Dezvoltarea economoica si protectia mediului ambiant

Studiu de caz - Petrom

Aspecte privind relatia dezvoltare economica – protectia mediului

 

    Civilizatia industriala – al carei principiu de baza a fost cel al obtinerii profitului maxim – a neglijat   costurile   sociale   ale   dezvoltarii,   ajungându-se   la   o   contradictie   puternica   intre civilizatia   industriala   si   sistemul  ecologic  al  planetei  noastre.  Atât  timp cât   civilizatia  ca intreg, cu puterea ei tehnologica de care dispune, continua sa urmeze un tipar in gândire ce incurajeaza exploatarea irationala a resurselor naturale (si a mediului,  in general) pentru câstiguri pe termen scurt, indiferent de ceea ce am face noi ca indivizi, dezastrul nu va putea fi evitat. De aceea este necesar ca omenirea sa realizeze faptul ca salvarea mediului trebuie considerata   un   principiu   central   de   organizare   al   civilizatiei   noastre.      Intensitatea   si   complexitatea   procedeelor   economice   in   conditiile   actuale   nu   pot   fi abordate fara a se tine cont si de aspectele ecologice. Ignorarea acestor aspecte duce atât la agravarea   dezechilibrelor   ecologice   existente,   cât   si   la   aparitia   altora   noi.   Mediul inconjurator si dezvoltarea economica sunt indisolubil legate, primul reprezentând locul in care traim, iar cea de-a doua ceea ce facem pentru imbunatatirea mediului in care traim. Intensificarea activitatii  umane, urmata de cresterea economica,  creste presiunea asupra mediului inconjurator si in special, asupra mediului natural. Aceasta presiune se manifesta fie prin consumul  irational de resurse si  spatii, fie prin producerea unor deseuri  pe care natura   nu   le   poate   absorbi   si   care   au   efecte   negative   asupra   mediului.      In vederea satisfacerii trebuintelor lor, oamenii sunt tentati sa consume cât mai multe resurse   naturale,  materii   prime   si   energie,   fara   a   se   gândi   la   urmari.   Asa   se   face   ca dezvoltarea economica a cunoscut, timp de secole, o crestere exponentiala in intreaga lume. Ea s-a bazat pe tehnologii mari consumatoare de materii prime, energie si resurse. Acest tip de   dezvoltare   poate   fi   considerat   responsabil   pentru  multe   dintre   dificultatile   noastre. Aceasta deoarece:

nu   s-a   urmarit   valorificarea   tuturor   componentelor   materiilor   prime   intrate   in procesul de productie; in consecinta, la o serie de materii prime se utiliza doar un procent mic, restul fiind considerat reziduu / deseu si se deversa in apa, atmosfera sau se depunea direct pe sol, ceea ce avea ca rezultat poluarea solului si a pânzei freatice;

consumul ridicat de materii prime si resurse minerale neregenerabile, a determinat epuizarea intr-un interval de timp relativ scurt a stocurilor de resurse;

agricultura – datorita utilizarii de utilaje din ce in ce mai specializate si a pesticidelor si   ingrasamintelor   chimice   –   a   devenit,   pe   lânga   consumatoare   de   resurse neregenerabile  si  o sursa,  deloc de neglijat,  de poluare a apelor de suprafata.   In unele cazuri, pentru cresterea suprafetelor arabile erau defrisate paduri, ceea ce a avut drept rezultat modificari ale peisajului prin alunecari de teren sau inundatii;

industrializarea puternica a determinat concentrarea populatiei in mari aglomerari urbane, ceea ce a avut drept consecinta cresterea numarului de agenti poluanti.

    Evolutia economica arata ca o astfel de dezvoltare a afectat mediul natural sub mai multe aspecte:

biologic – infestarea cu substante nocive s.a.; estetic – degradarea/disparitia unor peisaje, crearea de peisaje modificate s.a.;

functional – afectarea factorilor de mediu.

     in   aceste   conditii   are   loc   degradarea  mediului   inconjurator,   poluarea   sa   si   aparitia dezechilibrelor ecologice, cu consecinte incalculabile asupra dezvoltarii economice si asupra calitatii   vietii.      Dezvoltarea   economica   bazata   pe   utilizarea   abuziva   si   irationala   a   resurselor neregenerabile   si   regenerabile   nu   poate   continua   la   infinit.   Este   necesara   schimbarea atitudinii   si   gândirii,   renuntarea   la   vechile   tipare   economice   pentru   a   putea   asigura integritatea pe termen lung a sistemelor naturale care intretin viata pe Pamânt. Totodata, trebuie realizata o dezvoltare economica aflata  in acord cu necesitatile  si  constrângerile naturii, dezvoltare care cere asigurarea legaturii dintre politica economica si cea ecologica la toate nivelurile statului si in toate ramurile economiei. Armonizarea extinderii activitatilor economice cu ocrotirea mediului  inconjurator cere recunoasterea faptului ca dezvoltarea economica   este   capabila   sa   genereze   beneficii   ecologice,   tot   asa   cum   ecosistemele sanatoase   implica   beneficii   economice.      Dezvoltarea   economica   ridica   nivelul   aspiratiilor   societatii   si   genereaza   cerinte   de imbunatatire  ecologica.  Sporirea  veniturilor   si   ridicarea  nivelului  de   trai  aduc  dupa  sine satisfacerea nevoilor materiale fundamentale si in felul acesta, când prezentul este sigur, oamenii,   isi   pot   concentra   atentia   asupra   viitorului,   acordând   problemelor   de   mediu importanta   cuvenita.      Desi  corelatia dintre cresterea venitului  si  preocuparile ecologice este aceeasi  pe plan international, totusi exista diferente in ceea ce priveste tarile puternic industrializate, tarile Lumii  a   III-a  si   tarile   foste comuniste.   In  tarile  puternic   industrializate,   tari  cu economie puternica si cu un nivel de trai mai ridicat, tendinta este aceea de a se aloca mai mult timp, mai multe fonduri si resurse problemelor ecologice, ceea ce duce la un mediu mai putin poluat.  Pe de alta parte, tarile subdezvoltate – care au de luptat cu saracia, cu datoriile externe si cu grave probleme sociale – nu dispun de timp, fonduri banesti si resurse pentru ocrotirea naturii.  Consecintele acestor probleme sunt deosebit  de grave: mediul nu este sanatos, factorii de mediu sunt puternic afectati de poluare,  iar calitatea vietii populatiei lasa   de   dorit.      Expertii   apreciaza   ca   si   in   tarile   subdezvoltate,   progresul   economic   poate   realiza   o conciliere intre mediul natural si presiunile la care acesta este supus prin reducerea saraciei si limitarea cresterii populatiei. Cresterea necontrolata a populatiei in aceste tari in ultimele decenii a dus la intensificarea presiunilor asupra mediului natural, oamenii au incercat sa-si asigure existenta prin:

defrisarea masiva a terenurilor impadurite pentru extinderea suprafetelor de cultivat (pentru a-si putea asigura hrana si totodata lemnul pentru incalzit si preparat hrana);

utilizarea   de   substante   toxice   si   a   pesticidelor   pentru   obtinerea   de   recolte  mai bogate;

activitati industriale puternic poluante s.a.

    Rezultatele au fost din ce in ce mai triste, ducând atât la masiva poluare a factorilor de mediu,   cât   si   la   disparitia   unor   specii   de   plante   si   animale.     Dezvoltarea economica, prin beneficiile aduse apare in relatia prosperitate – progres atât din partea de cerere cât si din partea de oferta: in partea de cerere apare prin beneficiile pe care le aduce – cerinte mai mari in ceea ce priveste calitatea mediului inconjurator in tarile industrializate si reducerea presiunii asupra mediului in tarile subdezvoltate, iar in partea de oferta apare prin faptul ca genereaza resurse financiare pentru ca imbunatatirea calitatii mediului   sa   fie   posibila.      In  concluzie,  pentru reducerea presiunilor  asupra mediului   inconjurator  este necesara elaborarea unei strategii  de dezvoltare economica care sa fie in acord cu mediul.  Pentru aceasta, dezvoltarea economica trebuie sa se bazeze pe administrarea rationala a resurselor naturale   (indiferent   ca   sunt   regenerabile   sau   neregenerabile)   si   adoptarea   unor   decizii intelepte   când  este  necesara  extinderea   in   industrie   si   agricultura   (trebuie   evitate   atât industriile   puternic   poluante,   cât   si   agricultura   extensiva   in   care   sunt   utilizate   fara discernamânt   diferite   substante   toxice   –   pesticide,   erbicide,   fungicide   si   ingrasaminte chimice – pentru obtinerea de recolte bogate). Daca dezvoltarea economica se realizeaza in consens   cu   natura,   genereaza   numeroase   beneficii:   noi   locuri   de   munca,   stabilitate economica,   progres   social   si   economic.  

Dezvoltarea durabilă

În anii `80 au devenit din ce în ce mai evidente schimbările majore ale mediului, schimbări care surveneau într-un mod cât se poate de neaşteptat, fiind în mare parte neprevăzute de specialişti.   Odată   cu   apariţia   acestor  modificări,   populaţia   a   devenit   din   ce   în   ce  mai conştientă de prezenţa unor elemente de risc,  care puteau afecta continuitatea  în bune condiţii a umanităţii . Pentru a nu se ajunge la o situaţie de criză, organizaţiile mondiale din domeniul   protecţiei   mediului   au   propus   schimbări   fundamentale   în   stilul   de   viaţă   al populaţiei, rezultatele concretizându-se în apariţia unui nou concept, şi anume “dezvoltarea durabilă”   sau   “durabilitatea”.Acest concept este unul complex şi intens contestat la nivel internaţional, fiind menţionat pentru prima dată în anii `80, iniţial ca mod de abordare a dezvoltării economice în scopul reducerii   cât   mai   ample   a   degradării   mediului   înconjurător,   fiind   ulterior   integrat   în “mişcarea ecologistă” de protejare a mediului natural al planetei . Conceptul a început să fie tratat   într-un sens  mai   larg   în  anul  1987,  odată  cu  publicarea  raportului  “Our  Common Future”, de către Comisia Mondială a Mediului şi Dezvoltării, raport cunoscut mai mult sub numele de “Raportul Brundtland” (în cadrul acestui raport au fost stabilite principiile şi legile dezvoltării   durabile   grupate   în   5   categorii:   conservarea  mediului   natural,   protecţia  bio-

diversităţii şi a patrimoniului uman, dezvoltare-regenerare, generaţiile viitoare, eliminarea disparităţilor   economice   mondiale). La nivel global au fost elaborate peste 100 de definiţii ale dezvoltării durabile, şase dintre acestea   fiind  menţionate   în   Raportul   „Our   Common   Future”,   cea  mai   completă   dintre acestea definind dezvoltarea durabilă ca „o dezvoltare care permite satisfacerea nevoilor prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi”   (Comisia  Brundtland,   1987).   În   cea  mai  mare   parte,   conceptul   formulează  doar finalitatea   spre   care   trebuie   să  tindă,  modul  de   acţiune  fiind  prezentat  doar   la  modul general,  lăsând loc diferitelor interpretări  şi  deschizând calea către noi abordări şi studii. Ideea de bază care emană din acest raport este avertismentul autorilor cu privire la limitele pe care le au modelele actuale de dezvoltare. Noţiunea de durabilitate a căpătat înţelesuri multiple   şi   datorită   pătrunderii   în   sfera   de   preocupări   a   economiştilor,   ecologiştilor, sociologilor,   arhitecţilor,   parlamentarilor,   organelor   locale,   organismelor   internaţionale   .Concluziile   Raportului   BrundtlandA.   Către   o   creştere   economică   calitativăRaportul   Brundtland   recomandă   o   nouă   abordare   dezvoltării   economice:   problemele sărăciei   şi   sub-dezvoltării  nu pot  fi remediate   fără a  se  implementa un nou concept  de creştere,   în   care   statele   dezvoltate   să   joace   un   rol   cheie.   Echilibrul   dintre   creşterea economică   şi  mediul   natural   trebuie   astfel  menţinut   încât   resursele   naturale   să   poată susţine   creşterea   pe   o   perioadă   lungă   de   timp.   Raportul   subliniază   revitalizarea (impulsionarea)   creşterii   economice   în   statele   dezvoltate,   punând   accent   pe   aspectele calitative ale acesteia. Creşterea trebuie astfel implementată încât să presupună un nivel scăzut de consum al energiei, o satisfacere mai bună a nevoilor de bază în ţările în curs de dezvoltare (nevoia de curent electric, apă curentă, igienă şi îmbunătăţirea sănătăţii publice).B.   Aspecte   tehniceNecesitatea   creării   de   comisii   şi   direcţii   ale   organismelor  publice   care   să  preia   diferite sectoare strategice atât la nivel naţional, cât şi internaţional, cum ar fi populaţia şi forţa de muncă,  producţia   alimentelor,   securitatea,  energia  etc.   Spre  exemplu,   raportul   comisiei WCED World Commission on Environment and Development recomandă stoparea creşterii populaţiei,   în   special   în   ţările   lumii   a   III-a,   unde,   datorită   supraaglomerării   oraşelor, probleme ca  accesul   la  apa  potabilă   şi   lipsa   locuinţelor   s-au  acutizat.  Populaţia   trebuie informată şi făcută să înţeleagă că necesităţile lor trebuie să se adapteze limitelor naturale, deci sistemul nevoilor trebuie adaptat resurselor naturale. Tot astfel, pentru a putea păstra mediul natural,  va fi nevoie să căutăm şi să dezvoltăm noi metode de producţie (atât în industrie,  cât  şi   în  agricultură),  precum şi  noi  metode şi   surse de producere  a  energiei. Astfel, alegerea tehnologiei,  cât şi controlul strict al factorilor cu risc de poluare şi risipă reprezintă, de asemenea, subiecte centrale ale metodei de dezvoltare durabilă. Crearea de organisme internaţionale care să se implice direct în implementarea acestui nou proiect este necesară, deoarece deciziile câtorva guverne nu pot avea un succes deplin în condiţiile în care   globalizarea   a   cuprins   întreaga   viaţă   economico-socială.Ulterior, în anul 1992, în cadrul Summit-ului Pământului („Rio Earth”), conceptul apare din 

ce în ce mai prezent în cadrul a două documente: „Agenda 21” şi „Declaraţia de la Rio”. Summit-ului Pământului („Rio Earth”) desfăşurat la Rio de Janeiro a reprezentat o conferinţă mondială fără precedent în istoria Organizaţiei Naţiunilor Unite, datorită numărului mare de participanţi   şi   a   temelor   abordate.  Mesajul   acestui   Summit   a   constat   în   ideea   că  doar modificarea atitudinii şi a comportamentului întregii lumi va putea aduce schimbările dorite în profunda criză dintre natură şi om. Mesajul reflectă complexitatea problemelor cu care se confruntă umanitatea: sărăcia, consumul excesiv de resurse, poluarea etc.

PETROM

Membru OMV GrupOMV Petrom S.A. este cea mai  importantă  companie  românească de petrol și gaze, cu activități în sectoarele Explorare și Producție, Rafinare și Produse Petrochimice, Marketing, Gaze   Naturale   și   Energie   .Compania   deține     aproximativ   550   de   benzinării   numai   în România   [3]   .  , de asemenea, o rețea internațională de 257 benzinării, localizate în Republica Moldova,  Bulgaria  și  Serbia   [4]   . Compania a avut o cifră de afaceri de 3 miliarde de euro în anul 2009,[5] iar în mai 2010 capitalizarea acesteia era de 4 miliarde euro   [6]   

În anul 1991 se înființează Regia Autonomă a Petrolului PETROM S.A.

In 1998 a  fost semnată asocierea dintre PETROM şi ELF AQUITAINE, precum şi contractul de concesionare referitor la explorarea şi exploatarea în comun a Blocului Neptun din Marea Neagră.Au fost elaborate şi  aprobate standardele de firmă, concomitent cu lansarea pe piaţă a: benzinei Super Plus etilata, benzinei Super Plus fără Plumb.

În anul  1999 este realizată prima etapă a restructurării organizatorice prin disponibilizarea unui număr de 13.000 persoane din sectorul de up-stream. Totodată se demarează prima etapă a privatizarii companiei printr-o acțiune de majorare de capital.

În anul 2001 acțiunile Petrom sunt listate la Bursa de Valori București.

În anul 2002   se demarează procesul de privatizare prin publicarea în presa internațională și din  România   a   anunțului   pentru   selectarea   consultantului.   12  bănci   de   investiții   depun expresii de interes, sunt selectate 7. Se semnează acordul cu BERD( Banca Europeana pentru restrictie   si   Dezvoltare)     pentru   suma   de   150   mil.  USD  reprezentând   un   împrumut sindicalizat pre-privatizare

Pe data de 23 iulie 2004, OMV Austria, a achiziționat 51% din acțiunile PETROM. Tranzacția a fost  încheiată în  decembrie  2004  prin preluarea a 33,34% din Petrom cu 668,8 milioane 

Euro, preț care după ajustarea ulterioară a urcat la circa 700 milioane Euro. La acesta se adaugă majorarea capitalului cu fonduri de 830 milioane Euro pentru ajungerea la 51%.

În anul 2005 structura Petrom este reorganizată pe șase divizii, dintre care trei operaționale. Se lansează noul concept "Full  Agency“.  Petrom  lansează un nou concept de benzinărie, PETROMV. Noul concept prevede modificări majore în domeniul serviciilor complementare și al facilităților, ce includ magazinele Viva, restaurante și locuri de joacă pentru copii. De asemenea,   stațiile   PETROMV   oferă   servicii   complete   precum   alimentarea   mașinilor, verificarea presiunii roților și spălarea parbrizelor.

În anul 2008 Petrom a semnat contractul pentru construirea centralei electrice de la Brazi cu un consorțiu format din  General Electric  și Metka. Consorțiul va construi și livra la cheie, până în septembrie 2011, o centrală de producere a energiei electrice și a aburului în ciclu combinat, care va funcționa pe bază de gaze naturale. Valoarea contractului depășește 400 de milioane de euro.. 

În aprilie 2010, Petrom și-a extins portofoliul de proiecte în ceea ce privește producerea de electricitate prin achiziția în proporție de 100% a SC Wind Power Park SRL. Wind Power Park deține în Dobrogea un proiect de generare de electricitate din surse eoliene pentru care au fost  obținute   toate autorizațiile,  cu o capacitate  proiectată  de circa  45 MW.  Petrom va construi  și  opera o centrala electrică eoliană, care este estimată să  intre  în producție  la jumătatea anului 2011. [9].

Pe  data  de  2  decembrie  2010,  Petrom  a   inaugurat   Petrom City,   sediul   care   va   găzdui activitățile centrale ale companiei. Amplasat în zona de nord a Bucureștiului, acesta va reuni circa 2.500 de angajați din șapte sedii ale companiei aflate în București și Ploiești. Procesul de mutare a angajaților în noul sediu a început în trimestrul al patrulea din 2010 și este estimat să se finalizeze în prima jumătate a anului 2011.

Petrom aspect financiare

Structura acţionariatului Petrom este următoarea:-51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft)-20,64% Ministerul Economiei-20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administrează diverse participaţii în cadrul mai multor companii din România, creat de Statul Român pentru a despăgubi persoanele expropriate abuziv în urma naţionalizărilor din perioada regimului comunist)-2,03% BERD (Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare)-6,21% Alţi acţionari (aproximativ 500.000 de persoane fizice şi juridice din România şi din străinătate)

Programul   amplu   investitional   derulat   de   catre  OMV-Petrom  a   adus   in   ultimii   4   ani   o crestere a imobilizarilor corporale cu apx. 78%, in timp ce activele imobilizate au crescut cu 

62%. Activele circulante au avut evolutii oscilante, atat stocurile cat si creantele fiind direct legate de pretul titeiului pe piata internationala. 

          Cifra de afaceri a companiei a avut o evolutie oscilanta incepand cu anul 2006, fiind in mod direct influentata de evolutia cotatiei titeiului pe piata internationala. Rezultatul din exploatare in anul 2008 a fost puternic afectat de nivelul provizioanelor constituite, pentru ca   in  anul  2009,  cand cifra  de afaceri  a  scazut  simtitor,   rezultatul  din  exploatare  sa  fie imbunatatit cu venituri  provenite din anularea de provizioane.   In anul 2010 compania a reusit   sa   isi   creasca  cifra  de afaceri   cu 8.7%  fata  de 2009,  cresterea  fiind  in   special  pe activitatea comerciala. Diminuarea costurilor cu materia prima a determinat obtinerea unui profit din exploatare in 2010 in crestere cu peste 160% fata de anul precedent, fiind de altfel cel mai ridicat profit operational realizat de la privatizare. Rezultatul financiar a influentat negativ profitul  companiei,  fiind primul  an  in care compania nu reuseste obtinerea unui rezultat favorbail din operatiunile financiare.

In   primul   trimestru   din   2011,   la   nivel   consolidat   putem   observa   o   crestere   destul   de insemnata a veniturilor din vanzari, marja bruta obtinuta fiind de 37.6% fata de 36.3% in primul trimestru din 2010. Marja neta determinata ca si raport intre profitul net si veniturile din vanzari s-a diminuat ,in primul trimestru din 2011 pana la nivelul de 16.9%, in perioada similara aferenta anului 2010 fiind de 20.5%.. Profitul inainte de dobanzi si impozitare (EBIT) s-a mentinut pe o tendinta ascendenta, cresterea consemnata fata de primul trimestru din 2011 fiind de peste  25%.  Rezultatul  net  pe actiune a   fost  mai   ridicat  cu  0.0006  lei,   iar anualizat luand in calcul ultimele 4 trimestre acesta a atins valoarea de 0.0395 lei, fiind cel mai ridicat din ultimii 3 ani. 

Rezultatul global total conform IFRS pentru primul trimestru din 2011 a fost mai redus cu 193.54   milioane   lei,   datorita   pierderilor   (deocamdata   nerealizate)   din   reevaluarea instrumentelor de acoperire a riscului in cuantum de 375.52 milioane lei. Urmarind evolutia indicatorului EBITDA (castigul inainte de dobanzi, rate, depreciere si amortizare))raportat la cifra   de   afaceri   neta,   putem  observa   ca   programele   de   restructurare   si   eficientizare   a activitatii confirma valida politica dusa de entitate in decursul ultimilor ani. Astfel valoarea acestui indicator a atins cea mai ridicata valoare din ultimii 5 ani analizati, depasind pragul de 30%. 

In ceea ce priveste investitiile, Petrom a reinvestit profitul operational in productia romaneasca de titei si gaze, care inlocuieste importuri. In medie , Petrom a investit peste 1 miliard EUR pe an. Aproape intreg profitul operational a fost reinvestit in Romania. Nivelul actual de productie anuala inlocuieste importuri de energie in valoare de ~4 mld EUR/an.

Petrom este un pilon de stabilitate – cel mai mare angajator privat si contribuabil la bugetul de stat. Indirect , asigura de doua ori mai multe locuri de munca decat numarul propriu de angajati. Echivalentul a ~11% din veniturile anuale la bugetul de stat neconsolidat 

reprezinta   contributia   companiei   Petrom   ,   care   ,   de   asemenea   are   efecte   indirecte suplimentare semnificative la nivelul intregii economii.

Dezvoltarea Durabila in cadrul Petrom

Petrom a dezvoltat de-a lungul ultimilor ani o adevărată cultură a responsabilității faţă de mediu și  faţă de societatea în care activăm. Când Petrom s-a alăturat Grupului  OMV, în 2004, managementul a luat decizia de a formaliza eforturile în acest domeniu. Principiile-cheie  ale   sustenabilității  Petrom au   fost   încorporate   și   asimilate   treptat   în   strategia  de business și în organizație. In 2012 compania si-a reafirmat angajamentul în acest demers comun pentru sustenabilitate în cadrul conceptului de „Resourcefulness. ” Conceptul nostru de dezvoltare durabilă:

„Resourcefulness”

„Resourcefulness”   înseamnă   obţinerea     unei   cresteri   profitabile   in   mod   durabil   si responsabil. Aceasta ne ajută ca, pe termen  lung, să creăm situaţii de câștig reciproc  pentru companie,   societate   și  mediu,   pentru     că   obiectivul   nostru   este   să   asigurăm   energia necesară   atât   generațiilor   prezente,   cât   și   celor   viitoare.   Din   poziția   de   cel  mai  mare producător   de   petrol   și   gaze   din   sud-estul   Europei,   Petrom   se   confruntă   cu   provocări majore. În contextul unei creșteri constante a cererii de energie la nivel mondial, resursele naturale se diminuează. În plus, devin tot mai importante preocupările legate de furnizarea de energie la preţuri accesibile, dar și cele legate de schimbările climatice. 

Comportamentul   responsabil,   gestionarea   atentă   a   resurselor   și   investiţiile   în inovaţie   reprezintă  principiile  de  bază care  ne ghidează  conduita.  De aceea,   „atitudinea responsabilă   faţă  de resurse” este un principiu  de bază  în  activitatea  noastră.  Lansat   în 2011,  conceptul  de „Resourcefulness” al  Grupului  se bazează pe angajamentul  și  efortul nostru  de   a   pune   sustenabilitatea   chiar   în   centrul   activităţilor   noastre.   Este   abordarea noastră de a implementa iniţiative în domenii precum managementul mediului, noi surse de energie, educaţie și dezvoltare, sănătate, securitate, diversitate, etică în afaceri, drepturile omului,   angajamentul   părților   interesate   și   al   comunităţii   într-o   singură   strategie holistică.Din această perspectivă,  anul  2012 este pentru Petrom un nou  început,  ducem „Resourcefulness” la următorul nivel, concentrându-ne pe rezultate tangibile în trei domenii cheie: “Eco-eficienta”, “Eco-inovatie” si “Educatie pentru dezvoltare”.

Eco-eficienta-angajamentul pentru managementul mediului inconjurator

Avem o responsabilitate deosebită, deoarece lucrăm cu resurse naturale limitate. Actionam cat mai eficient si sigur posibil si ne asumam cele mai bune practici și procese de mediu. 

Deoarece gazele naturale sunt cel mai curat combustibil fosil, ne vom concentra și mai mult pe utilizarea acestora în generarea de electricitate.

  În   cadrul   eforturilor   noastre   privind   Eco-eficienta,   punem   un   accent   deosebit   pe gestionarea emisiilor de CO 2 si a apei. Avem o serie de proiecte în derulare, care abordează impactul nostru asupra mediului. De exemplu, compania Petrom a investit aproximativ 530 mil. euro în centrala electrică de la Brazi.  Cu o capacitate de 860 MW, centrala este una dintre cele mai mari centrale cu ciclu combinat din estul Europei și poate furniza până la 8-9%   din   necesarul   de   electricitate   al   României   –suficient   cat   sa   acopere   consumul   de electricitate al Bucureștiului. Centrala dispune de tehnologie de ultimă generaţie, este de doua ori mai eficienta decat media sectorului si contribuie la reducerea emisiilor.

Eco-inovaţie – angajamentul nostru pentru noi energii 

Eco-inovaţia are potenţialul de a oferi alternative valoroase la combustibilii fosili tradiţionali, reducând în același timp emisiile de CO 2. În cadrul Petrom, susţinem angajamentul asumat de Grupul OMV în ceea ce privește Eco-inovaţia,   în special   în manipularea și transportul gazelor.În cadrul Grupului, Petrom explorează modalitati noi si mai eficiente de uitilizare a expertizei pe care o avem în domeniul energetic pentru a aduce inovații, în special în cazul surselor de energie alternativă, cu accent deosebit pe biocombustibili de generaţia a doua, pentru a putea susţine dezvoltarea pe termen lung a companiei. Inovaţia și expertiza sunt împărtășite în întregul grup OMV, pentru a identifica alternative valoroase la combustibilii fosili tradiţionali și soluţii noi în domeniul mobilităţii.

Deprinderi pentru a reuși – educație pentru dezvoltare

Încurajăm și promovăm competenţele de care au nevoie oamenii pentru a reuși. Acest lucru este valabil nu doar pentru cei aproximativ 21.600 de angajaţi ai noștri, ci și pentru părţile interesate. Ne concentrăm în primul rând pe investiţiile destinate dezvoltării economice a comunităţilor în care operăm prin intermediul cursurilor de formare profesională, sprijinirea forţei  de  muncă  de   la  nivel   local   și  dezvoltarea   furnizorilor   locali.   Susţinem educația   în comunitățile în care operăm, dar și educaţia în domeniul energiei și antreprenoriatului.Una dintre inițiativele noastre în 2012 a fost sprijinul acordat pentru organizarea unui Târg de Locuri  de Muncă  în  Pitești,  care a  adus  laolaltă   în   jur  de 400 de foști angajaţi  și  40 de subcontractori   dornici   să   își   extindă  numărul   de   angajați.   De   asemenea,   un   centru   de formare profesională dedicat angajaților Petrom va incepe sa functioneze pana la finalul anului 2013. Noul centru va oferi cursuri de înaltă calitate pentru dezvoltarea continuă a angajaţilor noștri, cu accent clar pe programe care indeplinesc nevoile specifice ale fortei de muncă în domeniul de petrol și gaze. Aceste programe vor ţine cont de cele mai recente inovaţii, căutând în același timp să integreze noi tehnologii pentru a ne asigura că oamenii noștri cunosc cele mai bune practici internaţionale.

Etica în afaceri și guvernanţa

Încrederea și   integritatea constituie  fundamentul  uturor activităţilor  noastre corporative. Angajaţii noștri au obligaţia să adopte o atitudine etică și responsabila, toate activitatile lor trebuind sa fie caracterizate de cinste, transparenţă și integritate. Procedurile de guvernanţă decurg   din   Codul   de   etică   în   afaceri,   care   cuprinde   reguli   clare   privind   conflictele   de interese   ,   cadourile   si   ospitalitatea,   precum   și   evaluarea   terţilor.   Sistemul   privind conformitatea și procesele aferente ajută la asigurarea respectării reglementărilor noastre. Comportamentul   loial   faţă   de   părţile   interesate   sporește   substanţial   reputaţia   de   bun angajator și partener de afaceri. 

Petrom a adoptat Codul de Conduită al OMV, aderând astfel la principiile UNGC. Alături de Codul de Conduită în Afaceri, UNGC reprezintă un cadru de acţiune, atât pentru angajaţi, cât și   pentru   furnizori.   Pe   lângă   cursurile   de   formare,   dezvoltăm   programe   anuale   de comunicare   privind   conformitatea.   Din   2012,   aceste   programe   includ   evenimente profesionale dedicate conformităţii  („Zilele Conformităţii”),  care demonstrează abordarea noastră faţă de conformitate, subliniaza beneficiile unei activitati cu conduita conformă și încurajează comportamentul conform al angajaţilor. 

Petrom a preluat majoritatea activelor sale de la industria petrolieră de stat care a operat în România timp de mai mult de 50 ani într-un cadru legal care, cel puțin în perioada regimului comunist, se preocupa prea puțin de problemele legate de protecția mediului. Chiar dacă în ultima vreme Petrom a efectuat investiții semnificative pentru îmbunătățirea activității sale, poluarea istorică rămâne dificil de cuantificat și de remediat, mai ales datorită faptului că activitatea Petrom se desfășoară pe mii de amplasamente răspândite în întreaga țară.Situația Petrom privind protecția mediului a fost evaluată de trei consultanți de renume pe plan internațional: Dames & Moore în 1999, Nexant în 2001 și URS Corporation în 2003. în rapoartele   lor,   toți   cei   trei   consultanți   au   subliniat   faptul   că   răspunderile   asociate   cu contaminările istorice sunt extrem de dificil de evaluat. Raportul URS  Corporation prevede printre altele ca:-problemele privind solul şi pânza freatică sunt tipice pentru societăţile de explorare, rafinare, transport şi distribuţie a petrolului şi se referă în principal la pierderile şi/sau scurgerile de ţiţei şi produse petroliere. Scurgerile şi pierderile pot apărea din conducte învechite sau prost întreţinute, rezervoare de depozitare sau instalaţii de prelucrare şi pot duce la contaminarea solului şi a pânzei freatice de sub aceste instalaţii cu hidrocarburi şi alte substanţe. Contaminarea poate migra de pe obiectiv prin apele subterane care pot avea un impact în afara limitelor obiectivului.-chiar şi în cazul rafinăriilor pentru care s-au efectuat o serie de evaluări, nu există evaluări consistente privind amploarea contaminării, necesitatea de a efectua lucrări de remediere în conformitate cu reglementările şi privind costurile de curăţare.

Pentru toate acestea, Petrom trebuie sa isi asume raspunderi de mediu, pentru ca statul isi asuma raspunderi de mediu doar pentru poluarea dinainte de privatizare, deci in

cazul in care Petrom nu desfiinteaza anumite statii si cladiri care polueaza este obligat sa plateasca amenzi.

Abordarea aspectelor de mediu

Unul   dintre   obiectivele   Petrom   este   de   a   diminua   impactul   operaţiunilor   sale   asupra mediului, prin reducerea deşeurilor, a emisiilor şi evacuărilor în atmosferă şi prin utilizarea eficientă a energiei. Anul 2009 a reprezentat un progres major în clarificarea, consolidarea şi alinierea proceselor şi cerinţelor pe care le aplică în Petrom faţă de Reglementările Grupului OMV.

Toate activităţile cu relevanţă de mediu sunt conduse conform politicii HSE Petrom. Această politică   exprimă   angajamentul   lor   pentru   reducerea   impactului   asupra   mediului, îmbunătăţirea continuă a performanţei de mediu şi o dezvoltare durabilă, prin participarea la măsurile de protecţie a climei. Reglementările de management al mediului în Petrom au fost  aliniate  cu cerinţele  Grupului  OMV şi  constituie  cadrul  general  pentru  îmbunătăţire continuă, cu scopul de a se asigura că toate activităţile lor se conformează unor standarde ridicate de mediu.

Strategia  de   restructurare  şi  modernizare  Petrom  include   şi   implementarea  unor tehnologii   care   să   asigure   protecţia  mediului,   în   conformitate   cu   legislaţia   în   vigoare, diminuarea consumurilor energetice, a pierderilor tehnologice şi a necesarului de personal, în scopul măririi rentabilităţii, precum şi realizarea unor condiţii mai bune de muncă pentru personalul societăţii si protectia mediului.

În cadrul acestei strategii, un loc important îl ocupă programul de redimensionare a instalatiilor existente, avand in vedere reducerea cantitatilor de titei si gaze extrase. 

Scaderea   cantitatii   de   gaze   extrase   a  determinat   si   redimensionarea   statiilor  de comprimare  gaze.   In  aceste  conditii,   in  urma cu  cativa ani,  au   fost  efectuate   lucrari  de modernizare a statiei de comprimare Moinesti, prin inlocuirea compresoarelor existente cu compresoare   moderne,   dimensionate   corespunzator   cantitatii   de   gaze   transportate. Suprafata ocupata de instalatiile de comprimare active s-a redus semnificativ.

Dupa ce au fost puse in functiune statii modernizate, instalatiile existente au ramas neutilizate.   In   aceste   conditii   este   necesara   dezafectarea   instalatiilor   si   constructiilor existente care au fost scoase din functiune.

MASURI PE CARE PETROM ISI PROPUNE SA LE RESPECTE:

Autoritatea de mediu poate impune instituirea unui program de monitorizare sau trecerea la masuri concrete pentru diminuarea gradului de poluare a solului, pe baza unor studii de specialitate intocmite de societati autorizate, conform reglementarilor legale.

 PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICE

In perioada de executie a operatiunilor de dezafectare a unei zone poluate, vegetatia va fi afectata exclusiv in zona de lucru. Pe aceasta suprafata de teren, vegetatia va fi eliminata in totalitate, dar se va reface dupa incheierea lucrarilor si reabilitarea suprafetelor afectate.

Activitatea   de   demolare   a   cladirilor   vechi   care  nu  mai   sunt   utilizate   si   nu   sunt   create conform normelor in vigoare se desfasoara numai in incinta amplasamentului aprobat (zona cu destinatie industriala), neafectand zonele limitrofe, impactul produs asupra vegetatiei si faunei terestre si acvatice fiind nesemnificativ.

PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLICDesfasurarea normala a procesului de demolare a constructiilor si instalatiilor nefolosite si uzate nu conduce la poluarea semnificativa a mediului.  Se estimeaza ca impactul produs asupra asezarilor umane sau a obiectivelor industriale din zona adiacenta, precum si a starii de sanatate a populatiei este nesemnificativ.

GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR

CONSIDERENTE GENERALE PRIVIND UTILIZAREA DEŞEURILOR

Deşeurile   rezultate   în   urma   demontarii   utilajelor   si   instalatiilor   se   vor   depozita centralizat   în  habe specializate pentru diverse tipuri  de materiale   (metalice,  nemetalice, feroase, neferoase: bronz, alame, cupru, aluminiu).

Pentru lucrarile de dezafectare a instalatiilor stricate se vor respecta urmatoarele:

înaintea  inceperii   lucrarilor de dezafectare fractiile  lichide din separatoare, rezervoare, decantoare trebuie sa fie evacuate cu autovidanja la depozite si vor fi introduse in fluxul tehnologic;

reziduurile  petroliere   solide  este  nevoie   sa  fie   colectate   in  habe  metalice etanse si transportate la statiile de bioremediere.

rezervoarele si  conductele trebuie sa fie spalate si  curatate cu abur,  dupa care sa fie taiate cu flacara oxiacetilenica si transportate la depozite de colectare deseuri feroase autorizate;

fragmentele din beton rezultate din dezafectarea fundatiilor, caminelor etc. sunt concasate si reutilizate sau depozitate in spatii pentru care se vor obtine aprobarile legale de la autoritatile competente.

Este responsabilitatea contractorului sa colecteze, manipuleze, transporte si elimine toate deseurile colectate, in conformitate cu prevederile legale si sa prezinte beneficiarului (OMV PETROM S.A.)  documente  justificative privind corecta gestionare a acestora.  OMV PETROM este  direct   interesat   in  verificarea  si  tinerea  sub control  a  acestor  documente pentru stingerea in mod eficient a oricaror dispute cu autoritatile de mediu.

Contractorul   va  fi  autorizat   in   conformitate   cu  precizarile   Legii   426/2001  privind regimul deseurilor.

Deseurile menajere rezultate in cadrul organizarii de santier sunt colectate de firma de salubritate din zona.

In cazul in care datorita golirii necorespunzatoare a instalatiilor si utilajelor inainte de dezafectare sau din alte cauze se produce poluarea factorilor de mediu apa sau sol, se vor lua urmatoarele masuri:

inchiderea imediata a sursei de poluare, pentru limitarea intinderii zonei poluate;

colectarea poluantului, in masura in care aceasta este posibil; limitarea intinderii poluarii, cu ajutorul digurilor; efectuarea de analize in vederea stabilirii gradului de poluare; intocmirea   unui   program   de   masuri   pentru   readucerea   concentratiei 

poluantilor la un nivel admisibil.CONDIŢII TEHNICE GENERALE

Deşeurile  rezultate trebuie sa fie sortate conform prevederilor  de mai  sus,  vor  fi evidenţiate cantitativ şi calitativ, în gestiunea internă a beneficiarului (proprietarului).

Habele de depozitare vor  fi amplasate   în  spaţii  adecvate,   îngrădite,  avându-se  în vedere protejarea mediului ambiant.

Destinaţia   ulterioară   a   acestor   deşeuri   vor   fi   centrele   teritoriale   de   colectare   a deşeurilor în vederea trimiterii către combinatele siderurgice.

 LUCRARI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

Lucrarile de refacere a amplasamentului ce se finalizeaza cu redarea in circuitul initial al acestuia se vor efectua in mai multe etape. Prima dintre acestea va avea loc la sfarsitul procesului de demolare si este reprezentata de curatirea terenului de poluantii vizibili.   Scopul  prezentei  etape  este  de  a   inlatura   riscul  de  poluare   si   accidente,   ca urmare a degradarii instalatiilor existente scoase deja din functiune datorita procesului de   coroziune   sau   a   unor   incercari   de   patrundere   prin   efractie   si   de   demontare componente din instalatii de catre persoane neautorizate.

Intr-o etapa viitoare, independenta de aceasta, va avea loc depoluarea solului, daca este cazul  si  readucerea concentratiei  de hidrocarburi  din petrol  sub pragul  de alerta corespunzator categoriei  de folosinta (mai  putin sensibila),   in  conformitate cu Ordinul 756/03.11.1997. Aceasta se va realiza pe baza unor studii si analize de sol si apa, intocmite de organisme abilitate. Aceste etape ce se vor realiza ulterior vor fi supuse obtinerii unui nou acord de mediu si se vor desfasura sub supravegherea Agentiei de mediu.

Lucrarile de depoluare vor consta in inlaturarea solului afectat, tratarea acestuia prin  metode  de  bioremediere  de  catre  firme specializate   in  acest   sens   si   refacerea 

profilului natural al terenului utilizand sol cu concentratii ale substantelor poluante sub pragul de alerta.

Se   va   stabili   de   asemenea   un   program   de   monitorizare   a   concentratiei hidrocarburilor din petrol.

LUCRARI NECESARE ORGANIZARII DE SANTIER

Contractorul va asigura dotarile minim necesare organizarii de santier:

- grup sanitar ecologic;- cabina sef santier;- cabina vestiar muncitori;- spatiu   de   depozitare   deseuri   colectate   prevazut   cu   habe   etanse   pentru 

colectarea   deseurilor   lichide   sau   semilichide   si   platforma   impermeabilizata pentru  depozitarea  deseurilor   feroase  voluminoase   sau  a   resturilor  de  beton contaminat cu hidrocarburi.

Organizarea de santier se va realiza in incinta parcului, in zona portilor de acces, pe amplasamentul actual al remizei PSI si va fi imprejmuita si marcata corespunzator.

Este   interzisa  efectuarea  oricaror   lucrari  de   reparatii/intretinere  a  utilajelor  de   lucru   in cadrul organizarii de santier. Orice astfel de lucrari se vor efectua in ateliere specializate, autorizate conform cerintelor legislative.

PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI

Activitatea care este proiectata a se desfasura, nu necesita monitorizare deoarece timpul total de desfasurare a acesteia este de circa 60 zile.

S-au luat în consideraţie, alături de aspectele tehnice şi tehnologice, întreaga gamă de surse, cauze, efecte, soluţii şi măsuri de precauţii, precum şi implicaţiile privind mediul ambiant.

Managementul energetic:

Consumul de energie: 

Consumul total de energie în Petrom a fost de 61,36 PJ în 2009 (2008: 81,57 PJ).

Eficienţa energetică:

Îmbunătăţirea  eficienţei  energetice reprezintă  un obiectiv  major  pentru  diviziile  Petrom. Conform studiilor  de  benchmarking   realizate  de  Solomon Associates,   Indexul   Intensităţii Energetice (EII) al combustibililor din cadrul rafinăriilor Petrom a fost redus semnificativ în ultimii ani. Pentru ambele rafinării, Arpechim şi Petrobrazi, EII a fost redus cu 17% între 2004 

şi 2008, ajungând la o valoare de 178 în 2008. În ultimii ani, au înregistrat un real progres în ceea   ce   priveşte   optimizarea   proceselor.   În   Petrom,   proiectele   de   modernizare,   în desfăşurare, care implică o investiţie totală de peste 4 mld. euro, începând din 2005, vor conduce   la   îmbunătăţiri   semnificative  ale  eficienţei  energetice.   În  Petrom Rafinare   sunt implementate instrumente de gestiune a energiei, de exemplu, o bază de date în timp real, contabilizarea  productivităţii   şi   indicatori   de  performanţă   a   eficienţei   energetice.  Micile proiecte  de   investiţie  pentru  optimizarea  energiei   sunt   încurajate.  De  asemenea,  a   fost dezvoltat un sistem de recompensare a angajaţilor pentru ideile de îmbunătăţire cu impact semnificativ asupra eficienţei energetice şi reducerii consumurilor energetice.

În Petrom Marketing, toate depozitele noi şi staţiile de alimentare au integrate proiecte de eficienţă   energetică   în   planurile   de   punere   în   funcţiune.   Depozitul   Jilava   este   un   bun exemplu în acest sens.

Petrom E&P a demarat  o serie de analize ample,   la  nivelul  Grupurilor  de Zăcăminte,  cu scopul   de   a   dezvolta   studii   de   bază   pentru   toate   sursele   de   emisie   a   GHG,   inclusiv cuantificarea emisilor pentru fiecare tip de sursă. Deşi iniţial a fost planificată efectuarea mai multor studii   ,  diminuările semnificative de buget,  ca rezultat al crizei financiare,  au determinat reducerea acestui program la doar două (din 16) Grupuri de Zăcăminte onshore. Studiile au ca scop pregătirea inventarierii exacte a emisiilor GHG şi a bilanţurilor energetice pentru   fiecare  Grup  de   Zăcăminte,   în   vederea   întocmirii   unor   planuri   detaliate   pentru eliminarea sau reducerea emisiilor GHG. Au inceput lucrări de proiectare pentru înlocuirea unor cazane cu aburi din instalaţiile existente, pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice. De asemenea, un prim proiect-pilot, cu relevanţă de eficienţă energetică, constând într-o unitate energetică de 1 MW, alimentată cu gaze de sondă, a fost pus în funcţiune cu succes în Runcu - Iconiţa. Planurile Petrom E&P, de îmbunătăţire progresivă a eficienţei energetice prin modernizarea infrastructurii, au fost amânate la începutul anului 2009, din cauza crizei financiare, care a determinat reducerea semnificativă a bugetelor operaţionale.

Prin construirea noii centrale electrice de la Brazi, alimentată cu gaze, Petrom dezvoltă o nouă afacere în domeniul energetic. Această nouă centrală funcţionează în ciclu combinat, asigurând cele mai bune practici de eficienţă energetică.

Schimbări climatice

Mediul  devine  un  factor   tot  mai   important   în  evoluţia  sistemelor  energetice,  cu  impact previzibil asupra mixului energetic şi calităţii produselor energetice finale, precum şi asupra dezvoltării tehnologiilor de conversie şi utilizare a energiei.

Schimbările  climatice reprezintă  o  provocare  majoră  pentru Petrom.   În  ultimii  4  ani,  au participat activ la măsuri de protecţie a climei, prin explorarea de noi tehnologii, precum centrale electrice cu zero emisii (Zero Emission Power Plants - ZEP) şi captarea dioxidului de 

carbon combinată cu creşterea factorului de recuperare a ţiţeiului (tehnologia Enhanced Oil Recovery   -   EOR),  producerea  de  biocombustibili,   precum şi   punerea   în   aplicare  a  unor metode pentru reducerea emisiilor GHG (de exemplu, tehnologii energetice mai eficiente pentru conversie şi utilizare finală; comercializarea certificatelor CO2).

Centrala electrică cu emisii aproape zero:

Petrom efectuează un studiu referitor la o centrală electrică, bazată pe arderea cu oxigen, ca parte a programului de reducere a emisiilor CO2 din Grupul OMV. Obiectivul acestui proiect este de a aplica o nouă tehnologie de combustie a gazului cu o compoziţie specială, pentru producerea de electricitate fără emisii de CO2. A fost semnat un contract cu AE&E Austria privind obţinerea de informaţii  tehnice şi economice, pentru a lua o decizie cu privire la investiţia într-o centrală electrică în România, cu o putere netă electrică de aproximativ 15 MWe, bazată pe tehnologia de ardere cu oxigen,  pentru amestecul  de gaze cu conţinut ridicat de CO2.

Centrala va fi alimentată cu gaze bogate în CO2, de la unul dintre grupurile de zăcăminte Petrom.

Producţia   de   energie   electrică   va   fi   folosită   pentru   cererea   de   energie   a   operaţiunilor Petrom sau  va  fi   livrată   în   reţeaua  electrică  naţională.  Dioxidul  de   carbon  captat  de   la această centrală va fi comprimat şi reinjectat într-un zăcământ, pentru a creşte producţia de ţiţei (EOR). Centrala electrică Petrom, folosind tehnologia de ardere cu oxigen, ar putea fi una dintre primele centrale de acest tip din Europa, având în vedere capacitatea acesteia şi compoziţia gazului de alimentare.Gazele naturale, având un conţinut ridicat de CO2, sunt adecvate pentru această tehnologie. Proiecte ZEP/EOR pot aduce o contribuţie majoră la reducerea emisiilor de CO2 provenite din arderea combustibililor fosili, în următorii ani.

Inventarierea emisiilor de gaze cu efect de seră

Emisiile directe de dioxid de carbon (CO2), metan (CH4) şi oxid de azot (N2O) ale Petrom au fost de 4,1 mil. tone în 2009 (2008: 5 mil. tone).

Comercializarea certificatelor de CO2

La 1 ianuarie 2007, Petrom a inclus 19 instalaţii în Sistemul European de tranzacţionare a certificatelor  de emisii  CO2 (EU ETS).  În  anul  2009,  una dintre  instalaţii  a   fost  închisă şi retrasă din proiect. Astfel, Petrom este înregistrat cu 18 instalaţii la sfârşitul anului 2009. Ca o   consecinţă   a   reducerii   emisiilor,   alocărilor   suplimentare,   precum   şi   a   opririlor neplanificate, un surplus de 1,6 milioane de certificate a fost înregistrat pentru Petrom la sfârşitul anului 2009.

Reducerea emisiilor directe de GHG

Domeniile importante pentru Petrom în reducerea emisiilor directe de GHG sunt:

 Eficienţa energetică: Toate măsurile pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice contribuie direct la reducerea emisiilor GHG.

 Optimizarea proceselor: În rafinăria Petrobrazi, adaptarea procesului de reţinere a gazelor şi, prin urmare, optimizarea utilizării gazelor de faclă, au condus la o reducere de 73.000 tone CO2 pe an.

În rafinăriile Petrom, emisiile specifice de CO2 au fost semnificativ reduse începând din anul 2005,  prin   schimbări   structurale   (în   special  prin   închiderea  activităţilor  de  petrochimie), măsuri de eficienţă energetică (rezultând din reducerea consumului specific de combustibil) şi prin creşterea gradului de utilizare a combustibililor gazoşi.

 Arderea la faclă şi emisiile de gaze de sondă:

Reducerea volumului de gaze arse la faclă, precum şi a emisiilor de gaze de sondă este un element important în strategia HSE a diviziei Petrom E&P.

Strategia cu privire la emisiile de CO2

Adoptând obiectivele şi  strategia cu privire  la emisiile de CO2 ale Grupului  OMV, Petrom s-a angajat să promoveze proiecte care să asigure atât aprovizionarea cu energie, cât   şi   reducerea   impactului   asupra   mediului,   cauzat   de   schimbările   climatice.   Aceste proiecte   fac  parte  din   domeniul   energiei   regenerabile,   eficienţei   energetice   şi   soluţiilor inovatoare   pentru   reducerea   emisiilor   de   GHG,   în   timpul   proceselor   industriale   şi   de producţie.

Managementul durabil al resurselor

Managementul resurselor de apă: 

Petrom foloseşte apa din mai multe surse pentru operaţiunile de răcire, generare de aburi şi procesare industrială. Consumul apei de suprafaţă a fost de aproximativ 29,52 mil. metri cubi ,  iar consumul de apă subterană a fost de aproape 11,79 mil. metri cubi. Apa uzată (în total 27,72 mil. metri cubi) este evacuată, după efectuarea tratamentelor specifice, în instalaţiile de tratare a apei din Petrom sau în cele deţinute de autorităţile locale.

Obiectivul   lor  este  să   foloseasca  apa  cât  mai  eficient,   reducând   impactul  asupra comunităţilor   locale   şi   a   mediului.   În   acest   sens,   adoptă   o   abordare   integrată   a managementului   resurselor   de   apă,   unde   şi   alte   efecte   asupra  mediului   sunt   luate   în considerare, cu accent pe prevenirea poluării şi reducerea impactului la sursă.

Consumul total de apă în Petrom Rafinare a fost redus cu 35%, între 2005 şi 2009, în principal datorită activităţii de restructurare.  Apa uzată este deversată după tratamentele specifice   din   instalaţiile   de   tratare.   În   rafinăria   Arpechim,   investiţiile   în   sistemele   de 

management   al   apei   uzate   au   dus   la   îmbunătăţirea   indicatorilor   de   calitate   aferenţi: reducerea cu 50% a consumului chimic de oxigen, cu 40% a consumului biochimic de oxigen, cu 90% a fenolilor şi cu 70% a amoniacului. La rafinăria Petrobrazi, un proiect în valoare de 34 mil. euro, a inclus măsuri precum curăţarea şi refacerea separatoarelor API (Institutul American de Petrol) de produse petroliere, reorganizarea tratării biologice printr-o etapă de denitrificare, noi echipamente de măsurare şi reabilitarea sistemului de canalizare.

În operaţiunile Petrom E&P, se gestionează cantităţi mari de apă tehnologică - 42 mil. metri cubi (pe an). În producţia de petrol şi gaze, proporţia apei de zăcământ poate depăşi 90%.

Petrom E&P reinjectează aproximativ 95% din apa de zăcământ.  Cantităţile  rămase sunt tratate corespunzător şi apoi deversate.

Managementul deşeurilor

Activităţile lor generează o varietate de deşeuri lichide şi solide, incluzând deşeuri petroliere (şlam), deşeuri chimice, catalizatori uzaţi şi deşeuri din construcţie. Obiectivul lor este să gestioneze deşeurile într-o manieră care să nu genereze riscuri asupra celor care lucrează în sau pentru Petrom, comunităţilor locale sau asupra mediului. Cantităţile mari de deşeuri periculoase care au fost acumulate într-o perioadă lungă de timp (batalele din E&P şi rafinării) vor fi supuse unor programe specifice de gestiune a deşeurilor în următorii ani.

Cu toate acestea, din cauza crizei financiare care a afectat şi compania Petrom, proiectele planificate pentru construirea  infrastructurii  deşeurilor au fost amânate pentru urmatorii ani. Dacă în anul 2008 a fost realizată construcţia de bază a cinci instalaţii de bioremediere, în anul 2009 s-au realizat clădiri de birouri, garaje, rampe de cântărire şi laboratoare. Pentru alte zece instalaţii de bioremediere şi opt depozite de deşeuri, a fost dezvoltată şi demarată o   ofertă   de   consultanţă   pentru   proiectare,   inginerie,   autorizare   şi   supraveghere.   După finalizare,   infrastructura   deşeurilor   va   permite   Petrom   să   înceapă   lucrările   de decontaminare   şi   abandonare   a   peste   10.000   de   sonde   vechi   şi   sute   de   instalaţii   de producţie.

Aceasta   va   face   ca   Petrom   să   devină   cel   mai   mare   deţinător   şi   operator   privat   de infrastructură a deşeurilor din România. De asemenea, Petrom Rafinare a stabilit contracte cu firme specializate în domeniul gestiunii deşeurilor specifice.

Gestionarea pierderilor de ţiţei

Secţia de fertilizatori a Doljchim acoperă o suprafaţă de aproximativ 220 de hectare, unde se regăsesc multe instalaţii ce au fost închise.

Curăţarea   acestei   locaţii,   eliminarea   deşeurilor   şi   demolarea   instalaţiilor   închise   a reprezentat o mare provocare în ultimii ani. Petrom se asigură că materialele rezultate din dezmembrare sunt utilizate în mod optim. Una dintre cele mai mari probleme în domeniul protecţiei mediului a putut fi rezolvată: batalele de slamuri fosfo-amoniacale au fost închise, obţinându-se toate autorizaţiile de mediu necesare pentru închidere.

Noroi de foraj

Gestiunea deşeurilor din activitatea de extracţie a fost mult îmbunătăţită prin schimbarea substanţelor chimice şi  a fluidelor de foraj.  Aceasta  le-a permis să opreasca descărcarea fluidelor   de   foraj   folosite,   deoarece   deşeurile   de   foraj   au   devenit   potenţial   reciclabile. Petrom   este   prima   companie   de   petrol   care   desfăşoară   activitatea   de   foraj   la   mare adâncime în largul Mării Negre, folosind, de asemenea, pentru prima dată, fluid de foraj pe bază de ulei sintetic cu conţinut scăzut de substanţe aromatice. Platforma şi echipamentele de foraj au fost instalate astfel încât să se asigure că descărcările de deşeuri solide şi fluide nu se realizează în Marea Neagră.

Deversări şi pierderi

Pierderi de ţiţei:

Funcţionarea şi integritatea tehnică a conductelor sunt monitorizate în mod regulat. Pe lângă alte tehnici utilizate, sectoarele de conducte sunt verificate periodic cu dispozitive specifice, care evaluează starea conductelor.

În cazul Petrom E&P numărul pierderilor din conducte rămâne ridicat. Majoritatea problemelor sunt legate de vechimea infrastructurii.  Petrom E&P a dezvoltat un program, în curs de desfăşurare, pentru înlocuirea vechilor conducte cu altele noi, în special în zonele stabilite ca fiind puncte critice, ca urmare a frecvenţei deversărilor.

Petrom  E&P  a   dezvoltat   planuri   specifice  de   intervenţie   pentru  fiecare   grup  de zăcăminte şi a organizat echipe locale de intervenţie în caz de pierdere de ţiţei, precum şi punerea   la  dispoziţie  a  materialelor   şi  echipamentelor  necesare.  Pierderile  minore   sunt gestionate   intern,   în  timp  ce  pentru   cele  majore   avem contracte   cu  firme   specializate, pentru a aplica rapid măsurile corespunzătoare. Activităţile referitoare la pierderile de ţiţei sunt   reglementate   prin   standardul   Petrom   E&P   „Planul   de   prevenire   şi   combatere   a poluărilor accidentale”.

Reprezentanţii Grupurilor de Zăcăminte au primit instruire adecvată şi au avut loc exerciţii anuale pentru a testa capacitatea de răspuns.

Petrom   a   înregistrat   aproximativ   un   total   de   16   pierderi   semnificative   de hidrocarburi (>1.000 litri,  nivelurile 3, 4 şi 5 pe o scară de la 1 la 5) şi 2.591 de scurgeri 

minore pe an  (2008: 10 şi, respectiv, 1.572); cantitatea de hidrocarburi pierdută a fost de 90.674 litri în 2009 (2008: 116.126 litri).

Creşterea   numărului   de   pierderi   a   fost   generată   de   îmbunătăţirea   raportării pierderilor, în special la pierderile de nivel 1 şi 2 şi de implementarea sistemului „CARE”, de raportare online. 

Pierderi de gaze din conducte

Petrom operează o reţea mică de distribuţie a gazelor naturale, fără nicio staţie de compresoare şi cu o lungime totală de aproximativ 900 km.  Distribuţia gazelor naturale în România este reglementată ca „sistem închis”. Balanţa volumetrică este raportată lunar de Petrom către Autoritatea Română de Reglementare, considerând consum  propriu (nevoile tehnologice, încălzirea birourilor) variaţia stocului de gaze în conductă (în conductele proprii şi   în   sistemele   terţelor  părţi)   şi  erorile/toleranţele  dispozitivelor  de  măsurare  a  gazelor. Cauza principală a diferenţelor din balanţa volumelor de gaze o reprezintă contoarele de gaze.

Petrom operează aproximativ 20.000 de dispozitive de contorizare în teren. Diferenţa totală este sub nivelul de toleranţă acceptat pentru contorizarea gazelor.

Emisii atmosferice

Unele dintre emisiile provenite de la operaţiunile lor au un potenţial impact asupra calităţii  aerului,  aici  fiind  incluse dioxidul  de sulf,  oxizi  de azot  şi  hidrocarburile  care nu conţin metan. Petrom încearcă să evite, să prevină şi să reducă emisiile atmosferice pentru a diminua potenţialul efect asupra sănătăţii umane şi daunele asupra mediului înconjurător.

Mai  multe  proiecte  de  modernizare   la   rafinăriile   Petrom au  dus   la   îmbunătăţiri importante în domeniul protecţiei mediului. Cazanele Babcock de la instalaţia de ardere din rafinăria Arpechim au fost înlocuite cu arzătoare de înaltă eficienţă, cu nivel scăzut de NOx. Automatizarea creşte eficienţa arderii   în această instalaţie cu până la 90%, conducând la reducerea consumului de energie cu 300-400 TJ (TerraJoule)/an (echivalent cu 2 mil. euro /an) şi o scădere a emisiilor de NOx cu 75%, până la nivelul actual, de sub 100 tone/an.

În rafinăria Petrobrazi,  programul de înlocuire a arzătoarelor a continuat. În acest sens, au fost achiziţionate arzătoare cu nivel scăzut de NOx, pentru unităţile de cocsare şi izomerizare, pentru a fi instalate în anul 2010. Rezervoarele de etanol/ ETBE şi MTBE/ETBE au   fost   dotate   cu   capace   interne   plutitoare,   rezultând   reducerea   emisiilor   atmosferice asociate cu până la 95%.  Rezervoarele au fost vopsite cu straturi de protecţie a reflexiei termice sau radiaţiei luminoase de minimum 70%.

De asemenea, au fost instalate noi sisteme de automatizare şi control, precum şi noi dispozitive de siguranţă împotriva incendiilor.

Petrom Marketing a instalat sisteme de recuperare a vaporilor la toate staţiile de distribuţie   principale,   pentru   a   reduce   la  minimum emisiile   de  hidrocarburi.  Gradul   de acoperire a sistemelor de recuperare a vaporilor în staţiile de distribuţie a crescut în ultimii doi ani cu 96%.

Biodiversitate

Biodiversitatea   reprezintă   o   responsabilitate   principală   în   dezvoltarea   durabilă. Petrom   acordă   o   atenţie   deosebită   operaţiunilor   din   zonele   de   conservare   a   naturii, solicitând angajamentul specialiştilor şi asociaţiilor din acest domeniu.

Procesele lor sunt planificate pe baza unor studii şi evaluări, cu scopul de a identifica riscurile şi de a dezvolta planuri specifice pentru o monitorizare atentă.

Transport

Pentru transportul ţiţeiului, gazelor, produselor petroliere şi petrochimice, Petrom foloseşte o structură logistică formată dintr-o reţea de conducte, autocisterne cu carcasă dublă, închiriate pentru transportul rutier, precum şi mijloace specifice pentru asigurarea transportului  pe  calea   ferată.  Transportul   feroviar   reprezintă  80-85% pentru   livrările  de produse  din   rafinării   şi   30%  pentru   livrările  de   ţiţei   din   zona  de  producţie,   în  timp  ce transportul rutier reprezintă 8-10% pentru livrările de produse din rafinării. Transportul prin conducte reprezintă 6,5-10% din livrările de produse din rafinării şi 70% din livrările de ţiţei din zona de producţie.

Orice  mijloc  de   transport   închiriat  de   la  contractori   trebuie  să  fie  certificat  de  o autoritate competentă de reglementare şi să îndeplinească toate cerinţele din acordurile naţionale şi internaţionale relevante.

Impactul produselor Petrom asupra mediului

Combustibili mai puţin poluanţi

Ca urmare a Reglemetărilor Grupului OMV, începând cu 2006, Petrom a investit în divizia Rafinare, pentru a avea capabilitatea de a produce la nivelul standardelor Uniunii Europene. Astfel, o nouă instalaţie destinată producţiei de benzină cu un conţinut redus de sulf   a   fost   pusă   în   funcţiune   la   Petrobrazi.   Instalaţia   de   posttratare,   aferentă   cracării catalitice, are o capacitate de peste 700.000 de tone, iar investiţiile s-au ridicat la mai mult de 90 mil. euro. Începând cu 2009, Petrom a atins capacitatea completă pentru a produce combustibili Euro V.

 80% din benzina vândută de Petrom nu a conţinut sulf (conţinutul de sulf mai mic de 10 ppm), iar 18% a avut un conţinut de sulf între 150 şi 700 ppm. De asemenea, 80% din 

benzina vândută la staţiile lor de alimentare a avut un conţinut de hidrocarburi aromatice de maximum 35%, iar 20% a avut un conţinut de hidrocarburi aromatice cuprins  între 38 şi 42%. Toate staţiile de alimentare Petrom au avut spre vânzare numai benzină cu minimum 8,51% bio-ETBE (echivalentul a minimum 4% bioetanol) şi motorină cu minimum 4% FAME (biocomponent).

Pentru reţeaua de 659 de staţii din România şi Moldova, ofera GPL în cadrul a 68 de staţii de alimentare, acestea reprezentând aproximativ 10% din totalul staţiilor.

Implementarea REACH Regulamentul European nr. 1907/2006 pentru Înregistrarea, Evaluarea, Autorizarea şi Restricţia Produselor Chimice (REACH) a intrat în vigoare în iunie 2008.  Deoarece acest   regulament este obligatoriu  pentru fiecare companie din Uniunea Europeană care produce sau  importă   (din  afara  Comunităţii  Europene)  produse chimice (substanţe şi amestecuri) şi, de asemenea, pentru utilizatorii de produse chimice (produse de alte companii), compania Petrom este foarte interesată să abordeze şi să aplice cea mai bună strategie pentru implementare.

Principalele măsuri pentru a implementa Directiva REACH sunt menţionate mai jos:

 O echipă destinată implementării REACH a fost creată în 2008, având membri din toate diviziile Petrom. La nivel local, fiecare divizie şi-a stabilit echipe cu sarcini specifice.

  Procesul   de   preînregistrare,   în   sistemul   IT   REACH,   a   tuturor   substanţelor produse/importate de către companie a fost finalizat la sfârşitul anului 2008. Astfel, a fost publicat, fără nici un cost, un pachet minim de informaţii referitoare la substanţele produse prin procesele de rafinare şi chimice.

  In  ianuarie 2009, Directoratul  Petrom a aprobat o Directivă Corporativă care a stabilit cadrul de implementare a directivei europene REACH în toată compania.

Următoarea   etapă,   după   preînregistrare,   este   înregistrarea   substanţelor   la   Agenţia Europeană   pentru   Substanţe   Chimice   -   ECHA   (Helsinki).   Aceasta   presupune   colectarea tuturor datelor relevante, pregătirea unui dosar tehnic pentru fiecare substanţă (acţiune care necesită costuri) şi depunerea acestora la ECHA. În acest scop, Petrom beneficiază de suportul  consorţiilor  relevante de rafinării  din care OMV R&M face parte  în prezent (de exemplu,  CONCAWE  -  pentru  majoritatea  produselor  petroliere,   LOA  -  pentru  olefine şi produse aromatice, FERC - pentru compuşi oxigenaţi de combustibil).

Divizia Rafinare a luat toate măsurile necesare şi a alocat resursele adecvate pentru implementarea proceselor referitoare la înregistrarea substanţelor sub incidenţa REACH.

Conformarea cu cerinţele legale

Conformarea  cu   reglementările  de  mediu  este  monitorizată   la  nivel  de  punct  de   lucru, precum   şi   la   nivel   de   segment   de   afacere,   prin   utilizarea   unor   aplicaţii   IT.   Integrarea 

proceselor de monitorizare este în curs de implementare, aceasta fiind una dintre marile provocări   în   Petrom.   În   2005,   un   amplu   proces   a   fost   iniţiat   pentru   reactualizarea autorizaţiilor de mediu şi a programelor de conformare aferente. În Petrom sunt efectuate cu regularitate audituri HSE, de conformare legală, pentru verificarea tuturor activităţilor. Până  în  decembrie  2009,  95% din punctele  de  lucru ale  Petrom au obţinut  autorizaţiile necesare,  restul  de 5% fiind în proces de reautorizare.  Urmărirea sistematică,  bazată pe sisteme IT adecvate, permite identificarea riscurilor de neconformitate, astfel încât să poată fi luate măsurile necesare în timp util.

În Petrom Marketing, toate depozitele şi staţiile de alimentare au realizat măsurile de protecţie a mediului impuse prin programele de conformare. Neconformităţile se referă, în cea mai mare parte, la poluarea istorică, înainte de 2004. În prezent, Petrom Marketing a lansat  16 proiecte  de decontaminare  pentru  fostele  depozite  operaţionale,  care  au  fost supuse demolării şi lucrărilor de curăţare.

Compania Petrom a primit  amenzi  pentru neconformitate  în valoare de 0,44 mil. euro  (în 2008: 0,55 mil. euro). Amenzile se referă la incidentele de mediu, inclusiv pierderile şi depăşirea limitelor la deversare, neconformităţi  la gestionarea deşeurilor, precum şi  la depăşirea   termenelor   de   realizare   a  măsurilor   stabilite   prin   autorizaţii   şi   rapoarte   de inspecţie.

Cheltuieli şi investiţii pentru protecţia mediului

Începând cu 2007, Petrom aplică o metodă standardizată, Contabilitatea Managementului de Mediu (EMA), pentru identificarea, colectarea şi analizarea informaţiei fizice, cu privire la utilizarea, fluxurile şi destinaţiile energiei, apei şi materialelor (inclusiv deşeurilor), precum şi a  informaţiei  monetare,  cu privire  la costurile aferente mediului   înconjurător,  venituri  şi beneficii.

Metoda   se   bazează   pe   un   document   director   al   Federaţiei   Internaţionale   a Contabililor   (IFAC)   şi   al   diviziei   pentru  Dezvoltare  Durabilă   a  Naţiunilor  Unite   (UNDSD), dezvoltat   în   vederea   obţinerii   unor   date   relevante   de   mediu,   comparabile   la   nivel internaţional. Petrom se concentrează, în principal, pe informaţia monetară referitoare la protecţia mediului, precum şi pe prevenţie. Cheltuielile referitoare la instalaţiile, activităţile şi proiectele derulate pentru protecţia mediului şi/sau reducerea impactului negativ asupra mediului sunt colectate şi centralizate într-un mod standardizat.

  Petrom a cheltuit  aproximativ 818.393.252  lei  pe an pentru acţiuni  de protecţia mediului   şi   prevenţie,   din   care   260.807.558   lei   reprezintă   investiţii   şi   557.585.695   lei reprezintă cheltuieli cu personalul intern, servicii contractate de la terţi, taxe şi contribuţii pentru activităţile cu relevanţă de mediu, ca remedieri, cercetare şi dezvoltare, gestionarea deşeurilor,  mentenanţa  echipamentelor,  precum şi  consumul  de  apă,  energie,  materiale operaţionale şi deprecierea aferentă echipamentelor cu relevanţă de mediu.