăstirea Căpriana; Limba noastră cea română; Scrisoare din Basarabia; Patria. Capitolul X este întitulat Iubirea de Patrie. Autorul

3EcoulEMINESCU Nr. 2, februarie 2016 Evenimente culturale

Chișinăul citește o carte, citește Kinderland

acestei culegeri scrie: „Cu mare tristețe sufletească, în ultima vreme, observăm că foarte puțin se mai vorbește și se mai scrie despre iubirea de Patrie. Valul europenizării și al globalizării a contribuit foarte mult la slăbirea sentimentului patriotic.” Domnul

Sava Bogasiu totalizează opera poetului cu cuvintele: Poeziile lui sunt ca niște sfeșnice pe altarul neamului românesc. Crezul poetului Grigore Vieru până la moarte a fost IUBIREA DE PATRIE.” Cartea deține compartimentul Bibliografie cu

sursele studiate de autor și Cuprins. Vă invit să lecturați această carte și multe altele din colecția Centrului Academic Internațional Eminescu, urmând sfatul lui Mihai Eminescu: Cartea... / Tu mi-ai deschis a ochilor lumină, /M-ai învățat ca lumea s-o citesc.

În programul de lectură 2016 ediţia a XIII-a, iniţiat de B M B.P. Hasdeu, întitulat Chişinăul citeşte au fost incluse trei cărţi: Paul Goma Arta refugii. O copilărie transilvăneană; Liliana Corobca Kinderland; Miroslava Metleaeva Când părinţii nu-s acasă. În acest context la biblioteca Onisifor Ghibu a fost organizată o întâlnire cu scriitoarea Liliana Corobca în cadrul căreia a fost lansată cartea Kinderland.

Directorul general al Bibliotecii Municipale, Mariana Harjevschi, le-a povestit invitaţilor cum a fost selectat romanul înainte de a fi introdus în programul de lectură. Scriitorul Emilian Galaicu Păun, foarte interesant şi cu lux de amănunte, face o paralelă între romanul Kinderland cu alte opere similare ca problematică abordată. Dumnealui, a spus printre altele: Romanul este o ficţiune pură, care porneşte de la o realitate pură. Iar criticul literar Lucia Ţurcanu, face o analiză sintetizată a romanului, axându-se

asupra unor momente cheie. Autoarea şi-a început discursul, spunând că: În fiecare roman, pornesc cu o miză socială puternică şi plonjez în fantastic. Romanul Kinderland nu este o exepţie. Apărut în 2013, astăzi, la a III-a ediţie, a fost tradus în mai multe limbi: germană, cehă, etc. A avut mai multe lansări în România (unde este foarte apreciat). Cititorii din străinătate, în special din Austria, au făcut cunoştinţă cu romanul, dar au aflat şi informaţii despre Republica Moldova. Romanul descrie universul unui sat moldovenesc contemporan, populat în majoritate de copii şi bătrâni. Văzut din perspectiva unei fetiţe de 12 ani pe nume Cristina, care intră în rol de mamă şi are grijă de cei doi fraţi mai mici. Într-o lume în criză şi derivă, când părinţii pleacă la muncă în străinătate, după bani lungi,copiii încearcă să se descurce singuri şi să înveţe din propria experienţă, să lupte şi să supreveţuiască în aşteptarea împlinirii unui singur vis: întoarcerea părinţilor acasă. Cei prezenţi în sală au rămas profund impresionaţi. Oaspeţii s-au dat cu părerea despre carte şi subiectul abordat, i-au adresat întrebări, i-au adus felicitări şi cuvinte de laudă. Autoarea foarte receptivă şi binevoitoare le-a răspuns şi le-a mulţumiit tuturor.

La finele întâlnirii, colaboratorii de la Centrul Academic Internaţional Eminescu, au venit să-i felicite şi să semnifice sărbătoarea tradiţională a tuturor românilor de pretutindeni DRAGOBETELE. Cu un program intitulat Dulcea mea Doamnă / Eminul meu iubit... bazat pe corespondenţa inedită - Mihai Eminescu - Veronica Micle, o corespondenţă care a devenit etalonul naţional al cuplului romantic, nefericit, cu un destin tragic, demn de cel al marilor îndrăgostiţi din cultura universală, un adevărat tezaur-epistolar. Secvenţe din acest tezaur au prezentat studenţii de la Colegiul de Muzică Ştefan Neaga, Catedra Dirijat coral, Ion Slesari (în rolul lui Eminescu), Alexandrina Mămăligă (în rolul Veronicăi Micle). A fost o întâlnire de suflet, o întâlnire frumoasă.

Larisa ARSENI, Maestru în Artă, colaboratoare

la CAIE

EcoulEMINESCU Nr. 2, februarie 20164 NOUTĂŢI EDITORIALE

Suntem deschişi spre colaborare, aşteptăm opinii şi propuneri pe adresele noastre!

Dedicaţii lirice

LegământLui Mihai Eminescu

Știu: cândva la miez de noapteOri la răsărit de soare

Stinge-mi-s-or ochii mieTot deasupra cărții Sale.

Am s-ajung atunce poateLa mijlocul ei aproape.Ci să nu închideți carteaCa pe recile-mi pleoape.

S-o lăsați așa, deschisă,Ca băiatul meu ori fataSă citească mai departeCe n-a dovedit nici tata.

Iar de n-au s-auză dânșiiAl străvechii slove bucium,

Așezați-mi-o ca pernăCu toți codrii ei în zbucium.

1980

Grigore Vieru

Din colecția editorială eminesciană

Vera SÂRBU, șef oficiu CAIE

Începând cu anul 1974 a fost lansată colecția editorială Eminesciana. Prima carte este dedicată volumului Poezii de Mihai Eminescu. În decurs de douăzeci de ani până în anul 1994 au fost editate 55 de numere. În fondul de documente al bibliotecii noastre noi deținem integral această colecție editorială. Colecția Eminesciana are menirea de a releva modul în care a fost evaluată în trecut şi este receptată astăzi

opera eminesciană. Editura Junimea din Iași a dat o înfățișare și compoziție nouă acestei serii.

Vă prezentăm un volum apărut recent în colecția menționată.Blaga, Virginia.

Intratextualitatea în opera lui Mihai Eminescu / Virginia Blaga. – Iași: Junimea, 2015. – 328 p.

Prezenta cercetare s-a născut din interesul pentru intertext/intertextualitate (generic spus, intertextual) și din pasiunea pentru opera eminesciană, de care orice absolvent de Litere este mai mult sau mai puțin (conștient) atins.

Capitolul 1. – „Intertext/intertextualitate. Intertextualitatea” – oferă o imagine asupra parcursului teoretic al intertextualității, din 1967 până astăzi. Descrierea calitativă a abordărilor care au rotunjit noțional intertextualitatea, de la teoria textului la critica genetică, este completată cu o prezentare cantitativă, în sensul că acest prim capitol se încheie cu operaționalizarea intertextualului.

Capitolul 2. „O perspectivă

antropologică asupra intertextualității. De la intertext la mit”, avansează ipoteza în virtutea căreia intertextualitatea ar putea fi percepută în cheia MER. Caracteristicile esențiale ale mitului se verifică pentru intertext, dacă aceasta din urmă nu este perceput ca simplu transfer al unei secvențe textuale dintr-o pagină în alta.

Capitolul 3. – Intertextul din literatura universală în opera lui Mihai Eminescu – face trecerea dinspre teorie spre practică. În deschierea lui, considerațiile metodologice lămurea de ce studiul interactualității nu este congruent criticii surselor și nuanțează acțiunea influenței. Paginile de critică literară care au urmărit intertextul din cultura universală în opera lui Mihai Eminescu ar putea să se sublinieze diferirea eminesciană a intertextului romantic.

Capitolul 4, se prezintă ca o a doua parte a lucrării, atât sub aspect dimesional, cât mai ales conținutistic: citește atent proza eminesciană, identifică nuclee intratextuale, le stabilește circumferința sau constelarea și diferențiază patru categorii intratextuale determinate pe două direcții de generare intratextuală: 1. „pe orizontală” – corespondență – și 2. „pe verticală” – filiație.

Lucrarea prezentată este rodul unei cercetări serioase, care a necesitat sistematizarea unui vast material bibliografic, consultat cu un discernământ critic.

Adresa:CENTRUL ACADEMIC INTERNAŢIONAL EMINESCU,bd. Dacia, nr. 20, MD-2043, or. Chişinău, R. MoldovaTel.: 022 77-14-03E-mail: centrul2000@gmail.com http://centruleminescubm.blogspot.com//

Tiraj – 300 ex.

Colegiul de redacţieElena DABIJA, director;Vera SÂRBU, şef oficiu;

Olesea BOBOTRÎN, bibliotecar principal;Diana ŢURCANU, bibliotecar;

Vera HARTI, bibliotecar; Raisa GRIMALSCHI (Larisa ARSENI), bibliotecar.

http://orapovesteicaie.blogspot.com/http://bibliografiicaie.blogspot.com/