+ All Categories
Home > Documents > economia turismului - curs.[conspecte.md].doc

economia turismului - curs.[conspecte.md].doc

Date post: 16-Nov-2015
Category:
Upload: spatarumihaela
View: 77 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
117
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI Facultatea “Business si Administrarea afacerilor” Specialitatea: “Turism si servicii hoteliere” RAPORT “ECONOMIA TURISMULUI”
Transcript

Economia Turismului

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

Facultatea Business si Administrarea afacerilor Specialitatea: Turism si servicii hoteliereRAPORT

ECONOMIA TURISMULUI

Pregatit de catre: Gontea Daria,

Grupa T-111

Coordonator:Roman Livandovschi

Chisinau 2013

Tema 1. Turismul activitate economico-social.

1.1. Conceptele de turism i turist.

1.1.1. Repere istorice ale turismului.

1.1.2. Conceptul i noiuni fundamentale din turism

1.2. Turismul i dezvoltarea economico-social.

1.2.1. Conexiuni macroeconomice ale turismului.

1.2.2. Semnificaii socio-economice ale turismului.

1.1 Conceptele de turism i turist.

Obiective:

Sa explic conceptul de turism

Sa explic conceptul de turist

Sa formulez concluzii

Etimologic, cuvntul turism provine din termenul englez tour (cltorie), sau to tour, to make a tour (a cltori, a face o cltorie), termen creat n Anglia, n jurul anilor 1700, pentru a desemna aciunea de voiaj n Europa n general i n Frana n special. La rndul su, acest termen englez deriv din cuvntul francez tour (cltorie, plimbare, micare), fiind preluat de majoritatea limbilor europene cu sensul de cltorie de agrement.

Profesorul englez F. W. Ogilvie, n 1933, considera ca fiind turiti ... toate persoanele care satisfac cel putin dou condiii, i anume sunt deprtate de cas pentru o perioad care nu depete un an i cheltuiesc bani n acele locuri fr ca s-i ctige. Asemntor se pronuna i compatriotul su A. C. Norwal (1936), care considera c turistul este acea persoan care intr ntr-o ar strin pentru orice alt scop dect de a-i stabili o reedin permanent sau pentru afaceri i care cheltuiete, n ara unde se stabilete temporar, banii ctigai n alt parte

Turismul s-a cristalizat in a 2-a jumatate a sec XIX. Timp de 1 secol de la aparitie al a avut o evolutie relativ lenta. Dupa al 2-lea razboi mondial incepind cu anii 1960 turismul se extinde antrenind tot mai multe resurse si un numar din ce in ce mai mare de tari. Mutatiile din turism au favorizat intensificarea cercetarilor cu privire la trasaturile acestui domeniu, au impus un cadru metedologic pentru evaluarea dimensiuniloe efectelor sale.

Turismul este considerat o forma de recreere alaturi de alte activitati de petrecere a timpului liber.

Turismul se prezinta ca o activitate complexa de semnificatie economica deosebita pozitionata la intresectia mai multor ramuri din economie.

Pornind de la premiza ca turismul se refera la esenta, la calatoriile oamenilor in afara resedintei obisnuite, definirea continutului acestuia aduce in discutie aspecte cum sunt scopul calatoriei, distanta si durata ei.

Concluzie: Termenul de turism provine din Anglia de la termenul tour ce semnifica calatorie si descrie activitatea de deplasare a persoanelor in afara locuintei sale pentru o perioada ce nu depaseste un an.1.1.1. Repere istorice ale turismului.

Obiective:

Sa descriu evolutia in timp turismului Sa enumer principalele personalitati care au contribuit la definirea turismului Sa formulez concluzii

Primii calatori incep sa se manifeste prin anii 1600, insa cuvintul turism apare in 1800.

In 1883 in Elvetia un prim document oficial se refera la activitatea hoteliera, iar in 1986 Guyer Freuler publica studiul Contributii la o statistica a turismului, in care turismul e definit ca un fenomen al timpurilor moderne bazat pe cresterea necesitaii de refacere a sanatatii si schimbare a mediului.Mai tirziu, in Austria, Germania, Belgia, Spania, Franta, Italia, apar lucrari consacrate cercetarii turismului ca fenomen, anlaiza impactului acestuia asupra economiei.

In lucrarea profesorului belgian Ed. Picard Industria calatorului, turismul e inteles ca ansamblul oranismelor si functiilor acestuia privite deopotriva din punctul de vedere a calatorului dar si a celor ce profita de cheltuielile acestuia.Economistul austriac Jean von Schulern in Schrattenhofen in 1910, descria turismul ca o activitate economica destinata furnizarii a tot ce e necesar miscarii strainilor.Profesorul elvetian W.Huntiker desfineste turismul prin ansamblul relatiilor si fenomenelor ce rezulta din deplasarea persoanelor in afara resedintei in afara de motivul de stabilire permanenta sau activitate lucrativa remunerata.

Dupa Hunziker si Kraft se remarca R. Barelje si Krippendaf care subliniaza ideia de calatorie pentru propria placere, dar si necesitatea includerii in conceptul de turism a industriei concurente pentru satisfacerea nevoilor turistilor.

Concluzie: Temenul turism parcurge o lunga modificare in timp si desemneaza calatoriile de agrement, ansamblul de masuri puse in aplicare cu scopul organizarii si desfasurarii acestiu tip de calatorii, precum si industria concurenta pentru satisfacerea nevoilor turistilor.

1.1.2. Conceptul i noiuni fundamentale din turism

Obiective:

Sa descriu conceptul de turism

Sa identific principalele forme de turism

Sa enumer principalele motivatii ale turistilor

The Shorter Oxford English Dictionary (Oxford, 1950) definete turismul ca fiind ...teoria i practica din sfera cltoriilor; cltoria fiind de plcere, iar turistul drept cel care face un tur sau mai multe tururi, n special cel ce face aceasta pentru recreere; cel care cltorete de plcere sau pentru motive culturale, vizitnd diverse locuri pentru obiectivele interesante ale acestora, pentru peisaj sau altele asemntoare.

Potrivit OMT turismul se refera la activitatile desfasurate de persoane pe durata calatoriilor si sejururilor in locuri situate in afara resedintei obisnuite pentru o perioada ce depaseste un an, cu scopul de loisir, pentru afaceri sau alte motive.OMT distinge 3 forme de baza ale turismului:

Turism intern implica rezidenti ai unei tari care calatoresc numai in interiorul propriei tari.

Turism receptor implica non-rezidenti (straini) care calatoresc in alta tara. Turism emitent implica rezidenti care calatoresc in alta tara.

n cadrul activitilor turistice se pot identifica urmtoarele forme:

Turism international consta din turism receptor si emitent

Turism national consta din turism intern si emitent

Turism domestic consta din turism intern si receptor

Sunt considerai turiti persoanele care:

efectueaz o cltorie de agrement (vacan, concediu);

se deplaseaz n staiunile balneo-climaterice n scopul tratamentului sau mbuntirii strii de sntate;

se deplaseaz n alte localitai n scopul de a participa sau de a asista la competiii sportive;

cltoresc n scopuri profesionale, adic particip la conferine internaionale, reuniuni tiinifice sau misiuni religioase etc.;

Principalele motivatii ale calatorilor:

loisir, recreere i vacan (odihn): vizitarea oraselor, efectuarea cumparaturilor, plaja, croisiere, jocuri de noroc, voyaje de nunta etc. vizite la rude i prieteni: vizite la parinti, participere la funerarii

afaceri i motive profesionale: participarea la congrese, reuniuni, conferinte, tirguri, diferite activitati sportive, profesionale, studii etc.

tratament medical: statiuni balneare, fitness, kinetoterapie, statiuni termale etc.

religie/pelerinaje: participarea la evenimente religioase, pelerinaje etc.

alte motive: echipajele aeronavelor si vaselor destinate transportului public.Concluzie: In procesul de modernizare si dezvoltare a turismului au aparut mai multe forme diferentiate intre ele dupa diverse criterii, care clasifica turistii si formele de turism in mai multe.1.2. Turismul i dezvoltarea economico-social.

Obiective:

Sa explic influenta turismului in dezvoltarea economica

Sa explic influenta turismului in dezvoltarea sociala

Sa identific influenta turismului asupra sectorului muncii

Analizind turismul ca sector economic distinct, constatam ca acesta include o gam variat de servicii, ncepnd cu servicii de publicitate, promovare, informare, cazare, alimentaie public, tratament balnear, agrement i divertisment variat.

n ansamblul unei economii naionale, turismul acioneaz ca un element dinamizator al sistemului economic global, el presupunnd o cerere specific de bunuri i servicii, cerere care antreneaz o cretere n sfera produciei acestora. De asemenea, cererea turistic determin o adaptare a ofertei, care se materializeaz n dezvoltarea structurilor turistice i indirect n stimularea produciei ramurilor participante la: construirea i realizarea de noi mijloace de transport, instalaii de agrement pentru sporturi de iarn, nautice .a. Dezvoltarea turismului conduce la un semnificativ spor de producie.

Turismul, prin faptul c este un mare consumator de munc vie, joac un important rol n economie. El creeaz noi locuri de munc, participnd astfel la atragerea excedentului de for de munc din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea omajului. Numrul mare al celor care lucreaz n domeniul turismului are ca explicaie faptul c posibilitaile de mecanizare-automatizare a operaiunilor turistice sunt limitate.

De asemenea, rmnnd tot n sfera relaiei turism-for de munc,

trebuie amintit efectul indirect al creterii numrului celor ocupai n acest

sector. Studiile arat c un loc de munc direct din turism poate crea

1-3 locuri de munc indirecte i induse. Aceasta se explic prin aceea c

turismul, fiind un mare consumator de bunuri i servicii, influeneaz

benefic utilizarea forei de munc n ramurile furnizoare ale acestuia

(agricultura, industria alimentar, construcii).

Una dintre trsturile majore ale evoluiei economiei mondiale o

reprezint creterea i diversificarea schimburilor internaionale. Astfel,

turismul apare ca o component important a relaiilor economice

internaionale.

Concluzie: Turismul joaca un rol deosebit in sectorul economico-social pentru ca contribuie atit la antrenarea fortei de munca si diminuarea somajului, cit si ca dinamizator al sistemului economic global.1.2.1. Conexiuni macroeconomice ale turismului.

Obiective:

Sa descriu conexiunile macroeconomice ale turismului

Sa identific statele cu cel mai mare PIB din turism Sa explic rolul turismului in circulatia monetara

Cu toate c are un aport semnificativ la crearea PIB, turismul are i o contribuie aparte la realizarea valorii adugate. Avnd ca specific consumul mare de munc vie, de inteligen i creativitate, turismul particip la crearea valorii adugate ntr-o msur mai mare dect alte ramuri apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare.

De asemenea, turismul antreneaz i stimuleaz producia din alte domenii. Studiile de specialitate au evideniat faptul c activitatea unor ramuri este determinat n mare parte de nevoile turismului. Turismul reprezint totodat un mijloc de diversificare a structurii economiei unei ri. Astfel, necesitatea de adaptare a activitii turistice la nevoile tot mai diversificate, mai complexe ale turitilor determin apariia unor activiti specifice de agrement, transport pe cablu.

Pe lnga toate acestea, turismul reprezint i o cale (n unele cazuri chiar singura) de valorificare superioar a tuturor categoriilor de resurse i n special a celor naturale: frumuseea peisajelor, calitile curative ale apelor minerale sau termale, condiiile de clim.

Exist ri care realizeaz pn la 80% din PIB (I-le Maldive) din activitatea turistic, dar i ri cu o economie dezvoltat (Frana 7.3% PIB, Elveia 7.7% PIB) care au ponderi ridicate ale activitii turistice n PIB. Fa de aceast situaie, n Romnia, turismul contribuie cu 2-3% la realizarea PIB.

Trebuie menionat i faptul c turismul este capabil s asigure prosperitatea unor zone defavorizate, putnd fi un remediu pentru regiunile dezindustrializate. Aceasta prin dezvoltarea unor zone mai puin bogate n resurse cu valoare economic mare, dar cu importante i atractive resurse turistice naturale i antropice. Datorit acestui fapt el este considerat o prghie de atenuare a dezechilibrelor interregionale.

O alt form de manifestare a efectelor economice ale turismului o reprezint contribuia sa la asigurarea unei circulaii bneti echilibrate, realizat deopotriv pe seama turismului intern i internaional.

Concluzie: Turismul joaca un rol deosebit in economia tarilor in care activitatea turistica duce la o majorare considerabila a PIB-ului si valorii adaugate, dar si in balanta monetara internationala.1.2.2. Semnificaii socio-economice ale turismului.

Obiective:

Sa descriu semnificatia sociala a turismului

Sa explic rolul turismului in comunicare

Sa descriu semnificatia economica a turismului

Pe lng consecinele economice, turismul are i o profund semnificaie socio-uman. El actioneaz, prin natura sa, att asupra turitilor n mod direct, ct i asupra populaiei din zonele vizitate. De asemenea, efectele turismului se rsfrng i asupra calitii mediului, a utilizrii timpului liber i nu n ultimul rnd asupra legturilor dintre naiuni.

Turismul este, dincolo de toate, UN ELEMENT care favorizeaz comunicarea, schimbul de idei, de informaii, stimulnd lrgirea orizontului cultural cu efect asupra formrii intelectuale.

Una dintre cele mai importante funcii ale turismului const n rolul su reconfortant, n calitatea sa de a contribui la regenerarea capacitii de munc a populaiei, att prin formele de odihn, ct i prin formele de tratamente balneo-medicale. Totodat, turismul reprezint un mijloc de educaie, de ridicare a nivelului de instruire, de cultur i civilizaie a oamenilor.

Aadar, turismul contribuie nu doar la satisfacerea nevoilor materiale, ci i la satisfacerea nevoilor spirituale ale oamenilor. Orice pas al unei cltorii devine o aventur a cunoaterii; la fiecare pas mori i invingi de bucurie, ineditul te face s renati, natura te renal pe soclul fiecrei zile, martor la propriul miracol.

Rspunznd unor cerine de ordin social, turismul se afirm i ca un important mijloc de utilizare a timpului liber. Evoluia contemporan a economiei mondiale este caracterizat de tendina de cretere a timpului liber, fapt ce ridic probleme privind organizarea i utilizarea eficient a acestuia. Dac privim activitatea turistic ca pe una de producie, cu intrri i ieiri, se observ c aceasta presupune exploatarea unei game variate de resurse, cele naturale avnd un rol fundamental. n consecin, turismul exercit influen asupra mediului i componentelor sale.

Tot n plan socio-economic, dar i politic, trebuie amintit rolul deosebit de important al turismului n intensificarea i diversificarea legturilor ntre naiuni pe plan mondial. ntr-adevr, alturi de comerul propriu-zis, turismul internaional tinde s devin una din formele principale de legatur dintre oameni situai pe continente diferite.

Dup toate probabilitile, cltoriile turistice spre destinaii tot mai ndeprtate (n alte ri dect cele vecine) i vizitarea a dou-trei ri n timpul unei singure vacane, tind s devin caracteristice pentru circulaia turistic viitoare. Ca rezultat, turismul va contribui din ce n ce mai mult la sensibilizarea fiinei umane fa de realitile din locurile vizitate, la cultivarea unui climat de ntelegere reciproc ntre popoare, tocmai prin fora de convingere de care este capabil. Prin natura sa intim, turismul este o negaie a conflictelor politice, o antitez a rzboiului.

Concluzie: Turismul favorizeaza comunicrea atit interpersonala cit si intre diferite natiuni; duce la cultivarea intelectuala, reprezentind astfel o negatie a conflictelor politice, si deci o antiteza a razboiului.Bibliografie:Economia Turismului Rodica Minciu

www.wikipedia.ro/turismwww.scritube.com/.../turism/IMPORTANTA-SOCIOECONOMICA-A-TU101201111.phpwww.revistadeturism.ro/Rodica Minciu Economia turismuluiTema 2. Dimensiunile fenomenului turistic.

2.1. Factorii determinani ai dezvoltrii turismului.

2.2. Turismul intern i internaional al Republicii Moldova.

2.2.1. Fluxuri turistice spre i din Republica Moldova.

2.2.2. Circulaia turistic intern a Republicii Moldova.

2.1. Factorii determinani ai dezvoltrii turismului.

Obiective:

Sa enumer factorii determinanti ai dezvoltarii turismului

Sa descriu factorii ce duc la dezvoltarea turismului

Sa formulez concluzii

Desfasurarea activitatii turistice este influenat de mai muli factori de natur diferit. Distingem urmtoarele tipuri de factori:

I.Dup natura social-economica: - Economici - oferta turistic, preul si modificarile lui, veniturile populaiei. -Tehnici - parametri tehnicii ale instalaiilor,tehnologiile n construcii. - Sociali - timpul liber i urbanizarea.

- Demografici - structura pe vrst i pe sexe, durata medie de via, etc.

- Politici - regimul de viz, formalitile de frontier, stabilitatea politic, etc. - Psihologici nivelul de instruire, cultura indivizilor, caracterul

- Organizatorici formalitati in frontiera, regimul de vize II. Dup importan:

- Primari - timpul liber, micarea populaiei, veniturile, oferta.

- Secundari cooperarea internaional, facilitile pentru vize, diversitatea serviciilor suplimentare, etc.

III. Dup durata n timp a aciunii lor:

- Permaneni creterea timpului liber, modificarea populaiei, modificarea veniturilor, etc.

- Conjucturali crizele economice, instabilitatea politic, catastrofele naturale, condiiile meteorologice, etc.

IV.Dup natura provenientei si sensul interveniei:

- Exogeni creterea veniturilor pentru turism, creterea populaiei, etc.

- Endogeni diversitatea serviciilor turistice oferite, noile produse turistice aprute, etc.

V.Dup profilul pieei:

- Factorii cererii turistice urbanizarea, veniturile, dinamica populaiei, timpul liber. - Factorii ofertei turistice diversitatea i calitatea serviciilor turistice, costurile prestrii ofertelor turistice.Principalii factori care influenteaza dezvoltare turismului:

a. Oferta turistica

b. Preturile si tarifele

c. Nivelul de dezvoltare economico-sociala

d. Mutatiile demografice

e. Procedeul de urbanizare

f. Timpul liber

g. Factorii politico-sociologici

Concluzie: Ca si in oricare activitate, turismul este determinat de o multitudine de factori care exercita o actiune atit pozitiva cit si negativa asupra derularii activitatii turistice.2.2. Turismul intern i internaional al Republicii Moldova.

Obiective:

Sa enumer principalii indicatori ai activitatii turistice

Sa descriu turismul intern al R.Moldova

Sa descriu turismul international al R.Moldova

Principalii indicatori ai activitatii turistice, inregistrati in Republica Moldova in ianuarie-martie anul 2007, sunt:Numarul total al vizitatorilor inclusi in circuitul intern si international a constituit 21384 persoane, ce reprezinta o majorare cu 3,2 % in comparatie cu aceeasi perioada a anului precedent.

Incasarile totale din activitatea de turism s-au cifrat cu 46526 mii lei, inregistrand o crestere fata de aceiasi perioada a anului precedent cu 21 % . Beneficiul din realizari a constituit 6523,7 mii lei, inregistrind o crestere cu 49 % in comparatie cu trimestru I al anului precedent.

TURISM INTERN- Numarul vizitatorilor interni a constituit 7370 persoane.- Perioada sejurului a fost in mediu de 11,2 zile pentru un turist. - Incasarile din activitatea de turism intern s-au cifrat la 18815,9 mii lei, sau cu 1831,4 mii lei (10,8%) mai mult in comparatie cu trimestru I, a anului 2006.

TURISM INTERNATIONAL Numarul vizitatorilor straini in Republica Moldova in trimestru I, a anului 2007 a fost de 14076 persoane. In functie de scopul vizitei, sosirile se structureaza astfel: de afaceri si profesional 63,3%; de agrement, recreare, odihna 35,1%.

Numarul vizitatorilor moldoveni care au plecat in strainatate, in I trimestru a anului 2007 s-a cifrat la 10814 persoane.Incasarile din activitatea de turism international au atins un nivel de 27710,1 mii lei, sau cu 28,6 % mai mult comparativ cu trimestrul I, a anului 2006. Numarul turistilor cazati in structurile de cazare turistica in I trimestru al anului 2007, a constituit 43465 persoane, inclusiv nerezidenti. Numarul total de innoptari in structurile de cazare a inregistrat cifra de 211,0 mii, din care 171,6 mii innoptari ale cetatenilor moldoveni (81,3 %) si 39,4 mii ale cetatenilor straini (18,7%).Incasarile din activitatea de turism international au atins un nivel de 27710,1 mii lei, majorindu-se cu 28,6 % comparativ cu aceeasi perioda a anului 2006.Concluzie:2.2.1. Fluxuri turistice spre i din Republica Moldova.

Cuvinte cheie: persoane, plecari, cazare, hotel

Obiective:

Sa analizez evolutia circulatiei turistice in R.M in perioada 2008-2011

Sa elaborez tabel comparativ despre evolutia circulatiei turistice in RM

Sa analizez datele evolutiei activitatii turismului in Republica Moldova

Republica Moldova face parte din tari in curs de dezvoltare, si potentialul turistic nefiind deci extrem de divers, ceea ce nu favorizeaza un flux intens de sosiri.

Evoluia circulaiei turstice n Republica Moldova n perioada 2008-2011, tab.1

persoane2008200920102011

Numarul de plecari ale vizitatorilor din tara8508593294117204136095

Nr. De sosiri ale vizitatorilor sraini in tara( total)87109189895610788

Numrul excursionitilor i turitilor interni48456371593559437764

Numrul vizitatorilor - total93795102483126160146883

Numarul total al vizitatorilor a crescut de la 93,8 mii persoane in anul 2008 pana la 146,9 mii persoane in anul 2011, adica cu 56,6%. In 2011numarul total al vizitatorilor a crescut cu 16,4% fata de 2010, fiind anul de varf din aceasta perioada (2008-2011).

Turismul emitent depaseste pe cel receptor, ceea ce implica o scurgere de valuta in exterior. Numarul de vizitatori din Republiva Moldova a crescut de 1.5 ori, dela 85.1 mii in 2008 la 136,1 mii in anul 2011. In ultimii patru ani ai perioadei de referinta se observa o crestere uniforma a numarului de plecari de turisti din tara, cu aproximativ 14%. Cel mai mic numar de plecari ale vizitatorilor din tara se inregisreaza inperioada anilor 2008 spre 2009, crescand cu doar 9%. In acelasi timp, numarul de sosiri ale vizitatorilor straini in Republica Moldova la fel a crescut de 1,2 ori, de la 8,7 mii in 2008 la 10,8 mii in 2011. Chiar daca observam o crestere a turismului receptor, turismul emitator oricum il depaseste de 13,4 ori pe cel receptor, in anul 2011.

Evolutia sosirilor vizitatorilor straini in RM, dupa scopul vizitelor; tab.2

2008200920102011

Nr. De sosiri ale vizitatorilor sraini in tara( total)87109189895610788

Dupa scopul vizitei

Vacanta, recreere, odihna5682645954385892

Afaceri si motive profesionale2541230829714330

Alte scopuri487422547566

Analiza evolutia sosirilor vizitatorilor straini in RM , dupa scopul vizitelor, indica o scadere a ponderii persoanelor straine care ne viziteaza tara cu scopul de afaceri si motive profesionale de la 2,5 mii persoane in anul 2008 la 2,3 mii persoane in anul 2009. Si o crestere semnificativa de 1,4 ori, de la 2,9 mii persoane in 2010 la 4,3 mii persoane in 2011.

Numarul de vizitatori straini care ne viziteaza tara cu scopul de vacanta, recreere si odihna se mentine comparativ constant, observanduse o crestere nesemnificativa de la 5,6 mii persoane in 2008 la 5,9 mii persoane in 2011. Numarul de sosiri cu alte scopuri la fel sa modifica, crescand de la 0,5 mii in 2008 la 0,6 mii in 2011. In consecinta, in ultimii patru ani ai perioadei de referinta 2008-2011 putem constata o crestere in numarul total de sosiri ale vizitatorilor straini in tara, de la 8,7 mii in 2008 la 10,8 mii in 2011.

HOTELURI I STRUCTURI SIMILARE; tab.3

2008200920102011

Hoteluri si structri similare799395106

Din acestea, pe categorii

4-5 stele10131421

3 stele12202221

2 stele8999

Total camere2350251726952864

Capacitaea de cazare unica, locuri4415472751125454

Numarul de innoptari in decursul anului, mii416,9330,2371,7368.4

Indicii de utilizare a capacitii de cazare, %28.620.822.120.0

Numrul de salariai, mii1.71.61.61.6

Evolutia structurilor de cazare din Republica Moldova in perioada 2008-2011 reflecta o crestere a numarului Vunitatilor de cazare de la 79 in 2008 la 106 in 2011, o crestere de 34,2%. Se constata o crestere de 19,1% a capacitatii de cazare unice de la 4415 locuri in anul 2008 pana la 5454 locuri in 2011. Numarul total de camere in hoteluri si structuri similare la fel a crescut de la 2350 in 2008 la 2864 in 2011. Aceasta crestere a fost determinata in mare parte de finisarea reparatiilor capitale a unor hoteluri, moteluri, precum si constructia a hoteluri noi pe teritoriu tarii. In acelasi timp observam o scadere a numarului de inoptari in decursul anului cu 26,2%, de la 416,9 mii in 2008 la 330,2 mii in 2009. In urmatorul an se observa o crestere cu 11,2% a acestui indicator, ajungand pana la 371,7 mii(2010). Pentru ca in anul 2011 sa nu se modifice semnificativ, majorandu-se numai cu 0,9%.

Intensitatea circulatiei turistice dupa formele de turism; Tab. 4 Vizitatori pe zi

20072008200920102011

Numarul zilnic de vizitatori total410,6409,4382,6443,1506 =SUM(ABOVE)

Numarul zilnic de vizitatori turism emitent224,1253,2255,6321,1372,9

Numarul zilnic de vizitatori turism receptor40,323,825,224,529,6

Numarul zilnic de vizitatori turism intern146,2132,4101,897,5103,5

Analizand intensitatea circulatiei turistice dupa formele de turism, observam ca turismul emitent este in continua crestere, incepand cu anul 2007 pana in 2011. Timp de acesti 5 ani ai perioadei de referinta numarul de turisti a crescut cu aproximativ 40%, de la 224,1 vizitatori/zi in 2001, la 372,9 vizitatori/zi in 2011.

Turismul receptor arata o scadere a numarului de turisti care au sosit in tara, in ultimii 5 ani ai perioadei de referinta, cu aproximativ 36%, de la 40,3 vizitatori/zi in 2007 la 29,6 vizitatori/zi in 2011.

Turismul emitent il depaseste pe cel receptor de aproximativ 12,6 ori, ccea ce are un impact negativ asupra dezvoltarii economiei nationale.

In turismul intern observam o scadere a nr de vizitatori in perioada 2007-2010, de la 146,2 turisti/zi la 97,5 turisti/zi, pentru ca in anul 2011 sa observam o crestere cu aproximativ 5,7% a acestora.

Clasamentul primelor 10 tari dupa numarul de plecari ale vizitatorilor din Republica Moldova; Tab. 5

Pozitia tarii in clasament2010

(vizitatori)2011

(vizitatori)Abatere

(%)Cate de piata

(%)

(2011/2010)*100-10020102011

total11207313099616.9100100

Turcia50305508141,0144,938,8

Bulgaria313034337438,627,933,1

Romania79381283061,67,19,8

Ucraina11201116784,3108,9

Egipt64684647-28,25,73,5

Grecia202340661011,83,1

Republica Ceha769108240,70,70,8

Austria931909-2,40,80,7

Emiratele Arabe Unite53587563,60,50,7

Ungaria60072120,20,50,6

In anul 2011 tarile lumii se aranjeaza conform clasamentului dupa numarul de plecari ale vizitatorilor din Republica Moldova in felul urmator: pe locurile intii si doi, la fel ca in anul 2010 se mentin Turcia si Bulgaria. Ucraina cedeaza locul 3 Romaniei, plasandu-se astfel pe locul 4. O scadere semnificatova a plecarii turistilor moldoveni se observa in tarile Egipt (-28,2%) si Austria(-2,4%). Crestere importanta au cunoscut Romania (+61,6%), Emiratele Arabe Unite (+63,6%), Republica Ceha (+40,7%), dar mai ales Grecia, acest efectiv dublandu-si numarul de vizitatori din tara noastra (+101%). Primele doua destinatii turistice din clasament, si anume Turcia si Bulgaria reprezinta mai mult de jumatate din cota totala a pietii turistice emitente - 66,9% in anul 2011. Urmatoarele 4 state Romania, Ucraina, Egipt si Grecia, impreuna reprezinta 25,3% din cota totala a pietii turistice emitente. Iar cea mai mica parte le revine ultimilor 4 tari din clasament Republica Ceha, Austria, Emiratele Arabe Unite si Ungaria de doar 2,8% din cota de piata.

Clasamentul primelor 10 tari dupa numarul turistilor straini cazati in structurile turistice collective; Tab.6

Pozitia tarii in clasament2010

(vizitatori)2011

(vizitatori)Abatere

(%)Cota de piata

(%)

2011/2010100100

Total452125125513.434.131.4

Romnia 15403160974.514.3 15.3

Federaia Rusa6484784020.913.514.0

Ucraina 6083719418.38.7 8.7

Italia 3942444712.86.9 8.6

S.U.A. 3132441941.17.87.5

Germania 3468386311.45.6 5.4

Turcia 253827819.63.234.2

Frana 1479213044.02.92.6

Israel 129913211.73.12.3

Bulgaria 13841163-1634.131.4

Analizand clasamentul primelor 10 tari dupa numarul turistilor straini cazati in structurile turistice collective din Republica Moldova, observam ca majoritatea tarilor si-au pastrat pozitia sa in anul 2011 comparativ cu 2010. Locul intai in continuare ii revine Romaniei, urmata de Federatia Rusa, Ucraina, Italia. Numai doua state isi cedeaza pozitia: Germania pentru SUA, plasandu-se pe locul 6, si Bulgaria Izraelului, plasandu-se astfel pe ultimul loc din clasament. Cea mai mare crestere a numarului turistilor straini cazati in RM se observa din partea Frantei (+44%) si SUA (+41,1%). Scaderea numarului turistilor receptori observam din partea Bulgariei (-16%). Cu toate acestea, ei ii revine cea mai mare cota pe piata 31,4% in anul 2011. Urmeaza tarile care ocupa primele doua pozitii din clasament Romania cu 15,3% si Federatia Rusa cu 14%. Cea mai mica cota pe piata revine tarilor Franta (2,6%) si Israel (2,3%).

Concluzie: Am observat ca cu fiecare an numarul turistilor straini sositi in tara continua sa creasca, dar si numarul calatorilor care au parasit din RM. Acesta se datoreaza promovarii imaginii tarii pentru straini dar si ridicarii veniturilor si timpului liber pentru cetatenii RM.

Bibliografie:

http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=293&2.2.2. Circulaia turistic intern a Republicii Moldova.

Obiective:

Sa enumer principalele destinatii turistice interne ale cetatenilor R.Moldova

Sa identific factorii care determina dezvoltarea turismului

Sa descriu avantajele si problemele turismului moldovenesc

n prezent, evaluarea fluxurilor turistice interne este un exerciiu pe ct de complex pe att de nedesvrit la nivel de indicatori turistici. Populaia Moldovei are un grad nalt de mobilitate, aproape fiecare a doua familie dispune de un mijloc de transport, distanele sunt reduse dintre orae i principalele destinaii turistice sau de odihn, iar tradiional la sfrit de sptmn muli merg la rude la ar. Bineneles, aceast mobilitate nu indic i o prezen masiv n destinaiile turistice consacrate din Moldova, mai degrab constatm o dispersare a fluxurilor de cltori pe teritoriul naional. Totui, o analiz comparativ scoate n eviden urmtoarele destinaii solicitate de populaie:

Oraul ChiinuVadul lui VodLacul Ghidighici i mprejurimile orelului Vatra,Zonele de agrement sau spaiile verzi din preajma oraelor,Mnstirile din Codri i de la Nistru,Staiunile balneare (Clrai, Cahul, Vadul lui Vod .a.),Localitile istorice (Orheiul vechi, Soroca).

Aceste date se rezum la o evaluare a experilor independeni i seamn doar sumar cu un TOP clasic al destinaiilor naionale.

Dezvoltarea turismului intern este determinat de urmtorii factori:

1.existena spaiilor de cazare (volum i structur)2.de gradul lor de dotare3.de varietatea i calitatea serviciilor prestaten Planul de amenajare a teritoriului naional (2007) au fost delimitate 22 de zone de interes pentru dezvoltarea turismului. Aceste destinaii sunt n prezent dotate cu un numr de uniti de gzduire turistic i tradiional deservesc populaia local i oaspeii rii. Mai bine echipate turistic sunt centrul i nordul rii, iar sudul e mai puin dotat (prezentarea datelor despre regiunea transnistrean este dificil), fapt care influeneaz repartizarea teritorial a fluxurilor de turiti.

Hoteluri i structuri similare

2003200420052006

Hoteluri i structuri similare63697176

Total camere2565257624752457

Capacitatea de cazare unic (locuri)4651485048514519

Numrul de nnoptri n decursul anului (mii)370,0404,1434,8483,7

Indicii de utilizare a capcitii de cazare (%)22,125,226,630,9

Numrul de salariai (mii)1,71,81,81,9

Sursa: Biroul Naional de Statistic al Republicii Moldova

Numarul total de innoptari in structurile de cazare a inregistrat cifra de 211,0 mii, din care 171,6 mii innoptari ale cetatenilor moldoveni (81,3 %)Principalele elemente care particip la circulaia turistic intern:

1.Mijloacele de transport rutier, feroviar etc 2.Serviciile de alimentaie public restaurante, cafenele, terase etc 3.Piaa turistic cererea turistica, oferta, consumul turistic etc.Care sunt avantajele i problemele turismului moldovenesc?Turismul naional a demonstrat pe parcursul ultimilor ani mai multe tendine att pozitive ct i negative:

a crescut interesul antreprenorilor privai pentru sectorul turistic,turistul st mai mult timp n Moldova,s-a micorat substanial numrul de turiti sosii prin ageniile de turism,o capacitate redus a industriei turistice moldoveneti de a absorbi vizitatorii intrai n ar,peste jumtate din angajaii din turism au lsat domeniul.Totodat, o lung perioad de absen activ pe piaa turistic regional a adus sectorul turistic n faa unor provocri majore, cum ar fi:

Necesitatea de a menine clienii moldoveni n sistemul naional de turism;Meninerea prezenei turismului moldovenesc pe pieele tradiional furnizoare de turiti pentru destinaiile din Republica Moldova;Pstrarea i dezvoltarea sistemului naional de zone turistice.

Efectele problemelor actuale sunt: Dezechilibrarea ofertei turistice naionale, inclusiv n plan teritorial Investiii nesemnificative pentru sectorul turistic Lipsa proiectelor comerciale de anvergur n turismul naional Imagine de parteneri nesiguri.

Concluzie: Republica Moldova dispune de un bogat patrimoniu cultural si natural pentru desfasurarea activitatii turistice, insa factorii negativi precum infrastructura slab dezvoltata, serviciile necalitative si angajatii din turism cu o pregatire slaba duc la scaderea atractivitatii tarii noastre ca destinatie turistica.Bibliografie:

Economia Turismului Rodica Minciuhttp://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=2692http://www.eco.md/article/6064/www.turism.mdhttp://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=112www.wikipedia.ro/turismTema 3. Circulaia turistic.

3.1. Forme de turism: structur, caracteristici, interaciuni.

3.1.1. Tipologia cltoriilor.

3.1.2. Caracteristicile principalelor forme de turism.

3.2. Msurarea circulaiei turistice i dificultile cunoaterii fenomenului turistic.

3.2.1. Metode de nregistrare a circulaiei turistice.

3.2.2. Indicatori de cuantificare a circulaiei turistice.

3.1. Forme de turism: structur, caracteristici, interaciuni.

Obiective:

Sa enumer formele de turism

Sa delimitez formele de turism dupa structura, caracteristici

Sa formulez concluzii

Turismul este o activitate foarte diversa ca structura, forma, caracteristici.

I. Dupa locul de provenienta a turistilor:

Turism intern

Turism receptor

Turism emitent

II. Dupa gradul de mobilitate:

Turism de sejour consta in satsfacerea nevoilor turistilor intr-o zona anumita pentru un tim determinat. Exista 3 forme ale turismului de sejour: turism de sejour lung (durata sederii peste o luna)

turism de sejour mediu (durata mai mica de 30 zile)

turism de sejour scurt (1-3 zile)

Turism de circulatie consta in deplasari continue de itinerare stabilite dinainte sau spontan, cu sejururi scurte, in diferite localitati. Aici sunt incluse si croazierele.

turism itinerant

turism in circuit

Turism de tranzit consta in traversarea unor tari sau regiuni pentru a ajunge la destinatia turistica.

III. Dupa sezonalitate:

Turism de iarna (turism alb, turism hibernal)

Turism de vara (estival)

Turism de circumstanta (turism ocazional, de vinatoare, de pescuit)

IV. In functie de mijlocul de transport:

Turism de drumetie, parcurgerea unor distante pe jos

Turism rutier, cicloturism, motocicliturism, turism sutomobilistic

Turism naval, turism maritim, turism fluvial

Turism aerian

V. Dupa motivatia care genereaza calatoria:

Turismul de odihna si recreere

Turismul de agrement

Turismul balnear

Turismul sportiv

Turismul de afaceri

Turismul de reuniuni

Turismul stiintific

Turismul cultural

VI. Dupa modul de angajare a prestatiilor turistice:

Turism organizat

Tursm semiorganizat

Turism neorganizat

VII. Dupa caracteristicile social-economice ale cererii:

Turism particular

Turism social

Turism de masa

VIII. Dupa varsta participantilor:

Turism pentru tineri

Turism pentru adulti

Turism pentru varsta a 3-a

IX. Dupa perioada cind se desfasoara:

Turism de weekend

Turism de vacanta

Comcluzie: Turismul este o activitatea diversificata, care se cristalizeaza si se particularizeaza in functie de o multime de factori si particularitati.3.1.2. Caracteristicile principalelor forme de turism.

Obiective:

Sa identifc principalele forme de turism

Sa descriu principalele forme de turism

Sa formulez concluzii

In literatura contemporana de specialitate exista diferite clasificari ale formelor de turism dupa mai multe criterii. Cele mai importante dintre acestea se regasesc in prezentarea ce urmeaza.Dupa caracteristicile social-economice ale cererii:

Turismul particular este practicat de catre persoane cu venituri mari, pe cont propriu. El poate fi efectuat atit in scopuri de tatament cit si pentru odihna si agrement.

Turismul social este practicat cu preponderenta in extrasezon si se adreseaza in special categoriilor sociale cu venituri mici, el fiind finantat de catre sindicate sau in cadrul programelor de asigyrari sociale. Din acesta categorie fac parte elevi, studenti, pensionari, veterani de razboi etc.

Turismul de masa se adreseaza unor categorii de populatie cu venituri medii si este practicat in vacanta, concedii sau weekenduri pe intreg parcursul anului in unitati cu confort mediu su chiar redus.

Dupa motivatia care genereaza calatoria:

Turismul de tratament balneo-medical vine in completarea turismului de odihna, particularizindu-l intr-o mare masura prin intermediul curelor profilactice, cure active, bai si chiar cure de intinerire. El se adreseaza in mare masura persoamnelor de varsta a 2-a insa este practicat si de catre tineri. Turismul de tratament constituie totodata o forma moderna de control si refacere a sanatatii si contribuie la valorificarea resurselor superioare a resurselor naturale si turistice. El poate fi practicat pe toata perioada anului, etit in sejururi medii cit di lungi.Turismul de odihna si recreere este cea mai fregventa forma de turism intilnita. Turismul de odihna este adesea cel practicat i concediul anual, reprezentint o forma de relaxare fizica si intelectuala. Turismul de recreere se refera la sejururi scurte, preferate in mod special de carte tineri si practicat mai ales in weekenduri.

Turismul de agrement este o forma relativ similara celei de odihna si cuprinde vizitarea unor obiective turistice (muzee, case memoriale), cunoasterea de oameni di locuri noi, de obiceiuri, traditii etc.Turismul cultural cuprinde calatoriile si participarile la festivale, activitati care confera individului mai mult decit iesirea din cotidian, raspunzind dorintei de a cunoaste , de dezvoltare a personalitatii, a comportamentului etc.Turismul de afaceri se refera la calatoriile oamenilor pentru scopuri legare de munca lor, mai exact, deplasarile cu caracter oficial, comercial, de afaceri, participarea la diverse intruniri, manifestari, sedinte organizate de intreprindere.Turismul religios se practica in masa si es modernizeaza continuu, dezvoltind o cerere spreciala pentru servicii de cazare, transport, alimentatie, telecomunicatii. Principalele fluxuri turistice de acest gen se indreapta catre: Mecca, Medina, Vatican, Muntele Athos etc.

Agroturismul presupune sederea in gospodaria taraneasca- pensiune, ferma- consumarea de produse agricole din gospodaria respectiva si participarea la activitati agricole respective.

Concluzie: Turismul reprezinta o totalitate foarte diversa de activitati legate atit de odihna si agrement, de refacere a sanatatii, cit si in scopuri legate de crestera spirituala, culturala si in domenii de dezvoltare profesionala.3.2. Msurarea circulaiei turistice i dificultile cunoaterii fenomenului turistic.

Obiective:

Sa abordez necesitatea masurarii circulatiei turistice

Sa identific caracteristicile evaluarii activitatii turistice

Sa formulez concluzii

Caracterizarea turismului sub aspectul dimensiunilor, evolutiei, structurii, aportul la dezvoltarea economico-sociala, atit in plan intern cit si international este conditionata de existenta unor informatii partinente.

Volumel, varietatea informatiilor comparabilitatea acestora in cadrul turismului intrenational asigura nu numai o evaluare corecta, stiintifica a fenomenului turistic, ci permit intelegerea mecanismelor lui de functionare, si adoptarea unor decizii adecvate, elaborarea srtategiilor privind devoltarea acestuia.

Intensificarea circulatiei turistice intrene si internationale, diversificare formelor de petrecere a vacantei, transformarile din industria turistica, participarea unui numar sporit de tari la miscarea turistica acutizeaza nevoia de informatii, facind in acelasi timp mai dificila obtinerea lor.

In aceste conditii se pune problema gasirii unor metode de observare capabile sa asigure o buna cunoastere a activitatii turistice ca si cea a armonizarii instrumentelor statistice de inregistrare si cuantificare a acesteia.

Necesitatea modernizarii sistemelor de inregistrare statistica este sustinuta de faptul ca acestea inca mai difera de la o tara la alta, datorita unor inadvertente coneptuale, costurilor relativ ridicate de observare si imposibilitatii supeortarii acestora de unele tari, dinamismului deosebit al calatoriilor turistice si dificultatilor reflectarii acestuia.Evaluarea corecta, cit mai completa si comparabila a nivelului tarilor, a activitatii turistice presupune:

Consens asupra continutului conceptelor;

Caracterul unitar si simplu al metodelor de observare;

Un sistem de indicatori coerent.

Aceste cerinte sunt indeplinite in privinta conceptelor majoritatea tarlor adoptind Recomandarile statistice ale OMT in acest sens. Totodata, s-au facut pasi importanti in apropierea metodelor de inregistrare si a sistemului de indicatori.3.2.1. Metode de nregistrare a circulaiei turistice.

Obiective:

Sa enumer metodele de inregistrare a circulatiei turistice

Sa descriu principalele metode de cuantificare

Sa formulez concluzii

Exist o serie de dificulti n msurarea circulaiei turistice, iar metodele de msurare sunt, aa cum se tie imperfecte.

In general instrumentele specifice utilizatr n msurarea circulaiei turistice sunt recensmntul i sondajele. Informaiile care sunt necesare de la turiti, fac referire la: profilul socio-profesional, nivelului de satisfacere a turitilor, strutura cheltuielilor.Studiile de referinta in domeniu evdentiaza ca instrumentele de baza pentru cercetarea turismului sunt:I. Observatiile directe, complete asupra fenomenului (recensaminte, inventare);

II. Observatii partiale (sondajele).

Cu ajutorul acestor instrumente se obtin informatii centitative si calitative ce permit alcatuirea unor statistici ale turismului intern si intrenational, statistici care sunt utilizate pentru luarea deciziilor si politicilor macroeconomice in domeniu.

Dintre acestea, cel mai fregvent intilnite sunt:

a)metoda de nregistrare la frontier

Se nregistreaz toate persoanele care trec frontiera, indiferent de mijloacele de transport folosit. Aceasta metoda furnizeaza informatii cantitative cu privire la numarul intrarilor si iesirilor, tara de origine a turistului, durata sederii, scopul vizitei, mijlocul de transport folosit etc. Dezavantaje: sunt nregistrate si persoanele care practic micul trafic de frontier (spatiul Schengen) i care n realitate sunt vizitatori de mai uin de o zi. n rile UE, nu se mai fac acest gen de nregistrari.

b)metoda care solicit nregistrri n spiile de cazareOrice persoan care se cazeaz, trebzue aib nregistrat n unitatea de cazare anumite date minim obligatorii: nume, prenume, anul naterii, cetenie, domiciliu, act de id, ziua sosirii. Acest metod permite evaluarea numrului de nnoptri., adic nr de nopi petrecute n cadrul unit de cazare.

Dezavantaje: turitii n circuit sunt nreg de fiecare data cnd schimb hotelul, n al 2-lea rnd, n unitile mici, aceste nreg lipsesc, n al 3-lea rnd, persoanele aflate n gzduire la rude i prieteni(deci ntr-un spaiu neomologat) scap de nreg.

c)metoda anchetelor i sondajelor n rndul turitilor

Este folosit pentru cecetarea pe baza unor eantioane a aspectelor legate preferiele tur, calitatea serviciilor, cuprinznd date de identificare a turitilor.Sondajeje se realizeaza in institutii sau in compartimente spacializate, de un personal cu pregatire adecvata, asupra unor esantioane fixe sau variabile.

d)metoda bugetelor familiei

Este o metod care ofer informaii cu privire la cheltuielile pentru turism, pondera acestora n consumul i veniturile totale, periodicitatea cltoriilor, frecvena lor, destinaii, etc. n RO, INSSE mpreun cu Min turism, au elaborat Metodologia de urmrire statistic a activit de turism.Concluzie: Metodele prezentate, desi sunt imperfecte, permit masurarea circulatiei turistice, instrumentele principale fiind recensamintul si sondajele, insa inregistrarea in vama si in statile de cazare permit deasemenea o analiza a circulatiei turistice.3.2.2. Indicatori de cuantificare a circulaiei turistice.

Obiective:

Sa enumer indicatorii de cuantificare Sa descriu principalii indicatori de cuantificare Sa prezint date statistice Sa formulez concluzii

Circulatia turistica include totalitatea tranzactiilor comerciale cu servicii si marfuri care premerg, insotesc si decurg din calatoriile turstice.Cuantificarea turismului international se face cu ajutorul urmatorilor indicatori:

Numarul de turisti straini intrati intr-o tara, detaliati pe tari de provenienta sip e mijloace de transport utilizate;

Numarul de turisti autohtoni plecati in strainatate;

Numarul de zile-turist, detaliat pe tari de provenienta, forme de turism si forme de cazare;

Incasari valutare din turismul international;

Incasari valutare rezultate din vanzarile de marfuri directe;

Platile in valuta pntru plecarile in strainatate si pentru actiunile promotionale organizate pe piata externa.Cuantificarea turismului intern se face cu ajutorul urmatorilor indicatori:

Numarul de turisti care participa la odihna, tratament, excursii externe;

Numarul de innoptari pe forme de cazare;

Incasarile din turismul intern.

Circulatia turistica se masoara in vederea stabilirii eficientei economice a activitatilor turistice, a unei societati comerciale, a unei zone sau tari.

Densitatea circulatiei turistice se calculeaza ca raport intre numarul turistilor ce viziteaza o zona sau numarul total de zile-turist si numarul populatiei autohtone receptoare. Dimensiunea circulatiei turistice reflecta atractivitatea teritoriului vizitat de turisti.

Preferinta relativa se obtine ca raport intre numarul total al turistilor dintr-o zona A, care se deplaseaza spre zona B si populatia rezidenta a tarii A.

Turismul international se concentreaza in Europa 50%, America 20%, Asia de Est 15%, Africa 3%, Orientul mijlociu 2%, Asia de Sud mai putin de 1%.

Prinipaele tari emitaroare de turisti sunt: Germania, Sua, Franta, Canada, Olanda, Belgia, Italia, Japonia, Elvetia, Luxemburg etc.Principalele tari receptoate de turisti sint: Franta, Spania, SUA, Italia, China, Ungaria, Mexic, Polonia si Autria.

Concluzie: In opinia mea cuantificarea circulatiei turistice este importnta deorece ofera informatii concrete atit despre numarul deplasarilor turistice, cit si informatii detaliate despre formele de cazare, de deplasare etc.

Bibliografie:

www.scritube.com/.../turism/Metode-de-masurare-a-circulati1011815227.phpwww.contabilizat.ro/.../Statistica%20aplicata%20in%20managementul%20turistic/cap6Minciu R., Economia turismului, Ed. Uranus, Bucureti, 2004.

Tema 4. Organizarea activitii turistice.4.1. Coordonate ale organizrii turismului.

4.1.1. Structuri organizatorice n turism.

4.1.2. Forme de integrare a activitii turistice.

4.2. Rolul statului n turism.

4.3. Organisme de turism i cooperarea n domeniul turismului.

4.4. Organizarea turismului n Republica Moldova.

4.4.1. Scurt istoric al turismului din Republica Moldova.

4.4.2. Structura instituional actual a turismului din Republica Moldova.

4.4.3. Strategia dezvoltrii turismului n Republica Moldova4.1.Coordonate ale organizarii turismului

Turismul.ca oricare alt domeniu de activitate ,are nevoie- pentru a evolua unitary,coerent,fara convulsii,efficient-de un cadru instutional corespunzator, un ansamblu de verigi cu atributii bine definite,un system de relatii functionale intre acestea,un system informational adecvat etc. Pe de alta parte, particularitatile sale exprimate de sfera larga de cuprindere, continutul eterogen, dinamismul inalt, dependenta de alte sectoare ale economiei,numarul mare de participanti la realizarea si comercializarea vacantelor s.a., imprima trasaturi specifice organizarii turismului. Astfel, acest process ar trebui sa include,in opinia a numerosi specialisti,probleme referitoare la: Structurile organizatorice,

Formele de integrare,

Rolul statului

Lantul de distributie a produselor turistice.

4.1.1.Structuri organizatorice in turism.

Diversitatea activitatilor componente ale industriei turismului se reflecta in varietatea celor implicate in organizarea si derularea propriu-zisa a calatorilor.Acestia pot fi din sectorul public sau privat, societati comerciale sau asociatii profesionale,organisme cu arie de activitate locala( regionala),nationala sau internationala etc. Ca urmare, in organizarea activitatii turistice pot fi identificate:

Organizatii sectoriale specializate pe verigi ale lantului de distributie (intreprinderi hoteliere, de alimentatie, agentii de voiaj, turoperatori, etc)

Organizatii pe destinatii pe statiuni, pe zone, administrativ-teritoriale

Organizatii ale turismului privit ca un intreg pe plan national sau la scara mondiala elaborarea strategiilor si politicilor in domeniu

- organizatii ale turismului privit ca intreg pe plan national sau pe scara mondiala.Organismul central/ coordonator este administratia nationala, care poate fi:

>minister

comisie/ comisariat: Belgia, Liban

oficiu guvernamental: Grecia, Maroc

organizatii guvernamentale: Austria, Elvetia, Danemarca.

Rolul organului central: coordonarea activitatii pe plan national

elaborarea strategiei in domeniul turismului

indrumare si control pentru agentii economici specializati

promovarea turismului pe plan national si international

formare profesionala

reprezentare in organizatii internationale.

Organismele/ colectivitati locale (regionale) pot fi reprezentanti ai administratiei nationale si au o structura in trepte:

au autonomie functional - departamente

au bugete proprii - centrale

coordoneaza si promoveaza turismul in zona respectivea - oficii

Organismele sectoriale sunt cele mai numeroase, sub forma societatilor comerciale (firmele de turism), asociatii profesionale sau organisme cu vocatie sociala.

Exemplu: Italia exista un ministru delegat, pozitionat la Ministerul Turismului, Sportului si Spectacolelor. Administratia Centrala este reprezentata de Secretariatul de Stat al Turismului; promovarea turismului la nivel national prin Oficiul National de Turism care are si in strainatate 26 birouri. La nivel teritorial are 20 regiuni, pe fiecare exista o delegatie regionala de turism si oficii provinciale de turism, iar la nivel local au oficii de turism locale.

Structura institutionala actuala in turismul romanesc

1) Organisme specializate cu activitati de baza turismul: organizeaza calatorii, presteaza servicii specifice (cazare, restauratie, agrement, tratament), realizeaza cercetare in domeniul turismului, formare profesionala

2) Organisme generale cu rol auxiliar in turism, dar conditioneaza derularea activitatii turistice (comert, transport, sanatate, etc.). Ca organism special central avem Ministerul Transporturilor, Constructiilor si Turismului si, Autoritatea Nationala pentru Turism.

ANT este o entitate de sine statatoarein subordinea MTCT, are un presedinte cu rang de secretar de stat. Componente ale ANT:

Directia Generala de Autorizare

Directia de Relatii Publice si Promovare Turistica

Directia de Control cu Servicii aferente: competente, elaborarea strategiilor de dezvoltare si promovare turistica a Romaniei pe plan intern si international

3) Autorizarea agentilor economici si personalul de specialitate din turism, dar si efectuarea controlului calitatii serviciilor.

Alte organisme la nivel national sunt:

Centrul national de invatamant turistic scop pregatirea profesionala de specialitate

Institutul national de cercetare si dezvoltare in turism presteaza activitatea stiintifica de elaborare a unor studii de specialitate la nivel national si de societati comerciale

Societatile comerciale din turism (publice, private, de tip SC, SRL):

dupa forma de exploatatie: societati independente, lanturi hoteliere voluntare, lanturi hoteliere integrate, franciza sau unitati cu contract de management hotelier

dupa tipul de activitate: intreprinderi (hoteluri), restaurante, agrement, transport, agentii tour- operatoare si agentii detail-iste.

Regia autonoma a administratiei si protocolului de stat are in cadru unitati de cazare, alimentatie, agrement, mijloace de transport; acestea sunt exploatate de un segment de turisti bine definit (presedentie, guvern, parlament)

Centro- coop uniunea nationala a cooperativelor de consum si credit (desfasurarea activitatii de comert, artizanat, prestari servicii), iar turismul are pondere de 5%. Ministerul sanatatii

Ministerul culturii

Ministerul agriculturii

FRANTAAdministratia publica este constituita din:

- servicii centrale: Directia Industriei Turistice, Delegatia Investitiilor si Produselor Turistice, Serviciul de Inspectie Generala a Turismului

servicii exterioare: delegatiile regionale ale turismului

structuri de consultanta si interventie administrativa (Consiliul National al Turismului)

+

Maison de la France (promovare externa)

Observatorul National al Turismului

SPANIA Administratia centrala este reprezentata de Directia Generala a Politicii Turistice:Coordonarea activitatii si relatii internationale

Strategii si prospectare turistica

Institutul de Promovare a Turismului (Turespana)

La nivel regional: directii regionale, patronate, oficii de turism, sindicate de initiativa.

ITALIA Administratia centrala este reprezentata de un Secretariat de Stat al Turismului

la nivel teritorial, organizarea turismului este realizata prin:

delegatia regionala de turism

Oficiul Provincial de Turism

Oficii de Turism Locale

SUA Administratia centrala este reprezentata de USTTA (United States Travel and Tourism Administration)

Organizarea regionala structuri in fiecare din cele 50 de state apartinand Ministerului sau Departamentului Comertului

GERMANIApe plan central, coordonarea turismului este realizata de un Secretariat de Stat aflat in structura Ministerului Afacerilor Economice;

Comisia Germana pentru Turism (DZT)

la nivel regional,fiecare land desfasoara propria politica turistica, fiind coordonata de un Comitet compus din reprezentantii tuturor ministerelor economice regionale.

4.1.2. Forme de integrare a activitatii turistice.

In turism competitia este foarte stransa. Pe piata producatorilor de vacante activeaza o multitudine de intreprinderi mici si mijlocii, piata turistica fiind fragmentata de acesti prestatori de servicii. Tendinta pe piata turistica este de integrare a organizatiilor de vacanta, de concentrare pe diferite domenii si componente de activitate.

Avantaje:

Costuri mai mici de productie

Facilitati pentru turisti

Perfectionarea permanenta a fortei de munca

Campanii promotionale de anvergura

Studii de piata

Organizarea sistemelor de rezervare

Forme de integrare:

A. Grupuri cu obiect de activitate limitat

1. lant voluntar

2. franciza

3. asociatii profesionale si sindicate

B. Concentrarea sau integrarea propriu-zisa

1. orizontala (lant integrat)

2. verticala

3. conglomerat

A. Grupuri cu obiect limitat de activitate asocieri voluntare de societati comerciale sau organizatii cu scop nelucrativ, avnd ca obiectiv promovarea propriilor interese pe o piata, in relatiile cu clientii, cu partenerii, cu guvernul; se pastreaza independenta juridica si financiara si pot parasi oricand intelegerea respectiva (ex. industria hoteliera).

1. Lantul voluntar este o uniune, asociere intre hotelieri independenti pentru oferirea unui produs sau serviciu turistic cvasiomogen, pentru informarea clientelei si comercializarea in comun a produselor. Se unesc sub aceeasi marca (umbrela) avand obligativitatea respectarii standardelor de calitate pentru produse si servicii, au o politica unitara comerciala, deruleaza in comun campanii publicitare, utilizeaza centre de rezervare, participa la targuri, expozitii, etc. Exemplu: Franta 25%, Elvetia 25%, Germania 11%, Belgia 8%, Spania si Italia 6%.

BEST WESTERN SUA are 3800 unitati de 3 si 4 stele, cu 280000 de camere. Marca de calitate este Elite; prezent in peste 70 de tari

LOGIS DE FRANCE Franta 4000 unitati; circa 75000 camere; aparut la nivel national ca promotor al turismului familial si in mediul rural. Extindere:

- Logis of GREET BRITAIN

- Logis of IRELAND

- Logis of d ITALIA

Concluzie:

4.2.Rolul statului n turism

Inca de la sfrsitul secolului trecut, dar mai ales n perioada interbelica si pna n zilele noastre, dezvoltarea turismului a atras atentia cercurilor guvernamentale din diverse tari cu potential turistic, care au nceput sa traga importante foloase de pe urma acestei activitati. Cu toate acestea, problema promovarii turismului a fost lasata n ntregime n seama initiativei private, fara o coordonare pe plan central a eforturilor institutiilor si firmelor care participau la dezvoltarea turismului (companii feroviare si de navigatie maritima, firme hoteliere, asociatii de propaganda, turing-cluburi etc).

Interesele guvernelor pentru promovarea turismului si masurile de creare a unor organisme oficiale, prin care statul sa-si poata exercita rolul de organizare si coordonare a turismului, s-au concretizat si n diverse acorduri si conventii de colaborare internationala, semnate n perioada interbelica, precum si n legi menite sa contribuie la dezvoltarea acestei activitati.

n perioada de reconstructie de dupa cel de-al doilea razboi mondial o serie de guverne europene au continuat eforturile pentru stimularea dezvoltarii, n continuare, a turismului. n acest scop au fost alocate fonduri considerabile pentru dezvoltarea bazei materiale si a infrastructurii turismului, finantate att din bugetele de stat, ct si prin contributia unor organizatii internationale, printre care un loc de frunte a revenit Programului Natiunilor Unite pentru Dezvoltare (P.N.U.D.).

Degradarea activitatii economice n perioada primului razboi mondial a determinat guvernele sa adopte masuri speciale de redresare a economiilor lor nationale, inclusiv pe linia dezvoltarii turismului. n aceasta perioada au aparut primele ncercari de institutionalizare a turismului si primele organizatii semioficiale sau oficiale de turism.

Progresul rapid a fost sustinut si de investitiile masive de capital ale ntreprinzatorilor privati, care necesitau si o ndrumare si coordonare pe linie de stat. n consecinta, guvernele au ajuns la concluzia ca singura cale de evitare a efectelor negative care rezultau din conflictele de interese de stat. semistatale, de grup sau private, consta n coordonarea dezvoltarii turismului sub directa ndrumare a organismelor guvernamentale.

Pe de alta parte, importanta nationala crescnda a industriei turistice, privita sub aspect economic, social, politic si cultural, precum si relatiile care s-au statornicit pe linie guvernamentala ntre tari, au determinat coordonarea treptata a politicii de organizare si promovare a turismului de catre autoritatile statale. .

Se remarca o crestere accentuata a rolului coordonator al organismelor guvernamentale si n ceea ce priveste exploatarea complexa si controlata a resurselor naturale si antropice ale teritoriului national, pastrarea echilibrului ecologic al acestor zone destinate prioritar activitatilor turistice, n cadrul unor programe generale de dezvoltare.

n scopul ridicarii productivitatii industriei turistice, statul are un rol important n procesul de pregatire si perfectionare profesionala, a personalului la toate nivelurile. Acest proces de pregatire si perfectionare este ntreprins n strnsa cooperare cu institutiile private si departamentele direct interesate n formarea profesionala a cadrelor si n continua ridicare a calificarii profesionale a personalului din industria turistica. Eforturile depuse n acest proces trebuie apreciate, prin urmare, ca fiind la fel de importante ca si cele din infrastructura sau promovare.

Direct sau indirect, statul are un rol nsemnat si n procesul de orientare a cererii turistice. Turismul modern este produsul direct al dezvoltarii social-economice a tarilor, respectiv al unui nivel determinat de venituri, al unui timp i liber sporit etc.

Dezvoltarea turismului de masa a creat probleme serioase cu privire la sezonalitatea cererii turistice si la esalonarea concediilor si vacantelor; statele au facut si continua sa faca eforturi pentru rezolvarea acestor probleme.

Evident, legislatia turistica trebuie sa tina pasul permanent cu orientarea si dezvoltarea n perspectiva a circulatiei turistice si cu noile circumstante n cadrul carora se deruleaza fluxurile turistice.

Din cele prezentate rezulta ca, n conditiile unei economii moderne, politica de realizare a obiectivelor economice si sociale de interes major pentru economia nationala (printre care implicit si obiectivele turistice sau cele care servesc interesele turismului) sunt n competenta directa a organismelor de stat, singure n masura sa decida utilizarea fondurilor publice.

4.2. Organisme internationale de turism Cunoasterea principalelor organisme internationale ,a atributiilor acestora si amodului lor de functionare contribuie la crearea cadrului general favorabil turismului,conditiilor necesare elaborarii strategiilor de dezvoltare a acestuia

Potrivit aprecierilor OMT/WTO, in lume exista, in present, peste 80 de organisme internationale in competentele carora se regasesc problemele turismului. Ele au o structura foarte diversa in privinta continutului activitatii, caracterului, modului de organizare,ariei teritoriale de actiune etc. Astfel organismele internationale de turism se divizeaza: dupa caracterul/nivelul de reprezentare: guvernamentale si neguvernamentale dupa aria de activitate: globale si regionale

dupa continutul activitatii: organisme generale (cu vocatie universala) si organisme specializate

dupa modul de organizare: deschise sau inchise

dupa statutul lor: publice sau private.

ORGANIZATIA MONDIALA A TURISMULUI (OMT/WTO) fondata in 1970 la Adunarea Generala a Natiunilor Unite

obiective:

promovarea si dezvoltarea turismului in tarile membre

consultarea intre tarile membre in domeniul turismului

colectarea, prelucrarea si difuzarea de informatii privind turismul intern si international

elaborarea de studii privind evolutia turismului, pietele internationale, amenajarea zonelor

organizarea de conferinte si seminarii

initierea de programe de formare profesionala

consultanta

Alte organisme cu caracter interguvernamentala. Acordul de cooperare turistica multilaterala a tarilor balcanice incheiat in 1972 intre Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Romania si Turcia avand ca obiective stimularea calatoriilor turistice intre tarile membre si incurajarea cooperarii in domeniul investitiilor turistice;

b. Acordul de cooperare economica in zona Marii Negre in cadrul careia functioneaza o sectiune specializata pentru activitatea turistica

ORGANIZATII INTERNATIONALE NEGUVERNAMENTALE1. Federatia Universala a Asociatiilor Agentiilor de Voiaj (FUAAV/UFTAA) specializata pe activitatea de comercializare a vacantelor

2. Federatia Internationala a Ziaristilor si Scriitorilor de Turism (FIJET) incurajarea publicatiilor in domeniul turistic

3. Federatia Internationala de Termalism si Climatologie (FITEC) incurajarea turismului termal

4. Federatia Mondiala a Bucatarilor si Cofetarilor

5. Asociatia Internationala a Hotelurilor (AIH) sprijin, consultanta in desfasurara activitatii hoteliere

6. Alianta Internationala de Turism si Federatia Internationala a Automobilului stimularea turismului automobilistic

7. Academia Internationala de Turism definirea conceptelor specifice turismului

8. Consiliul Mondial al Turismului si Calatoriilor (WTTC) culegerea si prelucrarea informatiilor privind turismul international

9. Alte organizatii care au si activitatea turistica printre atributii10. Organizatia Internationala a Aviatiei Civile (OACI/ICAO) organizarea calatoriilor/transporturilor aeriene

11. Asociatia Internationala a Transportatorilor Aerieni (IATA) promovarea si protejarea transporturilor aeriene;

12. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE) are in structura sa un Comitet Turistic care culege informatii si intocmeste studii si rapoarte statistice

13. Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (BIRD), Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) finantarea activitatii turistice

14. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS), Organizatia Internationala a Muncii (OIM), Organizatia Natiunilor Unite pentru Educatie, Stiinta si Cultura (UNESCO)

Concluzie: In turism ca si in orice alt scetor al economiei joaca un rol deosebit, pentru dezvoltarea si buna desfasurare a activitatii turistice atit organizatiile guvernamentale cit si cele neguvernamentale.Tema 6. Baza tehnico-material a turismului.

6.1. Coninutul i rolul bazei tehnico-materiale a turismului.

6.2. Structura, dinamica i distribuia teritorial a echipamentelor turistice.

6.3. Investiiile n turism.

6.1. Coninutul i rolul bazei tehnico-materiale a turismului.Obiective:

Sa definesc notiunea de baza tehnico-materiala Sa enumer partile componente ale bazei tehnico-materiale Sa diferentiez formele de capital

Baza tehnico-materiala este ansamblul mijloacelor tehnice de productie utilizate in domeniul turismului in scopul obtinerii de bunuri si servicii destinate consumului turistic.

Resursele materiale (capitalul tehnic) se divizeaza in: capital fix si capital circulant

Baza tehnico-materiala activitatea turistica (interconditionare)

Capitalul fix - bunuri de lunga durata care folosesc ca instrumente in mai multe etape de productie, se consuma treptat si se inlocuiesc dupa mai multi ani de utilizare(de regula isi pastreaza forma initiala in timp ce valoarea lor se reduce si sunt, in mare masura, specializate in indeplinirea unor operatii. Capitalul circulant - parte a fondurilor de productie, se consuma integral in cadrul unui singur ciclu de productie si trebuie inlocuit cu fiecare circuit economic.Baza tehnico-materiala cuprinde: -baza tehnico-materiala a cazarii; -baza tehnico-materiala a alimentatiei; -baza tehnico-materiala a agrementului; -baza tehnico-materiala a transportului.

Dimensiunea bazei tehnico-materiale este influentata de cuantumul resurselor natural turistice, iar efectul investitional este invers proportional cu calitatea atractiei turistice a resurselor naturale.

Cocluzie: Baza tehnico-materiala are un raport semnificativ in activitatea turistica deoarece contribuie la dezvoltarea si buna desfasurare a acestiua, fiecare din subdiviziunile sale aducind aportul sau in turism 6.2. Structura, dinamica i distribuia teritorial a echipamentelor turistice. Obiective:

Sa enumer principalele categorii de unitati de cazare Sa descriu unitatile de alimentatie publica Sa descriu mijloacele de transport ca parte a btm Sa formulez concluzii Baza tehnico-materiala are o structura complexa, elementele sale constitutive adaptindu-se tuturor tipurilor de nevoi ale turistului.

Dinamica circulatiei turistice si legatura strinsa intre aceasta si dotarile tehnice au determinat o serie de mutatii cantitative si structurale ale bazei materiale, modernizarea si perfectionarea acesteia.

I. Structurile de cazare cuprind structuri hoteliere, structuri extrahoteliere si structuri nepermanente.

Hotelaria este forma traditionala de cazare si primire a turistilor iar principalele categorii de unitati cu cazare turistica de O.M.T. sunt:

a.Dupa caracteristicile fundamentale:-unitati hoteliere si asimilate acestora;-unitati extrahoteliere si complementare.

b.Dupa serviciile oferite:-de categorie lux: 4, 5 stele;-de categorie medie;-de categorie modesta.

c.Dupa regimul de functionare:-unitati deschise permanent;-unitati sezoniere.

d.Dupa forma de exploatare:-unitati in exploatare individuala;-hoteluri asociate in lanturi hoteliere modulare;-societati sau grupuri hoteliere cum sunt lanturile hoteliere integrate;

e.Dupa forma de proprietate:-hoteluri in proprietate personala;-hoteluri in coproprietate privata;-hoteluri in proprietate de stat;-hoteluri in proprietate mixta.

Cazarea extrahoteliera cuprinde: resedintele secundare, apartamentele mobilate si unitatile sociale de cazare.

Resedintele secundare reprezinta unitati de primire exploatate in proprietate deplina, multiproprietate sau coproprietate. Acestea dispun de servicii de cazare la preturi mai avantajoase decat hotelul clasic. Cele mai recunoscute sunt condominioanele raspandite in principal pe continentul american si in Franta care presupun programe imobiliare ce includ servicii asigurate de o societate de gestiune.Apartamentele mobilate se constituie in oferte de primire pentru perioadele de varf reprezentand oferte suplimentare (gasim in tarile europene).Unitatile sociale de cazare reunesc satele de vacanta, centrele pentru tineret, hanuri pentru tineret.Structuri de cazare nepermanenta: campingurile si zonele de agrement.

Lanturile hoteliere voluntare reprezinta o uniune benevola de hotelieri independenti care oferind un produs relativ omogen sub aspectul confortului si al serviciului, dar diferentiat din punct de vedere al arhitecturii si al amenajarii promoveaza si dezvolta o munca unica.Sub aspect financiar si juridic sunt independente. De regula, acestea apar intr-o anumita regiune si la nivelul fiecarui lant hotelier voluntar se constituie o societate comerciala sau asociatie fara scop lucrativ ca entitate juridica. Aceste lanturi se mai numesc si lanturi de publicitate intrucat scopul principal al acestora este acela de a adopta si aplica strategii promotionale si comerciale comune.Avantajele lanturilor voluntare sunt: -organizarea de campanii promotionale;-editarea de ghiduri care include toate hotelurile membre, ghiduri ce se comercializeaza atat in interiorul lantului cat si in cazul agentiilor de voiaj;-prezenta de birouri de rezervari informatizate;-exista posibilitatea de asociere cu o societate furnizoare de echipamente si produse alimentare, asociere ce conduce la obtinerea unor preturi preferentiale;-posibilitatea oferirii de asistenta tehnica si consultanta la nivelul lantului;-posibilitati de finantare preferentiala.Fiecare hotel care adera la lantul hotelier participa cu o taxa de aderare la care se adauga o redeventa (suma) anuala de 0,5% din cifra de afaceri.

Lanturile hoteliere integrate de categorie economica se caracterizeaza prin faptul ca isi pastreaza arhitectura, standardele, capacitatile de cazare si tariful care se transforma intr-o norma de produs.Lanturile hoteliere integrate de categorie superioara se caracterizeaza prin faptul ca elimina standardele rigide si conceptia unica de arhitectura si amenajare interioara, fiecare hotel avand o identitate proprie, ceea ce determina ca lantul hotelier respectiv sa fie mai atractiv pentru potentialii aliati.

In cazul extinderii in spatiu a lanturilor hoteliere se pot evidentia situatiile:a) Lanturi hoteliere care acopera numai teritoriul national (Ex: Hilton Hotels si Ibis);b) Lanturi nationale angajate ulterior in spatiul international ca urmare a legaturii cu companii aeriene (Ex: Sofitel) sau ca urmare a saturarii nationale;c) Lanturi hoteliere orientate de la inceput catre destinatii externe (Ex: Intercontinental Hotel) sau ca urmare a diversificarii ofertei pe piata turistica (Ex: Group Mediteraneean).

Marile grupuri hoteliere includ mai multe lanturi hoteliere integrate. Acestea recurg la segmentarea ofertei, pietei pentru a satisface cerintele mai multor grupuri de consumatori. Segmentarea ofertei determina aparitia unor lanturi hoteliere integrate care propun produse proprii.Grupurile hoteliere se constituie in urmatoarele categorii:a) Grupurile hoteliere ce reunesc mai multe lanturi potrivit optiunii strategice de segmentare a ofertei (Grupul Hotelier Hilton);b) Grupurile hoteliere care dezvolta in lant independent unic (Ex: lantul hotelier Intercontinental);c) Grupuri hoteliere care si-au creat o retea de unitati cu activitate hoteliera de tip club (Ex: Mediteraneean).

EUROPA lider mondial (40% din totalul locurilor de cazare);- clasament pe tari: Franta, Italia, Spania, Germania.- zona cea mai dinamica: Asia de Est si Pacific.

II. Unitatile de alimentatie publica se refera rezidentilor si turistilor, ceea ce face dificila o analiza detaliata a principalelor tentinte din evolutia si structura celor destinate turismului.

Din punct de vedere structural, unitatile de alimentatie se grupeaza pe tipuri, categorii de comfort, forme de proprietate, perioada de functionare etc.

O componenta a bazei materiale de alimentatie o constituie sezonalitatea accentuata. Din punct de vedere al formei de proprietate, spre deosebire de reteaua unitatilor de cazare, proprietatea private este mult mai bine reprezentata, situindu-se la peste 80% pondere realizata in mare parte pe seama unitatilor independente.

III. Mijloacele de transport destinate exclusiv turistilor sau se afla in proprietatea unor societati comerciale care apartin sferei turismului. Structural, marea proportie revine transporturilor rutiere (autocare, microbuze, automobile), aeriene, si mai putin celor navale. Toate acestea reprezinta sectorul comercial, care este completat de mijloacele proprietate a turistilor- de regula automobile (sectoul necomercial).

In privinta inzestrarii cu automobile proprietatea turistilor, la nivel mondial acesta prezinta 2 locuitori la un automobile inscris in circulatie in SUA, 5 in Ungaria si Bulgaria, iar media europeana este de 4 locuitori/automobil.

IV. Instalatiile de transport pe cablu servesc ca mijloace de continuare a calatoriei (transport) sau de access pre altitudinile inalte, spre destinatiile de vacanta sau ca mijloace de agreement. Pentru unele forme de turism, cum sunt sporturile de iarna, alpinismul, aceste instalatii joaca un rol esential, stimulind sau stopind dezvoltarea lor.

Conform statisticilor internationale, in 1996 existau in lume peste 21 mii teleferice, din care 60% in Europa; dintre care cea mai mare parte a acestor instalatii erau concentrate in tarile membre ale grupului alpin (Franta, Austria, Germania, Elvetia).

V. Mijloacele de agreement, au ca scop crearea conditiilor capabile sa asigure individului sau unei grupari sociale o stare de buna dispozitie, de placere, sa dea senzatia unei satisfactii, unei impliniri, sa lase o impresie favorabila.

Functiile agrementului:

In raport cu turistul: - Satisfacerea nevoilor fizice

- Reconfortarea psihica In raport cu organizatorii de vacante: Factor de competitivitate

Mijloc de individualizare a produselor

Mijloc de personalizare a destinatiilor

Sursa de incasari

Atenuarea sezonalitatii

Strategia de dezvoltare a agrementului cuprinde:

Asigurarea unei baze materiale adecvate

Asigurarea unui personal cu pregatire de specialitate

Realizarea unor programe/actiuniConcluzie: Baza tehnico-materiala are o structura complexa, elementele sale adaptindu-se nevoilor al uristului, iar dinamica circulatiei turistice si legatura strinsa intre determinat o serie de schimbari ale bazei materiale, modernizarea si perfectionarea acesteia. 6.3. Investiiile n turism.Obiective:

Sa enumer functiile investitiilor Sa descriu particularitatile investittiilor in turism

Sa determin sursele de finantareFunctiile investitiilor:

1) De dezvoltare (extindere)

2) De modernizare

3) De inlocuire

Particularitati ale investitiilor in turism:

a. Sunt intensive in capital (costuri ridicate, echipamente specifice)

b. Angajeaza capital pe termen lung (amortizare lenta)

c. Se materializeaza, in principal, in costructii

d. Sunt supuse, intr-o masura mai mica, uzurii morale

Surse de finantare:

Aportul propriu

Creditul

Leasingul

Actionariatul si coproprietatea

Aportul statului

Aportul organismelor financiare internationale (investitii de anvergura)

Indicatori: Cheltuielile de exploatare (intretinere, personal, materii prime, transport, etc)

Investitia specifica (raport intre valoarea investitiei si capacitatea obiectivului in unitati fizice)

Termenul de recuperare (raport intre investitia totala si profitul anual)

Randamentul economic al investitiei (raport intre profitul net dupa recuperarea investitiei si investitia initiala)

Concluzie: Investitii joaca un rol primordial in turism, deoarece ele sund necesare atit pentru modernizarea si perfectionarea bazei tehnico-materiale cit si pentru crearea de noi locuri de atractivitate turistica.Tema 5. Piaa turistic.5.1. Coninutul i caracteristicile pieei turistice.

5.2. Cererea i consumul turistic.

5.2.1. Particularitile cererii i consumului turistic.

5.2.2. Sezonalitatea activitatii turistice

5.3. Oferta i producia turistic.

5.4. Preurile produselor turistice.

5.5. Tendine actuale pe piaa turistic.

5.1. Coninutul i caracteristicile pieei turistice.

Obiective:

Sa definesc notiunea de piata turistica

Sa enumer caracteristicile pietei turistice

Sa caracterizez fiecare particularitate a pietei

Sa formulez cincluzii

Piata turistica este parte integranta a pietei, in general, si a pietei serviciilor in particular.Piata turistica este reprezentata de totalitatea tranzactiilor al caror obiect il constituie produsele turistice in conexiune cu relatiile pe care le genereaza, spatiul geografic si chiar timpul in care se desfasoara.

Spatiul in care sunt localizate actele de vinzare-cumparare imprima pietei anumite dimesiuni si caracteristici.

Piata turistica poate fi definita si ca sfera de cinfruntare dintre oferta turistica (productia specifica) si cererea turistica (nevoile si dorintele clientilor).Piata turistica se caracterizeaza prin:

1.Complexitate, rezultat al faptului ca produsul turistic este alcatuit din bunuri si servicii, din elemente tangibile si intangibile. Astfel, piata turistica se situeaza la intefrerenta pietei bunurilor si pietei serviciilor, preluind particularitati din acestea.De exemplu transportul se diferentiaza dupa mijlocul folosit (rutier, feroviar, aerian, naval), echipamentele de gazduire dupa tipul acestora (hotel, vila, cabana, camping etc) si nivelul de confort, atractiile turistice (naturale, antropice).2.Caracter fragmentat, caracteristica care isi pune amprenta asupra modalitatilor de investigare a pietei, asupra posibilitatilor de evaluare corecta a coordonatelor si evolutiei sale, asupra conditiilor de realizare a echibrului cerere-oferta.

3.Opacitate. Pe piata turistica se intilnesc cumparatori de vacante- care manifesta anumite cerinte sub aspecte insuficient definite- si oferta care este imprevizibila.Intilnirea oferta-cerere devine astfel mai dificila, echilibrul se realizeaza mai greu, si presupune utilizarea unor metode de prevenire si reducere a riscurilor.

Opacitatea se particularizeaza in modul de manifestare a concurentei, aparitia structurilor specifice concurentei imperfecte, hipersensibilitate, elasticitate si dinamism.

4.Mobilitatea. Pe piata turistica, locul ofertei coincide cu cel al consumului, dar nu si cu cel de formare a cererii. Astfel, pe piata turistica oferta are o pozitie dominanta, adaptarea ei la cerere este limitata.

5.Concentrare in timp si spatiu, specifica atit cererii cit si ofertei. Concentrarea de la o perioada la asta sau de la o zona la alta, are implicatii asupra modului de functionare al pietei, favorizind aparitia unor situatii de oferta fara cerere si cerere fara oferta, cu efect negativ asupra utilizarii capacitatilor deproductie, rezultatelor economice si satisfacerii clientelei.Concluzie: Piata turistica nu este atit de simpla pe cit s-ar crede, ea are particularitatile sale determinate de o serie de factori si este extrem de sensibila fata de cele mai mici schimbari.

5.2. Cererea i consumul turistic.

Obiective:

Sa definesc notiunea de cerere

Sa definesc notiunea de consum turistic

Sa formulez concluzii

Cererea este expresia unei nevoi determinate de anatomia omului si conditiile existentei sociale, raspunde unei aspiratii catre anumite lucruri, sustinute de posibilitatea de cumparare, dar si de vointa de cumparare a lucrurilor respective.Cererea raspunde comandamentelor: nevoie, dorinta, putere si vointa de cumparare, adaugindu-se particularitati ce decurg din continutul activitatii turistice.

Cererea turistica se manifesta practic ntr-un numar infinit de variante, nuantate de la un client potential la altul, n functie de:

- tipologia socioprofesionala, familia si forma de turism n care se desfasoara calatoria turistica a clientului interesat;

- caracteristicile tehnice ale voiajului efectuat (durata sejurului, formele de transport, modalitatile de cazare etc);

- sursele financiare si sumele disponibile pentru acoperirea cheltuielilor turistice n functie de structura serviciilor;

- motivatiile clientelei si preferintele turistilor pentru atractiile oferite.

Volumul, structura, dinamica, dispersia n timp si spatiu si tendintele de ale cererii turistice sunt influentate n permanenta, de o serie de factori cu actiune continua sau ocazionala, care determina de altfel si dezvoltarea ansamblului industriei turistice pe plan si mondial.

Consumul turistic reprezinta ansamblul cheltuielilor facute de subiectii cererii pentru dumparerea bunurilor si serviciilor cu motivatie turistica. Astfel, consumul este mai degraba reprezinta rezultatul interactiunii dintre cerere si oferta, iar volumul sau depinde de nivelul veniturilor consumatorilor si de preturile produselor turistice.Consumul turistic are o sfera de cuprindere mai mare decit cererea, intrucit si i domeniul turismulu se poate vorbi de autoconsum- atunci cind vacantele sunt petrecute in resedinte secundare sau in vizite la rude si prieteni etc.

Fata de oferta, consumul turistic are o sfera mai restrinsa, cu alte cuvinte se produce ceea ce se consuma, produsele turistice neputind fi stocate in vedrea unor vinzari si consumuri ulterioare.

Din punct de vedre al continutului, cererea se formeaza la locul de resedinta al turistului (tara sa de origine), fiind determinata de caracteristicile economico-sociale ale zonelor respective, si migreaza spre locul ofertei, in timp ce consumul se manifesta in cadrul bazinului ofertei si depinde de particularitatile ofertei si cererii.

Concluzie: Cererea si consumul turistic se afla permanent intr-o strinsa legatura, intre cerer si consum exista multe puncte comune, referitoare mai ales la continut si determinanti, insa exista si multe deosebiri, pentru care ele sint privite distinct.5.2.1. Particularitile cererii i consumului turistic.

Obiective:

Sa caracterizez cererea si consumul turistic

Sa enumer particularitatile cererii

Sa enumer particularitatile consumului turistic

Sa formulez concluzii

Cererea, la fel ca si consumul turistic, prezinta o serie de trasaturi care isi pun amprenta asupra modului de formare si manifestare a acestora, asupra conditiilor de manifestare a echilibrului pietei. Crerea si consumul turistic se caracterizeaza prin:

1.Dinamism accentuat, ele evolueaza sub influenta unei multitudini de factori economici, sociali, demografici, psihologici, politici. Actiunea acesor factori influenteaza marimea si structura cererii, tendintele consumului etc.

Cererea turistica raspunde unei necesitati specifice, uneori in categoria nevoilor de lux, sdau a necesitatilor ce privesc un anumit status.

Pe fondul progresului economic si social, nevoia de turism este asociata necesitatilor de siguranta, de refacarea a organismului si, de multe ori perceputa ca o prioritate; astfel, ponderea plecarilor in vacanta, in totalul populatiei este relativ ridicata in tarile dezvoltate- cca 80% in Suedia, peste 70% in Elvetia si Norvegia, 65% in SUA si Anglia, 55% in Franta etc, cu tentinda de crestere.Convertirea crererii in consum este determinata de conditiile economico-sociale si de motivatii. Exista 2 mari categorii de factori:I. Determinanti economico-sociali venituri, preturi, tipm liber, dimensiunile si structura populatiei- cu rol stimulativ sau restrictiv, imprima cerereii o anumita elasticitate si evolutie.

II. Deterimanti motivationali genereaza un anumit mod de manifestare al cererii si consumului. Cercetarea impactului personalitatii asupra deciziei de cumpare si comportamentului de consum turistic a permis identificarea a 5 tipuri psihologice:

turisti psihocentrici

turisti cvasipsihocentrici

turisti mediocentrici

turisti cvasilaocentrici turisti alocentrici

Turistii psihocentrici- concentrati pe problemele personale, adesea nelinistiti si tematori, cautind securitatea prefera vacantele in statiuni cunoscute, familiare, situate mai aproape de resedinta permanenta; ei solicita aranjamente organizate si deseori se limiteaza la utilizarea exclusiva a serviciilor din pachetul de vacanta.

Turistii alocentrici- increzatori in fortele proprii, dispusi sa incerce noi experietne, cauta varietatea, aventura; ei solicita calatorii individuale la distante mari, spre destinatii exotice; o gama larga de servicii, in afara celor cuprinse in pachetul de vacanta-standard.

Cea mai mare parte a turistilor are caracter mediocentric.

2.Labilitate in motivatii

3.


Recommended