160 DIVERSITATEA OFERTEI OCUPAğIONALE A PIEğEI MUNCII ÎN CALITATE DE FACTOR AL MODERNIZĂRII STRUCTURILOR ECONOMICE DIN MEDIUL RURAL MOLDOVENESC V.1. Structura ocupaĠională a populaĠiei din Moldova la nivelul anului 2002, premiză şi consecinĠă a conturării relaĠiilor de subordonare urban/rural Scopul acestei analize caută să raspundă unei necesităĠi iminente în cercetarea mediului rural, care susĠine că dezvoltarea comunităĠilor rurale este în strictă dependenĠă faĠă de caracteristicile socio-economice ale populaĠiei, implicând situaĠii pozitive acolo unde diversitatea socio-profesională este ridicată şi dimpotrivă situaĠii negative acolo unde specializarea agricolă conduce la monocromatică profesională. În funcĠie de dispunerea populaĠiei rurale pe cele trei sectoare ale economiei se pot distinge următoarele categorii de aşezări: 1. LocalităĠi cu o structură ocupaĠională a populaĠiei de tip modern, cu predominarea activilor în terĠiar şi secundar, având sub 30% proporĠia activilor din sectorul primar Cele mai reprezentative grupări de astfel de localităĠi sunt individualizate în vecinătatea marilor oraşe ale Moldovei, acolo unde transferul de capital uman a presupus consolidarea unor relaĠii de dependenĠă dintre oraşul propriu-zis şi aureola urbană polarizată, relaĠii exacerbate în perioada de tranziĠie de procesele de periurbanizare, contraurbanizare sau de exurbanizare a industriei. Acolo unde proliferarea funcĠiilor polarizatoare ale oraşului au fost materializate pe direcĠii de tip tentacular, prezenĠa aşezărilor rurale cu profil profesional modern se manifestă cu tendinĠă radiară, aşa cum este cazul Iaşilor, înconjurat pe direcĠiile principale de dezvoltare de localităĠi cu funcĠii secundare şi terĠiare. În cazul acestui tip de localităĠi, vechimea inserĠiei de capital urban este diferită de la caz la caz, deşi frecvent originea lor coincide cu extinderea localităĠilor dormitor 1 sau sunt rezultatul unei etape de dezvoltare periurbană din perioada practicării politicilor oraşului închis (1981-1989). De asemenea, pe 1 Provenite din politicile comuniste de amenajare a teritoriului localitățile dormitor reprezintă frecvent corolarul spațial al formelor de concentrare tehnică a uzinelor din sectorul secundar, care în căutarea avantajelor comparative și în inerția unor comportamente spațiale divergente se grupează după principii fordiste, modelate de atitudini etatiste, conturând areale periferice marilor orașe, echipate ethnic, care beneficiază de forță de muncă ieftină, slab sindicalizată și care în țările care au cunoscut economia centralizat-planificată au purtat denumirea de platforme industriale.
Înă func ieă deă dispunereaă popula ieiă ruraleă pe cele trei sectoare ale economieiăseăpotădistingeăurm toareleăcategoriiădeăaşez ri:
1. Localită i cu o structură ocupa ională a popula iei de tip modern, cu predominarea activilor în ter iar şi secundar, având sub 30% propor ia activilor din sectorul primar
Celeămaiă reprezentativeăgrup riădeăastfelădeă localit iă suntă individualizateăînăvecin tateaămarilorăoraşeăaleăMoldovei,ăacoloăundeătransferulădeăcapitalăumanăaăpresupusă consolidareaă unoră rela iiă deă dependen ă dintreă oraşulă propriu-zisă şiăaureolaăurban ăpolarizat ,ărela iiăexacerbateăînăperioadaădeătranzi ieădeăproceseleădeăperiurbanizare, contraurbanizare sau de exurbanizare a industriei.
industrializante:ă axaă Siretuluiă Inferioră structurat ă socio-funcțional de navetismul c treă Combinatulă Metalurgică deă laă Gala i,ă axaă Bistri eiă laă sud-estă şiă laă vestă deăPiatra-Neam ,ă propulsat ă deă industriiă chimice,ă deă prelucrareă aă lemnuluiă şiă aleăenergeticii,ăprecumăşiădeăactivit ileădeăexploatareăşiădeăprelucrareăaăcalcaruluiădin comunaăTaşca. 2Pondereaăter iaruluiăînăcadrulăpopula iei din localitatea Valea Lupului a ajuns în anul 2002 la peste 45%,ădeşiăînainteădeă1990ănuăreprezentaămaiămultădeăoătreimeădinătotalulăactivilor,ăînăschimbăTomeştiiăîşiăp streaz ăunăprocentăridicatădeăpopula ieăactiv ăînăsecundar:ăaproapeă60%ălaănivelulăanului 2002.
162
Acoloăundeăinterven iaăindustrializ riiădinăperioadaăcomunist ăaăfostăşiămaiăagresiv ,ă respectiveleă structuriă teritorialeăapară şiă înăperimetrulăpolarizator al unor oraşeă deă rangă IIă laă nivelă jude ean,ăcumăesteăcazulălocalit ilorăGâşteşti,ăLuncaă şiă Bl geştiă înă apropiereaăPaşcanilor,ă sauă reuşescă s ăcoaguleze structuri mai complicate de tipul micro-aglomer rilorăurbane, cu profil industrial complex, aşaă cumă seă întâmpl ă înăcazul spațiului rural integrat regiunii mai dinamice din punct de vedereă economică situat ă peă cursulămijlociuă ală Trotuşuluiă (spa iulăintermediară situată întreă Oneştiă şiăMoineşti).ă
2. Localită i cu o structură echilibrată a popula iei active pe cele trei sectoare ale economiei, având mai puțin de 50% activi antrena i în sectorul primar
Repetândăcaracteristicileăsatelorăperiurbanizateădinăprimaăclas , localit ileăde la acest nivel se deosebesc de primele prin întârzierea proceselor de exurbanizareăşiăperiurbanizare,ăfiindăvorbaădespreăsateăaflateăînăcâmpulăunorăcentreăpolarizatoare,ăcareăauăbeneficiatăcelăpu inăînăfazaăsuburbaniz riiădeămaiămulteăsituri prolificeă extinderiiă teritoriale.ă Aşaă esteă cazulă structuriloră periurbaneă aleăBotoşanilor,ă Suceveiă sauă aleă Bac ului.ă Înă cazulă Iaşilor,ă maiă dinamică teritorialăcomparativă cuă exempleleă anterioare,ă acesteă situa iiă seă reg sescă dincoloă deă primaă
Figura 65 – Diagrama triunghiulară a struc-turii profesionale a popula iei din Moldova
3. Localită i rurale cu o propor ie de peste 50% a activilor în primar, dar cu prezen a unui sector secundar ce antrenează peste 10% din popula ia activă şi cu o slabă reprezentare a sectorului ter iar
4. Localită i rurale cu o propor ie de peste 50% a activilor în primar, dar cu prezen a unui sector ter iar ce antrenează peste 10% din popula ia activă şi cu o slabă reprezentare a sectorului secundar
5. Localită i cu o structură profesională a populației dominant agrară, având cel pu in 90% din activi antrena i în sectorul primar
Spre deosebire de celelalte clase, elementele de la acest nivel se caracterizeaz ă prină ceaă maiă mareă capacitateă deă aă consolidaă structuriă teritorialeăcompacte,ă cuă caracteră continuu,ă dependenteă deă absen aă for eloră polarizatoareă aleălocalit țiloră urbane,ă amplasateă periferică laă nivelă jude ean,ă înă unit iă fizico-geograficeăomogene,ădarăcuăaccesibilitateăredus ,ădominateădeăunămodătradi ionalăde utilizare a terenuluiă şiă înzestrateă cuă for eă umaneă slabă calificateă şiă cuă spirităantreprenorial foarte modest.
Înănordulăregiuniiăatrageăaten iaăarealulăvastăcareăseădesf șoar ăsubăformaăuneiăfâşiiăcareăîncepeădeălaăfrontieraăcuăUcraina,ătraverseaz ăDealurileăIb neştilorăşiăajunge din nou în Valea Prutului la frontiera cu Republica Moldova, trecând peste interfluviileă dintreă Başeu,ă Jijiaă şiă Volov .ă Suprapunându-se peste un areal predominantă agricol,ă popula iaă dină nordulă jude uluiă Botoşaniă nuă beneficiaz ă deăaceleaşiăavantajeăaleăunorăzoneăcuăprofilăasem n tor,ăprecumăsuntăceleădinănordulăşiăcentrulăSucevei,ăsuperiorăpolarizateădeăfunc iileădeădeservireăaleălocalit ilorăurbane şiăintegrateăînăstructuriăcomercialeăcareădep şescăsferaălocalului,ăinfra-regionalului şiăchiarăaăregionalului.ăEsteăadeav ratăc ăacoloăundeăoraşulăîşiăfaceăapari ia,ăfieăşiădeădimensiuniă reduse,ă reuşeşteă s ă diversificeă paletaă deă activit iă aleă economiei, remarcabilă fiindă faptulă c ă aceast ă diversificareă seă realizeaz ă înă contextulăvalorific riiă produseloră specificeă economiiloră rurale:ă industriaă alimentar ă aă
165
produseloră lactateă cuă puncteă deă prelucrareă laă Darabani,ă Şendriceni,ă S veni,ăCo uşca,ă R chi iă şiă P ltinişă sauă industriaă mor rituluiă şiă panifica ieiă prezent ă înăfiecareăcentruădeăcomun .
interesădeosebităpentruăcentreleăurbaneădeăm rimeămedieăşiămare,ăauăfracturatăinjustăspa iulă rurală moldav,ă impunându-iă evolu iiă disjuncte: într-oă anumit ă m sur ă seăpoateăvorbiădespreăoădeteriorareăaărela iilorătradi ionale,ăaspectăcorelatăcuăcreştereaămobilit iiărural-urban,ăsauădimpotriv ăs-a putut constata o afundare într-un model patriarhal,ă înă careă auă ă predominată rela iileă socio-economice de tip premodernist, refractareăantreprizeiăşiăcolabor riiătrans-locale.
pentru dezvoltarea mediului rural, au fost contracarate de limitele unor regiuni geografice dejaă decupate,ă incapabileă s ă redistribuieă înă modă egală beneficiileăintegr riiăînăstructurileăeuropene.ă
Noileăasambl riăteritorialeădeătipulăspa iilor plan, axate pe aceste probleme aleădiminu riiădiferen elorădeădezvoltareăinterregional ăşiăintraregional , nu au adus rezultateă concrete,ă niciă m cară acoloă undeă frontiereleă fictiveă aleă preten ioaselorăorganismeăteritorialeăauăignoratăimportan aăunorădelimit riăcuăcaracterăistoric3.
diferen iată fa ă deă pia aămuncii,ă ună factoră esen ială ală stabilit iiă demograficeă şiăposibilă motoră ală unoră mobilit iă centripete,ă careă s ă influen ezeă prosperit iăeconomiceăşiăsocialeădincoloădeăscaraălocal .
Esteăadev ratăfaptulăc ,ăînăcontextulărealăalăsatuluiăromânesc,ăposibilit ileădeă aă ac ionaă peă pia aămunciiă suntă reduseă şiă depindă de calitateaă for eiă deămunc ,ăprecumă şiă deă num rulă ei,ă satuluiă fiindu-i în mod logic prioritare doar anumite activit i,ă dep şireaă acestoraă conferindu-iă calit iă urbane,ă astfelă încâtă stabilitateaăacestorăcomunit iădepindeă înămareăm sur ădeăprevalen aăunorăactivită i specifice sistemului socio-economic rural,ă singureleă apteă s ă r spund ă unoră necesit iă deăintegrareă comunitar ,ă precumă şiă interesuluiă deă aă men ineă ună deficită câtă maiădiminuat în raport cu concurentul genetic – oraşul.
legumelor; 40. Comer ă cuă ridicataă ală c rniiă şiă
produselor din carne; 41. Comer ă cuă ridicataă ală produseloră
lactate,ă ou lor,ă uleiuriloră şiăgr similor;
42. Comer ă cuă ridicataă ală materialuluiălemnosăşiădeăconstruc ii.
169
Localit ileăde in toareădeăfirmeăactiveăînăacesteădomeniiăaleăeconomieiăauăfost considerate ca fiind avantajate în câştigareaăunuiărolăspa ialăprimordialăînăceeaăce priveșteăintegrareaăşiădezvoltareaăpeătermenălungăaăcomunit ilorăs teşti.ă
Conformăacestuiăprincipiu,ăînăfunc ieădeănum rulădeăfirmeăpeălocalitate,ădeădiversitateaăacestorăactivit iăpeădomeniiăaleăeconomieiăşiăînăfunc ieădeănum rulădeăsalaria i,ăaşez rileăauăfostăclasificateăpeă5ăniveluriăierarhice:ălocalită i cu func ii de deservire locală, localită i cu func ii de polarizare locală, localită i cu func ii de polarizare zonală, localită i cu func ii de polarizare microregională (aferente scării județene) şi în final localită ile cu func ii de polarizare regională.
Fiecare dintre aceste niveluri sortate ierarhic surpind anumite categorii de necesit iăaleăaşez rilorărurale.
În concluzie, la nivelul acestei clase vor fi amplasate cele mai dinamice dintreă aşez rileă ruraleă luateă înă considerare,ă precumă şiă celeămaiă pu ină func ionaleădintreă oraşeleă Moldovei,ă afectateă deă restructur ri,ă şomaj,ă dominateă deămonoindustriileădezvoltateăînăperioadaăcomunist ăsauădeăindustrii recente cu capital str ină şiă foarteă mobileă înă spa iu,ă precumă industriileă textile, industriaă prelucr riiă
170
tutunului etc. Centrele de polarizare zonală auă particularitateaă deă aă exercitaă func iiă cuă
caracterădivers,ăeleăfiindăaproapeăîntotdeaunaăoraşeădeătalieămic ăspreămedie,ărareoriămiciă centreă industrialeă r maseă înc ă dinamiceă sauă periferiiă integrateă aleă marilorămunicipii ale Moldovei, care au evoluat în calitate de cartiere dormitor în epocile anterioare,ăsauăsuntăsursaăunorăspecula iiăantreprenorialeăîn prezent.
Acesteălocalit iăreuşescăs ăindeplineasc ăunărolăteritorialămultiscalar,ăpeădeăo parte fiind desprinse realativ recent din domeniul ruralului, din acest punct de vedereă eleă p strândă anumiteă tr s turiă tradi ionaleă aleă sectoruluiă economic,ă cuăpredominareaăactivit ilorădeăprelucrareăprimar ,ă sauăchiarăcuăefectiveănumeroaseăaleăpopula ieiăactiveăînăagricultur ,ăpeădeăalt ăparteăeleăreuşescăs ădevin ăescale în receptareaăoric rorăinova iiăceăseăîndreapt ădinspreăpaliereleăurbaneăsuperioareăc treăbazaăsistemuluiădeăaşez ri.
Prezen aă loră înă spa iuădevineă astfelă vital ă pentruăposibilitateaă emancip riiăunor noi centre de dezvoltare în mediul rural, fiind din acest punct de vedere cu atât maiăutileăcuăcâtăsuntăseparateăîntreăeleădeăspa iiăruraleădinăclasele inferioare.
Prină prismaă acestoră func ionalit iă multiple,ă razaă deă polarizareă aă acestorăcentreă poateă fiă extins ă pân ă laă izocroneleă deă 25-30 de minute, dincolo de aceste limite de timp fiind concurate de centrele de ordin superior.
Într-o clasificare la nivel județean s-aă considerată c ădină aceast ă clas ă facăparteă urm toareleă așez ri :ă Buhuşi,ă Târguă Ocnaă şiă Poduă Turculuiă pentruă jude ulăBac u,ăDarabani,ăS veni,ăBuceceaăşiăR chi iăpentruăjude ulăBotoşani,ăTârguăBujorăşiă Matcaă pentruă jude ulă Gala i,ă Târgu Frumos,ă Poduă Iloaiei,ă Tomeşti,ă ValeaăLupului,ă Cotnari,ă pentruă jude ulă Iaşi,ă Bicaz,ă S vineşti,ă D muc,ă Poianaă Teiului,ăHangu,ăGrin ies,ăCeahl u,ăBicazuăArdelean,ăDumbravaăRoşieăpentruăNeam ,ăSiret,ăVicovu de Sus, Sfântu Ilie, Vama, Marginea, Sadova, Moldovi a,ăPojorâtaăpentruăjude ulăSuceava,ăAdjud,ăPanciu,ăOdobeşti,ăNerejuăpentruăjude ulăVranceaăşiăniciăoălocalitateănuăaăindeplinităcondi iileăpentruăjude ulăVaslui.
La nivelul centrelor de polarizare microregională au fost incluse toate localit ileăcareădep şescăunănum rădeă50ădeăsocieta iăactiveă înădomeniiă specificeăeconomiloră ruralului,ă înăacesteă condi iiă eleăbucurându-se de o mare capacitate de atrac ieă aă for eiă deămunc ,ă greuă deă estimată înă distan e-timp, de unde a rezultat o polarizareăindependent ăfa ădeătimpiiădeădeplasareăc treăacestea.
Pentruă aă în elegeă modulă deă construc ieă aă indicatoriloră par ialiă se poate exemplificaă prină prezentareaă formuleiă pentruă calculareaă accesibilit iiă fa ă deăcentreleădeăpolarizareălocal ăaăfor eiădeămunc ăşiăanume:
Humorului,ă Vatraă Dornei,ă F lticeniă şiă R d u iă pentruă Suceava,ă Huşi şi Bârlad pentru jude ulăVaslui.ăJude ulăVranceaănuăbeneficiaz ădeăastfelădeăcentreădeăpolarizare.
172
, unde:
Psl - num rulă deă angaja iă dină localitateaă polarizat ,ă careă îşiă desf şoar ăactivitatea în propria localitate;
Pentruăc ărisculăprincipalăalăuneiăanalizeăpeăbaz ădeăindiciăcalitativiădeătipănega ie/afirma ieă îlă constituieă subreprezentareaă sauă suprareprezentarea,ă seă vaărecurge la ponderarea acestora cu date demografice de tip cantitativ, în cazul de fa ănum rulătotalădeăsalaria iădinălocalitateăşiănum rulădeăsalaria iăcareăactiveaz ăînăpropria localitate.
1. Localită i amplasate privilegiat în sistemul de aşezări, având func ii complexe şi fiind foarte bine echipate în activită i specifice așezărilor rurale
Categoriaăcuprindeădoarăprimeleă5%ădintreălocalit ileăMoldoveiăierarhizateădescendentădeăclasificare,ăînădomeniileăspecificeăagriculturii,ădiferen ele intraclas ăfiindăconsiderabileăchiarăşiăînăacesteăcondi ii,ă inândăcontădeăprezen aăunorălocalit iă
Figura 66: Reparti ia geogra-
fică a aşezărilor care dispun de func ii de deservire locală în activită i specifice rurarlui
175
urbane,ă clară detaşateă gra ieă unuiă num ră foarteă ridicată deă salaria iă înă propriaăeconomie.
2. Localită i care beneficiază de un procent ridicat al popula iei salariate în cadrul propriilor activită i specifice așezărilor rurale, dar cu numeroase efective atrase în mobilită i de tip navetist
Doară înă jude ulă Vasluiă paralelismulă amintită esteă maiă pu ină nuan at,ăcaracterul liniar observat în celelalte contexte fiind înlocuit de unul conglomerativ, manifestată înă jurulă principaleloră centreă urbaneă (Vaslui,ăBârlad,ăHuşi)ă sauă chiară aăunoră localit iă ruraleă dinamiceă în perioada post-comunist :ă arealulă formată deăBerezeni,ăSatuăNouăşiăVetrişoaia.
3. Localită i care nu beneficiază de societă i active în domenii specifice pentru economia așezărilor rurale, dar sunt bine reprezentate de salaria i din alte ramuri ale economiei
În cea mai mareă parteă esteă vorbaă despreă localit iă dină mediulă montan,ăamplasate în interiorul unor zone bine dezvoltate în care nu sunt înregistrate sediile socialeăpentruăniciăoăsocietateăeconomic ,ădarăcareăbeneficiaz ădeăproximitateaăsauăde interesul unor investitori externi, cel mai concret exemplu fiind cel al Dodenilor dezvoltat pe baza lohn-ului,ă sauă ală satuluiă Poianaă Negriă înă jude ulă Suceava,ădezvoltatăpeăbazaăexploat riiăşiăprelucr riiăapelorăminerale.
Înă celelalteă jude eă acesteă exempleă apară multă maiă izolată şiă suntă frecventăfosteă sateă incluseă recentă înă teritoriulă administrată deă oraşe:ă Bahnariă înă cazulăVasluiului,ă M n stioaraă şiă P dureni,ă cartiereă aleă Siretului,ă Șold neştiiă şiă TarnaăMare arondate F lticenilor,ă Parpani a,ă Poiana,ă Valeaă Mareă înă cazulă Negreştilor,ăGâşteştiă şiă Luncaă caă p r iă componenteă aleă Paşcanilor,ă Sată Nouă şiă Petricaniă înăcalitateădeăcartiereăaleăS venilor.
4. Localită i care nu beneficiază de societă i active în domeniile specifice
așezărilor rurale, fiind deficitare în popula ie salariată comparativ cu popula ia totală
Valorileă sc zuteă aleă raportuluiă dintreă num rulă deă salaria iă înă localitateă şiănum rulă totală deă salaria iă indic ă oă mareă dependen ă aă acestoră localit iă fa ă deăoraşulă învecinată sauă dimpotriv ă oă izolareă accentuat ă fa ă deă re eauaă urban ,ă darăbeneficiindădeăatractivit iă localeăaleă for eiădeămunc .ăPentruăprimaăsitua ieăpotăfiă
5. Localită i izolate care nu dispun de societă i active în niciunul din sectoarele economiei, fără să îndeplinească rol administrativ, având indicele de dependen ă a popula iei inactive foarte ridicat
Comparativ cu aspectele care au fost înregistrate în cazul analizei binomialeăaăcapacit iiădeădeservireălocal ,ăseăobserv ăanumiteămodific ri: - disparăînătotalitateăamplasamenteleăslabădeserviteădinăzonaămuntoas ăaăBucovinei,ă
unde absen aăpropriilorăinvesti iiăesteăînlocuit ădeăprezen aăunuiăpersonalăsalariatănumeros,ăfenomenăexplicabilăprinăaportulăinvesti ionalăexogen;
- esteămaiăpu inăevidentăarealulăslabădeservităalămun ilorăTarc uăşiăGoşmanu,ăundeălocalit iă precumă Cazaciă sauă Brateş,ă sunt ridicate în clasament de efectivele salariateăînăpropriaălocalitate,ăcuănumeroşiăactiviăînregistra iăînăsectorulăsecundar,ărealit ți care uneori trebuiesc analizate cu anumite reticențe așa cum este cazul Schituluiă Tarc u,ă pentruă careă pozi ionareaă în ultimaă clas ă esteă maiă potrivit ăinândăcontădeănum rulăfoarteăredusăalăpopula ieiăsalariateăprecumăşiăalăpopula ieiă
Scopul acestui demers este de a diminua pe cât posibil subreprezentarea sauă dimpotriv ă suprareprezentareaă unoră localit i,ă fiindă favorizate,ă atât de partea aşez rilorăpolarizatoareăcâtăşiădeăparteaăcelorăpolarizate,ăvalorileăcâtămaiăridicateăaleăraportului, demonstrându-seă astfelă prezen aă uneiă cereriă satisfacuteă deă ofertaă deămunc .
- zone de dispersie întâlnite în restul teritoriului, sunt mai concret organizate în CâmpiaăColinar ăaăJijiei,ăcareăseăbucur ădeăoăfoarteăbun ăreparti ieăaăacestuiătipăde localitate, aspect care va avantaja pe ansamblu unitatea fizico-geografic .ăTendin eă deă dispersieă uniform ă suntă sesizabileă şiă înă partaă sudic ă aă PodişuluiăSucevei,ădarăcuătendin eădeăconcentrareăc treăSiretăsauăE85.
În interiorul izocronei de 10-15ă minuteă dispunereaă localit iloră indic ăperiferiaăzonelorădeăinfluen ăaăprincipalelorăcentreădeăpolarizareălocal ,ăastfelăîncatăeleăsuntăfrecventăsituateăînăzonaădeăinterferen ăaăpolariz riiăexercitateădeăcentreăcuăteritorialitateă distinct ,ă deă undeă rolulă loră foarteă importantă înă prefigurareaă unorăpozi iiă careă necesit ăinterven ionismă pentruă dezvoltareăteritorial ,ă uneleă dintreă acesteăaşez riă putândă recreionaăstructurile de polarizare ale ofertei deămunc .
Înă Podişulă Covurluiului eleă suntă evidenteă prină opozi iaă cuăstructurile longitudinale pe care se orienteaz ă axeleă rutiere,ă marcândăpozi iiădeăinterfluviuăcuăoăoarecareătendin ă deă simetrieă fa ă deăprincipaleleă traseeă aleă rela iilorăspa ialeă caracteristiceă jum t iiănordice aă jude uluiă Gala i:ăCostacheăNegri,ăGrivi a,ăB leniă şiăCorniă întreă axaă Siretuluiă şiă ceaă aăChinejei,ă Cavadineştiă şiă Suceveniăîntreă aceastaă dină urm ă şiă ValeaăPrutului.
Înă aceeaşiă m sur ă laăinterferen aă zoneloră deă polarizareădintreă F lticeni,ă Paşcaniă şiăBotoşani,ăseăinsereaz ăună teritoriuărelativ slab polarizat, unde mai
Figura 68: Accesibilitatea poten ială a for ei de muncă din domenii specifice ruralului fa ă
Prinăînsumareaăcelorătreiărapoarteădintreăpopula iileăsalariateăînălocalitateăşiăceleă totaleă şiă împ r ireaă înă finală laă dublulă distan eiă deă parcursă seă ofer ă ună rolăprimordială accesibilit iiă popula ieiă c treă centreleă deă polarizare, în timp ce rolul indicilor socio-economici devine subsidiar, dar nu este superfluu, el având capacitateaădeăaăac ionaăcaăfactorădeădiscriminareăînăstabilireaăclaselor.
Figura 69 : Reparti ia teritorială a aşezărilor cu func ii economice de deservire locală
1. Centre de polarizare locală care dispun de 3 sau mai multe societă i active în cel pu in două dintre domeniile specifice așezărilor rurale, au un număr mare de salaria i la nivelul propriei localită i, raporta i atât la numărul total de salaria i cât şi la nivelul popula iei totale
Fa ă deă mediaă laă nivelă regională deă aproximativă 40,3ă km2 pentru fiecare centruăpolarizatorăseăînregistreaz ăurm toarele abateri: - jude ulăGala iăesteăaparentăcelămaiăslabădeservitădeăcentreleădeăpolarizareălocal ăcuă
un raport de 48,02 km2 pentruă fiecareă centruă deă polarizareă local ,ă urmatăîndeaproapeă deă jude ulă Bac uă cuă ună raportă deă 47,97,ă abateriă pozitiveăînregistrându-seăşiăînăcazulăjude elorăSuceavaăcuăoăvaloareădeăpesteă46,ăprecumăşiăpentruăjude ulăVasluiăcuăpu inăpesteă41ădeăkm2 la fiecare localitate polarizatoare;
- singurulăjude ăcuăoăvaloareăfoarteăapropiat ădeămedieăesteăjude ulăBotoşani,ăundeăfiecare pol de deservireăaăfor eiădeămunc ărural ădispuneădeă40.5ăkm2.
- jude eleăceleămaiăavantajateădeăraportăsuntăînăordineădescendent :ăNeam ăcuădoară32.04 km2 polariza i,ăurmatădeăVranceaăşiăIaşi,ăambeleăcuăaproximativă35ăkm2.
Acestă indiceă prezint ă numeroaseă inconvenienteă prină simplulă faptă c ,ă înăfunc ieă deă unit ileă fizico-geografice peste care se suprapun diversele centre de polarizare,ă seă potă deosebiă ampleă deform riă aleă suprafe eloră polarizate,ă înă uneleăsitua iiăproliferândăconcentr riăaşaăcumăseăîntâmpl ăînăcazulăv ilorăşiădepresiunilorădin arealul montan, altele probând dispersii radiare ca în cazul Câmpiei Colinare a Jijieiăsauădimpotriv ădispuneriăaxialeăînălungulăv ilorăsauăaărutelorăprincipale:ăValeaăBârladului,ă aă Siretului,ă aceastaă dină urm ă conform ă în linii generale cu drumul european E85.
Pentruăponderareaărealativ ăaăindiceluiăseăpoateăfaceăuzăşiădeănum rulătotalădeă localit iă dină fiecareă unitateă jude ean ă înă parte,ă laă ună num ră maiă mareă deălocalit iărezultândăînămodănormalăunăindiceămaiăslab,ăfiec rui centru polarizator în parte revenindu-iă ună efortă teritorială maiă ridicat,ă comasareaă teritorial ă fiindă unăavantajăînăacesteăcondi ii.
Înăfineăceleădou ătipuriădeăraporturiăpotă fiăsintetizateăîntr-un singur raport careăpoateăfunc ionaăsubăformaăunuiă indice al reparti iei teritoriale a centrelor de polarizare locală.
185
, unde:
Ir esteăindiceleădeăăraparti ieăteritorial ăaăcentrelorădeăpolarizareălocal ; S - suprafa aăînăkm2 aăunit iiăadministrative; Ns - num rulătotalăalăsatelorădinăunitateaăadministrativ ăstudiat ; Ncp - num rulăcentrelorăpolarizatoare.
2. Localită i care nu dispun de capacită i proprii de polarizare a for ei de muncă din activită i specifice așezărilor rurale dar care dispun de salaria i din astfel de domenii, fie în unele antreprize locale fie polariza i de centre de ordin superior.
Aşez rileă incluseă înă aceast ă clas ă recunoscă oă dispunereă preferen ial ă înălungulămarilorăaxeădeăcomunica ie,ăfiindădinăacestăpunctădeăvedereăavantajateădeăoădistan -timpărelativăscurt ăp n ălaăcelămaiăapropiatăbazin de for ă de muncă9
:
- cele mai evidente dispuneriădeăacestătipăseăînregistreaz ăînăjude ulăGala iăînă lungulă drumuluiă na ională 25,ă undeă atrac iaă exercitat ă deă reşedin aă deă jude ă seăresimteăpân ăînăcomunaăLieşti,ălaănordădeăaceastaăindividulaizându-se treptat zona deă influen ă aă Tecuciului,ă explicândă într-oă anumit ă m sur ă necesitateaă deveniriiăurbaneăaălocalit iiăLieşti10 înăparteaămedian ăaăacestuiăspa iuăintermediarădelimitatădeăceleădou ămunicipiiăg l ene.
3. Localită i mediu polarizate de centrele de ordin superior, beneficiind de
capacită i de deservire locală atât în activită i specifice așezărilor rurale, cât şi gra ie unor func ii administrative
Dezvoltateădină rândulă localit ilorănepolarizate,ăaşez rileă specificeăacesteiăclaseăseăbucur ădeăredinamizarea unor mici centre cu caracter local, pe baza unor industriiădeăprelucrareăprimar ,ăoreintându-şiăanumiteăefectiveăc treăacesteăsurseădeăsalarizare.ăÎnăacelaşiă timpăeleăsuntăavantajateădeăpozi ionareaăpeăaxeămodernizate,ăastfel încât timpii de deplasareănuădep şescădecâtărareoriă10ăminute.ăAşaăesteăcazulăaănumeroaseăsateăamplasateă înăzonaămontan ăbeneficiindădeăcreştereaăactivit ilorădină domeniulă agroturismului,ă completateă cuă tradi ionaleleă activita iă deă exploatareăforestier ă sauăminier :ă sateă componenteă aleă comuneloră Crucea,ăGârcina,ă Tarc u,ăBrodina.
Frecventăesteăvorbaădespreăcentreădeăcomun ăavantajateădeăprezen aăunuiăpersonală adimnistrativ,ă careă ajut ă laă ob inereaă unuiă raportă echilibrată înă ceeaă ceăpriveşteăpopula iaăsalariat ,ă înăspecialăcândăsunt amplsateărelativăproximalăfa ădeăalteă centreă deă comun ămaiă dinamiceă ce-şiă sus ină propriileă investi ii:ăCord reniă şiăSantaăMareăînăjude ulăBotoşani,ăRuginoasa,ă ibanaăşiăchiarăCoarneleăCapreiăînăIaşi,ăPriponeştiăînăjude ulăGala i,ăSt ni aăînăjude ulăNeam ,ăRebriceaăşiăŞtefanăcelăMareăînăjude ulăVaslui,ăC iu iăînăjude ulăBac uăsauăTâmboiestiăînăVrancea.
4. Localită i slab polarizate de centrele de deservire locală, fară să beneficieze de activită i complementare economiilor rurale, având un indice de dependen ă a popula iei inactive ridicat
5. Localită i nepolarizate sau foarte slab polarizate de către centrele de deservire locală în activită i specifice așezărilor rurale, deprivate de capacită i de angajare locală
Înă consecin ,ă prinăponderareaă peă careă oă realizeaz ăcoeficien iiă deă concentrareă aăpopula ieiă salariate,ă voră puteaă fiăobservate care sunt arealele reale de polarizare exercitate de aceste centre zonale, suprareprezent rileă fiindădiminuate acolo unde polariz rileăsuntăpracticăabsente.
Figura 70: Accesibilitatea specific fa ă de centrele de polarizare zonală a for ei de muncă
din domeniile specifice ruralului
190
zonal ă seă observ ă oă strâns ă dependen ă aă pozi ion riiiă localit iloră înă sistemulăteritorială ă fa ă deă re eauaă modernizat ă aă inafrastructuriiă rutiere,ă astfelă încâtă aparătendin eătentaculareăaădispuneriiă localit ilorăcuăfavorabilitateăridicat ăpentruăpia aămuncii, dispuneri care sunt exagerate acolo unde dimensiunea foarte mare a centreloră deă deservireă aă for eiă deă munc ă esteă înso it ă deă artereă deă impor an ăna ional ă sauă european .ă Esteă cazulă devia ieiă europeneăE583ă întreă oraşeleă Iaşiă şiăRoman,ăînălungulăc reiaăseăobserv ăoăconcentrareăaccentuat ăăaăaltorăcentreăzonaleădeătalieăinferioar ăcelorădou ămen ionate,ăceeaăceăexplic ăslabaădeservireă ăaăpie eiămunciiă dină mediulă rurală dină jude ulă Iaşiă dină cauzaă absen eiă leg turilorăperpendiculare pe linia de contact dintre CâmpiaăColinar ăaăJijieiăşiăPodişulăCentralăMoldovenesc.
Înă alteă situa ii,ă prezen aă unoră centreă cuă resurseă discutabileă deă polarizareăesteă estompat ă deă juxtapunereaă loră fa ă deă centreămaiămari,ă capabileă s ă leă preiaărolulă teritorial:ă esteă cazulă localit iloră Sfântuă Ilieă şiă Bosanciă înă proximitateaăSucevei,ă aă C t m reştiloră şiă aă R chi iloră înă cazulă Municipiuluiă Botoşani,ă aălocalit iloră Pojorâtaă şiă Sadovaă înă continuareaă Municipiuluiă CâmpulungăMoldovenescăsauăaălocalit iiăMatcaăsituat ăfoarteăaproapeădeăTecuci.
Exist ădoarăoăsingur ăaşezareăclasat ăcaăavândăcapabilit iădeăpolarizareălaăacest nivel și care este în acelașiătimpăindependent ăfa ădeăcontrolulăuneiăaşez riăurbaneă deă ordină superior,ă respectivă comunaă Nereju,ă careă efectueaz ă ună rolăsupradimensionat pentruăvastaăzon ăslabăpolarizat ădeăfuncțiile urbane din vestul și sud-vestul județuluiăVrancea,ăcuăoăvizibil ăconcentrareăpeăValeaăZ balei.
Laă polulă opusă arealeleă deă slab ă polarizareă reg sescă ă zoneă compacteăamplasateăprioritarăînăjum tateaăestic ăaăMoldovei, unde frontiera de est impune o rigiditateăînăemancipareaăunorărela iiăurbigene,ăcreândăstructuriăteritorialeădetaşateădeăpoliiăprincipaliăaiăproduc ieiădeălocuriădeămunc .
Celeă maiă reprezentativeă pentruă aceast ă categorieă sută arealeleă situateă laălimita administrativ ă dintreă unit ileă jude ene,ă înă specială acoloă undeă centreleă deăpolarizareă zonal ă ocup ă pozi iiă excentrice,ă cuă statută preferențial în cadrul sistemuluiădeăaşez ri.ăCelămaiăconcludentăcazăesteăreprezentatădeăperiferiaăjude uluiăVaslui, cu protuberan eă c treă jude eleă vecine,ă înă principală c treă Bac uă şiă Iaşi,ăjude eăînăcareădispunereaăcapacita ilorăurbaneăseădezvolat ăaxial:ăzoneleădeăcontactăaleăCâmpieiăColinareă aă Jijieiă cuă unit ileă fizico-geograficeă vecineă înă jude ulă Iaşi,ăv ileă râuriloră Bistri a, Siretă şiă Trotuşă înă cazulă jude uluiă Bac u.ă Întrerupt ă deăprezen aă axeiă Bârladului,ă înă lungulă c reiaă coeficien iiă deă polarizareă atingă valoriăsuperioare mediei regionale, problema deservirii deficitare cu centre de rang zonal seăreiaălaălimitaăadministrativ sud-estic ăaăjude ului,ăcontinuându-se în jumatatea nordic ăaăjude uluiăGala i,ăcareăseăconfrunt ăcuăaceleaşiădeficien eăaleăsistemuluiădeăaşez ri.
Înăjum tateaăseptentrional ăaăregiunii,ăsitua iiăasem n toareăseăîntâlnescălaălimitaădintreăjude eleăIaşiăşiăBotoşani,ăundeăoraşulăIaşiăesteăamplasatăexcentricăfa ă
1. Centre de polarizare locală, care de in peste 10 societă i active în domenii fundamentale ale economiilor rurale, sau alte localită i foarte bine polarizate la nivel zonal, situate până în izocrona de 5 minute fa ă de centrul polarizator
2. Aşezări avantajate de pozi ionarea până în izocrona de 10 minute fa ă de centrele de polarizare zonală, dar deficitare în cel pu in unul din raporturile dintre numărul de salaria i activi în propria localitate, comparativ cu cei activi în alte localită i, sau polariza i de centre de dimensiuni mici, fie amplasate între izocrona de 10 şi 15 minute fa ă de centrele polarizatoare de dimensiuni mari
Esteăoăclas ă careă îmbrac ,ă subă formaăuneiă aureoleădeăpolarizareămaxim ,ăpozi iaăfavorizant ăaăelementelorădinăprimaăclas ,ăcuătendin eăv diteădeăextindereăînăsensul axelor de transport, ajungându-se pâna la juxtapuneri axiale a zonelor de polarizareădiferit .
Cele mai ample structuri teritoriale de aceste gen sunt individualizate în lungulădrumuluiăeuropeanăE85ăşiăaădevia iilorăacesteiaăc treăestăşiăc treăvest,ăundeăprezen aăunorăvechiăaşez riădeă tipăetap ăconducă laăpolariz riăeficienteăcuăcaracterăcontinuu,ădispuseăs ărezolveăcelăpu inăînăprofilălongitudinalăproblemeleătransferuluiă
Figura 71: Tipologia aşezărilor rurale în func ie de accesibilitatea poten ială fa ă de centrele zonale de polarizare a activită ilor specifice ruralului
193
Alte sectoare apar ca fiind într-un proces amplu de conturare a unor zone deă polarizareă superioar ,ă dispunerileă longitudinaleă fiindă însoti eă şiă deă proiec ii transversale, exemplul cel mai complicat oferindu-l arealul dintre Valea Sucevei, ValeaăSiretuluiăşiăcontactulădintreăPodişulăSuceveiăşiăCâmpiaăColinar ăaăJijiei,ăundeăal turiădeăceiădoiăpoliăregioanli:ăSuceavaăşiăBotoşani,ăpolarizez ăF lticenii,ăR d u ii şiăDorohoiul,ă ajutateă deă centreămaiămiciă uneleă dinamizateă recentă prină ob ienereaăstatutului urban: Siret12,ăSalcea,ăBuceceaăşiăDolhasca.
În fine, acolo unde centrele zonale sunt izolate în cadrul teritoriului, localit ileă ruraleă specificeă acesteiă claseă circumscriu zone de polarizare difuze în teritoriu,ăconformeăunorădirec iiăimpuseăfieădeăaxeleădeăcomunica ieăfieădeăprezen aăunorăcentreădeăpolarizareălocal ,ăcareăinducăconcentr riăaleăpopula ieiăsalariate.ăEsteăsitua iaă caracteristic ă norduluiă jude uluiă Botoşani,ă undeă centreleă deă dimensiuniămodesteăprecumăS veniiăşiăD r baniiăsuntăcompletateăteritorialădeăaşez riăruraleăcuăfunc iiădeădeservireălocal :ăHudești,ăCo uşca,ăP ltinişăsauăR dau i-Prut .
3. Aşezări dezavantajate de un raport dezechilibrat între popula ia activă în localitate şi cea salariată în alte localită i, amplasate între izocronele de 10 şi 15 minute fa ă de centrele polarizatoare de talie mare, sau alte aşezări bine reprezentate de salaria ii în propria localitate comparativ cu totalul lor, dar pozi ionate dincolo de izocrona de 15 minute fa ă de primul centru polarizator
Caracteristicăacesteiăclaseădeăaşez riăesteăamplsareaălaă limitaăcapacit ilorăde polarizare a centrelor de deservire a piețeiă muncii,ă resurseleă gravita ieiă fiindălimitateă deă for aă redus ă peă careă oă exercit ă uneleă dintreă acesteă centreă înă teritoriu,ăpropunândăactivit iăslabăremunerateăşiălipsiteădeăoăminim ădiversitate.ă
4. Aşezări amplasate deficitar fa ă de centrele de polarizare locală, frecvent dincolo de izocrona de 25 de minute, lipsite de structuri economice locale
sau polarizate de centre de talie mică
Suntă amplasateă înă continuareaă celoră dină clasaă anterioar ,ă avândă tr s turiăfoarteăasem n toare,ăuneleădintreăeleăfiindăsubiectulăunorăavans riăaleăcomunit ilorăsituateăînăafaraăcâmpurilorădeăpolarizareăurban ,ădarăcareăauăreuşităs -şiădezvolteăc iădeăcomunica ieăprecumăşiăanumiteăactivit iăeconomiceăproprii,ăreuşindăprinăaceste resorturiăs ăsuplineasc ăabsența unor centre urbane: Brodina în Ocinele Bucovinei, TudoraăînăDealuăMare,ăBelceştiiăpeăValeaăBahluiuluiăetc.
Centreleă deă comun ă suntă oă categorieămaiă rară întâlnit ă laă acest nivel, ele fiind prezente doar atunci când serviciile administrative sunt incomplete dar se adreseaz ă uneiă popula iiă activeă bineă reprezentate,ă cumă seă întampl ă înă situa iaăcomunelorăM dârjac,ăMironeasaăşiăCoarneleăCaprei,ătoateăînăjude ulăIaşi,ăsauăsuntăefectulă unoră dependen eă exagerateă fa ă deă navetism,ă ceă inducă valoriă aleă indicilorăpopula ieiă salariateă subunitare,ă aşaă cumăasist mă înăcazulă comuneiăg l eneăTudorăVladimirescu,ă undeă laă oă popula ieă salariat ă deă pesteă 960ă deă persoane,ă doară 300ăactiveaz ăînăpropriaălocaliatate,ădeăaltfelăoăcomun ăalcatuit ădintr-un singur sat cu aproape 6.000 de locuitori.
5. Aşezări foarte slab polarizate fa ă de centrele zonale, amplasate dincolo de izocrona de 30 de minute, sau aşezări deprivate complet de salaria i
1. Aşezări aflate în imediata vecinătate a centrelor de polarizare microregională, caracterizate printr-un profil func ional divers şi un nivel ridicat al efectivelor salarizate
Oă prim ă categorieă aă acestoraă esteă reprezentat ă deă localit ileă careăbeneficiaz ă deă propriileă polariz riă localeă gra ieă unoră amplasamenteă comercialeătimpurii, uneori anterioareă intr riiă înă sferaă deă gravita ieă fa ă deă actualeleă centreăpolarizatoare. Unele dintre ele au fost favorizate de amplasarea industriilor de prelucrare a materiilor prime agricole, cum este cazul Șold neştilorălâng ăF lticeni,ă
200
Şcheiaă şiă Sfântuă Ilieă polarizateă deă Suceava,ă aă Humuleştiloră înă jude ulă Neam ,ăR chi iă şiăBrosc u iă înă jude ulăBotoşani,ăNicolaeăB lcescuă înăBac u,ăMunteniiădeăJosăşiăDuda-Epureni în Vaslui etc.
Oă aă douaă categorieă cuprindeă aşez riă dezvoltateă exacerbată înă perioadaăcomunist ,ăînăscopulădescongestion riiăunorăactivit iăindustrialeăsauădoarăpentruăaăvalorificaă for aă deă munc ă excedentar ă acumulat ă înă uneleă localit iă dormitor,ăconcrescute prinăpoliticaăpractic riiăoraşelorăînchise:ăC t m r şti-Deal la nord-vest deăBotoşani,ăTomeştiăşiăDancuăînăproximitateaăIaşilor,ăBorzeştiulăpeăbazaăindustrieiăchimiceă înă cazulă Oneştilor,ăM rgineniiă ajutată deă diverseă industriiă alimentareă sauăLeteaăVecheăăînăapropiereaăBac ului,ăVân toriălâng ăGala i.
2. Aşezări bine polarizate de centrele microregionale, amplasate până în izocrona de 10 de minute, dar defavorizate de un raport puternic subunitar între
popula ia salariată în localitate şi popula ia totală salariată, sau amplasate până în izocrona de 20 de minute dar favorizate de un raport mediu subunitar între
popula ia salariată în localitate şi popula ia totală
Pentruăprimaăsitua ieăesteăcaracteristic ăascensiuneaălaănivelulăacesteiăclaseăaăunorăaşez riăcuăfuncții specifice așez rilorărurale,ădarăavantajate de amplasarea în vecin tateaă loră aă unoră centreă polarizatoareă deă talieămare,ă ună exempluă concludentăfiindădatădeăsatulăBurlaădinăcomunaăUn eni,ăînăjude ulăBotoşani,ăcareănuăareădecâtăunăsingurăangajat,ăîns ăpentruăc ăacestaăactiveaz ăînăpropriaălocalitate va rezulta un raportăidealăalăsalaria ilorădinălocalitateăfa ădeăcelăalănum ruluiătotalădeăsalaria i13.
Înă ceeaă ceă priveşteă subreprezentarea,ă cazulă celă maiă atipică pareă aă fiăîndeplinită deăMunicipiulăAdjud,ă dezavantajată deă num rulă insuficientă deă societ i active în domeniile specifice așez riloră rurale,ă precumă şiă deă slabaă reprezentareă aăactivilor în domeniile de prelucrare a produselor primare, în special ale celor
13 Înă situa iiă asem n toareă seă g sescă localit iă precumă Buduă Cantemir,ă Valeaă Târguluiă (Laza),ăGiurgeşti,ăStroieştiă (T t rani)ă pentruă jude ulăVaslui,ăLuncaă (Miliş u i)ă înă cazulăSucevei,ăHertioana-R zeşti,ăB l ata,ăPoieniă(TârguăOcna)ăînăjude ulăBac uă,ăHulubeştiă(Pomârla)ăînăjude ulăBotoşani etc.
3. Aşezări mediu polarizate de centrele microregionale, amplasate până în izocrona de 20 minute, dar cu un raport net subunitar între numărul de salaria i în localitate şi popula ia salariată totală, sau amplasate până în izocrona de 30 de minute dar favorizate de un raport mediu subunitar între salaria ii din localitate şi popula ia totală
4. Aşezări slab polarizate de centrele microregionale, amplasate dincolo de izocrona de 20 de minute şi reprezentate de un raport puternic sau mediu subunitar între numărul de salaria i din localitate şi popula ia salariată totală
Înă alteă cazuriă acesteă aşez riă auă rolulă deă aă marcaă zoneleă deă concuren ăpolarizatoare ale diverselor centre urbane, marcând astfel frontierele dintre zonele deăinfluen ăurban ăaleăoraşelorămoldoveneşti.ăPotăfiăremarcateăînăacestăsens satele dină Podişulă Dragomirneiă aflateă laă interferen aă influen eloră dinspreă R d u i,ăSuceava,ă Dorohoiă şiă Botoşani,ă arealulă Dealu-Mareă Hârl uă şiă por iuneaă aferent ăV iiăSiretului,ăcareăsepar ăzoneleădeăinfluen ădintreăPaşcani,ăF lticeniăşiăBotoşani,ăsuprapusăpesteăarealulăcomunelorăVorona,ăTudora,ăSire elă şiăaăoraşuluiăDolhasca,ăinterfluviulădintreăV ileăMoldovi ei,ăSolc iăşiăNegrei,ă respectivăperimetrulădescrisădeăcomuneleăVatraăMoldovi ei,ăArbore,ăCacicaăşiăoraşulăSolca,ăpolarizateăimpar ialădeă c treă R d u iă şiă Guraă Humorului,ă Dealulă M rgineniă întreă Romană şiă Piatra-Neam ,ă aproapeă întregă Podişulă Centrală Moldovenescă laă intersec iaă influen elorăIaşilorăcuămunicipiileădinănordulăjude uluiăVaslui,ădeşiăînăuneleăcomuneăesteăvorbaădespre pseudo-polariz ri,ă indiferentă deă sensă (comuneleăD neşti,ă T cuta,ă Buneşti-Avereştiă etc.),ă arealulă deă laă contactulă dintreă Culmeaă Berzun iă şiă DepresiuneaăTazl u-Caşin,ăîntr-unăspa iuăslabăpolarizatăatâtădeăOneştiăcâtăşiădeăBac u.
5. Aşezări slab polarizate de centrele microregionale, amplasate dincolo
de izocrona de 20 de minute şi reprezentate de un raport puternic sau mediu subunitar între numărul de salaria i din localitate şi popula ia salariată totală
Urm rirareaăuneiătipologiiăatâtădeădiverseădeărela iiăesteăresponsabil ăpentruăoădiminuareăaăroluluiăpeăcareăîlăpresupunăactivit ileăcuăspecificărural,ăacesteăarealeăfiindă uneleă înă puternic ă transformareă și în stadii diferite de dependen ă fa ă deăsistemul urban.
- zonele de minim ă deservireă auă oădispunereă periferic ,ă cuă predilec ieăacoloăundeădinăexteriorulăsitemuluiăregionalănuăpolarizeaz ăalteăcentre.ăAstfelădeădeficiențe apar izolat în partea central-sudic ăaăregiunii,ăsuportândăefecteleăuneiăaparenteă subreprezent riă aă Municipiuluiă Bârlad,ă deşiă num rulă deă activiă şiăantreprenoriă înă domeniileă specificeă economiiloră ruraleă pentruă aceast ă localitateăesteăinferiorăcerin elorăimpuseădeăselec ie.
Efectuândăsintezaădintreăindiciiăaccesibilit ții specifice apreciațiăsubăform ăde distanțe-timp și indicatorii cu rol corector, precum coeficientul de concentrare a populației salariate, se va obțineă urm toareaă tipologieă aă potențialului de interacțiune dintre populație și centrele regionale de polarizare a forțeiădeămunc :
Figura 74: Interac iunea spa ială dintre aşezările rurale din Moldova şi centrele de
polarizare regională a for ei de muncă
205
1. Așezări amplasate prioritar fa ă de marile centre urbane ale Moldovei –
Figura 75: Tipologia aşezărilor rurale din Moldova în func ie de accesibilitatea poten ia-lă fa ă de centrele de polarizare regională a for ei de muncă în activită i specifice rurarului
Avantajate de proximitatea mariloră centreă urbaneă regionale,ă fa ă deă careăsuntă amplasateă pân ă înă distan a-timp de 15 sau 20 de minute cu mijloc rutier, aşez rileă careă îndeplinescă acestă profilă nuă de ină întotdeaunaă sistemeă economiceăviabile,ădovedindăc ăprezen aăoraşuluiănuăinduceăîntotdeaunaăregulariz riămeniteăs ăavantajeze interesele spațiuluiă rurală polarizat,ă ciă dimpotriv ă îiă poateă „fagocita”ăfunc ionalit ileăspecifice,ăcareăînăalteăcondi iiăarăfiăpromovatăeficien eălocale.ă
În aceste condițiiăesteăcomprehensibil ăpozi iaăpeăcareăoăocup ănumeroaseă
Acesteăsitua iiănuăcaracterizeaz ădoarăaşez rileăruraleădeătalieămic ,ăputândăfiă ă specificeă şiă unoră localit iă ruraleă de talie mare, care nu dispun de structuri economice proprii, fiind dependente de navetism și având rezultate modeste în sectorulă agricol,ă rentabilit ileă dină domeniileă specificeă economiiloră ruraleă fiindădistorsionateă deă interven iileă dominatoriiă şiă speculativeă aleă oraşuluiă vecin.ă Esteăcazulăaănumeroaseăcomuneăamplasateăpeăc ileăprioritareădeădezvoltareăaleăoraşului,ăcare devin supape de absorbție aă resuselorădeă for ădeămunc ,ăprecumăşiădirec iiăprincipaleădeăextindereăaăproiectelorăfunciareăşiăimobiliareăaleăoraşului:ăTomeştiăcuăunănum rărecordădeăpesteă2500ădeănavetişti,ăCiureaăcuăpesteă300ădeănavetiştiă laăoăpopula ieăceădep şeşteăuşoră2000ădeălocuitori,ăLe caniăcuăpesteă600ădeăsalaria iăînăafaraă localit iiă laă aproximativă 3500ă deă persoane,ă Faraoaniă cuă aproapeă 700ă deănavetiştiă şiă cuă oă popula ieă deă pesteă 5000ă deă locuitori,ă Sagnaă cuă circaă 400ă deănavetiştiăpolariza iădeăMunicipiulăRoman,ăSmârdanăcuăpeste 300, Gârcina cu 444 deănavetiştiălaă2560ădeălocuitori,ăCut,ăLuizi-Calugara,ăLuncaăCet uii,ăCâmpineancaăetc.
Laăpolulăopusăalăclaseiăseăreg sescăsateăînăcareănavetismulăesteăfoarteăslabăreprezentat, explicația provenind din accentuarea unor procese vechi de depopulare careă auă condusă laă îmb trânireă demografic ,ă corelateă cuă oă sesizabil ă întârziereăeconomic ă înă compara ieă cuă structurileă teritorialeă vecine:ă Hertioana-Razeşiă şiăB l ataăînăapropiereaăBac ului,ăCoşuleniăşiăBurlaălaă15ăkmădeăBotoşani,ăCiofeniăşiăBejeneştiăînăariaădeăpolarizareăaăVasluiului,ăMereştiăînăjude ulăSuceava,ăGiuleştiăînăproximitatea Romanului.
2. Aşezări amplasate prioritar fa ă de marile centre urbane ale Moldovei, având un coeficient de concentrare a popula iei salariate echilibrat subunitar
Spreădeosebireădeăsateleăprezentateăînăclasaăanterioar ,ălocalit țile din acest tipă ală clasific riiă auă avantajulă deă aă beneficiaă deă dispunereaă înă structuriă teritorialeăintermediare,ăămobilit ileăzilniceădeătipănavetismănefiindăîndreptateăprioritarăc treăoraşulă regional,ă rolulă polarizatoră fiindă preluată deă c treă centreă urbane de rang inferior.
3. Aşezări amplasate periferic fa ă de marile centre urbane ale Moldovei, având un coeficient de concentrare a popula iei salariate uşor sau echilibrat
4. Aşezări amplasate deficitar fa ă de centrele regionale, frecvent cu indici scăzu i de salarizare, sau cu indici de concentrare a popula iei salariate ridica i, însă slab polarizate de centrele regionale
Suntă înăgeneralăamplas riăperifericeă înăcadrulăpropriiloră teritoriiă jude ene,ăacoloă undeă pozi iaă excentric ă aă proprieiă reşedin eă deă jude ă nuă esteă atenuat ă prinăprezența unui mare centru polarizatoră înă jude ulă vecină sauă dimpotriv ă esteă„incomodat ”ăădeăprezența unor bariere naturale sau politice.
UnăaltăexempluăesteăoferitădeăsectorulădinăValeaăPrutuluiăaferentăjude uluiăVaslui,ăcareăbeneficiaz ădeăindiciăsocio-economici mai buni decât alte sectoare din cadrul zonei frontaliere de est și nord-est, dar care este dezavantajat prin discontinuitateaăgeografic ăpeăcareăoăimpuneăDealurileăF lciuluiăc treăvestă(ăzon ărural ă cuă densit iă umaneă sc zute,ă afectat ă deă structuriă geo-demografice foarte îmbâtrânite șiă reticenteă laă inova ie).ă Acesteă aspecteă nuă permită descongestionareaăteritorial ă peă direc ieă transversal ă aă zoneiă circumscriseă deă comuneleă Berezeni,ăSt nileşti,ăLuncaăBanului,ăVetrişoaiaăşiăF lciu,ăarealădinamicădinăpunctădeăvedereăfuncțional dar guvernat de logici spațialeădesf șurate pe direcția nord-sud în lungul segmentuluiădelimitatădeăoraşeleăHuși și Murgeni.
5. Aşezări foarte slab polarizate de centrele regionale
Înăparteaănordic ă aăMoldovei,ăcondi iiăparticulareă suntă întruniteăpeăcursulămijlociuăalăBistri ei,ăînăsectorulădelimitatălaăsud-estădeălocalitateaăBorcaăşiălaănord-vest de Vatra-Dornei, unde sunt schițateăstructuriăteritorialeăcareănuăbeneficiaz ădeăcontrolulă polariz riiă regionale.ă Înă extremitateaă vestic ă aăDepresiuniiăDorneloră cuăcaracter pur ipotetic, Municipiul Bistrița ar reușiă s ă polarizezeă par ial/incompletăarealul aferent comunei Poiana Stampei.
num răechilibratădeăsubiec i,ăcuăscopulăobserv riiădac ăînăcondi iiădeăreegalizareăînăreparti iaăcoeficien ilorădeăaccesibilitateăaparătotuşiătendin eădeăconcentrareăspa ial ăa valorilor minime sau maxime.
În cazul celei de-aădouaămetodeădeăstandardizareăaăindicilorăpar iali,ărolulăprincipal a fost acordatăfunc iilorădeăpolarizareădeălaănivelăzonal,ăartificiuăstatisticădescrisăînăparteaămetodologic ăaăcapitolului.ă
Conform acestei metode, valorile indivizior statistici au variat pe un diapazonă statistică cuprinsă întreă 0ă şiă 100,ă dară deă asemeneaă cuă oă ă concentrare a valorilorăîntreă0ăşiă1.
Conform argumen-telor prezentate în prima parte a capitoului, s-a preferat utilizareaă ierarhizariiă multicriterialeă propuseă deă aă douaă variant ă deă agregareăstatistic ,ă f cându-seă peă parcursulă realiz riiă tipologieiă compa-ra iaă cu rezultatele ob inuteăprinăefectuareaămedieiăaritmeticeăaăindicatorilorăpar ialiăanaliza i.
1. Aşezări care beneficiază de capacită i proprii de polarizare a for ei de muncă în domenii specifice ruralului
dovedită foarteă eficient ,ă creându-se,ă cuă exager rileă deă rigoare,ă ună model de
dezvoltare rurală. Acestuiăexempluăiăseăpotăad ugaăşiăalteăareale,ăcuătradi ieămaiătimpurie în auto-organizareaăunorăsistemeăteritorialeăfunc ionale,ăcumăesteăocolul
Câmpulungului,ă ara Dornelor sau arealul de contact dintre Câmpia Siretului InferiorăşiăSubcarpa iiăVrancei.
- oă ultim ă categorieă includeă așez riă urbaneă deă talieămic ă sauă așez riă ruraleă careădispun de funcții de tip urban, care din cauza unui profil economic introvert nu reuşescăs ăpreiaădinăsarcineleăteritoriuluiălimitrof,ăfiindăfrecventăultimeleătrepteădeădifuzieă aă inova ieiă dinspreă urbană spreă rural.ă Acesteă situații se întâlnesc cu frecvenț ăridicat ăînăzoneăundeănivelulăeduca ieiăşiăconcomitentăalăsistemuluiădeărela iiăantreprenorialeăesteămaiăavansat:ăzonaădeăcontactăădintreăCâmpiaăColinar ăa Jijiei șiă Podişulă Sucevei,ă undeă apară miciă concentr riă înă jurulă Hârl ului,ăFl mânzilor,ăDarabanilor,ăarealulăTruşeşti-Ștef neşti-Româneşti.ăAceleași situații sunt mai rare acolo unde rela iileă dină cadrulă re eleiă deă aşez riă suntă obturateă deăcondi iiă fizico-geografice restrictive sau de precaritatea ale axelor de comunica ie:ă Colineleă Tutoveiă sauăDealurileă F lciuluiă cuă extensieă c treă nordulăPodişuluiăCovurlui,ăundeăposibilileăbreşeăurbane (PoduăTurcului,ăPuieşti,ăBereşti,ăMurgeni) sunt circumscrise de areale rurale foarte slab deservite de antreprizele private.
2. Aşezări bine deservite de centrele polarizatoare ale for ei de muncă
Asem n toare,ădarălaăscar ămaiămic ,ăsuntăcazurileăunorăaşez riădelimitateăde frontiere închise, cum este cazulă comuneloră Suhar uă şiă Hilişeu-Horia în Botoşani,ăsauăaăsatelorădinăextremitateaănord-vestic ăaăjude uluiăSuceava.
CALITATEA LOCUIRII ÎN AŞEZ RILEăRURALEăDIN MOLDOVA
217
VI.1. No iuniăterminologiceăşiămetodologiceădespreăhabitatăşiăcalit ileăedilitare ale acestuia
Termenul de calitate presupune,ăconformăDic ionaruluiăExplicativăalălimbiiăromane, totalitatea însuşirilor şi laturilor esen iale în virtutea cărora un lucru este ceea ce este, deosebindu-se de celelalte lucruri,ădefini ieăcareăatrageăaten iaăasupraăuneiăfrecventeăgreşeliăcareăseăefectueaz ăînăexprimareaăuzual ăşiăanumeăaăutiliz riiărestrictive a acestuiătermen,ăcuăsensulădeăînsuşireăăpozitiv .ă
Înă ceeaă ceă priveşteă no iuneaă deămediu rural, aceasta poate introduce de asemeneaănumeroaseăconfuzii,ă inândăcontădeămodestaăcircumscriereăaătermenuluiăde rural,ăprinăcareăseăpoateăîn elegeăoăstructur ăteritorial ădelimitat ăadministrativ,ăalteoriă oă realitateă social ă caracterizat ă prină simplitateaă rela iiloră intra/inter-comunitare,ă sauă atunciă candă iă seă al tur ă termenulă deă mediu, poate identifica o suprastructur ă geografic ,ă dispus ă peă maiă multeă învelişuriă cuă caracter inter-rela ional,ă înăcareăpredomin ăfunc iileăprimareăşiăundeăinfluen eleăcadruluiănaturalăr manăevidente.
Gra ieă acestoră considerente,ă vomă utilizaă peă parcursulă întregiiă lucr riăsintagma de calitate a mediului rural, cu sensul de însușire a unei structuri geografice,ăparticularizat ădeărela iiăcuăcaracterăsistemic,ă înăcareăcadrulănaturalăîşiăp streaz ăoăputernic ăindividualitate,ăfiindăînădiferiteăstadiiădeăantropizare,ăînătimpăce mediul antropic este personalizat de structuri socio-profesionale prevalent primare.
Utiliza iă înă majoritateaă abord riloră ştiin ificeă careă vizeaz ă realizareaă deăclasific riăreferitoareălaăcalitateaăvie ii,ăindiciiădeălocuireăsuntăspreădeosebireădeăceiăanaliza iă anterior,ă multă maiă dinamiciă şiă susceptibiliă deă aă induceă numeroase subiectivisme,ă înă specială atunciă cândă suntă utiliza iă înă analizeă regionaleă vaste,ăalc tuiteă dină subregiuniă diverse,ă întreă careă subzist ă ampleă diferen ieriă deă ordinăcultural sau de gen de via ă.
De unde provin aceste dificultă i și care este riscul de a ajunge la
interpretări greşite?
Înă acestă sensă esteă destulă deă simpluă s ă compar mă dou ă familii,ă alc tuiteăambeleădină3ămembri,ădinăcareăunaă locuieşteă într-oă locuin ăcuămaiămulteănivele,ăconstruit ă dinămaterialeămoderne,ă cuă dou ă b i,ă beneficiindă deă alimentareă cuă ap ăpotabil ,ăconectat ălaăsistemulădeăcanalizareăşiălaăcelădeăalimentareăcuăgaz,ăînătimpăceă aă douaă locuieşteă într-oă cas ă deă 20ă m2 careă nuă dispuneă deă utilit ți tehnico-edilitare,ă dară esteămaiă dificilă s ă compar mă înă acelaşiă scopă dou ă gospod rii,ă care tr iescăînădou ămediiătotalădiferite,ăunaăînămediulămontanăîntr-oălocuin ădeă70ăm2, construit ădinălemnăşiăpiatr ,ăceaăde-a doua în mediul de câmpie, având doar 35 de
218
metriăp tra i,ăconstruit ădinămateriale accesibile15,ădarăcuămaiămulteăînc peri,ălaăfelă
personalizate de utilizarea vălătucilor.ă Aceştiaă suntă pere iă construi iă dină nuieleă îmbinateă întreă ele,ăumplute cu lut, consolidate cu ajutorul unui sistem de furci, înfipteăînăp mânt.ăFinisajeleăsuntădeăslab ăcalitateă estetic ,ă fiindă rareoriă utilizată cimentul,ă înă timpă ceă laă locuin eleămaiă recenteă împletiturileă deănuiele sunt abandonate, fiind înlocuite cu cofraje deăscânduriăacoperiteăcuălut.ăăAcoperişurileăacestorăcase pot sa fie într-o singură apă,ă deşiă modelulă dominantă r mâneă celă specifică întregiiă Moldove,ărespectiv în patru ape.
Indiciiăutiliza iăpotăfiăîmp r i iăînădou ăcategorii: 1. Indici ai densită ii locuirii; 2. Indici de confort tehnic ai habitatului.
Laă acesteă dou ă categoriiă voră fiă ad uga iă cuă scopă comparativă şiă corectorăanumi iăindiciăedilitariăsauăsociali,ăanaliza iălaănivelădeăcomun ,ăprecumălungimeaădrumurilorămodernizate,ălungimeaădrumurilorăcareăbeneficiaz ădeăiluminatăpublic,ănum rulă deă persoaneă beneficiareă deă venitulă minimă garantat sau al celor care au beneficiatădeăajutorăpentruăînc lzire.
Prin sudarea dintre primii doi, se va realiza un algoritm care va avea posibilitateaăs ăofereăoăimagineădeăansambluăasupraăcondi iilorădeălocuireălaănivelulăMoldovei.
Indicii densită ii locuirii auă caă scopă delimitareaă intensit iiă cuă careă esteălocuită acelaşiă spa iu,ă plecândă deă laă treiă variabileă statistice:ă num rulă deă locuitoriăpentruă fiecareă locuin ,ă num rulă deă gospod riiă şiă bineîn elesănum rulădeă locuin eăocupate. El se va prezenta sub urm toareaăformul :
, unde
– indicele de densitate a locuirii; – num rulătotalăalălocuin elor; – num rulătotalăalăfamiliilor; – num rulătotalăalăpersoanelor.
Prin acest procedeu matematic cele mai afectate vor deveni locuințele care dețină ună num ră mareă deă familii,ă num rulă deă persoaneă peă locuinț ă ocupândă oăinfluenț ăsecundar ăînăvaloareaăfinal ăaăindcelui.
220
Exemplu: O locuin ă în care vor locui cinci persoane ale aceleaşi familii va avea aceeaşi densitate a locuirii cu o locuin ă care adăposteşte patru persoane dar apar inând a doua genera ii de familii. Ambele locuințe au (indicatorul se interpretează invers-
propor ional).
Indicii de confort tehnic ai habitatului voră ineă contă deă cinciă tipuriă deădot ri:ă alimentareaă cuă ap ă curent ,ă alimentareaă cuă ap ă cald ,ă racordareaă laăelectricitateăşiălaăgaz,ăexisten aăcanaliz rii.
Toateă acesteă categoriiă deă dot riă suntă considerateă caă participândă inegală înătrasarea niveluluiădeădezvoltareăaăuneiăcomunit i,ăastfelădotareaăcuăelectricitateăaălocuin elorădeşiăvital ăpentruăstudiulă s r cieiăabsolute,ăareăoă importan ă redus ă înăcaracterizareaă s r cieiă comunitare,ă fiindă vorbaă despreă ună bună omniprezent,ă careăprin utilizarea proporțiilor egale va conduce la uniformizarea structurilor socio-spațiale rezultate.
Ict – Indicele de confort tehnic al habitatului; Ic – dotareaăcuăcanalizareăaălocuin elor; Ig – dotarea cu gaz a locuintelor; Iac – dotareaăcuăap ăcald ăaălocuin elor; Ia – dotareaăcuăap ăpotabil ăaălocuin elor.
221
Pentruăaăseăob ineăindiceleăedilitarăseăvaărealizaăraportulădintreăindiceleădeăconfortă tehnică ală locuin elor,ă directă propor ională cuă nivelul de dezvoltare a comunit iloră şiă indiceleă deă densitateă aă locuirii,ă inversă propor ională cuă nivelulă deădezvoltareăaăcomunit ilor.
Se pot sublinia (Fig. nr. 109)ăurm toareleătipuriădeăreparti ieăteritorial : - seăconstat ăoăpreponderen ăaădispunerilor axiale, în lungul principalelor artere deă comunica ieă dină Moldova,ă ceeaă ceă poateă fiă interpretată caă ună rezultată alăproiectelorăna ionaleădeăechipareă teritorial .ăPentruăc ăextindereaăunorăastfelădeăre eleă s-a realizat întotdeauna cu larga participare a factorului politic, ele recunoscădispuneriăorientateăprioritarăpeădirec iaăsud-nord, în scopul de a conecta Moldovaălaăre eauaădejaăprezent ăînăsudulăRomâniei:ăsectorulăTecuciă– Gala iăînăCâmpiaăSiretuluiă Inferior,ă segmentulă sudică alăV iiă Prutului,ă sectorulămoldavă al drumuluiă europeană E85,ă subsidiară existândă şiă orient riă peă directiaă est-vest: în lungulădrumuluiăeuropeanăE583ăînăjude ulăIaşiăsauăînălungulădrumuluiăeuropeană
222
576 în județul Suceava; - dispunerea radiară esteă par ială convergent ă cuă dispunereaă axial ,ă centrele de
iradiere ale serviciilor de alimentare cu gaz fiind structurate în jurul unor localit iă urbaneă favorizateă caă amplasareă faț ă deă sistemulă generală ală c iloră deăcomunica ieă precumăVasluiul,ă Suceava,ă Romanul,ă Bârladulă sauă chiară Adjudul,ătoate creându-şiă peă oă raz ă deă 15ă – 25 de km aureole de deservire cu astfel de echipamente edilitare;
Înăceeaăceăpriveşteăprezen aăînăteritoriuăaăstructurilorădeăalimentareăcuăap ăpotabil ăşiăap ăcald ,ăesteărealăfaptulăc ăacesteaăpotăreprezentaădestulădeăfrecventăşiărezultatulă unoră investi ii relativ recente, multe dintre actualele echipamente fiind constituiteăcuăajutorulăfondurilorăeuropeneăob inuteăprinăproiecteăSAPARD.
Acoloă undeă serviciileă suntă accesateă deă popula ie,ă intereseaz ă într-o mare m sur ă manieraă înă careă locuitoriiă dorescă saă beneficiezeă deă gamaă complet ă aăserviciilorăînăcauz ,ăaspectăcareăpresupuneăcosturiăsuplimentare,ădeăundeăseădeduceăşiăposibilitateaăexisten eiăunorăvenituriămaiămariăsauăsugereaz ăoăpropensiune mai ridicat ăc treămodernizareaăstandarduluiădeăvia .
Acesteă contrasteă suport ă explicații deă natur ă istoric ,ă fiindă motivateă deăoferte diferite ale cadrului fizico-geografic,ă careă ac ioneaz ă cuă maiă mult ăonerozitateă înă spa iulă montan,ă celă pu ină dină punctulă deă vedereă aă materialeloră deăconstruc ie.ăTotodat ăsiturileăpuseălaădispozi ieădeămediulămontan habitatului rural suntă restrictive,ă predominândă siturileă deă teras ,ă înşiruiteă înă lungulă unoră v iălongitudinale,ă careă dină perspectivaă probabilit ții de interacțiune cu serviciile tehnico-edilitare devine un avantaj grație tendinței de concentrare a populației, probândăcapacit țiăridicateădeăaăatrageăantreprizaăurban .
Devineă explicabil ă amplasareaă aşez riloră deă peă v ileă consecventeă aleăBucovinei,ăprintreăceleămaiăbineăechipateădinăMoldovaădinăperspectivaădot rilorădeăordinăedilitar,ăchiarădac ăprinăprismaăpredomin riiăunorăcutumeăpatriarhale,ăindiciiăde densitate ai locuirii sunt printre cei mai mari înregistrați la nivel regional. Condi iiăasem n toareăsuntăînregistrateăpeăValeaăBistri eiăsauăpeăceaăaăBicazuluiăînăjude ulăNeam ăsauăpeăValeaăTrotuşuluiăînăjude ulăBac u.ăLaănivelulăzonelorăjoaseăseăremarc ăpozi ionareaăfoarteăbun ăaăsatelorădeăpeăcursulăinferiorăalăSiretului,ădispuseăîntreăTecuciăşiăGala i,ăundeălocalit iăprecumăBarcea,ă IveştiăsauăLieştiă îndeplinescădinăacestăpunctădeăvedereăcondi iileădevenirii urbane.
Ținândăcontă c ă acesteă exempleă suntă caracteristiceă celorămaiă izolateă arealeăaleăspa iuluiămoldav,ădiscretizareaăîntreăeleăseărealizeaz ăprinăintermediulăserviciilor de asigurare a energiei electrice, la baza ierarhiei fiind separate satele în care sunt absenteăaproapeătoateătipurileădeăcomodit iăși care subscriu pozițiilor defavorizate din cadrul tramei rurale.
Acolo unde situațiileă extremeă formeaz ă grup riă teritoriale,ă eleă indic ăîntotdeuana deficiențeămajoreăînăasigurareaădot rilorăelementareădeănatur ătehnic ăşiăedilitar .
Uneleă dintreă acesteă structuriă mascheaz ă reminiscen eleă unuiă sistemăcentralizatăînăcareăechipareaăaşez rilorăruraleăseărealizaăînăfunc ieăde atributele unei localită i viabile, înăătimpăceăalteleăascundăamprentaăcultural ăaăanumitorăminorit iăetnice.
Pentruă probareaă veridicit iiă ştiin ificeă aă indiceluiă edilitară concepută seă vaăprocedaăprinăadaptareaăacestuiaăpeăunăteritoriuăeşantionă,ăutilizându-se concomitent oă alt ă metod ă consacrat ă înă literaturaă deă specialitateă (clasificarea ierarhică ascendentă), scopul final fiind reprezentat de compararea rezultatelor.
16
Î azul o u elor di Coli ele Tutovei surpri de pro e tul ridi at al lo ui țelor are u e efi iază de i i u tip de dotare teh i o-edilitară: % î ătu ul Rapşa di o u a Pu geşti,
4 % î lo alitatea Milosu di o u a Lipova ş.a. .d. 17
Co u ele ele ai sla e hipate su t Suharău, Hilişeu Horia şi doar parțial Po ârla, ele ai ari probleme înregistrându-se la ivelul asigurării dotărilor de ivel ediu şi superior are su t pra ti vasia se te, î plus peste % di lo ui țe u e efi iau la o e tul a hetei de ali e tare u
e ergie ele tri ă. 18
Co u ele Vi tileas a, Jitia, Viza tea, Palti u, Gura Caliței şi Du itreşti î registrează ele ai grave su e hipări, respe tiv a se ța totală a servi iilor edilitare de ordi superior, pre u şi i di i
odeşti ai de sității lo uirii. Î eea e priveşte fa torul dis ri i ativ al ali e tării u e ergie ele tri ă, situațiile variază de la ai puți de % di lo ui țe neracordate, pâna la peste 25%, cum
este azul lo alității Jitia de Jos, dar hiar şi % u este azul satului Poia a Stoi hii.
227
Arealulă alesă pentruă studiulă deă cază esteăBazinulăTrotuşului,ă iară rezultateleăcercet riiăauăfostăprezentateăînăcadrulăConferin eiăInterna ionale JeanăMonnet,ăIaşi,ămai 2009,ă înă lucrareaă intitulat ă Distribu ia spa ială şi accesiblitatea utitlită ilor edilitare din Bazinul Trotuşului în contextul necesită ii absorb iei fondurilor de preaderare la Uniunea Europeană,ă realizat ă împreun ă cuă Asistentă ă CercetareăăAlexandruă ăB nic ă ă şiă ă publicat ă ă înă ăVolumulă ă ăEurope’s Challanges in a Globalized World, Universitatea Alexandru Ioan Cuza,ăIaşi,ă2009.
Conformă geografuluiă suedeză Torstenă Hägerstrand,ă dezvoltareaă tehnic ă aăteritoriului este efectul procesului de difuzie spa ială, proces inegal care se insereaz ă înă teritoriuădinspreănucleeleăurbaneăc treăperiferiaă rural ăsubăfomaăunuiăfenomen în salturi calitative (Octavian Groza, 2005).
Esteă şiă cazulăV iiă Trotuşului,ă areală personalizată deă oă puternic ă identitateăteritorial ,ăînăcareărela iileăs-au dezvoltat axial, impuse de configura iaăreliefuluiăşiădeăemancipareaărecent ăşiădizarmonic ăaăfenomenuluiăurban.ăAxialitateaănatural ăaăfostă înso it ădeăunaăantropic ,ăaăc ilorădeăcomunica iiă feroviareăşiă rutiere,ăcareăauăavut ca scop descongestionarea resurselor naturale (lemn, sare, gaze naturale, petrol,ăc rbuni)ădinspreăarealulămontanăşiăsubmontanăc treăValeaăSiretului.ăAcesteiănecesit iă i-au urmat procese de echipare a teritoriului cu infrastructuri specifice, concomitentăcuăoăabsorb ieăaăfor eiădeămunc ăînădomeniulăindustrieiăextractiveăşiădeăprelucrare a lemnului. Fiind vorba de industrii industrializante, acestea au favorizat apari iaăeconomiilorădeăscar ăşiăaăeconomiilorăînăcascad ,ăastfelăîncâtăauăproliferatăimediatănoiă ramuriăprecumă industriaă chimieiădeă sintez ,ă petrochimic ăşi industria textil .
Pentru ambele metode care vor fi abordate s-aăutilizatăacelaşiăsetădeăindiciăcantitativi,ăşiăanumeăpopula iaăcareăbeneficiaz ădeăutilit iădeăgaz,ăcanalizare,ăap ăcald ,ă apaăpotabil ,ă iluminat,ă respectivă locuitoriiă far ă accesă laăutilit i.ă Indicatorii auăfostărecenza iălaănivelulăanuluiă2002ăşiăsuntăexprima iăsubăform ădeăpondereădinăpopula iaătotal .
rezultat 6 tipuri de localit iăcorespunz toareăunorăstructuriăteritorialeădiscriminateăpeăcriterulădot riiăedilitare:
Tipul 1 - Aşezări periurbane foarte bine utilate cu toate tipurile de dotări edilitare excelând în ceea ce priveşte dotarea locuin elor cu gaz (6 indivizi statistici)
Tipul 3 - Aşezări ale ruralului subzisten ial cu profil predominant agricol nedeservite de dotările de ordin mediu şi superior, dar bine reprezentate de echiparea cu electricitate a locuin elor (118 indivizi statistici)
Tipul 4 - Aşezări rurale cu dispunere laterală fa ă de axele majore de comunica ie bine echipate în dotări de nivel mediu şi inferior sau aşezări periurbane beneficiind de antrepriza edilitară a oraşului vecin (47 indivizi statistici)
Figura 80 : Tipologia aşezărilor din Bazinul Trotuşului după ponderea popula iei cu acces la dotările edilitare, 2002
Figura 81 : Distribu ia spa ială a indicelui edilitar
în localită ile din Bazinul Trotuşului, 2002
231
Tipul 5 - Aşezări ale ruralului profund inaccesibile, lipsite de comodită i edilitare, inclusiv prin absen a dotărilor de ordin elementar (4 indivizi statistici)
Prin cartografierea indicelui edilitar s-aă încercată ob inereaă unuiă num răidenticădeăclaseăcaăşiăînăCIA,ătocmaiăînăvedereaăexplic riiăcomparativeăaăcelorădou ămetodeăutilizateăînăscopulăsesiz riiăsimilitudinilorăşiădiferen ierilor.
Cap ta,ăP ltinata,ăTemelia,ăMotoceştiădinăcomunaăGuraăV iiăsauăîn cazul comunei C iu iăundeăsateleăFloreştiăşiăBoişteaădeăpeămalulăstângăalăTrotuşuluiăsuntăamplasateăla pesteă5ăkmădeăcentrulădeăcomun .ă ÎnăcomunaăBârs neşti,ă localit ileăBr teştiăşiăAlbeleă suntă ambeleă amplasateă simetrică fa ă deă reşedin aă deă comun ,ă laă 5ă kmă peădrumă nemodernizat.ă Deă asemeneaă comunaă Strugariă esteă separat ă deă arealulă bine deservit tehnico-edilitar de pe valea Siretului prin barajul creat de Culmea Pietricicaăspreăest.ăAstfelăPietricicaăesteăoălocalitateăperiferic ăfa ădeăE577,ăînătimpăceăR chitişuăşiăCet uiaăsuntăflancateădeăculmeaăînalt ăaăC p âniiă(584ăm)ăşiăf r ăaxeădeăleg tur ăcuăDrumulăNa ională2G.ă
Echipareaăteritorial ăesteăoăconsecin ăaărela ieiăfineăcareăseăinsereaz ăîntreăurbanăşiărural,ăsubăformaăunuiăprocesătransgresiv,ăcareăseădezvolt ădinspreăunit ileăierarhice superioare spre cele de ordin inferior. Avândă înă vedereă c ă satulă esteăultimulăcareăr spundeănecesit iiăabsorb ieiăuneiăanumiteăinova ii,ăaăfostăexplicabil ăutilizareaă unoră principiiă metodologiceă careă privilegiaz ă analizaă dină perspectivaăruralului elementar.
Indiferent de metodele utilizate, se poate concluziona prin distingerea unei remarcabileădependen eădintreăcalitateaăechip riiă tehnico-edilitareăaăaşez rilorădinăBazinulăTrotuşuluiăşiăaccesibilitateaăfa ădeăinterven iaăelementuluiăurban,ăprecumăşiă fa ă deă sistemulă majoră ală c iloră deă comunica ieă rutier ,ă fiindă deă în elesă dinăaceast ă perspectiv ă individualizareaă unuiă gradientă edilitară cuă caracteră descendentădinspreăValeaăTrotuşuluiăspreăBazinulăTazl ului.
Prin termenul de sistem bancar seă subîn elegeă oă arhitectur ă spa ial ăformat ă dină totalitateaă unit iloră bancare,ă deă peă ună anumită teritoriu,ă indiferentădeătalieăşiărang.
Înă cadrulă acestuiă sistemă esteă evidentă c ă seă producă ierarhiz riă aleăelementelor componente, cu scopul de a organiza în modul cel mai eficient raporturileă re eleiă deă unit iă bancareă cuă cerereaă deă produseă bancare,ă respectivă cuăpopula ia.ă Raporturileă înă cauz ă permită numeroaseă tipuriă deă ajust riă înă timpă şiă înăspa iu,ăconducândăprinăpoliticiădeămarketingăbancarăc treădiferiteălogiciădeăreparti ieăa organismelor bancare.
Deşiă prezentândă deă laă cază laă cază situa iiă diverse,ă modalit ileă prină careăb ncileăseăinsereaz ăînăspa iulăgeograficăpotăfiăcircumscriseăînădou ămariăformeădeăorganizareăspa ial :ăforme de concentrare şi forme de dispersie.
- concentrarea pe orizontală seămanifest ăatunciăcândăproduc iaădeăserviciiăbancareănecesit ăprinăgonflareaăcererii,ăinterven iaăaltorăantreprenoriădinăsistemulăbancar,ăinvestitoriăcareăac ioneaz ălaăacelasiănivelădeăcompeten eădeădeservireăfinanciar .ăUtilizândă acelaşiă exempluă ală Iaşilor,ă esteă cunoscută faptulă c ă ă numeroaseleăsolicit riădeăcrediteăpentruăbunuriădeălargăconsumăauă impusăapari iaăaănumeroşiăantreprenoriăbancariă specializa iă inămanipulareaă unoră astfelă deă serviciiă bancare,ădintre care unele renumite pentru politica fără filiale – San Paulo Bank, EmporikiBank etc.
Formeleădeădispersieăprezint ăşiăeleădou ăsitua iiădistincte: - în primul caz este vorba despre necesitatea deservirii unei cereri în creştere, asigurat ă anterioră deă oă sucursal ă jude ean ă aă uneiă institu iiă bancareă cuă sediulăcentralăînăBucureşti,ădeficien ăcareăînăurmaăunuiăstudiuădeăpia ăseăsolu ioneaz ă
prinădeschidereaădeăfilialeăînăinteriorulăjude elor,ăceleămaiăcunoscuteăexempleăînăacest sens oferindu-leăBancaăComercial ăRomân ,ă deşiă cuă aceeaşiă politic ,ă darălimitat ălaănivelulămarilorăoraşe,ăac ioneaz ăşiăalteăsociet iăbancareăprecumăOTPăBank,ăcareăşi-aădeschisăsucursaleăînătoateăoraşeleădinăMoldovaăcuăpesteă50.000ădeălocuitori;
- în al doilea caz investitorii sunt atraşi direct de o pia ă ignorată de ceilal i resortisan i din domeniu, completând arealele slab polarizate de serviciile bancare.ă Venindă înă plutonulă secundă dup ă societ ileă bancareă deă tradi ie,ăVolksbankăşiăBancaăComercial ăCarpaticaădescriuăcelămaiăbineăaceast ăcategorie,ăprimaăspeculândăposibilit ileădeăimplantareădeănoiăunit iăînăoraşeădeătalieămic ăşiămijlocieă(Dorohoi,ăF lticeni,ăR d u i,ăPaşcaniăsauăVatraăDornei),ăînătimpăceăaădouaă îşiăocup ăpozi iiă şiă laănivelulăcentrelorădeăpolarizareă local ă (Buhuşi,ăPoduăTurcului,ă R c ciuni,ă Truşeşti,ă Lieşti,ă Roznov,ă Bicaz, Darabani, Târgu-Frumos) sauăchiarăînăsimpleăcentreădeăcomun ă(Oituz,ăCorod,ăCudalbi,ăT m şeni,ăCiurea).
Logicile de localizare în sistemul bancar sunt guvernate de rațiuni complexe,ăprecumăsuntăceleădeănatur ăcultural ,ăaşaăcumăsuntăidentificateădeăc tre Alexandru Rusu (Les banques dans le territoire roumain, Iaşi, 2006) în cazul b nciiăRomexterra,ăcare-şiădeschideăagen iiă laăMoineştiăşiăchiară laăZemeş,ăgra ieăunorărela iiăspecialeăpeăareăaceast ăbanc ăleăîntre ineăcuăsocietateaăROMPETROL.
EconomistulăNathanăSussmanăstabileşteăcondi iileăspa ialeăînăcareăseăpoateăconfiguraăunăsistemăbancarăeficient.ăIdeeaădeălaăcareăpleac ăautorulăesteăexisten aăunuiăspa iuăgeograficăideal,ăneafectatădeărugozit i,ă înăcareăunit ileăbancareăsuntădispuseăuniform,ăf r s ăîndeplineasc ădiferen ieriădeăordinăcalitativ.
Acestă teritoriuă populată înă careă esteă amplasată ună num ră N deă unit iăbancareă şiă înă careă ac ioneaz ă ună num ră nedefinită deă agen iă economici,ă dispuşiăuniform,ăesteăapreciatăcaăavândăoăform ărealtivăcircular ,ăcuăcircumferin aăegal ăcuăE. Înăacesteăcondi iiăseăstabileşteăc ădistan aămedieădintreăoăunitateăbancar ăşiăunăagent economic este: d = E/N.
Ulteriorăseăapreciaz ăpentruăfiecareăagentăeconomicăoădistan ăz care este ceaămaiăscurt ădistan ădintreăelăşiăceaămaiăapropiat ăunitateăbancar ,ărezultândăcaăaceastaăvaăfiămaiămareăsauăegal ăcuă0,ăsauămaiămic ăsauăegal ăcuăd/2,ăprecumăşiăfaptulăc ădistan aădintreăfirmaărespectiv ăşiăceaăde-aădouaăbanc ămaiăapropiat ădin sistemăvaăfiăegal ăcuăd-z.
De inândă acesteă rela iiă dintreă agen iiă economiciă şiă antrepronoriiă bancariădintr-un anumit teritoriu, se va calcula care este costul de control al unei firme pe careătrebuieăs -lăexerciteăoăbanc ,ăînăfunc ieădeădistan aăcareăsepar ăceiădoiăactoriăeconomici:
, unde:
esteăcostulădeăcontrolăalăb nciiăfa ădeăagentulăeconomică z, definit ca unăagentăeconomicăamplasatălaădistan aăz fa ădeăbanc ;
Y esteăparametrulătehnologicădeăcontrolăşiăareărolădeăindiceădeădiscretizareăaăeficien eiăsistemuluiăbancar;ăelădevineămaiămareăodat ăceăcosturileădeăîntre inereăaărela iilorăteritorialeăcrescăşiădevineămaiămicăînămomentulăînăcareăseăîmbun t escătehnologiileădeăcontrolăaleăagen ilorăeconomiciădinăteritoriu;
esteă ună coeficientă careă apreciaz ă valoareaă crediteloră peă careă leărealizeaz ăoăfirm ăz la banca x1.
categorieă seă dezvolt ă înă jurulă centreloră urbaneă deă talieă mare,ă al turiă deă careăcomuneleăînvecinateăfunc ioneaz ăsubăformaăunorăoragnismeăasimilate, confundate frecventă cuă cartiereă periferice,ă meniteă s ă între in ă cuă for ă deă munc ă orașul dominator.
Figura 104: Accesibilitatea specific şi poten ială fa ă de serviciile bancare de rang local
Iaşii,ă careă r spundeăcelămaiăbineădescrieriiă de inândăcelămaiă impresionantăarsenalădeăserviciiăbancareădinăîntreagaăMoldov ă(100ădeăunit iăbancareăşiăpesteă20ădeă societ iă bancareă diferite),ă beneficiaz ă înă acelaşiă timpă deă unaă dintreă celeămaiăextinse zone polarizate de serviciile bancare din Moldova, cuă 770ă deă unit iădistan -timpăcumulateăpentruăceleă53ădeălocalit iăaflateăînăprimaăzon ădeăinfluen ăaăoraşului,ădintreăcareă3ăauă reuşită s -şiăcreezeăpropriileăcentreădeădeservireă local ăgra ieăexurbaniz riiăserviciilorămunicipiului:ăTomeşti,ăDancuăşiăValea Lupului.
2. Accesibilită ile create prin procese de axializare
Contigueă structuriloră descriseă anterior,ă oă nou ă categorieă deă localit iăurm rescă ampla-samenteleă proximaleă celoră maiă importanteă axeă deă comunica ieăjude ean ,ă creândă structuriă intermediare,ă delimitate la capetele segmentelor de localit iă urbaneă deă talieămare:ăGala iă – Tecuci, Piatra-Neam ă – Bac u,ă Bac uă – Focşani,ăSuceavaă– Botoşaniăşiămarcateăînăparteaămedian ădeălocalit iăreleuăcuărolădeăechilibruăîntreăceleădou ămariăcentreăprecumăşiăcuărol de cuplaj cu teritoriul rural
243
adiacent:ăLieşti,ăIveştiăşiăTudorăVladimirescu,ăRoznovăşiăBuhuşi,ăAdjud,ăSascutăşiăR c ciuni21,ăSalceaăşiăDumbr veni.
Importante de analizat sunt similitudinile care se stabilesc între aceste aşez ri:ă rataă șomajului este în generală ridicat ă dină cauzaă conect riiă timpuriiă laăfenomeneul de navetism22,ă înă timpă ceă p trundereaămaiă rapid ă aă inova ieiă socialeăcomparativăcuăalteăspa iiăruraleăle-auăangajatămaiărapidăînămobilitateaăinterna ional ăaăfor eiădeămunc 23. De asemenea, aceste localit iăreleuăcunoscăemancipareaăuneiăautonomiiăaăsectoruluiăbancarălaănivelulăserviciilorăelementare,ădarăcareăînc ănu-şiăimpunăautoritateaăînăteritoriu,ălocalit ileăruraleăproximaleăr mânândăindeciseăîntreăofertaăacestorănoiăloca iiăapropiateăşiăcele clasiceăaleăurbanuluiămaiăîndep rtat.
21 LocalitateaăNicolaeăB lcescuăr spundeăunuiămodelătranzitoriuăîntreăcaracterulădeăperfierieăinetgrat ăsistemuluiăbancarăalăreşedin eiădeăjude ăşiălocalitateăreleu,ăcuămiciăfunc iiădeădeservireălaăscar ălocal . 22 Înă localitateaăLieştiă rataă şomajuluiăeraăde 22% în anul 2002, 19% la Roznov, peste 22% în satul Podoleni, 11% în Salcea, 10% în Tudor Vladimirescu. 23 Procentulăpersoanelorădeclarateăplecateăînăstr in tateăeraăînă2002ădeă7.75%ălaăBuhuşi,ă3%ălaăSascut,ă2.5% în Salcea
Figura 105: Probabillitatea de interac iune dintre popula ie şi serviciile bancare de rang local
244
Dumbr veni,ă Sascut, Podu Iloaiei etc. sunt slab dimensionate, fiind frecvent încorporateă înă cadrulă zoneloră deă influen ă generateă deămarileă centreă urbane:ă Iaşi,ăGala i,ăBac u,ăFocşani,ăSuceavaăşiăBotoşani.
Acoloăundeăaparănumeroaseăspa iiăînăcareăpoten ialulădeăinterac iuneăscade subă 0,25ă conformă modeluluiă Huff,ă rezult ă c ă localit ileă prev zuteă cuă serviciiăbancareăsuntăsupraestimate,ăeleănereuşindăconformăpersonaluluiăcalificatăăînăacesteăramuriă s ă asigureă oă deservireă complet ă aă teritoriului:ă Vasluiulă c ruiaă înă modăteoretic îiă suntă alocateă 50ă deă localit i,ă cuă oă sum ă aă distan elor-timp dintre polarizatoră şiă polarizatădeă77124,ă dară careă nuă reuşeşteă s ă ofereă serviciileă necesareădecâtă peă oă raz ă aferent ă contactuluiă dintreă Colineleă Tutovei,ă Podişulă CentralăMoldovenescă şiă Dealurile F lciului,ă Romanulă careă aparentă esteă capabilă s ădeserveasc ă 72ă deă localit i,ă dep şindă dină acestă punctă deă vedereă toateă localit ileăMoldovei,ă dară careă deă asemeneaă esteă deficientă laă capitolulă capacit iă realeă deădeservire,ăvaloareaăindicatorilorădinănumar torul indicelui de acoperire a servciilor bancareăclasândăaceast ălocalitateăpeăpozi iaăaăzeceaăînăregiune,ăAdjudulăcareădeşiăesteă celămaiă apropiată centruă bancară pentruă 44ă deă localit iă ruraleă careă ară însumaă1121ădeăunita iădistan -timpă(pozi iaăaădouaăla nivelădeăregiuneădup ăRoman),ănuăreuşeşteădecâtăocupareaăloculuiă23ăînăfunc ieădeăindiciiădeăatractivitateăaăserviciilorăbancare,ă fiindă dep şită deă Com neşti,ă Vatraă Dornei,ă Câmpulungă Moldovenescă şiăegalatădeăTârguăOcnaăşiăGuraăHumorului.
Localit ileă ruraleă prev zuteă cuă serviciiă bancareă elementareă meniteă s ăechilibreze decalajele teritoriale descrise nu dovedesc întotdeauna cele mai atente competen eă înă domeniu,ă limitându-se la asigurarea unor servicii de proximitate, uneori cu cerc înhis precum C.A.R-urile,ă Iv neştiiă şiă Puieştiiă dină jude ulă Vasluiăfiind exemplele cele mai concludente în acest sens, rolul teritorial care le este acordat ramânând doar la nivel teoretic25.
socio-economică asem n tor:ă rata şomajului esteă situat ă pesteă mediaă regional ă(22,5%ăpentruăBelceşti,ă20%ălaăBereşti,ă18%ălaă ib neşti,ă15%ălaăPoduăTurcului,ă14%ăînăcazulăTruşeştilor,ăfiindăuşorăsubămedie la Vidra - 5,5% sau la R duc neniă - 6.5%), ponderea
popula iei active în ter iar superior variaz ă întreă 2%ă şiă 10%,ă indicândăreminiscen eleă ruraluluiă (doară înă cazulăTruşeştiloră suntă dep şiteă uşoră 10ăprocenteă înă timpă ceă Dumitreştiiă seăsitueaz ă laă limitaă deă 2%),ă valoarea
indicelui de dependen ă esteă apropiat ădeămediaă regional ă (2,92ă laă ib neşti,ă2,69ălaăPoduăTurcului,ă2,68ălaăTruşeşti,ă2,51ă laăDumitreşti,ă 2,3ă laăR duc neni,ădoară 2,03ă laă Vidra,ă fiindă uşoră pesteămedieă înă cazulă Bereştiloră şiă alăBelceştilor),ă acestă ultimă indicatorăevoluândă uneoriă înă strâns ă corela ieă şiăinversă propor ională cuă num rulă de persoaneă plecateă înă str in tateă sauă cuăraportul dintre principalele grupe de vârste (4,85% la Vidra, 3,75% la ib neşti,ă1,41%ălaăBelceştiăetc.).
Toateă acesteămiciă centreădeăpolarizareă local ădispunădeă zoneădeă influen ăsupraestimate,ă diferen aă f când-o gradul de echipare în infrastructuri de transport sau nivelul socio-profesionalăalălocalit ilorăpolarizate:ă - Truşeştiul,ă amplasată înă mijloculă unuiă spa iuă dominantă rural,ă polarizeaz ă 33ă deăaşez ri,ămajoritateaăfiindădispuseăînălungulăJijiei,ăpeădirec iaăest-vestăfunc ionândăatrac iaă reşedin eiă deă jude ă sauă aă Ştef neştilor,ă reuşindă s ă totalizezeă oă sum ă aădistan elor-timpădeă396ădeăunit i.ăEsteărealăc ămodulădeăconstruc ieăaăindicilorădeăaccesibilitate nu ne-aă permisă introducereaă înă calculă aă deplas riiă cuă ajutorulătransportuluiă feroviar,ă ceeaă ceă înă cazulă Truşeştiloră ară fiă estompată înă sensăăfavorabilă indiciiă aminti i,ă inândă contă c ă înă mareă parteă popula iaă dină comunaăAlbeştiăsauădinăcomunaăDângeniăutilizeaz ăşiăacestămijlocădeătransport,ăînăspecialăatunciăcândădeplasareaăesteămotivat ădeă intereseăcuăcaracterăizolat,ăprecumăceleăsolicitate de serviciile bancare (plata ratelor,ă schimbareaădeăvalut ,ă ridicareaădeănumerar, plata cheltuielilor la electricitate etc.).
R stoacaăseăînregistraăînc ădeălaănivelulăanuluiă2002ăoăpondereădeă25%). Ambeleăsubregiuniăseădetaşeaz ălaănivelulăMoldoveiăprinăfrecven aăridicat ă
a centrelor de polarizare a serviciilor bancare de rang inferior, rezultând aureole de polarizare cu raze scurte, suma accesibilit ilorăspecificeăcalculateăînădistan e-timp situându-seăînătoateăcazurileăsubă50ădeăunit i,ăuşorămaiămariăînăzonaăVranceiăundeăşiănum rulădeălocalit iăpeăcentruădeădeservireăcreşte,ăfiindăînămedieălaă5-6ălocalit iăcomparativ cu arealul din nordul Moldovei unde indicele respectiv este de aproximativă 3,ă dară avantajată fa ă deă acestaă dină urm ă prină timpiiămaiă eficien iă deădeplasareăimpuşiădeăaccesibilitateaănatural ămaiămare.
Dezvoltareaă sistemuluiă bancară subă formaă uneiă organiz riă policentrice,ăbazate pe nucleeămiciădeădezvoltare,ăesteămultămaiăpermisiv ăînăcazulădepresiuniiăR d u iloră şiă aă zoneiă adiacenteă acesteia,ă gra ieă posibilit iloră deă controlă teritorialămai limitate pe care le dețineă Municipiulă R d u iă comparativă cuă Focşaniiă înăCâmpia Siretului Inferior,ăcareăîşiăpreiaăautoritarărolulădeăliderăjude ean.ă
Înă acesteă condi ii,ă înă arealulă dină nordulă jude uluiă Suceavaă majoritateaăcentreloră deă comun ă ă sauă aă oraşeloră miciă de ină propriileă serviciiă elementareă deăstructurareăaăsistemuluiăbancar,ărela iileădintreăacesteăunit iăfiindăorizontale,ătoateăfiindăagen iiăaleăsucursalelorăbancareăjude ene:ăFalc u,ăVicovuădeăSus,ăVicovuădeăJos,ăPutna,ăFr tau iiăVechi,ăMiliş u i,ăArbore,ăMarginea,ăCajvana.ăÎnăcazulăVranceiăamplsamenteleăbancareăramânăpreferen iale,ădetaşându-se anumite ierarhii greu de remobilizat:ă exceptândă Focşaniiă careă domin ă detaşată arealul,ă localitateaă Vulturuăesteăceaămaiăfavorizat ădeăinvesti iileăbancareă(3ăunit i),ăcelelalteămiciă„implanturiăfinanciar-bancare”ăfiindădeădat ărecent ă(Suraia,ăT t ranu,ăM ic neşti),ăiarăînăuneleăsitua iiă respectândă modelulă exurbaniz riiă func iiloră reşedin eiă deă jude ,ă cumă esteăcazulălocalit iiăMilcovul.
polarizatoare,ă criteriileă deă departajareă fiindă impuseă deă existen aă uneiă minimeădiversit iăaăserviciilorăbancareă(celăpu inădou ăunit iădistincteăjuridic),ăprecumăşiădeă creştereaă calitativ ă aă serviciiloră realizate,ă careă nuă se mai pot limita la simple unit iă deă informare,ă efectuareă aă pl ilor,ă transferuriloră sauă viramentelor,ă fiindănecesareăstructuriăcompetenteăcareăs ăpermit ărealizareaăopera iunilorădeăcreditare,ăînfiin areăconturi,ătranzac iiăîntreăpersoaneăjuridiceăetc.
Dispari iaăcentrelorăcuărolădeădeservireă local ăconducă iminentălaăcreştereaăportan eiă teritorialeă efectuat ă deă c treă localit ileă cuă func iiă supra-locale, acest aspectăimplicândăsesizareaăunorănoiă rearticul riăaleăspa iuluiămoldavă înăfunc ieădeăre eauaă bancar .ă Acesteă perturb ri,ă careă presupună producereaă unorăechilibre/dezechilbre la nivelul mediului rural pot fi sintetizate în patru categorii de accesibilit iăpotențiale fa ădeăserviciileăfinanciar-bancare:
1. Areale cu accesibilitate poten ială fa ă de sistemul bancar în creştere
248
comparativ cu accesibilitatea fa ă de serviciile de rang local
Conturareaăstructurilorăteritorialeăascendenteăînăraportăcuăunit ileăbancareăesteă strânsă corelat ă cuă procesulă deă axializare sau periurbanizare a serviciilor destinate supra-localului,ă realitateă careă esteă intuibil ă inândă contă deă principiileădifuziei spa iale aă inova iei,ă investi iileă firmeloră financiar-bancare cunoscând frecventă acelaşiă traseuă verticalizat:ă centru logistic (headquarter) – filială (amplasat ădeăregul ăînăBucureştiăsauăînăoraşeleămari),ăsucursală (centre cu statut secundară laă nivelă na ional,ă efectuândă ună raportă anuală c treă filial )ă – agen ie bancară și punct de lucru (unit iă bancareă cuă rolă diminuată deă ac iune şiă f r ăposibilit iădecizionale).
Logicile de localizare ale antreprenorilor financiar-bancari devin din aceste considerenteădestulădeăsimple:ăsuntăpreferateălocalit iădeătalieămareăşiăcareădispunădeă ună anumită portofoliuă înă domeniulă exerci iuluiă peăpia aă bancar :ă prezen aă altorăagen iiăsauăsucursaleăcareăauăînregistratăprofit,ănum rămareădeăclien i,ălocalit iăcareăseă dovedescă aă fiă pie eă emergenteă prină localizareaă înă areale strategice pentru investi iiăpubliceălaănivelăna ional27,ăoraşeăsauăcentreădeăcomun ădeătalieămareăcareăau solicitat pe anul precedent numeroase servicii bancare, politica b nciiădevenindăînăacestăsensăunaădeăfidelizareă şiă deă apropiereă fa ă deăclient.
Înă acesteă circumstan eăb ncileă voră preferaă dină punctă deăvedere geografic de trei categori de amplasamente: - localit ileă urbaneă deă talieămedieă
şiămic ,ăeventualăaşez riăruraleădeătalieă medieă şiă mare,ă careă auăcunoscut un anumit dinamism pe pia aăproduselorăbancare;
- localit iă amplasateă înăproximitateaă mariloră oraşeăregionale, în care este foarte activ navetismul,ă b ncileă c utândă s ădescongestioneze efortul func ionalăăalăcentrului;
Târgu Frumos este mult mai stabil din acest punct de vedere, rolul lui de polarizare a serviciilor bancare impunându-seăînc ădinăfazaăserviciilorăelementare,ăsingura extindere realizându-se înspre sud-vest,ăprinăpierdereaăpozi ieiădeăcentruădeădeservireă bancar ă aă localit iiăButea28,ă dară şiă înă detrimentulăMunicipiuluiăRomanăcare nuă reuşeşteă s ă polarizezeă arealulă foarteă complexă deă peă Valeaă Siretuluiă (înăpofidaăprezen eiădevia ieiăeuropeneăE583),ădinăcauzaăexisten eiăaădoarădou ăpuncteădeătrecereăaărâului,ăaccesibilitateaăspecific ămaiăridicat ăfa ădeăTârgu-Frumos fiind preferat ăaccesibilit iiăteoreticeămaiămariăfa ădeăRoman.ă
Chiarăşiăatunciăcândăreşedin aădeăjude ănuăesteăsinguraălocalitateăcareăofer ăservicii financiar bancare, existând în teritoriu o localitate cu rol de descongestionareă func ional ,ă situa iaă nuă devineă pozitiv ă înă contextulă înă careămicului centru urban îi este supra-apreciat ă pozi iaă deă lideră local,ă indiciiă deăaccesibilitate potențial ă fiindă şiă maiă puternică afecta iă dină cauzaă diminu riiăvariabileloră incluseă laă num r torulă indiceluiă deă acoperireă bancar ă (sc dereaăindiceluiădeădiversitateăbancar ăprecumăşiădiminuareaăefectuluiădeămas ărezultatădinăluarea în calcul a activiloră dină ter iarulă superior),ă așa cum este cazul sectorului vrânceanăpolarizatădeăOdobeştiăsauăaăceluiădinăjude ulăBotoşaniăpolarizatădeăS veni.
4. Areale cu accesibilitate poten ială fa ă de sistemul bancar în scădere
comparativ cu accesibilitatea fa ă de serviciile de rang local
Exempleleăceleămaiăconcludenteăpentruăaceast ăclas ăsuntăoferiteădeăaşez riăruraleăsauămiciăcentreăurbaneăcuăfunc iiălocaleăaflateăîntr-un proces de apreciere dar plafonate la nivelul local al ofertei de servicii bancare din cauza unui indice de deservireă bancar ă unitar,ă careă prină schimbareaă sc riiă deă analiz ă devină p r iăcomponenteă aleă unoră zoneă deă influen ă supralicitateă comparativă cuă capacit ileăreale de polarizare.
Apreciereaăunitar ăaăserviciilorădeărangămunicipalăşiăjude eană(deşiăeleăvorăaveaăponderiăseparateăînăindiceleăfinalăalăaccesibilit iiălaăre eauaăbancar ),ăprovineădin similitudinile marcanteă careă seă stabilescă întreă celeă dou ă categoriiă deă servicii,ăambele beneficiind de o diveristate a produselor bancare superioare claselor precedente,ăatâtăreşedin eleădeăjude ăcâtăşiăuneleămunicipiiămaiăpreten ioaseă(Oneşti,ăRoman31,ăBârladăetc.)ăputândăbeneficiaădeăinstalareaădirect ăaăunorăfilialeăbancareăcu sediul-mamă (sediu primar) laăBucureşti,ăsauăaăunorăsucursaleăjude eneăcuăfilialaălaăBucureştiăşiăsediul-mam ăînăaltaă ar ăetc.
Contrarăacestorăcongruen eădintreăceleădou ătipuri de servicii bancare, între institu iileăbancareăaferenteăcelorădou ăranguriăpersist ăşiăevidenteădiferen ieri: - Serviciile municipale sunt frecvent mai interesate de ofertele de tip credit center,
intaă fiindă persoaneleă fizice,ă înă timpă ceă institu iileă deă rangă jude eană suntă maiădiversificate,ărolulăcelămaiăimportantăînăcreştereaăactivelorăde inându-l serviciile de tip financial center, cuăpacheteăbancareădestinateăcorpora iilorăsauăpersoanelorăjuridice în general.
- Serviciileă deă rangă municipală seă diferen iaz ă deă celeă deă rangă jude eană şiă prinăstructura ofertelor de pe pia a de retail, primeleă fiindăorientateăc treăacoperireaăcererilor din sfera creditelor pentru nevoi personale în timp ce secundele se specializeaz ăînăcrediteăipotecareăsauăopereaz ăîmpreun ăcuăsocieta iădeăleasing.ăAcesteăultimeăopera iuniăamintiteăpotăcaracterizaăşiăserviciileăoferiteădeăcentreleă
Indiciiădeădiversitateăbancar ămaiăpu inăcompetitiviădecâtăînăcazulăBac uluiăatrag de la sine producerea unui gradient descendent mai accelerat în cazul Botoşanilor,ă accesibilit ileă ajungândă laă ultimeleă categoriiă deă valoriă înc ă deă la nivelulă izocroneiădeă40ădeăminuteădistan ă fa ădeăreşedin aădeă jude ,ăcuăexcep iaăunorălocalit iămaiăavansateăsocio-profesional,ăcareădispunădeăindiciădeădependen ăaăpopula ieiăocupateăsubămediaăregional :ăSuli a,ăTodireni,ăRipiceniăsauăŞtef neşti.
(standardizare) aă şiruluiă statistic,ă dină cauzaă prezen eiă unoră valoriă extremeăneaplatizabile,ăimpuseădeăevolu iaăaparentăindependent ălaănivelulăacestuiăsector de activit iăaăurbanuluiăfa ădeărural,ăaădeterminatăpreferareaădiscretiz riiăindicilorădeăaccesibilitate pe 5 clase inegale ca efective de indivizi statistici, aspect care particularizeaz ă clasificareaă localit iloră dină Moldovaă comparativă cuă ceilal iăsubindiciăutiliza i,ăundeăaăfostăposibil ăutilizareaămetodeiădeăanaliz ăaăquintilelor.
1. Aşezările cu accesibilitate foarte ridicată
Primeleăcareăseădetaşeaz ălaănivelulăacesteiăclase suntăreşedin eleădeăjude ăfavorizate de absolut toate variabilele de amplificare 32 ale indicelui de accesibilitate,ă urmateă deă municipiiă şiă deă uneleă oraşeă careă dispună deă propriileăstructuri de polarizare a serviciilor supra-locale.
Înă ceeaă ceă priveşteă ultimaă categorieă eviden iat ă esteă deă remarcată pozi iaăfoarteăbun ăpeăcareăoăocup ă înăclasamentulăfinalăoraşulăPanciu,ăbeneficiarăalăuneiăsumeătotaleăaădistan elor-timp inferioare mediei regioanle, respectiv sub 24.000 de unit i,ă rezultată ală p str riiă uneiă propriiă capacit iă deă polarizareă pân ă laă nivelulămunicipală cândă treceă înă sferaă deă influen ă aă Focşanilor,ă înă cadrulă c reiaă seăintegreaz ăpân ăînăizocronaădeă30ădeăminute.
Înă jude ulă Bac u,ă laă felă deă surpinz toareă esteă pozi iaă peă careă oă ocup ăBuhuşii,ă avantajat de amplasarea într-ună spa iuă deă tipă intermediară întreă Bac uă şiăPiatra-Neam ,ă totalizândă oă sum ă aă distan elor-timpă pentruă celeă patruă sc riă deăanaliz ămultăpesteămediaăregional ,ăceeaăceădovedeşteăfaptulăc ărolulăaccesibilit iiăbrute nu este întotdeauna primordial, factorul principal în acest caz constituindu-l 32 Prinătermenulădeăvariabil ădeăamplificareăseăvaăîn elegeăoriceăindiceăpar ialăamplsatălaănum r torul frac ieiăcareăcalculeaz ăgradulădeăacoperireăbancar ăaăteritoriului,ăaceştiaăfiindădirect-propor ionaliăcuăm rimeaăindicatoruluiăfinalăalăaccesibilit ii.
260
valorileă deă amplificare:ă num ră mareă deă persoaneă plecateă temporară înă str in tateă(8%ă dină popula ie)ă şiă dependen aă deă structuriă deă deservireă aă serviciiloră bancareădiversificate ca profil (indicele de diversitateăbancar ăalăBac uluiăesteădeă88).
profesionaleă atragă investitoriiă dină domeniuă gra ieă taliei,ă organizându-şiă formeăspecifice de ofertare a produselor de profil: centre de creditare de tipul cooperativeloră agricole,ă caseă deă ajutoră reciproc,ă agen iiă bancareă specializateă înăcredite pentru bunuri de larg consum sau pentru gestionarea fondurilor pentru subven iileă agricoleă (H l uceşti,ă Mo ca,ă Corod,ă Cudalbi,ă Pechea,ă Iveşti,ăBerezeni,ăHudeşti,ăUngureni,ăTudora,ăM liniăetc.);
- suntă oraşeă deă talieă mic ă sauă localit iă ruraleă cuă poten ială deă devenireă urban , beneficiindă deă oă pondereă important ă aă salaria iloră înă cadrulă popula ieiă activeăocupateă(>ă30%)ăsauăbeneficiaz ădeălocalizareaăunorăinstitu iiăpubliceăcuăpersonalănumeros:ă Tutova,ă F lciu,ă Murgeni,ă Raduc neni,ă Belceşti,ă ib neşti,ă Suli a,ăŞtef neşti,ăVorona,ăR d u i-Prut,ăBroşteni,ăDumbr veni,ăTulniciăetc.;
- suntă aşez riă ruraleă situateă înă aureolaă deă prim ă influen ă aă unoră oraşeă deă talieămare,ă beneficiindă deă proximitateaă serviciilorăbancareă complexeăoferiteă deă c treăacesteaă sauă avândă ună num ră mareă deă salaria i navetişti,ă uneleă dintreă eleăfunc ionândă asem natoră cuă cartiereă aleă oraşeloră polarizante:ă Tomeşti,ă Dancu,ăLuncaă Cet uii,ă Dumbravaă Roşie,ă Şcheia,ă C t m r şti-Deal,ă Hemeiuşi,ăM rgineni,ăGoleşti,ăMoaraăGrecilorăetc.;
Atunci când serviciile de rang jude eanănuădezvolt ăoă for ăgravita ional ăadecvat ă sauă cândă localit ileă polarizateă cunoscă deficien eă majoreă înă ceeaă ceăpriveşteă absorb iaă for eiă deă munc ,ă pozi iileă înă cauz ă potă g siă amplasamenteăapropiate de principalele centre urbane regionale: comuna Tanacu în zona de influen ă aă municipiuluiă Vaslui,ă Iveştiă înă proximitateaă Bârladului,ă Vârteşcoiuă şiăCârligeleălaăvestădeăMunicipiulăFocşani,ăcomuneleăVictoriaăşiăGol ieştiăînăzonaăslabăpolarizat ădeăserviciileăurbaneăsituat ăînănord-estulămunicipiuluiăIaşi.
4. Aşezări cu accesibilitate scăzută
Spreă deosebireă deă localit ileă dină clasaă anterioar ă izol rileă suntă şiă maiăaccentuate, fiind amplificate de gradul de ruralitate foarte ridicat, cu efecte negativeăasupraănum ruluiă totalădeă salaria iăsauădeă impedan aăcrescut ă impus ădeădeplasareaăpeăc iădeăaccesănemodernizate.
Nivelul de diversificare a serviciilor bancare prină modificareaă sc riiă deăanaliz ădevineăsuperflu ăînăcondi iileăînăcareăadresabilitateaăc treăserviciileăbancareăesteă situat ă subă pragulă pretinsă deă institu iileă financiar-bancare elementare: zona profundă rural ă situat ă înă spa iulă intersti ială descrisă deă localit ileăTruşeşti-S veni-Ştef neştiă înă jude ulă Botoşani,ă comuneleă izolateă dină estulă jude uluiă Bac u,ă doarăteoretică polarizateă deă serviciileă bancareă aleă localit iiă Poduă Turcului,ă sateleă dinăbazinul hidrografic al Râmnicului aparent polarizate de serviciile oferite de Dumitreşti,ă coumneleă ibanaă şiăDagâ aă beneficiindă doară teoretică deă proximitateaăib neştilor etc.
Din acest punct de vedere, cele mai dezavantajate vor fi arealele rurale care-şiă asigur ă serviciileă financiar-bancareă deă rangă locală şiă supra-local prin intermediulă unoră centreă deă deservireă deă talieă mic ,ă suprasolicitateă conformăcoeficientuluiăcareăcalculeaz ăsumaădeăunit iădistan -timpăaălocalit iorăpolarizateăde un singur centru: - comuneleăMih l şeni,ăDobârceni,ăDurneştiăşiăDângeniădependente de serviciile
- communeleăMotoşeni,ăHuruieşti,ăDealuăMorii,ăGl v neşti,ăG iceana,ăBogheşti,ăT n soaia,ădeserviteădeăPoduăTurcului,ăcareă înăabsen aăunorăconcuren iăurbaniăpolarizeaz ă oă zon ă rural ă foarteă vast ,ă ecartulă dintreă sumaă distan elor-timp pentruă nivelulă locală şiă celă supra-locală fiindă şiă maiă distan ată decâtă înă cazulăanterior:ă 370ă deă unit iă pentruă primulă nivelă şiă aproapeă 2.200ă deă unit iă timpăpentru al doilea nivel, un efect depreciativ avându-l în acest caz caracterul mult mai dispersat al satelor în interiorul perimetrului adminstrativ al comunelor din ColineleăTutovei,ăcompartivăcuăarealulăpolarizatădeălocalitateaăTruşeşti.
264
Valorile indicilor se pot deteriora atunci când localitatea polarizatoare a serviciilor financiar-bancare înregistrate la nivelulădeserviriiălocaleăesteăînlocuit ălaăcel supra-localădeăoăalt ălocalitateăsituat ălaădistan eămariăsauălaădistan eămedii,ădarăf r ă suficientă personală înă ter iarulă superior:ăMurgeniiă careă polarizeaz ă laă nivelulăserviciilor locale satele situate la contactulădintreăPodişulăCovurluiuluiăşiăColineleăF lciului,ăfiindăînlocuită laăscar ăsupra-local ădeăBârlad,ăVl deniiă- singurul centru polarizatorăpentruălocalit ileăsituateăînănord-vestulăjude uluiăIaşiă-,ăŞtef neştiiăcareăpolarizeaz ăpân ălaănivelulălocal satele de pe Valea Prurtului din sud-estulăjude uluiăBotoşani,ădarăînc ăincompletădiversificatădinăpunctădeăvedereăaăserviciilorăfinanciar-bancare, pierzându-şiălaănivelulăurm torăhinterlandulăînăfavoareaăTruşeştilor.
265
266
TIPOLOGIAăSPA IILORăRURALE DIN MOLDOVAăÎNăFUNC IEă DEăDISTRIBU IAăGEOGRAFIC ăAăINDICILORă
Celeămaiă cunoscuteămetodeă statisticeă deă organizareă aă şiruriloră deă dateă înăgrupuriă compacte,ă careă s ă dispun ă deă oă capacitateă explicativ ă superioar ă suntăclasificarea ierarhică ascendentă, analiza pe componente principale şi metoda sumei rangurilor.
VIII.1.1. Metoda analizei multivariate - Clasificareaă ierarhic ăascendent
Denumit ăşiăclasificareăarborescentă sau prin agregare aceasta are ca scop ob inereaă deă tipologiiă createă înă func ieă deă variabileă independente,ă procedeulăconstândăînărepartizareaăînăetapeăaăindivizilorăapar inândăuneiăpopula iiăstatisticeăînăclase create prinăfuzionareăsuccesiv ,ăastfelăîncâtădoiăsubiec iăceăini ialăapar ineauălaădou ăsubgrupuriădiferteă(clustere),ăvorăfiăuni iăprinăcreştereaăniveluluiădeăprecizieăînăsubgrupuri comune33.
Denumirea de ierarhică ascendentă provine din modul în care este construit ătipologia: - înă prim ă faz ă to iă indiviziiă statisticiă suntă considera iă diferi iă şiă identificabiliă cuă
ajutorul unor atribute particulare, unice (variabilele luate în calcul); - aă douaă faz ă stabileşteă criterilleă deă selec ieă aă uneiă m suriă deă disimilaritateă sau 33 Pentruă aprofundareaă metodeloră deă analiz ă factorial ă seă recomand ă lucrareaă Analiza factorială a
fenomenelor social-economice în profil regional,ăVoineaguăV.,ăFurtun ăF.,ăEdituraăAramisă2002.
- înăfinalătipologiaăseăob ineăprinăt iereaădendrogrameiăprintr-oălinieăorizontal ăcareăvaă re ineă clustereleă terminale.ă Alegereaă num ruluiă deă claseă depindeă deă câtă deăsemnificativ ă seă doreşteă aă fiă tipologia,ă dimensionareaă parametruluiă denumităîn l imeaădendrogrameiăconducândălaăgranulometriiădiferiteăaleăclasific riiăfinale.
Aplicarea unei astfel de metode în cazul regiunii studiateăesteăîmpietat ădeăcapacitatea de discretizare intra-clusteră şiă inter-clusteră peă careă oă implic ă seriileăteritoriale,ă cazurileă exceptionale,ă indiferentă dac ă reclam ă oă abatereă exageratăpozitiv ă deă laă profilulă mediuă sauă unaă exagerată negativ ă fa ă deă acesta, fiind întotdeaunaăselectateăpreferen ialădeăc treăclasificare.
Înăacesteăcondi iiăoăprim ămetod ătehnico-statistic ăpeăcareăamăutilizat-o în ob inereaăuneiă simetriiă aăpopula ieiă statisticeă esteă eliminareaăvaloriloră cuă carcaterăexcep ional,ă reprezentateă înă cazulă nostruădeă oraşeleă cuă oă popula ieămaieămareădeă10.000 de locuitori.
Pentruăc ăeliminareaăcontinu ăaălocalit ilorăcareăprezint ăabateriămariădeălaăprofilulămediuănuăesteăoăsolu ieăadecvat ăstabiliriiădeătipologiiăfinaleăs-a încercat în fazaă urm toareă aă elabor riiă clasificariiă ierarhiceă ascendenteă ob inereaă uneiăsec ionariă câtă maiă completeă aă dendrogramei,ă granulometria defectuoas ă rezultat ăfiindă afinat ă prină sudareaă claseloră careă prezint ă similitudiniă ridicateă aleă varia ieiăintra-clas .
Celeă22ădeăclaseăcareăauăfostăob inuteăînăfunc ieădeăprimaădimensionareăaădendrogramei (Fig. nr. 151), au fost regrupate în 9 clase la careă seă vaă ad ugaă
1. Primaă clas ă vaă grupaălocalit ileă excluseă dină tipologiaă ini ial ,ăconsiderate ca având efect perturbator, fiindă vorbaă despreă aşez riă urbaneă cuă oăpopula ieămaiămare de 10.000 de locuitori.
2. Clasa a doua din tipologia final ă vaă asamblaă localit ileă cuprinseă înăclaseleă1,ă2,ă5ăşiă6ădinăclasificareaă ini ial ,ăsimilitudinile fiind evidente: - abateri pozitive de la profilul mediu
pentru variabilele: indicele serviciilor sanitare,ă indiceleă for eiă deă munc ,ăindiceleăbancar,ăindiceleăeduca ie;
- abateri negative de la profilul mediu pentru variabilele: indicele agro-alimentar şiăindiceleăedilitar;
- situa iiă excep ionaleă suntă înregistrateă laănivelul clasei a 5-a, unde variabila indice edilitară esteă foarteă apropiat ă deă profilulămediuăregionalădarăşiădeăclasaăaă6-a, unde aceeaşiă variabil ă devineă evidentă pozitiv ăîn timp ce variabila servicii sanitare devineăuşorănegativ .
Înă concluzie,ă vaă fiă oă clas ă format ădină localit iă avansate în cadrul sitemului teritorialăregional,ăînăcareăpopula iaădispuneădeă oă accesibilitateă ridicat ă fa ă deă pia aămuncii,ă avândă indiciă deă educa ieă superioriămediei regionale dar înregistrând anumite deficien eă înă ceeaă ceă priveşteă echipareaătehnico-edilitar ă a habitatuluiă şiăperforman eă sc zuteă aleă exploata iilorăagricole.ăCeleămaiăevidenteăconcentr riăaleăunoră astfelă deă aşez riă suntă sesizabileă peăcursulămijlociuă ală Trotuşuluiă precumă şiă înăproximitateaămarilorăcentreăurbane:ăGala i,ăIaşi,ăSuceava,ăBac u,ăPiatra Neam .ă
269
Figura 111: Clasa 1 Figura 112: Clasa a 2-a
Figura 113: Clasa a 5-a Figura 114: Clasa a 6-a
3.ă Aă treiaă clas ă aă tipologieiă finaleă vaă fiă rezultatulă cumul riiă ă indivizilorăstatistici din clasa a 4-aă şiă clasaă aă 7-a, între care s-auă observată urm toareleăasem n ri: - abateriăpozitiveădeălaăprofilulămediuăpentruăvariabileleăindiceleăfor eiădeămunc ăşiă
indicele agro-alimentar; - abateri negative de la profilul mediu pentru variabilele indicele serviciilor
sanitare, indicele edilitar în timp ce indicele bancar este foarte apropiat de media regional ;
Neajunsurileă acesteiă metodeă suntă legateă deă dublaă nivelareă aă m rimiiăvariabileă aădiferen elorădintreăunit iă prină înlocuireaă loră cuăoăprogresieă aritmetic ăavând rata 1, prima nivelare are loc la atribuirea rangurilor pentru fiecare dintre caracteristicile cuprinse în studiu, iar a doua nivelare survine la înlocuirea scorului cuă şirulă deă ranguriă finale.ă Seă pierde,ă înă felulă acesta,ă oă bun ă parteă dină calitateaăinforma iei,ă diferiteleă distan eă dintreă unit ileă succesiveă fiindă înă modă sistematicăînlocuiteăcuădiferen aă(1)ădintreărangurileăsuccesive.ă
Ună altă neajunsă const ă înă faptulă c ă frecventă seă întampl ă caă dou ă sauămaiămulteăunit iă teritorialeăs ăîntruneasc ăacelaşiăscorăastfelă încâtăpentruădepartajareaăloră autoriiă suntă obliga iă s ă intorduc ă ună criteriuă subiectiv,ă ceeaă ceă nuă esteă cazulăstudiuluiă deă fa ă deoareceă num rulă foarteă ridicată deă subiec iă statistici nu permite
273
ob inereaăunorăastfelădeăegalit i.ă Pentru a evita o serie din
aceste neajunsuri se va prefera caă scorulă finală ob inută prinăcumulareaăsuccesiv ăaărangurilorăs ă fieă p strată înă valoareă brut ă şiăs ănuă fieănivelată subă formaăunuiăscoră finală înă careă distan aă dintreăindiviziiăstatisticiăs ă fie 1.
Înă cazulă deă fa ,ă inândăcontă c ă dispunemă deă 3.049ă deăindivizi statistici, scorul final poate varia între 6, valoare care seăob ineăatunciăcândăoălocalitateădispune de cele mai bune valori regionaleă laă to iă indiciiă par ialiăanaliza iă şiă 18.294,ă înă cazulă în care o localitate dispune de cel maiă sc zuteă valoriă aleăindicatorilorălua iăînăconsiderare.
Prin cartografierea rezultatelor aferente analizei (Fig. nr. 159)ă seă ob ine o structurareă multă maiă compact ădecâtă înă cazulă clasific riiăierarhice ascendente, aspectă careă demonstreaz ă carcaterulă relativă ală metodelorăstatistice,ă careă pentruă studiileă geograficeă ară trebuiă s ă fieă doară explicativeă şiă nuădemonstrative,ă precumă şiă faptulă c ă unit ileă teritorialeă nuă suntă simpliă indiviziăstatisticiă personaliza iă doară prină intermediul unor variabile matematice, ci sunt structuriămultămaiăcomplexeăcareăsuport ăregulileătrans-scalarit iiăşiăaăcontamin riiăimpuseădeăvecin tate.ă
Celeă cinciă categoriiă surprinseă deă clasificareă identific ă oă diviziuneădihotomic ădintreăarealeleădominateădeăindiciăpozitiviăaiăst riiăsocialeăaăpopula ieiăruraleă şiă celeă dominateă deă indiciă negativi,ă tranzi iaă dintreă celeă dou ă claseăcontrastante realizându-seă prină intermediulă unoră localit iă între inuteă deă unăechilibru socio-economic fragil, pe viitor ele putând migra – conjunctural - în oricareădintreăceleădou ădirec ii.
1. Aşezări cu valori foarte ridicate ale indicelui de dezvoltare
5. Aşezări cu valori foarte scăzute ale indicelui de dezvoltare
Ultimaăclas ăaătipologieiăcuprinde cu 10 elemente mai mult decât celelalte clase deoarece auă fostă incluseă şiă sateleă disp ruteă prină str mut ri,ă depopul riă sauăroiri,ăprecumăRomâneşti-Vale,ăCinghinia,ăRâşca,ăPopoaiaăetc.
Fiecare dintre factori în parte este particularizat de un coeficient de satura ieăcareăarat ăînăceăm sur ăoăvariabil ămanifest ăesteăexplicat ădeăfactorulăînăcauz ,ă p tratulă acestuiă coeficientă careă indic ă procentulă dină variabil ă explicată deăfactor fiind denumit indice de comunalitate.
Prin însumarea indicilor de comunalitate pentru factorul respectiv se va ob ineă procentulă explicată deă c treă acestă factoră dină dispersiaă total ,ă denumităvaloarea proprie a factorului.
Calculândăacestăultimăcoeficientăpentruăto iăfactoriiădinăanaliz ăseăvaăputeaăconcluziona care dintre ei este mai explicativăpentruăvaria iaăvariabilelorăselectateăşiăconcomitentăcareătrebuieăexcluşiădinăanalizaăfinal .
valoarea indicelui final al dezvoltării comunitare. Conform analizei pe componente principale, s-aă ajunsă laă concluziaă c ă
num rulădeăşaseăvariabileădirecteăpeăcareăle-am expus anterior poate fi redus la 4 factoriăcareăasigur ă90%ădinăexplica iaăîntregiiădispersii.ăPreluându-se din matricea de conexiune valorileăpropriiăfiec ruiăfactorăs-auăpututăobservaădou ăaspecte:
281
1. Care este corela iaădintreăvariabileleădirecte?ă Deăexemplu,ăprinăobservareaămoduluiă înă careă celeă şaseăvariabileă seă încarc ăpeăfactorulă1ăşiăpeăfactorulă2, s-au putut sesiza 3 tipuri de dependen eăîntreăvariabile: a. Corela iiăconvergenteăcareăimplic ăoăevolu ieăpozitiv ,ăcreştereaăuneiăvariabileăfiindădirectăpropor ional ăcuăcreştereaăceleilalte.ăAstfelădeăcorela iiăseăstabilescăîntreăindiceleăserviciilorăeduca ionale,ăindiceleătehnico-edilitar alăgospod riilor,ăindiceleăpie eiă for eiădeămunc ăşiă indiceleă financiar-bancar,ăceaămaiă strâns ăcorela ieă fiindăîntre indicele tehnico-edilitar şiăcelădeăaccesibilitate financiar-bancară. b. Corela iiăînăcuadratur ăcareădeăfaptăsuntănon-corela ii. c. Corela iiădivergenteăcareăimplic ăoădependen ăinvers ,ăcreştereaăuneiăvariabileă
2. Careă esteă pondereaă fiec reiăvariabile în determinarea celor 4 componente principale ale analizei? a. Primulăfactorăde ineă54,17%ă
din explica iaă întregiiădispersii, la rândul lui acesta fiind explicat diferit de cele şaseăvariabileădirecte:ă21,1%ăde ineă indiceleă serviciilorăeduca ionale,ă24,7%ăindiceleăbancar, 22,3% indicele edilitar, 10,1% indicele profituluiă exploata ilorăagricole, 17,9% indicele pie eiă for eiă deă munc ăspecifice ruralului, 3,9% indicele serviciilor sanitare.
Prin coagulareaăceloră4ăfactoriăşiăaăvariabilelorăaferenteăacestoraăvaărezultaăoăecua ieăcareăvaăpersonalizaăînăfunc ieădeăvalorileăindicilorăpar ialiăsitua iaăfiec rei comunit iă ruraleădinăMoldova.ăUlterior,ăprin înlocuirea necunoscutelor cu datele din tabelul valoriloră indiciloră par iali,ă se va ajunge laă ob inereaă unuiă scoră pentruăfiecare localitate în parte.
Deoareceă scopulă analizeiă noastreă esteă deă aă p straă num rulă deă șase indicatori sintetici considerați ca fiind cei mai explicativi pentru dezvoltarea comunitar ă rural ă și ținând cont de argumentele prezenate anterior în cadrul analizeiă statisticeă exploratoare,ă vomă utilizaă aceast ă metod ă doară pentruă aă obține matricea de conexiune dintre factorii principali și variabilele latente, avantajul principal constituindu-l obținerea unor rezulate comasate între 0 și 90, valoarea maxim ă fiindă explicat ă deă procentulă totală dină dispersieă explicată deă primeleă patruăcomponente principale (restulădeă10%ăăapar ineăvariabilelorăreziduale).
Pentruă c ă acestă scoră finală vaă permiteă ob inereaă uneiă ierarhiiă aă aşez rilorăruraleăşiăaăoraşelorămiciădinăMoldova,ă l sândăposibilitateaărealiz riiădeăcompara iiăstructuraleă întreălocalit ileăanalizate,ăelăcap t ăcaracterulăunuiăindiceăsinteticăcareăva purta denumirea de Indicele Dezvoltării Comunitare:
- probabilitatea de a ajunge la concluzii eronate utilizând metodele analizei factorialeăsuntăfoarteăcrescuteăatunciăcândăinterpretareaăesteăefectuat ăcuărigiditateăconform regulilor statisticii geometrice, în cazul seriilor de date geografice factoriiăaparentă independen iăavândăparticularitateaăs ă structurezeăceaămaiămareăparteăaăinforma ieiăexplicative.
Revenind la ecuațiaăindiceluiădeădezvoltareăcomunitar ăobținut ăcuăajutorulămatriceiădeăconexiuneădinăcadrulăanalizeiăpeăcomponenteăprincipaleăseărelev ăfaptulăc ă factorulă celămaiă importantă esteă reprezentată deă variabilaă accesibilitatea fa ă de serviciile sanitare,ă explica iaă uneiă astfelă deă concluziiă fiindă oferit ă deămanieraă înăcare a fost construit indicele respectiv, un rol important fiind atribuit gradului de îmb trânireăaăpopula iei.
Deă exemplu,ă eficien aă exploata iiloră agricoleă esteă diminuat ă atunciă cândăfor eleă viiă implicateă înă procesulă productivă suntă îmb trânite,ă înă acelaşiămodă fiindăafectateă valorileă indiceluiă pie eiă for eiă deămunc ,ă popula iaă vârstnic ă influen ândănegativă valoareaă indiceluiă deă dependen ă aă popula ieiă precumă şiă celeă aferenteăindiceluiă edilitară deoareceă comunit ileă cuă indiceă deă îmb trânireă crescută sunt recunoscute ca fiind mai conservatoare din punct de vedere tehnic, manifestând un interesăsc zutăpentruămodernizareaăgospod riei.
Rolulăexplicativăcelămaiăredusăesteăeviden iatădeăindiceleăfinanciar-bancar, acestă lucruă demonstrândă c ă accesibilitateaă fa de aceste servicii depinde de prezen aă unoră venituriă suplimentareă sauă aă unuiă dinamismă antreprenorială crescut,ărealit iăexplicabileăprinăm rimeaăindicilorădeăprofităaiăexploata iilorăagricoleăsauăaăceloră careă cuantific ă nivelulă deă integrare/adaptareă aă popula ieiă ruraleă laă pia aămuncii.
Prină aplicareaă acesteiă formuleă laă ceiă 2.994ă deă subiec iă statisticiă studia i,ăinândăcontăc ăauăfostăeliminateăînăscopulă afin riiă rezultatelorăoraşeleămariă şiămijlociiă (>20.000ădeă locuitori),ă precumăşiă aşez rileărurale depopulate,ăseăvaăob ineăunăpunctajă peă bazaă c ruiaă seă vaărealiza clasamentul final al aşez rilorădinăMoldova.
Pentru a reduce probabilitatea de a ajunge la concluzii eronate se vor folosi dou ă posibilit iă deă calculă aăscorului final: - prima va utiliza variabile cantitative continue, în corelarea c roraă s-au utilizat indicii de corela ieă Bravais-Pearson, scorurile finale rezultate conformeă aplic riiă formuleiăindicelui de dezvoltare comunitar ă fiindă împ r iteă laă
num rulă deă variabileăselec ionate,ă amplitudineaă
Figura 121: Indicele de deyvoltare comunitară în Moldova. Clasificare după metoda ponderării
mediilor corela iilor dintre variabile
286
valorilor finale fiind de 127,07ăpuncte,ărezultatulădiferen eiădintreăxmaxim, în cazul nostruă oraşulă Târguă Neam ă şiă xminim, în cazul nostru satul Valea Salciei din comunaăVultureni,ăjude ulăBac u;
- a doua va utiliza variabile ordinale (ierahizarea conform variabilelor ordinale descriseădeăsumaărangurilorăpentruăceiăşaseăindiciăpar iali),ăînăcorelareaăc roraăs-a utilizată indiceleă deă corela ieă Spearman,ă scorurileă finaleă fiindă ponderateă prinănum rulă deă indiviziă statisticiă clasifica i,ă respectivă 2.994,ă amplitudineaă valorilorăfiindăşiămaiăsc zut ădecâtăînăcazulăprimeiămetode,ăvariindăîntreăvaloareaădeă1,84ăpentruă satulă Gr deştiă dină comunaă DealuăMorii,ă jude ulă Bac uă şiă 89,83ă pentruăoraşulăTârguăFrumos.
Prin aplicarea primei metode se poate recurge la discretizarea claselor conform metodei quintilelor sau se poate utiliza metoda amplitudinii claselor, astfel încâtăs ăseăob in ăefectiveăegaleăpentruăfiecareăclas .ă inândăcontădeădiferen ierileăfoarteă mariă careă seă producă întreă localit ileă urbaneă dină parteaă superioar ă aăclasamentuluiă (deşiă auă fostă selec ionateă doară oraşeleămici)ă şiă sateleă izolateă sau/şiăceleă deă talieă mic ă dină parteaă inferioar ă aă clasamentului,ă seă vaă preferaă utilizareaăcelei de-aă douaă posibilit iă deă discretizareă inter-clas ,ă primaă avândă dezavantajulăuniformiz riiăînăparteaăinferioar ăaăierarhiei,ădeteriorândăscopulăăanalizeiăînăsine.
Deoareceă scorurileă factorialeă seă comport ă subă formaă unuiă cumulă deăoportunit iăpeăcareăleămanifest ăcomunit ileă ruraleăfa ădeăsistemulăteritorialădinăcare fac parte, ele pot fi abordate în calitate de variabile de departajare a nivelului deădezvoltareăaădiferitelorăaşez riărurale,ăfiindădinăacestăpunctădeăvedereăpasibileădeăaăfiăintorduseăînăformule/coeficien iăspecificiădomeniilorăsociologiceăşiăeconomice,ăcuăprecizareaăc ăscaraăpreferabil ădeăanaliz ăînăacestăcazădevineăceaăjude ean .
Pozi iaă aă treiaă esteăocupat ă deă jude ulă Galaţi care este avantajat în clasamentul în func ieă deă num rulă deă localit iăafectate de subdezvoltare comunitar ă gra ieă dimensiunilorămaiă mariă aleă aşez riloră ruraleăcomparativ cu restul regiunii. Din aceste considerente, rata s r cieiă comunitare,ă calculateăconformă num ruluiă deă locuitori,ădeclaseaz ă acestă jude ă pân ă peăpenultimaă pozi ieă (aproximativă15%ă dină popula iaă rural ă esteăsituat ăînălocalit iăfoarteăs race).
Jude ulă Neamţ este dimpotriv ădezavantajatăconformăclasific riiă dup ă num rulă deălocalit i,ă celeă afectate de subdezvoltare fiind în general de talieă mic .ă Cuă oă rat ă aă s r cieiăcomunitare de 7,86% din totalul popula iei,ă acestă jude ă ocup ăpozi iaăaătreiaăînăsensulăascendentăal acestui indicator.
Jude ulăBacău esteăamplasatăpeăpozi iaăaă6-a în clasament, fiind defavorizat deădimensiuneaădemografic ăfoarteăredus ăaălocalit ilorăprezenteăînăultimaăquintil ăaăclasific riiădarăseăclaseaz ăpeăloculă4ăconformăprocentuluiădeălocuitoriăde inu iădeăacesteăaşez riă(9,2%).
Penultimaăpozi ieă înă cadrulă regiuniiăapar ineă jude uluiăVrancea, unde din totalulă deă 346ă deă localit iă analizate,ă 87ă (25,1%)ă suntă afectateă deă s r cieăcomunitar ,ădarăcareănuăreprezint ădecâtă7%ădinăpopula iaărural ,ădinăacestăpunctădeăvedereăVranceaăfiindăsituat ăpeăloculă2.
Figura 122: Tipologia stării aşezărilor din
Moldova în func ie de IDC – clasificare conform
valorilor absolute ale indicilor
288
Ceaămaiă ridicat ă rat ă deă s r cieă deă laă nivelulăMoldoveiă esteă de inut ă deăjude ulăVaslui, undeă pesteă 37%ă dină num rulă deă localit iă analizateă esteă situată înăclasaăcelorămaiăs raceă20%ăaşez riădinăMoldovaăsauăpesteă21%ădinăpopula iaărural ăesteăafectat ădeăs r cieăcomunitar .
Un alt indicatorăilustrativăpentruăanalizaăgraduluiădeădezvoltareăcomunitar ăeste reprezentat de indicele de concentrare a sărăciei comunitare care se calculeaz ăconformăformulei:
, unde:
– indiceleădeăconcentrareăaăs r cieiăcomunitare; – num rulădeăpersoaneăcareălocuiescăînăaşez riăruraleăafecateădeăs r cieă
comunitar ; – popula iaătotal ălaănivelăjude ean;
– num rulă deă persoaneă careă locuiescă înă aşez riă ruraleă afectateă deăs r cieăcomunitar ălaănivelăregional;
– popula iaătotal ălaănivelăregional;
Obiectivulă acestuiă indicatoră esteă deă aă scoateă înă eviden ă înă ceă m sur ăfenomenulă deă s r cieă comunitar ă esteă distribuită inegală înă interiorulă uneiă regiuni,ăatunciăcândăesteăsubunitarărezultândăc ăfenomenulărespectivăesteăsubreprezentat,ăiarăcândădimpotriv ăesteăsupraunitară rezult ăc ă fenomenulădeăs r cieăcomuniatr ăesteăsuprareprezentatălaănivelăjude eanăcomparativăcuăscaraăregional .ăÎn Moldova poate fiăstabilit ăurm toareaăclasificare:ă - jude eă cuă indiciă deă concentrareă aă s r cieiă cuă valoriă subă 0,8,ă avândă ună nivel de dezvoltareăsuperiorămedieiăregionale:ăSuceavaă(0,22)ăşiăVranceaă(0,73).
Un ultim indicator utilizat frecvent în domeniul sociologiei este indicele
pătratic de severitate a sărăciei (FTG), cuăajutorulăc ruiaăseăpoateădeterminaărisculăuneiă popula iiă fa ă deă s r ciaă sever ,ă definit ă caă fiindă oă form ă foarteă grav ă deădepriva iuneăeconomic ăaăindividului,ăcareăpoateăconduceăpân ălaăincapacitateaădeăredresareăsocial .
Extrapolat în domeniulăgeografieiăşiăalăs r cieiăcomunitare,ăacestăindicatorăvaăapreciaăînăceăm sur ăoălocalitateăaflat ăînăultimaăquintil ăaăvalorilorăindiceluiădeădezvoltareăcomunitar ăareăşansaădeăaăp r siăacestăcontingent.
înăclasaăs r cieiăcomunitareăextremeăsuntăamplasateăînăpalierulăsuperiorăalăacesteia.ă Aădouaăpozi ieăesteăocupat ădeăjude ulăBotoşaniăcuăunăindice de severitate
ridicate ale indicelui de dezvoltareă comunitar ărevendic ă oă strâns ăcorela ieă fa ă deă prezen aăelementului urban precum şiă fa ă deă c ileă deăcomunica ieă deă rangăsuperior (drumurile europeneăşiăna ionale).ă
Utilizarea denumirii de periferie integrat ă trebuieă privit cu precau ie,ă diferen ierileăintra-clas ăfiindăsuficientădeămari,ă dară schi ândănumeroase similitudini în ceeaă ceă priveşteă orientareaăfluxurilor: - cele mai evidente sunt canalizate dinspre mediul rural spre mediul urban,
36 GeografulăfrancezăAlainăReynaud,ăreprezentantăalăşcoliiăgeograficeădeălaăReims,ăexplic ăînălucrareaăSociete, espace et justice: inegalites regionales et justice socio-spatiales, categoriile principale de periferiiăşiărela iileăcareăseăstabilescăîntreăacesteaăşiăcentrulădominant: periferia dominată - furnizoare deămateriiăprimeăşiăpopula ie,ăbeneficiindădeăfluxuriăturistice,ăperiferia integrată - aflat ăînăinter-rela iiăavansateă cuă centrulă şiă profitândă deă peă urmaă unoră fluxuriă îndreptateă înă ambeleă direc ii,ă periferia
Figura 123: Tipologia stării aşezărilor din Moldova în
func ie de IDC – clasificare conform valorii rangurilor
291
dintreă careă seă remarc ă fluxurileă de persoane exprimate prin intermediul mobilit ilorădeătipăpendulatoriuă(pentruămunc ăşiăpentruăstudii),ăaspectăcareăesteăsurprinsă deă oă abatereă pozitiv ă fa ă deă profilulă mediuă regională ală factoruluiăaccesibilitateălaăpia aămuncii;
- o a doua categorie de fluxuriă esteă generat ă deă exportul de personal calificat dinspre mediul urban spre mediul rural: personal didactic, sanitar, administrativ etc.;
- fluxurile rural-ruralăsuntămodeste,ădarăpotăasiguraăpunctualăoăpondereăimportant ădină totalulă interac iuniloră elementelor respective, în primul rând în cazul unor localit iă aflateă înă concuren ă teritorial ,ă ă pozi iileă înă ă ierarhiaă sistemuluiă deăaşez riămodificându-seăconjunctural:ăIveştiă- Lieşti,ăTulniciă- Vidra,ăDumbr veniă- Gugeşti,ăS b oaniă- T m şeniăetc.,ăf r ăaămaiăluaăînăconsidera ieărela iileădintreălocalit iă careă auă ob inută recentă statutulă deă oraşă şiă alteă localit iă ruraleă cuăperspectiveădeădevenireăurban :ăTruşeştiă- Ştef neşti,ăMurgeniă- F lciu,ăRoznovă- S vineştiăetc.
a. Localită i urbane de talie mică sau aşezări rurale cu poten ial urban incontestabil sau apar inând aureolelor periurbane ale unor oraşe de talie foarte mare la nivel regional
Profilul mediu coincide cu cel al primei clase extrase de clasificarea ierarhic ă ascendent ,ă avândăunăavansă fa ădeămediaă regional ăpentruă to iă ceiă şaseăindicatoriăpar ialiăsurprinşiădeăanaliz .
Dispunereaă loră înă teritoriuă esteă dezechilibrat ,ă cele mai multe fiind prezenteă înăzonaădeăprim ăinfluen ăaăMunicipiuluiă Iaşi,ăgra ieăprocesuluiăavansatădeă periurbanizare/rurbanizare,ă marcată şiă deă consolidareaă zoneiă metropolitane.ăUneleă dintreă acesteă localit iă auă fostă receptoriiă unoră structuriă economiceă şi demografice alogene, specifice perioadei comuniste, fiind cunoscute cu denumirea de localită i-dormitor:ăLuncaăCet uii,ăTomeşti,ăValeaăLupuluiăşiăDancu.ăAlteleăşi-au modernizat nivelul tehnico-edilitară dup ă 1990,ă prină efecteleă procesuluiă deăperiurbanizare:ăBreazuăşiăCârlig.
Unăinteresădeosebităîlăprezint ălocalit ileăcareăfunc ioneaz ăcaăbaricentriăaiăunor structuri teritoriale predominant rurale, reliefând caracterul de centri polarizatoriă pentruă arealeleă respective,ă uneleă dintreă acesteă localit iă având deja ob inutăstatutulăurban:ăBicaz,ăBuhuşi,ăDarabani,ăGura-Humorului,ăHârl u,ăNegreşti,ăPanciu,ă S veni,ă Târguă Bujor,ă Târguă Frumos,ă înă timpă ceă alteleă suntă ignorateă deăcriteriileăadministrative:ăPoduăTurculuiăşiăTruşeşti.
Înă fine,ăoăultim ăsubcategorieăeste reprezentat ădeă localit iăavantajateădeăunăracordăfoarteăeficientăfa ădeăcentreăurbaneădeărangăsuperior,ăpersonalitateaălorăurban ă fiindă foarteă estompat :ă Miliş u iă înă sferaă deă influen ă aă R d u iloră şiă
292
Buceceaăînăsferaădeăinfluen ăaăBotoşanilor.
Figura 124: Modelul structurilor teritoriale periferice din Moldova
b. Localită i care beneficiază de efectele proceselor de axializare sau sunt elemente componente ale aureolelor periurbane ale oraşelor de talie mare la nivel regional
Profilul mediu al acesteiă subclaseă manifest ă ună avantajă fa ă deă mediaăregional ăînăceeaăceăpriveşteăaccesulălaăpia aăfor eiădeămunc ,ăavândăoăaccesibilitateăsuperioar ă fa ă deă serviciileă educa ionale,ă precumă şiă structuriă demograficeăechilibrate pe cele trei categorii majore de grupe de vârste.
Cea mai important ăcategorieăesteăformat ădinăaşez riăruraleăavantajateădeăprezen aă unoră serviciiă deă tipă urbană (înv mântă liceal,ă serviciiă bancare,ă farmaciiăetc.),ăprecumăşiădeăproliferareaăunorăactivit iăindustrialeăcuăpretabilitateăridicat ălaăspecificulă for eiă deă munc ă ruraleă (abatorizareaă şiă prelucareaă c rnii,ă colecatreaă şiăprelucrareaălaptelui,ăindustriiăaleăpanifica ieiăetc.),ăăcareăsuntăproximaleăunorăcentreăurbaneădeă talieămedieă şiămareădarăundeăactivitateaădominant ă r mâneăagricultura:ăS b oani,ăT m şeni şiăCordună laănordădeăMunicipiulăRoman,ăHolboca,ăPietr ria,ăP un,ă Vişană şiă Bârnovaă înă zonaă metropolitan ă aă Iaşilor,ă R chi i,ă Cişmeaă şiăManoleştiă înă zonaă deă influen ă apropiat ă aă Municipiuluiă Botoşaniă sauă chiarăMargineaăînăariaăpolarizat ădeăR d u i.
Situa iiă specialeă suntă reprezentateă deă localitateaă g l ean ă Matca,ăspecializat ăînălegumicultur ,ădarăavantajat ăşiădeăproximitateaăserviciilorăcomplexeăoferiteă deăMunicipiulă Tecuci,ă deă ceaă aă oraşuluiă suceveană Cajvana,ă nediferen iatăcomplet de rangul specific centreloră deă comun ,ă sauă aă localit iiă Dumitreştiă dinăjude ulă Vrancea,ă careă f r ă s ă beneficiezeă deă proximitateaă unuiă oraşă reușeșteă s ăexercite un rol polarizator în bazinul superior al Râmnicului prin îndeplinirea unor func iiădeătipăurban:ăgrupăşcolar,ăunitateăspitaliceasc ămedico-social ,ădou ăagen iiăbancare etc.
Esen ială pentruă delimitareaă acesteiă categoriiă esteă aă în elegeă faptulă c ăno iuneaădeăspa iuăruralăintermediar nu se suprapune peste conceptul terminologic de espaces entre-deux,ăacesteaădinăurm ăfiindădefiniteăca spa ii complexe situate la intersec ia ariilor de influen ă sau în puncte de articulare a dinamicilor multiscalare, uneori clivate, alteori metisate ele sunt locuri unde în acelaşi timp se produc tensiuni dar şi transformări, devin concomitent spa ii împăr ite dar şi spa ii mediatoare (Marie Pellen, 2009).
Fluxurileă generateă deă c treă acesteă localit iă suntă orientateă preponderentăc treăaşez rileădinăpalierulăsuperiorăalăierarhiei,ăfiindăatâtăfluxuriădeăpersoaneăcâtăşiămateriale (în special produse agricole darăşiăproduseăfiniteăspecificeăindustriilorăcuăplusă valoareă ad ugat ă sc zut ă şiă cuă ponedreă mic ă aă cheltuieliloră pentruăperfec ionareaă capitaluluiă uman).ă Totodat ,ă nuă suntă excluseă interac iuniă cuăelementeleăaflateăînăamonte,ăc roraăleăofer ăpersonalămediuăcalificat sau uneori pot reprezentaă pentruă acesteaă releeă deă difuzieă aă inova ieiă dinspreă localit ileă urbaneăsuperioare.
Acesteăaspecteăseăresimtăînăspecialăînăvaloareaăsc zut ăaăindiceluiătehnico-edilitară specifică pentruă acesteă localit i,ă evitate de procesele de axializare a serviciilorăşiăinova iilorăspecificeăcuăorigineaăînămediulăurban:ăalimentareaăcuăgaz,ăap ăcurent ,ătermoficareăsauăserviciiădeăsalubritate.
Acestei categorii subscriu cele mai defavorizate sate din câmpul urban ale unor oraşeămari:ăMihailăKog lniceanuă înă cazulăGala ilor,ăRuseniiăVechiă înă cazulăIaşilor,ă Doamnaă pentruă Municipiulă Piatraă Neam ,ă Costeştiă pentruă Botoşani,ăProgresul pentru Municipiul Dorohoi sau cele mai avansate din suburbiile unor oraşeădeătalieămic ,ădeficienteăeleăînseleăînăprivin aăorganiz riiăserviciilorăpublice:ăPoianaă şiă Cioateleă înă ariaă administrativ ă aă oraşuluiăNegreşti,ă IzvoruăMunteluiă înăcazulăoraşuluiăBicazăsauăchiarăGuraăV iiăpentruăMunicipiulăHuşi.
b. Localită i rurale de talie mare în curs de diversficare func ională
Unăaltăavantajăesteăconstiuitădeăproximitateaăfa ădeăpuncteădeădistribu ieăaăproduselor agro-alimenatare,ă aspectă careă favorizeaz ă eficien aă exploata iilorăagricole, în plus unele dintre ele manifest ă capacit iă deă polarizareă local ă aăserviciilor elementare.
Damieneşti,ă Secuieniă şiă Co of neştiă înă jude ulă Bac u,ă Albeşti,ă R d u i-Prut, Vl sineşti,ă Lişna,ă Ştuibieni,ă Luncaă şiă Vl deniă înă jude ulă Botoşani,ă Cudalbiă şiăCavadineştiă înă jude ulă Gala i,ă Şipote,ă Probota,ă B lteni,ă Alexandruă Ioană Cuzaă şiăOsoiăînăjde ulăIaşi,ăFarcaşaăşiăD mucăînăjude ulăNeam ,ăHân eşti,ăBrodinaăşiăSlatinaăînăjude ulăSuceava,ăIv neşti,ăPungeşti,ăIveştiăşiăGrivi aăînăjude ulăVaslui,ăNerejuăşiăLespezi în jude ulăVrancea.
c. Localită i rurale cu pondere ridicată a suprafe elor agricole care beneficiază de emanciparea formelor asociative de organizare juridică a agriculturii
Profilul mediu al clasei eviden iaz ădiminuareaăelementelorăspecificeăclaseiă3,ăsemnalândăoăîngroşareăaccentuat ăaăclaseloră5ăşiă9,ăprecumăşiăapari iaăprimelorălocalit iădinăclasaă10.
Separarea unor structuri intra-clas ăseăpoateăfaceăînăfunc ieădeătendin eleăpeăcareăleărevendic ăacesteăaşez ri:
Fluxurileădinspreă centruă suntă rareă şiă ineficiente,ă rareoriămaterializându-se prină durabiliate,ă deficien aă principal ă constituind-o din acest punct de vedere perisabilitatea interac iunilor (fluxurile personalului calificat din sistemul educa ionalăsauăsanitarăsauăceleăgenerateăînăscopulăcolect riiăunorăproduseăagricoleăetc.).
Marginalizateăşiăcuăracorduriăteritorialeălipsiteădeăsuple e,ăperifericeăfa ădeăsistemulămajoră ală c iloră deă comunica ie,ă localit ileă dină aceast ă clas ă afişeaz ă unăprofil socio-economic dominat de func ii de rela ie patriarhale în care echilibrul esteăsubordonatăgraduluiădeăeficien ăaăexploata iilorăagricole.
Pleşaă înă jude ulă Suceava,ă Cop ceana, Barboşi,ă B l a i,ă Roşiori,ă C pşuneniă înăjude ulă Vaslui,ă Bordeascaă Nou ,ă Salciaă Nou ,ă Vulc neasa,ă Verdeaă înă jude ulăVrancea.
local ă aă muncii,ă creşterea/descreştereaă venituriloră gospod riiloră prină inser iaă înăcomunitate a venituriloră ob inuteă dină muncaă înă str in tate,ăemanciparea/deteriorarea spiritului asociativ etc.
Analizândă leg turileă dintreă celeă dou ă categoriiă deă localit iă seă poateăconsideraăc ăsateleădinăaceast ăclas ădezvolt ăînăcadrulăsistemuluiădinăcareăfacăparteărela iiădeătipăindiferent sau amensal
40, elocvent în acest sens fiind raportul care se stabileşteă întreă popula iaă salariat ă înă localitateă şiă ceaă salariat ă total ,ă precumă şiăraporturileădintreăpopula iaăsalariat ăşiăpopula iaăactiv .
Atunciă cândă primulă raportă seă apropieă deă 1ă rezult ă c ă poten ialulă deădezvoltareă esteă crescut,ă favorizândă stabilizareaă şiă integrareaă for eiă deămunc , iar atunciăcândăacestăraportăseăapropieădeă0ărezult ăcaăavemăoăcapacitateădeăvalorificareăsc zut .
Capacitatea de valorificare este superioară poten ialului de dezvoltare, realizându-se atunci când raportul popula ie salariată în localitate şi cea totală salariată este mai mare decât cel dintre popula ia salariată şi activă ocupată, cu condi ia ca ambele raporturi să fie mai mari decât 0,1
Suntă localit ileă cuă ceaă maiă mareă r spândireă înă cadrulă sub-clasei, fiind particularizate printr-unăprocesădeăîmb trânireăsc zutăsauămoderatălaănivelăregională(indiceleădeăîmb trânireăesteămaiămicădecâtă2,ăluândăfrecventăvaloriăsub-unitare) şiăcareăsuntălocalizateăînăgeneralăînăzonaădeăcâmpieăsauăînăzonaăcolinar ,ăastfelăîncâtăprincipalaă activitateă r mâneă agricultura,ă dimensiunileă miciă aleă localit ilorănefavorizând intensivizarea, iar atunci când se produce prin mijloace juridice asociative,ă aceastaă reprezint ă apanajulă unoră interven iiă exogene:ă Fichiteştiă înăjude ulă Bac u,ă S rataă (Româneşti),ă Bivolariă şiă Rânghileştiă înă jude ulă Botoşani,ăCosi eniă înă jude ulă Gala i,ă M c reştiă şiă Avântuă înă jude ulă Iaşi,ă Chiliiă înă jude ulăNeam ,ă Pupezeniă înă jude ulă Gala i,ă Chetrosu,ă Draxeni,ă Ghergheleuă şiă Gugeştiă(Bo eşti)ăînăjude ulăVaslui,ăPrahudaăsauăPoduăStoicaăînăjude ulăVrancea.
Sate unde capacitatea de valorificare este inferioară poten ialului de dezvoltare
Fiindă reversulă situa ieiă anterioareă înă aceast ă sub-categorie vor fi incluse aşez rileăcareădispunădeăfor ădeămunc ădarăcareăesteăinsuficientăasimilat ădeăc treăpia aă local ,ă astfelă încâtă eleă export ă surplusulă deă for ă deă munc ă înă localit ileăvecine, fiind din acest punct de vedere expuse fenomenului de erodare demografic :ă Iază înă jude ulă Bac u,ă Piscuă Rusuluiă înă jude ulă Iaşi,ă Poienileă (GuraăCali ei),ăC t u iăşiăPodurileă(Chiojdeni)ăînăjude ulăVranceaăetc.
Sate care prezintă un comportament complet autarhic, legăturile socio-
O sub-categorieăseăg seşteă înăpragulăextinc ieiăavândăfieăsubă10ă locuitori,ăfieăpesteă10ălocuitoriădarăf r ăs ăde in ăpopula ieăsubă20ădeăani:ăDorofei,ăR ducani,ăB l neştiăsauăTisaăînăjude ulăBac u,ăCerviceşti-Deal în jude ulăBotoşani,ăCrângeniăşiăLupeleăînăjude ulăGala i,ăAr ari,ăŞesuriăşiăPlaiăînăjude ulăSuceava,ăValeaăLupuluiăşiăArşi aăînăjudetulăVasluiăetc.
1. Dezvoltarea comunitară a localită ilor este dependentă de accesibilitatea către servicile de rang inferior şi mediu, cele de rang superior introducând diferen ieri intra-clasă, la nivelul superior al ierarhiei
Astfel,ă prezen aă serviciiloră educa ionaleă deă rangă primar,ă gimnazială şiăsecundar,ăaăserviciilorăsanitareădeăproximitateădeătipulăunit ilorămedico-socialeăşiăaăspitaleloră or şeneşti,ă aă serviciiloră bancareă deă proximitateă oferiteă deă agen iileăbancare,ă aă unit iloră industrialeă şiă comercialeă deă talieă mic ă necesareă absorb ieiăfor eiă deă munc ă slab/mediuă calificateă sauă necalificate,ă precumă şiă aă structurilorăcomercialeă elementareă necesareă asigur riiă unuiă profită minimă ală exploata iilorăagricole de tip minifundio, sunt mai mult decât suficiente pentru a elimina neajunsurileă createă deă accesibilitateaă redus ă fa ă deă serviciileă educa ionaleăuniversitare, de cele sanitare ultra-specializate sau a serviciilor financiar-bancare de tip brokering, de cele comerciale de tip MLM sau de industriile care capitalizeaz ăunăimportantăknow-how (industrii high-tech/industrie de pointe).
2. Dezvoltarea comunitară a aşezărilor rurale creşte în func ie de proximitatea fa ă de oraş
Talia,ărangulăşiăfunc iileăacestuiăoraşăseăimpunăfa ădeăraza de polarizare: o raz ădeăpolarizareăridicat ăşiăechidistant ăvaăimpuneăunăgradientălentăalădiminu riiăvaloriiădezvolt riiă comunitare,ădimpotriv ăoă raz ădeăpolarizareămic ăşiă inegal ăvaăimpuneă ună gradientă rapidă ală deterior riiă indiceluiă deă dezvoltareă comunitar ă şiă peădirec iiăpreferen iale.
Exemplele sunt foarte numeroase, asimetriile aureolei de polarizare fiind dină ceă înă ceă maiă mariă peăm sur ă ceă taliaă oraşuluiă creşte,ă gradien iiă indiciloră deădezvoltareăcomunitar ăaălocalit iloră ruraleăaferenteăacesteiăaureoleăvariindădirect-propor ională cuădezechilibreleăcareă seăproducă înăcâmpulăgravita ională ală centruluiăurbană înă cauz :ă Iaşii,ă cuă oă zon ă deă influen ă extins ă dispropor ionată înă lungulădrumuluiăeuropeană573ăşiăindiferent fa ădeăarealeleăruraleăsituateălaăsudăşiălaănord-est de municipiu,ăBac ulăcareăprezint ăoăzon ădeă influen ădezvoltat ăpreferen ialăpeă direc iaă nord-sud, în lungul drumului european 85, nevalorificând complet
311
posibilit ileă deă extindereă aă auroleiă deă polarizareă c treă zonaă rural ă dină ColineleăTutovei, Bârladul sau Vasluiul descriind la rândul lor modele atipice de asimetrie a zonelorădeăinfluen .
3. Dezvoltarea comunitară răspunde efectului de masă
mareă şiă oraşeleă deă talieă mic ă şiă mijlocieă prină extindereaă procesului de hibridizare teritorială.
Anumite decalaje infra-regionale pot fi estompate prin procesul de contaminare
teritorială. Cele mai eligibile pentru demararea, articularea sau permanentizarea acestuiăprocesăsuntăunit ileă teritorialeăcareănuăascund contrasteămorfologiceăşiăundeăprocesulădeăpopulareăaăbeneficiatădeăevolu iiăsincroneăsauăcomplementare:ăBucovinaă şiă sectorulă botoş neană ală Podişuluiă Sucevei,ă Bazinulă Trotuşuluiă şiăBazinulă Tazl ului,ă Câmpiaă Tecuciuluiă şiă Câmpiaă Covurluiului,ă axaă SiretuluiăîntreăBac uăşiăRomanăşiăceaăaăBistri eiăîntreăBac uăşiăPiatra-Neam ăetc.
Procesul de polarizare teritorial ă aă dezvolt riiă comunitareă aă Moldoveiă seă vaăadânci,ă indiciiă respectiviămarcândă ipotezaă unoră evolu iiă maiă accelerateă pentruălocalit ileădinăObcineleăBucovinei,ăCâmpiaăSiretuluiăInferior,ăValeaăBistri ei,ăînătimp ce procesul va fi mult mai latent pentru Colinele Tutovei, Dealurile F lciului,ăPiemontulăNicoreştilor,ăSubcarpa iiăVrancei,ăCâmpiaăColinar ăaăJijiei,ăPodişulă Covurluiă şiă Podişulă CentralăMoldovenesc,ă cuă precizareaă c ă decelareaădispropor iiloră subliniateă nuă seă vaă produceă constantă şiă simetric, cele mai devansateăfiindăarealeleăizolateădinăColineleăTutoveiăşiăDealurileăF lciului.
În cadrul acestor proiecte de dezvoltare un interes deosebit pentru geografieă şiă câmpulă eiă deă aplicabilitateă îlă reprezint ă elaborareaă deă strategiiă deădezvoltareă local ă prină programulă LEADER,ă programă promovată deă ComisiaăEuropean ă şiă careă aă ap rută caă urmareă aă deficien eloră ac iuniloră ă publiceă deădezvoltareărural ,ăpeăatunciăadministrateădeălaănivelulăcentralăspreăcelălocal.ă
Acestă plană deă interven ieă aă fostă concepută înă 1991ă şi,ă pân ă înă 2006,ă s-a încercat sub diverse forme (LEADER 1, LEADER 2, LEADER +) încurajarea apari ieiă şiă test riiă deă noiă abord riă pentruă dezvoltareă integrat ă şiă durabil ,ăcompletareaă şi/sauă revigorareaă politiciiă deă dezvoltareă rural ă înă rileă UniuniiăEuropene.
Din 2007 s-aăînceputăimplementareaăluiăşiăînăRomaniaăprinăsprijinireaăunorăGrupuriădeăAc iuneăLocal ă(GAL),ădefiniteăconformăMADRăcaăfiind entită i care reprezintă parteneriate public-private, constituite din reprezentan i ai sectorului public, privat si civil, disemina i într-un teritoriu rural omogen, care trebuie să indeplinească o serie de cerin e privind componen a, teritoriul acoperit şi care vor implementa o strategie integrată pentru dezvoltarea teritoriului.
Caren aă principal ă dină punctă deă vedereă geografică careă poateă fiă reproşat ăacestor structuri administrative provine din modul în care ele au fost create: Localit ileă asamblateă înă intercomunalit iă auă fostă selectateă frecventăpeă criteriiă
Din punct de vedere metodologic, scopurile unui astfel de demers sunt îndeplinite de metoda auto-corela ieiăspa ialeă(Local Anselin Morans I), prin care se vaă încercaăs ăseădesprind ăprincipaleleăcategoriiădeăspa iiăruraleăconformăvaria ieiădeă contiguitateă aă IDC:ă spa iiă ruraleă cuă autocorela ieă pozitiv ă ,ă spa iiă ruraleă cuăautocorela ieănegativ ăşiăspa iiăruraleăundeăvalorileăindiceluiădeăs r cieăcomunitar ăiau valori independente de valorile vecine (non-corela ieăspa ial ).
Identificareaărela ieiădeăautocorela ieăspațial ăMoransăIăseăpoateăobserva cu ajutorulăregresieiăliniareădintreăvaloareaădeterminant ăaăscoruluiăZăpentruăefectulădeăvecin tateăşiăvaloareaăIDCă(Figuraănr. 128).
Conecentareaă subiec iloră înă cadraneleă Iă şiă IIIă indic ă faptulă c ă efectulă deăvecin tateă seă resimteă prină corela ieă pozi iv ă (matrici de tipul ridicat-ridicat sau scăzut-scăzut),ăînătimpăceăpredominareaăreprezent rilorăînăcadraneleăIIăşiăIVăindic ăfaptulăc ăefectulădeăvecin tateăseăexprim ăprinăcorela iiănegativeă(matriciădeă tipulăridicat-scăzut şiăscăzut-ridicat).
Cele trei situa iiăgeneraleăprezentateăanteriorăăseăpotăscindaăpeărândăinăcâteăalteădou ăsitua iiăspecifice,ăconformăvaloriă IDC:ăcorela ieăpozitiv ădeterminat ădeăvaloriămariăaleăIDCăşiăcorela ieăpozitiv ădeterminat ădeăvaloriănegativeăaleăIDC,ălaăfelăpentruăcorela iaănegativ ăsiăpentru non-corela ie.
Tipul I – Autocorela ieă spa ial ă puternică pozitiv ă Ridicat-Ridicat – indică prezen a unor arii urbane sau a unor spa ii metropolitane dinamice în context regional.
Dependen aă spa ial ă esteă foarteă puternic ă şiă dezvoltarea prin infuzie contagioas ăesteăistoric ,ăsuparafa aăariilorăcontigueăăvariindăînăfunc ieădeăvechimeaăefectuluiă deă vecin tateă pozitiv ă şiă deă dimensiuneaă centruluiă deă difuzieă (celeămaiăconcludente areale extinzându-se aureolar în jurul marilor centre urbane:ă Iaşi,ăBac u,ăFocşani,ăPiatra-Neam ,ăBotoşani,ăSuceava,ăRoman).ăExist ăşiăexcep iiădeălaăacestămodel,ă cazulăGala iloră careănuăaăprobatăoădiseminareă aădezvolt riiă conformătalieiă şiă ranguluiă peă careă îlă de ineă înă sistemulă deă aşez ri,ă recunoscândă oă evolu ieăintorvert ăaăvectorilorădeădezvoltare.
Oăaădouaăcategorieăoăreprezint ăcentreleădeăcompeten ălocal ădeăordinulăIăşiăII.ăPrimeleăocup ăceleămaiăjusteăpozi iiăpentruăacestătipădeărolăteritorial,ăfiindămiciăcentre urbane amplasate în interiorul unor vaste spa iiă predominantă rurale,ăimportan aă lorăpentruă instalareaăprocesuluiădeăexpansiuneăcontagioas ăaă factoriloră
319
deă creştereă socio-economic ă fiindă capital ă (Vatra-Dornei,Darabani,ă S veni,ăNegreşti,ăTârgu-Neam ,ăBuhuşiăetc).
Tipul II – Autocorela ieă spa ial ă pozitiv ă – Ridicat-Ridicat – indică proximitatea fa ă de unele arii urbane mai dezvoltate sau tendin e de separare în cadrul unor zone situate aproape sau sub media regională.
Tipul III – Non-Corela ieăspa ial ăcuătendin eădeădesprindereăpozitiv ă– indică evolu ia unor reac ii de difuzie la distan ă a dezvoltării comunitare gra ie unor procese axiale sau de distribu ie a competen elor pe criterii de rang.
Asigurând deservirea unor zone rurale destul de vaste, în baza unor servicii cuă capacitateă deă polarizareă local ă (înv mântă liceal,ă serviciiă medicaleă deă baz ,ăpie eă agro-alimentareă etc.),ă uneleă dintreă acesteă localit iă realizeaz ă func iiă deăcompeten ă local ă deă ordinulă IIIă sauă IV:ă Dumitreşti,ă Dumbr veniă (Vrancea),ăDolhasca,ăPojorâta,ăBroşteni,ăIacobeniă(Suceava),ăBorca,ăGirov,ăBicazuăArdelean,ăB l teşti(Neam ),ă Ib neşti,ă Pomârlaă (Botoşani),ă Bivolariă (Iaşi),Bereşti,ă Corodă(Gala i).
Figura 128: Efectul vecinătă ii în distribu ia spa ială a indicelui de dezvoltare comunitară
321
Tipul IV – Non-Corela ieăspa ial ăcuătendin eădeădesprindereănegativ ă– indică stări de mobilitate teritorială scăzută, implicarea în procesele de difuzie spa ială fiind minime.
Toateă localit ileă dină aceast ă clas ă auă indiciă deă dezvoltareă comunitar ăinferiori mediei regionale, fiind amplasate în areale predominant rurale dar care în generalăbeneficiaz ădeăprezen aăpeăoărazaădeă20ădeăkmăaăunorăcentreăurbaneădeătalieămareă sau/şiă medie.ă Persisiten aă unoră structuriă socio-profesionale foarte slab diversificateă sauă agravareaă indiciloră deă îmb trânireă demografic ă anuleaz ă efectulăde contaminare prin expansiune.
Niciăunaădintreăacesteă localit iănuăsatisfaceăcerin eleădevenirii urbane iar includereaă înă cadrulă unoră spa iiă inter-comunale competente ar putea estompa deficitul de dezvoltare.
Tipul V – Autocorela ieăspa ial ăpozitiv ă– Sc zută– Sc zută– indică stări de imobilitate a indicilor de dezvoltare, cu tendin e de decuplare teritorială
DeşiăvalorileăIDCănuăsuntăsituateămultăsubămediaăregional ,ăsitua iaăpoateăfiăagravat ăprinădispunereaăînăcadrulăunorăarealeăfoarteăizolateălaănivelăjude ean,ăf r ăacces la servicii de ordin elementar. Includerea în cadrul unor structuri de tip inter-comunală esteă îngreunat ă deă absen aă înă interiorulă respectiveloră spa iiă aă unorălocalit iăcuăcompeten eăădeădeservireăsupra-local ,ăastfelăîncâtăevolu iaălorădepindeădeă capacitateaă deă fragmentareă înă serieă aă centreloră deă polarizareă zonal ă situate în vecin tateaăîndep rtat .
Tipul VI - Autocorela ieăspa ial ăputernicăpozitiv ă– Sc zută– Sc zută– indică situa ii grave de decuplare teritorială şi apari ia de structuri teritoriale compacte deprivate de procese de difuzie prin expansiune contagioasă sau de relocalizare.
denumeasc ă metaforică „pungiă deă s r cie”ă (arealeă extinseă dină Colineleă Tutovei,ăPodişulăCentralăMoldovenesc,ăSubcarpa iiăVrancei).
Tipul VII – Autocorela ieă spa ial ănegativ ă – Ridicat-Sc zută – indică prezen a singulară a unor localită i cu valori ridicate ale IDC inserate în interiorul
unor areale cu indici de dezvoltare inferiori mediei regionale.
O mare parte dintre acestea ar trebui stimulate pentru a deveni centre de competen ălocal ădeăordinulăIIIăşiăIV.
Tipul VIII – Autocorela ieăspa ial ănegativ ă– Sc zut- Ridicat – indică prezen a unor localită i cu IDC scăzut înconjurate de localită i cu IDC peste media regională.
Cele mai numeroase exemple sunt oferite de sate elementare aflate în diferiteă fazeă deă depopulare,ă procesulă deă extinc ieă fiindă inevitabilă acoloă undeăprocesulădeăîmb trânireăvaăerodaăiremediabilăcomponentaăactiv ăaăhabitatului.
Analizaă efectuluiă deă vecin tate prezint ă avantajulă deă aă identificaă rolulăteritoriului înă difuziaă dezvolt riiă comunitareă precumă şiă delimitareaă zoneloră deăinciden ă aă proceseloră asociateă difuziei,ă înă centrulă c roraă seă afl ă poliiă deăcompeten ă local .ă Dină acest punct de vedere reorganizareaă administrativ ă înăsensulă creşteriiă num ruluiă deă trepteă administrativeă poateă fiă oă solu ieă laă problemaăs r cieiărurale.ăApari iaăuneiănoiătrepteăadministrative,ăsituat ăîntreănivelulăjude eanăşiă celă comunală poateă rezolvaă problemaă decupl riiă teritorialeă aă unor zone rurale vulnerabileă fa ă deă fenomenulă s r cieiă comunitare.ă Denumiteă intercomunalit i,ăstructurileă respectiveă ară puteaă aveaă dimensiuniă diferiteă înă func ieă deă ordinulăcentruluiădeă competen ă local ă fa ădeăcareădepinde:ă întreă8ă şiă 10ă comuneăpentruăordinulă I,ă 6ă şiă 8ă comuneă pentruă intercomunalit ileă deă ordinulă II,ă 3ă – 6 comune pentruăceleădeăordinulăIIIăşiăIV.ăEvidentărespectiveleăpraguriăpotăfiădep şiteăîntr-un sensăsauăaltulăînăfunc ieădeămasaădemografic ăaăcomunelorăînăcauz .
Concomitent, pot fi încurajate structuri organizatorice paralele nivelului jude ean,ă careă s ă func ionezeă înă calitateă deă zone cu statut special, administrate bipartit/tripartităînăscopulăacopeririiămaiăeficienteăaănecesita ilorăaşez rilorăruraleăşiăcareă s ă atenuezeă injusti iaă teritorial :ă nordulă jude uluiă Gala iă careă ară puteaă fiăadministrată concomitentă deă Municipiulă Gala iă dară şiă deă Municipiulă Bârlad,ăaceluiaşiă municipiuă putându-iă fiă alocat ă şiă extremitateaă nord-estic ă aă jude uluiăVrancea, nord-vestulă jude uluiă Vasluiă careă al turi de extremitatea sud-vestic ă aăjude uluiăIaşiăarăputeaăbeneficiaădeăserviciileăMunicipiuluiăRomanăetc.
Implementareaă func ional ă aă colectivit iloră administrativ-teritoriale de tipul micro-regiuniloră intercomunaleă reprezint ă oă provocareă pentruă solu ionareaăunor aspecte privind subdezvolatrea comunitară,ă putândă schi aă cadrulă legală deăpromovare a antreprenoriatuluiă colectiv,ă valorificândă ă oă maiă bun ă func ionareă aăbinomului public-privat prin proiecte integrate determinate de strategii de tip guiding-vision, axateăpeăabord riădeătipăbottom-up şiăpeăeficientizareăteritorial .
Statutat ă dină punctă deă vedereă metodologică peă principiileă geografieiănomotetice,ă dară ancorat ă totuşiă înăexemplific riă deă inspira ieă idiografic ,ămediindăconflictul dintre paradigma naturalist-detreminist ă şiă ceaă social ,ă lucrareaă deă fa ăîncearc ă sincopat/incompletă s ă jalonezeă grani aă dintreă epistemulă clasică şiă celăneopozitivist,ă nefiindă evitateă semneleădeă întrebareă aăuneiă geografiiă careă r spundeăunui singur imperativ – aplicabilitatea:
Reprezintă metropolizarea o provocare reală pentru spa iul rural al Moldovei sau nu este decât pledoaria unor analize geografice preten ioase, disparate şi ineficiente, ecoul unor forme fără fond inadaptate unui teritoriu care se restructurează lent între siajul moştenirii comuniste şi efectele neoliberalismului etatist?
Poate fi considerat clusterul judeţean un nivel pertinent de analiză a
324
problemelor subdezvoltării comunitare, în condi iile în care diferen ierile teritoriale respectă legită i mult mai complexe sau astfel de generalizări reduc ioniste propagate prin mijloacele mass-media şi transferate sub formă de certitudini neverificate popula iei nu fac decât să stigmatizeze teritorii, ignorând
faptul că bunăstarea/sărăcia nu sunt termeni care reuşesc să explice fa eta sibilică/vitriolică a existen ei?
Dacă sărăcia ca stare precară de venit/confort a individului sau a unui grup de indivizi se transformă în excluziune socială, atunci când durata
evenimentului creşte irefutabi,l poate perpetuarea stărilor sociale comunitare negative, conjugată cu ignoran a politico-administrativă, să creeze excluziune
teritorială?
325
BIBLIOGRAFIEăGENERALǍ
[1.] ABRAHAM, D. Utilizarea metodei tipologice în cercetarea zonală a localită ilor,ăEdituraăAcademiei,ăBucureşti,ă1979.
[2.] APǍVǍLOAIEI, M., CHIRIAC, D., LUPU, N.
Aşezările rurale cu industrie din Moldova, în Analele ştiin ificeă aleă Universit iiă Alexandruă Ioană Cuza,ă tom.ăXX,ăIaşi,ă1973.
[3.] APǍVǍLOAIEI, M.
Contribu ii la studiul geografic al aşezărilor rurale din Moldova,ă înă Analeleă ştiin ificeă aleă Universit iiăAlexandruăIoanăCuza,ăIaşi,ă1965.
[4.] BAILLY, A. Comprendre et maitrisser l`espace; la science régionale
et l`amenagement du territoire, GIP Reclus, Montpellier, 1994.
[5.] BǍCǍNARU, I. Considera ii geografice privind privind tipologia
aşezărilor rurale din România,ă înă Studiiă şiă Cercet ri,ăBucuresti, 1969.
[6.] BǍCǍNARU, I., CARANFIL, A.
Coordonate noi în geografia satului românesc, Revista Terra,ănr.2,ăBucureşti,ă1971.
[7.] BǍCǍUANU, V. Câmpia Moldovei, Studiu geomorfologic, Editura Academiei, Bucuresti, 1968.
[8.] BǍDESCU, I. Starea societă ii româneşti după zece ani de tranzi ie, Editura Expert, Bucure ti, 2000.
[9.] BǍDESCU, I. Satul contemporan şi evolu ia sa istorică, Editura tiinț ific ă iăEnciclopedic ,ăBucure ti,1981.
[10.] BARBU, N., UNGUREANU, A.
Geografia Mnicipiului Iaşi,ă Edituraă Universit ț ii Alexandru Ioan Cuza, Ia i, 1987.
[11.] BEAUD, M. Istoria capitalismului de la 1500 până în 2000, Editura Cartier, Bucuresti, 2001.
[12.] BELL, D. The Coming of Post-Industrial society: A Venture în
Social forecasting, Basic Books, New York, 1973. [13.] BESSIS, S. Occidentul şi ceilal i. Istoria unei suprema ii, Editura
Runa,ăBucureşti,ă2004. [14.] BLEAHU, A. O perspectivă istorică asupra sectorului ne-agricol din
mediul rural: 1930-2002,ă Calitateaă Vie ii,ă Bucureşti,ă2004.
[15.] BODIGUEL, M. Le rural en question ; politques et sociologuies en quete
d`objet, Editions L`Harmattan, Paris. 1986. [16.] BOGUE, D. J. Principles of demography, Ed. Wiley, New York, 1969. [17.] BOUDON, R. Efecte perverse şi ordine socială, Eurosong & Book,
326
Bucureşti,ă1994. [18.] BOUDON, R. La logique du social, Editions Hachette, Paris, 1983. [19.] BOURDIEU, P. Ra iuni practice. O teorie a ac iunii, Editura Meridiane,
Bucureşti,ă1994. [20.] BRAUDEL, F. Civilisation materielle, economie et capitalisme, XV -
2005. [22.] BRUNET, R. Le développement des territoires ; formes, lois,
amenagement, Editions de l`Aube, Paris, 2005. [23.] CAPOZZO, D.,
VOLPATO, C. Rela ii intergrupuri: perspective clasice şi contemporane, ,ăEdituraăPolirom,ăIaşi,ă1996.
[24.] CHALEARD, J.-L., CHARVET, J.-P.
Geographie agricole et rurale, Editions Belin, Paris, 2004.
[25.] CHIRAN, A. Pia a produselor agricole şi agroalimentare – abordare
teoretică şi practică, Ed.ăCeres,ăBucureşti,ă2004.
[26.] CHIRIAC, D. Aşezările rurale din Moldova (Studiu de Geografie Economica),ăEdituraăUniversit ț ii Alexandru Ioan Cuza, Iaşi,ă1984.
[27.] CHIRIAC, D. Considera ii geografico-economice asupra aşezărilor rurale din ara Dornelor, Analeleă ştiin ificeă aleăUniversit iiăAlexandruăIoanăCuzaăIaşi,ă1970.
[28.] CHIRIAC, D. Câteva aspecte istorico-geografice referitoare la evolu ia aşezărilor rurale din Câmpia Moldovei Analele ştiin ificeă aleă Universit iiă Alexandruă Ioană Cuzaă Iaşi,ă1970.
[29.] CHIROT, D. Schimbarea socială într-o societate periferică, Editura Corint,ăBucureşti,ă2002.
[30.] CHIROT, D. Societă i în schimbare,ăEdituraăAthena,ăBucureşti,ă1996. [31.] CORNIA, G. A. Poverty, Inequality and Policy Affecting in Moldova,
UNICEFăInnocentiăResearchăCenter,ăFloren a,ă2006. [32.] COLEMAN, J. Social capital in the creation the human capital,
American Journal of Sociology, N. 94, 1988, p. 95-121. [33.] CORNIA, G. A.,
PANICCIA, R. Demographic Impact of sudden Impoverishment: Eastern
Europe during the 1989-1994 Transition, Innocenti ResearchăCenter,ăFloren a,ă1995.
[34.] CUCU, V. Caracteristicile geografice ale satului românesc, Terra – nr.6,ăBucureşti,ă1972.
[35.] CUCU, V. Urbanizarea satului românesc, Terra - nr.2,ă Bucureşti,ă
327
1972. [36.] DAN, A.-N. România şi politica ei de locuire în contextul Europei de
Est şi a Uniunii Europene, Politici Sociale în România, EdituraăExpert,ăBucureşti,ă1999.
[37.] DANZIGER, S., VAN DER GAAG
J., TAUSIG, M., SMOLENSKY, E.
The Direct Measurement of Welfare Levels: How Much
Does It Cost to Make Ends Meet?, The Review of Economics and Statistics, vol. 66, nr. 3, p. 500-505, 1984.
[38.] DEININGER, K. Une politique fonciere pour la croissance et la lutte
contre la pauvreté, Rapport d`etude de la Banque Mondiale, Editons Eska, Paris, 2004.
[39.] DELALALNDE, L., PAQUETTE, C.,
El impacto de las microfinanzas en la reduccion de la
vulnerabilidida, Trace, N. 52, Paris, 2007, p. 63-77.
[40.] DELAMARRE, M. J. B.
La vie agricole et pastorale dans le monde, Editions Glenat, Paris,1999.
[41.] DESAI, M., SHAH, A.
An Econometric Approach to the Measurement of
Poverty, Oxford Economic Papers, vol. 40, nr. 3 (septembrie), p. 505-522, 1988.
[42.] DI MEO, G. Richesse et pauvreté : esquisse d’une géographie sociale
du monde, Géographie humaine, questions et enjeux du
monde contemporain, Edition Armand Colin, Paris, 2002.
[43.] DIRY, J. P. Les espaces ruraux, Editions Armand Colin, Paris, 2002. [44.] DRAGOMIR V.,
BULUGU P., CIOBANU GH., TOMA G.
Atlasul Rutier şi Turistic al României, Editura Flomarco, Bucureşti,ă1998.
[45.] DUPUY, G. L`urbanisme des reseaux, theories et methodes, Ed. Armand Collin, Paris, 1991.
[46.] DUMITRACHE, L. Starea de sănătate a popula iei României, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti,ă2004.
[47.] DURKHEIM, E. Sociologia, Editura Antet, Bucuresti, 2004. [48.] EMSELLEM, K. Les petites villes dans le systeme de peuplement de la
Roumanie, Université Paris I, Pantheon-Sorbonne, Paris, 1999.
[49.] ESPING-ANDERSEN
GOSTA
The Three Worlds of Welafare Capitalism, Princeton
University Press, Princeton, New Jersey, 1990.
[50.] FABER, C. La pauvreté. Combattre l`inecceptable, Milan Presse,
328
Toulouse, 2004. [51.] FABRE, T. De la richesse et de la pauvreté entre Europe et la
NECULAU, A. Aspecte psihosociale ale sărăciei, Editura Polirom, Bucureşti,ă2000.
[53.] FLORES M., RELLO F.
Capital social – virtudes y limitaciones, CEPAL, Santiago de Chile, 2003.
[54.] FITOUSSI, J.-P., ROSANVALLON, P.
Noua epocă a inegalită ilor,ă Institutulă European,ă Iaşi,ă1999.
[55.] FLOREA, L. Globalizare şi securitate economică, Editura Lumen, Iaşi,ă2007.
[56.] FREMONT, A. La region – espace vecu, Editions Presses Universitaires de France, Paris, 1976.
[57.] FUKUYAMA, F. Marea Ruptură. Natura umana şi refacerea ordinii sociale,ăEdituraăHumanitas,ăBucureşti,ă1999.
[58.] GADREY, J., JANY-CATRICE, F.
Les indicateurs de richesse et de développement. Un
bilan international en vue d’une initiative française, Rapport de recherche pour la DARES, 2003.
[59.] GADREY, J. De la croissance au developpment: quels indicatuers
alternatifs?, Universite Lillle, Lille, 2002. [60.] GIDDENS, A. Consequences of Modernity, Polity Press, Cambridge,
1990. [61.] GILDER, G. Richesse Pauvrete, Albin Michel, Paris, 1981. [62.] GILLARDOT, P. Géographie rurale, Editions Ellipses, Paris, 1997. [63.] GIOSU, V. Popula ia activă în agricultură,ă Analeleă UAIC,ă Iaşi,ă
1975. [64.] GIOSU, V. Muta ii geo-demografice în jude ul Iaşi, Analele UAIC,
Iasi, 1979. [65.] GIRAUD, P.-N. L`inégalité du monde (Economie du monde
contemporaine), Editions Gallimard,Paris, 1996. [66.] GREEN, D. The New Right: The Counter Revolution in Political,
Economic and Social Thought, Wheatsheaf, London, 1987.
[67.] GROZA, O. La Moldavie: les structures territoriales des espaces
ruraux en difficulté – un modele d`analyse territoriale,
Rural Space and Regional Development, Editura Studia, Cluj-Napoca, 1999.
[68.] GROZA, O. Polarizare teritorială şi organizare administrativă în România,ăEdituraăAcademieiăRomâne,ăBucureşti,ă2001.
329
[69.] GROZA, O., MUNTELE, I.
L`efficacité du reseau ferroviaire et l`accesibilité
territoriale en Roumanie, Editura Academiei Române, Bucureşti,ă2001.
[70.] GROZA, O., MUNTELE, I., URC NAŞU, G.,
RUSU, A.
Shrinking regions in Eastern Europe : the Romanian
Moldova, Etude Shrinking regions Raport final – 27 Marsă2007,ăIaşi.
[71.] GROZA, O., MUNTELE, I.
Tipologia spa iilor rurale, contract de cercetare no 66/1995,ă Ministerulă Tehnologieiă şiă Cercet rii,ă 1995-1998.
[72.] GUIMOND, S., TOUGAS, F.
Sentimente de injusti ie şi ac iuni colective: privarea relativă, Stereotipuri,ădiscriminareăşiărela iiă intergrupuri, EdituraăPolirom,ăIaşi,ăp.155-178, 1997.
[73.] IANOS, I. Oraşele şi organizarea spa iului geografic, Editura Acaemiei,ăBucureşti,ă1987.
[74.] IANOS, I. Dinamica Urbană. Aplica ii la oraşul şi sistemul urban românesc,ăEdituraătehnic ,ăBucureşti,ă2004.
[75.] IANOŞ, I. HUMEAU, J.-B.
Teoria Sistemelor de Aşezări Umane, Ed. Tehnic ,ăBucureşti,ă2000.
[76.] IELENICZ, M. Dealurile şi podişurile României,ă Edituraă Funda ieiăRomânia de mâine,ăBucureşti,ă1999.
[77.] ISTRATE, M. Rela iile urban-rural în Moldova în perioada
Richesse et pauvrete en agriculture, Collections Economie Agricole, Paris, 1998.
[79.] JIGǍU, M. Învă ământul Rural din România: condi ii, probleme şi strategii de dezvoltare,ăInstitutulădeăŞtiin eăaleăEduca iei,ăBucureşti,ă2000.
[80.] KAPTEIN, A., VAN PRAAG, B., VAN
HERWAARDEN
F. G.
Individual Welfare Functions and Social Reference
Groups, Report 76.01, Economic Institute of Leyden University, Leyden, 1976.
[81.] KATZMAN R., FILGUEIRA, C.,
Vulnerabilidad, Activos y Exclusion Social en Argentina
y Uruguay, OIT-Fundacion Ford, Documento de trabajo N. 107, Santiago de Chile, 1999.
[82.] KAYSER, B. La renessaince rurale, ed. Armand Collin, Paris, 1983. [83.] LEWIS, O. La Vida, Random House, New York, 1966.
330
[84.] LEFEBVRE, H. La production de l`espace, Editions Anthropos, Paris, 1974.
[85.] LUPU-BRATILOVEANU, N.
Câteva considera ii geografice asupra dezvoltării industriei în Podişul Sucevei,ăAnaleleăUAIC,ăIaşi,ă1979.
[86.] LUPU-BRATILOVEANU, N.
Evolu ia unor fenomene demografice în Podişul Central Moldovenesc,ăAnaleleăUAIC,ăIaşi,ă1983.
[87.] MǍRGINEAN, I. Calitatea vie ii percepute în România, Editura Expert, Bucureşti,ă2002.
[88.] MǍRGINEAN, I. Dic ionar de sociologie, Status socio-economic, Editura Babel,ăBucureşti,ă1993.
[89.] MǍRGINEAN, I. Economia politicilor sociale, Editura Ars Docendi, Bucureşti,ă2000.
[90.] MǍRGINEAN, I. Politica socială. Studiu 1990-2004, Editura Expert,Bucure ti, 2004.
[91.] MǍRGINEAN, I. Suportul social pentru democra ie, Sociologie Româneasc ,ănr.2,ăBucureşti,ă1999.
[92.] MARINESCU, V. Muncile casnice în satul românesc actual, Editura Polirom,ăăIaşi,ă2002.
[93.] MCANULTY, R. Labelling and Deviance, International Encyclopedian of Sociology, Fitzroy Dearborn Publishers, Londra, 1995
[94.] MOORE, BA. JR. Les origines sociales de la dictature et de la democratie, Editions Maspero, Paris, 1969.
[95.] MERRIEN, F.-X. Face a la Pauvreté, Les Editions de L`Atelier, Paris, 1994.
[96.] MIHǍILESCU, I. Sociologie Generală, Editura Polirom, Bucuresti, 2006. [97.] MIHǍILESCU, V. Podişul Înalt din Vestul Botoşanilor, BSRRG, Bucuresti,
1929. [98.] MIHǍILESCU, V. Tîrgurile din Moldova,ăBSRRG,ăBucureşti,ă1942. [99.] MILANO, S. La pauvreté absolue, Editions Hachette, Paris, 2000. [100.] MUNTELE, I.,
TǍNASǍ, M. Reseau urbaine et accessibilité en Moldavie, Analele Ştiin ificeă aleă Universit iiă Alexandruă Ioană Cuza,ă Iaşi,ă2000.
[101.] MUNTELE, I. Popula ia Moldovei în ultimele două secole, Editura Corson, Iaşi,ă1998.
[102.] MUNTELE, I. Changements des structures agraires au nord-est du pays
sous l`impacte de la transition, Editura Studia, Cluj-Napoca, 1999.
[103.] NǍSTASǍ, L. Intelectualii şi promovarea socială în România, Editura
331
Limes, Cluj-Napoca, 2004. [104.] NELEA, N. M. Caracterizarea calită ii vie ii în România prin prisma
statisticii multidimensionale,Ed.ăASE,ăBucureşti,ă2005. [105.] NIMIGEANU, V. Unele aspecte geografice ale re elei rutiere şi
transporturilor de călători în Câmpia Moldovei, Analele Stiin ificeă aleă Universit iiă Alexandruă Ioană Cuza,ă Iaşi,ă1976.
[106.] NIMIGEANU, V. Considera ii geografice asupra satelor mici din jude ul Iaşi,ăUniversitateaăAlexandruăIoanăCuza,ăIaşi,ă1982.
[107.] NIMIGEANU, V., APǍVǍLOAIEI, M., LUPU, N.
Podişul Central Moldovenesc; Considera ii geografice
privind dezvoltarea economico-socială în perioada socialistă,ă Universitateaă Alexandruă Ioană Cuza,ă Iaşi,ă1987.
[108.] NISTOR, I. Comuna şi jude ul. Evolu ia istorică, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000.
[109.] NOVAK, M. Concepts of Poverty, Volum 4, Scandinavian University Press, Oslo, 1996.
[110.] PAGES, A. La pauvreté en milieu rural, Editions Presses Universitaires du Mirail, 2005.
[111.] PAUGAM, S. La disqualification sociale. Essai sur la nouvelle
pauvrete., Presses Universitaires de France, Paris, 1997. [112.] PAUGAM, S. L`Europe face a la pauvreté. Les experiences de revenu
minimum garanti, La documentation francaise, Paris, 1999.
[113.] PAUGAM, S. L`exclusion: l`etat des savoirs, Editions La Découverte, Paris.
[114.] PAUGAM, S. Les formes élémentaires de la pauvreté, Presses Universitaires de France, Paris, 2005.
[115.] PǍUN, G. Dezvoltare comunitară - strategie de reducere a sărăciei, EdituraăLumen,ăBucureşti,ă2007.
[116.] PECOUT, G. Les campagnes européennes face à la modernisation
(1830-1929), Presses Universitaires de France, Paris, 2005.
[117.] PIERRARD, P. Les pauvres et leur histoire, Editions Bayard, Paris, 2005.
[118.] POGHIRC, P. Colinele Tutovei. Studiul Geografic Economic al
Aşezărilor Rurale, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi,ă1969.
[119.] POGHIRC, P. Satul românesc din Colinele Tutovei, Ed. tiinț ific ,ăBucureşti,ă1972.
332
[120.] PRAAG, B. VAN Individual Welfare Functions and Consumer Behavior, North Holland Publishing, Amsterdam, 1968.
[121.] PREDA, M. Politica socială română între sărăcie şi globalizare, Editura Polirom, Ia i, 2007.
[122.] PUMAIN, D., SAINT-JULIEN, T.,
Les interactions spatiales,Ed. Armand Collin, Paris, 2001
[123.] PUTNAM, R. The prosperous community: social capital and public
life, American prospect, N.3, 1993, p. 35-42. [124.] REYNAUD, A. Societe, espace et justice. Inegalites regionales et justice
socio-spatiale, PUF, Paris, 1981.
[125.] RINGEN, S. Direct and Indirect Measures of Poverty, Jurnal of Social Policy, Londra, 1988.
[126.] ROTH, A. Modernitate şi modernizare socială, Editura Polirom, Iaşi,ă2003.
[127.] ROTARIU, T. Demografie şi sociologia popula iei. Fenomene demografice,ăEdituraăPolirom,ăIaşi,ă2003.
[128.] ROSE, R., MISHLER, W.
Democracy and Its Alternatives. Understanding Post-
Comunistes Societies, Polity Press, Cambridge, 1998. [129.] RUSU, A. Les banques dans le territoire roumain, Analele
[157.] URCǍNASU, G. Aşezările rurale evoluate din Moldova – premisă a
334
completării re elei urbane regionale,ă Lucr rileăSeminaruluiăDimitrieăCantemir,ăIaşi,ă1997.
[158.] UNGUREANU, A. Aspecte geografice în evolu ia oraşelor mici din Moldova,ăAnaleleăUAIC,ăIaşi,ă1964.
[159.] UNGUREANU, A. Unele particularită i ale evolu iei popula iei şi aşezărilor din Subcarpa ii Neam ului,ăAnaleleăUAIC,ăIaşi,ă1984.
[160.] UNGUREANU, A., GROZA, O., MUNTELE, I.
Moldova - Popula ie, economie, aşezări, Editura Corson, Iaşi,ă2003.
[161.] UNGUREANU, I., NIMIGEANU, V.
Aspecte ale organizării spa iului geografic în Dealu Mare-Hârlău,ăLSDC,ăIaşi,ă1987.
[162.] VǍCǍRAŞU, I. Depresiunea Dărmăneşti, Editura UAIC, Iasi, 1970. [163.] VǍCǍRAŞU, I. Contribu ii geografice la studiul re elei de aşezări din
bazinul Trotuşului,ăLSDC,ăIaşi,ă1982. [164.] VǍCǍRAŞU, I. Valea Trotuşului, Editura Sport-Turism,ăBucureşti,ă1980. [165.] VEDINAŞ, T. Introducere în sociologia ruralului,ăBucureşti,ă2005. [166.] VOICU, M. Satul românesc pe drumul către Europa, Editura
