+ All Categories
Home > Documents > ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

Date post: 17-Feb-2018
Category:
Upload: mihaela-musuroi
View: 227 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
21
7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1) http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 1/21 SEMINAR 1 Tip activitate Metode de evaluare Pondere în punctajul final  Seminar  Activitate la seminar, din care: 40% 1. Lucrări de control 20% 1. Activitate seminar 10% 2. Teme rezolvate acasă 10%  Evaluarea finală  Examen 60%  Punctaj final = 0,4*Nota din seminar + 0,6*Nota din examen Elemente introductive: Ce este Microeconomia? Oamenii se conruntă cu com!romisuri (tradeoffs" Costul de o!ortunitate Conlictul ec!itate " eficien # " stimulente ț  i ș interven ia $uvernamental# ț #conomie !ozitivă $ economie normativă %um este& $ %um ar tre'ui s# fie& #conomie teoretică $ economie &em!irică& construc ia unor modele !entru a e'!lica ț lumea? $ testarea modelelor !entru a vedea dacă acestea sunt validate de realitate. (ie că este un model e'!licativ) ie că e unul matematic) este im!ortant ca acesta să ie testat de realitate". *n esen ă) Microeconomia este des!re ț raritate $ des!re cum indivizii i irmele iau ș deci)ii) +n conte'tul unor resurse caracterizate de raritate. ,deea este cum otimi)e)i  aceste constr-neri i ș aci com!romisuri +ntre dierite alternative !entru a lua cea mai /ună decizie. e aici se !oate s!une că vine i eticeta de ș dismal science  tiin a sum'r# ș ț  $ !entru că nu !o i avea orice) ț oric-nd i oric-t) ci tre/uie să aci un com!romis) tre/uie să oeri 3 !entru a avea . e ș e'em!lu) dacă orel are un sinur măr) el nu !oate m-nca mărul i) +n acela i tim!) să acă em ș ș de mere. 5e !une accentul !e două ti!uri de actori +n economie) %onsumatori  i ș  Produc#tori ) ale căror com!ortamente !ot i descrise de dierite modele care) +n esen ă) a!ro'imează) nu dau rezultate ț nea!ărat !recise) a a cum sunt o/ inute de e'em!lu +n izică sau +n alte tiin e e'acte" acestea ș ț ș ț  !leacă de la anumite i!oteze i !ot oeri su!ortul !entru descrierea unei tendin e enerale. ș ț Consumatorii  sunt constr-n i de ș venit  constr-nerea /uetară") +n unc ie de care + i ț ș ale /unurile !e care le consumă) +n inten ia de a7 i ma'imiza ț ș utilitatea $ deci i!oteza de la care se !leacă +n analiza com!ortamentului consumatorului este re!rezentată de ma'imizarea utilită ii +n conte'tul unui venit limitat. ț e cealaltă !arte)  firmele urmăresc ma'imizarea profiturilor ) constr-nse at-t de cererea consumatorilor c-t i de ș costurile de produc ie ț  costurile cu factorii de roduc ie ț ". 8rin urmare) a!ar cele !atru +ntre/ări undamentale ale microeconomiei9 1. Ce /unuri i servicii tre/uie să ie !roduse? ș 2. C-t să se !roducă? :. Cum să ie !roduse? 4. 8entru cine? ;ăs!unsul acestor +ntre/ări este oerit de mecanismul re urilor ț ) !re uri care se ormează !e ț  !ia ă !ia a actorilor de !roduc ie) !ia a /unurilor i serviciilor") !rin +nt-lnirea cererii cu oerta) ț ț ț ț ș i +n unc ie de care irmele i consumatorii iau decizii. ș ț ș
Transcript
Page 1: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 1/21

SEMINAR 1

Tip activitate Metode de evaluare Pondere în punctajul final

 Seminar 

 Activitate la seminar, din care: 40%1. Lucrări de control 20%1. Activitate seminar 10%

2. Teme rezolvate acasă 10%

 Evaluarea finală  Examen 60%

 Punctaj final = 0,4*Nota din seminar + 0,6*Nota din examen

Elemente introductive:• Ce este Microeconomia?• Oamenii se conruntă cu com!romisuri (tradeoffs"• Costul de o!ortunitate• Conlictul ec!itate " eficien # " stimulenteț    iș interven ia $uvernamental#ț 

• #conomie !ozitivă $ economie normativă %um este& $ %um ar tre'ui s# fie&• #conomie teoretică $ economie &em!irică& construc ia unor modele !entru a e'!licaț

lumea? $ testarea modelelor !entru a vedea dacă acestea sunt validate de realitate. (ie căeste un model e'!licativ) ie că e unul matematic) este im!ortant ca acesta să ie testat derealitate".

*n esen ă) Microeconomia este des!reț raritate $ des!re cum indivizii i irmele iauș deci)ii) +nconte'tul unor resurse caracterizate de raritate. ,deea este cum otimi)e)i aceste constr-neri iș

aci com!romisuri +ntre dierite alternative !entru a lua cea mai /ună decizie. e aici se !oate

s!une că vine i eticeta deș dismal science  tiin a sum'r#ș ț   $ !entru că nu !o i avea orice)țoric-nd i oric-t) ci tre/uie să aci un com!romis) tre/uie să oeri 3 !entru a avea . eș

e'em!lu) dacă orel are un sinur măr) el nu !oate m-nca mărul i) +n acela i tim!) să acă emș ș

de mere.

5e !une accentul !e două ti!uri de actori +n economie) %onsumatori  iș  Produc#tori) ale cărorcom!ortamente !ot i descrise de dierite modele care) +n esen ă) a!ro'imează) nu dau rezultateț

nea!ărat !recise) a a cum sunt o/ inute de e'em!lu +n izică sau +n alte tiin e e'acte" acesteaș ț ș ț

 !leacă de la anumite i!oteze i !ot oeri su!ortul !entru descrierea unei tendin e enerale.ș ț

• Consumatorii   sunt constr-n i deș venit   constr-nerea /uetară") +n unc ie de care + iț ș

ale /unurile !e care le consumă) +n inten ia de a7 i ma'imizaț ș utilitatea $ deci i!oteza de

la care se !leacă +n analiza com!ortamentului consumatorului este re!rezentată dema'imizarea utilită ii +n conte'tul unui venit limitat.ț

• e cealaltă !arte)  firmele urmăresc ma'imizarea profiturilor ) constr-nse at-t de cerereaconsumatorilor c-t i deș costurile de produc ieț   costurile cu factorii de roduc ieț  ".

8rin urmare) a!ar cele !atru +ntre/ări undamentale ale microeconomiei91. Ce /unuri i servicii tre/uie să ie !roduse?ș

2. C-t să se !roducă?:. Cum să ie !roduse?4. 8entru cine?

;ăs!unsul acestor +ntre/ări este oerit de mecanismul re urilor ț  ) !re uri care se ormează !eț

 !ia ă !ia a actorilor de !roduc ie) !ia a /unurilor i serviciilor") !rin +nt-lnirea cererii cu oerta)ț ț ț ț ș

i +n unc ie de care irmele i consumatorii iau decizii.ș ț ș

Page 2: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 2/21

5im!list s!us) !re urile servesc caț  semnale care alocă resursele. <unurile care au o cereremare au !re uri ridicate) iar cele cu o cerere mică au !re uri scăzute. 8entru că) de o/icei) irmeleț ț

doresc să7 i mărească !roiturile) ele urmăresc evolu ia semnalelor oerite de !re uri !e !ie e iș ț ț ț ș

vor !roduce mai mult din /unurile care au !re uri ridicate i mai !u in din cele care au !re uriț ș ț ț

scăzute. *n acest sens) !ie ele tind să aloce eicient resursele limitate i să le olosească +nț ș

 !roducerea /unurilor !e care oamenii le doresc cel mai mult $ sau) cel !u in) !entru careț

oamenii sunt dis!u i să !lătească cel mai mult.ș Totu i) e'istă i unele !ro/leme= limite +n ceea ce !rive te !ie ele. *n !rimul r-nd) !ie eleș ș ș ț ț

 !roduc orice /unuri=servicii !entru care oamenii sunt dis!u i să !lătească) ciar dacă acestea nuș

sunt +n mod necesar /une !entru oameni sau !entru mediu. *n al doilea r-nd) !ie ele suntț

amorale9 acestea nu arantează corectitudinea sau ecitatea. 

Instrumentarul matematic pentru analiza microeconomic

Analiza microeconomică9-

Modele economice- ;ela ii +ntre varia/ilie9 unc ionale) !ozitive) neative) liniare) neliniareț ț

- Ti!uri de varia/ile9 endoene) e'oene- Modele matematice) numerice) raice) loice !anta dre!tei +n rela iile liniare iț ș

nonliniare limitele modelelor- Analiză marinală analiză medie.

A a cum am !rezentat mai sus)ș Microeconomia se reeră la raritate $ sau des!re cumindivizii i irmele iau decizii i + i satisac nevoile) +n conte'tul dis!oni/ilită ii unor resurseș ș ș ț

caracterizate de raritate. 8ro/lema este cum otimi)e)i aceste constr-neri i să aciș

com!romisuri +ntre dierite alternative !entru a lua cea mai /ună decizie.

Economia pozitiv i normativș

A/ordarea din !unct de vedere pozitiv a economiei descrie) e'!lică enomeneleeconomice reale. Aceasta caută să identiice rela iile dintre varia/ile economice) să cuantiice) săț

măsoare aceste rela ii i să acă !redic ii. 5e ocu!ă cu &ț ș ț ceea ce este& i răs!unde la +ntre/areaș

& e ce?&.

E!emple:•  - cre tere a imo)itului e veniturile salariale determin# o reducere a c!eltuielilor de consum (&.ș

•   /ata infla iei n luna au$ust 1021 a fost de 3,5 i,ț ș ceteris paribus , uterea de cum#rare a

 oula iei sa diminuat (&.ț •   ndicele c78ti$ului salarial real entru luna iunie 1023 fa9# de luna recedent#, calculat ca raort

ntre indicele c78ti$ului salarial nominal net 8i indicele re9urilor de consum, a fost de ,;5<

u!ă cum se vede) acestea sunt airma iiț   !ozitive) /azate de a!te veriica/ile +n via a reală)ț

a a cum ea se +nt-m!lă.ș

Acum) dacă e ti un decident de !olitici ș  $uvern") care +ncearcă să determine cea mai /unămodalitate de a reduce) de e'em!lu) mortalitatea inantilă sau de a diminua oma>ul +n r-ndulș

tinerilor) de a com/ate evaziunea iscală) de a distri/ui mai ecita/il o!ortunită ile educa ionale)ț ț

etc.") este im!ortant să se o/ ină cea mai /ună analiză economică !ozitivă a iecărei alternativeț

de !olitică ce se ia +n considerare. *nainte de toate) este im!ortant să se cunoască care va iim!actul real al iecărei !olitici +nainte de a +ncerca aleerea &celor mai /une& !olitici. Acela iș

lucru este vala/il dacă e ti un antre!renor care +ncearcă să sta/ilească !re ul de v-nzare al unuiș ț

Page 3: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 3/21

 /un $ tre/uie să cuno ti cum vor răs!unde oamenii la dierite !re uri) nu doar cum i7ar !lăcea ieș ț ț ț

să răs!undă.

Economia normativă arată cum ar tre/ui să se desă oare activită ile economice. Aceastaș ț

o!erează cu judec# i de valoareț  ) cu a!recieri ce au la /ază multe alte criterii dec-t celeeconomice cum ar i cele leate de ecitate) de etică) ideoloice". 5e ocu!ă cu &ceea ce ar

tre'ui s# fie& i răs!unde la +ntre/area &ș %um&&.#conomia normativă mere astel dincolo de analiza sim!lelor a!te i a ceea ce seș

+nt-m!lă dacă stimulentele=condi iile se modiică. u!ă ce economistul !ozitiv !rezintă cea maiț

 /ună !redic ie a sa !rivind ceea ce se va +nt-m!la ca urmare a alternativelor !osi/ile de !olitică)ț

un economist normativ va +ncerca să olosească instrumente ce cu!rind >udecă i de valoareț

e'!licite cu !rivire la ce rezultate sunt &'une& i ce rezultate sunt &ș rele& !entru a determina careeste cea mai /ună !olitică !entru societate.

8rin urmare) economi tii normativi a!elează la disci!line !recumș  filosofia olitic# sauetica !entru a ormaliza mecanisme !rin care să tranducă valori !articulare +n recomandări de

 !olitică !e /aza unei analize !ozitive a im!actului a te!tat al dieritelor stimulente.ș

E!emple:• A $en ii economici cu venituri nalte ar tre'ui s# l#teasc# imo)ite mai mari dec7t cei cu venituriț 

 sc#)ute.•   /usia ar tre'ui s# ractice tarife mai mari la imorturile de autoturisme.

#'em!lele de airma ii normative !rezentate mai sus re!rezintă două !ro/lematiciț clasice9 ro'lema ec!it# iiț    iș  ro'lema rotec ionismuluiț  . 5ă !rivim s!re cea de7a doua situa ie. *n modț

normal) economi tii consideră căș li'erul sc!im' comer ul +ntre ări ără im!unerea unor restric iiț ț ț

7 ta'e) cantită i relementate 7 la im!ort sau e'!ort" este un lucru /un) !entru că) +n eneral)ț

 /unăstarea cre te) !re urile scad iind o oeră mai mare de /unuri") iar consumatorii /eneiciazăș ț

de !roduse mai !erormante) mai ietine i mai variate.ș

*n acela i tim!) se !oate +nt-m!la ca multe irme autotone să iasă de !e !ia ă ca urmare aș ț

 !ătrunderii unor com!anii străine mai com!etitive) cu !roduse mai /une. 8entru că nu !ot acea ă com!eti iei) unele irme autotone sunt nevoite să +nceteze activitatea i să + i concediezeț ț ș ș

ana>a ii. ormal) a!are la nivelul economiei na ionale o cre tere a oma>ului.ț ț ș ș

8entru că o/servă aceste eecte neative ale comer ului li/er) uvernul otără te să im!unăț ș

ta'e la im!ortul de /unuri. umărul de irme străine scade) oerta totală de /unuri se reduce) !re urile interne cresc) /unăstarea consumatorilor !resu!unem că s7a redus. *nsă) locurile deț

muncă ale irmelor interne au ost !rote>ate i !olitica i7a atins o/iectivul. u!ă cum se vedeș ș

e'istă un r#u semniicativ) ciar dacă s7a ales cea o! iunea considerată cea maiț 'un#.

Page 4: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 4/21

SEMINAR "Modelele economice

%7teva considerente: #conomia nu +ncearcă să !icteze un ta/lou com!let !rivind cinesuntem ca iin e umane) ci !ur i sim!lu +ncearcă să oere un cadru sim!liicat !entru studiereaț ș

sistematică a as!ectelor luării deciziilor umane care se leaă de dorin a noastră de a urmăriț

 !ro!riul interes +n dierite cadre institu ionale i cum aceste decizii) luate din interes !ro!riu)ț ș

aectează societatea ca +ntre.

Page 5: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 5/21

 odelele ilustrează dierite rela ii +ntre două sau mai multe varia/ile i !ot i su/ ormaț șunor unc ii. #'em!lu9ț %antitatea dintrun 'un oferit# e ia # este o func ie de re ul unitar alț ț ț 

'unului resectiv: Qoferită=f(P)< Astfel, dac# re ul unui telefon mo'il cre te, firmele, care vi)ea)#ț ș

maximi)area rofitului, i vor m#ri roduc ia i vor oferi mai multe telefoane sre v7n)are<ș ț ș

*ntre cele două varia/ile) >oferit#  iș  P, e'istă o rela ie) o de!enden ă a uneia a ă de cealaltă.ț ț ț

*n eneral) dacă ?=f(x , atunci +ntre !  iș # e'istă o rela ie func ionalț ț ) iar valorile !e care le !ot lua ' i @ sunt leate +ntre ele. @ este varia/ilăș deendent#) ' este varia/ilă indeendent#".

 /ela iile func ionale ot fi:ț ț 

- directe  !ozitive" $ e'9 acă numărul de locuitori din <ucure ti cre te) atunci i consumulș ș ș

de curent electric o să crească- inverse  neative" $ e'9 acă !re ul unui automo/il scade) atunci cantitatea cerută deț

automo/ile se va ma>ora- liniare  $ O modiicare a varia/ilei inde!endente 8" cu un anumit !rocent duce la o

modiicare a varia/ilei de!endente " cu acela i !rocent sau cu un !rocent dierit) dar ș

constant: >x=a'Px- nonliniare: O modiicare a varia/ilei inde!endente " duce la o modiicare diferit# care

nu este constantă" ca mărime a varia/ilei de!endente9 %@=a+'>+c>1<

e reulă) aceste unc ii sunt cu mai multe varia/ile9ț  ?=f(x2 ,x1 ,x3 ,<<xn<. e exemlu, cererea  entru automo'ile acia deinde de pre ul ma inii respectiveț ș  , de venitul disponibil  alconsumatorilor, de pre ul altor bunuri ț   substituibile (automo'ilele %itroen, B, de pre ulț 

Page 6: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 6/21

unor bunuri complementare ('en)ina, motorina, etc<. n acela i tim,ș  produc iaț   oferit# de firme deinde n $eneral de costurile cu factorii de roduc ie ( ț  muncă  iș ca!ital  utili)a i sau deț 

nivelul de taxare imus de stat<

Astel) modele economice sunt construc ii teoretice) a/stracte) care descriu rela iileț ț

unc ionale dintre două sau mai multe varia/ile economice) desemnează rezultatul economic alț

rela iilor i ilustrează eectele scim/ărilor intervenite +n varia/ile asu!ra rezultatului. #le suntț șde mai multe eluri9

a< odele matematiceAcestea sunt unc ii) ecua ii sau sisteme de ecua ii. e e'em!lu) tim că venitul total BT"ț ț ț ș

+ncasat de o irmă de!inde de nivelul !re ului /unurilor 8" v-ndute. Matematic) vom avea9ț

C@=f(P) unde BT varia%il endo&en1) iar 8 varia%il e!o&en".Baria/ile e'oene !ot i9 naturale vremea") de comortament  !sioloia investitorilor iș

cum!ărătorilor") de natur# olitic#  cre terea iscalită ii) aleeri electorale" sauș ț economicevenitul dis!oni/il".

Modificarea unei varia%ile:

Luăm +n considerare cele/ra varia/ilă ') +n cazul căreia !utem avea91.  odificarea a'solut# a varia'ilei 39

3 317 30) unde 30 valoarea ini ială i 3ț ș 1 valoarea actuală

2.  odificarea rocentual# a lui D 9

%3∆X 

 X 0  ' 100  X 1− X 0

 X 0  ' 100

:.  ndicele varia'ilei D 9

,' X 1

 X 0 ' 100

4. %re terea sau sc#derea rocentual# a lui D ș 9acă 3 cre te cu 2D% avem9 3ș 130 E 2D%F30 3112D% 30 sau 31 1)2D 30.

  acă 3 scade cu 2D% avem9 3130 7 2D%F30 31GD% 30  sau 310)GD30.

 /.  odele numerice !rezentate su/ ormă de ta/ele9

1 " ( )Pre *P+ț 12 1D 1H 21,antitate *-+ D0 4D 40 :D.enit *P/-+ 600 6GD G20 G:D

1 Baria/ila endoenă este determinată de cadrul rela iilor unc ionale ale modelului. #ste acea varia/ilă care !oate iț ț

deinită i caracterizată +n cadrul unei teorii. Aceasta este inluen ată de alte varia/ile ale modelului i are statut deș ț ș

efect ) dar +n anumite cazuri !oate inluen a celelalte varia/ile.ț

2 Baria/ila e'oenă inluen ează alte varia/ile ale modelului) are rolul deț cau)#  i nu esteș

aectată de rela iile descrise +n model.ț

Page 7: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 7/21

c< odele $rafice5unt re!rezentate de o/icei !rin diarame) cu a>utorul unor dre!te) cur/e) !uncte) arcuri

de cerc) etc. Iraicele sunt construite +n cadrul unor coordonate) la o anumită scară. e reulă) !e a'a orizontală este +nscrisă varia'ila indeendent#) !e a'a verticală este varia'ila

deendent#) iar rela ia de cauzalitate dintre cele două !oate i e'!rimată !rintr7o drea!tă +nțcazul rela iilor liniare" sau !rintr7o cur/ă +n cazul rela iilor nonliniare".ț ț

Atunci c-nd discutăm des!re orma unui raic) tre/uie să analizăm !anta dre!tei. Pantadreptei  arată o rela ie liniară i se determină ca ra!ort +ntre mărimea modiicării varia/ileiț ș

de!endente " i mărimea modiicării varia/ilei inde!endente 3".ș

   Panta=∆Y 

 ΔX 

Toate rela iileț    liniare au !antă constantă !ozitivă raic 1" sau neativă raic 2". easemenea) +n raicele :" i 4") se o/servă nu e'istă nicio rela ie unc ională +ntre cele douăș ț ț

varia/ile. *n raic :" la orice modiicare a lui 3) răm-ne constant) iar +n raic 4" 3 esteacela i indierent de .ș

 1" 2" :" 4"

*n cazul rela iilor nonliniareț    se calculează !anta tanentei cores!unzătoare dieritelor  !uncte de !e cur/ă. ;ela iile nonliniare !ot avea rate crescătoare) descrescătoare) neative sauț

 !ozitive.

 

*n raicul 6" !anta tanentei +n !unctul A este neativă) +n !unctul  este zero i +n !unctulș %  este !ozitivă.

  6"

Cur/ele din raicele G" i H" sunt concave +n ra!ort cu oriinea. *n raicul G" !anta esteș

 !ozitivă i se ală +n rela ie inversă cu mărimea varia/ileiș ț  x. C-nd x cre te) !anta cur/ei scade iș știnde către zero. *n raicul H" !anta este neativă i se ală +n rela ie directă cu mărimeaș ț

varia/ilei ' !anta tinde către ininit".

Page 8: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 8/21

Cur/ele din raicele J" i 10" sunt conve'e +n ra!ort cu oriinea. *n raicul J" !anta esteș

 !ozitivă i se ală +n rela ie directă cu mărimea varia/ilei ') iar +n raicul 10" !anta este neativăș ț

i tinde către zero !e măsură ce varia/ila ' cre te.ș ș

 G" H" J" 10"

Analiza +ntre!rinsă !e /aza unui raic oeră o ininitate de !osi/ilită i !rivindț

cuantiicarea rela iilor de cauzalitate dintre două varia/ile. ivelul !ozitiv sau neativ al !anteiț

 !oate e'!rima de e'em!lu evolu ii aleț  roductivit# ii mar$inaleț  ) venitului mar$inal ) costului deoortunitate) etc.

*n acela i tim!) mai avem i raicele care ilustrează rela iile cuș ș ț  uncte de maxim M" iș

 uncte de minim m".

*n cazul rela iilor cu !uncte de ma'im) !anta este ini ial !ozitivă i scade !e măsură ce 3ț ț ș

cre te. Aceasta atine un nivel zero) du!ă care devine neativă. *n cazul rela iilor cu !uncte deș ț

minim) ini ial !anta este neativă i +n rela ie inversă cu 3) atine un !unct de minim) a!oiț ș ț

devine !ozitivă i cre te !e măsură ce varia/ila 3 cre te.ș ș ș

Analiza mar&inalAnaliza marinală re!rezintă un !rocedeu) o tenică de analiză a modiicării unei

varia/ile economice deendente " cores!unzătoare unei modiicări oarte mici) &la mar$ine&)care are loc +n mărimea varia/ilei indeendente 3") !ornind de la o valoare dată a lui 3.

Baloarea marinală se !oate determina !e /aza ra!ortului dintre i 3)ș∆Y 

 ΔX   ) sau !rima

derivată a unc iei 3"9 K3" .ț

8ractic) se analizează ra!ortul dintre eectul su!limentar o/ inut +n urma unui eortț

su!limentar eectuat.

3" varia/ila marinală a lui va i m$ =3331730

Page 9: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 9/21

170

 Exemple:a" BT") venitul total e'!rimat +n unc ie de !roduc ia realizatăț ț

Benitul marinal $ venitul rezultat din cre terea cu o unitate a !roduc iei unitate marinală sauș ț

adi ională"9 Bm BT= sau BT"ț

 /" CT") costul total e'!rimat +n unc ie de !roduc ieț țCostul marinal $ cost rezultat din cre terea cu o unitate a !roduc iei9 CmCT= sau CT"ș ț

c" NT") utilitatea totală e'!rimată +n unc ie de cantitatea consumată dintr7un /unț

Ntilitate marinală $ satisac ia su!limentară !e care o o/ ine un consumator !rin consumul uneiț ț

unită i adi ionale dintr7un /un9 Nm NT= sau NT"ț ț

d" 8r") !roitul e'!rimat +n unc ie de cantitatea v-ndutăț

8roitul marinal $ !roit rezultat din cre terea cu o unitate a !roduc iei v-ndute9 8r m8r=ș ț

sau 8r"

e" L") !roduc ia totală o/ inută e'!rimată +n unc ie de or a de muncă utilizatăț ț ț ț8roductivitatea marinală $ !roduc ie rezultată ca urmare a cre terii cu o unitate a numărului deț ș

ana>a i9 mL=L sau "ț L

e asemenea) suma valorilor marinale este eală cu valoarea totală9PNmNTPBm BT PCmCT P8r m8r PmL.

Rela ia dintre cantitatea mar&inal i cantitatea total *produc ie0 venit0 cost0 profit+:ț ș ț

ac m& 2 3 $ cantitatea totală cre te cu o rată descrescătoare sau crescătoareș

  m& 4 3 $ cantitatea totală scade  m& 5 3 6 cantitatea totală atine un !unct e'trem) ma'im sau minim

Analiz medieBaloarea medie e'!rimă eectul o/ inut !e iecare unitate de eort. acăț = f(D) atunci

varia/ila medie Y 

 X   .

 Exemle9a+ Cost total mediu9 CTMCT=) costul mediu +nreistrat de o irmă !entru !roducerea unei

unită i de !roduc ieț ț

%+ 8roductivitatea medie9 L=L) !roduc ia medie realizată de un lucrător eicien a medieț ț

a unui lucrător"c+ 8roit mediu9 8rM8r=) !roitul mediu +nreistrat din !roducerea i v-nzarea uneiș

unită i de !roduc ieț ț

d+ Benitul mediu9 BMBT= cum BT8F) rezultă că BM8F=) adică Benitulmediu8.

Rela ia dintre cantitatea mar&inal i cantitatea medieț ș

  ac m& 2 medie $ cantitatea medie cre teș

  m& 4 medie $ cantitatea medie scade

  m& 5 medie $ cantitatea medie atine un !unct e'trem) ma'im sau minim

Page 10: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 10/21

Toate valorile ma'ime i minime ale unei unc iiș ț  f(x sunt valori sta ionare i se realizeazăț ș

+n !unctele +n care !rima derivată f F(x = 0 valoarea ma'imă sau minimă cores!unde !unctuluide !e cur/ă unde !anta este eală cu zero) deoarece cantitatea marinală relectă !anta cur/ei".

8entru a distine !unctul ma'im de cel minim !utem utiliza derivata de ordin doi) '".(iind derivata !rimei derivate) adică '"") ea măsoară viteza de cre tere sau descre tere a luiș ș

 fF(x) adică viteza scim/ării !antei tanente la cur/a @ '". Astel) dacă derivata de ordinul doi

este neativă) !unctul este unul de ma'im) iar dacă derivata de ordinul doi este !ozitivă) !unctuleste de minim.

*n eneral) dacă9• Cm0) atunci CTma'im• 8r m0) atunci 8rma'im• Bm0) atunci BTma'im• mL0) ma'imă.

 

 APLCA  Ț 

 Aplica ie !ț  . ,ndica i raicul i cur/a cores!unzătoare !entru iecare din rela iile de mai >osț ș ț

!rimul termen este varia/ila inde!endentă) adică x"9a ivelul ta'elor !entru studii universitare i numărul de studen iș ț

 / 8roduc ia de vin din (ran a i numărul zilelor !loioase din ;om-niaț ț ș

c 8roduc ia de !etrol din ;om-nia i !re ul !etrolului !e !ia a mondialăț ș ț ț

d ivelul !reci!ita iilor +ntr7o anumită lună i volumul recoltei de r-u o/ inuteț ș ț

e 8re ul unui ,!oneD i nota o/ inută de un student la testul la microeconomieț ș ț

Tim!ul alocat de un student !entru studiu i numărul de !ro/leme rezolvate de acestaș

Biteza unui autoturism i distan a !arcursă de acestaș ț Cantitatea de căr i cum!arate i !re ul acestora.ț ș ț

 Aplica ie "ț  . a i e'em!le de două varia/ile a căror rela ie !oate i descrisă de raicul de maiț ț

 >os9

Caria'ile: D= cantitatea tim alocat# muncii  = Galariul real 

 Aplica ie #ț  : 8resu!unem că irma (.(.(. urmăre te ma'imizarea !roitului ș  Pr ") iar unc iileț

venitului total C@ " i costului total ș %@ " sunt următoarele9 BT10E22 ) iar CT GD740E:2. 

Ala i9ț

a Benitul marinal !entru 6 / Costul marinal !entru 10c Cantitatea o!timă care ma'imizează !roitul.

Page 11: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 11/21

tim că 9 8r BT $ CT Ș   10 E 22 $ GD E 40 7 :2 7GD E :0 7 2

a. Bm:4 /. Cm20 c. 2D.

 Aplica ie #ț  . acă +ntre !re i cererea consumatorilor e'istă o rela ie cauzală liniară) iar !re ulț ș ț ț

cre te de la 20 la 24 i cantitatea cerută scade de la :0 la 2H) ala i !anta rela iei. !anta71=2"ș ș ț ț

 Aplica ia $ț  . 8reciza i care din airma iile următoare sunt !ozitive i care sunt normative9ț ț ș

a. *n !rimul trimestru al anului 2012) 8,<7ul ;om-niei a crescut cu 0)G% +n ra!ort cutrimestrul anterior

 /. 8ensionarilor ar tre/ui să se asiure medicamente com!ensate !entru că) a ă de restulț

 !o!ula iei) celtuielile lor cu medicamentele sunt relativ mai mariț

c. Iuvernul ar tre/ui să mărească salariul minim !entru a !rote>a !ersoanele cu veniturireduse

d. O cre tere a salariului minim duce la o cre tere a ratei oma>ului cu 0)D%.ș ș ș

e. 8entru că rata anuală a inla iei a ost de 2):% +n martie 2012) !ensiile i orice venit i'ț ș

su/ 1000 de lei ar tre/ui inde'ate cu valoarea inla iei.ț

 Aplica iaț   %. acă !re ul r-ului scade atunci c-nd cantitatea cerută cre te i cre te atunci c-ndț ș ș ș

cantitatea cerută scade) atunci rela ia dintre !re i cantitate cerută este !ozitivă sau neativă?ț ț ș

 Aplica iaț   & . Considerăm că rela ia dintre !roit i cantitatea de /unuri v-ndute este dată deț ș

rela ia 8r:007ț 2. *n acest caz la ce nivel al lui !roitul este ma'im ?

,auzalitate i corela ieș ț

(a!tul că două lucruri sunt corelate nu +nseamnă +n mod necesar că unul +l cauzează !ecelălalt. O corela ieț   !ur i sim!lu !resu!une că e'istă o rela ie +ntre doi actori să le s!unem 3ș ț

i ") +nsă nu s!une nimic des!reș direc iaț   acestei rela ii. #ste !osi/il ca 3 săț cau)e)e  deasemenea) este !osi/il ca să cauzeze 3 i !oate i !osi/il ca un alt actor) Q) să cauzeze at-t 3ș

c-t i .ș

Avem următorul exemlu9 ora ele cu un număr ridicat de crime tind de asemenea să ai/ăș

i oarte mul i !oli i ti. 5ă luăm +n considerare corela iaș ț ț ș ț num#r de oli i tiț ș  7 crime +n două ora e.ș

enver i asinton .C.) care au a!ro'imativ aceea i !o!ula ie $ +nsă asinton are de treiș ș ț

ori mai mul i !oli i ti a ă de enver i) de asemenea) are de o!t ori mai multe crime. acă nuț ț ș ț ș

e'istă alte inorma ii su!limentare) este reu de identiicat cine !e cine cauzează. Cineva care nuțar cunoa te situa ia ar !utea s!une) văz-nd cirele) că to i !oli i tii su!limentari din asintonș ț ț ț ș

sunt cei care cauzează crimele su!limentare.Acest ti! de deduc ie eronată are o istorie +ndelunată i a dus de multe ori la solu iiț ș ț

re ite. #'istă o !oveste tradi ională cu !rivire la un +m!ărat care a văzut că +n im!eriul săuș ț

 !rovinciile cu cel mai mare număr de /olnavi au i cei mai mul i doctori. Astel) !entru a reduceș ț

numărul celor /olnavi) acesta ordonat uciderea medicilor.

 Sursa9 5teven . Levitt) 5te!en R. u/ner) HreaIonomics) !aina H

Page 12: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 12/21

Seminar (7 eterminarea costului de oportunitate7 8rontiera posi%ilit9ilor deproduc9ie7

eciziile !e care aen ii economici le iau !ornesc de la o /ază comună) i anume)ț ș

caracterul limitat al resurselor i) res!ectiv) caracterul nelimitat al nevoilor) tre/uin elor iș ț ș

dorin elor care se cer a i satisăcute cu resursele dis!oni/ile. *n aceste condi ii) luarea uneiț ț

decizii economice !entru a o/ ine &ț ceva& +nseamnă automat renun area la &ț altceva&. Cu altecuvinte) un anumit /un economic nu !oate i o/ inut ără un &ț  re l#tit ț  &) care constă +nrenun area la un alt /un.ț

,azul

ecizia economic Efectul deciziei economice

1 "A 8roducerea /unului 3. ;enun area la !roducerea /unului .ț

5atisacerea dorin ei A.ț ;enun area la satisacerea dorin ei <.ț ț

, Cre terea cantită ii /unului 3) +n situa ia +n careș ț ț

toate resursele economice dis!oni/ile sunt utilizate !entru !roducerea /unurilor 3 i .ș

;educerea cantită ii o/ inute din /unul .ț ț

Cre terea radului de satisacere a dorin ei A) +nș ț

cazul +n care +ntreul venit dis!oni/il este olosit !entru satisacerea dorin elor A i <.ț ș

;educerea radului de satisacere a dorin ei <.ț

5ursa9 Microeconomie) vol. ,

*n toate cele !atru cazuri) iecare eect re!rezin ă costul economic real al aleerii costulț

alternativ sau costul de oortunitate". Acesta este un cost relativ) care măsoară &c- tiul& !rinș

&!ierdere&) e'!rimă cantitatea dintr7un /un la care se renun ă) +n scim/ul o/ inerii unei unită iț ț ț

dintr7un alt /un. Astel) +n !rimul caz) cu un volum dat de resurse economice se !uteau o/ ine) deț

e'em!lu) 2 ma ini i 2 motociclete. 8rin decizia de a o/ ine 4 ma ini s7a renun at la 2ș ș ț ș ț

motociclete) ceea ce +nseamnă că nivelul costului de o!ortunitate al unei ma ini este eal cu oș

motocicletă.*n cel de7al doilea caz) dacă un consumator cu 10 de lei !oate cum!ăra 2 !ortocale sau 4

 /anane i el alee cea de7a doua variantă) costul de o!ortunitate al unei /anane este eal cu Sș

 !ortocale) iar dacă alee !rima variantă) costul de o!ortunitate al unei !ortocale este eal cu 2 /anane.

Costul de oportunitate (Co) reprezintă cea mai bună alternativă la care s'a renun at nț 

 favoarea deciziei luate i măsoară costul economic al aleerii* ș

E!emple+

•  Jn student tre'uie s# alea$# ntre a i utili)a timul disoni'il (limitat ntre a lucraș

 entru seminarul de microeconomie sau entru a se juca fot'al cu rietenii<•  Jn rofesor are o sum# total# de 1<400 /-N< Acesta tre'uie s# alea$# ntre a iș

ac!i)i iona un calculator sau s# renove)e locuin a< ac# ale$e s# cumere calculatorul,ț ț 

costul de oortunitate va fi rere)entat de renovarea locuin ei i viceversa<ț ș

•  - ar# i oate folosi resursele existente la un moment dat entru a roduce 'unuriț ș

industriale sau 'unuri a$ricole<

Page 13: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 13/21

8ormule9 ,o!5 $∆Y 

 ΔX  ; ,o#5 $∆ X 

 ΔY  7

Pro%leme rezolvate:1. O economie !roduce doar două /unuri 3 i +n următoarele com/ina ii9ș ț

.ariante ' <A 0 D0 10 40, 20 2D 2D JE 2G)D 0

a. ;e!rezenta i raicț

 /. Calcula i costul de o!ortunitate al !unctelor +nscrise +n ta/elț

Co'7=3 Co@73=

 /e)olvare: Pt 'unul D: @recerea din A n : %o= (20K(D2D0=(40L0K(200=2

  @recerea din n %: %o= (1L40K(1020=2,L  @recerea din % n : %o= (1LK(1L10=3,1  @recerea din n E: %o= (0K(1;,L1L=3,6 

 Pt 'unul : @recerea din E n : %o= (D2D0K(20= (1L1;,LK(0=0,1;   @recerea din n %< %o= (101LK(1L=0,32

  @recerea din % n :< %o= (2010K(401L=0,66   @recerea din n A: %o= (020K(L040=2

2. O irmă !oate !roduce calculatoare i la!to!uri +n următoarele variante9ș

.ariante A , ,alculatoare 0 : 6 10=aptopuri 10 H 6 0

5e cere9

Page 14: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 14/21

a" 5ă se re!rezinte raic rontiera !osi/ilităUilor de !roducUie.

 /" 5ă se determine costul de o!ortunitate dacă se trece din !unctul A +n !unctul <?%o(%alc=MaKM%alc=(20K(30=1K3

c" 5ă se determine costul de o!ortunitate dacă se trece din !unctul +n !unctul C?

%o(a=M%alcKMa=(620K(60=4K6=1K3d" (irma !oate !roduce 6 calculatoare Vi G la!to!uri? ComentaUi.

 Nu, entru c# aceast# variant# de roduc iei iese din frontiera osi'ilit# ilor de roduc ie<ț ț ț 

e" Ce !uteUi airma des!re com/inaUia : calculatoare Vi D la!to!uri. Hirma oate roduce aceast# com'ina ie de 'unuri ns# ea ar fi ineficient#, entru c# se afl#ț 

 su' frontierea osi'ilit# ilor de roduc ie<ț ț 

8rontiera posi%ilit ilor de produc ie *8PP+ț ț

 Hrontiera osi'ilit# ilor de roduc ieț ț    re!rezintă totalitatea com%ina iilor de %unuri ceț

pot fi produse de o economie dac resursele sunt folosite cu ma!im de eficien ț .5ă analizăm o aleere cu care se conruntă toate economiile +n !rezent9 c-te resurse ar

tre/ui să ie destinate sectorului !u/lic i c-te ar tre/ui să ie destinate !entru sectorul !rivat?ș

Toate /unurile !e care uvernul le urnizează educa ieț  ) a#rare na ional#ț  ) drumuri" sunt !roduse +n ceea ce se nume teș  sector u'lic. 8e de altă !arte) toate 'unurile cum!ărate dinmaazine e'9 osete) !o ete) teleoane) calculatoare" iș ș ș  serviciile e'9 teleonie) internet" care văsunt !restate sunt +n eneral realizate de com!anii din sectorul rivat . Aleerile !e care tre/uiesă le acă iecare ară sunt ilustrate +n iura de mai >os9ț

Page 15: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 15/21

A'a orizontală măsoară cantitatea !rodusă de /unuri +n sectorul !u/lic) iar a'a verticalămăsoară cantitatea de /unuri !rodusă +n sectorul !rivat. Linia +nro ată arată toate com/ina iileș ț

de /unuri !u/lice i !rivate care !ot i !roduse dacă toate resursele sunt interal utilizate.ș

Această linie se nume teș  frontiera osi'ilit# ilor de roduc ieț ț   (88".8unctele din aara rontierei arată com/ina iile care nu !ot i o/ inute) deoarece nuț ț

dis!unem de resurse suiciente !entru a le !roduce) +n tim! ce !unctele de !e rontieră sunt

realiza/ile9 ele desemnează com/ina iile care !ot i !roduse doar !rin utilizarea interală ațresurselor dis!oni/ile.

(88 se!ară com/ina iile ce !ot i realizate cum ar iț a) '  iș c" de cele care nu !ot iatinse) cum ar i d . 8unctele a  iș ' cores!und unei utilizări eiciente a resurselor societă ii.ț

8unctul c re!rezintă) alternativ) ie o utilizare ineicientă a resurselor) ie un e ec al utilizăriiș

tuturor resurselor dis!oni/ile.(88 eviden iază trei conce!te im!ortante9ț raritate) ale$ere  iș cost de oortunitate.

Raritatea reiese din com/ina iile ce nu !ot i o/ inute) alate deasu!ra rontierei.ț ț Ale&erea a!aredeoarece dorim să selectăm unul din !unctele de !e (88. O economie nu !oate să se ale dec-t+ntr7un sinur !unct care să e'!rime o com/ina ie de /unuri !rivate i !u/lice nu !oate aveaț ș

două !uncte +n acela i tim!". #a !oate să se ale +n !unctulș a care e'!rimă o com/ina ie +ntreț

 /unurile din sectorul !rivat i din sectorul !u/lic" sau +n !unctulș ' care e'!rimă o altăcom/ina ie") dar nu +n am-ndouă +n acela i tim!.ț ș ,ostul de oportunitate este ilustrat de !antaneativă a cur/ei. acă economia se de!lasează de7a lunul (88) se va o/ ine mai mult dintr7unț

ti! de /unuri) dar mai !u in din alt ti! de /unuri.ț

5cim/area !antei !e măsură ce te mi ti de7a lunul rontierei arată căș tradeofful  dintre !roduc ia de /unuri +n sector !u/lic i !roduc ia de /unuri +n sector !rivat de!inde de !unctul +nț ș ț

care +nce!i. acă te ali +n !unctul a) +n care se !roduc mai !u ine /unuri +n sector !u/lic) darț

mai multe +n sector !rivat) tu !o i) !rin realocarea resurselor) să !roduci mai multe /unuri +nț

sector !u/lic cu costul renun ării la mai !u ine /unuri +n sector !rivat. *nsă) dacă +nce!i dinț ț

 !unctul ', c-nd de>a se !roduc de>a mai multe /unuri +n sector !u/lic) tre/uie să renun i la maiț

multe /unuri !roduse +n sector !rivat !entru a o/ ine /unuri su!limentare +n sectorul !u/lic.ț

eplasarea frontierea posi%ilit ilor de produc ieț ț

C-nd are loc o de!lasare +n sensul cre terii sau scăderii" a (88?ș

*n e'em!lul de mai sus am considerat că o economie + i +m!arte resursele dis!oni/ile !entruș

a !roduce /unuri +n sectorul !rivat i +n cel !u/lic. Astel) (88 se !oate de!lasa dacă9ș

a" <unurile !u/lice se !roduc cu consum din ce +n ce mai mare de resurse /" 5e olosesc noi tenoloii !entru a realiza /unurile !rivatec" 5e desco!eră noi resurse !entru !roduc ia celor două /unuri.ț

Page 16: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 16/21

Specializarea productorilor7 Avantaj a%solut i avantaj comparativș

5!ecializarea !roducătorilor se ace +n unc ie deț avantajul comarativ a/ilitatea de a !roduce cu un cost de o!ortunitate Co" mai mic dec-t alt !roducător". e asemenea) seconsideră că un aent economic are un avantaj a'solut  +n ra!ort cu alt !roducător dacă realizează

 /unurile cu un consum mai redus de resurse cum ar i +n e'em!lul de mai >os resursa tim".

 Aplica ieț    8resu!unem că avem doi !roducători) A i <) care !ot realiza /unurile 3 i ș ș

+ntr7o anumită !erioadă de tim!.*n cazul !rod. A9 13 10 ore i 1D oreș

*n cazul !rod. 9 1312 ore i 1H oreș

a< Cine are avanta> a/solut +n !roducerea /unurilor?  /: A, at7t n ca)ul lui D c7t i a lui  ș "e ce? (/: entru c# 'unurile D i sunt reali)ate de roduc#torul A ntrun interval deș

tim mai mic comarativ cu roduc#torul <

 Producătorul A  Producătorul ,

 ,unul -  %o(2D=20KL=1   ,unul

 - 

%o(2D=21K=2,L 

 ,unul .  %o(2=LK20=0,L D 

 ,unul

%o(2=K21=0,66  D 

 /. 5ta/ili i s!ecializarea !roducătorilor. Cine se va s!ecializa +n !roducerea /unului 3 iț ș

cine +n !roducerea lui ?8entru a sta/ili s!ecializarea !roducătorilor se com!ară costul de o!ortunitate +n cazulcelor doi !roducători.

 Pentru'unul D avem:

 Prod<A:2D=1  Prin urmare, se va seciali)a n roducerea 'unului D, entru

c# are un cost de oortunitate mai mic n reali)area acestui 'un< Prod<:

2D=2,L Pentru'unul avem:

 Prod<A:2=0,LD  Prin urmare, A se va seciali)a n roducerea 'unului , entru

c# are un cost de oortunitate mai mic n reali)area acestui 'un< Prod<: 2=0,66D 

c. #viden ia i avanta>ele s!ecializării) com!ar-nd situa ia de du!ă s!ecializare cu ceaț ț ț

e'istentă +nainte de s!ecializare.

 Onainte de seciali)are:• 8entru !roducerea a 23 erau necesare 22 de ore 10 +n cazul lui A E 12 +n cazul lui <"• 8entru !roducerea a 2 erau necesare 1: ore D +n cazul lui A E H +n cazul lui <"• (ond total de tim! consumat9 :D de ore

 u# seciali)are:• < !roduce doar /unul 3) !rin urmare 2324 de ore• A !roduce doar /unul ) !rin urmare 210 ore• (ond total de tim! consumat9 :4 de ore

  A adar, du# seciali)are se vor reali)a 1D i 1 ntro erioad# de tim mai scurt# entru c#,ș ș

 fiecare firm# roduc7nd 'unul n care are avantaj comarativ, eficien a total# cre te<ț ș

d. Cine va /eneicia de scim/) dacă ra!ortul de scim/ ar i 1!510>#?

Page 17: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 17/21

;9 Gc!im'ul ntre roduc#tori va fi n 'eneficiul lui A, entru c# are un cost de oortunitate maimare (2D=1< Produc#torul nici nu ierde nici nu c7 ti$#, entru c# are un %o entruș

 roducerea lui D e$al cu raortul de sc!im' (adic# roduce un D renun 7nd la 2,L i vinde unț ș

 D la acela i raort de sc!im'ș

Geciali)area la nivel mondial #'!lica i ce determinan i avanta>e com!arative" ar !utea sta +n s!atele statelor7lider +n ceea ceț ț

 !rive te e'!orturile mondiale de te'tile i automo/ile.ș ș

5ursa9 TO) 2014

5ursa9 TO) 2014

Page 18: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 18/21

ou e!emple privind modul economic de analiz

8entru a a>uta la acomodarea cu modelul economic de -ndire i analiză) care tre/uie să ie unulș !ractic) !lecat din !ro/lemele concrete ale realită ii zilnice) +nce!em de la două cazuri care suntț

 /anale9

A7 To i studen ii unei universit i ale& s nu se %r%iereasc0 s î i lase din diferite motiveț ț ț ș

%ar%a s creasc7 ,are ar fi consecin ele economice ale acestei sc?im%ri privindț

preferin ele consumatorului@ț

1" Com!aniile care activează +n sectoarele de !rodus a!arate de ras) lame de ras) !roduse de /ăr/ierit $ vor avea venituri mai reduse) altele vor dis!ărea de !e !ia ă. Ca e'em!lu) +nț

5NA !ia a a!aratelor i lamelor de ras era de 2): miliarde de dolari +n anii 201: i 2014 iț ș ș ș

a scăzut a ă de 2012 !entru !rima dată de la +nce!utul recesiunii 200H"ț

2" 8ersoanele ana>ate +n acele sectoare !ot să răm-nă omere !entru că irmele nu mai aușactivitate $ ceea ce +nseamnă la nivel de economie un consum mai mic i o diminuare aș

activită ii i +n alte sectoare alimentar) te'tile"ț ș

:" iminuarea activită ii la nivel de economie i cre terea oma>ului !resu!une ta'e iț ș ș ș ș

im!ozite mai mici !entru Iuvern) ceea ce !oate conduce la reducerea celtuielilor uvernamentale

4" O scim/are +n structura co ului de consum al indivizilor $ /anii care nu sunt aloca iș ț

 !entru a!are=lame de ras acum se !ot duce către alte zone de consum >ocuri video)entertaiment) cinema) aine) etc.") antren-nd v-nzările sectoarelor res!ective i numărulș

de salaria i$ +n 5NA de e'em!lu a e'ista o cre tere a v-nzărilor de deodorante.ț ș

7 n al doilea e!emplu0 care pleac tot de la o decizie simpl0 se refer la ale&erea întretimpul li%er i timpul alocat pentru munc *vezi discu ia despreș ț trade'offs+7

Cu c-t o !ersoană !etrece mai mult tim! muncind) cu at-t aceasta va !etrece mai !u ine oreț

 !entru a !rivi la TB ) !entru a se /ucura de o ie ire +n ora cu !rietenii sau !entru o//@7uri. Celș ș

mai im!ortant lucru cu !rivire la trade7o7ul dintre muncă i tim!ul li/er este că acesta stă laș

 /aza cur/ei oertei de muncă. #vident) !entru că tim!ul este limitat) mai multe ore de muncă+nseamnă că lucrătorii se /ucură de mai !u in tim! li/er.ț

e e'em!lu) dacă o !ersoană ana>ată !rime te 20 de lei !e oră) atunci costul de o!ortunitate alș

tim!ului său li/er va re!rezenta salariul orar !rimit. acă aceasta !rime te o mărire a salariuluișla 40 de lei !e oră) atunci costul de o!ortunitate se ma>orează i) !roa/il) individul va !reera săș

reducă tim!ul li/er i avoarea muncii.ș

Totu i se !oate +nt-m!la ca de la un anumit !unct +ncolo cur/a oertei de or ă de muncă să nu ieș ț

cu !antă !ozitivă. 5ă ne imainăm că un ana>at o/ ine o cre tere a salariului de la 40 de lei la D0ț ș

de lei !e oră. Costul de o!ortunitate este acum mai mare) +nsă individul este i mai /oat dec-tș

era +nainte. Acesta !oate decide dacă sur!lusul de venituri +i !oate !ermite să se /ucure de maimult tim! li/er. *n acest conte't) un salariu mai mare !oate conduce la reducerea numărului deore de muncă i cre terea tim!ului li/er) ceea ce ace ca cur/a oertei de muncă să ai/ă !antăș ș

neativă.

*n microeconomie) la el ca i +n macroeconomie) com!ortamentul os!odăriilor este unulș

im!ortant. *n macroeconomie) !e l-nă os!odării mai avem irme non7/ancare") sectorulinanciar7/ancar) administra iile !u/lice uvernul" i restul lumii e'teriorul ării".ț ș ț

Page 19: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 19/21

*n !rimul r-nd $ mer-nd !e i!oteza ma'imizării utilită ii 7 os!odăriile decid asu!ra mai multor ț

elemente97 C-t de mult să muncească i de c-t de mult tim! li/er să se /ucure" +n !rezent i +nș ș

viitor $ ceea ce +ntr7un inal le urnizează venitul dis!oni/il de7a lunul vie iiț

7 C-t de mult să consume i să economisească" din venitul dis!oni/il actual i viitor7ș ș

utilizarea venitului c- tiat de o/icei din munca de!usă.ș

ecizia os!odăriilor cu !rivire la tim!ul alocat !entru muncă inluen ează9ț

7 Oerta de or ă de muncă din economieț

7 8roduc ia de /unuri i servicii oerta areată"ț ș

7 Consumul $ ceea ce determină celtuielile areate.

(a!tul că aceste două cateorii de decizii sunt intercorelate i ciar sunt luate de aceia i aen iș ș ț

ace ca distinc ia tradi ională dintre oertă i cerere să ie una artiicială. *n a!t) studiile !rivindț ț ș

ciclul real de aaceri deseori nici nu utilizează ace ti termeni. ecizia cu !rivire la c-t de multș

tim! se lucrează i c-t se /ucură de tim! li/er) c-t de mult să consume sau să economisească sauș

cum să aloce consumul i munca !e !arcursul vie ii sunt toate intercorelate. u !o i ine cont deș ț ț ț

unele dintre aceste decizii ără a ine cont i de celelalte. *n inten ia de a tăia aceste nod Iordian)ț ș țcare se !oate desace +ntr7un model cu solu ii matematice com!le'e) ne !utem uita doar laț

deciziile realizate +n !erioada actuală i la aleerile intertem!orale +n mod se!arat.ș

Aplica ie specializarea productorilor i sc?im%ulț ș

Avem 2 economii na ionale) Cina i Iermania care realizează două /unuri) aine i alimente.ț ș ș

Acestea !roduc +ntr7o zi lucrătoare de H ore următoarele com/ina ii de /unuri9ț

W Cina9 10 tone de Alimente=oră i D0 tone Xaine=orăș

W Iermania9 40 tone Alimente=oră i 20 tone Xaine=orăș

  a" ;e!rezenta i raic (88 de !roduc ie !entru cele două stateț ț

 /" etermina i !unctele de ecili/ru ale celor două ări dacă acestea +m!art ondul totalț ț

zilnic de tim! +n 4 ore !entru !roduc ia de aine i 4 ore !entru !roduc ia de alimente.ț ș ț

Page 20: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 20/21

c" 5ta/ili i cine are avanta> a/solut +n !roducerea /unurilor ț

Avanta> a/solut +n !roducerea de aine are Cina i avanta> a/solut +n !roducerea deș

alimente are Iermania.

d" etermina i s!ecializarea !roducătorilor +n unc ie de avanta>ele com!arative iț ț ș

eviden ia i c- tiurile de !roduc ie enerate de s!ecializare.ț ț ș ț

5!ecializarea !e /aza costurilor de o!ortunitate arată +n elul următor9

Pentru Baine:Cina9 1tonă de Xaine0)2 tone de AlimenteIermania9 1 tonă de Xaine 2 tone de Alimente

Pentru Alimente:Cina9 1 tonă de Alimente D tone de XaineIermania9 1 tonă de Alimente 0)D tone de Xaine

8rin urmare) Cina are un avanta> com!arativ a ă de Iermania +n !roduc ia de Xaine)ț ț

costul de o!ortunitate al Xainelor iind mai scăzut +n Cina 0)2 a ă de 2". e cealaltă !arte)ț

Iermania are un avanta> com!arativ +n !roduc ia de Alimente) !entru că are un cost deț

o!ortunitate mai mic +n ra!ort cu Cina 0)D a ă de D".ț

8entru a determina c- tiurile de !roduc ie com!arăm situa ia dinainte de s!ecializare) c-ndș ț ț

am/ele ări !roduceau am/ele cateorii de /unuri cu situ ia de du!ă s!ecializare.ț ț

Cnainte de specializare:8roduc ia zilnică totală de aine era9 200t Cina" E H0t Iermania" 2H0t.ț

8roduc ia zilnică totală de alimente era9 40t Cina" E 160t Iermania"200t.ț

up specializare:8roduc ia zilnică totală de aine devine9 400t realizată doar de Cina"ț

8roduc ia zilnică totală de alimente devine9 :20t realizată doar de Iermania"ț

e" 8resu!unem că din !roduc ia de 400 de tone de aine realizată Cina decide săț

 !ăstreze !entru consum !ro!riu 2D0 de tone) iar dieren a de 1D0 o oeră la scim/ț

Iermaniei. e cealaltă !arte) Iermania va re ine 200 de tone de alimente i va oeriț ș

Page 21: ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

7/23/2019 ECON Suport Complet 1 2 3 Seminar Microeconomie (1)

http://slidepdf.com/reader/full/econ-suport-complet-1-2-3-seminar-microeconomie-1 21/21

Cinei restul de 120 de tone. Ce !ute i airma cu !rivire la noile !uncte de ecili/ruț

ale celor 2 ări?ț

Ca urmare a deciziei de a se s!ecializa i !otrivit scim/ului realizat se o/servă căș

am/ele ări reu esc să a>ună +n !uncte de ecili/ru situate +n aara (88 ini iale. 8rin s!ecializareț ș ț

i scim/ Cina reu e te să !roducă i să consume 120t alimente i 2D0t aine !este nivelulș ș ș ș ș

ini ial de ecili/ru ormat din 40t alimente i 200t aine". e asemenea) Iermania consumă iț ș ș

 !roduce acum 200t alimente i 1D0t aine !este nivelul ini ial de 160t alimente i H0t aine".ș ț ș


Recommended