Economie.doc

7/23/2019 Economie.doc

http://slidepdf.com/reader/full/economiedoc 1/14



Explicarea conceptului de piaţă şi amodului de stabilire a preţului de piaţă.

Teoria cererii. Factorii care infuenţeazămodicarea ei.

Teoria oertei.Factori de infuenţă.

Explicarea mecanismului de echilibrare alpieţei.



Explicarea conceptului de piaţă şi a modului deEx

plicarea conceptului de piaţă şi a modului de

stabilire a preţului de piaţăstabilire a

preţului de piaţă..

PiaţaPiaţa –– un aranjament prin care cumpărătorii şi vânzătorii seun aranjament prin care cumpărătorii şi vânzătorii se

întâlnesc sau comunică, în scopul tranzacţionării unor produse sau întâlnesc sau comunică, în scopul tranzacţionării unor produse sauservicii, astfel îcât şi unii şi alţii să rămână satisfăcuţiservicii, astfel îcât şi unii şi alţii să rămână satisfăcuţi .. cestcestaran!ament nu presupune neapărat existenţa unui loc zic "n carearan!ament nu presupune neapărat existenţa unui loc zic "n carecumpărătorii şi oertanţii să se afe aţă#n aţă.cumpărătorii şi oertanţii să se afe aţă#n aţă.

Multe tranzacţii se încheie fără ca părţile să se întâlnească. DeMulte tranzacţii se încheie fără ca părţile să se întâlnească. Deexemplu; cei interesaţi pot comanda produsele oferite spre vânzareexemplu; cei interesaţi pot comanda produsele oferite spre vânzare

telefonic, prin poştă, sau prin internet ca urmare a consultării unortelefonic, prin poştă, sau prin internet ca urmare a consultării unorcataloa!e, sau reclamă fără să ai"ă în faţă produsele, cu atât maicataloa!e, sau reclamă fără să ai"ă în faţă produsele, cu atât maipuţin ofertanţiipuţin ofertanţii..

#n urma tranzacţiilor dintre vânzători şi cumpărători $confruntarea#n urma tranzacţiilor dintre vânzători şi cumpărători $confruntareadintre cererea şi oferta unui produs% se sta"ileşte preţul produsului.dintre cererea şi oferta unui produs% se sta"ileşte preţul produsului.

$onceptele %$onceptele %cerere&cerere& şi %şi %ofertăofertă& reprezintă cele mai importante instrumente& reprezintă cele mai importante instrumente

ale analizei microeconomice ' a căror cunoaştere este absolut obli(atorieale analizei microeconomice ' a căror cunoaştere este absolut obli(atoriepentru luarea unor decizii adec)ate.pentru luarea unor decizii adec)ate. 'a intersecţia cur"elor cererii şi'a intersecţia cur"elor cererii şiofertei se sta"ileşte echili"rul pieţei caracterizat printro cantitate deofertei se sta"ileşte echili"rul pieţei caracterizat printro cantitate deechili"ru şi un preţ de echili"ru.echili"ru şi un preţ de echili"ru.

(reţul practicat pe piaţă joacă un rol esenţial în rezolvarea pro"lemei(reţul practicat pe piaţă joacă un rol esenţial în rezolvarea pro"lemeide)citului de resurse, dearece contri"uie la repartizarea raţională ade)citului de resurse, dearece contri"uie la repartizarea raţională acantităţii limitate de "unuri şi servicii disponi"ile, spre aceia care lecantităţii limitate de "unuri şi servicii disponi"ile, spre aceia care le

preţuiesc cel mai mult.preţuiesc cel mai mult.





Tipuri de piaţăTipuri de piaţă Economia de piaEconomia de piaţăţă functioneazfunctioneazăă ca un sistem deca un sistem de

piepieţţe care se condie care se condiţţioneazioneazăă reciprocreciproc..

*.*. (ia(iaţţaa "unurilor şi serviciilor"unurilor şi serviciilor#n cadrul pieţei "unurilor şi serviciilor#n cadrul pieţei "unurilor şi serviciilor

comercializarea marfurilor se realizează încomercializarea marfurilor se realizează înmodalităţi diverse corespunzător naturii lor,modalităţi diverse corespunzător naturii lor,precum şi practicilor şi re!lementărilorprecum şi practicilor şi re!lementărilor

conţinute în le!islaţiile naţionaleconţinute în le!islaţiile naţionale

+.+. (ia(iaţţa monetara monetarăă#n#n cadrul careia se fac tranzactii cu "ani, se facecadrul careia se fac tranzactii cu "ani, se face

comert cu "anicomert cu "ani..

.. (iata capitalurilor(iata capitalurilor (e aceasta piata se efectueaza tranzactii )nanciare(e aceasta piata se efectueaza tranzactii )nanciare

cu titluri de valoare sau active )nanciare.cu titluri de valoare sau active )nanciare.

-.-. (iata muncii(iata muncii otalitatea relatiilor de vanzarecumparareotalitatea relatiilor de vanzarecumparare

afactorului munca, in interactiunea lor si inafactorului munca, in interactiunea lor si in stransastransa



eoria cererii. /actorii care in0uenţează modi)carea ei.eoria cererii. /actorii care in0uenţează modi)carea ei.

1ererea1ererea reprezintă cantitatea de marfa pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi capa"ili să şioreprezintă cantitatea de marfa pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi capa"ili să şioprocure la un moment dat, la un anumit nivel al preţului, în condiţiile când ceilalţi factoriprocure la un moment dat, la un anumit nivel al preţului, în condiţiile când ceilalţi factorirămân constanţi.rămân constanţi.

'e!ea cererii2'e

!ea cererii2 cantitatea cerută dintro anumită marfă este invers proporţională cu preţul măr)icantitatea cerută dintro anumită marfă este invers proporţională cu preţul măr)i respective.respective.

1ontrac1ontracţţia cererii cia cererii câând prend preţţul creul creşşte se explicte se explicăă prin tendinprin tendinţţa consumatorului de aa consumatorului de aşşi reducei reduceachiziachiziţţiile din "unul a ciile din "unul a căărui prerui preţţ a crescuta crescut şşii î î nlocuirea acestuianlocuirea acestuia î î n consum cu alte "unurin consum cu alte "unurisu"stitui"ile, dar ale csu"stitui"ile, dar ale căăror preror preţţuri nu a crescut sau a crescut mai puuri nu a crescut sau a crescut mai puţţin. 3xtinderea cereriiin. 3xtinderea cereriicand precand preţţul scade are ca explicaul scade are ca explicaţţie economicie economicăă comporatamentul consumatorului de acomporatamentul consumatorului de aşşi mi măăririconsumul pentru o mai "unconsumul pentru o mai "unăă satisfacere a nevoilor, inclusiv prin restrsatisfacere a nevoilor, inclusiv prin restrâân!erea ori renunn!erea ori renunţţareaareala conla conssumul altor "unuri, ale cumul altor "unuri, ale căăror preror preţţuri au ruri au răămas neschim"ate ori au scmas neschim"ate ori au scăăzut mai puzut mai puţţin.in.

1ererea se poate exprima în trei moduri2 su" forma unui ta"el, a unui !ra)c sau a unei funcţii.1ererea se poate exprima în trei moduri2 su" forma unui ta"el, a unui !ra)c sau a unei funcţii.

(reţul $4%1antitateacerută$"ucăţi%

*,55 -6

5,75 655,85 66

5,95 :5

5,:5 :6

5,65 95

5,-5 96

( ) x

C

x P f Q =

( ) ( ) xaC x

C

x P f N G P P V P f Q == 00000

,,,,,

Funcţia cererii areurmătoarea expresie*

ceea ce înseamnă că "n condiţiile "n careceilalţi actori răm+n constanţi'cantitatea cerută din bunul este ouncţie de ,depinde de- preţul bunului x.

cest lucru poate reprezentat şi prinrelaţia*

ceea ce demonstrează că actorii careinfuenţează cantitatea cerută' cuexcepţia preţului produsului ' suntconstanţi.

a"elul nr.* 1ererea /i!. * Curba cererii



ipuri de cerere după elasticitateipuri de cerere după elasticitate

3lasticitatea cererii reprezintă modi)carea cantităţii de cerere su" acţiunea diferitor factori3lasticitatea cererii reprezintă modi)carea cantităţii de cerere su" acţiunea diferitor factori.. 1antitatea de "unuri pe care cumpărătorii şio procurăîntro anumită perioadă depinde de1antitatea de "unuri pe care cumpărătorii şio procurăîntro anumită perioadă depinde de

diferiţi factori2 preţul produsului, veniturile consumatorilor, preţul produselor conexe îndiferiţi factori2 preţul produsului, veniturile consumatorilor, preţul produselor conexe înconsum, schim"ările previzionate ale preţurilor în viitor, !usturile consumatorilor sau moda,consum, schim"ările previzionate ale preţurilor în viitor, !usturile consumatorilor sau moda,numărul consumatorilor potenţiali. <ceşti factori se mai numescnumărul consumatorilor potenţiali. <ceşti factori se mai numesc determinanţideterminanţi..

3lasticitatea cererii după preţ măsoară sensi"ilitatea consumatorilor la modi)carea "unului3lasticitatea cererii după preţ măsoară sensi"ilitatea consumatorilor la modi)carea "unului

respectivrespectiv, se măsoară prin coe)cientul de elasticitate, care se calculează după relaţia2, se măsoară prin coe)cientul de elasticitate, care se calculează după relaţia2 #n dependenţă de mărimea lui 3, cererea poate )2#n dependenţă de mărimea lui 3, cererea poate )2 a% ealastică, 3a% ealastică, 3==*;*; "%unitară, 3>*;"%unitară, 3>*; c%neelastică, 3c%neelastică, 3 ??*;*;3xistă situaţii pe piaţă cân la orice modi)care a preţului cantitatea de cerere3xistă situaţii pe piaţă cân la orice modi)care a preţului cantitatea de cerere nu se modi)că, în acest caz cererea este denu se modi)că, în acest caz cererea este de tip nulă $ri!idă%, 3>5tip nulă $ri!idă%, 3>5;;<lteori cantitatea cererii se modi)că indiferent de modi)carea preţului, în acest<lteori cantitatea cererii se modi)că indiferent de modi)carea preţului, în acest

1az cererea este de1az cererea este de tip in)nit elastică, 3>@.tip in)nit elastică, 3>@.

0

01

0

01

P

P P

Q

QQ

P

Q E

−÷

−=

∆

∆−=



Teoria ofertei.Factori de influenţă.

Oferta – cantitatea pe care ofertamţii suntdispuşi şi capabili să o ofere la unmoment dat, la un anumit preţ al pieţii,

în condiţiile în care ceilalţi factorirămân constanţi.

Relaţia conform căreia cantitatea oferitădintr-o marfă este direct proporţionalăcu preţul mărfii respective poartănumele de legea ofertei.

Factori ce modifică oferta : Preţul produsului; Nivelul tehnologiei existente; Preţul resurselor utilizate pentru

producerea unului!serviciului; Preţul produselor conexe

"n producţie; Previziunile producătorilor

referitoare la preţul viitor

al produsului ; Numărul organizaţiilor producătoare;

Oferta se poate exprima în treimoduri: sub forma unui tabel,

a unui grafic sau a unei funcţii.

Preţul (! "antitateacerută (bucăţi!

#,$$ %$$,%$ &$

$,&$ '$

$,'$ $

$,$ )$

$,)$ *$

$,*$ +$

Funcţia oertei are următoareaexpresie*

ceea ce înseamnă că în condiţiile în care ceilalţifactori rămân constanţi, cantitatea cerută din bunul este o funcţie de (depinde de) preţul bunului x.

Acest lucru poate fi reprezentat şi prin relaţia:

( ) ( ) xoac x

O

x P g N P P T P g Q ==

0000 ,,,,

( ) x

C

x P f Q =



-elaţia preţ unitarofertă

"urba ofertei arată care este preţul la careofertantul este dispus să ofere diferite cantităţidintrun bun oarecare, întro anumită perioadă

de timp. /ste posibil ca preţul pieţei să fieinferior costurilor totale medii(inclusi0costurilor 0ariabile!. 1a continua întreprindereasă producă c2iar dacă nu conţine beneficii3 4n imagine apar diferitele situaţii posibile ale întreprinderii. Punctul 5 repre6intă optimul deexploatare, în care preţul este egal cu costultotal mediu şi se obţine beneficiu

7normal8(conform randamentelor 7normale8 alecapitalului şi muncii întreprin6ătorului!.Preţurilesuperioare ca cele din punctul /, permiteobţinerea de beneficii extraordinare, superioarecelor normale9 sunt situaţii conuncturale,pre0i6ibile pe scurt timp.

Obser0ând pre6enţa beneficiilor extraordinare alte întreprinderi 0or intra în industriarespecti0ă crescând astfel producţia totală şi reducând preţul pieţei. Punctul " repre6intă situaţia în care întreprinderea are pierderi, dar îi con0ine să continue săproducă dacă reuşeşte săşi acopere toate costurile 0ariabile (cau6ele menţineriiacti0ităţii! şi o parte din costurile fixe. Punctul în care întreprinderea se înc2ide estepunctul ;. <ub acest punct, de exemplu în punctul =, menţinerea acti0ităţii

întreprinderii ar fi ce0a iraţional, pentru că nu se pot acoperi nici măcar costurile0ariabile.

http://www.eumed.net/cursecon/ppp/oferta%20de%20la%20empresa.ppt



/xplicarea mecanismului deec2ilibrare al pieţei

1a fi o situaţie de ec2ilibru între cerere şi ofertă când, la preţurile pieţei, toţi consumatorii pot

ac2i6iţiona cantităţile pe care le doresc şi ofertanţii reuşesc să 0ândă toate produsele din stoc. Preţul şi cantitatea produselor ce se 0or 0inde pe piaţă 0a fi determinat automat ca o consecinţă a

formei curbelor ofertei şi cererii produsului. 5acă preţul este foarte mare, producătorii 0or oferimult mai multe produse decât cererea consumatorilor şi 0or ramane astfel cu excedente, cantităţice nu se pot 0inde, astfel că îşi 0or reduce producţia şi 0or scade preţurile. 5in contra, dacăpreţul este prea mic, cantităţile cerute 0or fi mai mari decât cele oferite şi astfel apare o situaţiede lipsă pe piaţă. >nii consumatori 0or fi dispuşi să plătească mai mulţi bani pentru acest bun.

Preţul şi cantitatea produsă 0or creşte. <ă 0edem aceste fenomene in exemplul pieţei grâului.

/"?4@4;->@ P/ P4=A= B-C>@>4

P 5 O situaţiatendinţapreţuri

lor

tendinţaproduc

ţiei

& D % excedent scad descădere

) * & excedent scad descădere

+ ' ' ec2ilibru ec2ilibru ec2ilibru

D #$ )lipsă urcă de

creştere



#odificarea "n cerere Să presupunem că previziunea

pieţei sugerează o creştere apeţului la bunul în discuţie.Cumpărătorii vor reacţiona,crescînd cererea din bunulrespectiv în prezent, pentru a-lstoca în scopul de a evita un

preţ mai mare în viitor. Curbacererii se va deplasa spredreapta luînd forma C1.

La preţul de 2,5$ cantitateacerută va depăşi cantitateaprevăzută a fi sporită,rezultînd o lipsă de 40.000 kg.Această cantitate rezultă dindiferenţa dintre punctul a şiE1. n acest caz, piaţa dăinformaţii ofertanţilor căcererea creşte şi cumpărătoriisînt dispuşi să plătească maimult pentru bunul respectivdacă îl vor găsi pe piaţă.

Se a!unge la un nou preţ deec"ilibru # E2 $, respectiv de3,3$ şi la la o cantitate deec"ilibru de 100.000 kg.

2 ! " # $ $2 $!

%

%$

&2

&$ a

! '

%antitate(mii)

reţ

*

!

+

2

$



Modificarea în ofertă Dacă, datorită factorilor de influenţă se

produce modificarea în ofertă, de

exemplu descreşte, curba ofertei se vadeplăsa spre stînga, cantitatea de bunurioferită scade, iar preţul va creşte.resupunem că ceilalţi factori nu semodifică.

Descreşterea în ofertă se reflectă îndeplasarea curbei acesteia spre stînga,

luînd forma O1. !a preţul de ec"ilibrude 2,50$, ofertanţii sînt dispuşi să oferenumai 50.000 kg. pe lună. !a acest preţ,îşi menţin cererea de 78.000 kg/lună.#e$ultă o lipsă de ofertă de 28.000 kg ,cantitatea ce re$ultă din diferenţa dintre punctul şi E1. %cest fapt duce la

creşterea preţului. &înd acesta a'unge la!,00$/kg. se stabileşte ec"ilibrul, ofertăegalea$ă cererea, iar punctul de ec"ilibrueste acum E2. &antitatea de ec"ilibru vafi de "0.000 kg/lun

$

%

&2

&$

2 ! " # $

b

*

!

+

2

$



Modificarea ofertei şi cererii Modificarea ofertei şi cererii

2 ! " # $ $2 $!

%

%$

&2

&$ a

%antitate(mii)

reţ

*

!

+

2

$

&!

&+

$

%înd inter-in modificări atît încererea pentru bunul în discuţie cît şi

în ofertă, curbele acestora se -ordeplăsa simultan spre stîna sauspre dreapta.

e pildă, dacă curba ofertei sedeplăsează spre stîna şi cea acererii spre dreapta, se -a modifica

şi preţul şi cantitatea de ec/ilibru.unctul de ec/ilibru -a fi acum E4

0oul ec/ilibru este la preţul de3,80$/kg , la cantitatea de 80.000kg/lună.

"onclu6ie, prin confruntareadintre cerere şi ofertă se determinăpreţul de piaţă, care pentru oricarebun tinde permanent spre un ni-el deec/ilibru ce reflectă ealarea cereriicu oferta.



1ezultatele folosirii resurselor se prezintă ca ofertă, în timp cene-oile umane se prezintă sub forma cererii. %ele două laturi alepieţei sunt analizate ca -ariabile dependente de diferiţi factori,

îndeosebi de modificarea preţului. A-înd fiecare în partedeterminări specifice, cererea şi oferta interacţionează şi seconfruntă permanent între ele după anumite reuli.

entru cerere şi ofertă fiecare factor eercită o influenţă maimare sau mai mică, unii factori influenţează în sensul creşterii

cantităţii de cerere şi ofertă, iar alţi factori influenţează în sensulscăderii lor. 3n eneral putem spune că cererea şi oferta sunt cateorii

ale pieţei, iar rapotul dintre ele constituie o formă de eprimare arelaţiei dintre producţie şi consum.

Date post:	11-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	tanyagutul
View:	217 times
Download:	0 times

Economie.doc

Documents