ECOSTUDENT - Nr. 11/2018ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor...

ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor economişti, Nr. 11/2018

Editura „ACADEMICA BRÂNCUŞI” Târgu Jiu, ISSN 2343 –7936, ISSN-L 2343 –7936

STUDIU DE CAZ PRIVIND EVOLUŢIA ECONOMIEI DIGITALE ÎN ROMÂNIA

Elena-Nicoleta Bărăgan, masterand

Universitatea “Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Facultatea de Științe Economice

e-mail: [email protected]

Aurelia-Liliana Culmeși, masterand

Universitatea “Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Facultatea de Științe Economice

e-mail: [email protected]

Rezumat:

Economia digitală este deosebită de economia tradițională și este rezultatul implicării calculatorului

personal (PC), telecomunicațiilor, INTERNET-ului și electronicii. Această economie favorizează dezvoltarea unui

nou tip de afaceri: e-business. Este de menționat faptul că tehnologiile digitale actuale ușurează atât accesul la

informație, cât și transmiterea și stocarea acesteia cu implicare financiară redusă. Însă pentru a integra toate

acestea există câteva probleme de rezolvat: extinderea conectării la INTERNET, dezvoltarea competențelor digitale

ale salariaților și managerilor și înțelegerea facilităților oferite de utilizarea soluțiilor software și/sau de stocare ca

servicii de cloud computing de către firme. În acest context, studiul își propune ca pe lângă o trecere în revistă a

atributelor societății digitale actuale și a modului în care avantajele acesteia se reflectă în noua economie, una

digitală, analiza nivelului competențelor digitale ale populației la nivelul UE cu poziționarea României în raport cu

celelalte state membre, având în vedere că deținerea de către angajații agenților economici a unor competențe

digitale avansate reprezintă unul dintre factorii cheie ai extinderii E-business-ului și o șansă pentru IMM-uri.

Datele utilizate în acest sens sunt date EUROSTAT referitoare la indicatorii ce măsoară nivelul și frecvența

activităților individuale la calculator ale segmentului de populație cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani, dar și la

indicatorii privind utilizarea de soluții software în întreprinderi.

Cuvinte cheie: economie digitală, competențe digitale, cloud computing.

1. Introducere

Dacă înainte de a lua amploare lumea digitală, părinții noștri comunicau prin scrisori, acum modalitatea cea

mai frecventă de comuniare este e-mail-ul, interactivitatea și conectivitatea cu lumea din jur fiind mult mai puternică

și mai amplă. Această lume digitală a avansat foarte rapid, captivând atenția tuturor persoanelor care au intrat în

contact cu aceasta. Societatea informațională este acea societate în care producerea și consumul de informație este

cel mai important tip de activitate, informația fiind resursa principală, iar tehnologiile de bază fiind tehnologiile

infomației și comunicațiilor. ”Aportul tehnologiei informaţiei şi telecomunicaţiilor la îmbunătăţirea competitivităţii

mediului de afaceri este unul decisiv, creşterea eficienţei sectorului public, reducerea birocraţiei, contribuind astfel

la ameliorarea nivelului de trai al cetăţenilor.”1

Societatea digitală este societatea în care conceperea, distribuția și utilizarea informației au o influență

semnificativă asupra mediului economic, politic, social și cultural. ”Noua economie plasează, în prim plan, cererea,

nevoile consumatorilor care se implică, într-o măsură din ce în ce mai mare la conceperea, realizarea şi utilizarea

bunurilor şi serviciilor, începând încă din stadiul cercetării şi dezvoltării acestora.”2

Economia digitală are la bază resurse intangibile, cum ar fi informarea, inovarea, creativitatea etc., fiind

alcătuită din: consumatori, vânzători, intermediari, creatori de site-uri web, serviciile de întreținere și suport etc. Din

structura ierarhică a economiei digitale fac parte următoarele elemente: infrastructura Internet; aplicațiile

infrastructurii economiei digitale; intermediarii și tranzacțiile on-line.

Acest aspect a fost stimulat în ultimii ani în special pe fondul dezvoltării de Cloud computing

(”computerizare în nori”) care este un ansamblu de servicii de calcul, aplicații, acces la informații și stocare de date,

fără ca utilizatorul să cunoască amplasarea și configurația fizică a sistemelor care furnizează aceste servicii și care

au permis digitalizarea economiei și un nivel mai ridicat de utilizare a Tehnologiei Informației și Comunicației

(TIC), conversia informațiilor într-o valoare de piață și noi modalități de organizare a economiei, a afacerilor, a

muncii și producției. ”Cloud computing-ul, apărut în anul 2006/2007 este o alternativă la cerințele în creștere a

companiilor, în special pentru putere de calcul garantată, sigură, flexibilă și pentru a răspunde tendinței de mobilitate

a propriilor angajați.”3

1 Conf. univ. dr. Alioan Balan- ASEM, Economia digitală- factor stimulator al creșterii economice 2 Viorica Țurcan, Alexandru Gribincea, Iulita Bîrcă, Economia digitală- premisă a dezvoltării economice în secolul XXI 3 *** http://excelenta.ase.ro/Media/Default/Page/greavuserbanv.pdf

9

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

http://excelenta.ase.ro/Media/Default/Page/greavuserbanv.pdf



Firmele și în special IMM-urile pot astfel folosi servicii de calcul, aplicații aproape nelimitate prin

intermediul internetului fără a trebui să investească mult în acestea; în același timp, aceștia pot accesa datele de

oriunde plătind numai ce utilizează.

Astăzi ”există multe servicii cloud computing diferite, disponibile pe modele de costuri accesibile, de

exemplu, modele de costuri bazate pe abonament”4, și care, oferă cu mult mai multe beneficii decât computerele

tradiționale. Dintre aceste beneficii se pot enumera:

reducerea costurilor;

stocarea mobilă;

creșterea vitezei de computing și a capacității de stocare;

sincronizarea și accesarea datelor de oriunde, de pe mai multe dispozitive;

o mai bună securitate;

confidențialitatea datelor;

beneficii pentru mediul înconjurător.

Figura de mai jos (fig. nr. 1) reprezintă diagrama conceptuală a cloud computing.

Fig. nr. 1 Diagrama conceptuală a cloud computing

Sursa: https://ro.wikipedia.org/wiki/Cloud_computing

”Cloud computing-ul reprezintă în același timp o afacere a timpurilor curente care va domina pentru o bună

perioadă de timp modul în care se vor derula afacerile în contextul suportului tehnologiilor informaționale.

Capacitatea de a lua decizii se bazează în zilele noastre pe puterea instrumentelor IT de a colecta, prelucra și livra

informațiile pentru procesul decizional.”5

”Dependența de centrele de date este mare și crește în fiecare zi. În spatele dispozitivelor pe care le folosim

zilnic se află centre de date unde sunt stocate informațiile noastre și care ajută la furnizarea și folosirea optimă a lor-

explică Bogdan Georgescu, Channel Account Manager, Intel.” 6

Însă gradul integrării TIC disponibile astăzi și mai ales a serviciilor de cloud computing în viața economică

și socială depinde în primul rând de accesul la INTERNET și de nivelul competențelor digitale ale persoanelor

fizice, respectiv ale angajaților, în special și nu în ultimul rând de conștientizarea avantajelor utilizării acestor soluții

software și/sau de stocare ca servicii de cloud computing de către manageri. Managerii ar putea decide astfel să

extindă conexiunea la internet pentru un număr mai mare de angajați, și să cumpere nu numai servicii de cloud

computing precum e-mail, software de birou sau de stocare a fișierelor, dar mai ales găzduire pentru baza de date a

firmei, servicii de contabilitate, aplicații software, software CRM, sau chiar de putere de calcul la cele mai ieftine

costuri.

4 *** https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2781593

5 *** http://excelenta.ase.ro/Media/Default/Page/greavuserbanv.pdf

6***https://www.victorkapra.ro/2014/07/intel-cloud-computing/ Studiu Intel: Care sunt avantajele Cloud

Computing pentru IMM

10

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cloud_computing

https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=2781593


https://www.victorkapra.ro/2014/07/intel-cloud-computing/



2. Competențele digitale deținute de populația României

Noua tehnologie schimbă atât viața oamenilor, cât și modul în care firmele își desfășoară activitatea, însă

aceste schimbări cer angajaților noi abilități, cunoscute sub numele de ”competențe digitale”. De cele mai multe ori

competențele digitale sunt confundate cu competențele TIC, cele din urmă fiind doar un prim pas pentru dezvoltarea

competențelor digitale. Competențele digitale integrează creativitatea, înțelegerea socio-culturală, abilități

funcționale, siguranța online, abilitatea de a găsi și selecta informația, comunicarea eficientă, colaborarea, dar și

gândirea critică și evaluarea. Persoanele cu înalte competențe digitale contribuie la dezvoltarea economiei digitale,

deoarece companiile depind din ce în ce mai mult de utilizarea inovatoare şi eficientă a noilor tehnologii de

informaţii şi comunicare. Pentru a avea o imagine privind nivelul competențelor digitale deținute de populație, am

avut în vedere următorul set de sub-indicatori, la nivelul unor state membre UE printre care și România:

Persoane care au abilități digitale generale de bază sau superioare;

Persoane fizice care au desfășurat una sau două activități legate de calculator;

Persoane fizice care au desfășurat 3 sau 4 activități legate de calculator;

Persoane care au efectuat 5 sau 6 activități legate de calculator;

Persoane fizice care au desfășurat una sau două activități legate de internet;

Persoane fizice care au efectuat 3 sau 4 din activitățile legate de internet;

Persoane care au efectuat 5 sau 6 din activitățile legate de internet.

Abilitățile digitale generale de bază sau superioare reprezintă cele mai înalte niveluri ale indicatorului

global de competențe digitale, care este un indicator bazat pe activitățile selectate efectuate de persoane fizice pe

internet în cele patru domenii specifice (informații, comunicare, rezolvarea problemelor, crearea de conținut). Se

presupune că persoanele care au efectuat anumite activități au abilitățile corespunzătoare. Indicatorul exprimă

ponderea persoanelor care au astfel de abilități la nivelul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ani. Evoluția

sa, conform celui mai recent studiu al Uniunii Europene privind utilizarea tehnologiei informației și comunicației

(TIC) în gospodăriile persoanelor fizice pentru perioada 2015-2017 este prezentată în tabel nr.1. pentru Romînia și

alte state member UE (selecție).

Tabel nr. 1 Persoane care au abilități digitale generale de bază sau superioare

-%-

Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat

După cum se poate observa în cele prezentate anterior (tabel nr. 1) în anul 2017, doar 29% din populația

României cu vârsta cuprinsă între 16-74 ani deținea abilități digitale, acest procent a clasat țara noastră pe unul din

ultimele locuri din Uniunea Europeană. În figura de mai jos se prezintă situația la nivelul anului 2017. România se

clasează alături de Polonia, Grecia și Bulgaria în clusterul cu cele mai slabe performanțe în ceea ce privește nivelul

indicatorului.

Fig. nr. 2 Persoane care au abilități digitale generale de bază sau superioare


11

http://ec.europa.eu/eurostat




Aptitudinile de utilizare a calculatorului sunt măsurate folosind o abordare de autoevaluare, în funcție de

numărul de sarcini legate de calculator, fără ca aceste abilități să fie evaluate, testate sau respectate și presupune

realizarea a uneia sau două dintre următoarele activități: copierea/mutarea unui fișier/folder, copierea/ tăierea/ lipirea

pentru a deplasa informații pe ecran, formulele aritmetice de bază, comprimatul, conectarea și instalarea

dispozitivelor noi sau scrierea unui program de calculator.

Indicatorul care măsoară aptitudinea de utilizare a calculatorului poartă numele Persoane fizice care au

desfășurat una sau două activități legate de calculator și este exprimat de asemenea procentual la nivelul

persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ani.

Tabel nr. 2 Persoane fizice care au desfășurat una sau două activități legate de calculator

-%-


Încadrându-se pe o tendință ascendentă în ultimii ani (tabel nr. 2), România se clasa la nivelul anului

2014, conform clasificării din fig. nr. 3 în cea de-a doua clasă de performanță este prezentată harta ce reflectă

situația României, situație ce a fost prezentată în tabelul anterior comparativ cu celelalte țări ale Uniunii Europene.

Fig. nr. 3 Persoane fizice care au desfășurat una sau două activități legate de calculator


O altă modalitate de măsurare a aptitudinilor de calculator folosind de asemenea autoevaluarea, este în

funcție de numărul de sarcini legate de calculator, fără ca aceste abilități să fie evaluate, testate sau respectate

respectiv 3 sau 4 activități realizate de tipul: copierea/mutarea unui fișier/folder, copierea/tăierea/lipirea pentru a

deplasa informații pe ecran, formulele aritmetice de bază, comprimarea unui fișier, conectarea și instalarea

dispozitivelor noi.

Indicatorul poartă numele Persoane fizice care au desfășurat 3 sau 4 activități legate de calculator, și este

exprimat procentual pe baza persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ani.

Tabel nr. 3 Persoane fizice care au desfășurat 3 sau 4 activități legate de calculator

-%-


12






Fig. nr. 4 Persoane fizice care au desfășurat 3 sau 4 activități legate de calculator, %, 2014


Fig. nr. 5 Persoane fizice care au desfășurat 3 sau 4 activități legate de calculator


După cum se poate observa în cele prezentate anterior (tabel nr. 3, fig. nr. 4 și fig. nr. 5) indicatorul

”Persoane fizice care au desfășurat 3 sau 4 activități legate de calculator” a deținut un rezultat slab, comparativ cu

celelalte țări membre ale Uniunii Europene, România clasându-se și la acest indicator în clusterul celor mai slabe

performanțe, sub 20% din populația cu vârsta între 16 și 74 ani.

Cât privește realizarea a unui număr de 5 sau 6 activități de tipul: copierea/mutarea unui fișier/folder,

copierea/tăierea/lipirea pentru a deplasa informații pe ecran, formulele aritmetice de bază, comprimarea unui fișier,

conectarea și instalarea dispozitivelor noi sau scrierea unui program de calculator, situația la nivelul anului 2014,

plasează România pe ultimul loc, la mare distanță de celelalte state europene, așa cum se poate observa în tabelul 4

și fig. 6 și 7.

Tabel nr. 4 Persoane care au efectuat 5 sau 6 activități legate de calculator

-%-


Fig. nr. 6 Persoane care au efectuat 5 sau 6 activități legate de calculator la nivelul UE în 2014


13







Fig. nr. 7 Persoane care au efectuat 5 sau 6 activități legate de calculator


Abilitățile referitoare la utilizarea internetului sunt de asemenea măsurate utilizând o abordare de

autoevaluare, în funcție de numărul de sarcini realizate legate de internet, fără ca aceste abilități să fie evaluate,

testate sau respectate. În cazul a unui număr de una sau două dintre activitățile de tipul: motor de căutare folosit, e-

mail trimis cu atașament, mesaje postate în camere de discuții/grupuri de știri sau forum de discuții online, apeluri

telefonice, sau partajare de fișiere peer-to-peer sau crearea unei pagini web. Rețeaua Peer-to-peer permite

calculatoarelor să se conecteze în mod direct unul la celălalt pentru schimbul de fișiere.

Evoluția indicatorului Persoane fizice care au desfășurat una sau două activități legate de internet,

exprimat procentual pe baza persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ani, pentru România și state membre

Uniunii Europene selectate se prezintă ca în tabelul următor.

Tabel nr. 5 . Persoane fizice care au desfășurat una sau două activități legate de internet

-%-


Se constată o poziție favorabilă României, abilitățile utilizării internetului dovedindu-se la un nivel

comparabil cu media UE(28) pentru una sau două activități realizate. Acest aspect se poate remarca și în figurile 8

sau 9.

Fig. nr. 7 Persoane fizice care au desfășurat una sau două activități legate de internet, %, 2013


14






Fig. nr. 8 Persoane fizice care au desfășurat una sau două activități legate de internet, 2013


Indicatorul Persoane fizice care au efectuat 3 sau 4 din activitățile legate de internet, exprimat de

asemenea procentual pe baza persoanelor cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ani se referă la abilitățile de lucru cu

internetul, măsurate prin autoevaluare, fără ca aceste abilități să fie evaluate, testate sau respectate.

Se face referire la următoarele activități: motorul de căutare folosit, e-mail trimis cu atașament, mesajele

postate în chat-uri / grupuri de știri sau forumul online de discuții, efectuarea de apeluri telefonice, partajarea de

fișiere peer-to-peer sau crearea unei pagini web. Evoluția acestui indicator în România și în state membre selectate

este prezentată în tabelul următor.

Tabel nr. 6 Persoane fizice care au efectuat 3 sau 4 din activitățile legate de internet

-%-


Deși creșterea ponderii populației cu astfel de abilități este semnificativă, România se plasează printre țările

sub nivelul mediei Uniunii Europene în ultima clasă valorică. (Fig. 9 și 10)

Fig. nr. 9 Persoane fizice care au efectuat 3 sau 4 din activitățile legate de internet, %, 2013


15






Fig. nr. 10 Persoane fizice care au efectuat 3 sau 4 din activitățile legate de internet


Evoluția ponderii persoanelor din România în totalul populației cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 ani, care au

efectuat 5 sau 6 activități legate de internet din categoria motor de căutare folosit, e-mail trimis cu atașament, mesaje

trimise la chat-uri / grupuri de știri sau forum de discuții online, efectuarea de apeluri telefonice, partajarea de fișiere

peer-to-peer sau crearea unei pagini web, ca pondere pe perioada 2005-2013 este prezentată în tabelul 7.

Tabel nr. 7 Persoane care au efectuat 5 sau 6 din activitățile legate de internet

-%-


În figurile 11 și 12 se remarcă ușor situația defavorabilă în care se găsește România și decalajul foarte mare

față de celelalte state membre.

Fig. nr. 11 Persoane care au efectuat 5 sau 6 din activitățile legate de internet, %, 2013


Este evident că se impune o politică de accelerare a dezvoltării competențelor digitale ale populației, în

special a populației active pentru a putea face față provocărilor viitoare generate de digitalizarea tuturor activităților.

16






Fig. nr. 12 Persoane care au efectuat 5 sau 6 din activitățile legate de internet


3. Utilizarea de soluții software în întreprinderi (E-business)

E-business este un termen care poate fi folosit pentru orice tip de tranzacție comercială care include

schimbul de informații pe internet. Comerțul constituie schimbul de produse și servicii între întreprinderi, grupuri și

persoane fizice. Iar comerțul electronic se concentrează pe utilizarea TIC pentru a permite activitățile externe și

relațiile de afaceri cu persoane fizice, grupuri și alte întreprinderi, comerț ce presupune afaceri desfășurate cu

ajutorul internetului. Internetul a schimbat radical eficiența afacerilor în sensul reducerii costurilor, inclusiv a celor

tranzacţionale, pe baza relaţiei afacere/afacere, afacere/cumpărător, afacere/ angajat etc.7 Termenul "e-business" a

fost conceput de echipa de marketing și de Internet a IBM în 1996.

Pentru a evidenția stadiul utilizării de soluții software în întreprinderi (E-business) la nivel național, vor fi

studiați următorii indicatori:

Întreprinderi care utilizează instrumentul de identificare a frecvențelor radio (RFID);

Întreprinderi ale căror procese de afaceri sunt legate automat de cele ale furnizorilor și/sau clienților;

Întreprinderile care utilizează soluții software, cum ar fi Managementul Relațiilor cu Clienții.

Astfel, în cazul indicatorului Întreprinderi care utilizează instrumentul de identificare a frecvențelor radio

(RFID), indicator exprimat procentual, raportat la numărul întreprinderilor cu cel puțin 10 persoane angajate în toate

sectoarele de activitate, situația României se prezintă ca în tabelul 8. Nu există date disponibile decât la nivelul

anului 2011. Menționăm că RFID este o metodă de identificare automată pentru stocarea și recuperarea de la

distanță a datelor utilizând etichetele RFID sau transponder, iar eticheta RFID este un dispozitiv care poate fi aplicat

sau încorporat într-un produs sau obiect și transmite date prin radiații radio.

Tabel nr. 8 Întreprinderi care utilizează instrumentul de identificare a frecvențelor radio (RFID) -% dintre

întreprinderile cu cel puțin 10 persoane angajate în sectoarele respective.

-%-


Cât privește evoluția indicatorului „Întreprinderi ale căror procese de afaceri sunt legate automat de cele

ale furnizorilor și/sau clienților”, exprimat ca pondere din întreprinderile cu cel puțin 10 persoane angajate în toate

sectoarele de activitate, pe perioada 2008-2017, aceasta este prezentată în tabelul 9. Se constată evoluția descendentă

a indicatorului.

Indicatorul se referă la partajarea electronică a informațiilor cu privire la gestionarea lanțului de

aprovizionare în următoarele aspecte:

7 Viorica Țurcan, Alexandru Gribincea, Iulita Bîrcă, Economia digitală- premisă a dezvoltării economice în secolul

XXI

17





schimbul tuturor tipurilor de informații cu furnizorii și/sau clienții pentru a coordona disponibilitatea și

livrarea produselor sau serviciilor către consumatorul final;

includerea informațiilor privind previziunile privind cererea, stocurile, producția, distribuția sau

dezvoltarea produsului;

prin intermediul rețelelor de calculatoare, nu numai internetul, ci și alte conexiuni între calculatoarele

diferitelor întreprinderi; exceptând mesajele e-mail normale scrise manual.

Tabel nr. 9 Întreprinderi ale căror procese de afaceri sunt legate automat de cele ale furnizorilor și/sau

clienților

-%-


Evoluția celui de-al treilea indicator, ”Întreprinderile care utilizează soluții software, cum ar fi

Managementul Relațiilor cu Clienții (CRM)”, utilizat pentru a analiza informațiile despre clienți în scopuri de

marketing, indicator exprimat procentual, dintre întreprinderile cu cel puțin 10 persoane angajate în toate sectoarele

de activitate este prezentată în tabelul 10. Se constată o evoluție descendentă pentru România pe perioada 2007-

2017, găsindu-se la nivelul anului 2017 pe unul din ultimele locuri în UE (Fig. 13 și 14).

CRM este un produs software al cărui scop este de a stabili relații online de înaltă calitate cu clienții, acesta

concentrându-se pe obiceiurile clienților și comunicarea cu aceștia.

Tabel nr. 10 Întreprinderile care utilizează Managementul Relațiilor cu Clienții

-%-


Fig. nr. 13 Întreprinderile care utilizează Managementul Relațiilor cu Clienții, %, 2017


18






Fig. nr. 14 Întreprinderile care utilizează Managementul Relațiilor cu Clienții


Este evident că o resursă umană lipsită de competențele digitale necesare nu poate gestiona activități bazate

pe integrarea software-ului specializat, firmele nefiind astfel interesate de adoptarea unor astfel de instrumente, ceea

ce aduce evident numai dezavantaje firmelor românești pe piața europeană și internațională.

4. Concluzii

Conform rezultatelor raportului publicat de Comisia Europeană în anul 2016, deși țara noastră are o

conexiune și viteză a internetului foarte bună, angajații încă dețin cel mai slab nivel de abilități digitale din Uniunea

Europeană. Chiar și în anul 2017, doar 29% dintre persoanele cu vârstă cuprinsă între 16 și 74 ani dețineau

competențe digitale de bază, acest procent clasând țara noastră pe unul din ultimele locuri din Uniunea Europeană.

În condițiile actuale, este absolut necesar ca populația să își adapteze în mod continuu cunoștințele și

activitățile la noile concepte și fenomene digitale și un rol important revine angajatorilor care ar putea sa-și

specializeze angajații prin programe de formare digitală.

Bibliografie:

[1] Balan A., Economia digitală- factor stimulator al creșterii economice, ASEM.

[2] Țurcan V., Gribincea A., Bîrcă I., Economia digitală - premisă a dezvoltării economice în secolul XXI

[3] *** https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/comert/comert-electronic-economia-digitala-96164.html

[4] ***http://www.bursa.ro/daniela-chrzanovski-competentele-digitale-importanta-fundamentala-pentru-

viitorul-economic-265338&s=print&sr=articol&id_articol=265338.html

[5] ***https://www.ecdl.ro/noutati-articol/perceptie-si-realitate-masurand-competentele-digitale-in-

europa_611.html

[6] *** http://ec.europa.eu/eurostat

[7] *** http://www.insse.ro/cms/files/ISI/publicatia_SI_13.pdf

[8] *** http://mediawise.ro/competentele-digitale-mai-mult-decat-tic/

[9] *** https://ro.wikipedia.org/wiki/Cloud_computing

[10] *** https://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_informa%C8%9Bional%C4%83

[11] *** http://excelenta.ase.ro/Media/Default/Page/greavuserbanv.pdf

[12] *** https://www.victorkapra.ro/2014/07/intel-cloud-computing/ Studiu Intel: Care sunt avantajele Cloud

Computing pentru IMM

[13] *** http://www.cloudcomputing.com.ro/beneficii-cloud-computing.php

19


https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/comert/comert-electronic-economia-digitala-96164.html

http://www.bursa.ro/daniela-chrzanovski-competentele-digitale-importanta-fundamentala-pentru-viitorul-economic-265338&s=print&sr=articol&id_articol=265338.html

http://www.bursa.ro/daniela-chrzanovski-competentele-digitale-importanta-fundamentala-pentru-viitorul-economic-265338&s=print&sr=articol&id_articol=265338.html

https://www.ecdl.ro/noutati-articol/perceptie-si-realitate-masurand-competentele-digitale-in-europa_611.html

https://www.ecdl.ro/noutati-articol/perceptie-si-realitate-masurand-competentele-digitale-in-europa_611.html


http://www.insse.ro/cms/files/ISI/publicatia_SI_13.pdf

http://mediawise.ro/competentele-digitale-mai-mult-decat-tic/

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cloud_computing

https://ro.wikipedia.org/wiki/Societate_informa%C8%9Bional%C4%83


https://www.victorkapra.ro/2014/07/intel-cloud-computing/

http://www.cloudcomputing.com.ro/beneficii-cloud-computing.php

Date post:	22-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	22 times
Download:	0 times

ECOSTUDENT - Nr. 11/2018ECOSTUDENT - Revistă de cercetare ştiinţifică a studenţilor...

Documents